Cap I INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE – ELEMENTE DEFINITORII

1.1. Definirea investitiilor straine directe Investitiile straine directe sunt definite ca proprietatea directa sau indirecta a unei entitati straine de a detine cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale unei intreprinderi. O investitie directa straina poate insemna o achizitie, o fuziune, o noua fabrica, extinderea fabricii sau o absorbire. Aceasta definitie este considerata cea mai buna, asa ca va fi folosita cand vom discuta despre investitiile directe straine. Sunt cel putin patru caracteristici care le disting direct de portofoliul de investitii: 1. Un aspect fundamental al investitiilor directe, ca opuse investitiilor de portofoliu aste ca investitorul cumpara puterea de a exercita controlul asupra managementului investitiei si tocmai de aceea nu implica doar capital. Acest lucru implica abilitati manageriale si tehnice sau cunostinte de marketing. Puterea controlului va varia in functie de distributia actiunilor in firma respectiva. Explicatia acestui fapt este aceea ca daca un investitor detine peste 30% din actiunile unei companii si nici un alt investitor nu detine mai mult de 10% aste foarte posibil sa fie apt de a exercita controlul cu toate ca este minoritate, nedetinand 51% din actiunile unei companii. 2. O alta diferenta fundamentala este tinta finala a investitorului direct ti a investitorului de portofoliu. Capitalul de portofoliu are tendinta de a se muta in unele sectoare din tari straine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne. Acest avantaj va fi reflectat de un profit superior. Acest lucrul impus este posibil sa se intample cu o investitie directa intr-o industrie in care tara sursa are avantajul dar unde acest avantaj poate fi transferat unei tari straine in folosul acesteia. 3. Vasta majoritate a investitorilor de portofoliu este realizata de persoane fizice sau institutii si nu de persoane juridice, de companii. Ei au tendinta sa investeasca in persoane fizice si institutii straine prin intermediul mecanismului pietei de capital strain. In cazul investitiilor directe straine este normal sa fie facut de companii. Poate implica cumpararea unei intregi companii sau numai unei parti din aceasta constituind un schimb de proprietate sau, alternativ, poate consta in cladirea unei intregi noi fabrici in strainatate intr-o forma pe ?verticala sau orizontala? , cu toate ca acestea, reprezentand inca o extensie geografica a acestei firme. Acestea pot fi motivele diferite de maximizare a profitului imediat. Rezultatul analizei generale facute la CERT a confirmat acest lucru. 4. Investitiile directe straine nu necesita un flux de capital de la o tara la alta. Economisti obisnuiau sa se gandeasca la investitiile directe ca la o miscare internationala a capitalului ce poate avea forme diverse, de exemplu noi actiuni, anumite forme de obligatiuni, vanzari-cumparari ale actiunilor si obligatiunilor existente prin schimburile de titluri de valoare sau printr-o varietate de forme si instrumente de credit pe termen scurt. Singura diferenta pe care economisti ar acceptat-o a fost aceea ca investitiile directe sunt insotite de grade diferite de control si miscare de management si tehnologie. Alte beneficii pe care o investitie straina le-ar putea aduce:

1

- sporirea productie si a calitatii produselor in concordanta cu standardele vestice; - realizarea cantitatii necesare tuturor pietelor potentiale straine sau interne; - crearea de noi locuri de munca; - accesul la noi piete Pe de alta parte investitiile sunt componenta cea mai volatila a PIB. Cand exportul de bunuri si servicii trece printr-o perioada de recesiune si acest declin este, de obicei, datorat unei scaderi a cheltuielilor pentru investitii. Cu mult mai putin volatile decat investitiile nationale, investitiile straine directe raspund la mult mai multe determinante decat investitiile domestice (nationale). 1.2. Tipuri de investitii In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista. Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc. 1.3. Tipuri de investitori Termenul “speculatie” este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator. Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific: - speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit : primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut; - decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza pe un castig normal de mare; - speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare; - in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad. Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc.

2

Cap II STRATEGIILE SI EFECTELE INVESTIŢILOR STRĂINE DIRECTE 3 . Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale. a nivelului de trai şi a PIB –ului.Rolul investiţiilor străine este de a produce o dezvoltare durabilă în cadrul economiei ţării gazdă prin contribuţiile aduse la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu.

care este apreciata pozitiv in Polonia. in cadrul careia un rol deosebit de important si de convingator revine crearii si 4 .2. investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces. solutia investitiilor externe in tarile ex -.1. majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor.2. Accelerarea procesului de privatizare O componenta esentiala a strategiei de atragere de investitii straine consta tocmai in accelerarea procesului de privatizare. Crearea cadrului legislativ favorabil ISD In conditiile lipsei de capital autohton. Cercetari de specialitate efectuate la Institutul Est-European din München releva ca toti investitorii potentiali occidentali intervievati considera ca factor determinant al evolutiei investitiile straine directe in tarile de tranzitie regimul juridic din aceste tari cu privire la investitiile straine. 2. Strategii de atragere a investitiilor straine 2. coordonate esentiale ale existentei socio-economice a popoarelor. expresia cea mai elocventa a tranzitiei spre economia de piata. lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate. In toate statele respective exista anumite restrictii care insa sunt similare celor practicate de statele OECD. Succesul acestuia in planul intereselor nationale ale statelor in tranzitie depinde in mare masura de orientarea strategica a acestor factori in corelare si compatibilitate cu factori interni si cu capacitatea de acumulare interna de capital autohton. crearea economiei de piata si asigurarea bunei functionalitati a acesteia. O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene. in scopul asigurarii independentei economice si politice. corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate. Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania. mai ales in domeniul productiei de bunuri necesare pietei deja conturate. iar statele dezvoltate si investitorii din aceste state nu la considera ca obstacole si masuri deranjante. Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care.1. elemente ce vor constitui. impulsionarea procesului de creare de noi intreprinderi private. externe si interne precum si mentinerea deplinului control asupra evolutiei pe termen mediu si lung asupra economiei nationale. fluctuand intre 30 si 50%. Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta. multa vreme. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia. Avand in vedere principiul economiei de piata. dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale. cererea de astfel de investitii fiind foarte mare iar oferta bine controlata. pretul investitiilor straine nu poate fi decat mai mare si greu de suportat.1. in actualele conditii.1. Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. comuniste devine nu numai necesara. crearea unor conditii reale de atractivitate a investitiilor straine pe calea consolidarii acumularii de capital autohton. Pentru strategiile de tranzitie devine o componenta esentiala tocmai atragerea si buna orientare a noilor investitii private spre telurile majore: relansarea economica. Ungaria. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni.

de asemenea.3.2 Efectele asupra firmelor investitoare Tot mai multe firme acţionează în sensul exdinderii activităţii lor prin înfiinţarea de filiale în străinătate.4. .stimularii investitiilor private autohtone si formarii unui sector puternic de intreprinderi mici si mijlocii.posibilitatea vânzării prodselor pe o piaţă mult mai mare. guvernul a alocat in primii ani de tranzitie 3 miliarde de lei pentru actiuni de sprijinire a acestui sector. politica si stabilitatea financiara. 2. prin fuziunea cu întreprinderi străine sau cumpărarea unor întreprinderi străine. producţiei şi activităţii financiare. prin care s-a infiintat o fundatie numita Centrul Roman pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii. 2. urmare a unor probleme survenite in tara primitoare de investitii in legatura cu anumite probleme politice si macroeconomice. In Romania. Ca urmare au fost infiintate mai multe centre de dezvoltare in diverse zone ale tarii.” 2. Aceste firme denumite companii naţionale. Elementele componente ale acestui risc de tara: politica macroeconomica.1.creşterea profitabilităţii. care a primit spre gestionare un fond milioane ECU den partea Comunitatii Europene. Totodată veniturile consolidate ale companiilor pot fi orientate spre derularea vânzărilor pe pieţele cele mai profitabile. Cele mai semnificative efecte identificate sunt situate în domeniul marketingului. Diminuarea si eliminarea riscului de tara Aceasta constituie o alta componenta strategica in politica de atragere de investitii straine. create cu sprijin international. instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea tehnologica. in urma ajutoarelor primite de la Comisia Comunitatii Europene pentru dezvoltarea sectorului de intreprinderi mici si mijlocii.obţinerea de economii la scară. Asemenea strategii de marketing nu mai tratează 5 . Prin intermediul acestor centre s-au derulat diverse programe de sprijin. Riscul de tara care vizeaza posibilitatea unor pierderi financiare ale investitorilor straini. stabilitatea monetara sunt elemente carora investitorii straini le acorda o deosebita atentie. strategia comerciala. .1. precum programul PHARE de asistenta financiara gratuita pentru achizitio nare de echipamente. partile semnatare sunt… “convinse ca prezentul acord va crea un nou climat pentru relatiile lor economice si in special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor. este coordonata esentiala a investitorilor straini in luarea deciziilor de a investii intr-o tara sau alta. prioritatile de investitii. o componenta esentiala a strategiei de atragere a investitiilor straine. 1) Printre cele mai importante beneficii din sfera marketingului se numără: . Integrarea europeana si euroatlantica Participarea la procesul de integrare europeana poate fi. In aprilie 1995 existau deja 27 de asa numite centre de dezvoltare. Asa cum se precizeaza in Acordul de Asociere a Romaniei cu UE. dobândesc o serie de beneficii sau avantaje care le stimulează să-şi conducă activitatea în această manieră.

si anume atat la capitolul impozite directe cate si la capitolul impozite indirecte. la regandirea sistemului de salarizare si de recompensare a muncii si de asemenea la creearea unei noi atitudini fata de munca. astefl încât firmele au posibilitatea să-şi modifice portofoliul de active financiare în funcţie de rantabilitatea acestor sau pot apela la o gamă mai variată de fonduri de finanţare. Datorită dezvoltării sistemului global de comunicaţii. al fondurilor de pensii. Buckley. la pregatirea si calificarea fortei de munca. initiate de McDougall. cea mai importanta contributie a acestora este aceea ca stimuleaza formarea de capital in tarile amintite prin procesul economisirii si investirii. in anii ’60.Acesti autori pun problema motivului pentru care firmele opteaza sa investeasca in strainatate pentru a produce aceleasi bunuri pe care.Modelul contruit pe baza acestei teorii porneste de la premisa ca influxul de capital strain determina cresterea productivitatii marginale a muncii si reducerea productivitatii marginale a capitalului in tara – gazda. 3) În plan financiar. echipamente. al organizării globale şi accesul al resurse financiare globale.Totusi. iar cele mai mari firme trasfrontaliere controlează 70% din totalul investiţiilor străine directe. fondurile pot fi trasferate la distanţe mari. intreprinderile multinationale contribuie la perfectionarea tehnologiilor. îl constituie faptul că aceste investiţii permit realizarea de produse la costuri mai reduse. iar prin intermediul calculatoarelor. ci . forţă de muncă). Una dintre ele isi are originea in “teoria comertului international”. 2. le produc in tara de origine. Pieţele financiare se organizează în spaţiul virtual. Dunning.segmentele de piaţă în funcţie de caracteristicile fiecărei ţări. al contributiilor la asigurariile sociale.Raspunsul plauzibil pe care l-au gasit este ca investitiile 6 . de altfel. Din punct de vedere fiscal aceste intreprinderi contribuie la cresterea veniturilor bugetare.Argumentul cel mai important este dezvoltarea acestor econimii. elaborate de autori ca : Hymer. a tarilor cu piete emergente si a tarilor in transitie la economia de piata.3 Efecte asupra tariilor – gazda Fenomenul investitiilor straine directe ridica problema interesului pe care tariile – gazda il au in promovarea si atragerea acestora. Casson. 2) Avantajul esenţial al investiţiilor străine directe în ceea ce priveşte domeniul producţiei. Moneda devine una virtuală. mai degrabă. astefl încât structura financiară să fie optimă. cu deosebire acelor in curs de dezvoltare. în funcţie de acele diferenţe dintre cumpărători. Numărul acestor firme este din ce în ce mai mare. Astfel. globalizarea presupune detaşarea fluxurilor de capital de spaţiul teritorial al unei ţări. Aceste efecte sunt considerate ca având un impact pozitiv asupra activităţii în sistemul global şi tot mai multe firme efectueauă operaţiuni în mai multe juristdicţii naţionale. A doua abordare porneste de la “teoria organizarii industriale”. Companiile multinationale mai contribuie cu know-how la introducerea serviciilor financiare moderne in diomeniul asigurarilor. firmele multinaţionale au aces mai rapid la cele mai convenabile resurse de producţie (materii prime.Aceasta teorie examineaza modul in care sunt diatribuite in strainatate investitiile marginale. Teoria economica contine doua abordari privind studiul efectelor investitiilor directe asupra tarii-gazda.

aceste intreprinderi devenind deosebit de importante in procesul de globalizare.Stimularea firmelor locale. 2. unde intreprinderile autohtone sunt relativ mici.straine se realizeaza atunci cand se constata o imperfectiune a pietei bunurilor de consum sau a factorilor de productie. determina firmele locale sa-si imbunatateasca managementul etc. care pot fi utilizate eficient in strainatate. in timp ce productia si ocuparea mainii de lucru se regasesc in tarile de destinatie ale investitiei. “teoria comertului” pune accent pe efectele directe ale invesitiilor straine iar “teoria productiei” pune accent pe efectele indirecte sau asa zisele “externalitati”. activitate de productie in sine. cresterea productivitatii. Se pot sintetiza doua posibilitati de raspandire a tehnologiei in lume: a. este de remarcat ca notiunea de “tehnologie” este destul de abstracta dar. Esenta investitiilor straine nu reprezinta. asigura perfectionarea angajatiilor. al gradului de protectie si al disponibilitatii fortei de munca calificate. stimuleaza concurenta.3. a calitatii si a diversitatii produselor . se poate spune ca intreprinderile multinationale produc tehnologii noi prin efort propriu. prin : a. Ambele teorii invedereaza ca efectele majore exercitate de investitiile straine directe asupra economiilor tariilor – gazda sunt urmatoarele doua : 1. acestea achizitioneaza o parte a capitalului intreprinderilor autohtone si formeaza intreprinderi cu capital mixt . b.Difuziunea voluntara si involuntara de tehnologii . canalele formale. c.Aceste tari se mai deosebesc de cele dezvoltate si din punct de vedere al dimensiunii pietei. sprijinirea furnizorilor autohtoni si straini . ci preluarea controlului managerial si coordonarea mai multor activitati desfasurate in diferite tari de catre o companie multinationala. ceea ce constituie un handicap pentru tarile in curs de dezvoltare. schimburilor stiintifice etc . de asemea se constata ca firmele multi nationale contribuie la rezolvarea problemelor tehnologice locale. Rolul investitiilor straine directe este cu atat mai mare in cazul tarilor in curs de dezvoltare. aproape jumatate este localizata totusi in continuare in tarile dezvolate. Teoriile mentionate nu se exclud reciproc. dobandirea de cunostiinte . in care rolul multinationalelor este unul activ . in tari straine o firma trebuie sa detina active. asadar.1 Impactul ISD asupra evoluţiei salariilor în ţara gazdă Unul dintre principalele motive ale ISD în ţările în curs de dezvoltare este legat de 7 . bazele de cercetare fiind amplasate in tara de origine a investitorului. canalele informale. Astfel. Expansiunea firmelor multinationale a fost favorizata de liberalizarea graduala a comertului international si a fluxurilor de capital. Din reteaua firmelor multinationale. in care contactul cu firmele autohtone se face prin intermediul licentelor de fabricatie. pentru a putea investi in productie. b. 2. nu dispun de resurse financiare si nu au capacitatea de a achizitiona cele mai noi tehnologii.

inegalitatea salariilor datorate calificării superioare. odată cu intrarea companiilor multinaţionale sau transnaţionale pe piaţă. în cazul ţărilor în curs de dezvoltare cercetările se axează pe externalităţile legate de productivitate dinspre firmele investitorilor străini către firmele interne dintr-o economie (productivity spillovers sau marginal spillovers). un set de variabile dummy legate de timp. o variabilă care cuantifică specificitatea efectului de inegalitate pentru fiecare ţară. Există un efect neliniar în ţările în curs de dezvoltare. superioară. au avut un rol foarte important în creşterea şi dezvoltarea economică a acestei ţări.2 Impactul ISD asupra productivităţii muncii în ţara gazdă Dacă cele mai multe studii privind ţările dezvoltate se concentrează asupra problematicii legate de creşterea şomajului datorate fluxurilor externe de investiţii. Gorg (2006) fac o analiză de panel pentru 100 de ţări în perioada 1980 . Inegalitatea este măsurată prin indici Gini şi Theil iar modelul este o ecuaţie polinomială de gradul doi iar variabilele exogene sunt: ISD. inegalitatea dintre salarii se reduce odată cu creşterea influxurilor de ISD şi nu există evidenţe semnificative care să susţină neliniaritatea relaţiei. Pentru ţările dezvoltate. pentru a face faţă concurenţei firmelor străine.2002 studiind relaţia dintre influxurile de ISD şi inegalitate salariilor. 2. în legătură cu multinaţionalele. Aceştia testează neliniaritatea relaţiei şi descoperă faptul că efectul ISD variază în funcţie de gradul de dezvoltare al economiei. Companiile străine angajează personal din ţara gazdă pe care îl instruieşte (are loc prima fază a transferului de cunoştinţe. De asemenea sunt introduse şi variabile de control. Treptat şi angajaţii companiilor interne se instruiesc sau sunt instruiţi de către acestea.3. Există şi analize specifice axate pe studierea impactului transferului de tehnologie (tehnological spillovers) sau a cunoştinţelor şi abilităţilor superioare asupra productivităţii muncii. care produceau în principal pentru a exporta mai ales către celelalte ţări ale Europei.costul redus al forţei de muncă. a cărei experienţă de peste patruzeci de ani. din acelaşi domeniu. acela ca inegalitatea dintre salarii creşte odată cu influxurile de ISD dar efectul inegalităţii se diminuează pe măsură ce ISD continuă să crească. a permis cercetătorilor să concluzioneze că aceste companii. creşte pe termen scurt iar pe termen lung se diminuează. Figini şi H. Foarte multe studii sunt realizate pentru cazul economiei Irlandei. către economia ţării gazdă) şi îl remunerează superior în comparaţie cu personalul firmelor interne. P. Astfel cercetătorii au ajuns la concluzia că. abilităţi superioare legate de tehnologia nouă. 8 .

Pentru a estima sub forma ratelor de creştere. De asemenea. situaţia este inversă. Ecuaţia este logaritmată şi estimată în varianta cu efecte fixe şi în varianta cu efecte aleatoare. nu există externalităţi pozitive legate de productivitate ale ISD. obţinându-se o nouă ecuaţie ce exprimă influenţa modificării variabilelor exogene descrise mai sus asupra modificării productivităţii muncii.Ruane şi Uour estimează productivitatea muncii în funcţie de înzestrarea cu capital din fabricile irlandeze (neexistând date referitoare la înzestrarea tehnică a întreprinderilor se foloseşte o variabilă proxy: consumul de electricitate şi combustibil raportat la numărul de lucrători). Vahter (2004) face o analiză de panel cu date la nivel de firmă şi arată că în cazul Estoniei. Rezultatele obţinute arată faptul că. 9 . ecuaţia se diferenţiază de ordinul întâi. În Slovenia există dar nu s-au descoperit externalităţi pozitive legate de productivitate asupra altor firme cu capital străin. ISD orientate către export au în medie un impact mult mai scăzut asupra productivităţii muncii din firmele locale decât ISD orientate către piaţa internă. În cazul în care prezenţa străină este exprimată ca nivel – nivelul ocupării în multinaţionale. Nu există evidenţe semnificative asupra externalităţilor pozitive orizontale legate de productivitate în Estonia. în cazul în care prezenţa străină este exprimată ca o pondere. În Slovenia. calitatea forţei de muncă din întreprinderile irlandeze (măsurată ca un raport dintre muncitorii calificaţi (personal administrativ şi tehnic) şi cei necalificaţi (lucrători în industrie)) şi prezenţa investitorilor străini măsurată (ca şi în alte studii) prin ponderea personalului angajat din toate fabricile din proprietatea investitorilor străini în totalul angajaţilor din acel sector. Studiind efectul ISD asupra productivităţii muncii în Estonia şi Slovenia. rezultatele arată că atât calitatea forţei de muncă şi înzestrarea cu capital din întreprinderile locale cât şi prezenţa companiilor străine au efecte pozitive şi semnificative statistic asupra productivităţii muncii din întreprinderile locale (atât în varianta cu efecte fixe cât şi în varianta cu efecte aleatoare). autorii ajung la concluzia că diferite tipuri de ISD pot avea efecte diferite asupra productivităţii firmelor locale iar existenţa efectelor positive poate depinde de gradul de dezvoltare a economiei ţării gazdă. P.

in general. turism si hoteluri).Cap III. capitalurile varsate sunt localizate mai ales in domenii nestrategice. fie chiar din necunoasterea unor reguli de baza. ale relatiilor externe economice si de cooperare. capitalul varsat nu este deloc in concordanta cu cel subscris. Daca luam in considerare realizarile economice exprimate prin PIB inregistrat in ultimii ani de catre economiile in tranzitie. Procesul de adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala. si proiectand trendul rezultat pentru urmatorii cativa ani se desprinde clar concluzia ca sectorul privat este inca alarmant de inferior nevoilor nationale.1. Tranzitia spre economia de piata este insotita de o periculoasa instabilitate si incertitudine manageriala mai ales in intreprinderile cu capital total sau partial de stat. de la bun inceput convins ca doar factorul endogen — acumularea de capital autohton si incurajarea investitorului autohton — poate da economiei nationale continut si viitor in conditii de independenta. ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale. INVESTITIILE STRAINE DIRECTE IN ROMANIA 3. suveranitate si egalitate pe planul relatiilor economice mondiale. Pe de alta parte. fie a nesigurantei din conceptia investitorului strain. in timp ce in domeniul productiei si mai ales al industriilor de baza. Politica investitionala a Romaniei In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant. iar relansarea economica si sustinerea ei nu se poate realiza fara acest sector in plin proces de generalizare. in special. (comert. banci. Toate 10 . fie in calitatea discutabila a unor investitori acceptati cu usurinta de catre partenerii romani. Ea este in acelasi timp un atribut al puterii si o componenta a tranzitiei spre o piata cu potente de integrare in structurile economice si politice europene si euroatlantice. si de catre economia Romaniei. O optiune asupra prioritatii intre investitiile straine directe si investitiile autohtone nu poate fi decat in favoarea prioritatii absolute a investitiilor autohtone. Nevarsarea acestui capital este expresia. fie din lipsa de informatii asupra lor si de posibilitati de a se informa. Aceasta strategie este strans legata de politica fiscala si de conceptul national de strategie macroeconomica. devenind o activitate internationala. servicii. Orice economist trebuie sa fie.

producatorii din tarile in tranzitie vor putea fi pusi in situatia de competitivitate pe piata mondiala si vor putea avea acces la piata externa cu propriile produse. una din caile de prima aplicabilitate in realizarea acestui deziderat poate consta tocmai in asocierea cu parteneri straini din tarile dezvoltate si prin atragerea de capital sa se faciliteze accesul la aceasta tehnologie. Ori. se pot bucura chiar de anumite facilitati la intrarea pe pietele statelor dezvoltate. c. economist recunoscut.acestea reliefeaza. Trecerea la economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in structurile economice. Este pentru oricine destul de clar ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea economiilor in tranzitie. constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. Prin aceasta. ce au ca obiect realizarea de investitii si produse in comun. urmatoarele: a. cel al economiei de piata. De asemenea. d. fiscal sau de alta natura. etc.1. a tranzitiei. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in economia romaneasca a constituit-o Legea nr. Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei. este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de important. b. constituie. o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. asimilari. una din marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Produsele obtinute in cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe. Printre factorii sinergici cu efecte determinante in cresterea si dezvoltarea economica. Implementarea proprietatii private ca forma preponderenta in economie devine o cerere. Strategii de atragere a ISD in Romania 3. declara cu ani in urma ca la baza rapidului progres al economiei germane postbelice a stat buna organizare a activitatii economice si de productie..2. fostul cancelar german Helmut Schmit. Nevoia de capital in vederea retehnologizarii. Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate. facilitati ce pot viza diferite autorizari. 35 din 1991 privind regimul investitiilor straine in Romania. 3. in fond. Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea. In multe cazuri rezultatul unor astfel de cooperari. alaturi de disciplina specifica acestui popor. Romania. mai ales. managementul tanar inovativ si cu rol pozitiv. 11 . domenii in care structurile abilitate din Romania ar trebui sa se implice si sa-l sprijine efectiv si competent pe investitorul roman.2. de prim ordin. de asemenea.. Fara o rapida aliniere la cerintele moderne ale economiei mondiale. economiile fostelor state comuniste risca sa intre intr-un periculos regres. precum si facilitati de ordin vamal. are la randul sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile straine directe dintre care putem retine. mai ales daca si cand acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain in tara de origine. omologari. a refacerii economice in urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic.

baza unor adevarate parteneriate economico . pentru prima data in Est. inclusiv a politicilor nationale ale statelor primitoare de astfel de investitii. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al atragerii de investitii straine directe. spre economia de piata. In baza legislatiei existente in Romania. Aparitia de noi intreprinderi private. au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila. investitorii straini ce doresc a se extinde pe alte piete sunt adesea intreprinderi mici si mijlocii. o problema strategica unanim acceptata. capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat. este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. aflandu-se la intretaierea celor mai importante cai comerciale. de asemenea. s-a aratat ca in primul rand firmele interesate in noi investitii. Romania s-a indreptat cu consecventa spre amplificarea legaturilor comerciale si de cooperare cu zona occidentala a continentului. Definitivarea procesului de tranzitie Marea majoritate a investitorilor straini vor sa evite contactele cu proprietatea de stat.3. la randul lor. Romania are nevoie de piata europeana. detinatoare de multiple canale de informare si influentare a pietei. oferind in schimb varianta achizitionarii..componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung In Europa.2.. ca forma de investitie directa de capital in strainatate. indiferent sub ce forma se prezinta aceasta. prin pozitia sa geopolitica. unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau.Aparitia Legii nr. cunoscut fiind faptul ca. fie ca se realizeaza prin negociere directa. de natura a atrage noi investitori straini. fie ca se face prin cumpararea de actiuni. de acum. 3. este subordonata din start strategiilor expansioniste ale marilor concerne de natura transnationala. ca proportie. fiind permise chiar societati cu capital strain 100%. conditionat de o serie de reprezentanti ai puterii. cu mare putere economica. semnand in comun Declaratia de la Snagov. prin importanta sa economica prezenta si de perspectiva. Interesele economice si politice ale Romaniei se impletesc cu cele ale intregii Europe. fiind. In relatiile sale economice.industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. in primul rand. chiar daca acestea sunt de mai mica putere economica si financiara. 3. cu mai putina capacitate de a intelege si cunoaste concret nevoile firmei. Intr-un studiu. nici conducerile unor societati in care statul detine pachetul de control nu este pe deplin liber sa actioneze. de fiecare data. ci. 12 . Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica. existand. este. Cand peste 50% din comertul sau exterior se desfasoara in relatia cu statele Europei occidentale. care. Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european. sunt intreprinderile cu mai putin de 200 de lucratori. Achizitionarea de societati comerciale. in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante. iar aceasta are nevoie de Romania.2 Integrarea europeana a Romaniei . Pe de alta parte.2. dar cu mare influenta in luarea deciziilor. iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton. presupune prin definitie o preluare cvasitotala sau chiar in totalitate a unei firme straine.

cresterea de noi produse.In acest process de alocare. accelerarea vitezei sau reducerea costurilor schimbarilor structurale si in special a celor endemice in schimbarile tehnologice. unele tari importa produse pentru care au un avantaj comparative. 3. accelerarea procesului de invatare a mecanismelor specifice economiei de piata de catre firmele locale. Contributia ISD asupra avantajului competitive al Romaniei este limitata. pentru prima data. alocarea mai eficienta a resurselor si capabilitatilor intre sectoare. din cauza nivelului redus al fluxurilor de ISD si existentei celorlalti factori de influenta. introducerea de tehnici organizationale noi.Contributia ISD asupra avantajului competitiv al tarii-gazda depinde de tipul investitiei. 5.Imbunatatirea competitivitatii se poate realiza astfel: 1. Ceea ce este esential consta in faptul ca sectorul privat. asigura imbunatatirea standardelor de calitate si accesarea unor noi piete de desfacere.Asemenea intreprinderi care vor.1 Efectele investitiilor straine directe asupra avantajelor competitive Piata internationala realizeaza o alocare a resurselor si capabilitatilor astfel incat fiecare tara se specializeaza in producerea anumitor bunuri economice pentru care dispune de un avantaj comparative. de caracteristicile economice ale tarii-gazda si de strategiile macroeconomice si organizationale ale guvernului tarii-gazda. resursele fiind directionate acolo unde pot fi utilizate mai eficient. 20% din totalul potentialilor investitori. activelor si capabilitatilor. cresterea eficientei in activitatea de productie a bunurilor si serviciilor. Alte contributii ale ISD sunt: intensificarea activitatilor de cercetarea-dezvoltare.3 Efectele investitiilor straine directe in cadrul Romaniei 3. sa investeasca in tarile este .3. in timp ce 80% sunt din randul celor ce au mai investit deja in aceasta arie geografica. chiar incluzand firme cooperatiste sau de alta natura asociativa. 3.europene reprezinta. imbunatatirea avantajului competitive se inregistreaza si in cazul in care Guvernul promoveaza idei si practice orientate de piata. Principala contributie a ISD in tarile-gazda este cresterea productivitatii si competitivitatii resurselor. cucerirea de piete. stimuleaza spiritual intreprinzator si 13 . se manifesta ca un factor important si cu impact determinant in evolutia macroeconomica a Romaniei.Astfel. imbunatatirea calitatii produselor existente si a structurilor organizationale. 4. potrivit aceluiasi studiu cca. 2.Prin intermediul schimburilor comerciale.ISD pot stimula eficienta furnizorilor si clientilor locali. largirea gamei sortimentale. ISD pot participa la imbunatatirea avantajului competitive al tarii-gazda prin asigurarea unor resurse si capabilitati greu accesibile tarii-gazda sau obtenabile la un cost ridicat. ISD pot avea o contributie majora.

are la baza aspecte ca: productivitatea.promoveaza etica in afaceri. caracterizandu-se printr-un continut local scazut. comertul dintre tara-gazda si tara-sursa consta in exportul unor servicii de specialitate de la firmamama la filiale. s-a majorat si contributia lor la comertul mondial de produse manufacturate.Studiile empirice au relevant.Procesarea pe scara larga a materiilor prime pentru export constituie cel de al treilea tip de activitate care favorizeaza exporturile. fiind realizata cu prepondrenta in zonele libere. mai ales in cazul activitatilor industriale complexe.Activitatea de asamblare pentru export s-a dezvoltat mai ales in industria electronica si electrica. ISD nu conduc la o inlocuire a fluxurilor comerciale. mai degraba. facilitati de depozitare si transport.De asemenea. In cazul strategiei filialei cu autonomie functionala.In concluzie. industrii mature sau infantile si procesarea pe scara larga a resurselor naturale pentru export. fiind important pentru urmatoarele trei tipuri de activitati: asamblare.2 Efectele investitiilor straine directe asupra comertului exterior Implicatiile ISD asupra comertului exterior depind de tipul investitiei.3. intr-o relative izolare de restul tarii. compelmentaritatea ISD – comert decat substituirea acestora. ci la o intesificare a relatiilor comerciale. 14 . mentionam cateva aspecte relevante. inclinatia spre importuri este ridicata si in cazul sectorului tertiar. ISD nu pot avea sanse de reusita in lipsa politicilor si institutiilor complementare. produsele filialelor se bucura de un acces mai facil la pietele tarilor dezvoltate in baza acordurilor de integrare sau de liber schimb semnate cu tara de origine a societatii-mama. 3. care trebuie sa respecte conditiile impuse de firma-mama privind sursele de aprovizionare si pietele de desfacere. fiind o consecinta a politicii de substituire a importurilor. comparativ cu firmele locale. strategia de marketing bazata pe o cunostere riguroasa a pietelor externe. simultaneitatea acestor doua fenomene fiind determinate de liberalizarea comertului si a politicilor nationale privind ISD. Capacitatea filialelor straine de a exporta mai mult. ISD au un potential deosebit asupra exporturilor. in al doilea caz. imbunatatind astfel competitivitatea tarii-gazda.Al doilea tip de activitati orientate spre export vizeaza industriile mature/infantile.De asemenea. dar si de strategia adoptata de ST.Implicarea ISD in sectorul primar a fost determinate de liberalizarea regimului investitional si de progresul tehnic. de automobile si constructii de masini. procentajul ISD receptionate de tarile in curs de dezvoltare aproape ca s-a dublat de la 21% la 39%. calitatea produselor. Implicatiile ISD asupra comertului exterior al tarii-gazda trebuie sa tina cont si de activitatile de acest gen realizate de filialele straine. in special in turism. filialele se limiteaza cel mai adesea la procesarea inputurilor importate. ISD ajuta la realizarea unor capacitati orientale spre export si faciliteaza restructurarea industriala. • Paralel cu cresterea ponderii tarilor in curs de dezvoltare in totalul ISD primate. existenta unor produse de marca si oferirea de servicii postvanzare.In perioada 1984-1994. productia este intense in bunuri de capital sau solicita inputuri de o anumita calitate care nu sunt disponibile pe plan local. costurile. a cerintelor consumatorilor. O inclinatie ridicata spre import a fost observata in industriile cu o tehnologie redusa sau inalta: in primul caz.In acest sens.

4 Impactul investitiilor straine directe asupra fortei de munca locale 15 . catre industriile intensive in cunostinte si tehnologie caracterizate printr-o productivitate ridicata.” In cazul tarii noastre. . prin intensificarea competitiei intre firmele locale si filialele straine. in procesul global de asigurare a inputurilor pentru pietele globale.Aceasta subliniaza faptul ca ISD si alte forme de cooperare internationala se coreleaza cu comertul. cat si indirect.• Analiza de corelatie intre comertul bilateral si ISD din Germania. in cursuri de pregatire profesionala in domeniul controlului calitatii. 3.Restructurarea nu poate fi sustinuta exclusive de firmele straine. 3. care . Restructurarea se poate realiza pe trei niveluri: .restructurarea intersectoriala a economiei nationale. trecand prin industrie catre servicii. . • Societatile transnationale destin doua treimi din comertul mondial cu produse si servicii nonfactori. in cazul celor care au legaturi cu ST. ST ajuta la restructurarea economiilor tarii-gazda prin introducerea.Pot exista si situatii in care ST nu numai ca nu au nici un effect asupra restructurarii (atunci cand se inlocuieste o activitate productive cu o alta avand aceeasi productivitate). telefonia mobile si sistemul financiar (sectorul bancar si de asigurari).3.restructurarea intrasectoriala de la industrii caracterizate prin productivitate scazuta. industria de produse alimentare. in interes propriu. exista cateva sectoare economice care prin volum de ISD atrase.restructurarea firmei prin utilizarea unor tehnologii moderne si prin realizarea unor activitati cu valoare adaugata mare. industria berii. Subcontractarea creeaza o posibilitate importanta pentru producatorii locali de componente de a se integra vertical in sistemul corporatist. atat direct. trebuie amintit si rolul de catalizator al ISD in procesul de restructurare a economiei nationale si a firmelor locale.3. industria de automobile. dar pot avea efecte negative (in cazul in care ST promoveaza activitati cu o valoare adaugata redusa). Japonia si SUA in relatiile cu tarile in curs de dezvoltare au demonstrate complementaritatea comert/ISD. ci necesita eforturi substantiale si din partea firmelor locale. tendinta fiind de crestere a importantei sectorului tertiar. Restructurarea determinate de ST in economia nationala nu vizeaza numai firmele achizitionate. sa invete sa concureze pe pietele externe si sa-si dezvolte propriile canale de marketing si distributie.3 Restructurarea economiei nationale prin investitii straine directe Pe langa impactul direct pe care il au ISD asupra comertului exterior si avantajul comparative al tarii-gazda. ci si furnizorii locali.Beneficiile subcontractarii pentru firmele locale constau in asistenta tehnica si financiara. intensive in forta de munca. a noi activitati si tehnologii sau prin modernizarea celor deja existente. reflectand astfel partial revolutia informationala. care se realizeaza plecand de la sectorul primar. bazandu-se pe sprijin guvernamental trebuie sa-si imbunatateasca capabilitatile. permit identificarea unor efecte de restructurare: industria cimentului. Se considera “ca cele mai vizibile efecte ale ISD in tarile cu economie in tranzitie sunt cele de restructurare in plan microeconomic.

Domeniul de activitate al firmei si strategia adoptata influenteaza cantitativ si calitativ forta de munca. reducerea somajului si cresterea calitatii fortei de munca.Asadar.Avand in vedere ca o filiala este o parte a sistemului corporatist. datorita intensificarii competitiei pe piata tarii-gazda.In sectorul manufacturier. in functie de costurile factorilor de productie. precum si de conditiile specifice tarii-gazda. ISD au si un impact cantitativ indirect. motivatie care in timp poate disparea. datorita efectului de antrenare. se apreciaza ca numarul locurilor de munca generate indirect este de unu-doua ori mai mare decat al celor create de filiale ale ST.poate predomina unul dintre factorii de productie. furnizorii. impactul ISD asupra fortei de munca locale are un aspect cantitativ si unul calitativ. 3. se considera ca locurile de munca dintr-o filiala straina care are in vedere valorificarea pietei sunt mai stabile comparative cu cele antrenate de ISD determinate de costul relativ redus al fortei de munca. calitatea produselor si punctualitatea furnizarii lor sunt deosebit de importante motiv pentru care angajatii nu numai ca dispun de salarii mari.3.Acest fapt implica necesitatea aparitiei de noi locuri de munca.5 Efectele investitiilor straine directe asupra transferului de tehnologie 16 . Analiza rolului ISD trebuie sa urmareasca atat impactul direct.Astfel.Implicatiile ISD asupra fortei de munca locale depend substantial de marimea si tipul investitiilor primate de tara-gazda. subcontractantii sau prestatorii de servicii genereaza la randul lor locuri de munca. ISD de valorificare a resurselor sau de crestere a eficientei au in vedere fie costul scazut al fortei de munca pentru ramurile intensive in munca. cat si cel indirect asupra generarii de locuri de munca sau de somaj. chiar si in cazul tarilor in curs de dezvoltare. concurentii ST pot face disponibilizari de personal. capital sau cunostinte.Tarile in curs de dezvoltare urmaresc.Combinarea factorilor de productie – munca. se apreciaza ca angajatii ST au salarii mai bune si beneficiaza de conditii mai favorabile de munca.Astfel. anumite ISD au ca motivatie principala calitatea si costul fortei de munca. ci si de cursuri de pregatire profesionala in vederea utilizarii corespunzatoare a echipamentelor si mijloacelor de productie. de domeniul vizat.Realizarea acestei analize este deosebit de importanta avand in vedere rolul active si determinant al muncii in dezvoltarea economica.Tipul ISD ifluenteaza si stabilitatea locurilor de munca. Dupa cum se stie. imbunatatirea procesului educational si de formare profesionala. natura si capital – depinde de natura activitatii dar si de cunostintele si conditiile tehnice ale activitatii economice. prin politicile promovate. conditiile de munca si salariile oferite. forta de munca ieftina sau inalt calificata nu constituie decat un determinant secundar. putandu-se realize diferite combinatii. Din punct de vedere calitativ.Pe de alta parte.In cazul ISD de valorificare a pietelor.Tinand cont de tipul de produse realizate – intensive in munca. de strategia firmelor investitoare. deoarece pe langa locuri de munca create in cadrul filialelor ST.Acest fapt se datoreaza concentrarii cu preponderenta a ST in domenii intensive in tehnogie si cunostinte si productivitatii mai ridicate caracteristice acestor ramuri industriale. inclusive cunostintele noi accumulate de angajatii locali. fie existenta fortei de munca calificate.

organizationale si de abilitati ale ST. asistentei tehnice. reflectand rezultatul net dintre costurile localizate.Totusi si firmele din tarile in curs de dezvoltare se numara printer inovatorii din domenii emergente. intensificarea competitiei la nivel mondial necesita din partea firmelor un raspuns prompt la semnalele pietei. accelerarea integrarii productiei intre firme si regiuni. a licentierii. determinate in principal de nivelul de dezvoltare al tarii-gazda.Pondrea in crestere a cheltuielior de cercetare-dezvoltare impune amortizarea acestor cheltuieli pe mai multe piete. Transferul de tehnologie se poate realize prin intermediul bunurilor fizice sau al cunostintelor tacite. a vanzarilor de bunuri de capital. Cea mai buna metoda pentru a maximize beneficiile transferului de tehnologie asociat ISD este adoptarea unor masuri menite sa imbunatateasca mediul economic si cadrul legal in vederea intensificarii concurentei si maximizarii capacitatilor tehnologice si umane. 17 . subcontractarii sau a detinerii de pachete minoritare in cadrul societatilor mixte. dezvoltarea retelelor de productie si distributie. comportamentul concurentei. Din punct de vedere al continutului transferului de tehnologie exista diferentieri de la o filiala la alta.Implementarea tehnologiilor implica adaptarea tehnica. in functie de capacitatea financiara si tehnologica: tarile dezvoltate cauta sa-si imbunatateasca sistemul national de inovare. in timp ce tarile in curs de dezvoltare se focalizeaza asupra adaptarii mai eficiente a tehnologiilor existente. riscuri. in functie de strategia corporatista si de capabilitatile filialei.Externalizarea se poate concretiza sub forma francizei.Transferul tehnologic de la societateamama la filialele sale se realizeaza diferentiat. altfel nu ar avea ce sa vandal.Prin strategia corporatista se stabileste rolul fiecarei filiale in cadrul procesului de productie transnationala. cum ar fi biotehnologia si tehnologia informatiei. acestea din urma devenind mai importante si implicand noi calificari si capabilitati tehnice si organizationale. internalizarea tehnologiei (prin ISD) este mai rapida si mai ieftina. asimetrica: vanzatorul stie intotdeauna despre produsul respective mai mult decat cumparatorul. in functie de abilitatea filialelor de a utilize efficient tehnologia transmisa: cu cat capacitatea filialei este mai redusa cu atat va fi mai redus transferul. Societatile transnationale pot realiza transferul de tehnologie in doua moduri: prin internalizare. In comparatie cu externalizarea. In cazul filialelor ST. transferal de tehnologie este determinat de nivelul capabilitatilor si capacitatilor existente.Raspunsul la aceasta provocare se face diferit. cota de piata prezenta si viitoare.Rolul ST este deosebit de important in generarea si transferal tehnologic. din punct de vedere informational.Piata transferului de tehnologie este.Se considera ca cea mai importanta contributie pe care tarile-gazda o doresc din partea ST este in domeniul transferului de tehnologie. costurile aferente putand fi substantiale si cu cat mai mari cu cat distanta tehnologica este mai importanta. de reteaua de furnizori si de competitori. prin diferite modalitati aranjamente nonproprietate sau proprietate.Astfel.Astfel. generand astfel noi ISD. asigurand si accesul la intregul ansamblu de active tehnice.Asa se explica diferentierile care exista intre filiale. filialele isi pot mari rolul de inovare tehnologica in cadrul sistemului corporatist. avand in vedere caracteristicile acestui domeniu. catre filialele asupra carora detin proprietatea si controlul si prin externalizare.

sau finalizearea cu mari întârzieri (Renault).etc. când interesul pentru zonă fusese deja satisfăcut (pentru unele firme transnaţionale).). • manifestări ale instabilitaţii guvernului concretizate în remanieri şi schimbări frecvente de miniştrii care nu au permis desfăşurarea unei stategii economice coerente şi continue. Impactul ISD asupra privatizării din România În ceea ce priveşte privatizarea din România aceasta nu poate fi satisfăcătoare nici din punct de vedere al tranzacţiilor încheiate în valută şi nici în ceea ce priveşte condiţiile şi preţurile la care s-au realizat. • încheierea unor contracte sub presiunea timpului (mai ales a celor financiare) au făcut ca acestea să nu fie deloc avantajoase sau să nu prevadă un mecanism suficient de strict de controlare a respectării obligaţiilor de către cumpăratori. Privatizarea Petrom şi a unor distribuţii de energie electrică şi gaze naturale.4. vor trebui să şi plătească. 18 . care nu mai avea capacitatea de a absorbi oferta (atât la nivelul firmelor cât şi al menajelor). Akmaya. • nefinalizarea unor serii de contracte de privatizare cu valori mari (Bell Helicopter. Ţinând cont că în România se consumă de două ori şi jumătate resurse specifice în unitatea de PIB decât în U. fie scăzuse considerabil datorită evoluţiei din fosta Iugoslavie sau a crizelor financiare din Federaţia Rusă. Principalele cauze care au generat această evoluţie au fost: • apariţia târzie a României pe piaţă (practic după 1996). Efectele pe care le produc investiţiile în domeniul energetic constau în creştere competitivităţii produselor româneşti la export prin scăderea preţului de producţie în care intră şi cheltuielile energetice.3.E. • amplificarea manifestărilor birocratice. cu mari firme europene a deschis drumul către o nouă eră în procesul de reformă din economie pentru că cei ce vor consuma. în echilibrarea balanţei de plăţi externe prin reducerea importului de energie şi în micşorarea valorii facturilor populaţiei dar şi în eliminarea arieratelor din acest sector. fie ei români sau străini. în condiţiile în care preţurile produselor petroliere este în creştere este necesară reducere intensităţii energetice prin surse de finanţare destinate economisirii energiei. care au temperat sau amânat interesul investitorilor străini pentru zona balcanică. instabilitatea economică marcată de creşterea inflaţiei şi fluctuaţiei cursului de schimb. precum şi a celor de corupţie. • scăderea de puterii de cumpărare a pieţei româneşti.

presupunând ca firmele realizeaza ISD atunci când dispun de “avantaje” ce pot fi valorificate. Drept urmare. Acestea pot favoriza manifestarea unora sau altora dintre contributiile ISD. cantitatea si calitatea influxurilor de capital strain. Lucrarea face o trecere în revistă a unor tipuri de modele privind impactul ISD (multe dintre ele făcând comparaţie cu amploarea efectelor produse de investiţiile naţionale) în funcţie de efectele negative asupra firmelor locale (generate de competiţie) şi de efectele pozitive asupra creşterii economice şi de combatere a sărăciei şi asupra pieţei muncii (creşterea inegalităţilor salariale. Deasemenea investitia straina directa presupune internalizarea unor active tangibile si intangibile în urmatoarele conditii: agentii economici implicati sa fie situati în spatii nationale diferite. în lucrare sunt prezentate rezultatele empirice ale unor cercetători privind impactul ISD asupra creşterii productivităţii muncii şi calificării personalului în industriile din România şi unele ţări ale Europei Centrale şi de Est. tehnologie. Se poate afirma ca principalele contributii pozitive se regasesc la nivel microeconomic. Ca urmare a impactul ISD asupra economiei românesti s-au evidentiat contributiile pozitive si negative reflectate asupra mediului economic si social. de politicile guvernamentale aplicate.CONCLUZII Investiţiile străine directe au efecte importante asupra economiilor ţărilor gazdă printre care cele mai importante sunt legate de creşterea productivităţii muncii prin transfer de know-how. în mare masura. ca investitorii straini urmaresc obtinerea celui mai mare câstig posibil din valorificarea „avantajelor” proprii. aceste teorii presupun implicit atingerea unui anumit nivel de dezvoltare economica al tarii sursa. faptul ca volumul relativ redus de investitii straine directe si structura acestora au influentat decisiv raportul între costurile si beneficiile asociate intrarilor de capital strain. în acelasi timp. subliniind. în acelasi timp. Toate teoriile cu privire la investitiile straine directe ilustreaza. interesul investitorului sa se manifeste pe termen lung. abilităţi de management şi marketing favorizând progresul tehnologic şi creşterea economică pe termen lung în ţările în curs de dezvoltare. De asemenea. ocupării forţei de muncă. de conditiile concrete existente în tara de implantare si. investitorul sa exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investitia. în 19 . cu rentabilitate mai ridicata. exploatate. mai mult sau mai putin evident. în principal. creşterii calificării personalului pe ansamblul industriei şi creşterii productivităţii forţei de muncă în firmele locale). prin internationalizarea productiei. O concluzie ce se poate desprinde este aceea ca prin maximizarea efectelor potential benefice si diminuarea costurilor privind investitiilor straine directe depind. influentând.

Mirela Matei. 7. Ed. au beneficiat de efectele transferului de resurse productive constând în capital. Economie monetara si financiara internationala. Expert. BIBLIOGRAFIE 1. Ed. 2005 Mihai Adochitei.. Radulescu. 1994 3. Expert. Mazilu. activelor si capabilitatilor.S. Mirton. Liliana Donath. C. 20 .1995 M. Ed.acele domenii de activitate care. Ed. 2004 Negritoiu M. Bucuresti. Fluxurile actuale de investitii straine directe de capital I. 4. În concluzie. 1998 A. de marketing etc. Salt inainte. reducerea decalajelor ce ne despart de celelalte state europene nu se poate realiza fara atragerea unor fluxuri masive de capital strain care sa completeze si potenteze efortul autohton. sustinând cresterea competitivitatii si eficientei resurselor. în opinia noastra. Ed. 2. Editura Didactica si Pedagogica. Timisoara. 1995 C. Victoria Seulean. receptând fluxuri relativ mai ridicate de ISD. Munteanu. Universittatii de Vest. tehnologie si cunostinte specifice (manageriale. Investitii internationale. Dezvoltarea si investitiile straine directe. Emil Negrea. Ed.). Bogdan Boldea. 1996 Silviu Cerna. Oscar print. Investitiile straine directe. Diana Barglazan. Bucuresti. 5. Bucuresti. Finantele Agentilor Economici. Companiile transnationale si investitiile directe de capital. 6.D. Mirton. Valsan.: caracteristici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful