INTRODUCERE

Rostul unei monografii sătești constă tocmai în prezentarea prin scris, imagini și cifre a realităților unui trecut de mult apus și a stărilor de fapt, prezente la un moment dat, referitoare la oameni, natură, condiții economice, muncă și preocupări caracteristice, fenomene sociale și aspirații de viitor. Conviețuirea în mijlocul comunității sătești a generat tradiții și obiceiuri menite schimbării sau dispariției, a determinat forme de muncă noi, a statornicit o lipsă de cultură specifică epocii luată sub observație și a dus cu ea generații cu care satele nu se mai întâlnesc niciodată. Înregistrarea acestora fie chiar și numai tangențial, în conținutul unei monografii, prezintă un mare interes pentru cunoașterea evoluției viitoare a vieții sătești. Pentru BAIA DE FIER, aflată în pragul unor schimbări structurale, economice și sociale imediate, fiecare petec de pământ, fiecare grotă sau prund, fiecare colț de pădure sau pajiște alpină, fiecare metru de stâncă săpat în abatajele minei de grafit, reprezintă o valoare ce nu trebuie dată uitării. Am optat pentru redactarea unei lucrări ce vizează COMUNA BAIA DE FIER pentru că, din punctul meu de vedere, această frumoasă zonă nu este suficient explorată pentru a descoperii frumusețile naturale, culturale cât și bogățiile pe care le posedă, și din păcate nu este suficient dezvoltată. Din păcate multă lume pleacă din această zonă din cauza lipsei de munca, iar investitorii se țin departe de această zonă crezând că nu o să aibă profit, cu toate că de câțiva ani turismul funcționează foarte bine datorită stațiunii Rânca și de aceea un capitol o sa-l acordăm tursimului. În primul capitol, vom discuta despre CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC al comunei Baia de Fier. Acest capitol este alcătuit din 5 subcapitole ce țin de: așezare, monumente istorice si ale naturii, resurse, climă, mediu, floră si faună. În al doilea capitol vom pune accent pe istoria acestei zone și se va numi REPERE ISTORICE.

1

În cel de-al treilea capitol vom prezenta VIAȚA SOCIAL – CULTURALĂ a acestei comune. Vom încheia cu ultimul capitol FACTORUL DEMOGRAFIC ȘI RESURSA

UMANĂ în care voi prezenta atat aspectele pozitive cât și cele negative care duc la modificarea vieții sociale și comunitare.

2

CAPITOLUL I

CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC AL LOCALITĂȚII

1.1Vecini
În frumoasa Depresiune Getică a Subcarpaţilor Meridionali, sub capătul răsăritean al munţilor Parâng din Carpaţii Meridionali,se află aşezată cu faţa direct spre miazăzi,comuna Baia de Fier.Situată la o altitudine de 700 metri deasupra nivelului mării,comuna constituie una din mărgelele şireagului de sate oltene aşezate la rand sub culmea Carpaţilor Meridionali din această depresiune alungită de la est la vest,între Horezu şi Tismana. Comuna Baia de Fier este întinsă pe albia râului Galbenul,fiind mărginită în partea de est de râul Olteţul.Denumirea comunei provine de la exploatarea primitivă a minereului de fier care era purificat cu ajutorul apei ce era dirijată în gropi mari săpate în pământ,numite "băi" şi în care se punea minereul de fier.De aici vine denumirea comunei "Baia de Fier". Baia de Fier reprezintă penultima comună nord-estică din judeţul Gorj.Vatra clădită a comunei pe suprafaţa căreia s-au construit casele locuitorilor este de aproximativ 12.000 hectare. Aşezarea caselor pe această suprafaţă este rară,fără alinieri,cu terenuri de cultură în jurul lor. Privită de pe dealurile învecinate,vatra comunei are o formă pătrată,marea majoritate a caselor fiind amplasate pe terasa netedă dintre văile celor două râuri, Galbenul şi Olteţul.1 În interior, comuna este străbătută de două şosele principale,perpendiculare una pe alta.Una din ele având direcţia est-vestică,împarte comuna în două părţi egale,venind de la Polovragi şi mergând spre Cernădia şi Novaci. A doua şosea principală străbate Baia de Fier în direcţia sud-nord.După ce pleacă spre miazănoapte în comuna Poienari din şoseaua principală Râmnicu-Vâlcea-Târgu-Jiu ea înaintează în urcare uşoară spre Baia de Fier.Partea de răsărit a comunei poartă numele de "Sohodol",el înaintându-se pe platforma ce se termină cu obreja Olteţului.Totalitatea caselor mai răzleţe situate în partea de sud-est a comunei până în preajma pădurii de stejar "Dumbrava",proprietatea statului, poartă numele de "Negreni",în timp ce partea de miazăzi a comunei cu casele clădite pe locurile primite prin împroprietărire poartă numele de "Satul nou".Aceste sate sunt diferenţiate ca mărime,întindere,număr de case şi populaţie.Ele formează o singură comună,unitară,fără zone goale între ele şi fără diferenţieri socialeconomice.Bazinele celor două râuri care mărginesc şi străbat hotarul comunei,Galbenul şi Olteţul,au un pitoresc natural,sălbatic,variat,cu lunci însorite şi vegetaţie puternică,între stânci abrupte şi păduri seculare.
1

V. Mihăilescu , Carpații sud – estici, Edit. Științică, Buc., 1963.

3

lăţimea variază între 3 şi 5 metri.iar umiditatea între 50 şi 100%.228 metri o reţea de diverticule.Popularizarea frumuseţilor şi a monumentelor naturale de pe cuprinsul comunei şi de prin munţii care o străjuiesc la nord va contribui la cunoaşterea unei părţi din frumuseţile naturale ale patriei. 5 4 . Din Gorj – note și observațiuni cu caracter etnografic. 1. Chelcea.de-a lungul liniei de fractură nord-nord-vest şi sud-sud-est însumează o lungime de aproximativ 3.aşa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei. Nivelul inferior subîmpărţit în două sectoare : nordic (1.femeile.de către râul Galbenul.provine din faptul că.precum şi din analiza tuturor factorilor economici şi sociali existenţi până astăzi la locuitorii ei. ”Informația Zilei”. 1943.2 Monumente ale naturii Peştera Muierilor Este un splendid monument al naturii.judeţul Gorj.în timpuri străvechi.se compune dintr-o galerie orizontală.600.Pătrunzând prin gura nordică de acces se ajunge după aproape 20 metri într-o zonă în care abundă stalactite care căptuşesc plafonul alcătuind sub lucirea 2 Ion. Din analiza tuturor descoperirilor arheologice de pe teritoriul acestei comune.600 metri şi sunt dispuse pe patru nivele de carstificare.pe când bărbaţii plecau la luptă împotriva celor care le încălcau ţara.500 metri) şi sudic (880 metri) prezintă importanţa ştiinţifică constituind rezervaţia speologică şi este inaccesibil turiştilor. În prezent.electificată şi amenajată pentru vizitare.Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a masivului Parâng.iar tavanul o înălţime între 1 şi 18 metri.lungă de 573 metri. Tip.este situată geografic în Depresiunea Getică a Olteniei. Etajul superior.numărul locuitorilor din Baia de Fier este de aproximativ 4.situat la 40 metri altitudine faţă de talvegul văii. Numele de "Peştera Muierilor".greu accesibile.rezultă că Baia de Fier de astăzi este urmaşa unei vechi aşezări dacice.în nordul comunei Baia de Fier.Este prima peşteră electrificată din România.bântuite de războaie.2 Galeriile rezultate ca urmare a carstificării calcarelor datorită apei infiltrate din râul Galbenul.Temperatura în peşteră este cuprinsă între + 9 0C şi + 12 0C. București.Lungimea vizitabilă este de 940 metri.care traversează banda de calcare pe toată lăţimea ei şi la care se adaugă până la lungimea de 1. p.bătrânii şi copiii se ascundeau în această peşteră transformată în adăpost bine apărat şi nedescoperit de năvălitori.

București.podeaua este presărată cu numeroase bazinete uneori pline cu apă.Apoi.după numeroşii bolovani.cruste parietale.Plopșor și colaboratorii .gură ce se deschide în versantul abrupt al Cheilor Galbenului.reflectoarelor o masă compactă de turnuri.domuri.Această zonă poartă numele de "Bazinele Mari".deasupra podelei.vizitatorul îşi denumeşte chiar fără o sugerare formaţiunile : "Valul Altarului".Plafonul coboară din ce în ce mai ameninţător. "Domul Mare".încât lumina becurilor profilează o lume ireală de umbre.Spre est.Aici stalagmite uriaşe.concreţiuni de tavan iau forme ciudate.Mai sus.o formaţiune stalagmitică îmbrăcată parcă în mantie orientală.se strecoară o rază de soare ce pătrunde prin gura estică a peşterii. studiu în : Materiale și cercetări arheologice. Revenind la galeria principală electrificată ce se continuă spre sud se câştigă spectaculozitatea oferită de varietatea coloanelor stalagmitice care atinse cu un corp dur emit sunete asemănătoare unei orgi electronice.amintesc de Turcul care a împrumutat numele său acestei săli.cu fes pe cap.o lume de basme.păşind cu atenţie "Dantela de Piatră" şi urcând scara metalică ce pătrunde în "Sala Minunilor". Imaginea unui sacrificiu practicat de Homo Sapiens aşa cum l-a practicat în mileniile trecute este revitalizată de imaginea "Stâncii Însângerate" în care scurgerile de oxid de fier au dat dantelariei o fineţe inegalabilă.În stânga.sunet care este ritmat de picăturile de apă."Dropia".o scurgere parietală a imortalizat valurile înspumate ale unei "Cascade Împietrite".o colonie de lilieci pendulează în "Cupola" de 17 metri înălţime emiţând un sunet asemenea unui clopoţel de argint.Sub tavanul împodobit se ridică o formaţiune stalagmitică ale cărei reliefuri par veritabile tuburi de orgă.3 Pe o deviaţie în stânga.nuanţe de precipitare a calcitei."Moş Crăciun".mai ales primăvara.multitudinea figurilor ciudate 3 C."Uliul Rănit".în calcita albă.La câţiva metri. "Amvonul". Șantierul Arheologic Baia de Fier.motiv pentru care au fost numite : "Cadâna".La câţiva metri de aceste formaţiuni se deschide în peretele vestic un culoar ce poate conduce cu mare dificultate chiar paşii specialiştilor spre ceea ce aceştia au denumit "Sectorul nordic" al nivelului inferior. Urmărind galeria principală prin care lumina becurilor profilează în contra-lumină un sanctuar la paşii noştri se ridică din podea o formaţiune prin care precipitarea milenară a calcitei a dat o formă asemănătoare unei cupole gotice ce a primit denumirea de "Domul Mic".Extaziat de altarele susţinute de coloanele ce îmbină plafonul ridicat cu podeaua.sub un metru."Sala Turcului".într-o sală spaţioasă. La câţiva zeci de metri.ca pentru un respiro.Abundenţa şi varietatea coloanelor.cu adâncuri cenuşii. Nicolăescu . 1957 5 . S."Candelabrul Mare".într-o sală înaltă şi largă se află reconstituit scheletul unui "Ursus Speleaeus" din dinastia împăraţilor acestei peşteri în epoca paleolitică.La câţiva paşi.sub feeria proiectată a reflectoarelor apare ceea ce vizitatorii au numit "Sala Altarului".cu o boltă ridicată se ascunde o infinitate de forme.mărimi.

Urmează "Sala Bolţilor".mandibule. vol. Coloniile de lilieci adaugă plafonului cenuşiu al peşterii numeroase pete negre.Fascinat de arhitectura ireală din această sală.cranii. De la ultima scară metalică.deoarece el constituie o rezervaţie ştiinţifică.de stalagmitele crescute pe acest pat de oase ce par ca nişte lumânări zămislite de apă pentru privegherea faunei dispărute.fapt pentru care a primit numele de "Plafonul de Argint".urmează un culoar de peste 15 metri. București 1960 6 . Depăşind Sala cu Guano.Această galerie a fost numită "Galeria Urşilor".într-o boltă ce acoperă o sală mare.De la picioarele scării metalice.o galerie de calcite cu falduri fără egal care este preludiul frumuseţilor naturale din "Sala Perlelor".În drapta acestei săli se află gura de acces la nivelul inferior sudic care nu poate fi vizitat decât imaginar.finalizate de procesul precipitaţiei implică spectatorul într-o lume ireală.Apoi tavanul coboară mult.se trece printr-o galerie îngustă şi se poate admira "Valul Muierii".cu o reţea de galerii ce servesc ca loc de refugiu pentru fauna cavernicolă.se zăreşte un horn ce comunică cu exteriorul.deoarece cele mai multe resturi scheletice găsite în ea au fost de Ursus Speleaeus (peste 182 urşi).fauna cavernicolă a acestei peşteri se compune din miriapode.în 10 ani se depun 3 mm de coloană.imaginar.păzite parcă de stalactitele şi coloanele înşurubate în boltă.mistreţi. I.pline cu apă şi numeroase "perle" presărate pe un pat imaculat de calcite.vizitatorul se întoarce în Sala Turcului.unde se strecoară prin "Poartă".horn căruia localnicii îi spun "Coşul Peşterii".Ieşind prin gura sudică a peşterii coborârea până la albia râului Galbenul se face pe o cărare.chiar sub 50 cm şi ascunde gururi mici.Acolo unde apa picură continuu şi în acelaşi loc.pseudoscorpioni.lupi.vulpi.vertebre.dovezi permanente a omului aici cu multe mii de ani înaintea erei noastre.se ajunge în "Sala Musteriană" unde arheologii şi paleontologii au scos la lumina zilei numeroase obiecte de cultură.unde plafonul este ridicat mult şi se sprijină pe arcade semicilindrice.locul unde plafonul coboară din nou la 80 cm deasupra podelei şi ajunge în "Sala cu Guano".Pe lângă lilieci.probabil în amintirea vremurilor când focul ardea în mijlocul acestei săli. În galeria superioară.iar stalactitele de sus în jos şi unindu-se dau naştere coloanelor.lei. Stalagmitele sunt cele care pleacă de jos în sus. 4 Istoria României.în lateral.În cimitirul acesta de necuvântătoare preistorice s-au identificat şi resturi scheletice de hiene.unde plafonul peşterii coboară din nou până la aproape un metru şi este zugrăvit cu un strat de calcita-apatit.complete şi perfect pitrificate.capre sălbatice.4 În această peşteră au fost descoperite şi unelte de piatră şlefuită şi fragmente ceramice predominând cultura dacică.păianjeni şi numeroase alte nevertebrate inferioare. Editura Academiei Române.Deci.coborâm pe scările metalice până la nivelul unde fostul râu a îngrămădit haotic omoplati.

bătut perpendicular de razele soarelui.Sunt aşezate la diferite înălţimi.ploi cu descărcări electrice.Calea de acces către ele este foarte dificilă din cauza potecilor înguste şi întortocheate.3.A fost numită aşa din cauza prafului albcenuşiu (salpetru) depus pe pereţii. 83 7 .ciobanii ascund turmele de oi în această grotă uriaşă atunci când se anunţă furtună. în Magazin Istoric.Plopșor.Ascunsă sub coroanele fagilor din jur.A fost numită aşa.Are aspectul unei cazemate uriaşe în formă rotundă.Această peşteră poate adăposti peste 200 de persoane.rotunjite.deoarece are în faţă un platou de piatră.se află un număr de şase grote de diferite mărimi situate în masivul calcaros ce constituie peretele de apus al cheilor prăpăstioase ale Olteţului.unde vin şerpii şi se încălzesc.Peşterile Sohodolului În partea de răsărit a comunei.este numită astfel de locuitori pentru că se află situată aproape de vârful masivului calcaros din dreapta Olteţului.Vârsta omului.în general.în uşoară coborâre.Peştera are la intrare o deschidere mare.deoarece era un loc prielnic pentru torsul fuioarelor de cânepă umezită de către femei.oferind adăpost. anul IV.are trei intrări şi are o adâncime de aproximativ 100 metri.la o înălţime de peste 250 metri deasupra albiei Olteţului.Peştera din vârf şi încă două peşteri. pag.Săpăturile locuitorilor în căutare de comori imaginare au scos la iveală oseminte de animale de peşteră (vulpi.Peştera Muierilor.sub rădăcinile cărora.alta decât renumita Peştera Muierilor din Cheile Galbenului.Este lipsită de precipitaţii stalagmitice.printr-un procedeu primitiv şi original.dar bogată în resturi fosile de animale şi în unelte primitive confecţionate de oamenii care au locuit-o. b) Peştera Şerpilor este situată la o înălţime de circa 80 metri faţă de albia râului Olteţul şi la o distanţă de 200 metri nord faţă de Peştera cu Şalitru.amestecate cu mâl argilonisipos.Cele şase grote sunt : Peştera cu Şalitru.cu un plafon ridicat la 10 metri.pregăteau un explozibil similar prafului de puşcă.din faţa ei putând admira platforma pe care sunt aşezate comunele Baia de Fier şi Polovragi.peştera nu ar putea fi uşor descoperită dacă paşii nu ar fi călăuziţi de poteca croită în diagonală spre nord.capre).În prezent.pe sub fagii bătrâni şi strâmbi.adus de apele de infiltrare. Nicolăescu .este situată pe muchia sudică a masivului calcaros din nordul satului Sohodol. precum şi vetre de foc.pe sub masive lespezi de calcar 5 D.iar lungimea ei accesibilă este de 100 metri.Podeaua peşterii este formată din îngrămădiri suprapuse de pietre de apă. a) Peştera cu Şalitru se află la o înălţime de aproape 60 metri de albia râului Olteţul.cu cărbuni şi cenuşă.5 d) Peştera din vârf .de la 50 la 300 metri.Această peşteră este.tavanul şi podeaua peşterii din care bătrânii satului.Locuitorii au numit-o aşa. uscată şi călduroasă. martie 1970. c) Peştera Muierilor.cu o mare deschidere spre sud-est. nr.Peştera Şerpilor.

şi-au făcut vizuini vulpile şi jderii.Este cea mai uscată,călduroasă şi accesibilă peşteră din acestea şase,deşi este situată la o înălţime de 300 metri deasupra albiei Olteţului şi are o lungime de peste 150 metri. e) Celelalte două peşteri se află mai la nord,în acelaşi masiv calcaros,una la picioarele Şurei descriind acel minunat monument al naturii,cealaltă,foarte greu accesibilă,la circa 100 metri mai sus de Peştera din vârf,în peretele vertical al masivului,la care nu se poate ajunge decât cu ajutorul frânghiilor.6 Şura O cupolă uriașă de catedrală gotică, a cărei arcadă se sprijină pe o coloană masivă de calcar înfiptă puternic în marginea prăpastiei ce se duce adânc până jos în cheile pe fundul cărora Oltețul își strecoară undele cristaline, în luptă cu stâncile prăvălite de sus. În mijloc, o masă naturala de piatră, pe care, probabil, în mileniile trecutului, oamenii de curând smulși din animalitate, frigeau vânatul prins în pădurile de nepătruns care se întindeau în toate părțile. Vetrele de foc, restule fosile de animale și ceramică primitivă confirmă fără putință de tăgadă, locuirea Șurei și a peșterii de lângă ea de cele mai vechi timpuri începând cu paleoliticul mijlociu. La picioarele cupolei, abia observată din poteca ce duce din vârf spre Șură, se ascunde peștera caldă, uscată, cu pereți afumați și netezi fără precipitații și stalagmitice, incăpătoare și bine adăpostită prielnică locuirii în toate anotimpurile.

1.3 Resurse principale

Comuna Baia de Fier este așezată în nord-estul județului Gorj, la o distanță de 49 km de municipiul Târgu-Jiu și la 74 km de Râmnicu Vâlcea. Cele două sate din care este alcatuită Baia de Fier și Cernădia ocupă o suprafață de 12.025 ha și au o populație de 4702 locuitori. Calea de acces este drumul național DN 67. Cea mai apropiată gară este la 35 km iar calea ferată industrială este tot la 35 km. Lupta de mii de ani a apei cu muntele a dat naștere la un minunat monument al naturii care, prin frumusețea lui, s-a impus ca fiind una din cele mai importante atracții turistice ale României: peștera Muierii. Aceasta are o lungime amenajată de 640 de m, iar pe stâncile de deasupra ei
6

Tr. Orghidan , În lumea subpământeană, Edit. Științifică București, 1997.

8

crește o floare rară, ocrotită prin lege – garofița de munte. Alte atracții ce țin de sfera culturală, sunt date de prezența bisericii construite în anul 1749, a altor biserici de lemn și de vecinătatea cu Mânăstirea Hurezu. Biserica din 1749 este declarată monument istoric. Picturile din interior sunt bine conservate și evocă atmosfera tipic brâncovenească. Alte resurse economice care sunt insuficient exploatate se înscriu în urmatoarele domenii. În agricultură, se poate practica extensiv pomicultura, cultura căpșunilor, afinelor sau zmeurei, viticultura sau apicultura. Toate acestea pot fi dublate de crearea de unități de producție care să valorifice producția astfel obținută. Prezența pădurii care se întinde pe 10.000 ha indică o altă activitate: colectarea și prelucrarea fructelor de pădure, a ciupercilor sau a plantelor medicinale. Există și alte posibilități de utilizare a acestei minunate resurse. Se poate amenaja un centru de vânătoare sau trasee forestiere și montane. Iubitorii sportului mai mult sau mai puțin extreme pot beneficia de circuite sportive pentru motociclete, zone pentru alpinism sau pentru paintball. Versanții muntelui sunt potriviți pentru amenajare a unei pârtii de ski care să îmbogățească oferta turistică a zonei. Râul Galbenu oferă și acesta o altă oportunitate de investiție: crearea de pastravării. 7 Toate elementele de mai sus crează imaginea unei zone deosebit de bogate în resurse care așteaptă să fie exploatate la justa lor valoare pentru binele comunității și a oamenilor de afaceri. Administrația este interesată să atragă fonduri în localitate pentru ca investițiile durabile vor da un impuls dezvoltării economice și vor crea locurile de muncă necesare ocupării forței de muncă locale. Primăria este pregătită să ofere sprijin celor interesați prin oferirea de consultanță și sprijin logistic, suport pentru prezentarea și reprezentarea în localitate, concesionări, intermedieri sau vânzări de terenuri și clădiri, acces la utilitațile publice, scutiri de taxe în temei legal și în funcție de investiție.

1.4 Clima și mediu
Clima regiunii în care se află așezată comuna Baia de Fier se integrează, fără excepții vizibile, în clima depresiunii getice din nordul Oleteniei. Carpații de la nord, precum și culmile destul de înalte din imediata apropiere a spatele comunei, influențează într-o bună măsură modificarea proceselor atmosferice de aici. În general clima Băii de Fier este de tipul climelor zonei adăpostite cu predominarea zilelor liniștite, calme, fără viscole iarna, cu zăpezi ce cad lent, în fulgi mari dar și cu ploi torențiale foarte abundente vara însoțite de descărcări electrice și adesea de vânt în vârtejuri. În munții de nord, clima este desigur mult diferențiată de cea din comună, în funcție de înălțimea acestora sau de înălțimea văilor, de pantele însorite, sau de cele aflate permanent în umbră.

7

Informații puse la dispoziție de Ocolul Silvic Baia de Fier

9

Nu rare sunt cazurile când pe creasta calcaroasă de la nord situata numai la 200-300 metrii de ultima casă din sat, zăpada este compactă,iar jos la picioarele ei, în sat, arborii sunt înverziți, pomii în floare și plugurile ară pe ogoare în cântecul primăvăratec al cucului și al privighetorii. Clima Băii de Fier, de astfel ca și a oricărei regiuni, este determinată de temperatura medie anuală, de temperatura maximă absolută și minimă absolută a lunilor din decursul anilor, de cantitatea precipitațiilor atmosferice, urmărită pe lunile cele mai ploioase și cele mai săcetoase, precum de vânturile ce bat în diferitele perioade ale anului. În comună, durata straului de zăpadă depășește de multe ori 70-80 zile pe an (decembriefebruarie- martie), iar numărul anual de zile cu îngheț (sub 0 grade) trece de 100, în timp ce numărul anual de zile de vară (plus 25 grade Celsius) ajunge la 125. Numărul anual al zilelor cu climă tropicală (cu temperatura maximă de peste 30 grade) variază între 20-25 ele fiind mai frecvente în lunile iulie și august. Cât privește precipitațile atmosferice cantitățile anuale ale acestora sunt determinate și influențate adesea de lanțul munților de la nord. În general, precipitațiile sunt determinate de ploile torențiale de natură convectivă. Repartiția acestor precipitații este neuniformă pe luni și ani, determinând adesea perioade cu precipitații abundente și perioade de precipitații insuficiente. Vântul predominant în perioada de toamnă și iarnă este crivățul care bate din nord-est cu viteză maximă de 8-12 metrii pe secundă, iar în perioada de primăvară și vară din direcția nordvest, bate austrul și băltărețul în general, viteza vânturilor este mult micșorată de lanțul munților din spate, iar cea maximă variază. Iarna, crivățul aduce temperaturi scăzute și zăpada abundentă, fără a fi însă viscolită, așa cum se observă în regiunile de câmpie. Căderea zăpezilor este liniștită iar înzăpezirile în sat n- au fost niciodată din cauza viscolirilor, ci mai ales din cauza abundenței ninsorilor. Nu s-au înregistrat niciodată avalanșe de zăpadă, deși satul este așezat cu spatele la culmea munților de calcar cu care se prelungește spre sud masivul Parângului aflat aici spre capătul final estic. Inundațiile sunt rare în comună, datorită așezării acesteia pe platforma ridicată cu 50-100 metrii față de albiile cele două râuri, Galbenul și Oltețul. Numai casele așezate pe valea puțin adâncită a Galbenului au de suferit, în primăverile cu topiri iuți de zăpadă în munte, sau căderi masive de ploi torențiale. Atunci apele Galbenului se umflă, se îngălbenesc (de unde îi vine și numele), trec peste malurile râpoase, ducând cu ele la vale pietre și trunchiuri de arbori smulși cu rădăcinele și pământul în care se găseau înfipte și inundă grădinile cu rădăcinele și pământul în care se găseau înfipte și inundă grădinile de zarzavaturi de pe ambele maluri ale lui. Puține case sunt amenințate de inundații, în asemenea prejurări. În trecut sufereau mai mult de pe urma

10

brebeneii (corydalis ceva). Gaița 8 Datele de mai sus sunt culese de la punctul meteorologic Polovragi. de toate genurile și de toate culorile. Prin pădurile presărate cu această mare varietate de arbuști și arbori mișună păsări nedăunătoare. salamandra și altele). crângurilor. zăvoaiele și pădurile răsună de cântecul și ciripitul altor specii. Pe malurile și zăvoaiele costelor celor două râuri crește înalt. precum și cheile calcaroase și abrupt din nordul comunei. În zăvoiul Oltețului. Ghiocelul zăpezilor formează un covor compact primăvara printre aninii din zăvoiul de la canton de pe valea Băii. iedera (hedera helix).5 Vegetația și faună Comuna fiind așezată în depresiunea getică destul de prielnică vegetației abundente. morile și joagărele aflate pe ele. răpitoare și unele reptile (șarpele. alunul. luncile de pe cursul superior al Galbenului și Oltețului. lăcrămioarele (convallaria majalis). Floarea paștelui (anemone nemorosa). sângerul și cornul (cornus sanguine). iar pe hotarele dintre case sau loturile livezului. ciocârlan și pițigoi care trăiesc în preajuma caselor.8 1. Prin cângul Sodolului. Dintre păsările. Spre toamnă și în timpul iernii cedează în fața gerului și a zăpezii. măceșul (rosa canina) își întinde lăstarii presărați cu ghimpi ascuțiți. Vegetația are un character exploziv primăvara și o dezvoltare maximă până la jumătatea verii. cele două livezuri (al Băii și al Sodolului). coada cocoșului (polygonatum officinale) și toporașii (viola adorata) cresc împreună cu diverse specii de orhidee. mejdinile (hotarele) dintre loturile caselor. cresc tufe de porumbari (prunus spinosa) cu florile dese și albe ca zăpada. situat în linie dreaptă. salcâmul (rabinia).apelor celor două râuri. făcând accesul omului aproape imposibil. la fel ca într-o pădure virgin din regiunea ecuatorului. În prezent aproape toate au fost desființate. socul. văile râurilor Galbenului și Oltețului. se agață de trunchiurile și crengile aninilor. ca și lunca sudică a Galbenului. în lupta pentru viață și supraviețuire. împreună cu tufe de răchită și păducel. în afară de vrabie. Mulțime de plante împodobesc cângurile satului. mari și mici. cireșul sălbatic și alti arbori. festuca. alopecuruș și altele. agrotis. la 2. drept și des arinul negru (alnus glutiosa).5 km. est de Baia de Fier 11 . Brândușa toamnei e prezentă printre răchițile Oltețului sau aninii Galbenului. gușterul. salcia albă (salix alba). agurida și curpenul (clematis vitalba). Sunt prezente peste tot : poa. Prin zăvoaiele cu anini și sălcii. rândunică. dumbrava cu stejari din sud-estul comunei. flora ei este nu numai abundentă ci și foarte variată. pe întreaga suprafață a celor două livezuri ca și pe sub mestecenii din mijlocul satului sau de pe dealurile Șarba și Măgura abundă nenumărate specii de graminee.

astfel : Zona pădurilor de foioase (aestisilvae) care se împarte în subzone pădurilor mixte (aestisilvae mixtae). carpenul (carpinus betulus). acestora li se adăugau hergheliile de cai. ciuhurezul și altele. iar pe stâncile Pietrei Ursului (muntele Catalinul) și pe creasta dintre Stânișoara și Micaia. pe golurile de munte menționăm : dedițeii (pulsatilla alba). anumite zone orizontale de vegetație. piciorul cocoșului (ranunculus glacialis). mai rar. cum sunt : macul de stâncă (papaver pirenaicum). Galbenul. lemnul câinesc (ligustrum vulgare). campanula abietina. avenastrum versicolor. cimbrul de munte și 12 . socul roșu (sambucus racemosa). păducelul (crataegus oxycantha) și altele. Naneșul. Dintre răpitoare amintim uliul porumbar (accipiter gentilis gallinarium) care face adevărate ravagii printre păsările de curte.Elementele arboroase existente în această subzonă sunt : fagul (fagus silvica). pișigoiul de pădure (parus mirus). sticletele (carduelis carduelis). geum montanum. constituind în timpul verii. care începe de la liziera nordică a comunei și subzone pădurilor de fag (fagetum). Micaia și Piscul. mierla neagră (turdus merula). cucul (cucus conorus). În timpul verii. anthoxanthum. părul păduteț (pinus piraster). vulturica (hieracium). compuse dintr-o vegetație format din : agrostis rupestris.(garrulous gladarius). corbul și cioara. Pășunile sunt. Zona pajiștilor alpine cu care se termină la înălțime munții (sempervirentiherbosa). - Subzona pădurilor mixte se găsește în contact cu terenurile folosite pentru cultura plantelor și se află la extremitatea sudică a munților. cireșul sălbatic (cerasus avium). luzula sudetica. ciuboțica cucului (primula minima). Zona pădurilor de molizi (aciculisilvae) mai îngustă pe alocuri. Stânișoara. un covor roșu îl formează smirdanul (rhododendron). dispărute aproape complet azi. sturzul (turdus viscivorus). ulmul (alnus incana). phyteuma nanum etc. toporașii (viola alpine) și altele. eretele (circus) și. hieraciun alpinum. nardus stricta. cresc o mulțime de flori și arbuști. carex dacica. la fel ca și ceilalți munți. în contact cu limita nordică clădită a comunei. chrysanthemum alpinum. mărul sălbatic (malus silvestris). hrana turmelor de oi și a cirezilor de bovine. În trecut. Pajiștile munților Catalinul. cares atrata. stânjeneii de munte (fris ruthenica).buchete de “nu-mă-uita” (myosotis alpestris). urcând spre nord până la confluența cu bradul. sunt în general compuse din ierburi viguroase. Zănoaga. Printre florile primăverii. Flora și vegetația munților din nordul Băii de Fier Munții Băii de Fier au. alunul (coryllus avellana). așezate unele mai sus decât altele. în general. care are cea mai mare lățime. pupăza (upupa epops).

Monografia Orașului Novaci. El aparține specie urșilor carpatini. Pe culmea calcaroasă din spatele nordic al comunei s-a dezvoltat o floră diferită de cea granitică. cu sau fără guler alb în jurul gâtului. prin adâncurile cu tufișuri dese așe izvoarelor Oltețului și Galbenului ca și pe vârfurile munților încoronați de nori și scânteiri de soare. întârzie să se întoarcă la stână. Este întâlnit adesea prin pădurile sau lăsătorile munților Stânișoara. Capra neagră (rupicapra carpatica) caracteristică golurilor alpine stâncoase. Zănoaga. iar în locurile unde se poate menține mai mult umezeala. Numărul exemplarelor nu poate fi stabilit.9 Fauna munților Băii de Fier În pădurile fag și brad ale munților din nordul comunei Baia de Fier. În fiecare vară. Micaia. Dintre animalele și păsările sălbatice care alcătuiesc fauna acestor munți munționăm : Cerbul (cervus elaphus hippelaphus) de tip carpatin. mâncându-le oile și vitele trimise la munte sau rămase pe plai pentru pășunat. trăiesc variate animale și păsări sălbatice. de culoare cafenie. care populează ochiurile de pădure. 2008. Cracul lui Jivan și Piscul. Pe stâncile aride și prăpăstioase vegetația este raraă și trăiește agățată de crăpăturile în care s-a depozitat humusul adus de ploi. 52 13 . el produce însemnate pagube locuitorilor din Baia de Fier. se adaogă mușchii. existent pe stâncle ascuțite din Piatra Ursului sau de pe colțurile Brădățelului. Adeseori el coboară în sat unde bagă spaima în vitele domestic. o descreștere numeric în ultimii 15 ani. Din cauza tăierii în bandă rasă a pădurilor de brad din bazinul Oltețului și al zgomotului permanent emis de fierăstraiele mecanice saul al motoarelor camioanelor și tractoarelor numărul cerbilor este în descreștere. seara. Cunoaște la rândul ei. stâncile adesea inaccesibile și tufișurile de nepătruns ale jepilor culcați de bătaia vânturilor și greutatea zăpezilor. în ultimii ani. Nu se cunosc cazuri de atacare a oamenilor. p. ci și din acestea. tot din cauza tăierii pădurilor de brad ce îi serveau de adăpost și refugiu. mai ales că ei nu numai din bazinul Oltețului în cel al Galbenului. Ursul (ursus arctos) este stăpânul pădurilor din această parte estică a masivului arângul.. care este întâlnit în luminișurile pădurilor de brad de la izvoarele Oltețului și ale Galbenului. trăiește pe țancurile Brădățelului din bazinul Oltețului și pe stâncile Pietrei Ursului din valea Galbenului. Dârvăneanu.cimbrișorul (thymus marginatus) precum și variate germinee. 9 Constantin I. Ea se compune în general din alge și licheni. Ursul reprezintă spaima turmelor de oi ieșite vara să pască în pajiștile alpine și a vitelor mari cornuted care. în văile adînci al Latorișei și Lotrului. Tipografia Grafica Plus SRL Deva.

corbul (corvus corax) și altele. merișor sau zmeură din munții Catalinn. îndeosebi. mierla gulerată (turdus torqatus alpestris). vânând șoareci. Piscul.Lupul (canis lupus) trăiește mai puțin pe golurile munților și mai mult prin pădurile din apropierea comunei. Printre stâncile jepăriilor din muntele Stânișoara și dosul Micăii aleargă grăbită fâsa alpină (authus spinoletta). În bazinul râurilor Galbenul și Oltețul aleargă peste luciul apelor cristaline mierla de apă (cinclus aquaticus). ciocănitoarea neagră (dryocapus martius). atacând cu precădere oile și porcii. sare în curțile gospodăriilor țărănești. cu coada lungă care se afundă cu multă dibacie în bazinele de sub cascadele stâncilor după pui de păstrăvi și viermișori sau râme. Luminișurile cu afine și coastele de zmeură sunt populate de gaița de munte (nucifraga carycatactes). Un future de culoare sură negricoasă (erabia glacialis) se așază din fugă pe ochiurile de zăpadă. florile primăverii. trăiește prin adăposturile stâncilor din Cracul Jivanului și scorburile fagilor bătrâni ai celorlalți munți . smeură sau merișor. iar pagubele anuale produse sătenilor sunt destul de însemnate. Printre florile stâncilor din Piatra Ursului și Piatra Tisei zboară și alte variate specii de fluturi frumos colorați. ascunzându-se cu dibăcie din fața oamenilor și sărind din creangă în creangă cu mare iuțeală cand e surprins de câte un trecător solitar prin pădurile secular. negreica și alte păsări tot atât de sălbatice ca și ea. Pe stâncile cu ierburi lungi. pițigoiul cu cap negru (parus atricapillus assimilis). pui de căprioară și alte animale sălbatice firave. Galbenul etc. De multe ori. tot grăbit. în întrecerea cu pitulicea. E văzut rar. După ce se ridică pe vârfuri de fagi sau brazi râde cu strigătul său sfidător de cei care i-au tulburat liniștea. care trăiește în pădurile de brad ale tuturor munților din nordul comunei și. Numărul lupilor este ralativ mare. trăiește fluturașul purpuriu (tichodroma muraria). întovărășit de pasărea omătului (montifringila nivalis) și de brumăriță (prunella collaris subalpinus). o specie de pescăruș al apelor de munte de culoare cenușie. Vulcanii sau vulturii înălțimilor (gyps fulvus) și acvila (Aquila chrysaetus) pot fi întâlniți în regiunea munților Micaia. atacând vitele aflate la pășunat. o atinge cu cornițele după care . Cocoșul de munte (tetrao urogallus). E frecvent întâlnit zburând pe crengile fagilor și brazilor sau în luminișurile cu afine. cu coada scurtă. intră în sat. Micaia. inelară. în preajma luminișurilor bogate în affine. Galbenul și Piscul. Râsul (felis lynx) de culoare roșcată. 14 . însoțit de femelă – găina de munte. păsări sălbatice. caută în zbor întortochiat.

În diverse straturi de cultură aflate în această peșteră. ursul (ursus spelaeus) leul. ea întinzându-se pâna departe în negura trecutului fără istorie scrisă. precum și numeroase fosile de animale nordice ca : mamutul. a contribuit prin resturile fosile umane descoperite de cercetători. abia rupt din animalitate. Sălcuța.n). rinocerul siberian. Ceea ce este foarte 15 . prima și a doua epocă a fierului (cultura dacică) epoca feudală târzie și recentă. precum și la conlocuirea lui. și“ vârfuri de suliță”. și 1955 în Peștera Muierilor din această comună au scos la iveala mai multe unelte aparținând așa-numintei culturi musteriene din paleoliticul mijlociu ( 120000-100000 ani î. Cu ocazia acestor săpături au fost descoperite numeroase „vârfuri de mână” și răzuitoare .CAPITOLUL II REPERE ISTORICE 2. Au mai fost decoperite în plus două podoabe de bronz : o sulă de arama și o verigă din epoca bronzului (1700 – 1000 î. Au fost descoperite în aceeași peșteră numeroase fragmente ceramice provenite din vase aparținând mai multor culture materiale ca : neoliticul timpuriu.1 Trecutul preistoric Baia de Fier este una dintre așezările omenești din țara noastră care. Cu toate deci că toate documentele scrise care o introduc în istorie datează abia de la sfârșitul secolului al XV – lea (1480). Glina III – Aninoasa.e.) cultură caracterizată printr-o tehnică mai evoluată fața de tehnica paleoliticului inferior. hiena peșterilor (hyaena spelaea) vulpea (canis vulpes fosilis) capra ibex. 1953. existența Băii de Fier ca așezare omenească este mult mai veche. în zecile de mii de ani. Coțofeni. pentru un timp îndelungat. când omul. trăia încă împreună și puțin diferențiat de antropoideldin care și-a smuls existența. speologi și istorici pe teritoriul ei. diverse rozătoare (cricetus cricetus) și altele. alături de alte câteva localități de pe glob. lucrate din os. prin șlefuire. precum și printr-o cioplire bifacială a pietrelor și a oaselor.n. impreună cu animalele sălbatice sau domestice. Cornișor. arheologii au descoperit numeroase vetre de foc din perioadele de locuire a ei în decursul mileniilor trecute. Cea mai puternică dintre toate însă este cultura dacică. Săpăturile arheologice înscrise de Institutul de Antropologie al Academiei Române în anii 1951. la studierea apariției omului pe pământ cu mii de ani în urma.e.

largă. gradul lor de desprindere din animalitate. culesul satisface mai puțin nevoile de hrana și vanatoarea joacă un rol tot mai mare. Vârsta omului . este faptul că a fost descoperit în această peșteră un maxilar inferior de om fosil aparținând culturii paleoliticului mijlociu. lup. așa cum se procedează și astăzi pentru a-i sili să iasă din bârlog. s-au putut număra numai pe podeau peșterii. căprioară. lipsită de curenți. felis leo spelae. pag.10 Peștera Muierilor de la Baia de Fier. Pentru a pune stăpânire pe această peșteră n-a acționat izolat. luând locul pădurilor de foioase. Cărbunii vetrelor de foc arată apoi că în vremea aceea pădura de conifer cobora pe văi și podișuri. de leu de peșteră. hyena spelae) prezentate în peșterile cercetate. Resturile fosile umane musteriene ale omului care a trăit în urmă cu peste 100 de ani – un craniu. anul IV. Nicolăescu – Plopșor .3. 83 16 . articol publicat în magazin istoric. și de la Ripicieni Izvor. La Baia de Fier si Broșteni în Oltenia. Armele. iar cei de pe malul Prutului. un fragment de madibulă si alte oase. precum și tehnica prelucrării uneltelor de muncă. vânau mamutul deasemenea erau vânate și alte animale. antilopă țărănească. cerb cu coarnele mari. 1970.interesant însă. curajul și organizarea n-ar fi dus la niciun rezultat dacă omul n-ar fi stăpânit focul. zimbru. Urșii nu ar fi putut fi probabil izgoniți decât cu ajutorul fumului. Tehnica vânătorească la care ajunseră musterienii peșterilor le îngăduia sa atace numai mamuții tineri. Nandru și Pestera în Transilvania și la Cheia în Dobrogea. călduroasă. ren. asin. Săpăturile au arătat că primii ocupanți au fost urșii peșterilor care își găsiseră aici bârlogul. cei de la Ohaba Ponor vânau calul. nr. marturisesc aceasta. rinocer siberian și altele. În vetrele de locuire întalnim oase de hienă. capră neagră. Animalele nordice ca mamutul ( elephas primigenius) rinocerul siberian (rhinoceros antiquitatis) renul (ragifer tarandus ) și mâncăciosul (gulo. Coroana măselelor acestui craniu a determinat pe oamenii de știință să ajungă la concluzia că hrana vegetală și mai ales rădăcinile jucau un rol important în alimentarea oamenilor din epoca paleoliticului mijlociu (musterian). cu intrarea însorită putea adăpostii la nevoie o colectivitate umană de peste 200 suflete. martie. dar și in așezări sub cerul liber. cerb nobil. leul și hiena peșterilor (ursus spelaeus. resturile scheletice a 183 urși. la Ohaba Ponor. O întreagă comunitate a dat lupta pentru smulgerea peșterii din ghearele urșilor. Dovezile materiale ale existenței musterianului în țara noastră sunt cunoscute mai ales în peșteri. parte component a unui schelet fosil de homo sapiens.gulo) apoi ursul. bour. 10 D. În vreme ce musterienii de la Baia de Fier vânau mai ales ursul de peșteră. Descoperirea acestui schelet indică apariția primilor oameni pe pământul patriei noastre. Clima fiind rece și uscată. În cimitirul lor. in vreme ce musterienii de la Ripicieni Izvor vânau obișnuit mamutul indiferent de vârsta. țap de munte. ocuparea peșterilor corespunde unei perioade climatice reci și anume stadiului glaciar Wurm I. râs.descoperite în peștera de la Baia de Fier aparținand unei femei în vârsta de 40 – 45 ani de tip “homo sapiens fosilis” (omul de tip actual).

III. Acest homo sapiens a dat astfel naștere formei rudimentare a comunității gentilice. în masa tribală. care a continuat să se perfecționeze necontenit în timpul paleoliticului superior (100000 – 10000) ani înaintea erei noastre. S. Războinicii daci din cadrul tribului au determinat diferențieri și mai pronunțate.Între locuitorii acestei peșteri și cei din peșterile aflate în cheile Oltețului. S. de la locul numit până astăzi “la băi” (km. diferențieri care au marcat începuturile trecerii de la orânduirea primitivă spre cea sclavagistă. au început să se înmulțească relațiile de muncă mai întâi și dintre sexe. Tot în această perioadă au fost descoperite și câteva vârfuri de suliță lucrate din os șlefuit. La Baia de Fier însă. În multe locuri. Academiei române. În ultima fază din epoca fierului ( anii 550 – 300 î. Din această epocă (1150 – 100 ani î.19. ne arată că ele datează din epoca aurignacianului mijlociu ( 80000 – 70000 ani î. prin intermediul coloniilor grecești din sudul Dunării. vol. Edit.e. economice și sociale. prelucrate din cremene. 11 Reproducere din lucrarea . Cuptoarele în care s-a topit minereul de fier extras de pe valea râului Galbenul. urme a căror existență însă se pare că este mult mai recent. pag.e. fie pentru urcarea pe munți cu hrana și uneltele de vânat – spre deosebire de epoca bronzuluii. mai numeroase și tot atât de bogate în resturi fosile ce se așteaptă a fi date la lumină. Ea a fost marcată prin folosirea și prelucrarea minereului de fier pentru confecționarea diferitelor unelte de muncă și vânătoare. inclusive a celor de luptă. au ieșit din peșteri și au început să trăiască în aer liber. fie în luptele dintre triburi. Materiale și cercetări arheologice. în contact cu lumea scitică. 1957. Urme despre viața. Epoca fierului și Baia de Fier Se știe că epoca fierului reprezintă cea de a treia etapă a orânduirii primitive pe teritoriul patriei noastre. România au scos la iveală urmele cuptoarelor primitive de topit fierul. 7) se pare că au fost fie în imediata apropiere a locului de extragere a minereului.n. ei au continuat să locuiască încă mult timp în peșterile din nordul actualei commune.n. cultura și ocupația triburilor formate din populația ieșită din peșteri au fost găsite la Baia de Fier și din epoca neolitică (epoca nouă a pietrei). Vetrele de foc și uneltele care aparțin tehnicii lamelare (cuțite cu două tăișuri. mai apoi.). ca și multe alte triburi băștinașe geto-dacice. a fost descoperită în Peștera Muierilor o zăbală de cal ceea ce indică folosirea calului ca animal de călărie. Nicolăescu – Plopșor și colaboratorii : Șantierul arheologic Baia de Fier 17 . și îndeosebi cu civilizația greacă. răzuitoare) descoperite în Peștera Muierilor. până in imediata apropiere a peșterii din care ieșiseră strămoșii localnicilor.e. când calul a fost folosit pe cuprinsul patriei ca animal de tracțiune.11 Săpăturile arheologice făcute în anii 1957 – 1958 în fundul de căldare în spatele cheilor râului Galbenul de către Academia R. articolul lui C. fie întruna din penile înșirate de-a lungul văii aceluiași râu.n. oamenii acestor vremuri.) tribul dacic din Baia de Fier a intrat.

Înfeudarea a cuprins mai întâi. organizată sub forma de obște sătească. Pământul pe care s-a configurat. prin creșterea numărului de țărani legați de moșiile domnești și boierești. au ieșit treptat de sub regimul juridic al stapânirii în devălmășie. și Negrea (astăzi Negreni). cu teren alcătuit mai mult din suprafețe cu fâneță natural. cirezile de cornute și turmelor de oi pășunând în devălmășie pe moșia comunei. în secolul al XV –lea numai moșia și pe țăranii satului Baia. propice creșterii fânului natural și anume cea care alcătuiește și în prezent “dealul Băii”.” Cormățelele”. și terenul acestui sat a fost inclus în feuda mânăstirii Hurezu. “Rariștea” (balta) precum și dealurile “Măgura”. prin procesul specific de delimitare a unor loturi individuale. prin aceasta. în urmă cu multe secole. legătură (dependență) în care și locuitorii din Baia de Fier rămân până la secularizarea moșiei lor din proprietatea mânăstirii Hurezu la 1863.) 18 . locuitorii s-au dedicate. Treptat. deci cu mai puțin teren propice culturilor de cereale si legumelor. în urma cu cinci secole. prin titularii lor . Sohodolul. viță de vie și perdele de păduri natural. actuala comună Baia de Fier. Ioan Cuza. trecerea satului dintr-o proprietate în alta. de către domnitorul Alex. Procesul individualizării loturilor a operat mai întâi în vatra satului.”dealul Sohodolului”.2 Atestare documentară Toate documentele care s-au păstrat despre existența Băii de Fier ca așezare sătească în secolele trecute atestă. Restul suprafeței de teren din afara vetrei de sat. ocupației de creștere a vitelor. cu moșia și țăranii lui și-au păstrat în continuare. poienile de pe valea râului Galbenul (Crivinii.2. Dată fiind poziția de munte a acestei așezări țărănești. pentru apărarea lor împotriva diferitelor forme de rentă feudală. cu deosebire. până în prima jumătate a secolului al XVII –lea forma proprietații țărănești libere. în jurul caselor familiale rar amplasate. această formă de proprietate devălmașe a intrat în descompunere. Padeșul etc. care. a fost stăpânit la început în devălmășie. încă din străvechi timpuri. acapararea de către domni și boieri a mai multe sate libere și. Satul Sohodolul. după care. Comuna Baia de Fier apare în documentele secolelor XV –XVI ca fiind alcătuită din doua sate – Baia și Sohodolul – iar după aceea. frământările țăranilor lui pentru pământ și într-o însemnată măsură. din trei sate și anume: Baia. Secolul al XVI – lea se caracterizează prin destrămarea obștii țărănești libere. plantații de pomi roditori.

boierească. Radul și Pătrul. Despre toponimia slavă din Oltenia. Prioriștea. pentru „căci le sunt vechi ocine” (moșii). diferiților lui slujitori. Craiova. Celelalte suprafețe de teren. Prin el. printre care este numărat și satul Bania. Toate manuscrisele care atestă existența istorică a acestei așezări sătești. mânăstirească ) a fost inclusă cu timpul. asupra Rariștii. proprietate obștească a comunei (izlaz communal) administrate fiind de comună. rezultă că voievodul Basarab cel 12 I. Luncile Galbenului. au fost și au ramas legate de moșia care a trecut succesiv de la un boier la altul și de la aceștia la mânăstiri. Orice locuitor își poate “învoi” vitele să pască.) a continuat să fie stăpânită sub forma proprietății devălmașe de către toți locuitorii satului. 1987. cu aproape 500 de ani în urmă. soția lui Ticuci. Basarab cel Tânăr voievod. reprodus mai jos în fotocopie și traducere românească.73. pe aceste porțiuni de “izlaz” în schimbul unei “taxe de pășunat” plătită ca venit comunei. pag. Plaiul. domnitorul Munteniei. Mirușa etc. Din primul document păstrat. moșia schimbându-și din când în când doar stapânul. așa cum desigur și sute de ani mai înainte de această dată. Din acest prim document rezultă că satul Bania apare în istorie ca sat domnesc. dar ea s-a exercitat în mod deosebit asupra celor două livezuri cu fâneață natural de pe dealul Băii și al Sohodolului. Locuitorii apar ca clăcași pe moșia acestui jupan Ticuci boier al voievodului Basarab cel Tânăr și timp de sute de ani după aceea. moșii date mai de mult de domn Dobrei.precum și golurile cu fâneață de pe „drumul muntelui”(Șarba. asupra pădurilor mixte și de conifer și a ochiurilor de poieni din munții de la nordul comunei. fie pe calea cumpărării. Primul document păstrat până în prezent și care confirmă în formă scrisă existența istorică a satului Baia de Fier datează din 8 ianuarie 1480. întreaga moșie a satului. împreună cu locuitorii de pe el. Cornățelele. precum și asupra golurilor de pășunat din munții Micaia Piscul. Din perioada existenței independente a comunei Baia de Fier și a locuitorilor ei în condiția de „țărani liberi” nu ni s-au păstrat documente scrise. începând cu sfârșitul secolului al XV –lea și până după anul 1864 când comuna și locuitorii ei își redobândesc condiția juridică și economică de așezare sătească cu oameni liberi. dobândite de ei „fie pe calea moștenirii. evidențiindu-se numeric pe oameni. stăpânirea peste 24 sate. Vitele cornute învoite să pască pe izlazul comunal „se înfiereaza” (se înseamnă cu fierul roșu în șold) iar ovinele se numără. provin din perioada dependenței feudale a satului. 19 . iar unele continuă să fie și astazi. scris în lima slavonă. și fraților săi Bran.12 În proprietate feudală ( domnească. aparținând domnului și pe care acesta îl donează. Catalinul și alții. după buna lui voie . fie pe calea de zestre”. Mirușa și altele) au ramas. întărește boierului Avram Ticuci. Coasta Oltețului. cu iarbă natural pentru pășunat (Măgura. de primăvara până toamna. fără să se schimbe prin acesta și condiția juridică a locuitorilor. Donat . starea juridică și condițiile economice ale locuitorilor.

prestau serviciul de călăuze pe locuri și văi cunoscute numai lor. Importanța acestui document constă în aceea că el ne prezintă pentru prima dată. pentru că ne pune în lumină cu 5 secole în urmă posibilitățile economico-financiare ale moșiei. cuprinsul acestui document. tăiau și probabil valorificau copacii pădurilor din munții care îi străjuiau la nord. etc. pentru că au cumpărat Ticuci și frații lui de la Moga pe 70 de florini. apare și numele de Baia sau Baie. de albinărit. pag.Tânăr a întărit boierului Tecuci și fraților lui moșia Bania odata cu alte moșii enumerate în document „pentru că le sunt vechi moșii”dobândite deci pe cale de moștenire. Desigur că aceste îndelemniciri ale clăcașilor de pe moșie veneau odată cu ei din secole mai vechi decât cel al XV –lea când documentul ne confirmă producția locală. pentru că le sânt vechi moșii. Edit. cu inimă curată și lumină a domniei mele și am daruit domnia mea această autocinstită. această prezentă poruncă a domniei mele cinstitului boier al domniei mele.. de dijmă. domn. iar scutirle acordate acestuia. berțeg al Amlașului și Făgărașului. din epoca dacică și peste care se altoiseră diverse elemente roamantice. fiul bunului Basarb voevod. Fundația Regele Carol I.P. încă și pe părțile de peste munți. de vinăriciu. Indică felurile și posibilitățile producției materiale ale moșiei. Bran și Radu și Pătru. 137 ) 20 . Iată în parte. toate acestea indicând o milenară așezare omenească ce data. și a porcilor. a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoință. Documentele Țării Românești ( 1369 – 1490) . coseau fânul pentru hrana vitelor. jupanului Ticuci și fraților lui. în traducere românească. dându-ne prin aceasta prețioase informații despre producția materială a țăranilor iobagi legați de ea. la sfârșitul acestui secol. Bania și Gilort și Polovragi și Spineni și Budoni și Pârâieni și Scurta și Strâmbățați și Călești și Brăești și Curtea lui Vâlcan. spre deosebire de altele. București. 1938. aflat în Arhivele Statului București. în care. din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlabiei. de globale etc. efectuau transporturi. a oilor. după aceia a schimbat Ticuci cu frații Turița cu popa Sătcelu pentru a treia parte din Ștefănești și 13 P. Io Basarab cel Tânăr voevod. până la jumătatea secolului al XVII –lea (1645) când comuna este identificată pentru prima dată cu numele de Baia de Fier. care este de-asupra tuturor cinstelor și darurilor. alături de Bania. iar acest nume se reproduce și în documentele secolului al XV –lea. cu creșterea vitelor și. în urmă cu 5 secole. după originalul slav. pe care sus numitul boier Tecuci le dobândise prin cumpărare. cultivau vița de vie. Panaitescu . cu albinăritul. Confirmarea satului în proprietatea boierului Tecuci cu frații lui ca veche moșie indică valoarea ei economică pentru proprietarul feudal. în special. Documentul numeste Bania. când ni se confirmă existența lor. ca să le fie satele anume. După aceea iarași să fie Mogoșani și Turița. menționate în continuare de document. de vama oilor și a porcilor. cu siguranță.13 Întru Hristos Dumnezeu bine credincios și bine cinstitor și de Hristos iubitor și autocrat. Din document rezultă că locuitorii satului se ocupau. 310 – 314 ( Documentul nr.

și al lui Cazan vistier. Printre martorii menționați de document figurează și numele lui jupân Stanciul. de vama porcilor de albinărit. Pardos clucer. dincolo de hududoi. Cazan vistier. de găletărit. Basarab cel Tânăr voevod.14 14 Documentul se gasește în Arhivele Statului. partea de nord a satului Sodolul. nici globnic. fapt pentru care a constituit obiect de preocupare și apropiere din partea boierului Ticuci. . fără a se putea deduce originea ei din vechiul boier domnesc al lui Basarab cel Tânăr.(urmează un blestem domnesc. jupân Neagu fost dvornic. de dijmă. nepoților lor și strănepoților lor. poartă numele de „dealul viilor”. Târgul Gilort. Polovragi și altele.. de gloabe și de posadă. din mila lui Dumnezeu domn. mai multe sate din Oltenia. Ianuarie 8 zile anul 6988 (1480). pe toată durata vieții domnitorului și tot din el rezultă că în urmă cu aproape 500 de ani. de copaci.. Staico comis. De aceia am dat domnia mea de ocină și de ohabă și de nimeni neatinse lor și fiilor lor. deși astăzi viței de vie aci este doar sporadică.. în urmă cu aproape 500 de ani. Dacă se întâmplă moarte vreunuia dintr’înșii. cu rol economic determinat. jupân Neagoe al lui Borcea.. câte se află în țara și stăpânirea autocrată a domniei mele și să nu cuteze să-i prigonească nici judecător. București. Mânăstirea Hurezu. în veci. Martorii : Jupân Dragomir al lui Manea. de călăuză și de toate prestațiile și dăjdiile mari și mici. pach. documentul 102. Radul și Pătru. logofăt. lui Ticuci și lui Bran și lui Radul și lui Pătrul. Mogoșani. jupân Pladul mare dvornic. printre care Bania. ci să fie celor rămași. Din documentul acesta rezultă că cei trei frați ai lui Ticuci au răscumpărat de la domn vinăriciul domnesc pe doi cai turcești. Să fie scutiți. prin conținutul lui. nici bircei. după care sânt menționați martorii).. începând de vama oilor. Existența acestui prim document ne confirmă. nici unul dintre boierii sau dregătorii domniei mele. După aceia a venit Toader din Ștefănești în fața domniei mele. că la 1480 satul Bania (Baia de Fier) era o așezare temeinică. de transport. De altfel. Radul poharnic. Prin acest document domnitorul Vlad Călugărul întărește celor tre frați ai boierului Ticuci și anume Bran. Stanciu postelnic și eu Mihnea care am scris în Cetatea Nouă de scaun București. Stan dvornic mic. în comună se cultiva destul de mult vița de vie. 21 . Dintre acestea numele de Stanciu este purtat și azi de o familiei veche din Baia de Fier. Alt document care confirmă existența satului Baia de Fier la sfârșitul secolului al XV – lea datează din anul 1484. de vinărici.(urmează numele altor sate și sălașe de țigani întărite de voievod boierului Ticuci). Petru stolnic. pradalnica să nu fie la ei. de cositul fânului. XIX. pînă astăzi. jupân Stanciul logofăt. prin dania domnului.Din aceia am dat și domnia mea ca să le fie de ocină și de ohabă. nume pe care le găsim în documentele ulterioare figurând în calitate de proprietari ai moșiei Bania.. pentru că va plăti mare rău și urgie de la domnia mea. pecete aplicată.pentru jumătate din Vălari. original românesc.

Coasta. (deci fără Bran) o dată cu mai multe sate din Oltenia de nord. Oprea cumpărate de la badea din Baia cu 2700 asprii ocina și cu 1000 de asprii țiganul. ca să le fie satele anume : Polovragi toți și Racovița toată și cu munții anume : Preslopul și Suharna și Neagovanul și Bania toată și cu Micaia și Ivahna. Cit. întărește lui Lupu și lui Manea. cu singura deosebire că în locul boierului Ticuci figurează ca titulari ai dreptului confirmat de el..) în timp ce alții și-au pierdut denumirea p dată cu scurgerea sutelor de ani ce au urmat după 1502. întrucât acesta din urmă probabil murise între timp. Pag. Op. și Petru. ocine în Poieni și un țigan. Io Radul voevod și domn. munți. fiul marelui și prea bunului Vlad voevod. încă și aș părților de peste munți. care stă mai presus de toate cinstitele daruri. Iată cuprinsul documentului aflat în Arhivele Statului București. și satul Bania. un alt document ne arată că Mihnea Turcitul voievod. întăriți de domn celor doi boieri o dată cu satul căruia îi aparțineau. Reproducem din documentul respectiv. Amlașului și Făgărarașului herțeg. care este destul de mare. și care nu au putut fi identificați până în prezent.15 Întru Hristos dumnezeu.(urmează numele altor sate. Borra. Importanța acestui document pentru comuna Baia de Fier constă în aceea că el face mențiune despre munții care aparțineau la acea dată comunei. Șolda.P. munți dintre care unii poartă și azi același nume (Micaia. Ocina pe care a vandut-o badea o avea din veche moștenire. 15 Document reproduc după P. a binevoit domnia mea cu a sa bunăvoință și cu curată și luminată inimă a domniei mele și am dăruit domnia mea acest întru totul cinstit și cu frumoasă față și preacinstit. Prin el. câți le va lăsa dumnezeu. frații lui Ticuci. același conținut ca și cel din 1480.Documentul acesta aflat în original slav în Arhivele Statului București are. anume Ștefanul și Curtea lui Vâlcan și Budoi cu muntele său și a treia parte din Tereuja și Vâlcan și Budoi cu muntele său și a treia parte din Tereuja și Vâlsănești toți și Pârâiani toți și Scurta toată. numai începutul care prezintă marea importanță că face pentru prima dată mențiunea despre munții ce aparțineau satului Bania. cu vinăriciul acestora și cu mai mulți țigani. Numai Piscul lui Stroe este individualizat și astăzi cu numele de „Piscul Boierului” fără a mai fi identificat numele boierului care l-a stăpânit ani îndelungați. Panaitescu. în limba slavă. din mila lui dumnezeu și cu darul lui dumnezeu. 346 -348 22 .. Piscul lui Stre și cu muntele său Coasta și Borra și Mogoșani toți și cu muntele Părăginosul și Ștefănești toți și Vălarii și muntele. țigani etc.)” . Un alt document scris. Menționăm printre aceștia pe Ivahna și Solda. stăpânind și domnind peste toată țara Ungrovlahiei. preacinstitului vlastelin al domniei mele jupan Radul și fratelui său jupan Petru și cu fii lor. binecredinciosul și binecinstitorul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul. data documentului. iulie 29. păstrat până astăzi și în care se vorbește despre Baia de Fier datează din 9 martie 1502. voievodul Radu cel Mare întărește cu imunitățile boierului Radu. ca structură. La 1578. acest hrisov de față al domniei mele.

pentru aceste datorii. În frecvente cazuri.7) 23 . partea lui badea din Baia. în anul 7086. pentru 2700 asprii gata. la scurt timp după răscumpărare. fie drept plată pentru neachitarea datoriilor de către boierii titulari. domnitorul Radu 16 Text reprodus după Academia Română . Vlad Vladul logofăț. io Mihnea voievod și domn a toată țara Ungro-vlahiei. Iar sluga domniei mele care este mai sus scris. pentru că l-a cumpărat tot de la badea din baia pentru 1000 de asprii. în final sub stăpânirea mânăstirii Hurezu din Vâlcea. Buc. fiul marelui și prea bunului Alexandru voievod dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugii domniei mele lui Lupu și cu fiii lui. pag. mare sluger. Lupul el a cumpărat de la badea. Astfel . Deaceea și domnia mea le-am dat mai sus zisele ocine. În a doua jumătate a secolului al XVIII –lea. câți îi va lăsa dumnezeu. neputându-și plăti anumite datorii. La 7 februarie 1612 (7120). La un an mai târziu. Și vânzătorii au vândut de a lor bună voie și acei oameni mai sus scriși au cumpărat cu știrea și cu voia tuturor megiașilor lor dinprejur. mânăstire cu care sătenii se vor jude apoi timp de aproape 60 de ani (1776-1835) pentru a-și câștiga libertatea. oricât se va alege partea lui. să le fie de ocină și de ohabă.11 (Documentul nr. Iată și martori punem domnie mea : Și am scris eu. dintr-un document ce datează din 27 februarie 1611 (7119)16 rezultă că Radu Vodă Basarab a confirmat marelui sluger Preda dreptul de stăpânire pe jumătate din satul și moșia Baia. ocină veche moștenire. fie sub formă de danie domnească.” În tot secolul al XVII –lea documentele păstrate arată că moșia Baia a fost confirmată de diverși domnitori boierilor lor. toată. Documente privind istoria României. veacul al XVI-lea. Căzan. cu iobagii de pe ea. vinde aceste moșii lui Preda. luna Iulie 29 zile și de la Adam până acum la această scriere cursul anilor. anume Oprea. Și iarăși să-i fie lui Lupu un Ațigan.„Din mila lui Dumnezeu. moșia Baia de Fier a ajuns. de peste tot hotarul și din munte pentru că această ocină a fost a lui badea din Baia. (1776) tot trecând de la un stăpân la altul. domnitorul a mai confirmat aceluiași sluger și dreptul de proprietate asupra a jumătate din Ciuperceni. ea devenea obiect de însușire din partea altui boier. în 1612. Alun și Ștefănești. De asemenea moșia a trecut succesiv de la un feudal la altul și pe calea vânzării. lor ți fiilor lor și nepoțilot și stranepoților și de nimeni neclintit dupî porunca domniei mele. ca să-i fie lui ocină în Poieni. sate care până atunci aparținuseră tot lui Căzan din Baia. 1951. a moștenirii sau a fost pur și simplu cotropită chiar de domn (Matei Vodă) și apoi răscumpărată cu bani grei de către locuitorii satului.

24 . dăruiește. Domeniile feudale create. Documentele timpului menționează și robota care era o formă de rentă în muncă. se constată că încă din secolul al XV-lea. reprezentând o formă de rentă în bani datorată fie stăpănului feudal de către țăranii dependenți și țigani.) imunități de care nu se bucurau iobagii legați de moșie. logofătul Danciu din Pârâieni cumpără. pentru 2050 asprii gata. aratul. seceratul. ele fiind considerate pământuri ale statului sau chiar ale voievodului. anterior prin înghițirea pământurilor țărănești. aunor acte de vitejie sau slujbăîndelungată și credincioasă. sunt acum consolidate prin acte unilaterale de voință ale voievodului. în parte. la rândul său nu a păstrat moșia Baia de Fier pentru sine. lucru pe care slugerul îl și realizează. În felul acesta. unele documente precizându-ne chiar distanța. căratul recoltei boierului sau mânăstirii etc. Dăjdiile datorate de țărani și despre care amintesc documentele vremii nu includeau în cuantumul lor și birul. spre deosebire de dajdie. împuternicește pe slugerul Preda să preia moșiile în contul datoriilor. de copaci. Robota se făcea adeseala depărtări mari de sat. birul apare ca o datorie bănească cuvenită statului și care . lipsind pe țăran de la munca propriului ogor. boierilor săi sau mânăstirilor. care era datorat separat de ele. fie domnitorului. această moșie „satul cu toți rumânii ți cu tot venitu de peste tot hotarul cât să va alege” ca să fie „sfintei mânăstiri de întărire și călugărilor de hrană și de îmbrăcăminte” iar „lui (domnitotului n. Ea trebuia executată vara.) și răposaților părinților lui spre vecinică pomenire. Constantin Brâncoveanu. cu întâietate pentru nobilul feudal. iar după alte documente chiar din secolul al XIV –lea. la 16 decembrie 1691. de la Petrișor și fiii săi Stan și Preda din Bârsești-Vâlcea. săpatul. În felul acesta țăranii erau supuși unei duble exploatări și anume : una din partea feudalului (boier sau mânăstire) și alta din partea statului. de dăjdii mari și mici etc. în acest din urmă caz îmbrăcând și forma tributului țării către turci.n. pe teritoriile feudale. de dijmă. Zidind mânăstirea Hurezu. După 20 ani (1632) un alt boier. de vinăriciul domnesc.” Din documentele prezentate până acum. pe care el le dăruia sau le întărea. ca și din altele care s-au succedat lor. tot pentru datorii. domnitorii acordă boierilor feudali diverse imunități fiscale (scutirea de vama oilor. al cărui ctitor devine. voievodul dispunea de ocinele țăranilor. Concomitent cu aceste acte de dispoziție.Vodă Mihnea. de sate întregi. prin hrisov. de gloabe. ca urmare. care este o rentă în bani plătită de țăran stapânului teritorial. era ridicat chiar și feudalii respectivi prin slugile lor numite birari. jumătate din satul și moșia Baia. a porcilor. de albinărit. prezentă sub forma căratului lemnelor la boier.

bine presată și arsă. cu tencuială din var și nisip care a făcut priză bună. Craiova. Tinda și interiorul bisericii sunt pardosite cu blocuri mari de piatră cioplită.2. lung de 65 cm. Biserica are o singuă turlă. Ușa de la intrare este fixată în tocuri tot de piatră cioplită scluptată la exterior cu frunze de viță și petale de mărgăritar. precum și între aceasta și altar. pe valea râului Galbenul. al XVI –lea și problema începuturilor mânăstirii Polovragi. la începutul secolului al XVI –lea. strâmpte în afară și în interior. în față la care se urcă din interiorul naosului. Andreescu . care cuprinde. Crețeanu și Șt. între naos și pronaos. lat de 32 cm și gros de 15 cm. 25 . Edit. de formă pătrată și dreptunghiulară. Pereții exteriori însă sunt realizați din cărămidă și piatră de apă având o grosime de 80 cm. Centrul de istorie filologie și etnografie. pe nouă rânduri cu litere săpate în sensul vertical al pietrei. În interior. Ferestrele formate în ei. O inscripție necunoscută din sec. 1978. Existența unei vechi biserici care a precedat-o pe cea prezentă ne este confirmată de o inscripție descoperită în primăvara anului 1966 pe teritoriul comunei Baia de Fier. formată din trepte confecționate din prisme de stejari cioplite din secure. în limba slavonă. Deasemenea amplasarea ei aici a fost determinată și de faptul că ea nu putea fi construită decât în imediata apropiere nordică a unei precedente biserici și a unui cimitir situat în jurul acelei biserici astăzi dispărut. ea reprezintă cu prisocință secolul în care a fost ridicată și confirmă vatra satului existentă în urmă cu peste două secole. Academiei Române. La baza turlei. se află ziduri despărțitoare groase din cărămidă măruntă fără amestec de piatră. textul pisaniei acestei vechi biserici construită in nordul satului Baia. pe care se sprijină puternic coloanele exagonale împreunate sus prin arcade în semicerc. pe o scară în spirală. aceasta este construită cu ziduri groase cu piatră de râu și cărămidă măruntă locală.17 În ceea ce privește actuala biserică parohială a comunei Baia de Fier. cu fața la albia acestuia și altarul ce strabate satul de la sud la nord. spre cheile calcaroase în al căror perete vestic se ascunde” Peștera Muierilor” până la care distanța nu este mai mare de 1 km. incizată pe un bloc calcaros de piatră. Ea are în față un pridvor cu zid gros de peste 80 cm. construite din cărămidă măruntă. un valoros monument istoric reprezintă din punct de vedere arhitectural și pictural stilul brâncovenesc specific secolului al XVIII –lea. Așezată în nordul comunei. sub acoperiș se află o cameră secretă numită „casa turcului” pentru că ea constituia locul de refugiu 17 R. dau clădirii aspectul unei cetăți medievale cu crenelurile epocii.3 Monumente istorice Biserica din Baia de Fier Actuala biserică a comunei Baia de Fier.

precum și a altor elemente componente ale diferitelor construcții gospodărești în urma cu două secole. pe plafonul ei sunt pictate cele șapte sinoade ecumenice. Pictura. Pe marginea fondului pictural. prin prescurtare. nici satului și nici bisericii „Sohodolul” ci. Locuitorii acestui sat. El este larg. pentru nevoile lor proprii. Pag.în cazuri de begenie. cit. inclusiv bisericile construcția ferestrelor. a acoperișurilor de case din șiță. ornamente ce încadreaza figurile slave și anahoretice ale sfințiilor cu bărbi alungite până la picioare. în urmă cu aproape două secole. a aplicării ușilor și ferestrelor. este alcătuit din bârne în forma unei jumătăți de cilindru. Nițulescu. Are formă dreptungiulară fiind așezată pe o temelie din piatră de calcar adusă din masivul calcaros din imediat apropiere a ei. O particularitate picturală. cât și în interiorul bisericii. îi zic biserica din satul Sodolul. Acoperișul bisericii este din șiță. biserica a purtat mult timp numele de biserica lui Luță Piscupu pe atunci țârcovnic al bisericii și donatorul terenului pe care ea a fost așezată. 208 . Interesul pe care-l prezintă biserica astăzi închisă cultului constă în faptul că ea ne atestă dezvoltarea meșteșugului de cioplire în lemn și tehnica încheierii la capete a grinzilor prin care se construiau casele. În pereții laterali se află câte o fereastră mică îngustă și înaltă format din toc de lemn cioplit din secure. Tavanul. frescă bizantină. este bine conservată atât în tinda de afară. precum și toți locuitorii comunei Baia de Fier nu-i zic.209 26 . an săpat în grinda de lemn așezată deasupra ușii de la intrare. peste zidul exterior spre a-l feri de ploi și de îngheț. lănteți și căpriori ciopliți din secure. odinioară în mijlocul satului Sohodolul. Biserica este construită din bârne de stejar și brad cioplite din secure. bârne ce se sprijină cu un capăt de peretele capetesmei iar cu celălalt pe peretele ce desparte tinda de naos. Hramul bisericii a fost fixat la Duminică tuturor sfinților. Biserica Sohodolului În nordul satului Sohodol. se află construită din lemn fără un stil definit. masiv numit de localnici Cornățele. de către fierarii timpului. dintr-un document original păstrat din anul 1835 rezultă că la acest an existau în sat un număr de 36 capi de familie. Construită din bârne de ștejar în anul 1809. alungit mult înafară. partea de răsărit a comunei Baia de Fier. Op. iar biserica a fost construită de către aceștia. ea ne atestă numărul mic de familii din care se compunea acest sat. 18 I. cât și pe grosimea pereților interiori ai ușilor și ferestrelor sunt zugrăvite multe flori și ornamente reprezentând coarde și frunze.18 Așezată pe muchea unui dâmb. încheiate la capete. rar întâlnită la alte biserici o constituie fresca din tinda de la intrare unde. cu grilaj din vergele de fier cu flori realizate prin îndoirea la cald a vergelelor. Astfel . biserica Sohodolului. în formă rotundă.

imitând strunjirea. spre deosebire de băieși ei nu au fost clăcași pe moșia Baia. pământ. O pisanie necunoscută din comuna Alun. biserica are o mică tindă. Ortogenarii satului ]ntreba’i despre trecutul acestei biserici în jurul anului 1950. iar pictura executată în anul 1953 s-a făcut de către Mitropolia Olteniei. cu un sentiment de mândrie că : biserica din Baia a fost zidită de stat. Locuitorii din satul Sohodolul și-au construit singuri biserică de sat pentru că. oameni liberi. În jurul ei se află cimitirul pe suprafață de 1 ha împrejmuit cu ulucă pe lângă care sătenii au sădit salcâmi. podeaua este din scânduri de brad. Vezi : Studii și materiale de istorie veche. Biserica a fost împroprietărită. fiind acum bătrân. a afirmat cu toții. pentru moșia ce ne-o stăpânea pe când biserica Sohodolului a fost fost făcută de moșii noștri. inițial pentru a servi drept capelă de cimitir. Este acoperită cu șiță.19 Capela din Grui Așezată pe muchea cu care dealul Șarba se prelungește de la nord spre sud. ei semnează cu numele moștenii de la Sohodol. fără un stil determinat pare un amestec de frescă bizantină și pictură modernă. În față. din cauza degradării în care se găsește. Chircă . spre jumătatea comunei dintre Baia și Sohodolul. pe peretele căreia se sprijină patru stâlpi de lemn ornamentați manual. în anul 1864 cu cinci ha teren în livezul Sodolului și cu doua ha teren izlaz. Bălan și H. din munți. Edit. livezul Sodolului după care a început un șir întreg de jalbe înaintate de sodoleni către divan si domnitor în toate jalbele. cu acoperiș cu strășini alungite înafară.Biserica nu a fost pardosită. până departe spre sud unde zarea se contopește cu crestele dealurilor subcarpatice care mărginesc la miazăzi depresiunea Olteanu din această parte a țării. pe fața estică a dealului Șarha. 27 . considerându-se de mult timp. Pictura. Din pisania aflată în interior. Buc. Este închisă cultului de peste 50 de ani. Biserica are hramul arhanghelilor Mihail și Gavriil. 19 C. ea a devenit în prezent biserica satului Sohodolul. În fața biserii a crescut mare. Puținele pietre funerare aflare încă în el nu conțin date importante în legătură cu trecutul satului sau al bisericii. În interior. Academiei Române. 1972. pentru a apăra pereții de intemperiile naturii. moșneni. această bisericuță domină comuna. în imediata apropiere a bisericii precum și cu terenul actualului cimitir din Grui. Împrejurul bisericii s-a aflat cimitirul în care cu începere din anul 1945 nu s-au mai făcut înhumări. mai sus cu circa 50 metri fața de platforma de așezare a vetrei satului. Zidită din cărămidă. pictor fiind ieromonarhul Firmilian Ciobanu. un tei. deasupra ușii de la intrare rezultă că s-a început ridicarea ei în anul 1945. În secolul al XVII-lea mânăstirea Hurezu le-a cotropit și moșia lor. având si astăzi pe jos. numit de săteni „teiul lui Luță Priscupul”. Este acoperită cu tablă albă galvanizată cu o singuă turlă din lemn îmbrăcată la exterior cu șița de brad bătută în formă de solzi pentru a o apăra împotriva intemperiilor naturii și a-i prelungi conservarea.

Timp de 40 de zile de la naștere femeia nu mai are voie să aducă apă. nu are voie să treacă peste apă sau să se uite la un om handicapat. care la un popor credincios cum este cel român se petrece în urma închegării legale a unei familii. care să continue existenţa neamului şi stăpânirea agoniselii înaintaşilor. De fapt un proverb românesc lega condiţia împlinirii rostului omului de „sădirea unui pom. traditum”. Imediat după naștere moașa vine și taie buricul copilului. tot așa și Novaciul le are pe ale sale. care își au tradițiile lor. În trecut. care prevestesc 28 . prin căsătorie. Unul dintre rosturile prioritare ale întemeierii familiei (şi o dorinţă a cuplului) îl constituie naşterea copiilor. traditus. încheiată potrivit dispoziţiilor legale. deci. a) Nașterea Perpetuarea speciei umane se asigură prin naştere. Tradiția este o condiție sine qua non a continuității și. pe care să o îmbogăţească şi să o lase moştenire urmaşilor lor. tradițiile de aici au înregistrat diferențieri în funcție de cele două grupări de populație. datorită existenței a două categorii de populație. La 3 zile după naștere vin ”ursitoarele”. căsătoria şi moartea sunt considerate tradiţional acte ale existenţei persoanei. Cu timpul. 2. Procesul de omogenizare a fost alimentat și de constituirea unor familii mixte. să pregătească mâncare. aspecte ce contribuie la sedimentarea identității comunitare Termenul de tradiție provine din latinescul ”tradere. a existenței unei culturi. construirea unei case şi naşterea unui copil". a transfera. ce semnifică a transmite. o uniune liber consfinţită între un bărbat şi o femeie. Naşterea.4 Evenimente semnificative. Ca și celelalte așezări umane.Cărțile de strană sunt toate vechi provenite de la biserica din Baia. pământenii și ungurenii. traiul în comun și activitățile locuitorilor din zonă au condus la apariția unei culturi omogene în respectivul spațiu social.

Mama nu are voie să iasă afară din casă noaptea. cele mai frumoase din întregul ansamblu al tradițiilor populare. D. Monografia sociologică. el depărtează energiile nefaste precum maladia sau nenorocirea şi favorizează forţele benefice precum sănătatea şi norocul". furcă de tors. Este un rit de protecţie.viitorul copilului. Toate aceste obiecte se împart a doua zi la trei copii. Eveniment crucial în viața fiecărui om. Copilul este luat de acasă de moașă. busuioc și lumânare sfințită). copilul este îmbăiat în apă dulce. b) Botezul Este un ritual creştin de purificare şi reînnoire. La întoarcere este dus acasă de către nașă. Dacă botezul e la 6 săptămâni. complicatul ceremonial al nunții desfășoară o vastă alegorie. În scaldă se pun un ban și penele de la ursitoare. se duce și mama la biserică. Editura Beladi. se ung cu miere și se așează la capul copilului. moașa și o bunică. fluier. 20 21 A. acela în care devin părinți și în care fiecare trăiește pentru celălalt și prin celălalt. Copilul este un fiu spiritual al nașilor și trebuie să asculte de aceștia altfel primește blestemul nașului. Craiova. Otovescu. Mirii trec printr-un nou stadiu al vieții lor. se pun lângă copil un fier. Lângă acesta se mai pun 9 obiecte: cărți. Editura Tg-Jiu. pene de gâscă. ci mai târziu. 2000. cuțite. iar nașa îl așteaptă la biserică cu hăinuțele. ca să-l păzească de duhurile rele. o potcoavă găsită și o icoană sfântă. Ștefulescu. o cheie. 29 . mama se duce la biserică sa-și facă molifta. eliberează de jugul forţelor rele şi protejează botezatul de forţele răului". 1996. „Botezul înlătură murdăria morală. Dacă nu se botează la 6 săptămâni. semnificând întrepătrunderea cosmic a principiilor existenței. 65. Înaintea de plecarea de la biserică se pune un caier în ușă peste care mama trebuie să sară să nu se deoache copilul. De obicei. ca să-I placă copilului baia și să nu plângă în apă. iar în apa de scaldă se pune apa de moașă21 ( apă. Gorjul istoric și pitoresc. După ce este adus de la spital. Se fac 3 ogărci20. Prima scaldă a copilului o fac mama. p. c) Obiceiuri legate de căsătorie și nuntă Obiceiurile legate de nuntă sunt. poate.

dar nu oricum. Dup ce discută cu băiatul. La sosirea acestuia cei din casă scot. Însoțită de un băiat și având o găleată de apă. Op. Un alt simbol al nunții este bradul care este împodobit la mireasă. pentru ca mirii să nu întâmpine necazuri în căsnicie. p. Duminică dimineața. zestrea și alte amănunte./ Maica Domnului sa-mi fie de ajutor”. un bătrân. iar mireasa aruncă de trei ori apă și spune: ”Sfântă troiță să fie de-o ființă. pentru că atunci începe nunta și la mire și la mireasă. După întoarcerea miresei acasă. după care ia apă în pumni și dă celorlalte fete. merge la a treia fântână depărtare de casă.De obicei nunta nu se face fără consimțământul părinților. cit. Face semnul crucii cu buchetul de trei ori apoi varsă din găleată. Băiatul scoate de trei ori apă din fântână. Dacă sunt de acord stabilesc data nunții. ”În pețit” se merge seara. iar unul dintre flăcăii din alai îl bărbierește în timp ce lăutarii cântă melodii specifice acestui eveniment. pe rând. Mireasa iese cu apă și stropește mirele și nuntașii. apoi se îmbracă. călare și cu plosca la ei. o păpușă. Fata care bea prima se spune că se căsătorește după dânsa. o fetiță. Este chemat un băiat care nu trebuie să fie orfan și i se dă ”să joace bradul”. Otovescu. Apoi se spun colăcășiile22 de către șase persoane la ușa beciului alături de socrul mic. părinții se hotărăsc să meargă ”în pețit”. călare și cu plosca din care se bea în timp ce se discută. Mireasa trebuie să meargă la apă înainte de sosirea mirelui. 63 30 . Mirele este așezat pe scaun. își ia mesenii și nașii și merg la mireasă. semn că s-au aruncat toate răutățile. Apoi toți se așează la masă (cu excepția 22 D. După acestea. Nu se face nod la ața cu care este legată de băț. nu o vrem pe aceasta!”. Cu o zi înainte de nuntă. pentru a face invitațiile la nuntă. iar cei de afară strigă: ”Nu este aceasta. Se ia o prăjină și se împodobește frumos cu obiecte de artizanat și cu flori. Băiatul cu colăcășiile aruncă o frigare și o oală de pământ plină cu vin peste casă.. se închid porțile și se așteaptă sosirea mirelui călare pe calul cel mai frumos. pornesc doi flăcăi prin sat. mirele se bărbierește. Sâmbătă seara se face masa. apoi este stropită cu vin. cei șase primesc fiecare câte o batistă.

nuntașii se strâng din nou acasă la ginere și merg la mireasă acasă. Mireasa este așezată cu o masă rotundă în mijlocul curții. Pe scară socrul mic rupe o azimă deasupra capetelor celor doi și o aruncă în patru părți. d) Ceremonia de înmormântare Moartea este privită ca o mare inițiere și. necesită un ritual de trecere. apar socrii mici cu zestrea miresei și este primită de socrul mare în tinda casei.miresei). Huța păzește mireasa până dimineața și primește bani de la mire în schimbul miresei. Socrul mare ia mireasa de mână și ocolește cu ea masa de trei ori. iar bărbații din familia mortului umblă cu capul descoperit și nerași timp de șase săptămâni. Tot în această perioadă nu se mătură. Tot duminică. împreună cu o rudă și cu lăutarii. pentru că trebuie să se cunune fără să mănânce. Luni seara. iar apoi se face priveghiul acasă timp în care pisica nu are voie să treacă pe acolo. mireasa este luată de o femeie (huța) care merge cu ea la biserică pentru a duce plocon preotului cozonac și vin. nu se fac glume. iar laptele îl mănâncă amândoi cu aceeași lingură. Mai întâi dăruiește nașul. Mirele și mireasa intră în casă la mire. Mortul trebuie spălat. pe care sunt așezate o pâine și un pahar de vin. Tinerii căsătoriți. După aceea se încinge hora cea mare cu mirele și mireasa. care se strigă să audă toată lumea. În semn de doliu. Cu mierea fac amândoi cruce pe toți pereții. Se zice că merg pe ”calea mare”. din capul mesei. Cel decedat pleacă pe un drum fără întoarcere și cei apropiați lui îl însoțesc pe acest ultim drum cu conștiința că și ei îl vor urma. iar membrii familiei mortului nu trebuie să-și schimbe hainele. ca atare. unde sunt așteptați cu lapte și miere. iar la fiecare trecere mireasa răstoarnă din paharul cu vin. încep să strângă darul. în timp ce la casa miresei se pune zestrea în căruță. Mirele scoate mireasa pe poartă și se întoarce și rupe soacrei un nasture sau altceva și îi dă bani. se pune la poartă o năframă neagră. iar spre seară. se acoperă oglinda. nu se ascultă muzică. 31 . dar mirele nu mănâncă chiar dacă în primește o farfurie cu zahăr și un pahar cu vin. Se merge la biserică unde tinerii se cunună și apoi merg la casa mirelui.

Sânzienele – 24 iunie – sunt reprezentări mitice ale vegetației. o lumânare în formă de spirală numită stat. cu ceară de albine. Bocitoarele sunt și ele prezente și alcătuiesc cântece de jale. Când se trage pământ peste mort se împart trei păsări: un cocoș ( care se da celui ce a început groapa) și două găini. 6 sau 9 colaci cu lumânări aprinse. mortul este dezlegat. care se așează pe pieptul mortului. Cercetătorii consideră că această datină este străveche. ace de cusut etc. au repere atât terestre. iar ața se rupe de trei ori și pune în sicriu. merg la un râu apropiat unde slobozesc 3. După slujba făcută acasă de către preot. În timp ce se merge la biserică se fac trei opriri la trei răscruci și se aruncă cu bani la fiecare oprire pentru ca mortul sa-și plătească vămile cerului. două fete sau două văduve duc izvoarele. despre care se spune că sunt 32 . la cele patru colțuri. La alte două persoane se dă o pernă. considerându-se că astfel s-a dezlegat de păcate. Un specific al zonei este sicriul lucrat din brad. patru lumânări. pe care o așează cu un ban în mâna dreaptă a mortului. iar la șase săptămâni familia mortului se duce la biserică cu 40 de colaci care se sfințesc. la plecarea la cimitir se trece o găină pe sub tron și se dă de pomană. Timp de șase săptămâni de la înmormântare. Spre deosebire de Iele și Rusalii. se spune că omul s-a legat în timpul vieții de păcate.Mortul trebuie legat la picioare cu un fir de lână pentru că. Daca este tânăr la mort i se pune brad. Când se împlinesc 40 de zile. amintind faptele celui decedat. la trei zile. După slujbă rudele îi pun mâna sub cap și sărută Evanghelia. e) Sărbători de peste an Sărbătorile populare. o femeie măsoară mortul cu o ață de bumbac din care se face. cât și cosmice. Pe drum se împart 44 de batiste la femei (dacă mortul este o femeie) și la bărbați (dacă mortul este un bărbat). diurne sau nocturne. la nouă zile. În timpul slujbei. În sicriu se pun. foroaște. oglindă. ou copt în spuză. Statul este luat de către preot în ziua înmormântării și alcătuiește o cruce din acesta. Ele primesc găletuța cu care au cărat apă și bani. în Sfânta Scriptură. Se face pomană la înmormântare. un cearșaf și o pătură.

Sânzienele sunt percepute ca zâne bune care cântă. Numele ei este numele vizitiului de la carul ceresc al Sf. sunt pieptănate și li se taie puțin din vârful cozii. Din fânul care rămâne de la animale se face un foc mare în mijlocul curții la lăsarea serii. are loc o rugăciune oficiată de un tânăr neînsurat care are alături. Când se macină grâul și se coace prima pâine. sărbătoarea de la 1 august. Macavei sau Macabei. pe o masă. animale etc și este ”rău de foc”. înmulțesc păsările și animalele. unde se mănâncă miel fript și se bea vin pelin pentru schimbarea sângelui. o lumânare într-un colac și busuioc. Colindețul. Cândva. Bâldăuțul se ținea la lăsatul secului la carne. Armindeni (1 mai) este ziua în care se împodobesc cu ramuri verzi porțile și intrările caselor pentru a apăra oamenii și animalele de spiritele malefice.zâne rele. se practică obiceiul ciudat al ”pieptănării vitelor”. și se spală cu o infuzie a rădăcinii acesteia pe cap. cum este numit în zonă). în special iepele. o plantă cu flori galbene și frunze lungi. o farfurie cu grâu. farfuria cu grâu se aruncă în sus de trei ori pentru a avea belșug în anul următor. mai nou. 33 . iar prima pâine se dă tot timpul de pomană. în special pentru păstorit. Ziua Ursului ( Sf. Cununițele făcute din flori numite sânziene aduc belșug în gospodării. altfel ursul se răzbună pe vite și se mănâncă miere. pentru a avea părul mai frumos. Nu se lucrează pentru că se spune că se trăznește în locuințe. Tânărul este un fel de conducător al colidenților. se pune pe foc. În medicina populară se recomandă culegerea unor plante chiar în noaptea Sânzienelor. se taie amidentul (bățul de la poartă). reprezintă un reper calendaristic important pentru ocupațiile locale. Ilie. la lăsatul secului la brânză. Foca este celebrată a doua zi după Sfântul Ilie (21 iulie). Sântoader este sărbătoarea în care. Se organizează petreceri câmpenești la iarbă verde. Bâldăuții este o sărbătoare a focului. spor la animale și noroc în dragoste. joacă. Vitele. se ține și cu o săptămână înainte. Tot în această zi fetele culeg planta ”Iarbă mare”. dau rod plantelor și femeilor căsătorite. După rugăciune. în zonă. Această zi se sărbătorește prin nelucrare. după ce preotul a trecut cu icoana pe la ultima casă. În jurul orei 24.

Litera. Tretunurile sunt 4 pe an: de Sfântul Gheorghe. De Sfântul Gheorghe. București. În zona Novaci.23 23 I Nițulescu. Sfânta Ana.Sfântul Ilie (20 iulie) este o sărbătoare legată de ploaie. în Duminica Mare și de Rusalii. Acestea se sărbătoresc în fiecare zi de marți dinaintea sărbătorilor. de Sfântul Constantin. Foca). Cu o săptămână înainte de Sfântul Ilie se face târg de vite la Pociovaliște. pedeapsa pentru încălcarea interdicției de a se lucra este trăznetul ca și la Sfântul Ilie. Edit. 1972 34 . precum și în suburbiile acestuia se păstrează și se țin circovii (prietenii) Sfântului Ilie (Marina.Monografia comunei Baia de Fier. Macrina.

o prețioasă carte de vizită a Gorjului. cu grade didactice și pregătire profesională la nivelul cerut de standardele educaționale actuale. Începând din anul școlar 2007 – 2008 s-a înființat școala de Maiștrii cu specializarea maiestri exploatari și transporturi forestiere. În anul 1987 a fost dată în folosință și o clădire nouă 35 . În cele două clădiri ale școlii se află : două laboratoare de informatică. laborator de chimie. sala de sport. școală dată complect în funcțiune în anul 1925.1 Instituții a) Grup școlar industrial Baia de Fier Înzestrată de Dumnezeu cu multe și neasemuite daruri. centru de informare și documentare. procesul de învățământ urmând să se îmbunătățească între cele două războaie mondiale pentru ca învățătorii încadrați erau absolvenți de școală normală iar cursurile au început să se desfășoare centralizat la școala elementară din centrul comunei. localitatea Baia de Fier este. La începutul secolului al XX –lea se aflau în comună doi învățători. ceilalți fiind dascăli cu experiență bogată.CAPITOLUL III VIAȚA SOCIAL – CULTURALĂ 3. În mijlocul satului s-a construit școala prin contribuția în muncă și bani a locuitorilor din comună. cu adevărat. Școala dispune de o încadrare foarte bună: din totalul de 72 cadre didactice cu normă de bază în școala noastră doar 24 au statut de suplinitor. În anul 1982 a fost înființat Liceul Industrial Baia de Fier. ulterior au luat ființă clasele de învățământ profesional. După al doilea război mondial s-au construit noi săli de clase ca urmare a creșterii numărului de copii de vârstă școalară. laborator de fizică. Prima școală a început să funcționeze în satul Baia de Fier în jurul anului 1880 într-o casă mică. aflată peste drum de actuala biserică. săli de clase dotate la standarde europene. Începând din anul școalar 1989 – 1990 unitatea școalară capătă denumirea de Grup școlar Industrial. laborator de biologie. iar mai târziu școala de Arte și Meserii.

biblioteca) Gospodărie comunală. Personal. Cultură(Camin cultural.24 b) Primăria și consiliul local Administrația publică în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale. Compartiment Asistență socială. Primul Consiliu Local a fost înființat în 1994. Serviciul Buget. Din informațiile culese de la primăria Baia de Fier am aflat că s-au succedat 44 de primari.în care funcționează Grădinița nr. descentralizării serviciilor publice. Personal. În școala noastră învață 1200 elevi. Compartiment Însămânțări artificiale. spații verzi și administrativ. Serviciul Poliție Comunitară. iar în 2004 și în prezent funcționează un Consiliu Local alcătuit din 16 membrii . integrați cu succes în comunitatea școlară. Impozite și taxe: 24 Compartiment Buget. Primăria Baia de Fier are în componența sa următoarele birouri și servicii: A. În prezent . Compartiment Impozite și taxe. B. Agricol.primar fiind Mihuțescu Constantin. eligibilității autorităților locale. 1 care aparție Grupului Școlar Industrial și unde funcționează cinci sducatoare și un efectiv de 105 preșcolari. secretariat. Date obținute din documentele bibliotecii Grupului Școlar Baia de Fier 36 . reducându-se astfel abandonul școlar. Contabilitate. Biroul Amenajarea Teritoriului. Cadastru. Serviciul Apă și Canal. Contabilitate. Compartiment Integrare Europeană. Administrarea domeniului public și privat. legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. achiziții publice. Compartiment juridic. printre aceștia fiind înscriși și 120 de elevi de etnie romă. relații cu publicul.

inscripționate și cu aparatură modernă. Compartiment Permise și Înmatriculări. trebuie subliniată preocuparea Poliției Baia de Fier de a schimba imaginea instituției în sensul apropierii față de cetățean. Poliție Rutieră În contextual noii societăți democratice care se instalează și la noi. 3. cât și cele privind ridicarea gradului de pregătire profesională a angajaților din poliție. Personal administrație – total = 20 angajați C. conducerea Poliției a luat în anul 2008 măsuri de modernizare a sediului care să corespundă standardelor și solicitărilor clienților. precum și de dotare a instituției cu tehnică adecvată noilor cerințe. În acest context. Ordine Publică Rural. se acționează în comun pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță civică în echipe mixte cu Poliția Comunitară.- Compartiment Piață. între anii 2006-2007. s-a schimbat tot mai mult și rolul poliției într-o comunitate. relații cu publicul. analiză.25 2. Compartimentul de Evidență a Persoanei. Serviciul Public Comunitar de Evidența Persoanelor: C) Poliția comunei Baia de Fier Poliția Baia de Fier este organizată pe următoarele formațiuni: 1. Ordine Publică Rurală (coordonează activitatea la posturi pe linie de poliție județeană. Începând cu luna septembrie 2005. Modernizarea a constat în aducerea a 2 autoturisme noi. și mai ales odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Compartimentul Stare Civilă. la nivelul unităților școlare și comunei. cu compartimentele: Poliție de Proximitate Siguranță Publică siguranță publică și patrulare. pe timpul nopții. În contextul integrării în structurile europene. 25 Date puse la dispoziție de Primăria și Poliția Baia de Fier 37 . pe baza protocolului încheiat la nivelul Poliției și Primăriei.

2 Educație și cultură Dezvoltarea învățământului în Baia de Fier.filiala Târgu-Jiu.695 38 . așa cum o prezintă monografia comunei. IV. scriere. prin legea cu privire la organizarea învățământului dată de Bibescu în 1847. 694 . a mânăstirilor sau a sătenilor însiși. va suferi unele modificări cu privire la începutul școlii în satele Baia și Sohodol.3. până în 1851 cele din orașe și până în 1857 cele sătești. au luat ființă multe școli sătești potrivit prevederilor Regulamentului Organic. luna decembrie. 16 instrucția egală și întreagă pentru tot românul de amândoua sexele. Ca urmare a participării cadrelor didactice la Revoluția din 1848. Regulamentul școlar din 1832 prevedea înființarea de școli publice numai în orașe. Episcopilor și mânăstirilor pentru construirea de localuri. Eforia școlilor se adresează proprietarilor de moșii. pag. Numai Proclamația revoluționarilor de la 1848. obliga pe absolvenții seminariilor numiți parohi la sate să învețe pe copiii locuitorilor citirea. aritmetică elementară. dar și de data aceasta instrucția fetelor era neglijată. se confirmă reducerea programei la citire.26 Documentele păstrate în arhivele statului. legii de bază în Țările Române sub protectoratul rus al lui Kiseleff. Perioada de funcționare era intre 01 noiembrie și 23 aprilie.atestă că în anul 1835. iar instrucția fetelor era total neglijată. La aceste școli puteau fi înscriși numai băieții între 5 și 15 ani. catheism. iar la sate se puteau înființa școli particulare prin grija boierilor. citire. Mai târziu. Ca urmare a înființării primelor școli în limba română de către Gheorghe Lazăr în Țara Românească și Gheorghe Asachi în Moldova. scriere. restul timpului copiii find folosiți la munca câmpuluii. prevedea în art. existau în această regiune a „subcârmuirii plaiului Novaci” mai multe școli 26 Istoria României. lucrarea pământului și economia casei. Pentru crearea bazei materiale. cântări religioase și operații ușoare de aritmetică. vol. iar până la construcția lor. scrierea și cele patru operațiuni aritmetice. școlile de toate gradele se închid. potrivit unor documente necunoscute de autor. catheism și aritmetică elementară. Programa n-a putut fi aplicată în totalitate rezumându-se numai la scriere. Programa analitică a acestor școli cuprindea : citire. Legea de înființare a seminariilor din noiembrie 1934. cârmuitorii de județe să așeze pe învățători în oricare alte case. organul superior de stat. ce trebuiau să ia ființă pe lângă mitropolie și episcopii. iar dascălii lor urmau cursuri de pregătire în capitalele de județe. După 1851 au avut loc încercări de redeschidere numai la școlile din orașe.

Cultura de masă prin activitățile desfășurate de școală și căminul cultural într-o colaborare strânsă destul de eficintă a ajuns ca începând cu anii 1950 și următorii să devină o tradiție ce s-a menținut la înălțime până în zilele noastre. o sintetizare a monografiei școlii alcătuită de dânsul s-a tras concluzia că după anul 1990.1. Pe șcena Căminului Cultural s-au desfășurat variate reprezentații artistice ale artiștilor amatori organizați în echipe de teatru. Astfel în anii de după revoluție începând cu 1991 a luat ființă un ansamblu de dansuri populare “Ciobănașul” care a participat la spectacole pe șcena Căminului Cultural și la diferite festivități din țară și străinătate. dascăl fiind Vasile zis Popa Nicolae. decor mixt de fluierași și băcițe cu care au participat la diferite concursuri obținând de multe ori locul întâi pe raion și regiune sub conducerea profesorului Jitarul Constantin. cls. 27 Dosar 149/1835 – 1836 f. V-VIII Învățământul liceal. este și școala din Baia de Fier în care învățau 12 școlari.4 verso. directorul căminului de atunci.27 În anul 1995. peste care prezentul așterne tot mai puternic forța societății contemporane.Jiu 39 . În cursul anilor a luat ființă un grup vocal feminin format din 20 de persoane – cadre didactice și fete tinere din comună precum și alte formații de înaltă prezentare.particulare printre care. adevărate lumini în aurora viitorului. Find Șc. cls. cu un număr de 543 elevi în anul școlar 19951996. Statului Târgu . Prezentarea acestei sintetizări poate prezenta vestigii crepusculare ale unui trecut cu zile de trudă dar și cu izbânzi. IX-XII de zi și seral Învățământul practice profesional de trei ani Lucrează în învățământ un număr de 43 cadre didactice și preotul C. Arh. I-IV Învățământul gimnazial. la loc de frunte. școala din Baia de Fier devenită Grupul școlar industrial răspunde prezent prin organizarea formelor de învățământ local prin : Învățământul preșcolar Învățământul primar. Rădescu pentru învățământul religios. decembrie 2 s-au sărbătorit 160 de ani de existență documentară a Școlii Baia de Fier când prin prezentarea unui scurt istoric a dezvoltării învățământului în Baia de Fier de către profesor pensionar Dina Harambie. Primară nr.total 44 cadre didactice.

de unde coboară pe o distanta de 7 km pana la Sugag. Călușul sunt câteva din dansurile populare românești de neegalat ce au însuflețit și însuflețesc cinstite obiceiuri din totdeauna în viața satului : nunta. După câțiva kilometri se ajunge la barajul Tau si apoi la barajul Oașa. dezvăluie într-o manieră sinceră și directă ascpirațiile și sentimentele individului și ale colectivității fiind strâns legate de viața și istoria poporului nostru. Măiestria artistică. ce valorifică frumoasa și bogata vatră folclorică a Gorjului. Brâul. De la Obârșia Lotrului. Hora. 40 . Bătuta. versului. doina. Suitele de jocuri executate cu ocazia unor prilejuri de joc prezentate cu îndemânare de ansamblul “Liviu Dafinescu” demonstrează varietatea și complexitatea zonelor etnofolclorice existente în vatra românească. Transalpina continuă. sunt mai multe posibilități: se poate merge în stânga spre Brezoi ce se află la circa 60 km. traversând în partea stângă barajul Oașa. Arcanul. dansului și portului popular. autenticitatea și virtuozitatea interpretării au impus ansamblul pe scenele naționale și chiar internașionale. Învârtita. sau în dreapta spre Petrila. cântecul gorjenesc. sărbătoarea Paștelui –Crăciunului și multe altele trăsând o linie unică și definitorie folclorului românesc. Suitele de orchestră. 3. virtuozitatea soliștilor instrumentiști. mergând apoi pana la Obârșia Lotrului. balada. De aici începe urcușul. aflată într-o vale cu o deschidere foarte frumoasa. cântecului. botezul. trecând pe lângă Lacul Vidra și apoi prin stațiunea Voineasa.3. alături de celelalte zone mai reprezentative din folclorul național din domeniul muzicii. aproximativ 28 de km. Hăulitul.4 Transalpina Transalpina pornește din Jina. cântecele soliștilor vocali reprezintă numai căteva din creațiile anonime ale țăranului român a căror vechime se pierde în trecutul milenar al neamului. moldovenesc sau ardelenesc alături de cântecul melodios al viorii sau al fluierului presărat cu strigături sacadate și prelungi prind farmec și strălucesc dând mărturie sfântă exprimării de excepție în domeniul creației artistice a poporului român.3 ANSAMBLUL ARTISTIC “CIOBĂNAȘUL” Ansamblul Ciobănașul este unul dintre cele mai representative ale județului. prin modul în care reușește să valorifice scenic bogăția spirituală a românului.

Urdele. Conform datelor oferite de primărie există un număr de 87 de societăţi comerciale şi 15 de AF şi PF. În sectorul agricosilvic sunt active o serie de asociaţii şi obşti care deţin cca. ferme zootehnice precum şi au fost dezvoltate activităţi în domeniul energetic legate de punerea în funcţiune a unor microhidrocentrale pe cursurile repezi ale Galbenului şi afluenţilor săi. Muntinu. Au fost reînfiinţate vechile obşti de proprietari. declarată rezervație naturală. 41 . trebuie mers înainte spre Novaci.950 de metri și este populat natural cu pești. ajungând în locuri tot mai înalte: Ștefanu. Adâncimea maximă este de 10 m. ca urmare a proceselor de privatizare şi de restituire a proprietăţilor funciare. dintre care și Lacul Gâlcescu. 3. Dezvoltarea economică locală este în prezent în dependentă de vitalitatea noului sector privat emergent în ultimii ani. sau au fost create noi forme asociative. Dintr-o dată muntele dispare. 165 m lățime și 3. 3000 ha de pădure şi cca. Se află la o altitudine de 1.Pentru a continua însă Drumul Regelui. 3300 ha de teren agricol.5 Starea economiei Ocupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate în mod evident de valorificarea resurselor primare disponibile în zonă şi mai sus-amintite. sau din Sibiu către Rânca. Ultimii 15 ani au marcat transformări în economia locală. În perioada comunistă au fost construite o fabrică de cherestea. cel mai întins iezer glaciar din zona Gorjului. Accesul se poate face și prin Valea Oltului – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obârșiile Lotrului. Zona din jurul lacului. În zona Transalpină se găsesc o serie de lacuri glaciare. Serpentinele se înșiruie una după alta. iar în fata se întinde platoul de pe vârful Păpușa de unde se coboară în Stațiunea Rânca și apoi la Novaci unde ia sfârșit Transalpina. Astfel.2 ha suprafață. Acum începe însă cea mai spectaculoasă parte a drumului. Acesta are 230 m lungime. creşterea animalelor şi activităţile forestiere sunt principalele dominante ale vieţii economice locale. și Lacul glaciar Gâlcescu sunt monumente ale naturii. Cărbunele.

tehnicoeconomice ş. că fragilul echilibru rezultat din evaluarea opiniilor agenţilor economici trebuie mai degrabă luat ca un semn de îngrijorare. a 42 . Sectorul primar este dominat de creşterea animalelor şi valorificarea fondului forestier (trebuie remarcat însă că o mare partea a acestuia aparţine Romsilva). păsările. cartoful. de informaţie specifică. strugurii şi fructele. Conform datelor disponibile. sănătate) sunt relativ dezvoltate. profilul economic al comunei pare a fi similar. cele mai multe IMM-uri active fiind înregistrate în activităţile comerciale. turism şi transporturi. În domeniul creşterii animalelor se remarcă numărul mare de ovine şi de bovine.) în top 10 după numărul de salariaţi şi după cifra de afaceri. Pe lângă acestea sunt prezente porcinele. Sectorul secundar dezvoltat în ultimii ani prin apariţia sectorului privat se remarcă prin activităţi de procesare a produselor primare pe plan local. Sectorul terţiar este probabil cel mai dinamic. sondajul de opinie realizat mai surprinde şi nevoia agenţilor economice de resurse de capital.C. statistic nerelevante. Apicultura este o altă activitate prezentă. În fine. cât s-a apreciat că ar reprezenta ponderea populaţiei active ocupate în agricultură). De remarcat prezenţa unei firme de transport (S. având în vedere situaţia economică actuală. care să reflecte ponderea diverselor sectoare şi sub-sectoare de activitate la crearea PIB local.A. de cunoştinţe manageriale. Sectorul financiar-bancar cunoaşte şi el o uşoară dezvoltare.a. existând un număr de cca. faţă de cca. 115 pluguri pentru tracţiune animală şi 170 de care şi căruţe). în mod surprinzător. cabalinele. Viitorul S. Serviciile publice (administraţie. În general. în special lemnul. în economia locală a comunei Baia de Fier. nivelul de mecanizare al agriculturii este redus (pot fi numărate cca. educaţie. Conform informaţiilor disponibile numărul şi mărimea firmelor active în acest sector precum şi numărul de locuri de muncă nou create sunt încă. Este însă de presupus că noile activităţi de producţie dezvoltate şi serviciile au o contribuţie proporţional mai mare decât cea reflectată de structura ocupaţională (cu alte cuvinte ponderea sectorului primar la crearea bogăţiei locale este mai mică de 70-75%. 32 de utilaje mecanizate. laptele şi carnea şi prin activităţi în domeniul construcţiilor.Dacă profilul ocupaţional al populaţiei este predominant agricol. Cum stagnarea în economie nu exprimă în general o situaţie dezirabilă se poate aprecia. 1000 de familii de albine. Produsele vegetale mai importante sunt: porumbul. Nu există însă suficiente informaţii.

în general de mai puţin de 50%.oraşului. 4.28 În comuna Baia de Fier există mai mulţi întreprinzători dintre care menţionăm: 1)ILDORO TRADE SRL 2)ALPTUR SRL 3) VETROMK SRL 4) DOBVAN TRANSPORT SRL 5)VIITORUL SRL 6) EUROTURISM IMPORT EXPORT SRL 7)DINEPITI TRANS SRL8) SICO TRANS SRL 9)RATURICOM SRL BARORACOM SRL 10) ADI & COSTI GRUP SRL 11) RINICOL SRL 12)MINVETER SRL 13) DORIS TURISM SRL 14)MARIA SERVICII TURISTICE SRL 15)NADIA TURISM SRL 16) SCC CONSUMCOOP BAIA DE FIER ADISIM TRANS SRL 17) SCIAS SRL 18) STRADE SPEDITION 19) SRL NICOBOR FOREST SRL 20) PINUS MONTANA SRL 21)VADUL BANIEI SRL 22) THEOREMA CONSTRUCT SRL 23) RILMERA TRANS SRL 24)BARLEDUC SRL 25)VASGIOCOM SRL 26) BRIMS 81 SRL 27) MIPANDO SRL 28) ROSSEN HOFF SRL 29) UNION CARD SERVICES SRL 30) GREENFIELD ENERGY SRL 31)PIAROTRANS SRL 32) MACUL ROSU COM SRL 33)SIVMIR IMPEX SRL 34) RADAUTO FOREST SRL 35) K KROM SRL OLTEANU SRL 36) EMY 37) IZAGRUP COMPANY SRL 38) BEATRICE FARM SRL 39) ELTERAMO SRL 40) TRANSACTIV SRL 41) SOREFY TRANS SRL 42)STANDID FOREST SRL 43) A & S TURISM CONSTRUCT SRL 28 Parteneriat pentru dezvoltarea economică locală. la care 60-65% dintre respondenţi consideră că au nevoie mult şi foarte mult. p. 2006. Excepţie fac răspunsurile la: nevoia de fonduri nerambursabile şi nevoia de cunoştinţe de management. Baia de Fier– Evaluare preliminară a potențialului de dezvoltare economică. sau de puţin peste 50% dintre agenţii economici. aceste nevoi sunt considerate importante. 43 .

locuitorii Băii de Fier nu s-au amestecat cu elementul slav venit peste ei la câteva sute de ani după contopirea totală a elementului daco-roman. obiceiuri și port. pe temeliile căreia s-a construit prima biserică existentă în Baia de Fier la circa 500 metri sud de actuala biserică a satului și ale cărei urme se mai vedeau încă în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea după mărturiile unor bătrâni ai timpului constituie o dovadă suficientă care probează succesiunea evenimentelor și sudura realizată în urmă cu aproape două milenii. veseli în bucurii și resemnați la necazuri ei reprezintă prin structură și caracterul lor. dârjenia. o armonioasă îmbinare a contopirii elementului dacic autohton cu coloniștii câmpiilor italiene și soldații imperiului roman. opunea în fața nedreptății. ospitalitatea. și de la românii care i-au pus în fața unei noi civilizații pe care au acceptat-o concomitent cu asimilarea limbii ce se păstrează până astăzi în condișii dintre cele mai curate și aproapiate de cea a literară. Harnici. În general. statornicia în hotărârile bilaterale acceptate. lăsați aici de Traian pentru a apăra spatele armatelor cuceritoare ce înaintaseră victorioase . în general bine dezvoltați fizic. Doar prin 44 . devenit mai târziu cimitirul comun al noii generații rezultată din îndelungata conviețuire a romanilor cu dacii autohtoni precum și bazilica. tenaci. considerată ca cel mai de preț element al patrimoniului personal. centru administrativ al regatului dacic. peșterile din masivul calcaros situat între cheile celor două râuri. inteligența vie și productiv valorificată. Îndeosebi portul cu toate elementele care-l determină precum și obiceiurile. toate acestea și multe altele. la nord pe vadurile apelor. ospitalieri. în drum spre Sarmisegetuza. Cimitirul roman de pe malul stâng al râului Galbenul. onoarea.1 Populația Populația comunei Baia de Fier se compune dintr-o masă compactă de români cu trăsăturile caracteristice ale locuitorilor de munte și evidente caracteristici dacice concretizate în dârzenie. sub influența aerului curat al pădurile din nord și altitudinii așezării. sunt preluate prin moștenire și amplificate prin viață de la daci care i-au precedat pe culmile și văile munților. Până la începutul secolului al XX –lea satul era mai mult o așezare închisă. locuitorii satului au fost refractări elemntului străin care se infiltra în mijlocul lor. lupta pentru o viață mai bună și demnă. cinstea. Galbenul și Oltețul. Având ca scut de apărare pădurile seculare ale munților din nord și ca locuințe de retragere strategică în vremurile de bejenie.CAPITOLUL IV FACTORUL DEMOGRAFIC ȘI RESURSA UMANĂ 4.

763161 . 21. Conform estimărilor la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă a comunei Baia de Fier constituia 4264 persoane.00% 2168 49. regiunea Sud-Vest .longitudine estică.07 % Romi (Ţigani) 18 0.4 locuitori/km2. România.44% dintre acestea fiind sub 18 ani.52% 2210 50.05% 421 9. după limba maternă. Mai jos se prezintă structura populaţiei pe sexe şi vârstă.52 % Maghiari 3 0. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 19.latitudine nordică şi 23. 29 Populaţia pe sexe şi vârstă în comuna Baia de Fier la recensământul din 2002 Ambele sexe Bărbaţi Femei Număr % faţă de Număr % faţă Număr % faţă Grupe de vârstă persoane total persoane de total persoane de total Sub 15 ani 861 19.reşedinţa comunei și Cernădia.52% bărbaţi şi 50.59 ani 59.40% Total 4378 100. În componenţa comunei se află următoarele sate: Baia de Fier . populaţia comunei alcătuia 4378 locuitori.92% 417 9.48% femei.52% 499 11.41 % Structura populaţiei după limba maternă în comuna Baia de Fier la recensământul din 2002 Limba maternă Număr persoane % faţă de total 29 Date puse la dispoziție de Serviciul Populație. În 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 31.67% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 20.Oltenia.48% Structura etnică a populaţiei în comuna Baia de Fier la recensământul din 2002 Etnia Număr persoane % faţă de total Români 4357 99. Densitatea populaţiei în limitele comunei este de 30.41% 1311 29. Nu se cunosc perioade de creștere masivă a numărului locuitorilor. populația a fost constantă sau aproape constantă numericește. Baia de Fier este o comună din judeţul Gorj.92% din populaţia totală. precum şi după etnie şi confesiune în comună conform recensământului din 2002. La recensământul din anul 2002. Primăria Baia de Fier 45 . 49.171408 .67% 440 10.6 locuitori/km2.47% 2651 60 ani şi peste 916 20.62% 15 .95% 1290 29. Mult timp. Centrul comunei se află la 45.căsătorii tineri din alte sate și în deosebi de prin Săliște și părțile Sibiului veneau și se așezau în Baia.

lăutari și muncitori. Majoritatea se ocupă cu prelucrarea lemnului. ”cât cere negustorul. De altfel. În anul 1935. întrucât și-au pierdut tradițiile. de unde s-au întors o dată cu înaintarea trupelor sovietice. Latorița. mături.11 % Structura confesională a populaţiei în comuna Baia de Fier la recensământul din 2002 Confesiunea/Religia Număr persoane % faţă de total Ortodoxă 4368 99. Un obicei specific rudarilor îl reprezintă gurbanul. 46 . Cel care face gurbanul poate fi o rudă sau un prieten al celui bolnav sau însușii bolnavul. se merge într-un luminiș din pădure. pe Latorița era cunoscută localitatea Rudăria. Se face o groapă. În ceea ce privește ocupația sunt: fierari. hașcău – folosit la prepararea urdei. unde se va realiza un ospăț. atât se dă”. se ocupau cu zlătăritul – extragerea aurului din râuri (Olt. Galbenul) si cu fabricarea pietrei de var. sufle – instrumente de luat mălaiul. atât rudarii. confecționând albii (postavuri). care locuiau în ceea ce se numea ”In Rudarie”.Română 4367 99. Azi cu greu îi mai putem deosebi de populația autohtonă. roți. după care se frige mielul.2 Comunitatea de rudari Comunitatea rudarilor era alcătuită de populația flotantă care se ocupa cu exploatarea lemnului din bazinele râurilor Oltețul și Galbenul și cu extragerea calcarului pentru piatra de var.77 % Romano-catolică 2 0. o practică vrăjitorească prin care ei cred că se vindecă epilepsia. cozi de coasă și de sapă. Lotru. frizeri.14 % Rromanes (Ţigănească) 5 0. În timpul celui de al doilea război mondial. după cum a visat cel care cere să se facă gurbanul. portul și nici limba țigănească nu o mai vorbesc.05 % Adventistă de ziua a Şaptea 8 4.75 % Maghiară 6 0. erau în jur de 15 familii. cât și țiganii au fost deportați în Ucraina. Cel bolnav de epilepsie trebuie să aibă cel puțin trei ani pentru ca ritualul să se poată realiza. În groapa săpată se spală invitații și se aruncă părțile din miel care nu se consumă. Ritualul constă în faptul că: se merge și se cumpără un miel sau pește. într-un loc curat. Rudarii din Baia de Fier în perioada stăpânirii austr-ungare.

Județul Gorj. iar românii îi plătesc mulțumitor. Cadrele medicale împreună cu cadrele didactice și ajutați de organele 30 Niculina Baranovsky. cum e cazul virusului SIDA. În ceea ce privește educația. oricum. pe lângă miel sau pește trebuie să fie făcute în casa bolnavului.3 Sănătate Ocrotirea sănătății și asistența socială săau îmbunătățit treptat. 1971. însă acesta nu este cunoscut în totalitate de cei chestionați. Cel care a cerut acest ritual este obligat sa-l reia în fiecare an. Cât privește băutura nu este voie să se bea țuică. București. Academiei Republicii Socialiste România. 36 47 . în cadrul supravegherii epidemiologice foarte exigentă în cazul îmbolnăvirilor. În timpul gurbanului se spune un descântec. Gh. nu este bine să fie rostit în afara ritualului. având în parte mai mult un caracter economic. și nu are voie să doarmă neacoperit pe față. rudarii și țiganii românizați sunt cunoscuți ca fiind printre țiganii care frecventează școala. Referitor la relațiile cu românii. Ed. ci numai vin. Neamu. În acest scop terapia naturistă stimulează capacitatea organismului de autovindecare și vine în ajutorul populației care dorește tratamente naturiste. toată viața. p. acestea sunt cele mai bune. prin faptul că țiganii și rudarii sunt buni muncitori.30 4. Chiar la nivel național. Față de încadrarea dispensarului din comună cu cadre medicale punem consemna că azi numărul lor s-a dublat. cei de vârsta a doua au majoritatea studii liceale sau școală profesională. iar după 1990 s-a pus un accent deosebit pe o educație sanitară a populației pentru prevenirea infecțiilor împotriva bolilor contagioase cunoscute și necunoscute. spunând că.precum și resturile rămase de la ospăț. la aceeași dată. Bucatele aduse.

productiv. Cioplea Gheorghe. alături de care ocupații cu tâmplăria. pământurile comunei a fost și este favorabil culturilor de pomi fructiferi: măr. Pătroescu Dorina. precum și culturii viței-de-vie. Cadrul psihic al populației se menține la înălțime în toate ocaziile prin credința vie în Dumnezeu. cireși. care adăugat la tezaurul vechi păstrător al datinilor și obiceiurilor constituie pentru localnici o adevărată mândrie locală. specific zonelor de șes. corcoduși. există un cabinet stomatologic condus de dr. vișini. prun. dar producțiile obținute nu au satisfăcut nici pe departe nevoile de consum. păr. constituie un prețios sprijin al campaniei naționale pentru combaterea bolilor transmisibile. Însă. medic medicină generală și Crețu Adela medic medicină generală. 4.4 Agricultura de subzistență – activitate principală a locuitorilor Ca ocupație permanentă care s-a transmis din tată în fiu poate fi menționată agricultura combinată. împreună cu tehnicianul Sucitu Petre. prin îmbogățirea limbii și folclorului nou apărut după 1990. Un număr de patru cadre medii sanitare întregesc echipa sanitară a dispensarului. medic specialist în medicină generală. În Baia de Fier există în prezent trei medici în frunte cu Dr. Pământul Băii de Fier este un pământ bogat. de pe urma cărora s-au obținut și se obțin producții bogate. Cu toate acestea oamenii au încercat mereu să cultive și cereale. a oilor în special. Sicilia Bădilă. 48 . țesutul și sculptura completează tabloul preocupărilor tradiționale. neproductiv în zona de munte. dar există și pământ sărac. De asemenea. adică munca pământului și creșterea animalelor.locale.

se găseşte comuna Baia de Fier (560 m. Cheile Galbenului sunt dezvoltate pe o lungime de aproape 2 km.5 Turismul La 8 km. Exploatarea zăcămintelor de grafit. de unde şi toponimicul aşezării. 4. În registrul agricol sunt înscrise un număr de 1794 de gospodării situate în Baia de Fier si Cernădia. 49 . poate favoriza deschiderea unei expoziţii cu specific.000.426 capete = peste 15. în special a oilor. Este introdusă în circuitul turistic. în apropiere de comuna Baia de Fier. comuna Baia de Fier are înregistrate următoarele efective de animale și păsări: Ovine Bovine Porcine Păsări = 18. s-au ocupat în special cu creșterea vacilor de lapte și a animalelor de tracțiune. precum și cu tăierea și prelucrarea lemnului. altitudine). distanţă de localitatea Novaci. Are o lungime totală de 3566 m. care au populat această localitate din vremuri îndepărtate. şi este dispusă pe 4 niveluri. fiind situată în versantul drept al Cheilor Galbenului. în zonă.754 capete = 2. spre est. Tradiţia în prelucrarea metalelor s-a pierdut iar revitalizarea acestui meşteşug ar putea aduce beneficii de imagine acestei zone.638 capete = 5. cele mai bogate în carbon din Europa de pe Muntele Cătălinul. La nivelul anului 2007. suprafețele întinse de pășuni și livezi. Peştera Muierilor. este uşor accesibilă. Documente istorice atestă că de aici se extrăgea fierul. un alt doilea centru turistic. Băștinașii. În comuna Baia de Fier funcționează un Dispensar Sanitar – Veterinar condus de medicul veterinar Bălașea Marius și o farmacie veterinară particulară. o parte din ea fiind amenajată şi electrificată din anul 1963. cu fânețe bogată.De asemenea. au favorizat dezvoltarea unei importante ramuri a agriculturii – creșterea animalelor.

Zonă cu valoare peisagistică mare a unităţilor de relief. 5 km. peşteri . Mediile lunare. chei . anuale şi multianuale ale precipitaţiilor nu afectează activitatea turistică. Peştera Muierilor (custode Primăria Baia de Fier/Clubul Speologic Hadeş Ploieşti RP-domeniul public). speologie. alpinism.nefiind extrem de înguste dar cu pereţi abrupţi. stâncării. Distanţa mică. puncte de belvedere). etc. . . Zonă cu specific pastoral. Zonă cu accesibilitate uşoară şi medie către obiectivele turistice. Posibilitate de dezvoltare a domeniului schiabil şi îmbunătăţirea accesului către Staţiunea Rânca prin construcţia unui telescaun (900-1000 m ) şi a unei părtii de schi. la baza cărora sau acumulat imense aliniamente de pietre (grohotişuri). Elemente de interes turistic: . plasate în zona de luncă largă a cheilor. În zona Complexului turistic există un teren de sport adecvat organizării de activităţi sportive şi cantonamente pentru sportivi. cicloturism. păstrătoare de tradiţii populare. cu parametri meteorologici ce oferă posibilitatea practicării turismului pe tot timpul anului.(regim proprietate domeniul public ). canioning. vânătoare/pescuit. Peştera Iedului. altitudine 1600-2200m . Zonă cu forme de relief deosebite (abrupturi. 50 . turism de aventură (rapel şi tiroliană de pe pod). Peştera Muierilor.religios: biserica Baia de Fier. Climat montan şi submontan plăcut. . Expunere sudică . mtbike.cultural: festivalul pastoral „Coborâtul oilor de la munte”.sportiv/montan : trasee turistice montane. faţă de DN 67. . biserică de lemn Sohodol (1809). Posibilitatea dezvoltării domeniului schiabil în zona Păpuşa – Micaia. Posibilitate de dezvoltare turistică prin modernizarea drumului pe Valea Galbenului.areale naturale protejate : Cheile Galbenului (custode Romsilva/RP. Potenţial speologic deosebit. fenomenul carstic Sura.natural: Cheile Galbenului (0. Localitate situată pe drumul judeţean 665 aflat în modernizare prin proiectul Oltenia de sub munte.8 km). Valea Galbenului.

traseu nemarcat. calea de ieşire din peştera neamenajată Lipsa unor programe turistice specifice locului. . Amenajare neadecvată a peşterii pornind de la poarta de acces/grilajul de protecţie. 51 .Zona nu este sub nici o influenţă de poluare. Traseu neatractiv pentru turismul pedestru datorită lungimii foarte mari dar excellent pentru cicloturism/mtbike. artizanat. are foarte mulţi vizitatori anual (sursa Primăria Baia de Fier). nemarcat . Locuri de parcare insuficiente în zona cheilor/peşterii. ATV. Disconfort vizual în zona cheilor (cuptoarele de var abandonate ). îmbrăcăminte adecvată (funcţionalitate/aspect) pentru ghizi . . Rânca. traseu insuficient promovat şi nevalorificat de către localnici în oferta turistică. în acest moment . doar pentru turismul de tranzit. 0/3 gheata.Rânca. lipsa iluminatului monumental. 2/3 vestigii paleontologice si arheologice. plăcuţe indicatoare speleoterme. grad dificultate galerie vizitabilă I (minim)7. insufficient promovat şi nevalorificat de către localnici în oferta turistică. poate valorifica produse naturale. 0/3 lacuri si cascade. Peştera Muierilor. gastronomie. Semnalizare rutieră atractivă a obiectivelor turistice la intrările în localitate sau la intersecţiile de drumuri. Trasee turistice montane : . grad dificultate generală II/IV . Un singur obiectiv turistic generator de venituri directe: Peştera Muierilor – deţinător Primăria Baia de Fier – galeria vizitabilă turistică şi custode al rezervaţiei ştiinţifice Clubul de speologie Hadeş – Ploieşti.Baia de Fier . este prima peşteră din România ca număr de vizitatori. Puncte slabe Structuri de cazare şi alimentaţie insuficiente.Baia de Fier – fenomenul carstic Sura. 3/3 speleoterme. Zona cheilor deţine doar un singur spaţiu de tip restaurant şi un spaţiu tip terasă. Lipsa unor branduri locale. este cotată cu potenţial de atractivitate mare (2/3 cavernament. practic are grad de poluare aproape de minim.. Obiectivele de interes turistic local sunt insuficient pregătite şi corespund . produse locale. suveniruri. ecologice.Baia de Fier – Curmătura Olteţului . triunghi albastru. enduro. Sebeş. potenţial de poziţie 2/3 (mediu) . 4x4 cu legatură către Voineasa. Petroşani.

. 20 locuri.P. Structuri de primire turistică . Un singur program turistic promovează pe piaţa turistică activităţi în zona Baia de Fier (România Gorj Adventure ). .Pensiune agroturistică Alex.Pensiunea Chiriac. fiind de orientare a sportivilor către escaladă şi din ce în ce mai puţin către alpinism. 8 locuri. 3*. 3*. 3*. tendinţa ultimilor ani. 100 locuri . 20 locuri. în curs de omologare. Din acest motiv şi datorită accesului dificil la baza peretelui de căţărare. zona de alpinism nu poate fi considerată un element turistic de atracţie pentru zonă. dar care nu mai sunt atractive pentru căţărători. 8 locuri . . . etc) ale arealelor protejate ale zonei de către custozii acestora.Pensiunea Casa Tobo . 20 locuri . Salvamont Gorj . imaginii sau produselor naturale (nuci. 3* . Tendinţe de extindere a arealului natural protejat: Valea Galbenului. alune.Cabana Peştera Muierilor. pentru a asigura continuitatea teritorială şi compactarea unei suprafeţe cât mai mari şi declararea Parcului Naţional Parâng. atât pe plan internaţional cât şi naţional. Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie către restul obiectivelor turistice ale judeţului Gorj. fragi. închis pentru reamenajare.J. închisă pentru reamenajare.Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie directă către zona Baia de Fier.Pensiunea agroturistică Casa Mecu. Nu există nici o punere în valoare a potenţialului. . Trasee de alpinism pe ambii versanţi ai cheilor există un număr de 30 trasee de alpinism realizate în anii 80-90 revizuite şi refăcute periodic de către S. finalizare 2008. ciuperci. 3* .Pensiunea Andreea . . 2001 52 . Trasee turistice montane insuficient promovate şi nevalorificate de către localnici în oferta turistică.31 31 Sursa „ Potenţial turistic şi turism – Editura Universităţii Bucureşti.Hotel Peştera Muierilor.

Rânca a devenit în ultimii ani un adevărat motor al dezvoltării. de talie europeană. nu au utilităţile necesare (canalizare. Climatul ozonat. Zăpada cade din septembrie şi se menţine până în mai. nu respectă reglementările privind gradul de ocupare a terenului. Numeroasele variante de trasee fac din Rânca un adevărat centru al drumeţiilor montane. Pentru a ajunge la Rânca trebuie să străbaţi şoseaua care duce de la Târgu-Jiu la Novaci. 53 . dar structurile realizate nu sunt în concordanţă cu cerinţele unei staţiuni moderne. În lipsa unei strategii şi a unor resurse care să creeze un pol de atracţie pentru resursele etnoculturale ale celor două localități. Înainte de anul 1990. Mai dispune şi de un telescaun care deserveşte două pârtii poziţionate la baza Vârfului Păpuşa. În momentul de faţă există două pârtii de schi amenajate cu instalaţii de teleschi. staţie de epurare. nu au fost proiectate în baza unui plan de urbanism zonal. plus 18 km din capătul de nord al Novacilor. staţiunea montană Rânca este extensia teritorială şi administrativă a oraşului Novaci și Baia de Fier. punct de transfer deşeuri menajere.6 Stațiunea Rânca Amplasată la o altitudine de 1600 m deasupra nivelului mării. Iarna este o zonă ideală pentru schi. tonifiant îndeamnă la odihnă şi recreere. la drumeţii montane şi practicarea sporturilor de iarnă. Baia de Fier nu dispunea de nicio unitate de cazare în circuitul turistic. În zonă s-a construit foarte mult în ultimii ani.4. oferta de cazare este foarte diversificată şi bogată. Staţiunea este situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng. ceea ce a condus la afectarea gravă a mediului înconjurător). una dintre ele fiind dotată şi cu instalaţie de nocturnă. În prezent.

variate ca geneză și vârstă. rezultate din acțiunea forțelor endogene și exogene. Schimbările structurale ce se petrec în viața. O importanță deosebita pentru Baia de Fier este Peștera Muierilor. fructele de pădure și fondul cinegetic. portul. Prin această zonă promovăm turismul care ajută la economia localității. cu influențe mediteraneene. a realittăților social economice ale unui sat și formularea concluziilor care se desprind din analiza acestor realități. Cheile Galbenului și stațiunea Rânca. 54 . în condițiile unei societăți ce pășește mereu ascendent pe calea civilizației și culturii. constituie un aport prețios pe linia cunoașterii adevărului ce trebuie transmis generațiilor viitoare. dispus în etaje. iar terenurile agricole întinse livezi de pomi și viță-de-vie.culturale. Datorită acestui relief variat. În primul capitol am discutat despre așezarea zonei și am descoperit că relieful Băii de Fier reprezintă o îmbinare complexă de forme vechi și noi.CONCLUZII Înregistrarea în conținutul unei monografii. dar și cu un climat specific zonei submontane și montane în care este situat flora acestei localități este. După un studiu amănunțit am identificat bogățiile și atuurile acestei zone. fânețe pentru animale. despart calitativ prezentul de trecut constituind o bază de plecare pentru viitorul ce le stă înainte. la rândul său foarte bogată. Capitolul al treilea este dedicat vieții social . munca și mentalitatea locuitorilor din satele noastre. cuprinzând munți. Despre acestea am discutat mai mult în capitolul al IV-lea. Principalele resurse naturale ale acestei comune sunt: pădurile și terenurile agricole. Pădurile asigură lemnul. În capitolul al doilea am discutat de atestarea documentară a comunei și despre evenimentele semnificative care au contribuit la sedimentarea identității comunitare. La Baia de Fier se înregistrează o mare varietate de viețuitoare. dealuri subcarpatice și piemontane. dar și problemele cu care se confruntă și am încercat să furnizez generației viitoare date prețioase pentru cercetarea evoluției vieții sătești. obiceiurile. climei temperat continentală.

Au fost reînfiinţate vechile obşti de proprietari. țesutul și sculptura completează tabloul preocupărilor tradiționale. Este necesară realizarea unor materiale cu dublu impact suvenir/material promoţional. dar cea mai cunoscută instituție este Grup Scolar Industrial Baia de Fier. De asemenea. proiect „Ecoturism în munţii Gorjului” derulat pe parcursul anului 2008 de către asociaţia Amicii Salvamont. cu fânețe bogată. Dezvoltarea unor structuri de cazare în 55 . a oilor în special. permanenta mărirea a arealului natural protejat se datorează impunerii unor indicatori pur matematici „14% din suprafaţa teritorială să fie declarată zona protejată . ne permitem să facem câteva recomandări. Subcapitolul al șaselea este dedicat economiei. pliante. marcaje turistice). în special a oilor. ciuperci ). Dezvoltarea economică locală este în prezent în dependentă de vitalitatea noului sector privat emergent în ultimii ani.Posibilităţi de producţie/valorificare de produse naturale . Acest lucru. De pe băncile acestei școli s-au ridicat mulți oameni care își aduc aminte și spun cu mândrie că sunt absolvenți ai acestui liceu. respectiv economică. ca urmare a proceselor de privatizare şi de restituire a proprietăţilor funciare. alături de care ocupații cu tâmplăria. după ce am studiat această zonă. Dezvoltarea unor structuri de cazare în următoarele 12 luni – max 20 camere în cadrul unor pensiuni în comună şi în locaţia „Ieşire peşteră”. suprafețele întinse de pășuni și livezi. corelat cu excesul de zel al unor funcţionari din cadrul APM. fructe de pădure. ecologice (nuci. De aceea. sau au fost create noi forme asociative. În zonă se știe că ocupația permanentă care s-a transmis din tată în fiu este munca pământului și creșterea animalelor. Ultimii 15 ani au marcat transformări în economia locală.Nu putem spune că instituțiile aparținătoare zonei si pe care le-am enumerat în această lucrare nu sunt importante. poate întârzia sau opri definitive dezvoltarea turistică . au favorizat dezvoltarea unei importante ramuri a agriculturii – creșterea animalelor.modelul european”. Includerea zonei în programe de promovare turistică (pagină web. gen minialbum foto sau CD multimedia (în română şi 2-3 limbi de circulaţie internaţională) al cărui conţinut să prezinte în prima parte zona Baia de Fier şi apoi zona turistică a Gorjului. a unei zone. Mărirea suprafeţei protejate natural nu constituie neapărat un avantaj în dezvoltarea turismului.

iluminat monumental. Mărirea atractivităţii peşterii prin amenajarea intrării. caiace. Mărirea atractivităţii peşterii prin amplasarea unor panouri cu imagini din galeriile nevizitabile în sectoarele de peşteră în care aceasta nu este atractivă. riverboarding). echipament riverboarding). datorită insuficientei dezvoltări şi puneri în valoare a acestuia (1 singur obiectiv generator de venituri directe). cabana şi Motelul Peştera Muierilor. 1-2 persoane . echipament ghid/interpret. joagăr pe apă. zona Baia de Fier deţine imagine şi potenţial turistic suficient ca să fie considerată o destinaţie turistică atractivă dar. Includerea zonei în programe de promovare turistică. moară. pentru turiştii iubitori de înot. Cabana Chiriac). centre de închiriere echipament sportiv (biciclete . canyoning . Zona trebuie introdusă în programe turistice de nivel judeţean. În general. rămâne la nivelul turismului de tranzit. Eliminarea resturilor fostelor instalaţii electrice ce creează un disconfort vizual al vizitatorilor. corelat cu capacitatea foarte mică a structurilor de cazare. pescuit sportiv sau sporturi nautice (rafting cu ambarcaţiuni mici. Mărirea atractivităţii peşterii prin amplasarea unor vitrine cu exponate specifice peşterilor şi cu exponate cu teme istorice legate de descoperirile arheologice neolitice din peşteră. Mărirea accesibilităţii circuitului vizitabil prin înlocuirea balustradelor de sprijin şi limitarea accesului. plajă. care să determine turistul care vine în judeţul Gorj să-şi planifice sejururi de cât mai mare durată. cu mici centre de valorificare a produselor tradiţionale gastronomice sau de artizanat . 56 . Înfiinţarea unui muzeu în aer liber al meşteşugurilor populare locale în zona cuptoarelor de var. cu exponate tradiţionale: cuptor de var. ATV. Posibilităţi de valorificare turistică a potenţialului hidrografic al râului Galbenul prin amenajări simple care să devină „aliniamente” de maximă polarizare în perioada caldă a anului. piuă. Înfiinţarea unui minicentru comercial în zona de iesire din peşteră. biserică de lemn (prin mutarea şi restaurarea biserici din Grui ).următoarele 48 luni – 50 – 70 camere (complexul turistic.

Turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în economia locală. mică producţie. având în vedere bogăţia de resurse existente. 57 . dar şi pentru că este un domeniu care generează activităţi economice colaterale (servicii. meşteşuguri) şi creează noi locuri de muncă.

1987. Crețeanu.Plopșor..Plopșor. Academiei Române. 1972. Tr. I. Craiova. Dârvăneanu. 1971. vol. Nicolăescu . Mânăstirea Hurez. București. în Magazin Istoric... Istoria României. și colaboratorii . Șt. vol. veacul al XVI-lea.7). Mihăilescu. D. Carpații sud – estici. V. Editura Beladi. Academiei Române. Litera. București 1998. ”Informația Zilei”. Județul Gorj. 1997. Edit. Craiova. N. I. Edit. Edit. Orghidan. 1951.. Donat. Vezi : Studii și materiale de istorie veche. Istoria României. și Neamu. 2000. (Documentul nr. Edit. Nițulescu. Ed. Editura Academiei Române. Științifică București. Nicolăescu . și Chircă. . Șantierul Arheologic Baia de Fier. anul IV. C. Edit. C. Despre toponimia slavă din Oltenia.. al XVI –lea și problema începuturilor mânăstirii Polovragi. Tip. și Andreescu. Vârsta omului. București. R.. I. Tipografia Grafica Plus SRL Deva. Gh...3. Editura Academiei Române. București.Academia Română. Academiei Republicii Socialiste România. Monografia comunei Baia de Fier. 1957. martie 1970. H. București. O inscripție necunoscută din sec... Centrul de istorie filologie și etnografie. 1972 Chelcea.D. Monografia Orașului Novaci. Monografia sociologică.. 1943. Otovescu. 1978. 58 . Documente privind istoria României. nr.I. studiu în : Materiale și cercetări arheologice. Buc. .. Bălan.I.. Din Gorj – note și observațiuni cu caracter etnografic.S. 2008. Baranovsky. 1963. Științică. În lumea subpământeană. București.. București. O pisanie necunoscută din comuna Alunu. I. București 1960. Craiova. Buc.C.BIBLIOGRAFIE Arhivele Statului.

( Documentul nr.gorj.ro www.ro www. 2006. Gorjul istoric și pitoresc. Documentele Țării Românești ( 1369 – 1490) . A..P.ro 59 .Panaitescu. Parteneriat pentru dezvoltarea economică locală. Potenţial turistic şi turism – Editura Universităţii Bucureşti.. Edit. Baia de Fier– Evaluare preliminară a potențialului de dezvoltare economică.P. 1938. 2001.gorjeanul. 1996. Fundația Regele Carol I. Editura Tg-Jiu. 137 ). Ștefulescu.insse.primăriabaiadefier. București. www.

Anexa1 Peștera Muierii 60 .

Anexa 2 Stațiunea Rânca 61 .

Anexa 3 Pensiuni Baia de Fier Pensiunea Andreea Pensiunea Viitoru Vila Dorali Casa Mecu 62 .

Anexa 4 Ansamblul Ciobănașul 63 .

64 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful