Colegiul Tehnic “Petru Rares” Bucuresti,sector 4

Proiect pentru certificarea competentelor profesionale nivel 3 Calificarea profesionala:tehnician designer vestimentar

Elev:CIUNGU ANDREI-RAZVAN Clasa:A XII-a E Coordonator PROF. MARINESCU IULIANA

2012

1

MATERIALE PRIME UTILIZATE LA REALIZAREA DIFERITELOR PRODUSE VESTIMENTARE DESTINATE ANOTIMPULUI CALD

ARGUMENT
2

Articolele vestimentare au un rol important in protectia corpului.Daca la inceput predomina functia de aparare a organismului impotriva intemperiilor,ulterior functia estetica a capatat o pondere din ce in ce mai mare. Aparitia noilor tehnologii a avut ca efect utilizarea materiilor prime performante prelungesc viata articolelor vestimentare,reduc masa acestora si asigura confortul fiziologic(echilibru,masa,confort termic si lejeritate). Pentru sezonul cald sunt recomandate tesaturile si tricoturile din bumbac cu culori pastel,uni sau imprimate. In acest context lucrarea de fata cu titlul”Materiale prime utilizate la realizarea diferitelor produse vestimentare destinate anotimpului cald” si este structurata in 4 capitole astfel:
• • • • • •

CAP I-> Fibra de bumbac CAP II->Tesaturi CAP III->Tricoturi CAP IV->Exemple de produse

Concluzii Bibliografie

pagina 5-7 pagina 8-13 pagina 14- 25 pagina 26-30 pagina 31 pagina 32

PLANUL TEMEI

3

IV. VI. II. VII.I. III. ARGUMENT FIBRA DE BUMBAC TESATURI TRICOTURI EXEMPLE DE PRODUSE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL I 4 . V.

Dupa recoltare.formeaza lamelele. •Lintersarea este operatiunea de separare a fibrelor scurte(linters) de seminte.La exterior prezinta o cuticula in care se gasesc insotitorii celulozei.sortareasi uscarea.In primele 20 de zile de la caderea petalelor.5µm si un continut redus in celuloza. Fibra este formata din: a) Peretele fibrei.Structura fibrei de bumbac Fibra de bumbac este individuala.in forma de retea formeaza microfibrele.iar canalul se ingusteaza.se turtesc si capata rasucituri caracteristice.acoperite cu fibre de bumbac. •Presarea de baloturi.Obtinerea fibrei de bumbac Fibrele se obtin din fructul plantei de bumbac.Celuloza este o substanta monocelulara filiforma. Manunchiurile de fibrile.care au rol de protectie a fibrei.devenind o capsula.cu o inclinare de 30 grade si cu o tendinta de rasucire.fibrele nu mai sunt hranite de planta. Fibrele se dezvolta timp de 60 zile de la scuturarea florii.are o grosime de 0.monocelulara.cu grad de polimerizare de 3.unde executa urmatoarele operatiuni: •Receptia.care este o capsula in care se gasesc semintele.iar pe acestea fibrele. •Curatirea de impuritati. Cand ajung la maturitate.000.FIBRA DE BUMBAC 1.ce contine 20-25 lamele.Se formeaza peretele secundar.capsulele se deschid. 5 .cu teretele foarte subtire si lipsit de rezistenta numit perete primar.care sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor. •Egrenarea este operatiunea de separare a fibrelor de bumbac de seminte.ovarul se dezvolta foarte repede.Culesul se face prin extractia cu grija a fibrelor impreuna cu semintele din capsulele deschise.compus din: • Peretele primar. 2.Catelene moleculare de celuloza dispuse.bumbacul se transporta imediat la statiile de egrenat.In interiorul capsulei se formeaza semintele.cel putin in parte. In faza a doua se produce maturizarea fibrei.cu un continut de 90-95%celuloza.Are loc ingrosarea peretelui prin depunerea zilnica de a unei lamele concentrice sintetizate.dispuse in straturi concentrice paralele cu directia axei longitudinale a fibrelor.

b) Canalul(lumen)-de dimensiunea lui depinde gradul de maturitate a fibrei. In sectiune longitudinala: • Bumbacul native are forma de panglica rasucita.Gradul de maturitate este o caracteristica ce se refera la gradul de dezvoltare a peretilor fibrei de bumbac. Fibrele de bumbac nu ajung la acelasi grad de maturitate.In functie de aspectul la microscop se poate determina calitatea fibrei si eventualele operatiuni care a fost supus.formeaza aglomerari de fibre numite nopeuri.usor ondulat. • Regiunea de cultura.cu un punct in interior.deoarece au caracteristici foarte distincte fata de alte tipuri de fibre. • Proprietatile fibrei de bumbac 6 . • Stabilirea operatiunilor de innobilare(mercelizare.cat si proprietatile mecanice ale produselor. 3.in acelasi timp chiar atunci cand provin de la aceeasi planta sau de la aceeasi capsula.cu indoituri caracteristice intr-un unghi de 90 grade. De gradul de maturitate se tine seama la: • Stabilirea loturilor de bumbac.vopsire).Proprietatile fibrei de bumbac Aproape toate proprietatile fiziomecanice ale fibrei de bumbac sau determinat de gradul de maturitate.fibrele de bumbac sunt identificate cu usurinta.Peretele secundar.care influenteaza atat aspectul.lumenul urmeaza forma conturului.in timpul prelucrarii. • Conditiile climaterice din timpul dezvoltarii plantei.cu un cerc in interior.curabt in forma literei S. • Bumbacul mercelizat aer perimetrul rotund. In sectiune transversala: • Bumbacul native este alungit. • Bumbacul mercelizat este cilindric.ce contine 40-45 lamele. La microscop. *Aspectul la microscop al fibrei de bumbac. • Bumbacul mort este drept. Fibrele cu grad de maturitate scazut.are grosimea la maturitate de 5µm si este alcatuit din celuloza aproape pura. Gradul de maturitate depinde de: • Soiul plantei.indoit. • Bumbacul mort are perimetrul rotund.

000 peste Nm6.000 Nm 5.miros de hartie arsa.000-6.cenusa de culoare deschisa Rezista pana la 130 grade C 27-44 km 3-10% Sensibile la acizi Rezistente la substante alcaline Sensibile la substante oxidante Cuproetilendiamina Caracterizare Culoarea naturala nu are importanta pentru intrebuintare Difera in functie de soiul plantei si de regiunea de cultura Finete mica Finete medie Finete mare Fibre foarte usoare Fibre foarte lungi Absoarbe apa in mediu saturat de vapori Repriza Metoda de identificare Comportare la temperatura Lungimea de rupere Alungirea la rupere Comportare la acizi Comportare la alcali Comportare la substante oxidante Reactivul specific La temperaturi mai mari se descompune Depinde de lungimea fibrelor Acizii concentrati dizolva fibra Se folosesc la: -curatirea alcalina -mercerizare Solutii diluate de apa oxigenata si hipocloriti se folosesc la: -albire Metoda de identificare CAPITOLUL II 7 .Proprietate Culoare Luciul Finete Lungime Higroscopie Comportare la ardere Valoarea Alba-galbuie.cu flacara stralucitoare.crem.bronz Mat-luciul salab Sub Nm 5.000 Sub 24 mm peste 36 mm 20-24% 7-8% Ard repede.

tesaturile crude sunt supuse unor operatiuni de finisare.  10% sunt destinate pentru covoare.  16% sunt destinate tricotajelor. Conditia obligatorie pentru obtinerea tesaturii este trecerea alternativa a firelor de batatura peste si sub firele de urzeala si invers.In functie de destinatie si de natura materialului. a) • • • b) Dupa destinatie: 8 . • tesaturi din fire de matase si tip matase.TESATURI Aspecte generale privind tesaturile Distributia firelor pentru realizarea principalelor categorii de produse textile arata ca:  70%sunt destinate tesaturilor. tesaturi din fire de in si canepa. Definitie-Tesatura este produsul textil obtinut prin incrucisarea in unghi drept a doua sisteme de fire:urzeala(U)dispusa longitudinal si batatura(B) dispusa transversal. tesaturi din fire de lana si tip lana.  4% pentru materiale neconventionale. Aceasta proportie evidentiaza importanta deosebita a tesaturilor. Clasificarea tesaturilor Tesaturile sunt diverse si se clasifica dupa urmatoarele criterii: Dupa natura materiei prime: tesaturi din fire de bumbac si tip bumbac.in scopul obtinerii unor noi proprietati si pentru imbunatatirea aspectului lor exterior.

• Tesaturi albite-care au fost supuse operatiunii de albire.rucsaci.fete de masa.insertii pentru gulere si mansete.furtun de incendiu. c) Dupa aspect: • Tesaturi crude-care nu necesita finisare.paturi. iarna –tesaturi groase.fuste.  Imbracaminte exterioara-costume.finet.draperii.  Pentru femei si adolescente.perdele.filter. Vara-tesaturi subtiri. toate anotimpurile-lenjeria de corp.intarituri.pardesie.cu contururi précis delimitate si cu un colorit variat si stralucitor. • tesaturi tehnice:postavuri.benzi transportoare.prelate.paltoane etc.curele de transmisie. o In functie de anotimpul in care se poarta: Primavara-toamna tesaturi semigroase.corturi.tesaturi pentru captuseli incaltaminte.cu care acesta vine in contact.retele cord.tesaturi pentru fete incaltaminte de vara si sport. • tesaturi pentru ambalaje si articole de camping:panza pentru ambalaj.damasc)etc.raglane. • Tesaturi imprimate-sunt tesaturi cu desene complicate.presuri.cuverturi.stamba.  Pentru copii de varsta scolara.Imbracamintea reprezinta totalitatea produselor realizate pentru acoperirea.pantaloni etc.carpete.saci.inlocuitor din piele. • tesaturi decorative si pentru tapiterie:stofe de mobile.sifon. • tesaturi pentru furnituri:captuseala.machete.linoleum. tesaturi pentru acoperitori de pardoseala:covoare. tesaturi pentru pansament si comprese. Imbracamintea uzuala se clasifica astfel: o In functie de pozitia in raport cu corpul:  Lenjerie(panza.bluze.hangare.halite de baie. tesaturi pentru prosoape. o In functie de sexul si varsta purtatorului:  Pentru barbati si adolescenti. • tesaturi pentru imbracaminte: 9 . • Tesaturi “uni”-se prezinta intr-o singura culoare:albe si vopsite.  Imbracaminte intermediara-rochii.infrumusetarea si protejarea corpului uman de o serie de factori externi.  Pentru copii de varsta prescolara.

• Tesaturi cu bucle-sunt tesaturi la care firele formeaza bucle pe o parte sau pe ambele parti. • Tesaturi Jacard-sunt tesaturile cu desene foarte complicate.realizate prin modul de legare a firelor. • Desaturi cu doua fete-sunt tesaturile la care nu exista diferenta de aspect.pe o parte sau pe ambele parti.formand dungi. Linia diagonala poate fi inclinata: • spre dreapta Z cand deplasarea este pozitiva(+1) • spre stanga S cand deplasarea este engativa(-1) 10 .carouri sau diferite figure. Principalele tipuri de legaturi fundamentale pentru tesaturi  Legatura panza Legatura panza este cea mai simpla legatura.• Tesaturi cu efecte de culori-sunt obtinute din fire colorate in urzeala si batatura.Se caracterizeaza prin: • raport de legare:Ru=Rb=2 • deplasarea:Su= Sb=1 6 5 4 3 2 1 X X X X X X 1 2 X 3 X X 4 X 5 X X X X 6 X X X X  Legatura diagonal Legatura diagonal da tesaturii un aspect cu dungi paralele.oblice si este dfinita prin urmatoarele caracteristici.punctele de legare dand nastere unei linii oblice.putand fi folosite pe ambele fete. • Tesaturi scamosate-sunt tesaturi care prezinta un strat de fibre omogen la suprafata. raportul:Ru=Rb≥3 deplasarea:Su=Sb=±1 Legatura diagonal se caracterizeaza prin faptul ca fiecare fir urmator de urzeala peste un fir cu urmatorul fir de batatura.combinat cu efecte de culori.

pe fata ei evidentiindu-se numai un system de fire:fie cele de urzeala. Este caracterizata prin: • Raportul:Ru=Rb≥5 • Deplasarea:1<S<R-1 5 X  4 3 2 1 X 1 2 3 4 X X X 5 Principalele tipuri de legaturi derivate pentru tesaturi 11 .6 X X 5 X X 4 X X 3 X X 2 X X 1 X X 1 2 3 4 5 6 6 X 5 X 4 3 X 2 X 1 1 2 X X X X X X 3 4 5 X 6 X Ru=Rb=3 Su=Sb=± 1 Ru=Rb=3 Su= Sb=-1 Legatura atlaz Legatura atlaz da tesaturii un aspect neted si lucios.fie cele de batatura.

 Legaturi derivate din panza X X X X X X 1 X X X X X X 2 3 X X 4 X X 5 X X 6 X X X X X X X X 7 X X 8 X X X X legatura rips de urzeala si de batatura legatura panama Legatura panama egala 8 7 6 5 4 3 2 1 Ru=4 Rb=4  Legaturi derivate din diagonal Diagonal intarit prin puncte sau linii diagonale Diagonal intarit prin puncte si linii diagonale Diagonal ascutit Diagonal umbrit Diagonal intarit prin puncte si linii diagonale 1 2 1 1 1 0 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 12 .

9 8 7 6 5 4 3 2 1 X X X X X X 1 X X X X X X 2 X X X X X X 3 X X X X X 4 5 X X X X X X X X X X X 6 X X X X X X 7 X X X X X 8 X X X X X 9 X X X 10 X X X X X 11 X X X X X 12 Diagonal ascutit 13 .

lenjerie si articole de larg consum(ciorapi.datorita structurii poroase: o permit circulatia aerului intre corp si mediu.iar pe directia longitudinala reprezinta sirul de ochiuri.prin buclarea succesiva sau simultana a unui fir sau a unui sistem de fire.articole sportive).manusi. Tricoturile se folosesc pentru producerea articolelor de imbracaminte exterioara. o impiedica degajarile de caldura ale corpului omenesc catre mediu(calduroase iarna).pentru a putea fi tricotate.CAPITOLUL III TRICOTURI Aspecte generale privind tricoturile La producerea tricoturilor se folosesc aproape toate tipurile de fire textile care. Definitie-Tricoturile sunt produse textile obtinute pe cale mecanica. Succesiunea de ochiuri inlantuite pe directie transversala reprezinta randul de ochiuri. 14 .trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de elasticitate.flexibilitate si uniformitate.luand forma corpului.datorita calitatii lor: *Sunt elastice-se intind.transformarea lor in ochiuri si inlantuirea lor intr-o anumita ordine.fara sa stanjeneasca miscarile. *Sunt igienice.

parrdesie. • Tricoturi cu destinatie tehnica-suport pentru inlocuitori din piele.jachete.femei.fete de masa.filter. o Articole pentru sport.barbate.dantele.costume copii.bandaje.lenjerie femei. b) Dupa destinatie: • Tricoturi pentru imbracaminte: o Lenjerie de corp-copii.2:1.articole sport).tapiserii etc.o protejeaza corpul impotriva radiatiilor calorice exterioare(racoroase vara). • Tricoturi din fire de lana si tip lana(imbracaminte exterioara.valve cardiace.ambalaje etc.paltoane. o Cu legatura lincs-formate dintr-o alternanta de randuri de ochiuri normale cu aspect de fata si spate intr-un anumit raport.2:2. Clasificarea tricoturilor Tinand cont de diversitatea tricoturilor. • Tricoturi pentru uz casnic si articole decorativeperdele.fulare. c) Dupa structura: • Tricoturi cu legatura de baza: o Cu legatura glat-format din ochiuri normale.imbracaminte exterioara). o Ciorapi. Tricoturi pentru articole medicale: o Implantabile-proteze vascule. 15 . o Cu legatura patent-formate dintr-o alternanta de siruri de ochiuri normale.toate avand aspect de fata pe o parte si de spate pe cealalta. o PA(ciorapi femei.plase de sustinere a muschilor abdominali.rochii. o PES(imbracaminte exterioara. o Halite.cuverturi.cu aspect de fata si spate.sosete).veste.manusi.sosete.plase pentru pescuit.draperii.pavilion de ureche.prosoape. o PAN(imbracaminte exterioara).perdele).sosete.intr-un anumit raport(1:1. o Imbracaminte exterioarapulovere.basc. • Tricoturi din fire tip matase: o Celulozice artificiale(lenjerie.tendoane.3:3).pansamente.inlocuitori de meninge.clasificarea acestora se face pe baza mai multor criterii: a) Dupa natura materiei prime: • Tricoturi din fire de bumbac si tip bumbac(lenjerie si ciorapi).

Tricoturi panouri(semifasonate): o Plane(dreptunghiulare.basc). o Cu desene combinate-sunt realizate din orice combinatie posibila.intre desene de culoare si desene de legatura tricoturi Jacard.semiconturate. • Obtinute pe masini prevazute cu mecanisme de ingustare si de largire a randurilor de ochiuri.in structura carora apar fire de diferite culori.Tipuri de ochiuri Principalele tipuri de ochiuri intalnite le tricoturile simple(din batatura)sunt: ->ochiurile normale sunt alcatuite din cele mai smiple elemente de structura:flancul stang.In spatele lor este dispus segmentul de fir denumit flotare(2). o De legatura-tricoturi cu legaturi de baza si derivate.avand in structura si alte tipuri de ochiuri. Tipuri de ochiuri si metode de reprezentare a tricoturilor 1.flancul drept si bucla de platina. o Tubulare. Tubulare-obtinute pe masini circulare.conturate).manusi.bucla de ac.acestea pot fi realizate dintr-un fir sau din mai multe fire care evolueaza simultan.• Tricoturi cu legaturi derivate-sunt rezultate prin combinarea a doua sau mai multe legaturi de baza de acelasi tip. • Tricoturi cu desene: o De culoare-tricoturi cu legaturi de baza si derivate. ->ochiurile retinute(1)au buclele de ac dispuse in randuri ulterioare celor in care au fost formate. 16 . • Tricoturi produse complete(fasonate)-conturate spatial(ciorapi. ->ochiurile vanisate sunt ochiuri normale formate din doua fire cu destinatie distincta:firul de fond(F) care apare pe spatele tricotului si firul de vanisare(V) care apare pe fata tricotului. d) Dupa forma obtinuta pe masinile de tricotat: Tricoturi metraj: Plane-obtinute pe masini rectilinii.

forma si pozitia ochiurilor. Celelalte elemente ale ochiului se traseaza in functie de legatura si de aspectul tricotului.a ochiurilor si a succesiunii ochiurilor. Pentru a usura executarea acestei reprezentari se foloseste foaia cu patratele pe care se contureaza echidistant semicercuri care vor reprezenta buclele de ac. ->ochiuri transferate(1)sunt ochiurile normale su retinute care. Reprezentarea prin semne conventionale(schematica). b. Principalele metode de reprezentare grafica a tricoturilor sunt: a.acestea vor apare in desen.sunt trecute pe ochiurile vecine(3).de fata sau de spate.printr-un cerc. c.Punctele de pe hartie sunt echidistante si plasate in randuri paralele sau intercalate in functie de asezarea acelor in fontura. d. b) Reprezentarea in sectiune consta in transpunerea pe hartie a pozitiei firelor fata de ace in randul respectiv.Daca ochiul prezinta modificari.ochiurile cu aspect de fata se reprezinta prin doua linii care se intretaie. Reprezentarea structurala(analitica).->ochiurile duble sunt formate din ochiuri retinute(1)care au pe bucla de ac una sau mai multe bucle(2)netransformate in ochiuri. Reprezentarea semnelor conventionale se face pe foaie cu patratele. 17 . Astfel. Pentru reprezentarea tricoturilor simple produse pe masini cu doua fonturi cu acele dispuse intercalat se reprezinta puncte echidistante. c) Reprezentarea prin semen conventionale consta in reprezentarea prin anumite semen a firului.punctele sunt asezate pe aceeasi linie in directie orizontala si verticala.plasate in randuri paralele si decalate.dupa realizarea lor.Metode de reprezentare a tricoturilor Reprezentarea grafica a tricoturilor consta in transpunerea in desen a elementelor de structura ale acestuia.pentru reprezentarea tricoturilor simple realizate pe o fontura sau pe doua fonturi cu acele asezate fata in fata.Sirul se continua in randul urmator cu o bucla de inceput(2).Astfel.felul si pozitia ochiurilor in cadrul legaturii. 2.Din reprezentare poate fi urmarita evolutia firului.la stanga sau la dreapta. Distanta intre sirurile cu semicercuri este de o patratica iar intre randuri de doua patratele. a) Reprezentarea structurala(analitica)reproduce fidel evolutia reala a firelor din tricot. Reprezentarea in sectiune.respective a legaturii si raportului. Reprezentarea aspectului coloristic al desenului.iar ochiurile cu aspect de spate.

Hartie cu semicercuri Hartii cu puncte in randuri paralele si intercalate În tabelul 2.3. Tabel 2.d) Reprezentarea aspectului coloristic al desenului consta in indicarea pe hartie a dispunerii culorilor in raportul desenului.1 Tipuri de Reprezentare structurală Semne convenţionale Semne ochiuri şi convenţionaleale elemente secţiunii ale Faţă Spate Faţă Spate Faţă Spate ochiurilor tricoturilo r din bătătură Ochi normal Ochi vanisat Buclă de început sau buclă netransfor 18 .Hartia folosita este cu patratele iar spatiul cuprins intre doua linii orizontale reprezinta un rand de ochiuri care apare pe fata tricotului iar spatiul dintre doua linii verticale reprezinta un sir de ochiuri pe fata.3.1 sunt definite şi reprezentate prin cele trei metode principalele elemente de structură ale tricoturilor din bătătură.

mată în ochi Ochi dublu de indice 1 Ochi dublu de indice 2 Ochi reţinut de indice 1 Ochi reţinut de indice 2 Flotare Ochi reţinut cu flotare cu punct de legare şi flotare Ochi dublu de indice 1 cu flotare Ochiuri transferate 19 .

Buclă de platină transferată pe buclă de ac Bucle de platine reţinute şi transferate succesiv pe bucla de ac Ochi pluş Bucle de ac semitransf era-te Buclă de platină transferată pe buclă de ac în acelaşi rând Bucle de platină reţinute şi transferate succesiv pe buclă de ac 20 .

cei mai importanti sunt:natura materiei prime.calcare).dimensiunile in timpul purtarii si dupa operatii de intretinere casnice(spalare.structurata si destinatia tricoturilor.la plesnire si strapungere. Tricoturile pot fi caracterizate prin proprietati fizice. -Stabilitatea dimensionala a tricoturilor reprezinta proprietatea acestora de a-si pastra.Proprietatile tricoturilor Tricoturile.in anumite limite.In cazul tricoturilor metraj.de structura si parametrii de structura si procesul de fabricatie.In cazul tricoturilor conturate sau seminconturate.structura tricoturilor si de operatiile de finisare la care sunt supuse tricoturile.de materia prima. Rezistenta la rupere a tricoturilor determina valoarea de intrebuintare a articolelor din tricoturi. 2.lungimea maxima a tricoturilor este determinata de capacitatea de inmagazinare a acestora pe masina de tricotat. Proprietati fizice -Lungimea tricoturilor este determinate de utilaj.ca produse textile cu destinatii multiple. -Latimea tricoturilor este determinate de dimensiunile fonturilor masinilor de tricotat. -Grosimea tricoturilor este determinate de natura.proprietati fizicomecanice si proprietati igienico-functionale.structura tricotului si parametrii procesului de fabricatie.Stabilitatea dimensionala este influentata de un complex de factori. Rezistenta la frecare se manifesta ca urmare a unor solicitari aplicate tangential la suprafata tricoturilor si care determina uzura la suprafata tricoturilor si 21 .prezinta o serie de proprietati care depind de caracteristicile materiei prime.materia prima utilizata. Proprietatile fizico-mecanice -Rezistenta la diferite solicitari:de tractiune(intindere)pe diferite directii.de forma tricoturilor.finetea materie prime si de structura tricoturilor si se alege in functie de destinatia articolelor care se vor realiza. 1.lungimea este determinata de articol.de modelul acestuia si de linia modei.dintre care.in special a celor produse din fire foarte fine.la frecare.

umiditate.tricoturile din batatura(simple) sunt mai elastice decat tricoturile din urzeala. -Elasticitatea tricoturilor este proprietatea acestora de a-si modifica forma sub actiunea unei forte exterioare si de a-si reveni la forma initiala cand actiunea fortei inceteaza.viteza de circulatie a aerului).in raport cu sirul de ochiuri.structua tricotului si capacitatea de incarcare cu electricitate statica. -Extensibilitatea tricoturilor este proprietatea acestora de a-si modifica dimensiunile sub actiunea unei forte de intindere. -Rularea tricoturilor lamargini este o caracteristica negative a tricoturilor fiind datorata tendintei de indreptare a firului in ochiuri. -Desirabilitatea tricoturilor este determinata de ruperea unui element de structura a tricotului datoria unor forte care depasesc rezistenta rifului sau datorita degrabarii prin uzura.Rezistenta la frecare influenteaza durata de intrebuintare a articolelor din tricoturi. -Aparitia fenomenului pilling este o proprietate negativa a tricoturilor fiind in stransa legatura cu rezistenta la frecare a acestora.prin care se diminueaza rezistenta la solicitarile de intindere.aceasta find una din deosebirile cele mai importante dintre tricoturi si tesaturi.Acest fenomen de rulare creeaza dificultati in timpul unor faze tehnologice cum sunt finisarea si croirea tricoturilor.alungindu-se.In general. -Alungirea la intindere reprezinta deformarea tricoturilor sub actiunea solicitarilor.Este o proprietate negative.Rularea tricoturilor la margini este influentata si de desimea tricotului si de caracteristicile firului folosit.Gradul de elasticitate a unui tricot depinde de structura sa. Intensitatea acestui fenomen este determinata de coeficientul de frecare si flexibilitatea fibrelor.tricoturile din urzeala se desira mai greu iar tricoturile glat(din batatura)se desira cel mai usor. 22 .Aceasta depinde de caracteristicile firului.Este influentata de conductibilitatea termica a materialului.de structura tricotului.chiar la valori mici ale solicitarilor la intindere.Tricotului din batatura(simple)sunt mai elastice decat tricoturile din urzeala.Tricoturile se deformeaza.specifica tricoturilor si depinde in principal de structura acestora.Aceasta proprietate este influentata. Rularea se produce dinspre spate spre fata.de structura si desimea tricotului.in special.Valoarea alungirilor este in functie de structura tricoturilor.de porozitatea tricoturilor si de conditiile atmosferice exterioare(temperature.de natura si finetea firelor folosite si de parametrii de structura ai tricoturilor. 3. Proprietatile igienico-functionale -Capacitatea de izolare terminca este proprietatea tricoturilor de a impiedica degajarile de caldura ale corpului omenesc catre mediul inconjurator si de a proteja corpul impotriva radiatiilor calorice exterioare.Astfel.

mai ales in cazul produselor de lenjerie care trebuie sa creeze senzatia de confort.structura tricotului. -Permeabilitatea la vapori sau apa reprezinta capacitatea tricoturilor de a absorbi.-Permeabilitatea la aer este proprietatea tricotului de a permite circulatia aerului intre corp si mediu. Diferite exemple de tricoturi Îmbrăcăminte exterioară Perdele din tricot din urzeală 23 .Ea este influentata de structura tricotului prin marimea spatiilor libere dintre elementele de structura.lana etc).Din punct de vedere igienic sunt preferate materiile prime hidrofile si higroscopice(bumbac.Aceasta proprietate igienica se adapteaza in functie de anotimp.de finisare si de croiala.Ea depinde de natura materiei prime.dar si de natura si structura firelor prelucrate.fiind mai mare la imbracamintea de vara si mai mica la cea de iarna.retine si antrena umiditatea.

Băşti şi fulare Cagule Mănuşi Şosete 24 .

Articole de lenjerie din tricot Diferite modele de ciorapi 25 .

Lenjerie de pat şi cuverturi Plase de pescuit Înlocuitor de vas de sânge Tricot conturat spaţial 26 .

CAPITOLUL IV Exemple de produse Rochii lungi de vara 27 .

Rochie vaporoasa de vara.din voal 28 .

Camasa eleganta de vara 29 .

alungeste talia 30 .Fusta eleganta cu talie inalta.

Fusta eleganta cu talie inalta 31 .

CAPITOLUL VI Concluzii In proiect au foost analizate aspecte legate de “Materiale prime utilizate la realizarea diferitelor produse vestimentare destinate anotimpului cald”.predominand culorile pastel sau chiar alb. 32 .  Tricoturile sunt confectionate cu modele ajurate.viu colorate.din fire subtiri care asigura o aerisire corespunzatoare a corpului. In urma studiului efectuat se desprind urmatoarele concluzii:  Pentru tinutele de vara se recomanda tesaturi si tricoturi tip bumbac(din bumbac 100% sau bumbac in amestec cu celofibra)  Tesaturile sunt vopsite in culori deschise sau imprimate cu motive florale.

Virginia Merticaru.Editura Oscar Prunt.Bibliografie 1. Romanita Tiglea-Manual pentru Scoala de arte si meserii.Editura Preuniversitaria 2.clasa a XI-a.an aparitie 2006 3.wikipedia. www.Daniela Giurgiu-Materii prime textile.ro-Bumbac 33 .an aparitie 2001.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful