BAZELE PROI ECTÄRI I STRUCTURI LOR

Conf. dr. ing Adri an CI UTI NA
- CURS 4_a -
Principiile proiect årii pe baza st årilor limit å
Notele de curs pot fi descrcate de pe pagina de web
ht t p: / / w w w .ct .upt . r o/ user s/ Adr i anCi ut i na/
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Pent ru durat a de viaçå int ençionat å a st ruct urii çi pent ru gradele de
sigurançå corespunzåt oare, st ruct ura çi element el e st ruct urale
t rebuie proiect at e, execut at e çi mençinut e de o manierå ast fel încât :
n så r ezist e acçiunilor , inf luençelor acest ora çi ut ilizårii ant icipat e ( SLU) ;
n så poat å f i folosit å pent r u t oat e acçiunile gândit e la proiect are ( SLS) ;
n så posede rezist ençe st r uct ur alå, de serviciu çi de durabilit at e
corespunzåt oare;
n så ofere rezist ença prevåzut å la incendiu;
n så nu fie avariat å înt r - un mod ir eparabil în cazul acçiunilor ext reme
( explozii, accident e, cut remure) – ( cerinça de robust eçe) .
o Î n mod t r adiçional, în concor dançå cu concept ul fundament al al
st årilor li mit å, se considerå cå st area unei st ruct uri poat e fi clasificat å
ca fiind fi e sat isfåcåt oare ( si gur , în ser v i ci u) , fie nesat i sfåcåt oare
( nesecur i t ar , neut i l i zabi l ) .
o Condiçiile dist i nct e care separå st årile sat isfåcåt oare-nesat isfåcåt oare
ale unei st ruct uri se numesc st r i l i mi t .
CAPI TOLUL V – PRI NCI PI I LE PROI ECTÄRI I PE
BAZA STÄRI LOR LI MI TÄ
§ 5. 1 St år ile limit å - pr incipii
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n general, st åril e li mit å definesc acel e st åri pent ru care st r uct ura nu
mai sat isface crit eriile de proiect are. De aceea, fiecare st ar e li mit å est e
asociat å cu o anumit å ceri nçå de performançå impuså pent ru st ruct ura
respect ivå.
OBS: Adesea cerinçele st årilor limit å nu sunt for mulat e suficient de clar pent ru a çine
seama de o definiçie pr eciså a st årii limit å corespunzåt oare.
o Î n mod t radi çional, concept ul st årilor limit å pent ru o anumit å st ruct urå
presupune cå o st ruct urå est e pe deplin operaçionalå pânå la o anumit å
valoar e a efect elor acçiunii E
0
, iar pest e aceast å valoare se presupune cå
st ruct ura est e t ot al nesat isfåcåt oare.
§ 5. 1 St år ile limit å - pr incipii
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n est imarea variaçiilor în acçiuni, infl uença mediului çi modificårile
propriet åçilor st ruct urale care vor avea loc în t i mpul per ioadei de viaçå
de proiect are a st ruct urii, t rebuie considerat e prin select area unor
sit uaçii dist inct e, reprezent ând un anumit int erval de t imp cu riscul sau
condiçiile asociat e.
o Î n acest sens, exist å pat r u sit uaçii de proiect are:
n Si t uai i per si st ent e. Acest ea se r eferå la condiçiile normale de ut ilizar e çi
sunt în general r apor t at e la perioada de viaçå a st ruct urii. Ut ilizar ea nor malå
poat e include çi condiçii ext reme de încårcare din vânt , zåpadå, încårcåri
impuse et c.
n Si t uai i t r anzi ent e. Acest ea se referå la condiçiile t emporare ale st r uct ur ii, în
t er meni de ut ilizar e sau expunere, spr e exemplu în t impul const rucçiei sau
reabilit årii. Acest e sit uaçii sunt r apor t at e la o per ioadå mult mai scur t å decât
perioada de viaçå a st ruct ur ii. Î n acest caz t rebuie definit e valor i
reprezent at ive ale acçiunilor .
n Si t uai i acci dent al e. Ele se refer å la condiçii excepçionale ale st r uct ur ii sau
expunerii acest eia, spre exemplu la foc, explozii, impact sau cedåri locale.
Aceast a implicå o perioadå scurt å de t imp, dar nu pent r u sit uaçiile în care o
cedare localå råmâne nedet ect at å.
§ 5.2 Sit uaçii de pr oiect are
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
n Si t uai a sei smi c. Se referå la condiçiile excepçionale aplicabile st r uct ur ilor
supuse la acçiuni seismice.
o Acest e sit uaçii de proiect are t rebuie select at e pent ru a cuprinde t oat e
condi çii le care pot fi r ezonabi l previ zibil e sau vor exi st a în t i mpul
const rucçiei çi ut ilizårii const rucçiei.
OBS: De exemplu, o clådir e, dupå o sit uaçie de pr oiect are accident alå, cum ar f i cea
din foc sau impact poat e avea nevoie de reparaçii ( pent ru o perioadå scurt å de
t imp de aproximat iv un an) , pent ru care t rebuie considerat e sit uaçii de proiect are
t ranzient e.
Î n gener al, pent r u aceast å per ioadå de t imp t rebuie prevåzut un nivel mai scåzut
al sigur ançei çi fact ori de sigurançå mai mici decât cei folosiçi pent r u sit uaçia
persist ent å de proiect are.
Ca çi în sit uaçia proiect årii st ruct ur ii noi, proiect area st r uct urii avar iat e t rebuie
fåcut å, considerând t oat e condiçiile car e vor fi posibile pe t impul noii dur at e
est imat e pent ru viaça const rucçiei.
§ 5.2 Sit uaçii de pr oiect are
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Pent ru a simplifica procedurile de proiect are, sunt recunoscut e douå
t ipuri fundament al diferit e de st åri limit å:
n St ar ea l i mi t ul t i m .
n St ar ea l i mi t de ser vi ci u.
o St r i l e l i mi t ul t i me sunt asoci at e cu cedarea sau forme similare de
cedare st ruct uralå.
o St årile limit å ult imå privesc sigurança ut ilizat orilor çi/ sau sigurança
st ruct uralå.
o Î n anumit e cazuri, st år ile limit å ult ime pr ivesc çi prot ecçia bunurilor
adåpost it e ( de exempl u anumit e subst ançe chimi ce sau nucleare sau
capodoperelor unor muzee) .
o Î n aproape t oat e cazuril e care privesc st åril e li mit å ult i me, pri ma
ocurençå a unei st åri limi t å est e similar å çi asociat å cu cedarea.
OBS: Î n anumit e cazur i, în care au loc defor maçiile excesive care pot f i considerat e
ult ime, ele definesc st area limit å ult imå, chiar dacå ele nu au condus la cedåri
st r uct ur ale ( exemplu: fundaçiile ut ilaj elor r ot at ive) .
§ 5.3 St åri limit å – St area Limit å Ul t imå ( SLU)
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n cadrul proi ect årii la SLU, t rebuie considerat e fenomene:
n Pi er der ea echi l i br ul u i st r uct ur al sau a oricårei pårçi st ruct urale,
considerând st ruct ura ca un corp rigid.
n Cedar ea st r uct ur i i sau a unei pi a acest ei a, prin rupere, obosealå sau
deformaçii excesive.
n I nst abi l i t at ea st r uct ur i i sau a unei pårçi component e.
n Transformarea st ruct ur ii sau a unei pårçi a acest eia în mecani sm.
n Schi mbar ea neat ept at a si st emul ui st r uct ur al în alt sist em.
o SLU a echi librului st at ic se refer å în primul rând l a capaci t at ea port ant å a
st ruct urii çi considerå st årile limi t å la:
n Råst urnare.
n Por t ançå ( pr in for ça arhimedicå) .
n Alunecare cu efect e de int erfaçå ( cum ar fi frecarea) .
o Î n cazuri le de echilibru st at ic cit at e mai sus, st ruct ur a t rebuie privit å ca
un cor p r i gi d. Î n anumit e cazuri înså, în cazul sensibili t åçii la deformaçii
( efect e de ordinul I I ) , sau la vibraçii ( efect e de impact ) , t rebuie
considerat e pr opr i et i l e el ast i ce ale st ruct urii.
§ 5.3 St åri limit å – St area Limit å Ul t imå ( SLU)
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n cazul SLU, t rebuie så se facå dist incçia dint re douå t ipuri de st ruct uri:
n Tol er ant e l a degr adr i ( de t ip robust ) ;
n Net ol er ant e l a degr adr i ( sensibile la per t urbaçii minore sau imperfecçiuni
st r uct ur ale) .
o Î n concordançå cu t ipul st ruct ural t rebuie considerat e efect ele t ut uror
t ipurilor de mecanisme de det eriorare asupra SLU, .
o Termenul de “ st area limit å ult i må a rezist ençei” est e fol osi t å pent ru a
defini SLU induså de limit ar ea r ezist ençei mat erialului, conform definiçiilor
din Eurocode 2- Eurocode 9.
o St area limit å ult imå a rezist ençei defineçt e de asemenea cedårile iniçiat e
de lipsa st abilit åçii, cum ar fi prin rigidit at ea limit at å dat orat å cedårilor de
inst abilit at e induse de efect ele de ordinul I I .
OBS: Ca o caract er ist icå comunå a st årilor limit å ult ime est e f apt ul cå ver ificar ea est e
fåcut å la valor i de proiect ar e oper açionale mar i ale încårcårilor ( cât eodat å fårå
bazå f izicå r ealå) .
§ 5.3 St åri limit å – St area Limit å Ul t imå ( SLU)
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o St r i l e Li mi t de Ser vi ci u ( SLS) sunt asociat e cu condiçiile de folosinçå
normal å a st ruct uri lor. Ele vizeazå în part i cular funcçionarea st ruct urii sau
a element elor st ruct urale, confort ul ut ilizat orilor çi aparença lucrårilor de
const r ucçii.
o Având în vedere dependença de t i p a efect el or acçiuni lor, se pot dist inge
douå t ipur i de St år i Limit å de Serviciu:
n St r i Li mi t de Ser v i ci u i r ev er si bi l e – sunt
acele st åri limit å r åmân în permanençå
depåçit e, chiar çi în cazul în care acçiunile care
au cauzat depåçirea au fost înlåt urat e ( de
exemplu deformaçii permanent e sau cedåri ale
reazemelor) ;
n St r i Li mi t de Ser v i ci u r ever si bi l e – sunt
acele st åri limit å care nu vor fi depåçit e în
cazul în care acçiunile care cauzeazå depåçirea
sunt înlåt urat e ( de exemplu vibraçii excesive
sau deformaçii elast ice) ;
§ 5.4 St åri limit å – St area Limit å de Serviciu ( SLS)
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Luând în considerare accept area încålcårii limit elor SLS, exist å mai mult e
condi çii care pot fi formul at e, i ar în general exist å t r ei t i puri de SLS:
n ( 1) SLS fårå depåçir i;
n ( 2) SLS cu depåçiri accept at e pent ru o anumit å durat å çi fr ecvençå;
n ( 3) SLS cu depåçiri accept at e pe durat e de t ermen lung specificat e.
o Crit eriile de servicibilit at e corespunzåt oare sunt asociat e cu încårcårile
caract erist ice, frecvent e çi cvasi- permanent e ale încårcårilor ut ile.
o Î n mod obiçnuit , pent r u ver ificar ea la SLS sunt asociat e urmåt oar ele
combinaçii de acçiuni corespunzåt oare celor t rei sit uaçii de proiect are:
n combi nai a car act er i st i c, dacå nu sunt accept at e depåçiri;
n combi nai a f r ecv ent dacå se considerå SLS cu depåçiri accept at e pent ru o
anumit å durat å çi fr ecvençå;
n combi nai a cv asi - per manent dacå se considerå SLS cu depåçiri accept at e
pe durat e de t ermen lung specificat e.
§ 5.4 St åri limit å – St area Limit å de Serviciu ( SLS)
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n cadrul proi ect årii la SLS, t rebuie consi derat e urmåt oarele fenomene
( care afect eazå aparença sau folosirea efect ivå a st ruct urii) :
n def or mai i ex cesi v e, depl asr i , încov oi er i sau încl i nai i , care pot afect a
apar ença çi funcçionar ea st r uct urii, confort ul ut ilizat orilor çi pot cauza
degradåri ale finisaj elor sau ale element elor nest ruct urale;
n v i br ai i ex cesi v e ( est imat e prin acceleraçie, amplit udine çi fr ecvençå) care
pot cauza de exemplu disconfor t ul ut ilizat orilor çi limit a f uncçionar ea
st r uct ur ii;
n degr adr i care nu afect eazå în mod dir ect aparença, durabilit at ea sau
funcçiunea st r uct ur ii ( cedåri sau f isur åri locale) .
o Î n funcçie de t ipologia st r uct ur alå, cerinçe adiçionale cor espunzåt oare
SLS pot fi gåsit e în nor mele Eurocode 2 la Eurocode 9. Acest e norme
oferå çi ghidurile adi çionale de folosire a procedurii de proiect are la SLS.
§ 5.4 St åri limit å – St area Limit å de Serviciu ( SLS)
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n cazul st ruct uril or încårcat e cu acçiuni fluct uant e, cedarea poat e avea
loc la nivele care sunt semnifi cat i v mai mici decât cel e la care are loc
cedarea açt ept at å în mod normal. At unci când o asemenea cedare est e
dat orat å fenomenului de dezvolt are a fisurilor, mecanismul complet
cuprinde t rei faze:
n Faza de i ni i er e a f i sur i l or ( în care sunt for mat e microf isur ile) ;
n Faza de dezvol t ar e a f i sur i l or ( în care fisurile se måresc în fiecare ciclu de
aplicare a încårcårilor) .
n Faza de cedar e, în car e se pr oduc cr eçt er i inst abile ale fisurilor , dat or at e
cedårilor duct ile sau fr agile ale rupt urilor, sau în car e secçiunile t ransversale
reduse cedeazå dat orit å curgerii generalizat e a mat er ialului.
o Î n cazul în care, dat ori t å fazei de dezvolt are a fisuril or se formeazå zone
plast ice alt ernant e import ant e, cedarea are loc dupå un numår relat i v mic
de ci cluri, iar mecanismul de cedare se numeçt e “ low- cycl e fat igue”
( oboseal å oligociclicå) .
§ 5.5 St åri limit å – St area Limit å de Obosealå
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Î n mod uzual, St area Limi t å de Obosealå est e separat å de St area Li mit å
Ult i må çi de cea de Ser viciu din mai mult e mot i ve:
n Î ncårcarea din obosealå est e dif er it å de alt e t ipuri de încårcåri çi depinde de
magnit udinea çi de int ervalul acçiunilor sub condiçiile de serviciu, împr eunå cu
ef ect ul t impului ( spr e exemplu de numårul de ciclur i) ;
n Efect ele oboselii r ezidå în det erior area localå a mat erialului, car e conduce
ult er ior la înr åut åçirea condiçiilor de încårcare care accelereazå dezvolt area
fisurilor;
n At unci când sunt îndeplinit e anumit e condiçii ( spre exemplu mat erialul så
posede o dur it at e suf icient å) , dezvolt ar ea f isur ilor poat e f i det ect at å pr in
inspecçii r egulat e înaint e de cedar ea efect ivå.
OBS: Î n proiect area modernå la st area limit å de obosealå a fost int rodus un sist em de
sigurançå care ia în consider are posibilit at ea de pr eaver t izare a consecinçelor de
cedare.
o Î n anumit e st andarde, St area Limit å la Obosealå est e t r at at å independent
de SLS sau SLU.
o Ci cl ul de nor me Eur ocode i ncl ude St ar ea Li mi t l a Oboseal în
cadr ul St r i i Li mi t e Ul t i me.
§ 5.5 St åri limit å – St area Limit å de Obosealå
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
o Proi ect area unei st ruct uri i nclude ver ificåri la ambele st åri limi t å: SLS çi
SLU, deçi nat ura St årii Limi t å Ult ime diferå de nat ura St årii Limi t å de
Serviciu, prin:
n ( 1) în t imp ce depåçirea SLU conduce aproape înt ot deauna la cedarea
st r uct uralå çi la îndepårt area sau r eparar ea fundament alå a st r uct urii,
depåçirea SLS nu conduce la consecinçe at ât de fat ale pent ru st ruct urå, iar
aceast a poat e fi folosit å nor mal dupå îndepårt area încårcårilor care cauzeazå
depåçirea SLS;
n ( 2) în t imp ce crit eriile SLU implicå numai par amet r i st ruct urali çi acçiunile
adecvat e, cr it er iile pent r u SLS sunt dependent e çi de r elaçiile dint re client çi
ut ilizat or i ( adesea subiect ive) , car act erist icile echipament elor inst alat e sau a
element elor nest ruct urale.
o Diferençele di nt re ULS çi SLS rezult å înt r- o formulare separat å a
condiçiilor de sigur ançå st ruct uralå çi în nivele difer it e de sigur ançå
st ruct uralå, admise în cazul ambel or t ipuri de st åri limit å.
§ 5.6 St åri limit å – SLS / SLU
Adrian Ciut ina, Bazele proiect åri i st ruct uri lor
OBS:
(1) Nu t oat e eveniment ele çi fenomenele indezirabile pot fi clasificat e în SLS sau
SLU. De exemplu, în cazul unui pod met alic de cale f erat a, anumit e SLS ale
t ablierului pot conduce la der aierea t renului çi în consecinçå la pier derea vieçilor
omeneçt i.
(2) Var iaçia acçiunilor , inf luençele mediului çi propriet åçile st ruct ur ale care vor
exist a în decursul ciclului de viaçå t rebuie considerat e în procesul de proiect are
pr in select ar ea sit uaçiilor dist inct e ( persist ent e, t ranzient e, accident ale çi
seismice) , r eprezent ând un anumit int erval de t imp çi riscul asociat .
( 3) Î n cazul încårcårilor, t rebuie considerat e un numår r ealist ic de combinaçii,
pent ru a st abili înf åçuråt oarea ef ect elor acçiunilor , care est e considerat å în
proiect are.
§ 5.6 St åri limit å – SLS / SLU

de serviciu i de durabilitate corespunz toare. posede rezisten e structural .CAPITOLUL V –PRINCIPIILE PROIECT RII PE BAZA ST RILOR LIMIT § 5.principii o Pentru durata de via inten ionat a structurii i pentru gradele de siguran corespunz toare. poat fi folosit pentru toate ac iunile gândite la proiectare (SLS). Condi iile distincte care separ st rile satisf toare-nesatisf toare ale unei structuri se numesc st ri limit . fie nesatisf toare (nesecuritar . structura i elementele structurale trebuie proiectate. o o În mod tradi ional. ofere rezisten a prev zut la incendiu.1 St rile limit . cutremure) –(cerin a de robuste e). se consider c starea unei structuri poate fi clasificat ca fiind fie satisf toare (sigur . neutilizabil ). în serviciu). Adrian Ciutina. în concordan cu conceptul fundamental al st rilor limit . Bazele proiect rii structurilor . nu fie avariat într-un mod ireparabil în cazul ac iunilor extreme (explozii. accidente. influen elor acestora i utiliz rii anticipate (SLU). executate i men inute de o manier astfel încât: n n n n n reziste ac iunilor.

1 St rile limit . fiecare stare limit este asociat cu o anumit cerin de performan impus pentru structura respectiv .§ 5. o În mod tradi ional. iar peste aceast valoare se presupune c structura este total nesatisf toare. OBS: Adesea cerin ele st rilor limit nu sunt formulate suficient de clar pentru a ine seama de o defini ie precis a st rii limit corespunz toare. st rile limit definesc acele st ri pentru care structura nu mai satisface criteriile de proiectare.principii o În general. Adrian Ciutina. Bazele proiect rii structurilor . conceptul st rilor limit pentru o anumit structur presupune c o structur este pe deplin opera ional pân la o anumit valoare a efectelor ac iunii E0. De aceea.

Situa ii tranziente. Utilizarea normal poate include i condi ii extreme de înc rcare din vânt. În acest caz trebuie definite valori reprezentative ale ac iunilor. Bazele proiect rii structurilor o n n . influen a mediului i modific rile propriet ilor structurale care vor avea loc în timpul perioadei de via de proiectare a structurii. În acest sens. în termeni de utilizare sau expunere. impact sau ced ri locale. Aceste situa ii sunt raportate la o perioad mult mai scurt decât perioada de via a structurii.§ 5. spre exemplu la foc. Ele se refer la condi ii excep ionale ale structurii sau expunerii acesteia. dar nu pentru situa iile în care o cedare local r mâne nedetectat . Aceasta implic o perioad scurt de timp. z pad . Situa ii accidentale. trebuie considerate prin selectarea unor situa ii distincte. explozii. Adrian Ciutina. spre exemplu în timpul construc iei sau reabilit rii. exist patru situa ii de proiectare: n Situa ii persistente. înc rc ri impuse etc. Acestea se refer la condi iile normale de utilizare i sunt în general raportate la perioada de via a structurii. Acestea se refer la condi iile temporare ale structurii.2 Situa ii de proiectare o În estimarea varia iilor în ac iuni. reprezentând un anumit interval de timp cu riscul sau condi iile asociate.

pentru care trebuie considerate situa ii de proiectare tranziente. Adrian Ciutina. o Aceste situa ii de proiectare trebuie selectate pentru a cuprinde toate condi iile care pot fi rezonabil previzibile sau vor exista în timpul construc iei i utiliz rii construc iei. În general. o cl dire. Bazele proiect rii structurilor .§ 5. pentru aceast perioad de timp trebuie prev zut un nivel mai s zut al siguran ei i factori de siguran mai mici decât cei folosi i pentru situa ia persistent de proiectare.2 Situa ii de proiectare n Situa ia seismic . dup o situa ie de proiectare accidental . OBS: De exemplu. proiectarea structurii avariate trebuie cut . Ca i în situa ia proiect rii structurii noi. considerând toate condi iile care vor fi posibile pe timpul noii durate estimate pentru via a construc iei. cum ar fi cea din foc sau impact poate avea nevoie de repara ii (pentru o perioad scurt de timp de aproximativ un an). Se refer la condi iile excep ionale aplicabile structurilor supuse la ac iuni seismice.

Bazele proiect rii structurilor .§ 5. sunt recunoscute dou tipuri fundamental diferite de st ri limit : n n Starea limit ultim . st rile limit ultime privesc i protec ia bunurilor ad postite (de exemplu anumite substan e chimice sau nucleare sau capodoperelor unor muzee).3 St ri limit –Starea Limit Ultim (SLU) o Pentru a simplifica procedurile de proiectare. Adrian Ciutina. o OBS: În anumite cazuri. În aproape toate cazurile care privesc st rile limit ultime. ele definesc starea limit ultim . chiar dac ele nu au condus la ced ri structurale (exemplu: funda iile utilajelor rotative). St rile limit ultim privesc siguran a utilizatorilor i/sau siguran a structural . prima ocuren a unei st ri limit este similar i asociat cu cedarea. în care au loc deforma iile excesive care pot fi considerate ultime. Starea limit de serviciu. o o o St rile limit ultime sunt asociate cu cedarea sau forme similare de cedare structural . În anumite cazuri.

prin rupere. sau la vibra ii (efecte de impact). o În cazurile de echilibru static citate mai sus. considerând structura ca un corp rigid. Adrian Ciutina. În anumite cazuri îns . Instabilitatea structurii sau a unei p r i componente. Alunecare cu efecte de interfa (cum ar fi frecarea). structura trebuie privit ca un corp rigid. trebuie considerate propriet ile elastice ale structurii. o SLU a echilibrului static se refer în primul rând la capacitatea portant a structurii i consider st rile limit la: n n n sturnare. trebuie considerate fenomene: n n n n n Pierderea echilibrului structural sau a oric rei p r i structurale. Cedarea structurii sau a unei p i a acesteia. oboseal sau deforma ii excesive.§ 5.3 St ri limit –Starea Limit Ultim (SLU) o În cadrul proiect rii la SLU. Transformarea structurii sau a unei p i a acesteia în mecanism. în cazul sensibilit ii la deforma ii (efecte de ordinul II). Schimbarea nea teptat a sistemului structural în alt sistem. Bazele proiect rii structurilor . Portan (prin for a arhimedic ).

Bazele proiect rii structurilor . Adrian Ciutina.. Termenul de “ starea limit ultim a rezisten ei”este folosit pentru a defini SLU indus de limitarea rezisten ei materialului. o În concordan cu tipul structural trebuie considerate efectele tuturor tipurilor de mecanisme de deteriorare asupra SLU.§ 5. conform defini iilor din Eurocode 2.Eurocode 9. o o OBS: Ca o caracteristic comun a st rilor limit ultime este faptul c verificarea este cut la valori de proiectare opera ionale mari ale înc rc rilor (câteodat f baz fizic real ).3 St ri limit –Starea Limit Ultim (SLU) o În cazul SLU. Netolerante la degrad ri (sensibile la perturba ii minore sau imperfec iuni structurale). trebuie s se fac distinc ia dintre dou tipuri de structuri: n n Tolerante la degrad ri (de tip robust). Starea limit ultim a rezisten ei define te de asemenea ced rile ini iate de lipsa stabilit ii. cum ar fi prin rigiditatea limitat datorat ced rilor de instabilitate induse de efectele de ordinul II.

Având în vedere dependen a de tip a efectelor ac iunilor. Bazele proiect rii structurilor o n n . St ri Limit de Serviciu reversibile –sunt acele st ri limit care nu vor fi dep ite în cazul în care ac iunile care cauzeaz dep irea sunt înl turate (de exemplu vibra ii excesive sau deforma ii elastice).4 St ri limit –Starea Limit de Serviciu (SLS) o St rile Limit de Serviciu (SLS) sunt asociate cu condi iile de folosin normal a structurilor. Ele vizeaz în particular func ionarea structurii sau a elementelor structurale. confortul utilizatorilor i aparen a lucr rilor de construc ii.§ 5. Adrian Ciutina. chiar i în cazul în care ac iunile care au cauzat dep irea au fost înl turate (de exemplu deforma ii permanente sau ced ri ale reazemelor). se pot distinge dou tipuri de St ri Limit de Serviciu: St ri Limit de Serviciu ireversibile –sunt acele st ri limit r mân în permanen dep ite.

o Adrian Ciutina. combina ia frecvent dac se consider SLS cu dep iri acceptate pentru o anumit durat i frecven .§ 5. Bazele proiect rii structurilor . combina ia cvasi-permanent dac se consider SLS cu dep iri acceptate pe durate de termen lung specificate. o Criteriile de servicibilitate corespunz toare sunt asociate cu înc rc rile caracteristice. (2) SLS cu dep iri acceptate pentru o anumit durat i frecven .4 St ri limit –Starea Limit de Serviciu (SLS) o Luând în considerare acceptarea înc lc rii limitelor SLS. frecvente i cvasi-permanente ale înc rc rilor utile. pentru verificarea la SLS sunt asociate urm toarele combina ii de ac iuni corespunz toare celor trei situa ii de proiectare: n n n combina ia caracteristic . dac nu sunt acceptate dep iri. În mod obi nuit. (3) SLS cu dep iri acceptate pe durate de termen lung specificate. exist mai multe condi ii care pot fi formulate. iar în general exist trei tipuri de SLS: n n n (1) SLS f dep iri.

4 St ri limit –Starea Limit de Serviciu (SLS) o În cadrul proiect rii la SLS. care pot afecta aparen a i func ionarea structurii.§ 5. deplas ri. Bazele proiect rii structurilor . încovoieri sau înclina ii. amplitudine i frecven ) care pot cauza de exemplu disconfortul utilizatorilor i limita func ionarea structurii. vibra ii excesive (estimate prin accelera ie. n n o În func ie de tipologia structural . cerin e adi ionale corespunz toare SLS pot fi g site în normele Eurocode 2 la Eurocode 9. trebuie considerate urm toarele fenomene (care afecteaz aparen a sau folosirea efectiv a structurii): n deforma ii excesive. confortul utilizatorilor i pot cauza degrad ri ale finisajelor sau ale elementelor nestructurale. durabilitatea sau func iunea structurii (ced ri sau fisur ri locale). Adrian Ciutina. Aceste norme ofer i ghidurile adi ionale de folosire a procedurii de proiectare la SLS. degrad ri care nu afecteaz în mod direct aparen a.

cedarea poate avea loc la nivele care sunt semnificativ mai mici decât cele la care are loc cedarea a teptat în mod normal. Atunci când o asemenea cedare este datorat fenomenului de dezvoltare a fisurilor. datorit fazei de dezvoltare a fisurilor se formeaz zone plastice alternante importante. Bazele proiect rii structurilor . Faza de dezvoltare a fisurilor (în care fisurile se m resc în fiecare ciclu de aplicare a înc rc rilor). datorate ced rilor ductile sau fragile ale rupturilor. în care se produc cre teri instabile ale fisurilor. sau în care sec iunile transversale reduse cedeaz datorit curgerii generalizate a materialului. o În cazul în care.§ 5.5 St ri limit –Starea Limit de Oboseal o În cazul structurilor înc rcate cu ac iuni fluctuante. mecanismul complet cuprinde trei faze: n n n Faza de ini iere a fisurilor (în care sunt formate microfisurile). cedarea are loc dup un num r relativ mic de cicluri. Adrian Ciutina. iar mecanismul de cedare se nume te “ low-cycle fatigue” (oboseal oligociclic ). Faza de cedare.

Atunci când sunt îndeplinite anumite condi ii (spre exemplu materialul s posede o duritate suficient ). împreun cu efectul timpului (spre exemplu de num rul de cicluri). Bazele proiect rii structurilor . care conduce ulterior la înr ut irea condi iilor de înc rcare care accelereaz dezvoltarea fisurilor. n n OBS: În proiectarea modern la starea limit de oboseal a fost introdus un sistem de siguran care ia în considerare posibilitatea de preavertizare a consecin elor de cedare. o o În anumite standarde. Starea Limit de Oboseal este separat de Starea Limit Ultim i de cea de Serviciu din mai multe motive: n Înc rcarea din oboseal este diferit de alte tipuri de înc rc ri i depinde de magnitudinea i de intervalul ac iunilor sub condi iile de serviciu.§ 5. Adrian Ciutina. dezvoltarea fisurilor poate fi detectat prin inspec ii regulate înainte de cedarea efectiv . Starea Limit la Oboseal este tratat independent de SLS sau SLU. Ciclul de norme Eurocode include Starea Limit la Oboseal în cadrul St rii Limite Ultime. Efectele oboselii rezid în deteriorarea local a materialului.5 St ri limit –Starea Limit de Oboseal o În mod uzual.

Adrian Ciutina. dep irea SLS nu conduce la consecin e atât de fatale pentru structur . iar aceasta poate fi folosit normal dup îndep rtarea înc rc rilor care cauzeaz dep irea SLS.§ 5. criteriile pentru SLS sunt dependente i de rela iile dintre client i utilizatori (adesea subiective). de i natura St rii Limit Ultime difer de natura St rii Limit de Serviciu. (2) în timp ce criteriile SLU implic numai parametri structurali i ac iunile adecvate. Bazele proiect rii structurilor . prin: n (1) în timp ce dep irea SLU conduce aproape întotdeauna la cedarea structural i la îndep rtarea sau repararea fundamental a structurii. admise în cazul ambelor tipuri de st ri limit . caracteristicile echipamentelor instalate sau a elementelor nestructurale.6 St ri limit –SLS / SLU o Proiectarea unei structuri include verific ri la ambele st ri limit : SLS i SLU. n o Diferen ele dintre ULS i SLS rezult într-o formulare separat a condi iilor de siguran structural i în nivele diferite de siguran structural .

De exemplu. (3) În cazul înc rc rilor. anumite SLS ale tablierului pot conduce la deraierea trenului i în consecin la pierderea vie ilor omene ti.§ 5. Adrian Ciutina. influen ele mediului i propriet ile structurale care vor exista în decursul ciclului de via trebuie considerate în procesul de proiectare prin selectarea situa iilor distincte (persistente. trebuie considerate un num r realistic de combina ii. tranziente. Bazele proiect rii structurilor . reprezentând un anumit interval de timp i riscul asociat. în cazul unui pod metalic de cale ferata. pentru a stabili înf ur toarea efectelor ac iunilor. (2) Varia ia ac iunilor.6 St ri limit –SLS / SLU OBS: (1) Nu toate evenimentele i fenomenele indezirabile pot fi clasificate în SLS sau SLU. care este considerat în proiectare. accidentale i seismice).