Avantajele si dezavantajele Integrarii in Uniunea Europeana

Bucuresti 2011 1.Avantajele Integrarii- Generalitati

România şi-l va pune în aplicare în a doua. România a reacţionat imediat prin realizarea unui plan de acţiune pentru anii dinaintea aderarii. sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme structurale: eradicarea corupţiei şi punerea în aplicare a reformei”. Acordul European de asociere a României la Uniunea Europeană cuprinde prevederi pentru fiecare sector principal de activitate.democraţi. întocmit de baroana Emma Nicholson. In domeniul schimburilor comerciale bilaterale1 se prevede crearea întrepărţirii a unei zone de comerţ liber care se va concretiza prin eliminarea treptată a obstacolelor 1 Marcela Monica Stoica. . inclusiv la accelerarea calendarului în aplicarea acestora. . . în timp ce Uniunea îşi va realiza angajamentul în prima etapă. iar în plan politic crearea unui cadru instituţional pentru realizarea unui dialog politic permanent între părţi. trecerea la cea de a doua făcându-se în urma examinării Consiliului de asociere a aplicării pană în acel moment a prevederilor Acordului.asimetria în acordarea de către parţi a concesiilor concretizate prin faptul că. În cadrul acordului sunt precizate o serie de principii care au în vedere: .„Uniunea Europeana. parlamentară europeană în grupul popularilor creştin.stabilirea unei perioade de tranziţie de maximum 10 ani.disponibilitatea părţilor ca pe perioada de tranziţie să procedeze de comun acord. în sprijinul restructurării economiei romaneşti. stoparea abuzurilor poliţiei. Editura PRO Universitaria.În raportul de ţară din 2003. la reducerea periodică şi analizarea concesiilor reciproce. împărţită în două etape. Asocierea României la Uniunea Europeana înseamna pe plan economic crearea unei zone de liber schimb. cooperarea economică şi financiară.angajamentul părţilor de a se abţine de la introducerea de reglementăricare să vină în contradicţie cu prevederile Acordului până la intrarea în vigoare. libertatea presei. independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar. o abordare institutionala”. Recomandările destinate autorităţilor române privesc: măsurile anticorupţie. în funcţie de conjunctura existentă în sectoarele vizate. Bucuresti 2009 . se menţionează că „ finalizarea negocierilor de aderare la sfarşitul lui 2004 şi integrarea in 2007.

tarifare şi netarifare existente în acest moment în relaţiile comerciale dintre România şi Uniunea Europeana. în vederea creării unui spaţiu economico-monetar. uneori. oţelului şi energiei atomice) şi până la Europa de astăzi. decizia înfiinţării sale conducând la peste cincizeci de ani de pace pe continent. Acestea privesc produsele industriale. un element de stabilitate în lume. o abordare institutionala”. statele bătrânului continent au parcurs un drum lung şi. Uniunea Europeană este o organizaţie integraţionistă interstatală. însă după două referendumuri poporul a ales să fie independent. care în final să conducă la o bunăstare mai mare decât ar fi capabile ţările membre în parte. Perioada de tranziţie este asimetrică în ceea ce priveşte ritmul reducerii şi eliminării taxelor de către România. refuzând. Zona de comerţ liber va fi realizată în perioadade tranziţie de maximum 10 ani. De la cele trei comunităţi europene (a carbunelui. oferindu-se astfel ţării noastre o perioada mai lungă de timp pentru deschiderea pieţei sale la importurile din Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a devenit tot mai puternică având din ce în ce mai mulţi aliaţi şi va deveni mai puternică de atât prin largirea acestei uniuni. Chiar şi statul Maroc dorea o aderare la Uniunea Europeană. sau Norvegia care dorea să adere la Uniune. Bucuresti 2009 . Uniunea Europeană este. Romania va face acest lucru la sfarsitul celei de-a doua etape. anevoios. integrarea în Uniunea Europeană.„Uniunea Europeana. însă solicitarea a fost respinsă. care nu a votat spaţiul Economic European. capabil să genereze un efect multiplicator. Editura PRO Universitaria. 2 Marcela Monica Stoica. cât mai unificat. odată cu aceasta. la nivel regional. Insă Uniunea Europeană continuă confruntarea cu astfel de provocări şi în prezent pentru a-şi atinge două mari scopuri: aprofundarea integrării politice şi extinderea spre est. bazată pe o cooperare multilaterală instituţionalizată. social şi politic . în primul rând. în mod gradual. deoarece Tratatul de la Roma impunea ca ţările membre să fie din Europa2. Dacă Uniunea Europeană se obligă să elimine toate taxele vamale şi îngrădirile cantitative pană la sfarsitul primei etape a perioadei. De exemplu Elveţia. cu excepţia celor textile şi siderurgice. dar şi produsele agricole de bază (neprelucrate sau cu grad redus de prelucrare şi prelucrate).

Principalul instrument al Uniunii Europene în zona Caucazului de Sud este reprezentat de Politica Europeană de Vecinătate (PEV). regiuni deţinând importante rezerve naturale (petrol şi gaze naturale) 3. Armeniei şi Azerbaidjan. mai ales prin prisma securităţii necesare în zona de proximitate a Uniunii Europene. în 1992. Ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice. în regiunea Caucazului de sud au apărut trei state noi. Republica Democrată Armenia. În cadrul acesteia. În acest context. Ele nu mai fuseseră state suverane. Editura Universitara”. promovând acel tip de solidaritate care va oferi tuturor statutul de cetăţean european. Bucuresti 2009 . implicarea Uniunii Europene nu este percepută ca fiind de substanţă decât. mai exact Uniunea Europeană urmăreşte aderarea Georgiei. Am să încep cu ţările din Caucazul de Sud. într-o structură mai activă şi mai eficientă pe plan extern. în perioada sovietică). trebuie să conlucreze la „aprofundarea” Europei. acela care există deja între cetăţenii statelor membreo solidaritate lipsită de discriminare. într-una a oportunităţilor egale pentru toţi indivizii şi. ţările care doresc să adere la Uniunea Europeană şi care sunt parte a Europei. după un interval mai lung de timp. cu excepţia unei scurte perioade de după revoluţia bolşevică (1917-1922.Gheorghe Balaban. În acelaşi timp miza declarată a acestui exerciţiu de reformare a Uniunii este de a transforma construcţia europeană într-una mai democratică. Am să încerc să reliefez câteva din avantajele sau interesele pe care Uniunea Europeană le urmăreşte la vecinii săi ce nu sunt încă parte la Uniune. Zona Caucazului este situată în imediata apropiere a Mării Caspice şi Asiei Centrale.„Politica europeana de vecinatate”. deoarece în prezent Uniunea Europeană tinde către o extindere spre est. Azerbaidjan şi Georgia (fostă Gruzia. mai aproape de interesele şi necesităţile cetăţenilor europeni. existenţa 3 Constantin. succesoare ale fostelor republici unionale: Armenia. In unele situaţii. ţările din regiune ocupă un rol important. care a contribuit la prosperitatea statelor membre şi a cetăţenilor Uniunii şi a permis Europei să devină o forţă economică într-o lume a concurenţei şi a globalizării. Pentru ca Europa să devină un model de securitate. nu în ultimul rând. bazată pe respectarea prerogativelor naţionale şi a libertăţilor democratice şi pe tratamentul egal al cetăţenilor şi al statelor membre. libertate şi participare.O realizare majoră a Uniunii Europene este crearea pieţei unice.

piaţa muncii. De asemenea. vizează dezvoltarea societăţii civile. feroviar. Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat. conflictele „îngheţate”. Ungariei şi Austriei. dezvoltarea regională. drepturile omului şi buna guvernare. care asigură un plan structurat de tranzit al energiei din Asia Centrală şi Marea Caspică spre ţările Uniunii Europene şi programul TRACECA (Transport Corridor Europe Caucasus Central Asia). comerţul liber. pescuitul. Principalele programe imaginate. traficul transfrontalier. Aceste iniţiative constituie axa centrală a politicii europene în zonă. transportul. politica maritimă. ci încearcă o abordare generală. privind dezvoltarea infrastructurilor: transport (rutier. cooperarea la nivel local. pe lângă diversele proiecte de conducte. energia.Erzurum) cu un traseu european pe teritoriile României. În plan concret. Acesta sintetizează domeniile de interes în cooperarea dintre Uniunea Europeană şi ţările din regiune: democraţia. schimburile culturale şi educaţionale. a fost înfiinţată şi o nouă structură de cooperare. care îşi propune o mai bună cooperare între ţările din zonă şi Uniunea Europeană pentru asigurarea securităţii energetice mutuale. Un document european foarte important pentru Caucazul de Sud este „Sinergia în regiunea Mării Negre”. în acest context. Datorită apropierii Rusiei de zona respectivă. cercetarea şi educaţia. Din păcate. vizând în special teritoriile Georgiei şi Azerbaidjanului. cointeresând instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). ştiinţa şi tehnologia. în domeniul energetic există Iniţiativa Baku. Dintre acestea cel mai important este proiectul Nabucco. Politica Europeană de Vecinătate se limitează la a exprima poziţii de principiu şi la a invita Federaţia Rusă să coopereze. în . mediul. comerţul. Principala slăbiciune a poziţiei Uniunii Europene în regiune rezidă din faptul că nu are o politică diferenţiată cu fiecare din cele trei ţări. la iniţiativa României.conflictelor îngheţate din regiunea caucaziană nu putea decât să stârnească îngrijorarea cancelariilor europene. care vizează conectarea conductei Baku-Erzurum (în unele variante apare şi conducta Tabriz. care trebuiau să reacţioneze în vederea soluţionării sau cel puţin a neutralizării ameninţărilor existente. care însă nu a avut succesul scontat. iniţiativele privind Marea Neagră vizează mai mult Georgia şi mai puţin celelalte state caucaziene. aerian şi maritim) între Asia Centrală şi Europa. programul INOGATE (Interstate Oil and Gas to Europe pipelines).

Besteliu. România fiind a doua ţară care a recunoscut statul azer. relaţiile României cu Azerbaidjanul au fost constant bune. 4 Raluca Miga. dar şi în cadrul diferendului rusogeorgian). potenţialul transferării bunei cooperări cu Azerbaidjanul la nivelul întregii Uniunii ar putea constitui o primă contribuţie reală a statului român la clarificarea politicii externe a Uniunii în Caucaz. În contextul în care România reprezintă. În realitate. iar în cazul Armeniei discuţiile sunt în derulare pentru semnarea unui acord similar. În ceea ce priveşte relaţia cu Azerbaidjanul. încă de la declararea independenţei statului caucazian în 1991. 1999 . Relaţiile politice bune ale Azerbaidjanului cu România şi. Editura All. În plan bilateral. chiar statele membre au poziţii contradictorii. Politica Europeană de Vecinătate nu constituie în acest moment un cadru satisfăcător de dezvoltarea a relaţiilor cu statele respective. care este considerat de administraţia de la Tbilisi un prim pas către aderarea la Uniunea Europeană. Bucuresti. în general. cu ţările din Europa Centrală şi de Est. sunt dublate şi de bune relaţii economice. Planul de Acţiune a fost semnat în noiembrie 2006. după Turcia. bunele relaţii dintre cele două state au fost transferate şi la nivelul relaţiilor Uniunii Europene cu partenerii caucazieni.condiţiile în care situaţia şi poziţia fiecărui stat este diferită (ceea ce se poate spune şi despre statele membre ale Uniunii). însă. Singurul capitol la care Uniunea Europeană are un avantaj este faptul de a fi semnat Acorduri de Parteneriat şi Cooperare cu Armenia şi Azerbaidjan (în 1996. Această inconsistenţă încearcă să mascheze disconfortul instituţiilor europene în adoptarea unei poziţii care ar avantaja o parte sau alta (mai ales în cazul conflictului din Nagorno-Karabah. intrate în vigoare în 1999) şi chiar un Plan de Acţiune Comun cu Georgia4 (2006) în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Totuşi. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În cazul Azerbaidjanului. în încercarea de a păstra relaţii cordiale cu toţi actorii implicaţi şi de a beneficia de prezumţia de imparţialitate. graniţa răsăriteană a Uniunii şi doreşte să aibă o politică activă la Marea Neagră şi în vecinătatea Uniunii Europene.„Drept international public”. există bune premise de consolidare a acesteia. în acest moment. ca prim pas din cadrul unei implicări mai concrete a Uniunii Europene în regiune.

p. Editura Universal Juridic. datorită căruia s-au făcut primele demersuri în scopul realizării unei noi unităţii europene. ea trebuie să aibă o politică special construită pentru relaţia cu statul azer. Acesta îndeplinind funcţia de şef al Organizaţiei naţionale a planificării din Franţa. ministrul afacerilor externe al Franţei lansa declaraţia. Bucureşti. Principalul factor de promovare al acestei politici este găsirea unei strategii consistente pentru soluţionarea crizei din Nagorno-Karabah pe baza principiilor integrităţii teritoriale şi al autodeterminării interne. inspirată de către Jean Monnet.14 . Nu trebuie uitat nici faptul că Azerbaidjanul este ţara cea mai dezvoltată din punct de vedere economic şi cu potenţialul cel mai mare de dezvoltare din zonă. 2002. care este Azerbaidjanul. Realizarea acestei pieţe a fost un prim pas pe calea dezvoltării pe care o cunoaştem astăzi pentru statele europene. Pentru satisfacerea propriilor interese. transformând această garanţie într-o politică vizând promovarea dreptului internaţional şi refacerea integrităţii teritoriale a Azerbaidjanului. Un rol important pentru apropierea statelor europene şi pentru demararea procesului de integrare în accepţiunea lui actuală îi este atribuit lui Jean Monnet. Bucureşti.“Drept instituţional comunitar european”.15 Ion Filipescu. De aceea.“Instituţiile Uniunii Europene”. 5 6 Augustin Fuerea. UE trebuie să identifice principalul pivot. Sistemul creat prin cele trei tratate (CECO. p. Robert Schuman. la instaurarea păcii şi eliminarea conflictelor cu potenţial de extindere. prin cooptarea de noi membri. CEEA) s-a dezvoltat în două direcţii principale6. la menţinerea unei zone de liber tranzit şi chiar construirea unei zone economice libere în regiune. prin care propunea crearea unei pieţe a cărbunelui şi oţelului.Uniunea Europeana poate câştiga alianţa cu statul azer. Editura Actami. 2000. O primă direcţie a avut în vedere perfecţionarea instituţiilor comunitare. CEE. Consolidarea instituţiilor democratice este doar unul dintre instrumentele necesare pentru atingerea acestor obiective regionale. a propus ca producţia de cărbune şi oţel din Franţa şi Germania să fie administrată de către un organism supranaţional.5 La 9 mai 1950. Augustin Fuerea. care să fie condusă potrivit metodelor naţionale ce implică o ruptură de schemele tradiţionale ale relaţiilor dintre state. Interesele Uniunii Europene în zona Caucazului de Sud se referă la realizarea unei stabilităţi politice şi economice. iar cea de-a doua a urmărit extinderea Comunităţilor.

dispune de cel mai mare şi mai bine utilat port de la Marea Neagra. în cursul căreia a început finanţarea comună a Secretariatului Internaţional Permanent (PERMIS) de la Istanbul şi s-au intensificat reuniunile la toate nivelele. . a durat până la întâlnirea de la Bucureşti. Cifrele arată că Uniunea Europeană a exportat în tările Europei Centrale si de Est mai mult decat a importat de acolo. Comerţul cumulat al regiunii reprezintă peste 5% din comerţul mondial. economice şi de securitate europene.de asumare a caracteristicilor unei organizaţii regionale. care este dată de resursele naturale foarte bogate. Evoluţia cooperării economice în bazinul Mării Negre poate fi împărţită în trei etape: . via Iran-Turcia prin linia de feribot Constanta-Samsun. Referitor la Romania. specialisti cu 7 Barbulescu Iordan Gheorghe . 2007.Gheorghe Balaban. când miniştrii de externe au adoptat un ”Plan de acţiune” care a îmbunătăţit cooperarea. în ultimul timp. în special petrol şi gaz şi de o piaţă potenţială de peste 350 milioane consumatori. Editura Tritonic. forta de muncă din aceste ţări acoperă golurile de bază pe piaţa forţei de muncă din Vest. s-a semnat ”Carta CEMN”. ceea ce ar insemna nişte venituri uriaşe pentru întreaga zonă inclusiv pentru ţările de pe coridorul TRACECA8.de introducere a sistemului Troicii ministeriale. Interesele Romania faţă de coridorul Europa-Asia nu au în vedere doar asigurarea cu resurse energetice necesare ci şi faptul ca zona Caucaz-Caspică poate deveni una din cele mai dinamice zone economice ale lumii. Editura Universitara”. Bucuresti 2009 8 . Bucuresti. ca urmare a declanşării campaniei antiteroriste. Romania dispune de numeroase avantaje pentru a fi un centru de interes pentru comunitatea internaţională: are legături feroviare directe cu toate ţările din CSI. Totodată. În iunie 1998. la Yalta.Politicile extinderii.de formare. Componenta strategică a regiunii s-a accentuat. Constantin. din anul 19967.„Politica europeana de vecinatate”. oferă o legatură permanentă cu ţările Asiei Centrale. lipsită de rezultate şi fără o organizare clară. are mari capacităţi de subutilizate în industria de rafinare şi prelucrare petrochimică. . SUA sunt interesate de evoluţiile din regiune. iar Uniunea Europeana îşi substanţiază asistenţa pentru ţările din zonă prin Politica de Nouă Vecinătate.Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică recunoscută. este un candidat potenţial al integrarii în structurile politice.

Piata comuna se instituie treptat in decursul unei perioade de tranzitie de doisprezece ani. Stefan Tudorel . agreate intre vechile si noile state membre inseamna mentinerea in vigoare a sistemelor de dinainte de aderare. 2007 . a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe cu efect echivalent.inaltă calificare in domeniul IT sunt angajaţi de firme in Germania si in alte ţări. H. s-a pus bazele unei pieţe comune ca re aveau drept scop eliminarea barierelor comerciale între statele membre. in relatiile dintre statele membre. Editura C. De altfel. mai ales dacă ne gandim la efectele imbătranirii populaţiei în ţările Uniunii Europene. Limitarile pot fi complete (se pot referi la toti lucratorii provenind din noul stat membru) sau partiale (pot fi acceptate anumite categorii profesionale). Beck. Bucuresti. cetatenii noilor membrii ai Uniunii Europene (inclusiv Romania) pot fi supusi unor masuri tranzitorii care pot limita pe accesul pe piata muncii din vechile state membre pentru o perioada de maximum 7 ani9. Teoretic. Libera circulatie a marfurilor. precum si adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile cu tarile terte. nefiind supusi unor cerinte sau formalitati speciale.Drept comunitar. 9 Andresan-Grigoriu Beatrice. fiind eliminat controlul la granite al cetatenilor comunitatilor europene. Romania a devenit un mare exportator de forţă de muncă calificată si mai puţin calificată. iar mulţi tineri si tinere din Romania asigură funcţionarea serviciilor in unele spitale. Prin acest act se urmărea o cât mai mare liberalizare a schimburilor de bunuri între statele semnatare printr-o uniune vamală. Prin Tratatul de înfiinţare a CEE încheiat la Roma. Masurile tranzitorii pentru libera circulatie a lucratorilor. dar si in alte ţări precum Italia si Portugalia. precum si produselor provenind din tari terte. beneficiaza de acest drept orice cetatean european. Practic. Libera circulatie a persoanelor (lucratorilor) in cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Dispozitiile se aplica produselor originare din state membre. Circumstanţele de dupa 11 septembrie au mărit inclinaţia ţărilor vest-europene de a fi mai permeabile la infuzia de forţă de muncă din ţările candidate – pentru că nevoi există. hoteluri si restaurante. Comunitatea se intemeiaza pe o uniune vamala care cuprinde ansamblul schimburilor de marfuri si care implica interzicerea. in care un cetatean dintr-un viitor stat membru avea nevoie de permis de munca pentru a lucra in UE.

Produsele care provin din tari terte sunt considerate ca fiind in libera circulatie intrun stat membru in cazul in care au fost indeplinite formalitatile de import si au fost percepute in statul membru in cauza taxele vamale si taxele cu efect echivalent exigibile si daca nu au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestor taxe si impuneri. pentru fabricarea carora s-au folosit produse care au fost scutite in statul membru exportator de taxe vamale si de taxe cu efect echivalent sau care au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestor taxe sau impuneri. Libera circulatie a serviciilor. Directivele se adresează. comercianţi). agenţilor imobiliari şi anumitor operatori care tranzacţionează obiecte valoroase ce implică tranzacţii de valori mari. trebuie respectate reglementările armonizate cu privire la protecţia datelor cu caracter personal şi unele servicii ale societăţii informaţionale. Comisia stabileste. servicii de investiţii şi pieţe de capital). . dar şi dintre acestea şi ţări terţe (cu câteva excepţii). activităţii auditorilor. Pana la sfarsitul primului an de la intrarea in vigoare a tratatului. şi să adopte reglementările UE în scopul garantării unei funcţionări corespunzătoare a plăţilor trans-frontieră şi a transferurilor tuturor formelor de capital. Acquis-ul cuprinde. Directivele privind spălarea banilor incriminează spălarea banilor ca infracţiune. de asemenea. Libera circulatie a capitalurilor. de a păstra evidenţe corespunzătoare şi de a raporta orice suspiciuni legate de spălarea banilor. În unele sectoare acquis-ul prevede reglementări armonizate care trebuie respectate în scopul funcţionării pieţei interne. Acestea prevăd obligaţii pentru instituţiile financiare de a identifica şi cunoaşte mai bine clienţii. in comertul dintre statele membre. reglementări armonizate privind sistemele de plăţi. asigurări. De asemenea. dar şi unele profesii specifice (meşteşugari. aceasta priveşte în principal sectorul financiar (sectorul bancar. Statele Membre trebuie să înlăture toate restricţiile din legislaţia naţională cu privire la mişcările de capital dintre ele. cazinourilor. notarilor şi avocaţilor. Pana la sfarsitul primului an de la intrarea in vigoare a prezentului tratat. fermieri. Este necesară existenţa unei capacităţi de implementare adecvate. contabililor. Comisia stabileste metodele de cooperare luand in considerare necesitatea de a reduce pe cat posibil formalitatile impuse comertului. dispozitiile aplicabile marfurilor originare dintr-un alt stat membru. Statele Membre trebuie să se asigure că principiul dreptului de stabilire şi al liberei circulaţii a serviciilor pe întreg teritoriul Uniunii Europene nu este restricţionat de legislaţia naţională. de asemenea.

Irlanda avea venitul/ locuitor de 59% din media Uniunii Europene în timp ce pentru Grecia.. De notat ca la data intrarii în Uniunea Europeana. 2. exigenţele vor fi la fel. şi Portugalia au cunoscut evoluţii schimbate în bine după sfarsirea dictaturilor – a lui Franco şi.Domeniul „Agricultură” acoperă un număr mare de reguli. iar aceste scopuri nu vor fi niciodată în mod egal cu toată lumea pentru a se menţine pace şi înţelegere. precum şi capacitatea de a implementa acţiuni necesare dezvoltării rurale. Corecta aplicare a acestor reguli şi implementarea lor efectivă de către o administraţie publică eficientă sunt esenţiale pentru funcţionarea Politicii Agricole Comunitare. dar nici una dintre ele nu a înregistrat rate de creştere ca în Irlanda. Pentru a dobândi calitatea de membru al Uniunii este necesară integrarea într-o serie de organizaţii comune de piaţă pentru o gamă largă de produse. esenţiale pentru menţinerea sănătăţii animalelor şi siguranţei alimentare în cadrul pieţei interne. cu un „război modern. Nu există un final pentru că „dorinţele oamenilor pentru putere” sunt infinite. Irlanda este cazul cel mai interesant. Totuşi creşterea economica susţinută este un fenomen foarte rar întilnit . In Europa Occidentală. Într-adevăr că statele devin tot mai democratice. produse animale şi culturi specializate. Aceasta include înfiinţarea unor sisteme de management ca o agenţie de plăţi şi Sistemul Integrat de Administrare şi Control. respectiv. dar în esenţă realitatea este cu totul alta. Dezavantajele Integrarii Observăm că fiecare stat. apărându-se cu „propriile arme” sau ameninţări. luptă pentru a-şi atinge scopurile. Salazar . zahăr. independent. Romania vede în relaţia cu Uniunea Europeana şansa extraordinară de a invinge capcana înapoierii şi realizarea aspiraţiei seculare de modernizare. Este adevarat ca Spania. la data intrarii sale (in 1981) . majoritatea direct aplicabile. cu probleme precum calitatea seminţelor. organisme dăunătoare şi produse de protecţie a plantelor. şi unde fiecare stat îşi vede propriile interese. Trăim intr-o epocă modernă. incluzând aici culturi arabile. luptă pentru drepturile omului. Şi dacă va exista o singură putere pe acest pamânt la un moment dat. integrarea ne-ar pune la adăpost de instabilitatea şi perturbaţiile din restul spatiului mondial. mai mult sau mai puţin puternic. unde democraţia este un pretext pentru un stat suveran. În final. precum şi din sectorul fitosanitar. sau cel puţin aşa se declară. in special. acest capitol acoperă regulile detaliate din sectorul veterinar. mutual”.

fără viaţa internă complexă. . Cateva cuvinte despre dolarizare/euroizare. ceea ce ar creşte şomajul în Vest. 10 Studiul Bancii Mondiale. ceea ce ar provoca o deflaţie şi o recesiune de amploare.migraţia masivă. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobanzilor ridicate. Cei care pledează pentru acest aranjament monetar par să conceapă spaţiul economic unde s-ar aplica schema ca o simplă “anexă”. consecinţele unui deficit comercial major. venitul /locuitor în Irlanda sa depaşeasca media Uniunii. în condiţiile în care somajul este ridicat şi acum poate fi accentuat de încetinirea activităţii economice. de pildă. în condiţiile în care fermierii reprezintă un lobby puternic în ţările occidentale. care ar deveni consumatoare de ajutoare (pentru agricultură şi dezvoltare regională). în timp ce în Grecia sa coboare la 66% din aceasta medie10. . De ani de zile. Se omit.“fuga” unor intreprinderi în Europa Centrală si de Răsărit.nu în cele din urmă. “Progress towards unification of Europe”.cifra se situa la 77%. Pentru ca în 1998. iar fără o astfel de dinamică îi va fi din ce în ce mai dificil să se alature clubului ţărilor europene prospere. care ar reduce automat şi sever cantitatea de moneda internă (fără ca Banca Centrală sa mai poată interveni). unii oameni politici din Uniunea Europeană şi lideri de opinie din ţările vest-europene discută pe marginea avantajelor şi costurilor lărgirii Uniunii.concurenţa în domeniul agriculturii. povara pentru bugetul federal al primirii în Uniunea Europeană a unor state relativ sarace (deşi Slovenia are venitul per capital mai ridicat decat Grecia). . care ar periclita locurile de muncă in Occident. . p. 2000.concurenţa din partea unor ţări cu un capital uman deloc de neglijat şi cu costuri ale forţei de munca mult mai scazute. Probleme care revin în mod recurent in dezbatere privesc: . Romania are un venit pe cap de locuitor ce reprezintă cca. 40 . 27-28% din media Uniunii Europene fiind în acelaşi timp o ţară cu o populaţie relativ mare (în raport cu standardele europene). Pentru Romania este: în lipsa unor instituţii adecvate şi a unei politici publice responsabile (active) îi va fi practic imposibil să cunoască dezvoltarea economică rapidă de care are nevoie. greu de suportat economic şi social.

Concluzii .

evoluţii sau stagnări . de indecizia acestor instituţii de a fixa graniţa suficient de amplă încât să includ popoare si naţiuni care vor să fie parte a acestui spatiu. iar efectul de angrenare este scazut). Pentru a deveni o zonă a pacii.derulate în jurul Mării Negre poarta. .cei care lucreaza in servicii Perdantii pe care i-am identificat sunt: . Avantajele integrarii: .Industria mineritului. Viitorul Mării Negre poate fi promitător.exportatorii de produse din lemn.cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este semnificativ. ea reprezintă o provocare strategică si un punct de trecere foarte frecventat ale cărui resurse naturale sunt imense. autorităţile locale se regăsesc pe primul loc deoarece de ele depinde buna inţelegere regionala ameninţată de contradicţiile profunde moştenite din trecut.Industria chimica . nu numai interesele noastre. Marea Neagră trebuie scoasă de sub influenţa unică a Federaţiei Ruse şi eu sunt convinsă că se va accepta un proces mai mult sau mai putin rapid de internaţionalizare a Marii Negre. Noi avem obligaţii fată de partenerii nostri europeni. cooperarea transfrontaliera devine primordială pentru dezvoltarea regiunii.De reţinut faptul că abordările României nu sunt strict în interesul României. .Cei care se s-au intors la agricultura ca la un “angajator de ultima instanta”. amprenta unor evoluţii geopolitice globale. Ca ţară de frontieră a celor două structuri .Uniunea Europeană şi NATO . Printre castigatori am identificat: . ele sunt determinate de înaintarea frontierei euro-atlantice spre Asia Centrala. faţă de partenerii noştri din NATO. Mai concret. de intalnirea a două civilizaţii distincte si de inegalitaţi. In acest context de globalizare unde se intersecteaza interesele marilor puteri. . Toate evenimentele (geo)politice semnificative. In acest sens.trebuie sa promovăm interesele acestor structuri. . in condiţiile in care atuurile acestei zone sunt uimitoare: la intersecţia dintre Asia si Europa. mai mult sau mai putin. data fiind importantă strategică pe care zona extinsă a Marii Negre a dobândit-o deja.

fac totul sa fie intr-o ordine bine stabilita de ei. Poate ca Romania sau mai bine spus cei care conduc aceasta tara. insa in fiecare zi suntem coplesiti de regulile adoptate de cei ce ne conduc tara.teoretic sunt foarte multe dezavantaje explicate de oamenii de stiinta si de cei care isi desfasoara activitatea in acest sistem.exportul marfurilor in statele comunitare fara taxe vamale.cateva din ele au fost mentionate mai sus-.- libera circulatie a persoanelor (lucratorilor) ce au posibilitatea de a lucra in orice stat membru al Uniunii Europene. Dezavantajele integrarii: . insa practic nu suntem afectati de intrarea in Uniunea Europeana. . a afectat stadiul lui in societate. nu ca nu au vrut. Chiar daca Uniunea Europeana ar lua masuri dezavantajoase pentru unele state si cetatenii lor. posibilitatea cetatenilor de a efectua proiecte de finantare pentru a primi sume subtantiale de la Uniunea Europeana in vederea sustenirii unor afaceri. Toate aceste decizii luate in ultima vreme in Romania a afectat substantial cetateanul. a afectat partile financiare din toate sisteme de munca. ne face sa fim din ce in ce mai ocupati si raportand sistemul nostru cu celelate state comunitare ne dam seama ca nu Uniunea Europeana e de vina ci chiar oamenii de la putere din tara noastra. si chiar psihicul omului. In ultimii ani. fiind mult mai delicata in aplicarea regulilor. cetatenii nu au mai reusit sa caute avantajele si dezavantajele integrarii Romainei in Uniunea Europeana. libera circulatie a capitalurilor. sau in ultimii 4 ani de cand am intrat in Uniunea Europeana. libera circulatie a marfurilor. libera circulatie a serviciilor. nu cred ca ar fi atat de dure ca cele luate de statul nostru.

com www. Bucuresti.europa. Bucuresti. Beck. H.BIBLIOGRAFIE Marcela Monica Stoica. 1999 Marin Voicu.Besteliu. www.„Introducere in dreptul european”. Editura Tritonic.ro . 2007 Barbulescu Iordan Gheorghe – „Politicile extinderii”. o abordare institutionala”.„Uniunea Europeana. Stefan Tudorel – „Drept comunitar”.google. Editura C.„Drept international public”. 2007. Bucuresti 2009 Raluca Miga. Bucuresti 2009 ConstantinGheorghe Balaban„Politica europeana de vecinatate”. Editura All.europa. Editura PRO Universitaria. ed. Bucureşti 2007 Andresan-Grigoriu Beatrice.int www. Bucuresti. Universul Juridic . Editura Universitara”.eu.

referat.Powered by http://www.ro/ cel mai tare site cu referate .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful