PLAN DE AFACERI

- FERMA DE GAINI OUĂTOARE -

1

CREŞTEREA PĂSĂRILOR – GĂINI OUĂTOARE
DATE GENERALE

1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunitatii investitiei
Tema prezentului studiu o constituie o microfermă pentru creşterea găinilor ouătoare, în scopul realizării şi valorificării producţiei de ouă obţinute. 1.1. Necesitatea investiţiei: În România, conform legislaţiei în vigoare, se preconizează înfiinţarea de exploataţii agricole, menite să înlocuiască treptat gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizând actualul sistem de producere a ouălor comerciale, de consum, trebuie să relevăm că producerea ouălor în gospodăriile ţărăneşti se menţine de sute de ani într-un proces de producţie anacronic: − Se cresc rase locale de păsări, cu potenţial genetic şi productiv foarte scăzut;

− Creşterea se realizează în adăposturi (coteţe) necorespunzătoare, sau chiar în aer liber, sistem total contraindicat la păsări, care au un metabolism foarte ridicat şi nu-şi exprimă nici potenţialul productiv cu care sunt înzestrate, datorită frigului excesiv din timpul iernii şi căldurilor toride din cursul verii; − În plus, hrănirea păsărilor este deficitară, constituită exclusiv din cereale, neasigurând necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o găină crescută în aceste condiţii extreme produce pe an circa 120 ouă, exclusiv în timpul verii, dar consumă pe zi 120 g grăunţe, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, faţă de 280300 ouă pe an în sistemul intensiv de creştere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aşadar, o găină crescută în sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ouă pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic. În lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de creştere a fost abandonat de foarte mult timp în ţările cu avicultură dezvoltată, el mai existând abia în ţările subdezvoltate. România, care are deja o avicultură de tip industrial foarte performantă, cu o tradiţie de aproape 50 de ani, trebuie să restrângă, în perioada următoare, acest tip de creştere, care, din păcate, realizează în prezent cca. 80 % din producţia autohtonă de ouă, iar cele cca. 5,5 miliarde de ouă pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj în plus pe ou, realizează un consum suplimentar anual de cca.: 5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale sau producţia de pe cca. 200 mi ha teren arabil. Mai avem în vedere şi influenţa negativă a producţiei ţărăneşti de ouă. Cele5,5 miliarde de ouă se realizează doar în cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar împreună cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial în aceiaşi perioadă asigură populaţiei ţării cca. 1 miliard de ouă pe lună, adică aproape 40 ouă lunar pe locuitor. În celelalte cinci luni ale anului, există pe piaţa internă aproape numai ouăle produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurând doar 10 milioane ouă pe lună, sau doar 4,5 ouă pe locuitor. Această neasigurare a pieţii determină creşterea excesivă a preţului ouălor în timpul anotimpului rece, ca şi masive importuri de ouă, care destabilizează piaţa internă, ce nu mai poate fi controlată cu cantitatea foarte mică de ouă autohtone. 2

dar care elimină risipa. Descrierea funcţională şi tehnologică Prezentul studiu are în vedere construirea şi punerea în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de 140 mp. Alegerea acestui tip de hală are în vedere experienţa mondială şi românească în domeniu. aşadar. prevăzută cu un sistem de ventilaţie care să asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii.2. Oportunitatea investiţiei este. după care se sacrifică şi se înlocuiesc. crescătoria. fiind populată cu 1000 puicuţe de 16 săptămâni. produce mai economic chiar decât fermele avicole industriale.De asemenea. întrucât statul sprijină înfiinţarea exploataţiilor agricole (avicole). pe care sunt dispuse. pentru economisirea curentului electric. reinvestind profitul realizat în perioada de debut a afacerii. cu recoltare manuală a ouălor. Hala va fi utilizată pentru creşterea la sol pe aşternut permanent. cu 500 puicuţe la populare. cu creştere pe aşternut permanent. deci. pentru că. se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe aşternut permanent. şi în tot timpul anului. produse. fără ferestre.01. destul de evidentă. În plus. precum şi cereale din producţia proprie. fapt ce duce la o creştere şi mai mare a preţului ouălor în perioada imediată. Şi.2012 s-au interzis importurile de ouă din Polonia ca urmare a interzicerii comercializării de ouă produse în boxe neîmbunătăţite. materiale. se are în vedere că de la 01. în locul celui extensiv actual. accesibile păsărilor. putând. datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni. În esenţă. eventual o instalaţie proprie de producere a necesarului de furaje combinate). hala închisă permite un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte bună biosecuritate. sub tavan. − Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară. − Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie şi reţeaua comunală). prin construirea de noi hale de aceleaşi dimensiuni. din conducta de alimentare a halei. prin investiţia la care ne referim va produce ouă în condiţiile economice ale actualelor ferme industriale. însă. Pe de-o parte. 2. în comparaţie cu creşterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre − Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice. cu mult mai ieftine decât cele de pe piaţă. în ideea că orice afacere trebuie să aibă în vedere posibilitatea de extindere. preferabil fluorescente. 3 . longitudinal. în care furajele sunt distribuite manual. cât şi al iernii. precum şi anexele – necesare sau opţionale – ale activităţii de producţie (filtru sanitar. în vedere o microfermă (fermă familiară) compusă dintr-un adăpost de 140 mp. cu o nouă serie de 1000 puicuţe. să aibă dimensiuni care să permită dezvoltarea ulterioară. depozite de furaje. 1. − Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de dormit şi aşternut permanent. Terenul pe care este amplasată construcţia (de 70 sau 140 mp) trebuie. sunt amplasate cuibarele de ouat. Hala de 140 mp avută în vedere în studiu poate fi redusă la jumătate (70 mp). De-a lungul halei. oportunitatea de a înfiinţa acum astfel de ferme familiare este evidentă. după dezinfecţia halei. care impune: − Construirea unei hale închise. aplicând sistemul intensiv de creştere. Această descriere succintă va fi dezvoltată la punctul 4-4 (structura constructivă) ale prezentului studiu. din care vor fi alimentate manual adăpătorile tronconice. însă. inclusiv pe fondul recomandărilor şi reglementărilor UE – în care România aspiră să intre. o microfermă de găini ouătoare are avantajule de a folosi doar forţa de muncă a familiei. Pe de-altă parte. Prezentul studiu are. care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80 săptămâni. lămpi electrice.

Notă: Detaliile tehnice avute în vedere vor fi detaliate de către constructor. cu un indice corespunzător de izolaţie termică.1. Întrucât rândul dublu de cuibare împarte hala. Înălţimea medie a halei este de 2. aşadar. care să confere rezistenţă construcţiei. din beton.1. 6. dintre care una pe pat şi una pe aşternutul permanent.5). Un acoperiş cu o bună izolaţie termică şi hidrică poate face inutilă existenţa podului construcţiei. din care lungime 20 m şi lăţime 6 m. pentru fiecare din acestea vor exista. adică o hrănitoare-tip pentru 33 de păsări. Reţele: Condiţiile de exploatare sunt următoarele: 4.2. Structura constructivă 4. În hala de 1000 capete.DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3.2. 3. Instalaţia de hrănire: Pentru cele 1000 puicuţe (şi apoi găini ouătoare).125 = 125 kg furaj Cele 30 hrănitoare existente vor fi aşadar alimentate zilnic cu: 4 . 5. Fundaţii cu marginea inferioară sub punctul de îngheţ al zonei. consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesită o cantitate zilnică de: 1000 x 0. acestea fiind intercalate cu cele două rânduri cu adăpători tip tronconice. de iarnă. impune Caracteristicile principale ale investitiei – dacă investiţia o 3. 7. cu o bună hidroizolaţie între sol şi pereţii construcţiei. (Se dezvoltă de către constructor. Clădire: 4. în vederea unei mai bune controlări a climatizării de iarnă. Hrănitoarele tronconice vor fi dispuse pe două linii de hrănire. fără riscul de a suferi datorită apelor freatice aflate . Suprafaţa utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 120 mp. în două compartimente (sfert de hală).2. cu o construcţie amplasată cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate şi peretele lateral – spate în direcţia vântului dominant rece. longitudinal. cu o structură a solului corespunzătoare.ca strat – la o distanţă limită faţă de fundaţie.1.5 m iar volumul acesteia de 300 mc (120 x 2. punctul 4 (Rezervele investiţiei)) 4. 4. partea 1. aşa cum se vede din anexa nr. un rând de hrănitoare tronconice pe pat şi un rând pe aşternutul permanent. Pentru clădiri: Pentru a realiza atât o rezistenţă – în ani – a construcţiei. sau a apelor pluviale. întrun singur nivel. fixaţi pe stâlpi de beton armat. Pereţi din panouri-sandvici. 1. datorită riscului de băltire a acestora se va alege un teren uşor ridicat ca nivel faţă de zona înconjurătoare. Acoperiş care să confere o perfectă izolaţie termică (având în vedere că 70 % din căldura halei se pierde prin acoperiş) şi izolaţie hidrică. cât şi o bună funcţionalitate a acesteia. se are în vedere: − amplasarea acesteia pe un teren sănătos. se dispun 30 hrănitoare tronconice.

Se va monta un sistem de ventilaţie prevăzut cu ventilatoare electrice şi orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halei. îngropată în pământ sub punctul de îngheţ. sau în condiţiile hrănirii cu furaje având densitate nutritivă mare (sau procent ridicat de sare). simte nevoia să se adape. nu este necesară încălzirea halelor de ouătoare.5 ml/zi În timpul verii.5 ori cantitatea de hrană. însumând pe hală 30 adăpătoare. prin examene de laborator. cu o hală având o bună inerţie termică. Instalaţia de climatizare: Practic. În interiorul halei. imediat după ouat. care va asigura apa necesară alimentării adăpătorilor. se calculează un necesar de 0. asigurând. Necesarul de apă al halei este. iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie obligă. Câte un rând de adăpare trebuie amplasat în faţa rândului de cuibare. sub -20°C. şi seara sau oricand este nevoie pentru a se asigura necesarul de hrana al gainilor. de cca. adică 500 l. precum şi unele nevoi de spălare igienizare.5 = 187. stocul de furaje combinate necesare pentru alimentarea zilnică fiind pastart în depozitele proprii. dar mai ales a celor din apropierea cuibarelor. deoarece găina. depozitată într-un bazin tampon. consumul poate să crească până la de trei ori consumul de furaje. prevăzut cu o instalaţie de prea-plin şi cu robinet pentru alimentarea manuală.5 l pe găină. de regulă. Înălţimea adăpătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi măresc statura. fiecare prevăzute cu câte 15 adăpători tronconice. se face o rezervă de apă pentru câteva ore. O grijă deosebită trebuie avută la buna funcţionare a tuturor adăpătoarelor. adică: 125 x 1. în orice poziţie s-ar afla în hală.2. astfel că. 4. pentru toate păsările din hală. Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 2 linii de adăpare. Se va avea în vedere alimentarea hranitorilor dimineaţa. de 1. Alimentarea halei cu apă se face printr-o conductă de aducţie de polipropilenă.2. O înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor. excepţional. deci şi ouăle produse.16 kg furaj combinat Alimentarea se face manual (fiecare hranitoare în parte). pe această cale. o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o instalaţie de hrănire sau de adăpare. pentru salubritatea acesteia. altfel găinile îşi udă ghiarele şi murdăresc cuibarele.125 / 30 = 4. un metru cub. Cele două rânduri de adăpare sunt intercalate în hală cu cele două rânduri de hrănire. accesul a 33 găini la fiecare adăpătoare. oarecari dificultăţi cu menţinerea temperaturii optime în adăpost existând doar în scurtele perioade din iarnă când temperatura exterioară scade sub -10°C şi. 5 . Instalaţia de adăpare Sursa de alimentare cu apă (gospodărie proprie de apă sau reţea comunală) trebuie în permanenţă controlată. adică 125 x 3 = 375 ml/zi Având în vedere şi eventualele pierderi din reţea. Primul depozit de apă va fi constituit dintr-un hidrofor.

4. Principalele utilaje de dotare a construcţiilor Adăpostul de păsări. iar iarna doar atâtea (3-4) care să asigure minimumul de aer necesar.3. 2 m deasupra păsărilor. producţia de ouă putând fi livrată direct pieţii. Pentru cele 1000 găini. pe lungimea mediană a halei. Vor fi amplasate la o înălţime suficient de mare pentru stratul de dejecţii care se formează într-un ciclu de producţie. 6 . 1. în afară de cele arătate: energie electrică de la reţea şi o instalaţie. nu are alte dotări de înaltă tehnicitate.5 kg/cap şi au împreună 2. Într-o hală de 1000 găini se pot produce. la cca. aşa cum a fost descris în prezentul studiu. cu dimensiunea de 3 x 6 = 18 mp. Cuibarele. pentru colectarea-ştampilarea-sortarea ouălor şi depozitarea acestora până la valorificare. sunt aşadar necesari 12. 2. Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-fermă ar fi o instalaţie simplă de producere a nutreţurilor combinate. sunt necesare 30 min.5. ştampilarea şi ambalarea ouălor. conform anexei nr. preferabil fluorescente. în număr de cca. 4. care cântăresc în medie câte max. cu trei metri între o lampă şi alta pe rând. Paturile şi cuibarele Paturile vor fi confecţionate din lemn. Cele două rânduri vor fi dispuse la o distanţă de aproximativ 1 m între ele. în vârf de ouat. 850 de ouă. pe care poate fi acţionat un cărucior. în care să poată fi realizată o temperatură de maximum 16°C. Instalaţia de iluminat: La hala cu lăţime de 6 m. . este necesar un singur rând de lămpi electrice.5 W pe mp de adăpost. cauzatoare de incendii şi electrocutări. mică. şi pe două nivele.4.5 W/mp = 420 W 420 W : 60 W/bec = 7 becuri 20 m (lungimea halei) : 3 m (între becuri) = 7 becuri/rând Instalaţia de iluminat va fi acţionată manual. fiind rezistente pentru a suporta greutatea păsărilor şi a personalului.Ventilatoarele trebuie să aibă capacitatea de a asigura păsărilor minimum 5 mc aer pe kilocorp în timpul verii şi cu posibilitatea de a scădea acest necesar până la 0. justificabilă astfel: − Reţetele pentru găini ouătoare sunt foarte simplu de fabricat. în formă de „A”. simplă. unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouăle vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 850 ouă. Recoltarea ouălor putând fi efectuată după-amiaza. asigurând 3. care funcţionează în totalitate. confortabile pentru părăsi şi uşor de spălat şi dezinfectat.500 mc în timpul iernii. ca în cazul puilor pentru carne. lăsând un culoar prevăzut cu o pardoseală. În camera de serviciu poate fi amplasată şi o instalaţie simplă pentru sortarea. 4. însă. în ideea că peste 80 % din ouă se produc de dimineaţa.500 kg. conform următorului calcul: 120 mp x 3.500 mc de aer în timpul verii şi doar 3. Este.7 mc în timpul iernii. preferabil cu simularea amurgului şi zorilor (descreşterea şi respectiv creşterea progresivă a intensităţii luminoase).o oră de recoltare manuală). Lămpile electrice vor fi amplasate sub tavan. până la ora 14. iar reţeaua electrică va elimina orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor. Diferenţa de la iarnă la vară va fi făcută prin grupuri de ventilatoare. Numărul mic de ouă realizat face posibilă organizarea sortării şi depozitării ouălor chiarîn camera de serviciu. spate în spate. aşezate pe două rânduri. 7 pasări / cuibar. sau 140 pe hală. nevoie şi de un spaţiu de păstrare a ouălor înainte de livrare. cca. acestea netrebuind să fie granulate.

5 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafaţă de 37 mp. un filtru sanitar prevăzut cu duş şi cu haine de protecţie şi un WC. 5. cu capacitatea nu mai mare de 60 kg. 4. Reţeta astfel întocmită conţine 16. − 8 % premix proteino-vitamino-mineral. MICRO FNC-ul va fi construit din: − moară de mici dimensiuni.5 tone. − 10 % şrot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabilă). − 15 % şrot de soia. cu un hibrid ouător bun. producţia anuală de 285 ouă pe găină (procent mediu de ouat – 78 %). structura reţetei va fi: − 60 % porumb şi grâu.5 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni.9 tone cereale = cca. 36. care însumează 85 % din reţetă. De asemenea. 228126 ouă = 36. − Terenul în care se va amplasa adăpostul va fi înconjurat cu un gard. şrot de soia. prevăzută cu o cameră de lucru şi odihnă. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectuluiI 5. în afară de utilităţile arătate mai sus.5 tone furaje consumate = 21. 700 şi de vârf pentru 800 kg. − 7 % carbonat de calciu. Total personal. majoritatea acţiunilor necesare bunului mers al activităţii vor fi efectuate de membrii familiei. care să împiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile în incinta fermei. din care personal de execuţie: Fiind vorba de o fermă familială. mai sunt necesare: − clădire amplasată la intrarea în microfermă.80 % utilizare 788 găini x 289.5 ouă/găină 228126 ouă x 160 g/ou 36. cu o medie săptămânală de cca. fosfatul dicalcic. Mod de ocupare a personalului 7 .7 % proteine brute şi 2700 kcal energie metabolizabilă şi poate susţine.5 tone x 60 % cereale 21. conţinând premixul vitamino-mineral. sarea. pentru a asigura necesarul pe un an sau de 18. toate cu o dimensiune de 18 mp (6 x 3 m). Realizarea din producţie proprie sau din achiziţii de pe plan local a celor cca.9 tone : 5 tone/ha = 788 găini efectiv ouătoare = cca. de provenienţa celor trei ingrediente de origine vegetală (cereale. conform necesarului rezultat din optimizarea reţetei pe calculator. pentru măcinat cereale (şi eventual şroturi de soia). 36. − Un cântar pentru dozarea componentelor reţetei. însă. este necesară o instalaţie de producere a nutreţurilor combinate cu o capacitate anuală de cca. − Informativ. Necesarul este următorul: Cu 1000 găini ouătoare la populare se realizează un efectiv anual în producţie de: 1000 x 78. sau de 140 kg în medie pentru cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii. eventuali aminoacizi de sinteză sau enzime.38 ha teren arabil Indiferent.1.− Într-o exploataţie agricolă pot fi asigurate cel puţin cerealele necesare furajării păsărilor. şrot de floarea soarelui. făina de peşte.

pentru un an se obţin: − − 52⁄64 = 81. mici cantităţi de lucernă (5-10 g pe găină şi zi). din care două se autoconsumă iar alte trei se livrează ca producţie marfă: 6. care pot fi transformate în pastă (circa 30 ouă pe zi sau cca. din care se va obţine cca. În medie. 3000 mp deţinut şi insîmânţat cu lucernă. Zilnic. sub formă de mănunchiuri.5 ori faţă de furajul consumat.2 kg/găină. pentru măcinarea. 226875.1. − Lucernă masă verde: Terenul de cca. cantitatea medie zilnică produsă în cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii fiind de 140 kg şi maximum 160 kg. 8 .5 kg pastă) în vederea valorificării sau pot fi consumate în cadrul familiei ori vor fi date rudelor. 57 săptămâni ca ouătoare şi 3 săptămâni vid sanitar) şi doar la acest interval rezultă o serie de găini reformate. − Din exploatare rezultă şi 940 găini reformă. fie pe cofraje deschise de 30 ouă. cât şi pentru a da o preocupare păsărilor. marchează şi ambalează conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. Se va administra. sau de cca.2 % 2068 x 80 % = 1654 kg păsări vii în medie pe an − Tot după o perioadă de 65 săptămâni rezultă din exploatare un foarte valoros îngrăşământ natural. alte materiale − 2 ore reparaţie – întreţinere echipamente hală 6. 589/2008 şi se livrează pe bază de contract unor unităţi comerciale. rezultă 2068 kg păsări vii. restul fiind perisabilităţi sau consumate in cadrul familiei. 11250 (circa 5 %) reprezintă ouă nevalorificabile în coajă. un muncitor deserveşte timp de 3 ore acest micro-FNC. 6. 47 tone pe un ciclu de producţie. ajung pe piaţă cca. pe ciclu de producţie. conform condiţiilor impuse de beneficiar. din cele 1000 introduse la creştere (pierderi 60 capete – 6 %). 1. fie în cofraje închise. 50 kg gunoi de pasăre. Produse care se autoconsumă − nutreţurile combinate: Se realizează 36. Produse care se vînd − ouă pentru consum: Din cele 228125 ouă produse. − Restul de 215625 ouă se sortează. − Din cele 226875 ouă livrabile. Acest gunoi poate fertiliza anual 2 ha teren arabil. dozarea. amestecarea şi depozitarea furajului combinat rezultat. Capacităţi de producţie realizate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice) Ferma realizează cinci feluri de producţie. Cantitatea de gunoi de pasăre. Cu precizarea că ciclul de producţie este de 64 săptămâni (4 săptămâni ca puicuţă. prietenilor etc.2. 15 lăzi x 260 ouă) pe zi − 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate Tractorist – mecanic − 6 ore transport furaje.Îngrijitor hală păsări – 1 oră pentru supravegherea păsărilor şi a echipamentelor de hală − 1 oră pentru aprovizionarea cu furaje a halei − 1 ore pentru recoltarea ouălor − 2 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. adică cca. La o greutate medie de 2. zilnic.5 tone nutreţuri combinate într-un micro-FNC. ouă. 5000 kg masă verde în timpul verii. este de 1. atât pentru completarea necesarului vitaminic şi proteic. administrând câte 20 tone pe ha.

Dezavantaje: .8 % În cazul populării halei cu 1000 puicuţe de 16 săptămâni. 160.1. la care se calculează producţia de ouă: 81.Găinile sunt oprite din ouat cele două luni (mai – iulie).7. cu reforma găinilor la vârsta de săptămâni. un număr de 1000 puicuţe în vârstă de 16 săptămâni. în 22 luni 460 ouă Avantaje: . Descrierea activităţilor şi tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului Proiectul prevede o activitate de creştere a găinilor ouătoare pe aşternut permanent + paturi.25 % Pe de altă parte. de 16 săptămâni.000 lei . pe bază de contract. ceea ce conduce către următorul efectiv mediu anual. Se pot adopta două tehnologii de creştere. Modul de utilizare – valorificare al acestor ouă a fost arătat la punctul 6. faţă de ouăle din ciclul 1. valorificate inferior. 20.1. ambele pe aşternut permanent. .3 %). păsările pot fi ţinute la ouat şi până la vârsta de 80-82 săptămâni. la care 5 % din puicuţe o reprezintă ouăle mici.25 % pe an.Costurile de năpârlire (7 kg porumb = cca.primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 ouă . după năpârlirea forţată. Se cumpără.8 % = 788 capete La o producţie medie de 289. are lungimea de 64 săptămâni.000 lei) sunt mult inferioare preţului unei puicuţe de16 săptămâni: cca. Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca şi în tehnologia arătată mai sus. vid sanitar şi o nouă repopulare cu puicuţe de 16 săptămâni. găinile realizează un nou ciclu de ouat de 10 luni. 570 ouă/loc găină (285+285). adică: 4 săptămâni acomodare (vârsta 16-20 săptămâni) 57 săptămâni producţia de ouă (vârsta 20-77 săptămâni) 3 săptămâni perioada de depopulare. 9 . după care halele se repopulează cu o nouă serie de puicuţe. ouăle au mărimea normală încă de la declanşarea ouatului.1. efectivul mediu anual va fi: 1000 x 78.4 (Capacităţi de producţie). Perioada de 64 săptămâni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei în proporţie de 81. pe când în cazul năpârlirii este de 460 ouă (240 + 220). Un ciclu normal. două luni. 7. când piaţa ouălor este nefavorabilă. 94 % la reformă). 7. adică: 52 săptămâni ⁄64 săptămâni = 81.2. efectivul mediu pe perioadă este de 97 % faţă de cel iniţial (100 % la populare.1. Secţiunea economica (producţie peste 50 mii euro) 7. După ce stau în repaus.La ciclul 2 de ouat. rezultă o producţie anuală totală de 228126 ouă. Dacă piaţa este favorabilă iar curba de ouat economică.5 ouă pe găină (78.al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat = 220 ouă Total pe găină. însă cu practicarea unei năpârliri forţate după 10 luni de producţie.Producţia de ouă pe găină la două serii este de cca.25 % x 97 % = 78. Producţie realizată: . acestea încep ouatul la vârsta de 20 săptămâni şi se ţin în exploatare până la vârsta de 77 săptămâni.

Se recuperează prin sacrificare numai o serie de găini reformate. aşezate din 3 în 3 metri. practicate în specialitate pereţii longitudinali ai halei şi ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat. instalate sub tavan.2. cu turaţie variabilă. însă nu exclude cea de a doua variantă. 1 PATURI ŞI CUIBARE Paturi din lemn tip „A”. de după năpârlire. Acestea sunt prezentate în lista alăturată: Listă privind echipamentele necesare şi sursa de achiziţionare a acestora Nominalizarea echipamentului şi a părţilor Cantităţi Potenţiale componente ale acestuia aprovizionare ECHIPAMENTE DE HRĂNIRE 1. amplasat pe 60 mp. Magazine compuse din 30 hrănitori tronconice şi 30 adăpători specialitate tip clopot. în lungime de 20 m. cu o linie dublă de cuibare pe toată lungimea mediană a halei cu spatiu intre ele de aprox.În ciclul 2 de ouat. este necesară achiziţia celor mai performante şi mai economice utilaje. 7. reprezentând necesarul de o zi al halei 1 INSTALAŢIE DE VENTILAŢIE Instalaţie completă de climatizare a halei. faţă de două serii în cazul creşterii găinilor numai pentru un ciclu. 2 ECHIPAMENTE DE ADĂPARE 1. Magazine de compusă din orificii de admisie liberă. INSTALAŢII DE SORTAT OUĂ Construite in regim propriu 1 surse de de magazin 10 . efectivul mediu este mai mic. datorită pierderilor prin mortalitate şi reformelor. pe partea mediană a halei. Linii interioare de alimentare. 1 capabile să elimine din hală 12500 mc aer în timpul verii şi 3500 mc în cursul iernii. 1 m. Lista de achiziţii şi sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului Pentru punerea în funcţiune a obiectivului. compusă dintr-o singură Execuţie constructor linii de iluminat electric. cu becuri fluorescente de 60 waţi. Bazin-tampon de apă. atunci când piaţa ouălor este nefavorabilă iar păsările sunt sănătoase şi pot suporta o năpârlire forţată.. capacitate 200 l. . racordat la un sistem automat de funcţionare INSTALAŢIE DE ILUMINAT Instalaţie completă. Prezentul studiu ia în calcul prima dintre variante.

20.iluminat Total Paie pentru aşternut (tone) (15 %) (10 %) (7 %) (8 %) 5.ventilaţie . servicii semnificative pentru un ciclu de producţie Nr. sau un importator 2. la 42 săptămâni – în apa 960 doze de băut sau aerosoli . Alte medicamente şi Novartis. capacitate mică 1 INSTALAŢII DE FRIG Instalaţie pentru menţinerea temperaturii de maximum 16°C la depozitare Congelator. Bacău. Specificare Cantitate Furnizor ctr. pentru păstrat pasta de ouă 1 1 MOBA DIAMOND STAALKAT – prin SIPO-SERV Producători din ţară în domeniu Lista de achiziţii materii prime. materiale.2 35. VETERIN IMPEX prescripţiilor medicale) x 11 .5 36.4 tone 3. la 66 săptămâni – în apa 900 doze de băut sau aerosoli 27.6 tone 2. la 54 săptămâni – în apa 920 doze de băut sau aerosoli .vaccin NCD.6 tone 2. vârstă de 16 săptămâni Furaje combinate Două variante: dacă le cumpără de la un FNC organizat din zonă: reţeta 21-4 1. Puicuţe tineret pentru ouătoare în 1000 cap.idem. 1. etc.5 tone dacă le produce într-un micro – FNC propriu Porumb sau altă (60 %) 22 tone cereală şroturi soia şroturi floarea soarelui Carbonat de calciu Nucleu furajer Total 15.idem. NCD. Biovet dezinfectante (la nevoie. IBV combinat (30 1000 săptămâni) . KRKA.2 tone Total 36. IBV (16 săptămâni) – în apa doze de băut . Energie electrică (Kwh): .3 1. FNC organizat din zonă sau magazin de profil Achiziţie si producţie proprie Achiziţie fabrici ulei sau import Achiziţie fabrici ulei Societate din industria extractivă Magazine de profil ENEL 19. Vaccinuri: .9 tone (100 36.vaccin multivalent inactivat 1000 EDS.Instalaţie completă de sortare – colectare – marcare – preambalare ouă. Agrimon.5 Achiziţie pe plan local si productie proprie Farmacii veterinare O societate avicolă producătoare de tineret: Toneli. conform S.5 tone %) 1200 1000 2.subcutanat doze .idem.C.3 tone reţeta 21-5 35.200 0.

ambalate. preţul ouălor pe piaţa românească este de 0.5 miliarde oua produse în micile gospodării ţărăneşti nu pot fi comercializate în conformitate cu Regulamentului (CE) nr. Cofraje pentru ouă de unică folosinţă . 29. Apă potabilă (mc) – adăpat + alte scopuri 31. pentru că România este o ţară puternic cerealieră.2 miliarde oua în condiţii industriale. Pe această perioadă. mai accesibilă. mici producători agricoli vor continua să-şi producă ouăle pentru autoconsum. adică să fie sortate. sunt încurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu. Probabil că se vor înfiinţa câteva complexe avicole de ouătoare. restul se autoconsumă sau se oferă ocazional la rudele şi cunoştinţele din mediul urban al producătorilor agricoli. 12 . iar exploataţiile agricole vor înlocui treptat producţia de ouă a micilor producători agricoli.000 Depozit materiale construcţii Comerţul cu aparataj electric Sursă proprie sau reţeaua comunală PEHART – Alba S. fără TVA. are condiţii pedo-climatice favorabile de creştere a păsărilor şi o experienţa bogată în creşterea păsărilor şi –mai ales – în producerea ouălor pentru consum care – practic – este activitatea cea mai uşoară. în echivalente 60 W incandescente 30. faţă de 250 ouă cât sunt necesare pentru o hrănire raţională. al căror număr şi activitate vor scădea treptat în perioada următoare. ANTARES SRL Satu Mare alţii. Cele cca. Înfiinţarea de exploataţii avicole nu este numai în interesul noilor producători avicoli din România. sau se vor introduce baterii alternative. Dar producătorii avicoli actuali riscă să-şi reducă producţia la jumătate în următorii ani. 50 ouă pe locuitor urban. din import Becuri iluminat. Să admitem că. De aceea. Piaţa de desfacere În România sunt produse în prezent numai 1. Acesta este şi unul din motivele pentru care autorităţile de decizie din România încurajează în mod particular înfiinţarea de exploataţii agricole specializate în producerea ouălor pentru consum. ca urmare a interzicerii bateriilor actuale în care se cresc ouătoarele. deschise .de 10 ouă. neîndeplinind nici una din condiţiile prevăzute de reglementările UE.de 30 ouă.C. închise 3. Odată cu înfiinţarea exploataţiilor agricole. 589/2008. ci – mai ales – este de interes naţional.000 1. Acest lucru este de neacceptat. din avicultură. 589/2008. totuşi. păstrate la temperatura de maximum 16°C şi comercializate corespunzător. la care se vor adăuga producătorii cu exploataţii agricole (avicole). Lipsa ouălor de pe piaţa internă va conduce în mod normal la creşterea masivă a cererii faţă de ofertă. dar care va creşte treptat – se va aproviziona numai de la producătorii industriali actuali. 5. marcate. după ce o parte dintre aceste ouă sunt utilizate pentru clocire şi scoatere de pui de o zi. care n-ar asigura decât cca.70 lei în timpul iernii. însă aceste creşteri de capacitate vor fi nesemnificative într-o perioadă în care avicultura industrială poate să ofere doar 20 % din producţia de ouă necesară populaţiei. Var (kg) 40 10 180 mc 5000 4. iar populaţia urbană – în număr de 11.1. admise de UE.9 milioane în prezent. în unele din complexele avicole actuale. 600 milioane de ouă. adică să ajungă la cca. creşterea excesivă a preţului la ouă şi interesul de export din ţările cu excedent de ouă către piaţa românească.28.35 lei în timpul verii şi de 0. fluorescente. care să poată fi comercializate conform Regulamentului (CE) nr.

Hunedoara. ca în cazul altor exploatări zootehnice (exemplu. Aceste date confirmă potenţialul pieţei române a ouălor de a suporta creşterea până la dublare a actualei producţii industriale interne. Practic. Chiar dacă este o crescătorie relativ mică. Braşov. Brăila. Ferma îşi propune să realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieţii.35 lei şi 0. numeroase judeţe ale ţării nu produc ouă sau le produc în cantităţi foarte mici. care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată: 228126 ouă. iar pentru realizarea economică a acestora. fără a include intermediari în relaţia producător – piaţă. legătură întărită şi prin gunoiul de pasăre. deoarece doar ouăle şi laptele. şrot de soia şi şrot de floarea soarelui. 10. adică 45625 lei pe lucrător (cca. ouă ţărăneşti şi ouă de import). numai cu aceste două alimente. fie că sunt cumpărate de la alţi producători agricoli. atât asupra dezvoltării zonei cât şi a mediului de afaceri. fără TVA. ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaţiei cu produse de o valoare recunoscută. punerea în funcţiune de exploataţii avicole care aplică principii intensiv – industriale de creştere. Există încă o problemă. se constată următoarele diferenţe de preţ de la o lună la alta sau de la un judeţ la altul: . 7. între anotimpuri şi judeţe. nu produc ouă de tip industrial. fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judeţe.1. Cluj. în total 18 judeţe.55 lei. iarna între 0. Prognoza veniturilor Cele patru produse care se livrează din microfermă aduc următoarele venituri: Produsul UM Cantitate Preţ mediu Total Lei Eurocenţi lei euro Ouă de găină buc. cel mai valoros pe scara producţiei zootehnice. normal ca preţul mediu al ouălor să rămână la cel actual (0. Satu Mare. fără însă a o polua. deci. care conţin toţi factorii nutritivi necesari organismului.250 lei. proiectul nu poate avea decât un efect favorabil.45 lei şi 0. dietetice. orz.şi în perioada următoare oportună şi de mari perspective. Este. Dâmboviţa. După ceea ce s-a arătat. printre care şi Gorjul. legată de amplasarea viitoarelor exploataţii avicole: în prezent. sunt considerate drept alimente complete.2 miliarde. Consumatorii urbani pot consuma anual 2. Fie că sunt produse în cadrul aceleiaşi exploataţii agricole.45 102. Bihor. Galaţi. Sibiu. viaţa şi dezvoltarea normală la sugari şi a embrionilor din ou este perfect menţinută.Vară: Între 0. inclusiv prin magazinele cu autoservire. este stabilită o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei. În prezent se produc industrial numai 1. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri În felul în care a fost conceput. Maramureş. Giurgiu. 228126 0. dintre toate produsele alimentare.656 Pastă kg comestibilă de 13 . Proiecţii financiare şi indicatori financiari 8.488 mii euro).50 lei făcând o medie ponderată. fiind în prezent . rezultă un preţ anual de 0. Doar în următoarele judeţe se produc cantităţi semnificative de ouă: Bacău. Constanţa. această fermă avicolă familială asigură locuri de muncă pentru două persoane. oul fiind uşor perisabil şi cu pierderea prospeţimii.40 lei pe ou vândut de la poarta fermei.Datorită pieţii insuficient controlate.9 milioane x 250 ouă).4. cu perspective ca acest număr de ouă să scadă în perioada următoare. 8.9 miliarde ouă (11. pe piaţă existând trei categorii de ouă (ouă de complex. Ţinta producţiei de ouă se adresează consumatorilor din Tg-Cărbuneşti sau Tg-Jiu. în mod miraculos. operaţiune care măreşte preţul produsului şi se soldează cu pierderi. în valoare de 91. ferma poate livra pieţii ouă foarte proaspete. care va mări fertilitatea agricolă a zonei respective.5 lei) sau să crească. producţia unei zile putând ajunge pe piaţă în ziua următoare. creşterea industrială a porcilor sau chiar creşterea păsărilor în baterii). Restul de 24 judeţe. Ialomiţa. 85 % din materiile prime din care sunt alcătuite reţetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb. ca dovadă. Iaşi. Caraş Severin. Vaslui şi Vâlcea.

3 lei pe ou).4 0.55 0.500 ambalare / transport Total general costuri x x x x 83.c.3 35. – reţeta 21-4 – reţeta 21-5 Paie pentru aşternut Energie electrică Medicamente şi dezinfectante (0.475 Cheltuieli sortare – x x x x 6. 5.656 8. Şi în acest caz veniturile din vânzarea ouălor se vor micşora cu cca. Prognoza cheltuielilor Preţ mediu Eurocenţi 16.0020 lei/ou) Salarii tone tone tone tone KWh x 1 36.560 200 1. pentru că ouăle nesortate şi neştampilate nu vor fi permise pe piaţă. fiecare dintre acestea cu depozitele aferente.656 venituri Profit brut total x x x x 22.ouă Găini reformă (cotă pe an.681 Rata profitului % x x x 21. Vor dispărea costurile proprii cu sortarea (76.25) Furaje combinate total d.000 Lei Puicuţe de 16 săptămâni (cota parte pe an.5 %. Dacă organizarea acestei activităţi de sortat ouă nu va fi posibilă. 800 5 4000 x Cantitate 800 Lei 20 x x 106.25) Gunoi de grajd Total venituri Cheltuiala kg kg x UM Cap.5 1. acestea se reduc la două: micro-FNC pentru producţia de nutreţuri combinate şi mico-staţia de sortat ouă. prognoza veniturilor şi a cheltuielilor are o oarecare doză de incertitudine.2 0.26 % Notă: În condiţiile unor pieţe ale materiilor prime şi ale produselor foarte variate şi instabile.015 54.5 2200 x 5.55 1.6 x x 2. 1000 x 81.540 x 81.500 500 700 x Amortisment x x x x Cheltuieli indirecte x x x x 2. se va putea apela la o staţie de sortare de la o societate care desfăşoară această activitate. însă preţul ouălor către staţia de sortare beneficiară nu va fi mai mare de 2. datorită volumului prea mic al activităţii.000 lei.5 % CAS x 1.2. Referitor la construcţiile anexă.000 (3 %) Total costuri x x x x 77.975 Total general x x x x 106. 14 . 16.

1. PRACTICAREA NĂPÂRLIRII FORŢATE % OUAT 1 00 9 0 8 0 7 0 6 0 5 0 4 0 N ○ ○ ○ ○ F ○ ORŢAT Ă ○ ○ ○ ○ II ANUL LUNA V I II I V III V X I X X I II X I I I II I V I V V I II V III V X ○ ○ III I X I II X I I II I V I V I II V II V X I V DEPOPULARE ĂPÂRLI RE ○ .Anexa nr.1.1. 3 5.

maxim 16°C 2 .VÂRS TA (săpt.) 6 1 0I 2 4 2 9 2 3 3 7 3 1 4 5 4 0 5 4 5 8 5 3 6 7 6 1 7 5 7 0 8 4 8 9 8 3 9 7 9 01 1 05 1 Anexa nr. 2 AMENAJAREA INTERIOARĂ A CAMEREI DE SERVICIU PENTRU RECOLTAT-SORTAT-PRELUCRAT OUĂ ↓ 6m 3 Z O N A I 3 m 5 b c ↓ ZONA II ZONA III LEGENDA 1 2 Acces hală Instalaţie sortat ouă 3 Depozite ouă.

4 5 C Prelucrare ouă necomestibile în coaje Depozit frigorific (congelare) Anexa nr. 1 AMENAJARE INTERNĂ A HALEI a hrănit oare adăpătoare ● ● ● b O O O O ● ● ● ● ══ ═ ════ ═════════ ═══ ══ Linie hrănire ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ aşternut ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● Linie adăpare ● ● ● ● ● pat stinghii CUIBARE adăpătoare ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ═════════ Linie adăpare ● ● ● ● pat stinghii hrăni toare O O O O ═══ ═══ ══ Linie hrănire ═ ═ ═════ aşternut 3 .

← → 20 m ← 20 m → 4 .

000 51.500 Cheltuieli de fabricaţie Total cost Total cost / kg 5 .000 1.4 CALCULAŢIA preţului de cost al nutreţurilor combinate produse în micro FNC propriu Ingredientul Por um b Orz Şrot soia Şrot floarea soarelui Carbonat de Ca Nucleu furajer % Preţ / kg Necesar kg 1 22.Anexa nr.700 2.2 2.300 2.700 2.700 5.900 x x 10.500 1 3 4 x x x 36.000 3.55 1 3.700 6.700 3.800 5.200 57.500 3.000 Lei Euro 60 10 7 10 6 7 100 22.

Str. info@mewi. nr.422.261. fax 0251-315. Timişoara. 0255 -516 324. didfarm@yahoo. fax 0256-247. Tel : 0251-311.008. Cod 325400 Tel.ro. cod 300167 Tel: 0256-499. dstanica@rdslink.Bd. 5A Timisoara.ro 6 .2.Bd.19. Timis. mobil 0724. fax 0256-370. Fax: 0256-490 800 tehnomet@mail.sac.com TEHNOLOGII SI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE Agro Center Transilvania . Nr. Jud.ro Big Dutchman International GmbH Timisoara.ro ►COMB GORJ . Principală.com.14 Timisoara jud.bigdutchman. Sibiu.ro. Gării nr. Timiş. Cod 300264. Mobil 0724211641. Sibiu-Rusciori. www. Tel. jud Timis. Independentei nr. ghotea@yahoo. cod 205100. jud Dolj. 0256-222 055.Str.Str.330 ►Oltchim FNC – Calea Traian nr.751. preciziei nr. cod 245100. jud Dolj.1. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Tel/Fax: 0251-591244 ►BRENNTAG ROMÂNIA . 2.tehnomet.ro Mewi import Export Agrar Industrietechnik . Sibiu. 0253-226330. Craiova. Mobil: 0788 303 266. jud Timis.40 Sannicolau Mare. Tel : 0256-432. nr. ►Verboon – Str.ro ►AGROBIOTIC . 280 Ortisoara. Km.agrobanat. Cod 300274 Tel/fax: 0256-295 826. 19.dntm. Timisoara. Jud.Str. Caraş Severin. cod 200747 Tel : 0251-315. 16 Decembrie 1989 nr.pircioaga@brenntag.435 ►DIDFARM – Str.D. jud Dolj. www.brenntag. Chisoda. www. 7. cod 200026. Rusciori. Craiova.dnttm.ro ►DEVEST FARMATECH – Str.176 Babeni. Timis. jud. Cod 200458 Tel: 0251-315799. Divizia 9 Cavalerie. Târgu Jiu.6. 80.750. 0250-735. ►Secombi – Str. Craiova. 8. Fax: 0256-221 536.083. stefangabe!@xnet. Ciocârlan. fax 0251.6. Cooperatiei.ro ►Premix – Str. 22. www.com ►EURONUTIMIX . Cod 307305 Tel: 0256221 537. Cod 210103 Tel. Cod 300571 Tel: 0256-222 088.080. Cod 557271 Tel: 0269-213 679. NUTREŢURI COMBINATE ŞI ADITIVI FURAJERI ►AGRO BANAT .21-31 sc. www. Jud.306. decebal. 17. ►Vipromax – Str. Sector 6. Cod 061334 Mobil 0741816500.309. Bucureşti. Tel : 0251-596.220. cod 300168 Tel/fax: 0256 -296.1 ap. Fax: 0255 – 513096. cod 20540.bigdutchman. Tel/fax 0251-210.Str.Str.ro Big Dutchman International GmbH Sibiu . Unirii nr. dinu.1. Tel/Fax: 0256-211659 ►BIOPLANT . ap. nr. Jud.ro.311.Str.302.mewi. Nr. ►Probiotic – Aleea I. Jud.LISTA CU FURAJE. 1. Nicolae Iorga bl. Sibiu. mdas@unet. Timis. agrobanat2mail. Jud. Timişoara. www.Str. Timisoara.ro. nr. cod 300093. Timis. Jud.Sos. combgorj@k. Gelu nr 4 Timisoara. Dolj. Nr.801. jud Dolj. Suciu nr. tel/fax 0251-598.618. Caransebeş . Timis. Retezat.Valce. Jud. Bega Tehnomet . www. fax 0250-735. jud Timis. Cod 550298 Tel/fax: 0269-212 324. Nr.ro Houdam Horn . Caltun. Bailesti. Nr. Cod 307221 Mobil: 0744 931 718. nr.Sub Deal. Jud.Calea Stan Vidrichin. Fax:0264-368 132.ro.667.ro.105. Segarcea. phelgavipromax@yahoo. 49.

7 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times