MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS

INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

42


Dimensionarea structurii rutiere

Dimensionarea structurii rutiere se va face conform PD177-2001, “Normativ pentru
dimnesionarea sistemelor rutiere suple și semirigide(Metoda analitică)”.
Dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide se bazează pe indeplinirea
concomitentă a urmatoarelor criterii:
• pentru sisteme rutiere suple:
- deformația specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- deformația specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului;
• pentru sisteme rutiere semirigide:
- deformația specifică de întindere admisibilă la baza straturilor bituminoase;
- tensiunea de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate
naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici;
- deformația specifică de compresiune admisibilă la nivelul patului drumului.
Metoda analitică de dimensionare se bazează pe stabilirea unei alcătuiri a sistemului
rutier, în conformitate cu prevederile prescripțiilor tehnice în vigoare și verificarea stării de
solicitare a acestuia sub acțiunea traficulul de calcul, astfel încât să îndeplinească criteriile de
dimensionare sus menționate.

1. Dimensionarea sistemului rutier suplu si semirigid comportă urmatoarele etape:

1.1. stabilirea traficului de calcul
1.2. stabilirea capacității portante la nivelul patului drumului;
1.3. alegerea unei alcătuiri a sistemului rutier;
1.4. analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard;
1.5. stabiiirea comporării sub trafic a sistemului rutier.

1.1 Stabilirea traficului de calcul
La dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide se ia in considerare traficul de
calcul corespunzător perioadei de perspectivă, exprimat în osii standard de 115 kN, echivalent
vehiculelor care vor circula pe drum.
Osia standard de 115 kN (o.s.l 15) prezintă următoarele caracteristici:
- sarcina pe roțile duble: 57,5 kN
- presiunea de contact: 0,625. MPa
- raza suprafeței circulare echivalente suprafeței de contact pneu – drum 0,171 m
Perioada de perspectiva se adopta de minimum 10 ani în cazul drumurilor din clasele
tehnice III, IV si V.
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

43

Compoziția și intensitatea traficului corespunzătoare unui post de recensământ se aplică
pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării rețelei facută cu ocazia ultimului
recensământ general al circulatiei.
Pentru modernizări de drumuri existente se va lua in considerare posibilitatea de atragere
a unei părți din traficul de pe drumurile existente în zona, precum si de pe alte căi de
comunicație, ca urmare a creării unor condiții mai avantajoase de circulație.
Aceste redistribuiri ale circulației sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru
rețeaua/sectoarele de drumuri din zona în respectivă.
În cazul străzilor și în cel al drumurilor județene, comunale și vicinale, în situația în care pe
tronsonul de drum supus modernizării nu a funcționat nici un post de recenzare sau se anticipează
redistribuiri de trafic, este recomandabil să se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea
intensității medii zilnice anuale (MZA) actuale și de perspectivă a traficului și a compoziției
acestuia.
La stabilirea traficului de calcul de perspectivă se vor avea în vedere atât compoziția
traficului cât și variația acestuia în timp explicitându-se în final valorile de trafic pe categorii de
vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizonturi de timp.
Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN a diferitelor tipuri de autovehicule,
stabiliti pe baza rezultatelor ultimului recensamant general de circulatie sunt prezentati in
tabelul 1.
Tabel 1. Coeficienti medii de echivalare a vehiculelor fizice in osii standard 115 kN

Recensământul general de circulaţie din anul 2010 a evidenţiat următoarea compoziţie
zilnică a traficului:
Tabel 2. Caracteristicile traficului rutier pe drumul DJ209B
Grupa de vehicule
MZAⁿ
2010
Ce
MZA
2010
Ci
MZAe
2010
Biciclete,motociclete 169 0.86 146 0.5 73
Autoturisme, autocamioane 395 1.95 771 1 771
Autocamioane si derivate cu 2 osii 100 2.05 205 2 410
Autocamioane si derivate cu 3 osii 53 1.34 72 2.5 180
Autocamioane articulate 15 1.41 22 3.5 77
Autobuze 2 1.23 3 2.5 8
Tractoare si vehicule speciale 23 1.94 45 2 90
Autocamioane cu remorci 10 1.92 20 1.5 30
Vehicule cu tracțiue animala 80 0.69 56 3 168
1340 1807

Tipul de
structura
rutiera
Grupa de vehicule
Autocamioane si
derivate cu 2 osii
Autocamioane si
derivate cu 3 si 4
osii
Autovehicule
articulate
Autobuze
Vehicule
speciale
Autocamioane
cu remorci
Supla si
semirigida
0,4 0,6 0,8 0,6 0,3 0,8
Rigida 0,3 3,8 2,9 1,5 0,2 1,6
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

44

Tabel 3. Caracteristicile de determinare a clasei tehnice
Clasa
tehnica
Intensitatea
traficului
MZAf MZAe
I f intens >16000 >21000
II Intens 8001-16000 11001-21000
III mediu 3501-8000 4501-11000
IV redus 750-3500 1000-4500
V f redus <750 <1000

Clasa tehnică a drumului este IV.

Tabel 4. Viteza de proiectare functie de tipul de relief
Clasa tehnica
a drumului
Vp(km/h) / tip de relief
ses deal munte
II 100 80 60
III 80 50 40
IV 60 40 30
V 60 40 25

Viteza de proiectare a drumului este Vp=30 km/h.

Traficul de calcul se exprimă în milioane de osii standard de 115 kN (m.o.s.) și se
stabileste pe baza structurii traficului mediu zilnic anual cu relația:



(m.o.s)
in care:
N
c
- traficul de calcul;
365 - numărul de zile calendaristice dintr-un an;
P
p
- perioada de perspectivă, în ani;
c
rt
- coeficientul de repartiție transversală, pe benzi de circulație și anume:
 pentru drumuri cu două și trei benzi de circulație c
rt
= 0,50;
 pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulație c
rt
= 0,45;
n
kj
- intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor recensământului de circulație;
p
kR
- coeficientul de evoluție al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de dare în
exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare;
p
kF
- coeficientul de evoluție al vehiculelor din grupa k, corespunzător sfârșitului
perioadei de perspectivă luată în considerație (anul F), stabilit prin interpolare;
f
ek
- coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115 kN
conform tabelului 1.


MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

45


Tabel 5.




(m.o.s)



(m.o.s)

1.2. Stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului

Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcatuite din pamanturi de
fundar, conform STAS 2914 si eventual dintr-un strat de forma, conform STAS 12253 si este
caracterizat, in vederea dimensionarii, prin caracteristicile de deformabilitate: modulul de
elasticitate dinamic si coeficientul lui Poisson.
Caracteristicile de deformabilitate ale pământului de fundare se stabilesc în funcție de
tipul pământului, de tipul climateric al zonei în care este situat drumul și de regimul hidrologic al
complexului rutier.






Grupa de vehicule

Autocamioane si
derivate cu 2 osii
410 1,09 1,81 1,166 0,4 238
Autocamioane si
derivate cu 3 osii
180 1,05 1,16 0,640 0,6 119
Autocamioane
articulate
77 1,14 1,54 1,003 0,8 83
Autobuze 8 1,06 1,18 0,662 0,6 5
Tractoare si vehicule
speciale
90 1,34 1,96 1,567 0,3 45
Autocamioane cu
remorci
30 1,26 1,80 1,335 0,8 37
526
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

46



Tabelul 6.-Tipurile de pamânt, conform STAS 1234-1988
Categoria
pământului
Tipul de
pământ
Clasificarea
pămanturilor
conform
STAS 1243
Indicele de
plasticitate
lp%
Granulozitatea
Argilă % Praf % Nisip %
Necoezive
P
1

Pietriș cu nisip
sub 10 cu sau fară fracțiuni sub 0,5 mm
P
2
10.. .20 cu fracțiuni sub 0.5 mm
Coezive
P
3

Nisip prăfos, nisip
argilos
0...20 0...30 0...50 35... 100
P
4

Praf, praf nisipos, praf
argilos,
praf argilos nisipos
0...25 0...30 35... 100 0...50
P
5

Argilă, argilă prăfoasă,
argilă nisipoasă, argilă
prăfoasă nisipoasă
peste 15 30...100 0...70 0...70

Repartitia tipurilor climaterice pe teritoriul Romaniei este data in figura 6.



















Dupa cum se poate observa in Fig.1, drumul DJ209B este situat intr-o regiune de tip
climateric III.

Fig 6.
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

47



Regimul hidrologic se diferentiază astfel:
- regimul hidrologic 1, corespunzător condițiilor hidrologice FAVORABILE, conform
STAS 1709/2;

- regimul hidrologic 2, corespunzător condițiilor hidrologice MEDIOCRE și
DEFAVORABILE, conform STAS 1709/2, notat:
- 2a: pentru sectoare de drum situate în rambleu, cu înălțimea minima de
1,00 m;
- 2b: pentru sectoare de drum situate:
- în rambleu cu înălțimea sub 1,00 m,
- la nivelul terenului,
- în profil mixt,
- debleu.

Regimul hidrologic al complexului rutier este 2b (regim defavorabil).
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7 - Caracteristicile pamantului
Tipul
climateric
Regimul
hidrologic
Tipul pamantului
P
1
P
2
P
3
P
4
P
5

Ep, MPa
I
1
100
90
70
80
80
2a
65
75
2b 70 70
II
1
65
80
80
2a
70
2b 80 70
III
1 90
60
55 80
2a
80 50 65
2b

Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stabilește în funcție de tipul
pământului, conform tabelului 8.

Tabelul 8. Valorile de calcul ale coeficientului lui Poisson pentru pământuri
Tipul de pământ P
1
P2 P
3
P
4
P
5

Coeficientul lui Poisson 0,27 0.30 0,30 0,35 0,42





MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

48


1.3. Alegerea alcatuirii structurii rutiere

Structurile rutiere dimensionate cu aceasta metoda se clasifica, functie de alcatuire in
doua tipuri:
- Structuri rutiere suple
- Structuri rutiere semirigide
Sistemele rutiere suple, numite și nerigide, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă pe
straturi de bază și de fundație alcătuite în general din agregare naturale.
Sistemele rutiere semirigide, numite și mixte, comportă o îmbrăcăminte bituminoasă și au
în alcătuire cel puțin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici.
Tipul de sistem rutier se stabileste în funcție de materialele preponderente în regiune și
anume:
- agregatele naturale de carieră, care au o pondere importantă în sistemele rutiere suple;
- agregatele naturale de balastieră, care au o pondere importantă în sistemele rutiere
semirigide.

Alcătuirea sistemului rutier și anume, variația pe grosimea acestuia a tipurilor de straturi
rutiere și a grosimilor acestora se stabileste luând în considerare urmatoarele:
- grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere
- grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere, ținând cont de anumite
constrăngeri specifice tehnologiilor de executie;
- reducerea numărului de straturi, respectiv de interfețe, în scopul micșorării
riscului apariției unor defecțiuni privind aderența între straturi;
- stabilirea alcătuirii stratului de forma astfel încât grosimea acestuia să poată fi
luată în considerare în dimensionarea structurii rutiere la acțiunea fenomenului de îngheț -
dezgheț în conformitate cu prevederile STAS 1709/2;
- asigurarea unei protecții suficiente față de manifestarea procesului de fisurare
reflectivă.
În cazul modernizării unor drumuri existente, atunci când traseul drumului
rnodernizat coincide cu cel al drumului existent, luarea în considerare a materialelor granulare
din pietruirea existentă în alcatuirea complexului rutier se face în funcție de lățimea și grosimea
pietruirii, conform prevederilor STAS 6400.
Pietruirea poate constitui un substrat de fundație sau un strat de fundație, numai dacă
îndeplinește condițiile tehnice prevazute în STAS 6400.
În cazul în care pietruirea nu este pe toată lățimea patului drumului, iar grosimea ei este
mai mica de 10 cm, nu se ia în considerare în dimensionarea sistemului rutier. Ea se scarifică și
se reprofilează pe toată Iățimea patului drumului.
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

49

În cazul în care pietruirea are o lațime egală cu cea a patuiui drumului, iar grosimea ei
este de minimum 10 cm, ea poate alcătui stratul de forma sau stratul inferior de fundatie, care va
fi luat în considerare în dimensionarea sistemului rutier.
În cazul în care pietruirea nu este pe toată lățimea patului drumului, dar grosimea ei este
mai mare de 10 cm, se scarifică și se reprofilează, iar grosimea ei după compactare va fi luată în
considerare în dimensionarea sistemului rutier. Ea se scarifica si se reprofileaza pe toata latimea
drumului.

În vederea modernizării, se vor studia urmatoarele variante:

Varianta 1: Structura rutiera supla
Denumirea materialului din strat Grosimea (cm)
Beton asfaltic pentru strat de uzură (BA16) 6
Beton asfaltic pentru strat de legatură (BAD25) 6
Piatra sparta amestec optimal 20
Balast 8
Balast (zestre existentă) 22
Pamânt P2
·

Varianta 2: Structura rutiera semirigida
Denumirea materialului din strat Grosimea (cm)
Beton asfaltic pentru strat de uzură (BA16) 4
Beton asfaltic pentru strat de legatură (BAD25) 6
Agregate naturale stabilizate cu ciment 22
Balast 8
Balast (zestre existentă) 22
Pamânt P2
·


1.4. Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard
Sistemul rutier supus analizei este caracterizat prin grosimea fiecărui strat rutier și prin
caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere și ale pământului de
fundare (modulul de elasticitate dinamic, E, în MPa și coeficientul lui Poisson, μ).
Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din suportul
sistemului rutier se stabilesc în modul următor:
- in cazul în care nu este prevăzut un strat de formă, caracteristicile de deformabilitate
sunt cele corespunzătoare materialelor din terasamente.
- in cazul în care este prevăzut un strat de formă, se stabilește modulul de elasticitate
dinamic echivalent al sistemului bistrat (strat de formă - materiale din terasamente).
- valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este cea corespunzătoare materiaielor din
stratul superior al terasamentelor rutiere sau din stratul de formă.
Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din pietruirea
existentă se stabilesc în modul următor:
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

50

- valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic este în functie de cea a
materialelor din stratul suport (E
p
) și se calculează cu relația:

(Mpa)

- h
balast
este grosimea stratului de balast, în mm.
- coeficientul lui Poisson are valoarea 0,27;
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și ale coeficientului lui Poisson
pentru materialele necoezive din straturile de baza și de fundație se stabilesc conform tabelului 9.

Tabelul 9. - Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru materialele
necoezive din straturile de bază și de fundație
Denumirea materialului Modul de elasticitate dinamic (E, MPa) Coeficientul lui Poisson (μ)
Macadam semipenetrat sau penetrat 1000 0.27
Macadam 600 0.27
Piatră spartă mare sort 63-90 400 0.27
Piatră spartă- amestec optimal 500 0.27
Blocaj de piatră brută 300 0.27
Balast-amestec optimal 300 0.27
Bolovani 200 0.27




În cazurile în care sistemul rutier are mai mult de 4 straturi rutiere, 2 sau 3 straturi rutiere,
alcătuite din acelaţi tip de materiale (mixtură asfaltică, piatră spartă sau balast) acestea vor fi
caracterizate prin:
- grosimea totală a pachetului de straturi, în cm;
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (E
m
) al pachetului respectiv de
straturi rutiere care se calculează cu relaţia:
E
m
= | ¿ (E
i
1/3
× h
i
) / ¿h
i
|
3
(MPa)
în care:
E
i
este modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul „i”, în MPa;
h
i
- grosimea stratului „i”, în cm.
În mod obişnuit, straturile bituminoase sunt caracterizate prin modulul de elasticitate
dinamic mediu ponderat.
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și ale coeficientului lui Poisson
pentru agregatele naturale stabilizate cu lianți hidraulici și puzzolanici din straturile de fundație
și de bază se stabilesc conform tabelului 10.




MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

51




Tabelul 10.- Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate agregatele naturale
stabilizate cu lianți hidraulici și puzzolanici din straturile de fundație și de bază
Denumirea materialului Modul de elasticitate dinamic (E,MPa)
Coeficientul
lui Poisson (µ)
Agregate naturale stabilizate cu ciment
- pentru strat de bază
- pentru strat de fundație
1200
1000
0,25
Agregate naturale stabilizate cu lianți puzzolanici
• zgură granulată:
- pentru strat de bază
- pentru strat de fundație
• cenusă de termocentrală
- pentru strat de bază
- pentru strat de fundație
• tuf vulcanic
- pentru strat de bază
- pentru strat de fundație



1200
700

1800
1100

1200
750


Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul
de bază și din straturile îmbrăcămintei bituminoase sunt în funcție de tipul climateric al zonei în
care se încadrează drumul, conform tabelului 11.


Tabelul 11- Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale mixturilor asfaltice
Tipul mixturii asfaltice
Tipul
stratului
Tip climateric I şi II Tip climateric III Coeficientul lui
Poisson (µ) Modul de elasticitate dinamic (E), MPa
Mixturi asfaltice preparate cu bitum
tip D80/100, SR 174/1
uzură 3600 4200
0,35
legătură 3000 3600
bază 5000 5600
Mixturi asfaltice cu bitum modificat,
normativ AND 549
uzură 4000 4500
legătură 3500 4000
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre,
instrucţiuni tehnice AND 539:
- tip MASF 16,
- tip MASF 8.
uzură



3300
3000



4000
3600
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

52


Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard comportă calculul deformaţiilor
specifice şi tensiunilor în punctele critice ale complexului rutier, caracterizate printr-o stare de
solicitare maximă.



În cazul sistemelor rutiere suple se calculează următoarele:
- deformaţia specifică orizontală de întindere (c
r
) la baza straturilor bituminoase, în
microdeformaţii;
- deformaţia specifică verticală de compresiune (c
z
) la nivelul patului drumului, în
microdeformaţii.

În cazul sistemelor rutiere semirigide se calculează următoarele:
- deformaţia specifică orizontală de întindere (c
r
) la baza straturilor bituminoase, în
microdeformaţii;
- tensiunea orizontală de întindere (o
r
) la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici;
- deformaţia specifică verticală de compresiune (c
z
) la nivelul patului drumului, în
microdeformaţii.

Calculele se efectuează în următoarele puncte:
-pentru c
r
(la baza straturilor bituminoase):

(cm)

(cm)
Unde:
z
1
- adâncimea de la suprafaţa îmbrăcămintei unde se determină deformaţia, în cm;
h
i.m.a.
- grosimea fiecărui strat bituminos, în cm;


- pentru o
r
(la baza straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici):

(cm)

(cm)
Unde:
h
i.b.s.
-grosimea fiecărui strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, în cm;
- pentru c
z
(la nivelul patului drumului):

(cm)

(cm)
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

53

Unde:
H- grosimea totală a sistemului rutier, în cm.




Varianta 1: Structura rutiera supla
Denumirea materialului
Grosimea
(cm)
Modul de elasticitate
dinamic (E) MPa
Coeficientul lui Poisson (µ)
Îmbracamine bituminoasă 12 3892 0,35
Piatra sparta amestec optimal 20 500 0,27
Balast
(strat de fundatie + zeste existenta)
30 209 0,27
Pamânt P2 · 80 0,30

(Mpa)

(Mpa)

(Mpa)

E
m
= | ¿ (E
i
1/3
* h
i
) / ¿h
i
|
3
(MPa)

(MPa)
(MPa)

(cm)

(cm)

(cm)

(cm)

Se introduc datele in programul CALDEROM.
Parametrii problemei sunt:
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 3892. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 12.00 cm
Stratul 2: Modulul 500. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 20.00 cm
Stratul 3: Modulul 209. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm
Stratul 4: Modulul 80. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit

REZULTATE: DEFORMATIE DEFORMATIE
R Z RADIALA VERTICALA
cm cm microdef microdef
.0 -12.00 .172E+03 -.233E+03
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

54

.0 12.00 .172E+03 -.601E+03
.0 -62.00 .134E+03 -.200E+03
.0 62.00 .134E+03 -.358E+03
c
r
=172 microdeformatii
c
z
=358 microdeformatii

Varianta 2: Structura rutiera semirigida
Denumirea materialului
Grosimea
(cm)
Modul de elasticitate
dinamic (E) MPa
Coeficientul lui Poisson
(µ)
Îmbracamine bituminoasă 10 3832 0,35
Agregate naturale stabilizate cu ciment 22 1200 0,25
Balast
(strat de fundatie + zestre existentă)
30 209 0,27
Pamânt P2 · 50 0,30

(Mpa)

(Mpa)

(Mpa)

E
m
= | ¿ (E
i
1/3
* h
i
) / ¿h
i
|
3
(MPa)

(MPa)
(MPa)

(cm)

(cm)

(cm)

(cm)

(cm)

(cm)

Se introduc datele in programul CALDEROM.

Parametrii problemei sunt:
Sarcina..... 57.50 kN
Presiunea pneului 0.625 MPa
Raza cercului 17.11 cm
Stratul 1: Modulul 3832. MPa, Coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm
Stratul 2: Modulul 1200. MPa, Coeficientul Poisson .250, Grosimea 22.00 cm
Stratul 3: Modulul 209. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm
Stratul 4: Modulul 80. MPa, Coeficientul Poisson .300 si e semifinit

REZULTATE:
R Z sigma r epsilon r epsilon z
cm cm MPa microdef microdef
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

55


.0 -10.00 .199E+00 .733E+02 -.149E+03
.0 10.00 -.271E-01 .733E+02 -.350E+03
.0 -32.00 .231E+00 .160E+03 -.157E+03
.0 32.00 .187E-01 .160E+03 -.398E+03
.0 -62.00 .240E-01 .112E+03 -.168E+03
.0 62.00 .334E-02 .112E+03 -.302E+03

1.5. Stabilirea comporării sub trafic a sistemului rutier

Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier are drept scop compararea valorilor
deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate, cu cele admisibile, stabilite pe baza proprietăţilor
de comportare ale materialelor.
Se consideră că un sistem rutier poate prelua solicitările traficului, corespunzătoare
perioadei de perspectivă luată în considerare, dacă sunt respectate concomitent, toate criteriile de
dimensionare.
Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase este
respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare mai mică sau egală cu RDO
admisibil.
Rata de degradare prin oboseală se calculează cu relaţia:

în care:
N
c
-traficul de calcul în milioane osii standard de 115 kN, (m.o.s.)
N
adm.
-numărul de solicitări admisibil, în m.o.s., care poate fi preluat de straturile
bituminoase, corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.

Numărul de solicitări admisibil, in m.o.s. care poate fie preluat de straturile bituminoase,
se stabileşte cu ajutorul legilor de oboseală a mixturii asfaltice, în funcţie de categoria drumului
sau a străzii şi de traficul de calcul cu relaţiile:

 pentru autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene şi drumuri şi străzi cu trafic de
calcul mai mare de 1 m.o.s (1x10
6
o.s.115):

(m.o.s.)
 pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s.
(1x10
6
o.s.115):

(m.o.s.)

Grosimea necesară a straturilor bituminoase este cea pentru care se respectă condiţia:
c
r
= 73.30 microdeformatii


o
r
= 0.231 MPa
c
z
=302 microdeformatii
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

56

RDO s RDO admisibil
în care RDO admisibil are următoarele valori:
- max. 0,80 pentru autostrăzi şi drumuri expres;
- max. 0,85 pentru drumuri europene;
- max. 0,90 pentru drumuri naţionale principale şi străzi;
- max. 0,95 pentru drumuri naţionale secundare;
- max. 1,00 pentru drumuri judeţene si comunale.

În cazul în care condiţia, RDO s RDO admisibil, nu este satisfacută, se repetă calculul
ratei de degradare prin oboseală pentru o grosime mai mare a straturilor bituminoase. În general
se variază grosimea stratului de bază din mixtură asfaltică (recomandabil din 2 în 2 cm), până ce
este respectată condiţia. Grosimea necesară a straturilor bituminoase se obţine prin interpolare,
între ultimele două valori consecutive.

Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare este
respectat, dacă este îndeplinită condiţia:
c
z
s c
zadm

în care:
- c
z
- este deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului
de fundare, în microdeformaţii, calculată cu programul CALDEROM;
-c
z adm.
- deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul pământului de
fundare, în microdeformaţii, calculată cu urmatoarele relatii:
 pentru autostrăzi, drumuri expres, drumuri europene şi drumuri şi străzi cu trafic de
calcul mai mare de 1 m.o.s.(1x10
6
o.s.115):
c
z adm.
= 329 Nc
-0,27
(microdef.)
 pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.o.s. (1x10
6
o.s.115):
c
z adm.
= 600 Nc
-0,28
(microdef.)

În cazul în care condiţia nu este îndeplinită, se modifică alcătuirea sistemului rutier. Se
recomandă îngroşarea stratului de fundaţie din balast până la grosimea de 30 cm, iar dacă nici în
aceste condiţii sistemul rutier nu respectă acestă condiţie, se majorează şi grosimea straturilor
bituminoase.

Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici este respectat, dacă este îndeplinită condiţia:
o
r
s o
r adm.

în care:
o
r
-tensiunea orizontală de întindere la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, în MPa
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

57

o
r adm.
-tensiunea de întindere admisibilă, în Mpa, calculata cu urmatoarea relatie:
o
r adm.
= R
t

(0,60 - 0,056 × log Nc) MPa
în care:
R
t
-rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau
puzzolanici, în MPa, prezentata in tabelul 12;
Nc-traficul de calcul, în milioane osii standard de 115 kN.
Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici şi puzzolanici
este în funcţie de tipul stratului şi de cel al liantului, conform tabelului 10. Ea este
corespunzătoare vârstei de 360 zile a materialului stabilizat.

Tabelul 12- Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici şi
puzzolanici
Tipul liantului şi al stratului R
t
, MPa
Ciment:
- strat de bază
- strat de fundaţie

0,40
0,35
Zgură granulată:
- strat de bază
- strat de fundaţie

0,35
0,20
Cenuşă de termocentrală:
- strat de bază
- strat de fundaţie

0,50
0,30
Tuf vulcanic:
- strat de bază
- strat de fundaţie

0,55
0,35

În cazul în care sistemul rutier nu satisface acest criteriu, se reface calculul pentru o altă
alcătuire a sistemului rutier. Se recomandă îngroşarea stratului din agregate naturale stabilizate
cu lianţi hidraulici şi puzzolanici.

Varianta 1: Structura rutiera supla
- Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase
c
r
=172 microdeformatii

(m.o.s.)

(m.o.s.)

(m.o.s.)

- Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

58

c
z
= 358 microdef.
c
z
s c
zadm

c
z adm.
= 600 Nc
-0,28
(microdef.)
c
z adm.
= 600 * 0,96
-0,28
(microdef.)
c
z adm.
= 606,8 (microdef.)
c
z
= 358 < c
z adm.
= 606,8 (microdef.)

Varianta 2: Structura rutiera semirigida
- Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase
c
r
= 73,30 microdeformatii

(m.o.s.)

(m.o.s.)

(m.o.s.)

- Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare
c
z
=302 microdeformatii
c
z
s c
zadm

c
z adm.
= 600 Nc
-0,28
(microdef.)
c
z adm.
= 600 * 0,96
-0,28
(microdef.)
c
z adm.
= 606,8 (microdef.)
c
z
= 358 < c
z adm.
= 606,8 (microdef.)
- Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici
o
r
= 0.231 MPa
o
r
s o
r adm.
R
t

= 0,40
o
r adm.
= R
t

(0,60 - 0,056 × log Nc) MPa
o
r adm.
= 0,40

(0,60 - 0,056 × log 0,96) MPa
o
r adm.
= 0,240 MPa
o
r
= 0.231 Mpa < o
r adm.
= 0,240 MPa






MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

59









1.6 Verificarea sistemelor rutiere la actiunea inghet-dezghetului
Degradarile produse de inghet-dezghet reprezinta defectiuni ale complexului rutier
datorate:
- Fenomenului de umflare neuniforma provocata de acumularea apei şi transformarea
acesteia in lentile sau fibre de gheaţă in pămanturi sensibile de ingheţ, situate pană la
adancimea de pătrundere a ingheţului.
- diminuarea capacităţii portante a pămantului de fundaţie in timpul dezgheţului,
determinată de sporirea umidităţii prin topirea lentilelor şi fibrelor de gheaţă.
Aceste degradări se produc cand există simultan următoarele condiţii:
- pămant de fundaţie sensibil la ingheţ;
- temperaturi negative pe o durată indelungată, care să permită migrarea şi acumularea
apei in pămantul de fundaţie;
- posibilitatea de alimentare cu apă a frontului de ingheţ in pămant (condiţii hidrologice
mediocre şi defavorabile).
Circulaţia autovehiculelor grele, pe drum, in perioada de ingheţ, accentuează producerea
degradărilor.
Datorită ingheţ – dezgheţului se produc următoarele degradări:
1. In cazul sistemelor rutiere nerigide in perioada de:
a) ingheţ: umflături neregulate (burduşiri) insoţite eventual de fisuri şi crăpături ale
imbrăcăminţilor bituminoase şi ale pavajelor din piatră naturală;
b) dezgheţ: fisuri, crăpături, faianţări, făgaşe şi deformaţii locale.
2. In cazul sistemelor rutiere rigide in perioada de:
a) ingheţ: denivelări ale dalelor in dreptul rosturilor şi lărgirea acestora;
b) dezgheţ: fisuri, crăpături şi distrugeri ale dalelor.
Verificarea structurii rutiere la acţiunea ingheţ – dezgheţului constă in determinarea
gradului de asigurare (k) la pătrunderea ingheţului in complexul rutier.

Succesiunea operaţiilor de calcul şi de verificare este următoarea:
1. Se calculează adancimea de ingheţ in complexul rutier ZCR (nivelul cel mai coborat de
la suprafaţa drumului la care apa interstiţială se transformă in gheaţă) care se consideră egală cu
adancimea de ingheţ in pămantul din terasament Z, in condiţiile de porozitate şi umiditate
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

60

specifice acestuia, la care se adaugă un spor al adancimii de ingheţ ΔZ determinat de capacitatea
de transmitere a căldurii de către straturile sistemului rutier.
ZCR = Z + ΔZ (cm)
ΔZ = HST – He (cm)



In care:
- HST - grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale rezistente la ingheţ;
- He - grosimea echivalentă de calcul la ingheţ a sistemului rutier. Se stabileste cu relatia:

In care:
- hi - grosimea stratului rutier luat in calcul;
- ct - coeficientul de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specific fiecărui material
din alcătuirea sistemului rutier;
- n - numărul de straturi din materiale rezistente la ingheţ – dezgheţ.

Tabelul 13. Valorile ct
Nr.crt. Materialul din stratul rutier Coeficientul de echivalare
1 Beton asfaltic pentru strat de uzura 0.50
2 Beton asfaltic pentru strat de legatura 0.60
3 Piatra sparta-amestec optimal 0.70
4 Agregate natural stabilizate cu ciment 0.65
5 Balast nisipos (fractiuni 0-7.1 mm peste 50% 0.90
6 Nisip 1.00

Adancimea de ingheţ, Z, in pămantul din terasament se stabileşte pe baza curbelor in
funcţie de valoarea indicelui de ingheţ, I, care reprezintă diferenţa dintre maximul şi minimul
curbei temperaturilor medii zilnice ale aerului cumulate pe toată durata iernii, prin insumarea
algebrică a temperaturilor.

2. Se determină gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier:

Cand gradul de asigurare , K, la patrunderea inghetului in complexul rutier are o valoare
inferioara fata de valoarea minima se adopta masuri pentru prevenirea si remedierea degradarilor
din inghet-dezghet.
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

61

In cazul in care nu se poate actiona eficient asupra conditiilor hidrologice ale
complexului rutier, drumul incadrandu-se in conditii hidrologice favorabile se pot lua masuri
pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului si anume:
a) ingrosarea stratului inferior de fundatie din balast sau prevederea unui substrat de
fundatie anticapilar ce poate indeplini si functia de strat drenant, a carui grosime, h, se calculeaza
cu relatia:





in care: K - gradul de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier
Ct – coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a caldurii (balast sau
nisip) a carui valori sunt prezentate in tabelul 13;
Zcr si He – au semnificatiile prezentate mai sus.

b) prevederea la partea inferioara a sistemului rutier a unui strat termoizolant. Grosimea
stratului termoizolant se calculeaza cu relatia de mai jos:

In care: Ct, Zcr si He – au semnificatiile prezentate mai sus;
0.75 – reprezinta valoarea de echivalare pentru stratul termoizolant a unui strat de 1 cm
balast.

Varianta 1: Structura rutiera supla











ZCR = Z + ΔZ (cm)
ΔZ = HST – He (cm)
HST = 62 cm
He = 6 x 0.5 + 6 x 0.6 + 20 x 0.70 + 30 x 0.90 = 47,60
Δ z = HST - He = 62 – 47.60 = 14.40 cm

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

62

- Tip climateric III
- Regim hidrologic 2b
- Tip pămant P2
- I
med
5/30
=700 [˚C x zile]
=> curba 1 => Z=136 cm

Zcr = Z + ΔZ = 136 + 14.40 = 150.40 cm (adancimea de inghet in sistemul rutier)


Gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier:

K
adm
=0.45 pentru pamanturi sensibile fara strat stabilizat cu lianti hidraulici sau puzzolanici.
K=0.31 < K
adm
=0.45 => structura rutiera nu este rezistenta la inghet-dezghet.

Se iau masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului protejand
sistemului rutier prin eliminarea apei de pe partea carosabila prin amenajarea de santuri permeate
si protejarea taluzurilor cu zid de sprijin.

Masuri suplimentare:
a)prevederea unui substrat de fundatie anticapilar (nisip)







b) prevederea unui strat termoizolant

Ca masura suplimentara vom folosi varianta a).
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

63

Vom adauga un substrat de fundatie de nisip cu rol anticapilar cu grosimea de 20 cm.

Varianta 2: Structura rutiera semirigida
ZCR = Z + ΔZ (cm)
ΔZ = HST – He (cm)
HST = 62 cm
He = 4*0.5 + 6*0.6 + 22*0.65 + 30*0.90 = 46.90
Δ z = HST - He = 62 – 46.90 = 15.10 cm

- Tip climateric III
- Regim hidrologic 2b
- Tip pămant P2
- I
med
=700 [˚C x zile]
=> curba 1 => Z=136 cm

Zcr = Z + ΔZ = 136 + 15.10 = 151.10 cm (adancimea de inghet in sistemul rutier)

Gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier:

K
adm
=0.35 pentru pamanturi sensibile cu strat stabilizat cu lianti hidraulici.
K=0.31 < K
adm
=0.35 => structura rutiera nu este rezistenta la inghet-dezghet.
Se iau masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului protejand
sistemului rutier prin eliminarea apei de pe partea carosabila prin amenajarea de santuri permeate
si protejarea taluzurilor cu zid de sprijin.

Masuri suplimentare:
a) prevederea unui substrat de fundatie anticapilar (nisip)




MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

64




b) prevederea unui strat termoizolant

Ca masura suplimentara vom folosi varianta b).
Vom adauga un strat termoizolant cu grosimea de 6 cm.



2. Structura rutiera rigida
Structurile rutiere rigide sunt alcatuite din:
- Imbracamite din beton de ciment realizata dintr-un strat sau doua straturi;
- Strat sau straturi de fundatie;
- Eventual, strat de forma.
Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazează pe criteriul tensiunii la întindere din
încovoiere admisibilă a betonului de ciment σ
t adm
.
Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar sa se efectueze în prealabil
studii, în vederea obținerii urmotoarelor date:
- compoziția, intensitatea și evoluția în perspectivă a traficului;
- caractcristicile geotehnice ale pamântului de fundație
- regimul hidrololgic al cornplexului rutier (tipul profilului transversal, modul de asigurare
a scurgerii apelor de suprafață, posibilitățile de drenare, nivelul apei freatice).

Etapele principale ale dimensionării structurilor rutiere rigide sunt următoarele:

2.1 Stabilirea traficului de calcul;
2.2 Stabilirea capacității portante a pamântului de fundare;
2.3 Alcătuirea structurii rutiere;
2.4 Stabilirea capacității portante la nivelul stratului de fundație;
2.5 Calculul grosimii dalei din beton de ciment.

2.1 Stabilirea traficului de calcul
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

65

Pentru stabilirea traficului de calcul se vor avea in vedere atat compozitia traficului cat si
evolutia acstuia in timp, explicitandu-se in final valorile traficului mediu zilnic anual al
vehiculelor fizice pe grupe de vehicule, MZA
k
pentru diferite orizonturi de timp.
Traficul de calcul pentru perioada de perspective, N
c
se exprima in milioane osii standard
(m.o.s) si se stabileste pe baza structurii traficului mediu zilnic anual corespunzator postului de
recenzare aferent sectorului de drum sau studiuui de trafic, cu relatia:

(m.o.s)
N
c
- traficul de calcul;
365 - numărul de zile calendaristice dintr-un an;
P
p
- perioada de perspectivă, în ani;
c
rt
- coeficientul de repartiție transversală, pe benzi de circulație și anume:
 pentru drumuri cu două și trei benzi de circulație c
rt
= 0,50;
 pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulație c
rt
= 0,45;
MZA
k
- intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform
rezultatelor recensământului de circulație;
p
k
- coeficientul de evoluție al vehiculelor fizice din grupa k, corespunzător anului de la
mijlocul perioadei de perspectivă, stabilit prin interpolare;
f
ek
- coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115 kN.

Tabel 14.












(m.o.s)

=30 ani

=0.5

Grupa de vehicule

Autocamioane si derivate
cu 2 osii
410 2,17 0,3 267
Autocamioane si derivate
cu 3 osii
180 1,215 3,8 8321
Autocamioane articulate 77 1,74 2,9 389
Autobuze 8 1,24 1,5 15
Tractoare si vehicule
speciale
90 2,27 0,2 41
Autocamioane cu
remorci
30 2,06 1,6 99
1642
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

66

(m.o.s)

2.2 Stabilirea capacității portante a pamântului de fundare
Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcătuite din pămâniuri de
fundare . conform cu prevederile STAS 2914 și eventual dintr-un strat de furmă în conformitate
cu prevederile STAS 12253.
Caracteristica de deformabilitate ce caracterizează capacitatea portantă a suportului
structurii rutiere rigide, în vederea dimensionării acesteia, este modulul de reacție (coeficientul
de pat) al pamântului de fundare K
0
(MN/m
3
).
Valoarea modulului de reacție al pământului de fundare K
0
se stabilește prin:
-încercări cu placa "în situ"
-corelarea cu rezultatele altor încercări de determinare a capacității portante a pământului
de fundare și anume: modulul de elasticitate dinamic al pământului de fundare E
0
(MPa) și
indicele de portanță californian CBR(%)
Valorile modulului de reacție al pământului de fundare K
0
din tabelul 15 se stabilesc în
funcție de
-tipul climateric al zonei în care este situat drumul
- regimul hidrologic al complexului rutier
- tipul de pamant
Tabelul 15 Valorile modulului de reactive al pamantului de fundare, K
0

Tip
climateric
Regim
hidrologic
Tip de pământ
P
1
P
2
P
3
P
4
P
5
I
1
56
53
46
50
50
2a
44
48
2b 46 46
II
1
50
50
2a
46
2b 50 46
III
1 53
42
39 50
2a
50 37 44
2b

Pământul de fundare poate fi îmbunătățit în cuzul unci capacități portante insuficiente
prin prcvederea unui strat de formă la partea superioară a terasamentului, în conformitate cu
prevederile STAS 12253.
Modui de alcatuire a stratului de formă se stabilește pe bază de calcule tehnico-
economice, în funcție de materialele care alcătuiesc terasamentele, de materialele disponibile în
zona drumului și de funcțiile stratului de formă, atât în perioada de execuție a drumului, cât și în
cea de exploatare a acestuia.
Grosimea stratului de formă se ia în considerație la calculul grosimii echivalente a
stratului de fundație/formă.
K
0
=50 MN/m
3

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

67


2.3 Alcătuirea structurii rutiere
În funcție de clasa tehnică a drumului, structurile rutiere rigide sunt alcătuite în
urmatoarle variante:
a) îmbrăcăminte din dale de beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două
straturi (1). strat de fundație superior (2), strat de fundație inferior (3), eventual strat dc formă
(4), conform figurii a). Această variantă este obligatorie pentru drumurile de clasa tehnica I și II,
iar pentru drumurile de clasa tehnica III...V se stabilește pe baza de calcul tehnico-economic.
b) îmbrăcăminte cu dale din beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două
straturi (1), strat de fundație (5), eventual strat de forma (4), conform figurii b. Aceasta variantă
se folosește pentru drumurile de clasa tehnica III...V.



Grosimea minimă a îmbrăcăminții
din beton de ciment este 18 cm.
Pentru stabilirea modului de alcatuire a straturilor rutiere se va tine seama de resursele
locale de material preponderente din regiune. In cazul modernizarii unor drumuri existente,
atunci când traseul drumul ui modernizat coincide cu cel al drumului existent. Luarea în
considerare materialelor granulare din pietruirea existentă în alcatuirea complexului rutier este în
funcție de grosimea pietruirii.
Pietruirea poate constitui strat de fundatie numai daca este pe toata latimea patului
drumului., fiind alcatuita ca atare sau in adios cu alte agregate naturale din material care
indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi.
In cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, iar grosimea ei este
mai mica de 10 cm, nu se ia in cinsiderare la dimensionarea structurii rutiere, dar se scarifica si
se reprofileaza pe toata latimea patului drumului.
In cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului,dar grosimea ei este
mai mare de 10 cm, se scarifica si se reprofileaza, iar grosimea ei dupa compactare va fi luata in
considerare la dimensionarea structurii rutiere.

Varianta 3: Structura rutiera rigidă
Denumirea materialului din strat Grosimea (cm)
BcR 4,5 -
Nisip 2
Piatră spară 16
Balast 30
Pamânt P3
·


MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

68


2.4 Stabilirea capacității portante la nivelul stratului de fundație
Capacitatea portantă la nivelul stratului de fundație este exprimată prin modulul de
reacție la suprafața stratului de fundație, K ce se determină în funcție de:
-valoarea modulului de reacție al pământului de fundare
-grosimea echivalentă a stratului de fundație/formă H
ech
Grosimea echivalentă a stratului de fundație/formă H
ech
reprezintă suma grosimilor
echivalente ale acestora, conform relației:

n – numarul de straturi
h
i
– grosimea efectivă a stratului i, exprimată în cm
a
i
– coeficient de echivalare a stratului i (din tabelul 16)



Tabelul 16 – Valorile coeficientului de echivalare (a)
Mixtură asfaltică 1,5
Balast stabilizat cu lianți hidraulici (ciment)/puzzolanici (zgură granulată, cenusă de
termocentrală)
1,5
Piatră spartă 1,0
Nisip stabilizat cu lianți hidraulici (ciment) )/puzzolanici (zgură granulată, cenusă de
termocentrală)
1,0
Balast 0,75
Nisip 0,50

Valoarea modulului de reacție la suprafața stratului de fundație, K se obține:
-pentru valorile modulului de reacție al pământului de fundare K
0
cuprinse între 20
MN/m
3
si 100 MN/m
3
și valoarea grosimii echivalente a stratului de fundație/formă H
ech
obținută
folosind diagrama din figura 7.
-pentru valorile modulului de reacție al pământului de fundare K
0
mai mici de 20 MN/m
3

și valoarea grosimii efective a stratului de fundație/formă h, folosind diagramele din figurile 8 și
9.
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

69


Figura 7-Modulul de reacție la suprafața stratului/straturilor de fundare

Figura 8-Modulul de reacție la suprafața stratului de fundație/formă alcătuit din materiale
granulare în funcție de grosimea efectiva h
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

70


Figura 9-Modulul de reacție la suprafața stratului de fundație alcătuit din materiale
granulare stabilizate cu ciment, în funcție de grosimea efectiva h

K
0
=50 MN/m
3

20 MN/m
3
<

K
0
=50 MN/m
3
<100 MN/m
3

 din figura 7 => K=83 MN/m
3


2.5 Calculul grosimii dalei din beton de ciment.
Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt următoarele:
- rezistența caracteristică la încovoiere,

, stabilită în funcție de clasa betoului, conform
SR183-1 1995 și are valorile următoare:

Clasa betonului rutier BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

71

Rezistența caracteristică la încovoiere

determinată la 28 de zile pe prisme de
150x150x600 mm (MPa)
3,5 4,0 4,5 5,0

Valoarea rezistenței caracteristice la încovoiere ,

, reprezintă rezistența medie la
întindere prin încovoiere la 28 de zile cu gradul de asigurare a epruvetelor de 95%.
- tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere a betonului σ



Criteriul de dimensionare se exprima prin relatia:

- - tensiunea la întindere din încovoiere a betonului din dale determinată pe baza ipotezelor de
dimensionare
-

- tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere a betonului de ciment din dale (daca
dalele sunt realizate din două straturi, se referă la betonul din stratul de rezistență)
Tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere a betonului de ciment rutier(

) se
determină cu relația:
σ

(MPa)
Unde:

- rezistența caracteristică la încovoiere a betonului la 28 de zile
- coeficient de creștere a rezistențeibetonului în intervalul 28...90 de zile
γ- coeficient, egal cu 0,05
Nc-traficul de calcul pe perioada de perspecivă (m.o.s)
- legea de oboseală


γ=0,5
(m.o.s)
σ

(MPa)

Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se consideră în funcție de clasa
tehnică a drumului și condițiile climatice, pe baza încărcărilor combinate (încărcarea de calcul
din trafic și încărcarea din gradientul de temperatură zilnic) sau numai a încărcării din trafic.
Ipotezele de dimensionare pentru clasele tehnice ale drumurilor sunt următoarele
- drumuri de clasă tehnică I și II
Ipoteza 1: σ σ

σ
Δ
σ

- drumuri de clasă tehnică III și IV
Ipoteza 2:

- drumuri de clasă tehnică V
Ipoteza 3: σ σ

σ

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

72


σ

- tensiunea la întindere din încovoiere datorită încărcării de calcul din trafic
σ
Δ
- tensiunea la întindere din încovoiere datorită gradientului de temperatură zilnic

Folosind Ipoteza 2 (drum de clasă tehnică IV) rezultă conform diagramei grosimea necesară a
dalei din beton de ciment 23,2 cm. Aceasta valoare se rotunjeste superior. Astfel alcătuirea
structurii rutiere rigide este următoarea :
Varianta 3: Structura rutiera rigidă
Denumirea materialului din strat Grosimea (cm)
Dala din beton de ciment (strat de uzura) BcR 4,5 24
Nisip 2
Piatră spară 20
Balast 25
Pamânt P3
·



2.6. Verificarea structurii rutiere rigide la actiunea inghet-dezghetului

Z
CR
= Z + ΔZ (cm)
ΔZ = HST – He (cm)
HST = 70 cm
He = 24 x 0.45 + 16 x 0.70 + 30 x 0.90 + 2 x 1.00 = 51
Δ z = HST - He = 70 – 51 = 19 cm

- Tip climateric III
- Regim hidrologic 2b
- Tip pămant P2
- I
max
30
=750 [˚C x zile]
=> curba 1 => Z=142 cm

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

73

Zcr = Z + ΔZ = 142 + 19 = 161 cm (adancimea de inghet in sistemul rutier)

Gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier:

K
adm
=0.25 pentru pamanturi sensibile cu strat de beton de ciment in alcatuire.
K=0.304 > K
adm
=0.25 => structura rutiera este rezistenta la inghet-dezghet.

Se iau masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului protejand
sistemului rutier prin eliminarea apei de pe partea carosabila prin amenajarea de santuri pereate
si protejarea taluzurilor cu zid de sprijin.
Nu necesita masuri suplimentare de introducere a unui strat de fundatie anticapilar sau de
prevedere unui strat termoizolant.



























MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

74

Calculul consumurilor de energie pentru straturile rutiere


Varianta 1: Structura rutiera supla





Denumirea materialului Consumul energetic
Beton asfaltic pentru strat de uzura 2*(1.00*1.00*0.06*164.643*2.35)
Beton asfaltic pentru strat de legatura 2*(1.00*1.00*0.06*106.539*2.37)
Piatra sparta-amestec optimal 1.00*1.00*0.20*21.655
Balast nisipos 1.00*1.00*0.30*11.882
Nisip 1.00*1.00*0.21*12.362
TOTAL 87.2206 Kgcc/m
3








MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

75


Varianta 2: Structura rutiera semirigida







Denumirea materialului Consumul energetic
Beton asfaltic pentru strat de uzura 2*(1.00*1.00*0.04*164.643*2.35)
Beton asfaltic pentru strat de legatura 2*(1.00*1.00*0.06*106.539*2.37)
Agregate natural stabilizate cu ciment 1.00*1.00*0.22*40.118
Balast nisipos 1.00*1.00*0.30*11.882
Strat termoizolant 1.00*1.00*0.06*12.362
TOTAL 74.3848 Kgcc/m
3










MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS
INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50
2011

76


Varianta 3: Structura rutiera rigida






Denumirea materialului Consumul energetic
Dala din beton de ciment (strat de uzura) 1.00*1.00*0.24*75.435
Nisip 1.00*1.00*0.02*12.362
Piatra sparta-amestec optimal 1.00*1.00*0.16*40.118
Balast nisipos 1.00*1.00*0.30*11.882
TOTAL 28.335 Kgcc/m
3



Varianta finala a structurii rutiere va ramane structura rutiera rigida cu o perioada
de perpectiva de 30 de ani.




MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50

2011

Compoziția și intensitatea traficului corespunzătoare unui post de recensământ se aplică pe sectorul de drum aferent acelui post conform sectorizării rețelei facută cu ocazia ultimului recensământ general al circulatiei. Pentru modernizări de drumuri existente se va lua in considerare posibilitatea de atragere a unei părți din traficul de pe drumurile existente în zona, precum si de pe alte căi de comunicație, ca urmare a creării unor condiții mai avantajoase de circulație. Aceste redistribuiri ale circulației sunt rezultate dintr-un studiu de trafic pentru rețeaua/sectoarele de drumuri din zona în respectivă. În cazul străzilor și în cel al drumurilor județene, comunale și vicinale, în situația în care pe tronsonul de drum supus modernizării nu a funcționat nici un post de recenzare sau se anticipează redistribuiri de trafic, este recomandabil să se efectueze un studiu de trafic pentru stabilirea intensității medii zilnice anuale (MZA) actuale și de perspectivă a traficului și a compoziției acestuia. La stabilirea traficului de calcul de perspectivă se vor avea în vedere atât compoziția traficului cât și variația acestuia în timp explicitându-se în final valorile de trafic pe categorii de vehicule la nivelul traficului mediu zilnic anual (MZA) pentru diferite orizonturi de timp. Coeficientii de echivalare in osii standard de 115 kN a diferitelor tipuri de autovehicule, stabiliti pe baza rezultatelor ultimului recensamant general de circulatie sunt prezentati in tabelul 1. Tabel 1. Coeficienti medii de echivalare a vehiculelor fizice in osii standard 115 kN
Grupa de vehicule Tipul de structura rutiera Supla si semirigida Rigida Autocamioane si derivate cu 2 osii 0,4 0,3 Autocamioane si derivate cu 3 si 4 osii 0,6 3,8 Autovehicule articulate 0,8 2,9 Autobuze Vehicule speciale 0,3 0,2 Autocamioane cu remorci 0,8 1,6

0,6 1,5

Recensământul general de circulaţie din anul 2010 a evidenţiat următoarea compoziţie zilnică a traficului: Tabel 2. Caracteristicile traficului rutier pe drumul DJ209B
Grupa de vehicule Biciclete,motociclete Autoturisme, autocamioane Autocamioane si derivate cu 2 osii Autocamioane si derivate cu 3 osii Autocamioane articulate Autobuze Tractoare si vehicule speciale Autocamioane cu remorci Vehicule cu tracțiue animala MZAⁿ 2010 169 395 100 53 15 2 23 10 80 Ce 0.86 1.95 2.05 1.34 1.41 1.23 1.94 1.92 0.69 MZA 2010 146 771 205 72 22 3 45 20 56 1340 Ci 0.5 1 2 2.5 3.5 2.5 2 1.5 3 MZAe 2010 73 771 410 180 77 8 90 30 168 1807

43

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.50 Tabel 3. Caracteristicile de determinare a clasei tehnice
Clasa tehnica I II III IV V Intensitatea traficului f intens Intens mediu redus f redus MZAf >16000 8001-16000 3501-8000 750-3500 <750 MZAe >21000 11001-21000 4501-11000 1000-4500 <1000

2011

Clasa tehnică a drumului este IV. Tabel 4. Viteza de proiectare functie de tipul de relief
Clasa tehnica a drumului II III IV V ses 100 80 60 60 Vp(km/h) / tip de relief deal munte 80 60 50 40 40 30 40 25

Viteza de proiectare a drumului este Vp=30 km/h. Traficul de calcul se exprimă în milioane de osii standard de 115 kN (m.o.s.) și se stabileste pe baza structurii traficului mediu zilnic anual cu relația: ∑ (m.o.s) in care: Nc - traficul de calcul; 365 - numărul de zile calendaristice dintr-un an; Pp - perioada de perspectivă, în ani; crt - coeficientul de repartiție transversală, pe benzi de circulație și anume:  pentru drumuri cu două și trei benzi de circulație crt = 0,50;  pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulație crt = 0,45; nkj - intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k, conform rezultatelor recensământului de circulație; pkR - coeficientul de evoluție al vehiculelor din grupa k, corespunzător anului de dare în exploatare a drumului, anul R, stabilit prin interpolare; pkF - coeficientul de evoluție al vehiculelor din grupa k, corespunzător sfârșitului perioadei de perspectivă luată în considerație (anul F), stabilit prin interpolare; fek - coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115 kN conform tabelului 1.

44

26 1.14 1. de tipul climateric al zonei în care este situat drumul și de regimul hidrologic al complexului rutier.6 0.640 1.96 1.o.81 1.003 0.09 1.567 1. in vederea dimensionarii.6 0. conform STAS 12253 si este caracterizat.s) ∑ (m.54 1.18 1. Caracteristicile de deformabilitate ale pământului de fundare se stabilesc în funcție de tipul pământului.80 1.o.166 0. prin caracteristicile de deformabilitate: modulul de elasticitate dinamic si coeficientul lui Poisson. 45 .3 0.05 1. conform STAS 2914 si eventual dintr-un strat de forma.50 2011 Tabel 5.4 0.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.335 0.70 SI Km 38+426.8 238 119 83 5 45 37 526 ∑ (m.16 1. Grupa de vehicule Autocamioane si derivate cu 2 osii Autocamioane si derivate cu 3 osii Autocamioane articulate Autobuze Tractoare si vehicule speciale Autocamioane cu remorci 410 180 77 8 90 30 1.8 0.06 1.2.s) 1.662 1. Stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcatuite din pamanturi de fundar.34 1.

20 0..5 mm cu fracțiuni sub 0. 46 ..50 35.. 100 Argilă % Granulozitatea Praf % Nisip % P4 Coezive P5 0.....50 2011 Tabelul 6.. 100 0. argilă prăfoasă.-Tipurile de pamânt.100 0. argilă nisipoasă.. argilă prăfoasă nisipoasă Pietriș cu nisip STAS 1243 Indicele de plasticitate lp% sub 10 10...70 SI Km 38+426.30 35.. . conform STAS 1234-1988 Clasificarea Categoria pământului Tipul de pământ pămanturilor conform Necoezive P1 P2 P3 Nisip prăfos..5 mm 0. drumul DJ209B este situat intr-o regiune de tip climateric III.70 0... praf nisipos..70 Repartitia tipurilor climaterice pe teritoriul Romaniei este data in figura 6. nisip argilos Praf...MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134... praf argilos.1.. praf argilos nisipos Argilă.50 peste 15 30.25 0. Fig 6.20 cu sau fară fracțiuni sub 0... Dupa cum se poate observa in Fig.30 0.

notat:  2a: pentru sectoare de drum situate în rambleu. Valorile de calcul ale coeficientului lui Poisson pentru pământuri Tipul de pământ Coeficientul lui Poisson P1 0. .la nivelul terenului.00 m.în rambleu cu înălțimea sub 1. conform STAS 1709/2. Tabelul 7 . . Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic sunt prezentate în tabelul 7. MPa 70 65 65 80 90 80 60 P4 80 70 80 70 55 50 P5 80 75 70 80 70 80 65 90 100 II III 2b Valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson se stabilește în funcție de tipul pământului.regimul hidrologic 2. conform STAS 1709/2. corespunzător condițiilor hidrologice FAVORABILE. Regimul hidrologic al complexului rutier este 2b (regim defavorabil).50 2011 Regimul hidrologic se diferentiază astfel: .30 P3 0.30 P4 0. . corespunzător condițiilor hidrologice MEDIOCRE și DEFAVORABILE.35 P5 0. conform tabelului 8.70 SI Km 38+426.regimul hidrologic 1.  2b: pentru sectoare de drum situate: .MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.27 P2 0.Caracteristicile pamantului Tipul climateric I Regimul hidrologic 1 2a 2b 1 2a 2b 1 2a P1 P2 Tipul pamantului P3 Ep. Tabelul 8.00 m. cu înălțimea minima de 1.în profil mixt. .42 47 .debleu.

În cazul modernizării unor drumuri existente. Sistemele rutiere semirigide. comportă o îmbrăcăminte bituminoasă pe straturi de bază și de fundație alcătuite în general din agregare naturale. numite și mixte.agregatele naturale de carieră.Structuri rutiere suple . Tipul de sistem rutier se stabileste în funcție de materialele preponderente în regiune și anume: .  reducerea numărului de straturi. conform prevederilor STAS 6400.  asigurarea unei protecții suficiente față de manifestarea procesului de fisurare reflectivă.3. . Alegerea alcatuirii structurii rutiere Structurile rutiere dimensionate cu aceasta metoda se clasifica. comportă o îmbrăcăminte bituminoasă și au în alcătuire cel puțin un strat din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici. Alcătuirea sistemului rutier și anume. iar grosimea ei este mai mica de 10 cm. luarea în considerare a materialelor granulare din pietruirea existentă în alcatuirea complexului rutier se face în funcție de lățimea și grosimea pietruirii. Ea se scarifică și se reprofilează pe toată Iățimea patului drumului. variația pe grosimea acestuia a tipurilor de straturi rutiere și a grosimilor acestora se stabileste luând în considerare urmatoarele:  grosimile minime constructive ale diferitelor straturi rutiere  grosimile maxime ale diferitelor straturi rutiere. ținând cont de anumite constrăngeri specifice tehnologiilor de executie. care au o pondere importantă în sistemele rutiere suple. Pietruirea poate constitui un substrat de fundație sau un strat de fundație.70 SI Km 38+426. functie de alcatuire in doua tipuri: . În cazul în care pietruirea nu este pe toată lățimea patului drumului. care au o pondere importantă în sistemele rutiere semirigide. numite și nerigide.50 2011 1. atunci când traseul drumului rnodernizat coincide cu cel al drumului existent. numai dacă îndeplinește condițiile tehnice prevazute în STAS 6400.Structuri rutiere semirigide Sistemele rutiere suple.agregatele naturale de balastieră. 48 .  stabilirea alcătuirii stratului de forma astfel încât grosimea acestuia să poată fi luată în considerare în dimensionarea structurii rutiere la acțiunea fenomenului de îngheț dezgheț în conformitate cu prevederile STAS 1709/2.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. nu se ia în considerare în dimensionarea sistemului rutier. în scopul micșorării riscului apariției unor defecțiuni privind aderența între straturi. respectiv de interfețe.

in cazul în care este prevăzut un strat de formă. μ).4.50 2011 În cazul în care pietruirea are o lațime egală cu cea a patuiui drumului. ea poate alcătui stratul de forma sau stratul inferior de fundatie. se vor studia urmatoarele variante: Varianta 1: Structura rutiera supla Denumirea materialului din strat Beton asfaltic pentru strat de uzură (BA16) Beton asfaltic pentru strat de legatură (BAD25) Piatra sparta amestec optimal Balast Balast (zestre existentă) Pamânt P2 Grosimea (cm) 6 6 20 8 22  Varianta 2: Structura rutiera semirigida Denumirea materialului din strat Beton asfaltic pentru strat de uzură (BA16) Beton asfaltic pentru strat de legatură (BAD25) Agregate naturale stabilizate cu ciment Balast Balast (zestre existentă) Pamânt P2 Grosimea (cm) 4 6 22 8 22  1.in cazul în care nu este prevăzut un strat de formă. iar grosimea ei este de minimum 10 cm. dar grosimea ei este mai mare de 10 cm.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.valoarea de calcul a coeficientului lui Poisson este cea corespunzătoare materiaielor din stratul superior al terasamentelor rutiere sau din stratul de formă.materiale din terasamente). În vederea modernizării. Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale materialelor din suportul sistemului rutier se stabilesc în modul următor: . În cazul în care pietruirea nu este pe toată lățimea patului drumului. . se scarifică și se reprofilează. iar grosimea ei după compactare va fi luată în considerare în dimensionarea sistemului rutier. se stabilește modulul de elasticitate dinamic echivalent al sistemului bistrat (strat de formă . care va fi luat în considerare în dimensionarea sistemului rutier. . în MPa și coeficientul lui Poisson. Caracteristicile de deformabilitate ale balastului sau ale materialelor din pietruirea existentă se stabilesc în modul următor: 49 . E.70 SI Km 38+426. Ea se scarifica si se reprofileaza pe toata latimea drumului. Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard Sistemul rutier supus analizei este caracterizat prin grosimea fiecărui strat rutier și prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere și ale pământului de fundare (modulul de elasticitate dinamic. caracteristicile de deformabilitate sunt cele corespunzătoare materialelor din terasamente.

27 0.27 0.Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate pentru materialele necoezive din straturile de bază și de fundație Denumirea materialului Macadam semipenetrat sau penetrat Macadam Piatră spartă mare sort 63-90 Piatră spartă. piatră spartă sau balast) acestea vor fi caracterizate prin: grosimea totală a pachetului de straturi. în mm. Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și ale coeficientului lui Poisson pentru agregatele naturale stabilizate cu lianți hidraulici și puzzolanici din straturile de fundație și de bază se stabilesc conform tabelului 10.27 În cazurile în care sistemul rutier are mai mult de 4 straturi rutiere.70 SI Km 38+426. În mod obişnuit.valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic este în functie de cea a materialelor din stratul suport (Ep) și se calculează cu relația: (Mpa) .27 0.27 0.grosimea stratului „i”.coeficientul lui Poisson are valoarea 0.27 0.50 2011 . straturile bituminoase sunt caracterizate prin modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat. 50 . modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (Em) al pachetului respectiv de straturi rutiere care se calculează cu relaţia: Em =   Ei1/3  hi / hi3 (MPa) în care: Ei este modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul „i”.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. 2 sau 3 straturi rutiere. . în cm.27 0. alcătuite din acelaţi tip de materiale (mixtură asfaltică.hbalast este grosimea stratului de balast.amestec optimal Blocaj de piatră brută Balast-amestec optimal Bolovani Modul de elasticitate dinamic (E. hi. MPa) 1000 600 400 500 300 300 200 Coeficientul lui Poisson (μ) 0. Tabelul 9. . Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic și ale coeficientului lui Poisson pentru materialele necoezive din straturile de baza și de fundație se stabilesc conform tabelului 9. în MPa.27. în cm.

Tabelul 11.25 Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al mixturilor asfaltice din stratul de bază și din straturile îmbrăcămintei bituminoase sunt în funcție de tipul climateric al zonei în care se încadrează drumul.70 SI Km 38+426.pentru strat de bază .tip MASF 16.35 uzură 3300 3000 4000 3600 51 .pentru strat de bază .pentru strat de fundație Modul de elasticitate dinamic (E.. conform tabelului 11.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. Tipul stratului uzură legătură bază uzură legătură Tip climateric I şi II Tip climateric III Modul de elasticitate dinamic (E). instrucţiuni tehnice AND 539: .pentru strat de fundație Agregate naturale stabilizate cu lianți puzzolanici • zgură granulată: . SR 174/1 Mixturi asfaltice cu bitum modificat. MPa 3600 4200 3000 3600 5000 5600 4000 4500 3500 4000 Coeficientul lui Poisson () 0.tip MASF 8.Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate agregatele naturale stabilizate cu lianți hidraulici și puzzolanici din straturile de fundație și de bază Denumirea materialului Agregate naturale stabilizate cu ciment .pentru strat de fundație • tuf vulcanic .Valorile de calcul ale caracteristicilor de deformabilitate ale mixturilor asfaltice Tipul mixturii asfaltice Mixturi asfaltice preparate cu bitum tip D80/100. .pentru strat de fundație • cenusă de termocentrală .50 2011 Tabelul 10.pentru strat de bază . normativ AND 549 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre.pentru strat de bază .MPa) Coeficientul lui Poisson () 1200 1000 1200 700 1800 1100 1200 750 0.

70 SI Km 38+426.deformaţia specifică orizontală de întindere (r) la baza straturilor bituminoase. În cazul sistemelor rutiere suple se calculează următoarele: . în microdeformaţii.s. în microdeformaţii.pentru z (la nivelul patului drumului): (cm) (cm) 52 . În cazul sistemelor rutiere semirigide se calculează următoarele: .deformaţia specifică verticală de compresiune (z) la nivelul patului drumului. în cm.deformaţia specifică verticală de compresiune (z) la nivelul patului drumului.grosimea fiecărui strat bituminos.adâncimea de la suprafaţa îmbrăcămintei unde se determină deformaţia. . . . caracterizate printr-o stare de solicitare maximă.a.m. .50 2011 Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard comportă calculul deformaţiilor specifice şi tensiunilor în punctele critice ale complexului rutier. . în microdeformaţii. Calculele se efectuează în următoarele puncte: -pentru r (la baza straturilor bituminoase): (cm) ∑ (cm) Unde: z1.b.deformaţia specifică orizontală de întindere (r) la baza straturilor bituminoase. hi.. în cm.tensiunea orizontală de întindere (r) la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. în cm.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.pentru r (la baza straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici): (cm) ∑ (cm) Unde: hi. în microdeformaţii. -grosimea fiecărui strat din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici.

grosimea totală a sistemului rutier. MPa. Grosimea 20.50 Unde: H. Coeficientul Poisson . 57.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. Grosimea 12. în cm.30 (Mpa) (Mpa) (Mpa) Em =   Ei1/3 * hi / hi3 (MPa) (MPa) (MPa) (cm) ∑ (cm) (cm) (cm) Se introduc datele in programul CALDEROM.300 si e semifinit REZULTATE: R Z cm cm .625 MPa Raza cercului 17. Coeficientul Poisson .270.70 SI Km 38+426.0 -12.27 0. MPa.270. Coeficientul Poisson .00 cm Stratul 3: Modulul 209.172E+03 DEFORMATIE VERTICALA microdef -.50 kN Presiunea pneului 0...35 0. MPa.00 cm Stratul 2: Modulul 500. Coeficientul Poisson . 2011 Varianta 1: Structura rutiera supla Denumirea materialului Îmbracamine bituminoasă Piatra sparta amestec optimal Balast (strat de fundatie + zeste existenta) Pamânt P2 Grosimea (cm) 12 20 30  Modul de elasticitate dinamic (E) MPa 3892 500 209 80 Coeficientul lui Poisson () 0.27 0. Parametrii problemei sunt: Sarcina. Grosimea 30.233E+03 53 .00 DEFORMATIE RADIALA microdef .00 cm Stratul 4: Modulul 80.11 cm Stratul 1: Modulul 3892. MPa.350...

358E+03 2011  r =172 microdeformatii  z =358 microdeformatii Varianta 2: Structura rutiera semirigida Denumirea materialului Îmbracamine bituminoasă Agregate naturale stabilizate cu ciment Balast (strat de fundatie + zestre existentă) Pamânt P2 Grosimea (cm) 10 22 30  Modul de elasticitate dinamic (E) MPa 3832 1200 209 50 Coeficientul lui Poisson () 0.00 cm Stratul 4: Modulul 80.35 0.0 62. Grosimea 30.350.30 (Mpa) (Mpa) (Mpa) Em =   Ei1/3 * hi / hi3 (MPa) (MPa) (MPa) (cm) ∑ (cm) (cm) ∑ (cm) (cm) (cm) Se introduc datele in programul CALDEROM..270.250.134E+03 . MPa.. Parametrii problemei sunt: Sarcina. 57.00 .0 -62.11 cm Stratul 1: Modulul 3832.172E+03 .50 . Coeficientul Poisson .00 cm Stratul 3: Modulul 209.625 MPa Raza cercului 17.00 cm Stratul 2: Modulul 1200. MPa. MPa. Coeficientul Poisson .601E+03 -..27 0.00 .200E+03 -.0 12.50 kN Presiunea pneului 0.134E+03 -..MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. MPa. Grosimea 10. Coeficientul Poisson .300 si e semifinit REZULTATE: R Z sigma r cm cm MPa epsilon r epsilon z microdef microdef 54 . Grosimea 22. Coeficientul Poisson .00 .70 SI Km 38+426.25 0.

Numărul de solicitări admisibil.302E+03  r = 73.0 -32.334E-02 .s.240E-01 . dacă sunt respectate concomitent.231 MPa  z =302 microdeformatii 1.o. corespunzătoare perioadei de perspectivă luată în considerare.s.115): (m. drumuri europene şi drumuri şi străzi cu trafic de calcul mai mare de 1 m.00 .o. în funcţie de categoria drumului sau a străzii şi de traficul de calcul cu relaţiile:  pentru autostrăzi. (1x106 o.271E-01 . Se consideră că un sistem rutier poate prelua solicitările traficului.199E+00 -.s.168E+03 -.)  pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.160E+03 .00 .70 SI Km 38+426.s.o.00 .0 -10.s.0 -62.733E+02 .115): (m. in m.149E+03 -. în m.-numărul de solicitări admisibil.) Nadm. se stabileşte cu ajutorul legilor de oboseală a mixturii asfaltice.00 .00 . corespunzător stării de deformaţie la baza acestora.398E+03 -.160E+03 .s.733E+02 .o.o.112E+03 -.30 microdeformatii  r = 0.o. Rata de degradare prin oboseală se calculează cu relaţia: în care: Nc-traficul de calcul în milioane osii standard de 115 kN.0 10. stabilite pe baza proprietăţilor de comportare ale materialelor.350E+03 -.) Grosimea necesară a straturilor bituminoase este cea pentru care se respectă condiţia: 55 .187E-01 .112E+03 . drumuri expres.157E+03 -.s.0 32. care poate fie preluat de straturile bituminoase. toate criteriile de dimensionare.00 . Stabilirea comporării sub trafic a sistemului rutier Stabilirea comportării sub trafic a sistemului rutier are drept scop compararea valorilor deformaţiilor specifice şi tensiunilor calculate. (m.o.s.s (1x106 o. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase este respectat dacă rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare mai mică sau egală cu RDO admisibil.50 2011 .0 62.5.231E+00 . cu cele admisibile. care poate fi preluat de straturile bituminoase.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134..

70 SI Km 38+426. nu este satisfacută. iar dacă nici în aceste condiţii sistemul rutier nu respectă acestă condiţie.)  pentru drumuri şi străzi cu trafic de calcul cel mult egal cu 1 m.80 pentru autostrăzi şi drumuri expres.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. 0. 0.s.00 pentru drumuri judeţene si comunale.(1x106 o.50 RDO  RDO admisibil în care RDO admisibil are următoarele valori: . drumuri europene şi drumuri şi străzi cu trafic de calcul mai mare de 1 m. se majorează şi grosimea straturilor bituminoase. 0. 0. în MPa 56 . Se recomandă îngroşarea stratului de fundaţie din balast până la grosimea de 30 cm.95 pentru drumuri naţionale secundare. 1. . drumuri expres. RDO  RDO admisibil.o.s.) În cazul în care condiţia nu este îndeplinită. = 329 Nc-0.85 pentru drumuri europene.115): z adm. . între ultimele două valori consecutive.max.max. = 600 Nc-0. calculată cu programul CALDEROM.max. 2011 În cazul în care condiţia. . Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare este respectat.90 pentru drumuri naţionale principale şi străzi. în microdeformaţii. . Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici este respectat. . Grosimea necesară a straturilor bituminoase se obţine prin interpolare.115): z adm. dacă este îndeplinită condiţia: z  zadm în care: .deformaţia specifică verticală admisibilă la nivelul pământului de fundare.s. până ce este respectată condiţia.max. se repetă calculul ratei de degradare prin oboseală pentru o grosime mai mare a straturilor bituminoase.max.28 (microdef.este deformaţia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare.z . -z adm. se modifică alcătuirea sistemului rutier. în care: r-tensiunea orizontală de întindere la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici. (1x106 o.o. calculată cu urmatoarele relatii:  pentru autostrăzi.s. În general se variază grosimea stratului de bază din mixtură asfaltică (recomandabil din 2 în 2 cm). dacă este îndeplinită condiţia: r  r adm. în microdeformaţii.27 (microdef.

Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici şi puzzolanici Tipul liantului şi al stratului Ciment: .o. MPa 0. Ea este corespunzătoare vârstei de 360 zile a materialului stabilizat.s.55 0.o.35 0. în MPa.) (m. Rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici şi puzzolanici este în funcţie de tipul stratului şi de cel al liantului.35 0.) (m. se reface calculul pentru o altă alcătuire a sistemului rutier.50 2011 r adm.30 0.60 .20 0. în milioane osii standard de 115 kN. Tabelul 12.strat de fundaţie Rt .strat de fundaţie Zgură granulată: . Varianta 1: Structura rutiera supla - Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase  r =172 microdeformatii (m. calculata cu urmatoarea relatie: r adm.-tensiunea de întindere admisibilă. Nc-traficul de calcul.0. = Rt (0.strat de bază .strat de bază .056  log Nc) MPa în care: Rt-rezistenţa la întindere a agregatelor naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici.35 În cazul în care sistemul rutier nu satisface acest criteriu. în Mpa.o. Se recomandă îngroşarea stratului din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici şi puzzolanici.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. prezentata in tabelul 12.s.strat de bază .40 0. conform tabelului 10.s.strat de fundaţie Tuf vulcanic: .50 0.strat de fundaţie Cenuşă de termocentrală: .strat de bază .70 SI Km 38+426.) - Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare 57 .

= 0.s.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.) (m.40 (0.)  z = 358 < z adm. = 600 Nc-0. z adm.8 (microdef.s.30 microdeformatii (m.o.96-0.) - Varianta 2: Structura rutiera semirigida Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase  r = 73.) (microdef.o.70 SI Km 38+426.) - Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare  z =302 microdeformatii z  zadm z adm.40 r adm.) = 600 * 0. = 600 Nc-0. = Rt (0.8 2011 (microdef.) Criteriul tensiunii de întindere admisibilă la baza stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici  r = 0.96) MPa r adm.240 MPa - 58 . z  zadm z adm.96-0.50  z = 358 microdef.o.) z adm. = 606. Rt = 0. = 606. = 600 * 0.) z adm.231 MPa r  r adm.s.60 . = 0. = 0.0. = 606.60 .28 (microdef.28 (microdef.231 Mpa < r adm.056  log 0.8 (microdef.240 MPa  r = 0.28 (microdef. = 606.0.056  log Nc) MPa r adm.) (m.)  z = 358 < z adm.28 z adm.8 (microdef.

făgaşe şi deformaţii locale. faianţări. In cazul sistemelor rutiere nerigide in perioada de: a) ingheţ: umflături neregulate (burduşiri) insoţite eventual de fisuri şi crăpături ale imbrăcăminţilor bituminoase şi ale pavajelor din piatră naturală. Verificarea structurii rutiere la acţiunea ingheţ – dezgheţului constă in determinarea gradului de asigurare (k) la pătrunderea ingheţului in complexul rutier. . accentuează producerea degradărilor. b) dezgheţ: fisuri. care să permită migrarea şi acumularea apei in pămantul de fundaţie. b) dezgheţ: fisuri.posibilitatea de alimentare cu apă a frontului de ingheţ in pămant (condiţii hidrologice mediocre şi defavorabile). crăpături. 2. Datorită ingheţ – dezgheţului se produc următoarele degradări: 1. pe drum.50 2011 1.70 SI Km 38+426. .pămant de fundaţie sensibil la ingheţ. In cazul sistemelor rutiere rigide in perioada de: a) ingheţ: denivelări ale dalelor in dreptul rosturilor şi lărgirea acestora. determinată de sporirea umidităţii prin topirea lentilelor şi fibrelor de gheaţă. Succesiunea operaţiilor de calcul şi de verificare este următoarea: 1. crăpături şi distrugeri ale dalelor.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. in condiţiile de porozitate şi umiditate 59 . Se calculează adancimea de ingheţ in complexul rutier ZCR (nivelul cel mai coborat de la suprafaţa drumului la care apa interstiţială se transformă in gheaţă) care se consideră egală cu adancimea de ingheţ in pămantul din terasament Z. situate pană la adancimea de pătrundere a ingheţului.  diminuarea capacităţii portante a pămantului de fundaţie in timpul dezgheţului. Aceste degradări se produc cand există simultan următoarele condiţii: .6 Verificarea sistemelor rutiere la actiunea inghet-dezghetului Degradarile produse de inghet-dezghet reprezinta defectiuni ale complexului rutier datorate:  Fenomenului de umflare neuniforma provocata de acumularea apei şi transformarea acesteia in lentile sau fibre de gheaţă in pămanturi sensibile de ingheţ. in perioada de ingheţ.temperaturi negative pe o durată indelungată. Circulaţia autovehiculelor grele.

He .grosimea stratului rutier luat in calcul. Se determină gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier: Cand gradul de asigurare .crt.hi . Z. Se stabileste cu relatia: ∑ In care: .numărul de straturi din materiale rezistente la ingheţ – dezgheţ.HST . la patrunderea inghetului in complexul rutier are o valoare inferioara fata de valoarea minima se adopta masuri pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet.65 0. Materialul din stratul rutier 1 Beton asfaltic pentru strat de uzura 2 Beton asfaltic pentru strat de legatura 3 Piatra sparta-amestec optimal 4 Agregate natural stabilizate cu ciment 5 Balast nisipos (fractiuni 0-7. .grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale rezistente la ingheţ. 60 . prin insumarea algebrică a temperaturilor. 2.70 0. Tabelul 13.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.n . ZCR = Z + ΔZ (cm) ΔZ = HST – He (cm) In care: . Valorile ct Nr. . in pămantul din terasament se stabileşte pe baza curbelor in funcţie de valoarea indicelui de ingheţ.60 0. I.ct .90 1. la care se adaugă un spor al adancimii de ingheţ ΔZ determinat de capacitatea de transmitere a căldurii de către straturile sistemului rutier.coeficientul de echivalare a capacităţii de transmitere a căldurii specific fiecărui material din alcătuirea sistemului rutier. K.50 0. .70 SI Km 38+426.00 Adancimea de ingheţ.grosimea echivalentă de calcul la ingheţ a sistemului rutier.1 mm peste 50% 6 Nisip Coeficientul de echivalare 0. care reprezintă diferenţa dintre maximul şi minimul curbei temperaturilor medii zilnice ale aerului cumulate pe toată durata iernii.50 2011 specifice acestuia.

6 + 20 x 0.70 + 30 x 0.90 = 47. Grosimea stratului termoizolant se calculeaza cu relatia de mai jos: In care: Ct. Zcr si He – au semnificatiile prezentate mai sus.75 – reprezinta valoarea de echivalare pentru stratul termoizolant a unui strat de 1 cm balast. se calculeaza cu relatia: in care: K .5 + 6 x 0.60 = 14. Zcr si He – au semnificatiile prezentate mai sus. 0. a carui grosime.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.gradul de asigurare la patrunderea inghetului in complexul rutier Ct – coeficient de echivalare a capacitatii de transmitere a caldurii (balast sau nisip) a carui valori sunt prezentate in tabelul 13. b) prevederea la partea inferioara a sistemului rutier a unui strat termoizolant. h.70 SI Km 38+426.50 2011 In cazul in care nu se poate actiona eficient asupra conditiilor hidrologice ale complexului rutier. drumul incadrandu-se in conditii hidrologice favorabile se pot lua masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului si anume: a) ingrosarea stratului inferior de fundatie din balast sau prevederea unui substrat de fundatie anticapilar ce poate indeplini si functia de strat drenant.He = 62 – 47.40 cm 61 . Varianta 1: Structura rutiera supla ZCR = Z + ΔZ (cm) ΔZ = HST – He (cm) HST = 62 cm He = 6 x 0.60 Δ z = HST .

31 < Kadm=0. 62 .45 pentru pamanturi sensibile fara strat stabilizat cu lianti hidraulici sau puzzolanici.40 = 150. Se iau masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului protejand sistemului rutier prin eliminarea apei de pe partea carosabila prin amenajarea de santuri permeate si protejarea taluzurilor cu zid de sprijin.70 SI Km 38+426. Masuri suplimentare: a)prevederea unui substrat de fundatie anticapilar (nisip) b) prevederea unui strat termoizolant Ca masura suplimentara vom folosi varianta a).45 => structura rutiera nu este rezistenta la inghet-dezghet.40 cm (adancimea de inghet in sistemul rutier) 2011 Gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier: Kadm=0.Tip pămant P2 . K=0.Imed5/30=700 [˚C x zile] => curba 1 => Z=136 cm Zcr = Z + ΔZ = 136 + 14.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.50 .Regim hidrologic 2b .Tip climateric III .

Varianta 2: Structura rutiera semirigida ZCR = Z + ΔZ (cm) ΔZ = HST – He (cm) HST = 62 cm He = 4*0.He = 62 – 46.31 < Kadm=0.10 = 151.70 SI Km 38+426.5 + 6*0. K=0.10 cm .35 pentru pamanturi sensibile cu strat stabilizat cu lianti hidraulici.Tip climateric III .MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.Tip pămant P2 .Regim hidrologic 2b .90 Δ z = HST .6 + 22*0.65 + 30*0.10 cm (adancimea de inghet in sistemul rutier) Gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier: Kadm=0.50 2011 Vom adauga un substrat de fundatie de nisip cu rol anticapilar cu grosimea de 20 cm.90 = 46.35 => structura rutiera nu este rezistenta la inghet-dezghet. Se iau masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului protejand sistemului rutier prin eliminarea apei de pe partea carosabila prin amenajarea de santuri permeate si protejarea taluzurilor cu zid de sprijin. Masuri suplimentare: a) prevederea unui substrat de fundatie anticapilar (nisip) 63 .90 = 15.Imed=700 [˚C x zile] => curba 1 => Z=136 cm Zcr = Z + ΔZ = 136 + 15.

2. Structura rutiera rigida Structurile rutiere rigide sunt alcatuite din: . 2.2 Stabilirea capacității portante a pamântului de fundare. nivelul apei freatice).Strat sau straturi de fundatie. Etapele principale ale dimensionării structurilor rutiere rigide sunt următoarele: 2. intensitatea și evoluția în perspectivă a traficului.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.regimul hidrololgic al cornplexului rutier (tipul profilului transversal. . .compoziția.5 Calculul grosimii dalei din beton de ciment. Dimensionarea structurilor rutiere rigide se bazează pe criteriul tensiunii la întindere din încovoiere admisibilă a betonului de ciment σt adm. 2.50 2011 b) prevederea unui strat termoizolant Ca masura suplimentara vom folosi varianta b).Imbracamite din beton de ciment realizata dintr-un strat sau doua straturi. Vom adauga un strat termoizolant cu grosimea de 6 cm.1 Stabilirea traficului de calcul. 2.caractcristicile geotehnice ale pamântului de fundație .70 SI Km 38+426. posibilitățile de drenare.1 Stabilirea traficului de calcul 64 . modul de asigurare a scurgerii apelor de suprafață. strat de forma. Pentru dimensionarea structurilor rutiere rigide este necesar sa se efectueze în prealabil studii.3 Alcătuirea structurii rutiere. 2. .Eventual. în vederea obținerii urmotoarelor date: .4 Stabilirea capacității portante la nivelul stratului de fundație. 2.

s) si se stabileste pe baza structurii traficului mediu zilnic anual corespunzator postului de recenzare aferent sectorului de drum sau studiuui de trafic. pe benzi de circulație și anume:  pentru drumuri cu două și trei benzi de circulație crt = 0. stabilit prin interpolare.215 1. Nc se exprima in milioane osii standard (m. fek .6 267 8321 389 15 41 99 1642 ∑ =30 ani =0. . .3 3.5 ∑ (m.50 2011 Pentru stabilirea traficului de calcul se vor avea in vedere atat compozitia traficului cat si evolutia acstuia in timp. corespunzător anului de la mijlocul perioadei de perspectivă.intensitatea medie zilnică anuală a vehiculelor din grupa k. .2 1.perioada de perspectivă.coeficientul de repartiție transversală.24 2.8 2. Grupa de vehicule Autocamioane si derivate cu 2 osii Autocamioane si derivate cu 3 osii Autocamioane articulate Autobuze Tractoare si vehicule speciale Autocamioane cu remorci 410 180 77 8 90 30 2. conform rezultatelor recensământului de circulație. Traficul de calcul pentru perioada de perspective.17 1.  pentru drumuri cu patru sau mai multe benzi de circulație crt = 0.s) 65 .70 SI Km 38+426. Tabel 14. MZAk pentru diferite orizonturi de timp.numărul de zile calendaristice dintr-un an.s) .traficul de calcul.50.o.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.9 1.o.74 1.45.06 0.o.27 2. MZAk . explicitandu-se in final valorile traficului mediu zilnic anual al vehiculelor fizice pe grupe de vehicule. cu relatia: ∑ Nc 365 Pp crt (m.coeficientul de echivalare al vehiculelor din grupa k în osii standard de 115 kN.5 0.coeficientul de evoluție al vehiculelor fizice din grupa k. pk . în ani.

regimul hidrologic al complexului rutier . de materialele disponibile în zona drumului și de funcțiile stratului de formă.tipul de pamant Tabelul 15 Valorile modulului de reactive al pamantului de fundare. în funcție de materialele care alcătuiesc terasamentele. Modui de alcatuire a stratului de formă se stabilește pe bază de calcule tehnicoeconomice.50 (m. Caracteristica de deformabilitate ce caracterizează capacitatea portantă a suportului structurii rutiere rigide. în vederea dimensionării acesteia.70 SI Km 38+426.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. cât și în cea de exploatare a acestuia. este modulul de reacție (coeficientul de pat) al pamântului de fundare K0 (MN/m3). atât în perioada de execuție a drumului. K0 Tip climateric I Regim hidrologic 1 2a 2b 1 2a 2b 1 2a 2b P1 P2 Tip de pământ P3 46 P4 50 46 44 56 50 53 50 42 50 46 39 37 P5 50 48 46 50 46 50 44 53 II III Pământul de fundare poate fi îmbunătățit în cuzul unci capacități portante insuficiente prin prcvederea unui strat de formă la partea superioară a terasamentului. conform cu prevederile STAS 2914 și eventual dintr-un strat de furmă în conformitate cu prevederile STAS 12253. Grosimea stratului de formă se ia în considerație la calculul grosimii echivalente a stratului de fundație/formă.s) 2011 2. în conformitate cu prevederile STAS 12253.o. Valoarea modulului de reacție al pământului de fundare K0 se stabilește prin: -încercări cu placa "în situ" -corelarea cu rezultatele altor încercări de determinare a capacității portante a pământului de fundare și anume: modulul de elasticitate dinamic al pământului de fundare E0 (MPa) și indicele de portanță californian CBR(%) Valorile modulului de reacție al pământului de fundare K0 din tabelul 15 se stabilesc în funcție de -tipul climateric al zonei în care este situat drumul . K0=50 MN/m3 66 .2 Stabilirea capacității portante a pamântului de fundare Suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcătuite din pămâniuri de fundare .

Pietruirea poate constitui strat de fundatie numai daca este pe toata latimea patului drumului..dar grosimea ei este mai mare de 10 cm. eventual strat de forma (4). strat de fundație (5).70 SI Km 38+426. Această variantă este obligatorie pentru drumurile de clasa tehnica I și II. Aceasta variantă se folosește pentru drumurile de clasa tehnica III. Luarea în considerare materialelor granulare din pietruirea existentă în alcatuirea complexului rutier este în funcție de grosimea pietruirii... structurile rutiere rigide sunt alcătuite în urmatoarle variante: a) îmbrăcăminte din dale de beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două straturi (1).5 Nisip Piatră spară Balast Pamânt P3 Grosimea (cm) 2 16 30  67 . se scarifica si se reprofileaza. eventual strat dc formă (4). In cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului. strat de fundație inferior (3). iar pentru drumurile de clasa tehnica III. atunci când traseul dru mului modernizat coincide cu cel al drumului existent. strat de fundație superior (2). conform figurii a).V. In cazul modernizarii unor drumuri existente. Varianta 3: Structura rutiera rigidă Denumirea materialului din strat BcR 4. dar se scarifica si se reprofileaza pe toata latimea patului drumului. iar grosimea ei dupa compactare va fi luata in considerare la dimensionarea structurii rutiere. Pentru stabilirea modului de alcatuire a straturilor rutiere se va tine seama de resursele locale de material preponderente din regiune. iar grosimea ei este mai mica de 10 cm.. fiind alcatuita ca atare sau in adios cu alte agregate naturale din material care indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi.. b) îmbrăcăminte cu dale din beton de ciment realizată dintr-un singur strat sau două straturi (1).V se stabilește pe baza de calcul tehnico-economic. Grosimea minimă a îmbrăcăminții din beton de ciment este 18 cm. nu se ia in cinsiderare la dimensionarea structurii rutiere.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.3 Alcătuirea structurii rutiere În funcție de clasa tehnică a drumului.50 2011 2. conform figurii b. In cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului.

50 Valoarea modulului de reacție la suprafața stratului de fundație.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. conform relației: ∑ n – numarul de straturi hi – grosimea efectivă a stratului i. cenusă de termocentrală) Piatră spartă Nisip stabilizat cu lianți hidraulici (ciment) )/puzzolanici (zgură granulată. -pentru valorile modulului de reacție al pământului de fundare K0 mai mici de 20 MN/m3 și valoarea grosimii efective a stratului de fundație/formă h. exprimată în cm ai – coeficient de echivalare a stratului i (din tabelul 16) Tabelul 16 – Valorile coeficientului de echivalare (a) Mixtură asfaltică Balast stabilizat cu lianți hidraulici (ciment)/puzzolanici (zgură granulată.70 SI Km 38+426. K se obține: -pentru valorile modulului de reacție al pământului de fundare K0 cuprinse între 20 3 MN/m si 100 MN/m3 și valoarea grosimii echivalente a stratului de fundație/formă Hech obținută folosind diagrama din figura 7.5 1.4 Stabilirea capacității portante la nivelul stratului de fundație Capacitatea portantă la nivelul stratului de fundație este exprimată prin modulul de reacție la suprafața stratului de fundație.0 0.50 2011 2. folosind diagramele din figurile 8 și 9.5 1. cenusă de termocentrală) Balast Nisip 1. 68 .75 0. K ce se determină în funcție de: -valoarea modulului de reacție al pământului de fundare -grosimea echivalentă a stratului de fundație/formă Hech Grosimea echivalentă a stratului de fundație/formă Hech reprezintă suma grosimilor echivalente ale acestora.0 1.

50 2011 Figura 7-Modulul de reacție la suprafața stratului/straturilor de fundare Figura 8-Modulul de reacție la suprafața stratului de fundație/formă alcătuit din materiale granulare în funcție de grosimea efectiva h 69 .MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.

0 BcR 4.rezistența caracteristică la încovoiere. .5 BcR 4.5 Calculul grosimii dalei din beton de ciment. conform SR183-1 1995 și are valorile următoare: Clasa betonului rutier 70 BcR 3.5 BcR 5.0 .70 SI Km 38+426. Caracteristicile betonului de ciment rutier sunt următoarele: . stabilită în funcție de clasa betoului.50 2011 Figura 9-Modulul de reacție la suprafața stratului de fundație alcătuit din materiale granulare stabilizate cu ciment. în funcție de grosimea efectiva h K0=50 MN/m3 ∑ 20 MN/m3 < K0=50 MN/m3 <100 MN/m3  din figura 7 => K=83 MN/m3 2.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.

Ipotezele de dimensionare pentru clasele tehnice ale drumurilor sunt următoarele .50 Rezistența caracteristică la încovoiere determinată la 28 de zile pe prisme de 150x150x600 mm (MPa) 2011 5.05 Nc-traficul de calcul pe perioada de perspecivă (m.s) σ (MPa) Ipotezele de dimensionare a structurilor rutiere rigide se consideră în funcție de clasa tehnică a drumului și condițiile climatice.coeficient de creștere a rezistențeibetonului în intervalul 28.tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere a betonului de ciment din dale (daca dalele sunt realizate din două straturi.drumuri de clasă tehnică I și II Ipoteza 1: σ σ σΔ σ .90 de zile γ.5 Valoarea rezistenței caracteristice la încovoiere ..tensiunea la întindere din încovoiere a betonului din dale determinată pe baza ipotezelor de dimensionare . egal cu 0.rezistența caracteristică la încovoiere a betonului la 28 de zile . .o.s) . se referă la betonul din stratul de rezistență) Tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere a betonului de ciment rutier( ) se determină cu relația: σ (MPa) Unde: .5 (m.5 4.tensiunea admisibilă la întindere din încovoiere a betonului σ Criteriul de dimensionare se exprima prin relatia: .MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.0 4.coeficient. .legea de oboseală γ=0. reprezintă rezistența medie la întindere prin încovoiere la 28 de zile cu gradul de asigurare a epruvetelor de 95%.drumuri de clasă tehnică III și IV Ipoteza 2: .drumuri de clasă tehnică V Ipoteza 3: σ σ σ 71 .0 3..70 SI Km 38+426..o. pe baza încărcărilor combinate (încărcarea de calcul din trafic și încărcarea din gradientul de temperatură zilnic) sau numai a încărcării din trafic.

Aceasta valoare se rotunjeste superior.Tip pămant P2 .MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.Regim hidrologic 2b .2 cm.90 + 2 x 1. Verificarea structurii rutiere rigide la actiunea inghet-dezghetului ZCR = Z + ΔZ (cm) ΔZ = HST – He (cm) HST = 70 cm He = 24 x 0.Tip climateric III .tensiunea la întindere din încovoiere datorită gradientului de temperatură zilnic Folosind Ipoteza 2 (drum de clasă tehnică IV) rezultă conform diagramei grosimea necesară a dalei din beton de ciment 23.5 Nisip Piatră spară Balast Pamânt P3 Grosimea (cm) 24 2 20 25  2.00 = 51 Δ z = HST .He = 70 – 51 = 19 cm .50 2011 σ . Astfel alcătuirea structurii rutiere rigide este următoarea : Varianta 3: Structura rutiera rigidă Denumirea materialului din strat Dala din beton de ciment (strat de uzura) BcR 4.70 SI Km 38+426.Imax30=750 [˚C x zile] => curba 1 => Z=142 cm 72 .6.45 + 16 x 0.tensiunea la întindere din încovoiere datorită încărcării de calcul din trafic σΔ .70 + 30 x 0.

Se iau masuri pentru realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului protejand sistemului rutier prin eliminarea apei de pe partea carosabila prin amenajarea de santuri pereate si protejarea taluzurilor cu zid de sprijin.304 > Kadm=0.70 SI Km 38+426.50 Zcr = Z + ΔZ = 142 + 19 = 161 cm (adancimea de inghet in sistemul rutier) Gradul de asigurare la pătrunderea ingheţului in complexul rutier: 2011 Kadm=0. Nu necesita masuri suplimentare de introducere a unui strat de fundatie anticapilar sau de prevedere unui strat termoizolant.25 => structura rutiera este rezistenta la inghet-dezghet. 73 .25 pentru pamanturi sensibile cu strat de beton de ciment in alcatuire.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134. K=0.

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.362 87.06*164.00*0.30*11.20*21.539*2.00*1.21*12.00*1.00*1.2206 Kgcc/m3 74 .643*2.00*0.06*106.50 Calculul consumurilor de energie pentru straturile rutiere 2011 Varianta 1: Structura rutiera supla Denumirea materialului Beton asfaltic pentru strat de uzura Beton asfaltic pentru strat de legatura Piatra sparta-amestec optimal Balast nisipos Nisip TOTAL Consumul energetic 2*(1.00*1.00*0.00*1.882 1.35) 2*(1.37) 1.00*0.00*0.655 1.

882 1.30*11.00*0.00*0.643*2.00*1.118 1.00*1.35) 2*(1.70 SI Km 38+426.00*1.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.362 74.06*12.00*1.50 2011 Varianta 2: Structura rutiera semirigida Denumirea materialului Beton asfaltic pentru strat de uzura Beton asfaltic pentru strat de legatura Agregate natural stabilizate cu ciment Balast nisipos Strat termoizolant TOTAL Consumul energetic 2*(1.539*2.00*0.04*164.06*106.3848 Kgcc/m3 75 .37) 1.00*0.00*1.00*0.22*40.

02*12.00*1.30*11.MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 209 B PE SECTORUL CUPRINS INTRE Km 37+134.70 SI Km 38+426.335 Kgcc/m3 Varianta finala a structurii rutiere va ramane structura rutiera rigida cu o perioada de perpectiva de 30 de ani. 76 .50 2011 Varianta 3: Structura rutiera rigida Denumirea materialului Dala din beton de ciment (strat de uzura) Nisip Piatra sparta-amestec optimal Balast nisipos TOTAL Consumul energetic 1.00*1.882 28.435 1.00*0.00*1.00*0.00*1.362 1.16*40.00*0.24*75.118 1.00*0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful