Prognosticul Paralizia nervului este o afectiune grava deoarece antreneaza o dificultate in mentinerea pozitiei ortostatice.

In leziunile bilaterale a nervului crural mersul este imposibil, bolavul devine paraplegic. Bolnavul va putea presta munci doar din pozitia sezand, fara deplasare. Tratamentul Medicamentos – consta din vitamine din complexul B. In cazul paraliziilor definitive se va aplica orteza care sa suplineasca deficitul cvadricepsului in timpul mersului. Tratamentul kinetoterapeutic: 1. Etapa I – perioada de imobilizare. 2. Etapa a II-a – de la F0 la F1 3. Etapa a III-a – de la F1 la F3 4. Etapa a IV-a – de la F3 la F5+ Programul kinetic de recuperare in paralizia de nerv crural va urmari: 1. Prevenirea diformitatii genu-recurvatum – complicatie a paraliziei aparatului extensor al genunchiului. In formele severe se recurge la folosirea unei orteze de fixare a genunchiului. In formele moderate se urmareste tonifierea ischiogambierilor. 2. Prevenirea contracturilor lombare de aceeasi parte cu paralizia, care apare ca o incercare (nefunctionala) de compensare. Aceste contracturi devin dureroase , afectand mai mult mersul. Se foloseste: - electroterapia(curenti stimulo-motori); - masajul tonifiant al cvadricepsului si relaxator a musculaturii posterioare al gambei si a celei lombare; - exercitii de relaxare a muschilor contracturati, - exercitii de mobilizare fara incarcare a rahisului. 3. Pregatirea compensarilor pana la recastigarea fortei musculare pierdute, prin: - tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizarea bastonului sau carjelor, folosind gantere cu greutati crescande precum si schemele bilaterale ale membrelor superioare din cadrul diagonalelor Kabat cu rezistenta; - tonifierea musculaturii trunchiului, mai ales a abdominalilor si dorsalilor, utilizand schemele bilaterale asimetrice ale membrelor inferioare; - tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural folosind tehnicile de facilitare neuromusculara si proprioceptiva (IL, ILO, SI, IzA, SR, IA); 4. Mentinerea tonusului in musculatura denervata, pentru a nu permite instalarea atrofiei, prin: - flexii pasive fortate a ale genunchiului, pentru declansarea reflexului de intindere in cvadriceps si extensii de coapsa pentru promovarea strech-reflex-ului in muschiul psoas; - exercitii de flexie in coxo-femurala si de extensie a genunchiului contralaterale; - aplicarea tehnicilor de facilitare neuro-musculara si proprioceptiva ca: IL, CR, SI, marind efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii ( vibratia, atingerea cu calupul de gheata, periajul); – mobilizari ale intregului membru inferior pe schemele Kabat D1F si D2F, cu asocierea extensiei genunchiului. 5. Cresterea fortei musculare pe masura ce capacitatea de contractie a muschilor interesati progreseaza. Exercitiile utilizate sunt: - exercitii pasivo-active; - exercitii active asistate; - scripetoterapia – mobilizari autopasive; - exercitii analitice pentru fiecare muschi; - exercitii izometrice; - exercitii izotonice cu rezistenta progresiva. 6. Reeducarea functionala a genunchiului in cadrul lantului kinetic al membrului inferior. Se vor utiliza exercitii complexe in lant kinetic inchis, ca si exercitii de mers, coborat-urcat scari, asezat.

1.3. Paralizia de nerv sciatic popliteu extern
Plexul sacrat se formeaza prin unirea radacinilor anterioare de la nivelul L 5-S1-S2-S3. Ramul terminal este reprezentat de nervul sciatic. Ramuri colaterale: – nervul mic sciatic; – nervul hemoroidal;

– nervul rusinos intern; – nervul obturator intern; – nervul fesier superior( ce inerveaza muschiul tensor al fasciei lata); – nervul micului si mijlociului fesier; – nervul ridicator anal. Prin aceste ramuri colaterale plexul asigura: extensia coapsei pe bazin, abductia coapsei, rotatia interna si externa acoapsei si ridicarea bazinului cu rol in mers. Contractia bilaterala a marelui fesier asigura statiunea bipeda, iar tensorul fasciei lata are rolul de a mentine rectitudinea bazinului si a corpului. Paralizia de nerv mic sciatic determina: dificultate in abductia si rotatia externa a coapsei, deficit de extensie a coapsei ceea ce face dificil mersul si ortostatismul, bazinul e inclinat de partea bolnava iar coloana de partea opusa, mersul este leganat. Cand leziunile sunt bilaterale bolnavul nu poate sta in ortostatism. Paralizia de nerv mare sciatic cu originea la nivelul L5-S1- S2 cu anastomoze din L4 si S3. Paraseste bazinul prin marea scobitura ischitiatica si ajunge la nivelul fesei unde este situat in apropierea arterei ischiatice a nervului si arterei rusinoase, ajunge in partea posterioara a coapsei iar la nivelul spatiului popliteu se imparte in nervul sciatic popliteu intern si sciatic popliteu extern.

Nervul sciatic popliteu extern (SPE ) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale: – nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia dorsala, abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a piciorului cu exceptia marginii externe si a ultimei falange a degetelor. – nervul tibial anterior ce inerveaza muschiul gambier anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul halucelui si pediosul; care efectueaza flexia dorsala, adductia, rotatia interna a piciorului si extensia degetelor. Ramurile colaterale ale SPE sunt: accesor safen extern si cutanat peronier care asigura inervatia senzitiva in regiunea antero-externa a gambei. In ansamblu, SPE asigura: – extensia piciorului cu pozitionarea pe calcai; – extensia primei falange a degetelor; – abductia plantei, rotatia externa a acesteia si asigura bolta plantara. Aspectul clinic:

– piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus; – hipotonie in loja antero-externa a gambei; – in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita imposibilitatii de flexie dorsala a piciorului ; – bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului ( nu sta pe calcai ), ridicarea marginii externe, abductia piciorului; – nu poate bate tactul cu varful piciorului; – apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a piciorului, cu exceptia marginii externe a piciorului. Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei si are un ram terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateral- nervul accesor safen intern. SPI inerveaza muschii: tricepsul sural (flexor si adductor al piciorului, flexor accesor al gambei), gambierul posterior- flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor propriu al halucelui, muschiul plantar subtire, muschiul scurt abductor al halucelui, scurt flexor al halucelui, scurt flexor comun al degetelor, muschii interososi. SPI asigura: flexia plantei (ridicarea pe varfuri), flexia, abductia si adductia degetelor,adductia plantei. Aspectul clinic: - atitudine cu picior in valgus si degete in ciocan; - deficitul motor intereseaza flexia plantara si adductia; - nu poate sta pe varfuri, in mers se sprijina pe calcai si mijlocul plantei- mers talonat-; - nu poate efectua abductia si adductia degetelor; - reflexul Achilian este abolit; - apare o durere cu caracter cauzalgic; - tulburarile vasculo-trofice sunt importante, se intalneste atrofia lojei posterioare a gambei, piciorul este scobit, edematiat, cianozat. Putem vorbi despre ulcer perforant plantar - datorita interesarii filetelor vegetative. Tulburarile de sensibilitate intereseaza fata posterioara a gambei, regiunea plantara si marginea externa a fetei dorsale a piciorului. Programul de recuperare va urmari ca obiective, urmatoarele: 1. Prevenirea deviatiilor piciorului, mai ales cea in equin prin retractura tendonului achilian in paralizia SPE. Se va mentine pozitia de unghi drept al piciorului printr-o atela, mai ales noaptea, iar in cursul zilei piciorul va fi incaltat cu o gheata cu caramb dur. In paralizia de SPI prabusirea boltii este regula, motiv pentru care de la inceput trebuie pus un sustinator plantar. 2. Mentinerea mobilitatii articulare a gleznei si degetelor, mai ales in paralizia de SPE. Miscarile pasive in toate articulatiile piciorului si de asemenea in articulatia genunchiului se vor repeta de cateva ori pe zi. 3. Educarea-reeducarea musculaturii paralizate, mentinerea tonusului si cresterea acestuia pe masura ce se produce reinervarea prin: - aplicarea intinderilor de scurta durata pentru declansarea contractiei musculare (4-5 intinderi;) - folosirea tehnicilor de facilitare, IL, SI, CR la nivelul membrului interesat; - exercitii imaginative pentru miscarile abolite’ - se vor utiliza toate elementele facilitatorii (periajul, vibratia, atingerea cu calupul de gheata); - exercitii contralaterale pentru promovarea inductiei pozitive in musculatura paralizata; - exercitii de activare musculara in cadrul diagonalelor Kabat; - exercitii analitice pentru fiecare miscare, incepand cu cele pasive si active asistate, apoi active si active cu rezistenta progresiva, exercitii izometrice etc. 4. Recuperarea functionalitatii piciorului in cadrul kineticii de mers si stabilitatii ortostatice. In acest scop se executa: - exercitii in lant kinetic inchis si deschis ; - ca si felurite exercitii de mers pe teren variat. In ambele tipuri de paralizii se va acorda o atentie deosebita flexiei degetelor, functie de mare importanta pentru ortostatism si mers. 5. Ortezarea invaliditatii in cazul unor paralizii definitive. Este vorba de paralizia de SPE, pentru care se confectionaza orteze dinamice (ghete cu arc pentru ridicarea piciorului in mers). Pentru pareze este suficienta aplicarea unui toc mai inalt si a unui pantof sau a unei ghete cu caramb mai dur. Paralizia de SPI nu pune probleme de ortezare, fiind in general bine suportata. sursa: curs neurologie Univ. Bacau sectia kinetoterapie, lector univ. Ocheana Gabriela

keywords: kinetoterapie, fizioterapie, fiziokinetoterapie, Piatra Neamt, recuperare medicala, masaj terapeutic, gimnastica de recuperare, gimnastica medicala, balneo-fiziokinetoterapie, balneo-fiziokinetoterapie, kt, bfkt, fkt, prof. CFM, fizioterapeut, fizioterapie, balneofizioterapie, statiune balneara, hidroterapie, electroterapie, laserterapie, laser terapie, electrostimulare, curs kinetoterapie, curs masaj, reflexoterapie, electroneurostimulare, neurostimulare, masaj recuperator, tehnica FNP, facilitare neuroproprioceptiva, drenaj limfatic, recuperare copii cu handicap, recuperare genunchi, recuperare coloana vertebrala, recuperare coloana lombara, recuperare coxartroza, recuperare gonartroza, fizioterapie antalgica, fizio-kinetoterapeut, tratament durere lombara, tratament spate, spa, recuperare umar, recuperare cot, recuperare mana, periatrtita scpulohumerala, psh, hdl, hdc, scolioza, cifoza, lordoza, deviatiile coloanei vertebrale, Moldova, Romania, terapie fizica instrumentala, ordinul kinetoterapeutilor, www.fizio-kinetoterapie.ro

TERAPIA FIZICALĂ sI DE RECUPERARE
Tratamentul profilactic trebuie sa aiba în vedere prevenirea cauzelor locale sau generale care pot sa traduca suferinta trunchiurilor nervoase.   Local se previne atitudinea vicioasa, traumatismele regiunii Cauzele generale se refera la tratamentul corect al bolilor metabolice, al celor infectioase, dar si supravegherea corecta a tratamentelor cu potential toxic asupra fibrei nervoase.

Tratamentul curativ este mai complex si cuprinde :

tratamentul igeno-dietetic presupune o alimentatie rationala si evitarea abuzului de alcool sau de alte substante toxice. ca si în cazul oricarei alte afectiuni, indiferent de natura ei, corectia starii psihice a pacientului are deosebita importanta. Bolnavul trebuie convins ca participarea la programul recuperator are o deosebita importanta în recîstigarea capacitatii functionale a mîinii, ca afectiunea sa nu-l face inferior fata de cei din jur si ca, respectînd programul de recuperare si indicatiile medicului se poate reface într-un interval de timp mai scurt sau mai lung. Bolnavul trebuie cîstigat ca prieten în întreg programul recuperator.

membrul superior fiind asezat în usoara abductie cu un suport sub . repausul se efectueaza pe pat semidur cu perna mica. . repausul total al membrului superior afectat este impus de durerile declansate de cele mai mici miscari sau presiuni. alaturi de masaj si celelalte metode lupta împotriva instalarii edemului la nivelul acestor segmente. medicamentoase si fiziokinetice.reducerea durerii. etc) si steroidiene. putând fi conservator si chirurgical.  decontracturante (mydocalm. .  antalgice. Tratamentul este adaptat fazelor de boala.corectarea tulburarilor de statica cervicala.tonifierea musculaturii vertebrale posterioare. iar în formele hiperalgice sunt indicati corticoizii peroral (40-50 mg/zi) timp de 8-10 zile cu reducerea rapida a dozei sau în infiltratii paravertebrale.  a) MEDICAŢIE ANTIALGICĂ sI ANTIINFLAMATORIE Tratamentul medicamentos este necesar în perioadele algice si consta din administrarea de:  antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen. Lupta contra edemului nu trebuie neglijata: pozitionarea antideclina a antebratului si mîinii. diclofenac. În formele medii rezultate bune dau antiinflamatoriile nesteroidiene. clorzoxazon)  sedative. colierele se folosesc în perioadele hiperalgice si pe timpul deplasarilor. indometacin. b) TRATAMENT ORTOPEDIC Tratamentul ortopedic consta dintr-o serie de masuri care urmaresc punerea în repaus a segmentului cervical. Tratamentul conservator are urmatoarele obiective: . In cazurile cu deficit neurologic este utila medicatia neurotropa si care faciliteaza transmisia sinaptica.coordonarea mobilitatii coloanei cervicale cu a membrului superior si integrarea segmentului în ansamblul general al rahisului. când se prefera produsii cu actiune lenta. Tratamentul se realizeaza folosind mijloace ortopedice. a iritatiei radiculare si a contracturii. .

 antibioterapie si imobilizare într-o spondilodiscita 1. Se respecta postura corecta a coloanei vertebrale cu mentinerea curburilor fiziologice. . rezistente la tratamentul medical.  Bolnavul este instruit ca si la domiciliu sa efectueze programe reeducationale si de gimnastica medicala care sa promoveze supletea coloanei.umar. care nu au cedat la un tratament corect aplicat trei luni de zile. reeducarea pro-prioceptiva contribuie la refacerea stabilitatii rahisului. a unei hernii discale. radioterapia unei metastaze. se face tratamentul afectiunii cauzale:     exereza unui neurinom. În forma simptomatica. In pozitie sezânda se recomanda utilizarea de cotiere.  Tonifierea musculaturii paravertebrale si a umarului. Tratamentul chirurgical consta în exereza unei protruzii osteofitice sau o artrodeza cu indicatie exceptionala în formele grave. a unei coaste cervicale. preferându-se tehnicile manuale în altemanta cu manevrele de masaj si mobilizare. Ea începe imediat dupa ameliorarea fenomenelor acute cu miscari pasive în altemanta cu tractiuni si tehnici de masaj. c) TRATAMENT CHIRURGICAL Tratamentul chirurgical este rezervat formelor rebele si prelungite. Pentru reducerea iritatiei radiculare se mai poate actiona efectuând tractiuni cervicale în delordoza.2. ca si formelor cu fenomene neurologice de compresiune radiculara si/sau medulara. prelungite. Se trece apoi la efectuarea mobilizarilor active care au ca suport mecanismele de coordonare vestibulara si oculokinetica care îsi au sediul la nivelul segmentului cervical. tetiere si pastrarea posturii de "dubla barbie". Balneoterapia si termoterapia au indicatie în etapele cronice.  Programul continua cu exercitii care au în atentie unitatea functionala a segmentului cervical cu celelalte segmente rahidiene si cu membrul superior. tonifierea musculara si crearea unui comportament adecvat fata de solicitarile din mediu.  Reeducarea mobilitatii coloanei cervicale este o etapa importanta si obligatorie a tratamentului conservator.

Acupunctura se adreseaza tulburarilor functionale : -contracturi musculare -dureri -tulburari neurologice Acupunctura se practica cu ace sterile de unica folosinta atat in zona locala cat si la distanta (se folosesc in jur de 10 ace) Rezultatele obtinute dupa 10-12 sedinte sunt semnificative. controlul miscarilor: educarea bolnavului pentru a efectua mobilizari ale coloanei cervicale controlând permanent viteza si amplitudinea miscarilor. "zavorârea segmentara" prin exercitii de mentinere a chingii musculare activate în conditii de mobilizare a bolnavului în spatiu( se va continua programul si la sala de CFM). Tehnici de kinetoterapie Obiectivele specifice "scolii spatelui" constientizarea posturii coloanei vertebrale. controlul pozitiilor corpului în timpul miscarilor si în repaus. Kinetoterapie individuala constientizarea pozitiei corecte vertebrale prin exercitii de dezvoltare a perceptiei proprioceptive prin tehnica dublei perceptii: din pozitia culcat. controlul efortului: instruire privind exploatarea rationala a coloanei în timpul unor solicitar icervicale de tip dinamic sau static. controlul efortului si readaptarea la effort. "zavorârea segmentara". asezat si din ortostatism. . controlul miscarilor.

pe lânga bine.3. Durerea acuta este de scurta durata (maximum cateva zile sau saptamâni). ELECTROTERAPIA ANALGETICĂ Durerea este un fenomen multi-factorial iar practica demonstreaza ca diferitele tipuri de durere raspund mai mult sau mai putin bine la diversele metode de fizioterapie deci si la procedurile electroterapeutice. Pentru a întelege efectele electroterapiei este importanta întelegerea în special a factorilor de modulare care pot influenta perceptia si transferul stimulului nervos: . Pe de alta parte durerea cronica este de lunga durata (mai mult de 3 luni) sau este recurenta. intensitatea sa nu depinde de intensitatea stimularii. Exista cateva mecanisme care explica efectul analgezic al electroterapiei . Bolnavii cu o patologie specifica stadiului subcronic stabilizata beneficieaza de tratament de recuperare în statiunile cu profil de reumatologie. cu accent pe: - tehnici de mobilizare controlata. exercitii de control cervical static si dinamic. emotiile au un rol decisiv pentru perceptia sa. tehnici de antrenare la efort.- controlul pozitiei: învatarea evitarii mentinerii prelungite a pozitiilor cervicale fixe sau a pozitiilor extreme ce vor fi înlocuite cu pozitii de facilitare a efortului cervical. tehnici de stabilizare cervicala. Se face deobicei dinstinctie între durerea acuta si cea cronica. Este produsa prin deteriorarea mecanica a tesutului sau datorita unei boli. Efectul analgezic este sustinut si de efectele trofice ale fluxului de curent. Durerea este de regula definita ca o senzatie neplacuta si ca o experienta emotionala legata de deteriorarea actuala sau potentiala a tesutului. Kinetoterapie colectiva: la sala CFM si la bazin ca continua kinetoterapie specifica. apare imediat dupa aplicarea stimulului dureros si scade dupa încetarea actiuni acestuia. Procesul este de fapt mult mai complicat si este prezentat în mod detaliat în cadrul literaturii de specialitate. Teoria actuala general acceptata a perceptiei durerii se bazeaza pe acceptarea existentei unui sistem senzorial specific care transfera informatia de la receptorii durerii (nociceptori) la sistemul nervos central prin intermediul unor fascicule nervoase speciale.cunoscuta teorie a pragului sensibilitatii dureroase este demonstrata si cresterea productiei de opiacee endogene. intensitatea durerii depinde de intensitatea stimularii. 2. Miorelaxarea îndeparteaza hipertonia musculara si prin urmare durerea de origine miofasciala.

Atunci când se alege tipul de fizioterapie se vor lua în considerare efectele probabile (conform teoriei pragului dureros si teoriei endorfinelor). s-a pornit de la studierea amanuntita a fenomenului dureros. Durerea modificata de fizioterapie sau analgezice poate sa îsi piarda specificitatea într-o asemenea masura încât ulterior sa numai poata fi descrisa. 3. Fizioterapia aplicata în scop analgezic determina reducerea considerabila a cantitatii de substante analgezice administrate. MODALITĂŢI ELECTROTERAPEUTICE ANALGETICE "CONVENŢIONALE'' Fiziologia analgeziei prin electroterapie Înca de la inceputurile aplicatiilor terapeutice cu curentii excitatori (deceniile 3 si 4) si constatarea efectului lor analgetic. se va determina diagnosticul corespunzator sau cel putin o ipoteza preliminara a acestuia si numai dupa aceea se va interveni împotriva durerii. 2. Bineânteles. Aceste substante sunt produse în sistemul nervos central si conform teoriei mentionate au o importanta cruciala în special pentru perceptia subiectiva a durerii.  Un alt factor important de modulare este descris în cadrul teoriei neuromodulatorilor care se bazeaza pe efectul analgezic al unor substante ce apartin grupului de neuromodulatori în special endorfine si encefaline. adica se va lua în considerare mai întâi informatia care a fost semnalizata de catre durere. Primul factor important de modulare este descris de teoria pragului dureros care se bazeaza pe prezumtia ca mecanismul nervos din coarnele posterioare ale maduvei actioneaza ca o mica bariera care lasa sa treaca numai un numar limitat de impulsuri nervoase ce ajung prin intermediul fibrelor aferente periferice la sistemul nervos central în functie de cât de mult este descrisa aceasta bariera. O bariera asemanatoare se presupune ca exista si la nivelul talamusului. Pentru afectiunile cronice sau recurente când se pot aplica diferite tipuri de curenti se va examina în prealabil sistemul locomotor (sau solicitarea examinarii acestuia de catre un specialist). 4. Stimularea unor fibre particulare poate modula dimensiunea deschiderii sau închiderii barierei pentru stimuli durerosi si astfel sa creasca sau sa scada transferul informatiilor nociceptive. a reactiilor . s-a încercat explicarea acestui mod de actiune. Pentru ca fizioterapia sa aiba un real beneficiu pentru pacient este necesar sa fie luate în considerare urmatoarele pricipii: 1. Aceasta regula este foarte importanta datorita posibilitatii de obtinere a efectului analgezic relativ tintit al fizioterapiei (un contrast cu actiunea difuza a medicamentelor) si datorita posibilelor interactiuni nedorite dintre fizioterapie si medicamente.  Efectul analgezic al electroterapiei este utilizat din ce în ce mai mult. Nu se va suprima functia de semnalizare si protejare a durerii (care este importanta în special pentru durerea acuta!). pentru ca foarte frecvent sursa acestor afectiuni se afla la distanta de locul de proiectie a durerii. a componentelor sale subiective si obictive.

somatice si vegetative reflexe. Transmiterea sinaptica a durerii este influentata la nivelul maduvei spinarii atât de influxuri venite de la periferia organismului . cât si de la nivelul unor formatiuni nervoase . evident incomplete si nesatisfacatoare.mediatori ca acetilcolina . Fibrele A-delta subtiri si fibrele C sunt sarace în mielina si lent conducatoare ale informatiilor nociceptive. Unele. 2 si 5 se proiecteaza la nivele diferite ale encefalului. prin intermediul centrilor vegetativi supramedulari din hipotalamus si scoarta cerebrala. fibrele Aα conduc impulsuri pentru aparitia senzatiilor tactile. fiind astfel capabile sa conduca impulsuri generate în circumstante deosebite. Prin caile spino-talamice si spino-reticulare.Unul este excitat exclusiv de impulsuri venite de la receptori de durere. întrucât la acest nivel intervin o serie de mecanisme care moduleaza transmisia nociceptiva. Fibrele nervilor cutanati au prag de excitabilitate diferit. in timp ce impulsurile viscerale prin intermediul ramurii comunicate albe. Axonii neuronilor senzitivi din ganglionul spinal fac sinapsa cu "neuronii de releu" localizati în substanta cenusie a cornului posterior medular. Fibrele sensibilitatii somatice abordeaza maduva spinarii pe calea radacinii posterioare. care iau parte la alcatuirea unui nerv cutanat. iar celalalt neuron primeste excitatii si de la mecanoreceptorii senzitivi.a. prin intermediul arcurilor reflexe scurte de la nivelul aceluiasi segment medular. Este cunoscut faptul ca toti receptorii pentru durere nu sunt altceva decât ramificatii ale dendritelor neuronilor senzitivi. a zonelor de perceptie. Nociceptorii cutanatii au actiune excitatoare independenta asupra a cel putin doi neuroni din cornul posterior. La om. - Cercetarile din ultimul deceniu au furnizat numeroase explicatii a caror integrare si corelare a facut posibila întelegerea unor circumstante de analgezie . au cautat sa explice analgezia electrica pe cai reflexe si anume: actiunea hiperemizanta a curentilor excitatori de joasa frecventa cu producere de substante vasoactive . iar fibrele C conduc impulsuri responsabile de aparitia durerii intense si difuze. Altele . ca fenomene normale de aparare. dupa ce acestea mai fac o statie sinaptica la nivelul mezencefalului ("conducere subcorticala a dureri") Pentru întelegerea si explicarea actiunii analgetice a stimulilor electrici s-au emis o serie de ipoteze.S-a observat ca releul medular prezinta o importanta deosebita în perceptia durerii . informatiile sunt conduse si proiectate pe cortexul cerebral. Axonii neuronilor din straturile medulare 1. mecanism de actiune asemanator celui produs de masaj. alcatuind caile durerii. a cailor de transmisie si integrare. fibrele Aδ pentru dure bine localizata. scoteau in evidenta efectele locale de la ischemizare si decongestionare a zonelor tratate sau "înlocuirea" senzatiei de durere cu senzatiile de vibratie si parestezie produse de excitatiile "faradovibratoare" locale. histamina s.de tipul înteparii scurte. a receptiei la nivelul nociceptorilor periferici specifici.

Una din explicatiile mai interesante (si de multi specialisti acceptata) este oferita de teoria "controlului de poarta" propusa de Melzack si Wall (1965). Invers. adica printr-un proces de control axonal. frecventa sau conditii patologice (nevralgii postherpetice. P-fibre nervoase cu diametrul subtire.pe care acestea le exercita descendent asupra transmiterii durerii prin fibrele corespunzatoare din structura maduvei spinari. cu producere de encefaline . durerea nu este perceputa la nivelul creierului. Nathan.trunchiul cerebral. T-neuronul central de origine a cailor extralemniscale. În acest mod. acestia postulând si interventia unor mecanisme inhibitorii a etajelor supraspinale . (Hughes) Figura 1 : conceptia lui Wall si Melzack in legatura cu "controlului de poarta" asupra transmiterii impulsurilor dureroase. cu scaderea activarii sistemului T (neuronul central de origine a cailor asscedente extralemniscale) si astfel. Numeroase observatii clinice au sugerat ideea ca durerea ar putea fi în acest caz .superioare.care se bazeaza pe fenomenul de inhibitie presinaptica. ce conduc informatiile din cornul posterior medular (interneuronii inhibitori din substanta gelatinoasa Rolando).poarta de control''prin contrareactie pozitiva in straturile sus mentionate ale cordonului posterior si va avea loc în acest caz o transmitere a informatiilor dureroase si consecutiv. disestezii de denervare). mai curând rezultatul pierderii capacitatii inhibitorii. Wall) în unele privinte. Aceste mecanisme centrifugale de inhibitie a transmisiei si perceptiei durerii au fost confirmate de analgeziile produse prin stimulare electrica a structurilor nervoase centrale supraspi considerate similare celor produse prin actiunea opiaceelor (morfina si derivatelor) la aceleasi nivele. SG-substanta gelatinoasa Rolando. Acest fenomen de inhibitie presinaptica se petrece la nivelul cornului posterior medular si este explicat astfel: stimularea fibrelor cu diametrul mare. scoarta cerebrala. (dupa Popoviciu si Haulica) În figura 1 este prezentata schematic conceptia lui Wall si Melzack privind teoria "controlului de poarta" în transmiterea impulsurilor dureroase: G. Asupra mecanismului care intervine în aceasta inhibitie sunt înca pareri controversate. o percepere a dureri. Aceasta teorie a fost corectata (mai bine zis completata) de diferiti autori (Schmidt.. decât a unor procese de stimulare propriu-zisa. . cu " închiderea portii''(a barierei de control) pentru transmiterea informatiilor nociceptive prin fibrele nervoase lent conducatoare A-delta si C (figura 1).polipepdite endogene care blocheaza transmiterea informatiilor nociceptive prin maduva spinarii. Este cunoscut faptul ca activitatea fibrelor A-alfa blocheaza la nivelul medular transmisia impulsurilor nociceptive vehiculate de fibrele A-delta si C. un câmp electric negativ.fibre nervoase cu diametrul gros. daca stimularea periferica a fibrelor specifice pentru durere (A-delta si C) devine predominanta prin intensitate. substanta cenusie a mezencefalului. rapid conducatoare (Aalfa). nespecifice pentru durere. se deschide .

intensitatea se creste la pragul de contractie. au o serie de implicatii terapeutice deosebit de eficace.dupa opinia quasiunanima a autorilor .Semnificatiile fiziologice ale acestei teorii. Principalele efecte . prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavilor. având ca loc de actiune punctele ( zonele) dureroase reflexe. Electropunctura. Ca si în electroterapia . fara senzatie de crampa musculara (actiune dinamogena. sub pragul dureros. iar în 1959. de la individ la individ. Intensitatea curentilor se regleaza progresiv. Acestea sunt determinante de nivelul intensitati. Curentii diadinamici sunt curenti de joasa frecventa folositi pentru efectele lor terapeutice favorabile. fiind netraumatizat. care sunt identice cu punctele de acupunctura în proportie de 80%. Autori germani îi mai denumesc curenti de "ultrastimulare'' . metoda s-a extins rapid în tratamentul starilor dureroase acute de diferite etiologii. mai pregnanta la frecventa de 50 Hz). atât la nivel de chimioterapie cât si de electroterapie a durerii. în sensul ca hiporeactia (analgezia) prin ridicarea pragului la durere si hipereactia (dinamogenia) apar diferit. Face parte din metodele reflexoterapice. Daca se urmareste obtinerea contractiilor musculare. Deoarece acomodarea se instaleaza repede. Stimularea nervoasa electrica transcutana (TENS dupa terminologia recunoscuta pe plan international) constiutuie o metoda netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice de diverse cauze. hiperemiante si dinamogene. forma curentului diadinamic si modalitatea de aplicare a electroziilor. deci pâna la pragul dureros. utilizând curenti cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecventa furnizati de aparate mici. cu toate ca nu este chiar unanim acceptata. Trebuie mentionat faptul ca raspunsul obtinut este influentat în mare masura de particularitatile reactiei individuale si adaptarii organismului la curent. Metode analgetice "conventionale'' din domeniul frecventelor joase. Dupa ce Shealy le-a utilizat prima data în SUA (1972) ca screening la selectionarea bolnavilor pentru stimularea electroanalgezica a cordonului posterior medular. Curentii Trabert sunt curentii dreptunghiulari cu efect analgetic si hiperemiant. intensitatea sa mai creste în timpul tratamentului. cu unu sau doua canale de iesire. Koeppe i-a denumit "masaj cu impulsuri excitatorii". usor de executat si având rezultate rapide când este indicat si aplicat. Descrierea lor si a efectelor produse (asemanatoare cu a curentilor Leduc descoperiti în 1902) apartin lui Trabert (1957). ajungându-se la senzatie de vibratii bine tolerate. Este un mijloc de tratament ce câstiga teren. nedureroase.sunt cele analgetice. economic. Actiunea lor este cunoscuta ca pronuntat analgetica.

efectele sale pot fi considerate placebo. atitudinea fata de boala a pacientului). tonifierea peretilor si cresterea permeabilitatii capilare. diverse contracturi musculare produse prin mecanisme neuroreflexe (vertebrogene. laserul. Patologia indicata este reprezentata de tulburari functionale. Sistemul aferent proceseaza toate datele vizuale. starea psihica a pacientului. De aceea terapiile cu efect trofic au si efect antiedematos. terapia cu vacuum prin supra-presiune. anotimpul. De aceea este aproape imposibila delimitarea unui grup pentru o procesare statistica ulterioara a datelor. Deoarece adesea este suficient un stimul slab pentru a devia balanta functionala a organismului (chiar daca aceasta este patologica) si utilizând posibilitatile sale enorme de auto-reparare organismul se ajuta singur. Deoarece mecanismul de producere a hiperemiei la diferitele tipuri de fizioterapie este diferit. motivatia. Daca fizioterapia este efectuata la întâmplare. Efectul trofic poate fi partial produs de catre cele mai multe forme de fizioterapie. Efectul trofic si antiedematos Este produs de hiperemia care survine în aproape toate tipurile de PT (cu exceptia crioterapiei).segmento-neurala. datele electrice ale puncteleor cutanate stabilite( ca valori de relatie fata de suprafata înconjuratoare) trebuie sa coreleze cu anumite stari functionale ale organismului. fara a cunoaste mecanismul de actiune al acesteia. în special de laser si magnetoterapie care furnizeaza energie organismului în scopul utilizarii acesteia de catre celule pentru a-si desfasura activitatea. . Adversarii fizioterapiei au tendinta sa considere efectele ecesteia ca fiind placebo. tonusul muscular. nu poate fi efectuat de exemplu un experiment orb fara sa existe cel putin o excitatie minima a sistemului aferent si\sau a componentelor mai înalte ale SNC. artrogene. fara o aplicare tintita si o dozare corecta. este necesara cunoasterea acestor mecanisme pentru a putea selecta un anumit tip de fizioterapie. curentii de frecventa joasa cu frecventa de 30-60 Hz si intensitatea egala sau peste pragul de activitate motorie sau ultrasunetele. Efectul placebo. Datorita acestui fapt aplicarea fizioterapiei necesita a lua în considerare individualitatea pacientului si statusul sau functional actual (inclusiv starea sistemului limbic. În general poate fi recomandata galvanizarea în special cea longitudinala (hiperemie capilara. tactile sau provenite de la alti analizatori.Crearea unui lot de referinta practic nu intra în discutie. Efectul Antiedematos se manifesta practic concomitent cu hiperemia. Efectul placebo al fizioterapiei poate sa se manifeste numai în afectarea sistemului aferent. etc. auditeve. Efectul trofic hiperemic este utilizat si concomitent cu efectul analgezic. tonifiere vasculara). starea vremii. lumina acromatica polarizata specific. viscerogene).

Efect analgetic de scurta util crestere a pentru. si Efect sumat/corolar: de si nivelul membrelor sup./inf.introducere'' biotrofic/metabolico-tisular.Defectele functionale ale organelor locomotorii carora li se adreseaza principalele efecte pozitive ale fizioterapiei au tendinta la auto-reparatie în cazul în care aceasta nu este împiedicata (de exemplu prin farmacoterapie inadecvata). lanturi ganglionare orto-simpatice paravertebrale. Daca este indicata corect fizioterapia initiaza si accelereaza aceasta auto-reparatie care este însa dificil de verificat cu exactitate.  implanturi cohleare.) 80-100 Hz musculare striate vasculo. Descarca factori autacoizi de la nivelul sau ortosimpatic paralombar. 2.2. boli neoplazice. cu efect vasodilatator pe cu efecte vaso-active la musculatura neteda din peretii vasculari 3.  menstruatia. .maker cardiac. implanturi metalice.  aplicarea în zona cordului sau a ochilor. tisular. sarcina. Table 1 principalele efecte valorificabile terapeutic ale modului de lucru cu frecvente fixe Frecvente constante (selectate manual) 0-10 Hz 12-35 Hz 1.scade stelati.. boli infecto-contagioase. Efect excitant pe structurile vegetative de la nivel vascular. resorbtiv/depletiv.  afectiuni cutanate ce împiedica aplicarea electrozilor. tisular clearanceului Contraindicatiile electroterapiei implicit antiinflamator si analgetic Electroterapia nu poate fi aplicata fara a tine seama de situatiile obiective care interzic acest tip de terapie. Efecte vegetative . ganglionii 1. hiperemizant durata.Efect excitomotor toate pe fibrele detrusorului plexurilor/lanturilor vegetative (ganglionul stelat. inclusiv pe hipersimpaticotonia la nivelul si inervatia sfincterului uretral intern si a ganglionilor 1.Aceste situatii pot fi sistematizate astfel:  TBC activ. pace . zone reflexogene de la nivelul dermatoamelor si miotoamelor.

vegetativ - scade si pe miorelaxant-terapie informationala) hipersimpaticotonia la nivelul ganglionilor musculare striate 2. Ef. indirect. fiziologica. de crestere a tonusului 1. hiperemizant si resorbtiv/depletiv. 2. sub forma unui micromasaj musculaturii se (microelectrogimnastica)- 0-10 Hz 80-100 Hz astfel reinstruirea programului cibernetic a 1. Efect tonusului muscular ( ca balanta între (predominant) reflexul miotatic. Material si metoda de lucru Pentru realizarea temei de licenta am alcatuit un lot de 14 pacienti care efectuau tratament fizioterapic în ambulatoriul de specialitate pentru suferinte dureroase lombare./inf. Efect sumat/corolar (inclusiv prin membrelor sup. . de contractii profund si al relaxari) la intensitati striate realizeaza analgetic submaximale.Efect excitomotor toate fibrele muscular. stelat sau (prin pompa musculara). Efect decontracturant muscular (prin alternanta ritmica lina. cu actiunea excitomotorie pe fibrele musculare efecte vaso-active la nivelul netede din peretii vasculari 3. sindrom psiho-patologice si psiho-organice Table 2 principalele efecte valorificabile terapeutic ale modului de lucru cu frecvente variabile (spectru) Frecvente variabile (modulatie/spectru) 0-100 Hz 1.1. dar si direct. de crestere a clearanceului tisular si implicit antiinflamator CAPITOLUL III STUDIUL INDIVIDUAL III. prin ortosimpatic paralombar.) descarcarea de factori autacoizi): vasculobiotrofic/metabolico-tisular. Efect asupra circulatiei. prin plexurilor/lanturilor actiunea asupra musculaturii scheletice vegetative (ggl. si cel inhibitor tendinos.

83 ani. III.si figura.12 ani si 6 au fost femei cu media de varsta 49.. 1 pacient avea spondilita ankilopoetica si 2 pacienti aveau sindroame miofasciale.. pacienti cu prescriptie medicala pentru aplicatia curentilor dejoasa si medie frecventa. Prezentarea lotului de studiu În lotul de studiu au fost inclusi 14 pacienti cu vârsta cuprinsa între 21 si 75 de ani. 7 prezentau diagnostic de hernie de disc lombara.Criterii de includere în lotul de studiu:     pacienti cu durere cervico-brahiala. cu media de vârsta 46... absenta medicatiei antiinflamatorii sau/si antialgica. În tabelul 1 este prezentata componenta lotului de studiu Table 3 lotul de studio nume MD CG CV EI CC CD RV VP CM CL GS LM BG PA varsta 52 40 64 46 57 58 21 25 49 47 47 49 22 75 F F F sex M M M M F M M M F F M Tipul patologiei Hernie de disc cervicala Hernie de disc lcervicala Spondiloza cervicala Hernie de disc cervicala Hernie de disc cervicala Spondilita ankilopoetica Hernie de disc cervicala Cervicoartroza Hernie de disc cervicala Spondiloza cervicala Hernie de disc cervicala Spondiloza cervicala Cervicoartroza Spondiloza cervicala Distributia pacientilor pe sexe este prezentata în figura 1. Dintre acestia 8 au fost barbati a caror medie de varsta a fost 44.2. .57 ani. 4 sufereau de spondiloza lombara. Distributia pacientilor pe grupe de vârsta este prezentata în tabelul. pacienti cu istoric semnificativ pentru suferinta cervicala degenerativa de tip discal..

pacienti 3 1 5 3 2 Figure 2 distributia pacientilor pe grupe de vârsta Distributia patologiei în lotul de studiu este prezentata în tabelul.40 ani 41 . dupa 8 zile de tratament (vas8) si la sfârsitul tratamentului în ambulatoriul de specialitate (vas10). dupa patru zile de tratament (vas4). iar la externare media a fost 1.si figura.3. Astfel. Rezultate si discutia rezultatelor În tabelul 7 este prezentat sinoptic lotul studiat si valorile pe care pacientii le-au dat evolutiei durerii pe scala analoga vizuala (vas) în 4 momente ale tratamentului ambulator: la începutul tratamentului (vas1).Table 4 distributia pacientilor pe grupe de vârsta gr varsta sub 30 ani 31 . Table 5 distributia patologiei tip patologie hernie discala cervicala spondiloza cervicala spondilita cervicoartroza nr pacienti 7 4 1 2 III. Table 7 evolutia scorului vas pe durata tratamentuli nume MD CG CV EI CC varsta 52 40 64 46 57 M F sex M M M hc hc diagnostic hc hc spond 7 10 vas1 8 8 3 6 6 vas4 5 7 3 4 4 vas8 3 4 3 3 2 vas10 1 1 3 .43 cu limite intre 0 (absenta durerii) si 3. media scorului vas la internare a fost 7.36 cu limite între 10 (durere insuportabila) si 3.50 ani 51 .60 ani peste 60 ani nr.

50 Figure 5 dinamica scorului vas în functie de grupa de vârsta Din analiza datelor se observa ca cea ai mare valoare a mediei scorului vas la inceperea tratamentului se înregistreaza la grupa de vârsta 51 60 de ani (8. hc spond hc spond cer.43 Analiza evolutiei scorului vas am realizat-o în functie de vârsta pacientilor.40 ani 41 . ceea ce procentual reprezinta o scadere cu 87. La acest grup se înregistreaza si cel mai mare scor vas la finalul tratamentului.00 7. Table 8 evolutia scorului vas pe grupe de vârsta gr varsta sub 30 ani 31 .33 4.60 1. respectiv o scadere cu 87. Intensitatea cea mai mica a scorului vas la internare a fost notata la grupa de vârsta peste 70 de ani: 6.00 7.00 8.36 3 6 2 4 6 6 5 4 6 4.00 2.00 5.14 0 2 0 1 3 1 0 1 2 1.67 4.50 vas10 1. Pacientii din grupa de vârsta 31 .40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas de la 8 la începerea tratamentului la 1 la finalul lui. .50. tipul patologiei si tipul aplicatiei terapeutice.40 3.57 M M M F F M F F F sa hc cer.00 3.60 ani peste 60 ani vas1 7.93 2 3 2 3 4 3 3 2 4 3. de sex.50.60 ani la care pe durata curei am înregistrat scaderea scorului de la 8.00 3. spond 7 7 7 7 7 8 6 8 10 7.33 la 1.99% a intensitatii durerii.CD RV VP CM CL GS LM BG PA media 58 21 25 49 47 47 49 22 75 46.40 4. respectiv o variatie cu 7.50 ani 51 .00 1.33 8.33 6. respectiv 2.50 vas8 2.33.00 1.33) si cel ai mic la pacientii peste 70 de ani (6.50) Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vârsta 51 .5%.50 vas4 4.

si figura Analizând datele din tabel se observa un scor vas mai mare la subgrupul femeilor (8) comparativ cu sublotul barbatilor (6. Pacientii din grupa de vârsta 31 .00 vas4 4.38 1. Având în vedere polipatologia si vârsta pacientilor evolutia mai modesta a scorului este justificata.33 vas10 1. Intensitatea cea mai mica a scorului vas la internare a fost notata la grupa de vârsta peste 70 de ani: 6..23%. ceea ce procentual reprezinta o scadere cu 87.. Având în vedere polipatologia si vârsta pacientilor evolutia mai modesta a scorului este justificata.50. La acest grup se înregistreaza si cel mai mare scor vas la finalul tratamentului.17 vas8 3. respectiv o scadere cu 87.. Diferenta se micsoreaza la sfârsitul curei.13 49.50. respectiv 2.99% a intensitatii durerii. Evolutia durerii pe durata tratamentului fizioterapic analizata prin scorul vas prezinta unele variatii în functie de sexul pacientilor sintetizate in tabelul.5%.33 la 1.si figura Analizând datele din tabel se observa un scor vas mai mare la subgrupul femeilor (8) comparativ cu sublotul barbatilor (6.00 3.La aceasta grupa de vârsta scaderea intensitatii durerii a fost de 69. La aceasta grupa de vârsta scaderea intensitatii durerii a fost de 69.88).23%.75 5. Evolutia durerii pe durata tratamentului fizioterapic analizata prin scorul vas prezinta unele variatii în functie de sexul pacientilor sintetizate in tabelul.33) si cel ai mic la pacientii peste 70 de ani (6. . Table 9media scorului vas în functie de sexul pacientilor media de varsta barbati femei 44.40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas de la 8 la începerea tratamentului la 1 la finalul lui.. respectiv o variatie cu 7. Diferenta se micsoreaza la sfârsitul curei..33.83 vas1 6.60 ani la care pe durata curei am înregistrat scaderea scorului de la 8.88).50) Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vârsta 51 .50 Figure 5 dinamica scorului vas în functie de grupa de vârsta Din analiza datelor se observa ca cea ai mare valoare a mediei scorului vas la inceperea tratamentului se înregistreaza la grupa de vârsta 51 60 de ani (8.88 8..

83 vas1 6.25 8.Table 9media scorului vas în functie de sexul pacientilor media de varsta barbati femei 44.33) îi este asociata frecventa cea mai analgetica: 80 Hz.88 8.38 1. scorul vas are o distributie asemanatoare cu modul de lucru cu frecventa fixa: la valori mai mari ale frecventei efectul antialgic este mai evident.25%.25 5. Figure 8 variatia mediei scorului vas pe durata tratamentului în functie de frecventa fixa aplicata Datele referitoare la modul de lucru spectru sunt sintetizate în tabelul 12 si figura 9. 9 si 10. iar frecventei de 35 de Hz care are actiune vasculoactiva în principal si doar secundar analgetica prin stimularea circulatiei îi este asociata o medie a scorului vas de 6. pentru frecventa fixa de 50 Hz scaderea a fost de 76.4 5.96%. Table 11variatia edei scorului vas în functie de frecventa fixa Frecventa fixa vas1 35Hz 50Hz 80Hz 6.33 vas10 1. Pentru modul de lucru spectru.8 0.4 7.8 3. Astfel.50 vas8 2.50 Figure 6 dinamica scorului vas în functie de sexul pacientilor Procentual scaderea intensitatii durerii la barbati a fost cu 79. În functie de frecventele folosite se constata variatiile sintetizate în tabelele 11 si 12 si în figurile 8. iar pentru frecventa de 80 Hz scaderea a fost de 79.00 3.33 vas4 4.17 vas8 3.5 1. rezultatele au fost mai bune la sublotul femeilor.87%.50 vas10 1.25 3. respectiv celei mai mari valori a mediei scorului vas (8.13 49.4.67 Analiza scaderii intensitatii durerii în functie de frecventa fixa prescrisa (tabelul 11) evidentiaza calitatea analgetica mai crescuta a frecventelor mai mari. deci. . pentru frecventa de 35 Hz scorul vas a înregistrat o scadere cu 71.00 vas4 4.95%.75 5. Privitor la distributia scorului vas în functie de frecventa fixa se constata ca alegerea frecventei este corelata cu valoarea scorului vas la inceputul tratamentului.94% iar la femei cu 81.

23%. la cei cu dureri de cauza spondilozica a fost de 69%.5 vas8 2. sexul pacientilor.94%. La grupa de vârsta peste 70 de ani scaderea intensitatii durerii a fost de 69. pentru frecventa fixa de 50 Hz scaderea a fost de 76.87%. respectiv o scadere cu 87.60 ani la care pe durata curei am înregistrat scaderea cu 87. modul de lucru cu frecventele de interferenta. tipul interferentei. . . iar la pacientii cu cervicoartroza de 93%. Analiza scaderii intensitatii durerii în functie de frecventa fixa prescrisa este în concordanta cu datele din literatura de specialitate: frecventele de 80 Hz. le-am sintetizat si analizat în functie de:      varsta pacientilor. Rezultatele au fost mai bune la sublotul femei unde scaderea intensitatii durerii a fost de 81.96%. Am cules datele.100 Hz sunt cele mai analgetice: pentru frecventa fixa de 80 Hz scaderea a fost de 79.Table 12 variatia scorului vas în functie de modul de lucru spectru spectru 50-100Hz 80 .40 de ani au avut o evolutie la fel de buna a scorului vas. La pacientii cu durere cervicala de cauza discala scaderea durerii a fost cu 80%.5 Si astfel. . tipul patologiei.5 vas10 1.5 5.25 7.99% a intensitatii durerii.5%. respectiv spectru 80 .95%. iar pentru frecventa fixa de 35 Hz scorul vas a înregistrat o scadere cu 71.75 3.5 vas4 4. . Cea mai buna evolutie au avut-o pacientii din grupa de vârsta 51 . vas1 7.100Hz CONCLUZII Pe durata desfasurarii studiului nici un pacient nu a prezentat agravarea simptomatologiei. reactii adverse neplacute la aplicatia terapeutica deci nu a fost exclus din lotul studiat.25% comparativ cu barbatii unde scaderea a fost de 79. Aceeasi situatie se înregistraza si pentru modul de lucru spectru: frecventele mai mari sunt mai analgetice. am putut sa conturez urmatoarele concluzii : . .5 1. Pacientii din grupa de vârsta 31 .

crize epileptice. ceea ce impiedica copilul de a duce mana sau alte obiecte la gura. Cand se aseaza copilul in pozitie sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele tonice cervicale asimetrice. in adductie. luxatie de sold) . La examinarea neurologica se observa existenta unui sindrom piramidal atat la membrele superioare. malformatii cerebrale grave. pozitia policelui este strans in pumn si degetele flectate. se observa hiperextensia capului cu retractia umerilor. Cand se aseaza cu fata in jos. se pot instala retractii musculo-tendinoase. iar deplasarea se poate face dar patologic. cand copilul este asezat cu fata in sus. dizabilitatea este mai mare la membrele superioare. paralizie cerebrala. durerea putând fi ameliorata considerabil în absenta medicatiei antialgice. Forma spastica este cel mai des intalnita cu tonusul exagerat al musculaturii si are o frecventa foarte mare la nou-nascutii cu encefalopatie hipoxicischemica. forfecate. retard grav. adductorii contractati. ceea ce poate duce la luxatia de sold. Apar tulburari de masticatie si nutritie. membrele inferioare sunt in extensie. mana este inchisa in pumn. piciorul este in flexie plantara. ce trebuiesc evitate pe cat posibil. Daca hipertonia persista. In ceea ce priveste spasticitatea. raspunsul la elongatia rapida este alterat. Aplicatia terapeutica judicios recomandata si corect efectuata este o optiune terapeutica valoroasa pentru aceia dintre pacienti pentru care terapia medicamentoasa prezinta contraindicatii. în ambulatoriul de specialitate poate fi tratata cu succes patologia cronica degenerativa a coloanei vertebrale cervicale . Semne si simptome La examinare. si are diverse manifestari clinice. copilul bolnav nu ridica si nu roteste capul (nici macar pentru a respira). are bratele blocate sub torace. Tetrapareza spastica Tetrapareza este o boala care afecteaza toate cele patru membre. incrucisate. ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul sondei. Spasticitatea este prezenta mai mult la nivelul muschilor flexori ai membrelor superioare si extensorilor membrelor inferioare. . atrofie optica. membrele inferioare fiind adesea in flexie. In forma usoara de tetrapareza spastica retardul este mediu. In general. cat si la cele inferioare. intrarotate. complicatii ortopedice (cifoscolioza. Simptomatologia asociata consta in strabism.Deci.

tratament chirurgical. Metoda se poate aplica numai copiilor mai mari care pot colabora la executarea acestor exercitii cu rezistenta maximala. mijloace fizice (rece. metoda Bobath a dezvoltat in continuare reactiile de redresare si echilibru. Exemple de pozitii reflex inhibitorii: -leganarea copilului in pozitie fetala -folosirea reflexului Moro -pozitionarea in decubit ventral pe mingea Bobath. respectand stadiile de dezvoltare normala neuromotorie. Aceasta metoda foloseste principiile legii Sherington de inervatie reciproca si inductie succesiva – cu cat e mai puternica contractia agonistului. F. stimulari cu ghiata). apucat la nivelul gleznelor este relaxanta ca si . oferind informatiile proprioceptive necesare unei miscari corecte. reprezentat de pozitionarea capului. ceea ce va relaxa tibialul posterior spastic. cu atat mai mare va fi relaxarea antagonistului. B. -percutarea maleolei tibiale activeaza supinatorii si adductorii piciorului. tratament ortopedic. faciliteaza contractia unor muschi. C. -indoirea rapida a unui membru duce la inhibarea flexorilor. Decontracturarea prin miscare se bazeaza pe specularea unor mecanisme fiziologice de inhibare a neuronilor motori. electroterapie). pentru diminuarea mecanismelor reflexe. -percutarea maleolei peroniere produce contractia peronierilor. Principiul metodei se bazeaza pe folosirea unor stimuli proprioceptivi care se adauga eforturilor voluntare ale pacientului. Kinetoterapia reprezinta metoda de baza in tratamentul spasticitatii. relaxand antagonistii. prin intindere lenta si mentinuta a muschiului spastic. -leganarea copilului cu capul in jos. Metoda Kabat. prin pozitionare sau prin autoinhibitie. respectiv peronierii. Metoda Margaret Rood prin modelele sale de postura globala si unele stimulari (pensulari. mijloace chimice (infiltratii cu alcool. al stabilitatii – centura pelvina. tratament medicamentos E. inhiband spasticitatea antagonistilor. abductie si rotatie externa. percutari. caldura. kinetoterapie. De exemplu: -mangaierea usoara a cefei in zona C2-C5 produce relaxare paravertebrala. cu membrele inferioare in extensie.Tratament Pentru decontracturare se folosesc urmatoarele metode: A. al mobilitatii – centura scapulara. Pe fondul facilitarii posturilor. toxina botulinica) D. Se provoaca decontracturarea unor grupe musculare prin manevre care permit corectarea posturilor anormale. Aceasta are ca urmare facilitarea functiei si o contractie mai puternica decat cea obtinuta prin efort voluntar. picioarele in extensie. Se folosesc mai multe metode: Metoda Bobath ajuta la inhibitia spasticitatii pornind de la punctele cheie – central. Decontracturarea automata Metayer. poate fi folosita pentru diminuarea spasmului muscular prin tehnicile de alternare a antagonistilor cu stabilizare ritmica.

In concluzie. Relaxarea prin alungire musculara (stretching) urmareste cresterea mobilitatii articulare. La copil se executa de obicei stretching pasiv. Stretching-ul realizeaza: -cresterea supletei tesuturilor -cresterea abilitatii de a invata diverse miscari -determinarea relaxarii fizice si psihice -scaderea tensiunii musculare -incalzirea tesuturilor. intinzand muschiul foarte incet. Stretching-ul pasiv poate dura 10 sec. compresiuni medulare. usoara. Electroterapia urmareste reducerea spasticitatii aplicandu-se electrostimulari pe grupele musculare antagoniste muschilor spastici. Copilul va fi pregatit pentru stretching printr-o eventuala aplicare de caldura. La sugarul mic sub 6-7 luni nu se va extinde complet genunchiul si cotul. in ax. in traumatisme. aceste articulatii prezentand o semiflexie fiziologica la aceasta varsta. repaos dupa fiecare intindere. mentinand-ul astfel un anumit timp. Tractiunea va fi lenta.leganarea in pozitie fetala. care se accentueaza prin excitatiile cutanate si musculare. Paraparezele spastice pot fi intalnite in leconevraxite. sceroza laterala amiotrofica. cu repetitii in seturi de 2-5. spasticitatea generand: -o functie anormala segmentului respectiv -intretinerea unui cerc vicios de fenomene ce impiedica ameliorarea motilitatii pacientului -instalarea diformitatilor -ingreunarea procesului normal de reeducare Asadar. Se incepe cu articulatiile distal se intinde initial o articulatie.1 min. Se foloseste si caldura radiatiilor infrarosii pentru decontracturare. Cel mult se poate practica un efleuraj pe musculatura antagonista celei spastice. apoi se trece la 2-3 articulatii. decontracturarea este extrem de importanta. fara sa provoace durere. este recomandata inceperea cat mai precoce a tratamentului de recuperare pentru a evita instalarea definitiva a spasticitatii. pentru evitarea rupturilor fibrilare. Masajul clasic nu este recomandat in hipertonia piramidala. Aceasta afectiune rezulta cel mai frecvent dintr-o leziune intraspinala la nivelul sau sub nivelul . ci doar masajul terapeutic efectuat de catre kinetoterapeut pentru aceasta afectiune.. avand 30 sec. rani ale rahisului la batrani. Parapareza Reprezinta pierderea partiala a functiei motorii la nivelul membrelor inferioare si poate fi flasca sau spastica.

4. 5.Are caracterul unui mers “cosit” bilateral.prevenirea escarelor 2. tromboza sinusului sagital superior. Clasificare in functie de origine: -traumatica -prin compresiune medulara -inflamatorii-dismetabolice -de origine vasculara -degenerative -prin tumori centrale Deficitul de neuron motor central este de obicei asociat cu: -incontinenta urinara si fecala -amorteala membrului inferior -tonusul e tipic flasc -reflexele tendinoase absente. uneori efectuandu-se pe varful picioarelor (mers galinaceu).tonusul muscular sa fie cat mai echilibrat. Tratament Recuperarea neuromotorie propriu-zisa in parapareza urmareste urmatoarele obiective: 1. desi sfincterele sunt afectate.intretinerea amplitudunii normale de miscare in toate articulatiile.prevenirea contracturilor si retracturilor – genunchi si sold. tromboza venoasa corticala sau hidrocefalia acuta.reeducarea cat mai precoce a ortostatismului si a activitatilor de transfer 6. Bolile ce determina parapareza sunt: ischemia arterei cerebrale anterioare. Mersul este uneori dificil iar fenomenele si deficitul motor sunt bilaterale. asigura maxim de autonomie (independenta). Parapareza este parte a sindromului de coada de cal care poate rezulta din traumatismele coloanei inferioare.activitatile gestuale Recuperarea urmareste: -reeducarea sensibilitatii -reeducarea motorie – elementul central. Membrele inferioare sunt in extensie si adductie.coloanei toracice superioare.recuperarea mersului – acesta se poate atinge in grade variabile sau deloc in functie de nivelul traumatismului 7. a unei hernii de disc de linie mijlocie sau a metastazelor intraspinale lombare. pasii fiind mici si tarati. Etapele reeducarii In prima etapa reeducarea se face la pat – programul se bazeaza pe mobilizari pasive ale segmentelor paralizate pe posturari – urmaresc evitarea pozitiei vicioase ce pot aparea si daca . si pleaca de la o evaluare foarte corecta (inaugural dar trebuie repetata saptamanal). flexia soldului este frecvent resimtita ca o senzatie pe fata anterolaterala a coapselor. 3. Ea este rar cauzata de polineuropatia acuta demielinizanta sau rar de o miopatie.

ele trebuie compensate. adica subiectul e antrenat ca. In etapa II se incepe mersul din pozitia sezand alungit folosind carje scurte. -exercitii de promovare a activitatilor musculare a membrelor inferioare -adaptarea pacientului la scaunul rulant (in sensul antrenarii transferului). trecerea se face cu membrul inferior intins „pozitia sezand alungit” -pozitia asezat cu membrul inferior atarnand – „pozitia sezand scurtat”. folosind aceste carje sa ridice bazinul si sa impinga corpul inainte.acestea ameninta sa se instaleze. Pacientul cu parapareza spastica sau flasca trebuie sa inceapa cu ridicarea in picioare.2. abordărilor teoretice: . Etapa a doua este etapa de pregatire pentru ortostatism si mers – incepe din patrupedie – din aceasta pozitie e posibila imbunatatirea controlului asupra balansului trunchiului. pt promovarea fesierului mare si tibialul posterior – diagonala II extensie iar muschiul cvadriceps beneficiaza de ambele scheme). Reeducarea in pozitia asezat se face in 2 parti: -pregatire si invatare a trecerii de la pozitia culcat la asezat. exercitii respiratorii ce urmeaza antrenarea diafragmului si evacuarea bronsica. Reeducarea in ortostatism si mers Momentul in care pacientul este pregatit pentru inceperea programului de recuperare pentru ortostatism si mers este atunci cand isi mentine echilibrul in asezat cu ochii inchisi si cu bratele intinse inainte. METODE DE CERCETARE 3. 3. In acesta faza el poate utiliza carjele de mers. ulterior se pot face exercitii de tarare. -mentinerea pozitiei drepte a trunchiului pe bazin (extensiei pe bazin) din pozitia asezat alungit. marele dintat si tricepsul brahial). tonifierea si ameliorarea mobilitatii controlate a trunchiului inferior. -deplasarea bazinului si a membrului inferior din sezand alungit. modificarea voluntara a pozitiei in pat. Este foarte importanta promovarea si cresterea activitatii voluntare a membrului inferior( pentru promovarea activitatii muschiului psoas si tibial anterior se foloseste diagonala II –flexie Kabat. marela pectoral. Cel mai important element este reprezentat de mobilizari active ce urmaresc mentinerea si tonifierea musculara la nivelul membrului superior si trunchiului superior.2. conceptelor şi concepţiilor. Se lucreaza foarte mult mobilizari active pentrut mai multe elemente: -cresterea fortei musculare pt membrul superior (coboratorilor umerilor. Metode teoretice: cercetarea teoretică a surselor.1. marele rotund. adductia umerilor – marele dorsal.

.2.date privind evoluţia sarcinii şi momentul naşterii. . demonstrate imagistic RMN.anomalii şi malformaţii cerebrale congenitale. .bolile acute sau cronice în antecedente.3. .1. perinatali.şcolarizarea copilului – şcoli normale/şcoli speciale/neşcolarizaţi.2.2.apartenenţa etnică. · date socio-economice . . . . · factorii de risc prenatali . 3.vârsta mamei la naşterea copilului.şcolarizarea mamei – studii gimnaziale/liceale/superioare. .domiciliul urban/rural. .rangul copilului diagnosticat cu PCI.2. .vârsta gestaţională şi greutatea la naştere.status social – în familie/ în plasament în familie la asistentul maternal/instituţionalizat în momentul studiului.Factorii de risc în funcţie de momentul naşterii (prenatali. Colectarea şi prelucrarea datelor epidemiologice.condiţiile materiale.2. 7 . . Parametrii epidemiologici standard: · date demografice: .consultaţiile medicale prenatale.2. socioeconomice şi evaluarea factorilor de risc s-a realizat transversal pentru fiecare caz în parte. vârsta foarte mică sau foarte mare a mamei (până în 20 ani. .sexul copilului.2. postnatali.vârsta copilului la intrarea în studiu. demografice. . 3. mai mare de 35 ani). neclasificabili). Parametrii etiopatogenici.

. . travaliul prelungit.alte infecţii virale acute.coagulopatii .psihotraumele mamei. Herpesul simplex).hipoxia . . retard. naştere dificilă. mental.incompatibilitatea Rh mamă-copil . anomalii vasculare cu accident cerebral vascular.complicaţiile placentare .infecţiile congenitale ale complexului TORCH (TOxoplasmoza. senzorial. . . Rubeola. incompatibilitatea Rh cu icter prelungit).greutatea la naştere.prematuritatea: . . Citomegalovirusul.afecţiuni endocrine ale mamei în timpul sarcinii · factori de risc peri/neonatali (hipoxia/asfixia la naştere prin circulară de cordon sau travaliu prelungit.factori teratogeni . . . placentă praevia. .alte afecţiuni perinatale · factori de risc postnatali (meningoencefalite.prezenţa în istoricul mamei a unui nou născut cu greutate mai mică de 2000 grame sau cu deficit motor.scorul APGAR. traumatismul.asfixia la naştere a copilului prin circulară de cordon.sarcina multiplă. bacteriene sau micoplasmatice în timpul sarcinii.traumatisme craniocerebrale la naştere. prezentaţiile anormale ale fetusului. .locul naşterii (în spital sau la domiciliu). coagulopatiile). .pierderi de sarcini în antecedentele mamei. . aspiraţia de meconiu. gemelară sau cu tripleţi.. .

Parametrii funcţionali .2.Evaluarea funcţională .Scala de distonie Barry-Albright 3. s-a realizat la nivelul muşchilor spastici – adductorii coapsei.1. flexorii plantari (triceps sural). .complicaţii după vaccinări.convulsiile postnatale. · anomalii şi malformaţii asociate Þ evaluarea neurologică:8 · evaluarea anomaliei de mişcare şi a tonusului muscular: hipotonia.. hipertoniaspasticitatea. greutatea corporală (G). 3.3.2.2.înălţimea copilului (I).intoxicaţii cu substanţe diferite. Evaluarea clinică a urmărit culegerea următoarelor date: Þ la anamneză: · date privind dezvoltarea neuromotorie a copilului · date privind bolile intercurente şi tratamentele efectuate · date privind vaccinările Þ la examenul clinic general: · date antropometrice . perinatală/neonatală. ataxia · Topografia paraliziei cerebrale spastice · Evaluarea reflectivităţii . postnatală sau neclasificabilă pentru PCI a fost stabilită în concordanţă cu criteriile lui Hagberg et al.3. *73+.infecţiile postnatale .scala reflexelor osteotendinoase Evaluarea spasticităţii .traumatisme cranio-cerebrale. diskinezia.Evaluarea-cuantificarea spasticităţii muşchilor afectaţi cu ajutorul Scalei Ashworth modificată (Ashworth Modified Scale). . flexorii genunchiului (ischiogambieri). pentru copilul cu paralizie cerebrală. Etiologia de cauză prenatală. · Evaluarea distoniei . .

Identificarea şi evaluarea afecţiunilor/deficitelor asociate Þ Epilepsia Þ Complicaţii musculoscheletale ortopedice ale coloanei: cifoze. Statusul nutriţional Þ Tulburările cognitive – retardul mental Þ Tulburările de vedere Þ Tulburările de auz Þ Tulburările de limbaj 3. creştere şi nutriţie.· Evaluarea amplitudinii de mişcare. Explorări paraclinice · Radiografia osteoarticulară · Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) · Electroencefalograma (EEG) 3. scolioze.3. Factorii ce au contribuit la alegerea tipului de terapie au fost: .2. METODOLOGIA DE RECUPERARE Obiectivele majore ale recuperării copilului cu paralizie cerebrală infantilă au fost autonomia de deplasare şi capacitatea de autoservire.3. Þ Tulburările de alimentaţie. Tulburările oromotorii. · Evaluarea funcţională complexă a echilibrului cu ajutorul Scalei funcţionale a echilibrului Berg-BBS (Berg Balance Scale) · Evaluarea motorie grosieră folosind Scala de Evaluare Motorie Grosieră (Gross Motor Function Measure GMFM-88 şi GMFM-66 scoring) · Evaluarea/încadrarea funcţională a copilului diagnosticat cu PCI prin Sistemul de Clasificare a Funcţiei Motorii Grosiere Extinsă şi Revizuită (Gross Motor Function Classification System – Expanded and Revised GMFCS – E & R) 3.4.2.3.

Obiectivele fizio-kinetoterapiei au inclus: Prevenirea deformărilor osoase Ameliorarea mobilităţii Menţinerea supleţei musculare şi a amplitudinii de mişcare Reducerea durerii Reducerea spasticităţii Prevenirea hipotoniei (slăbirii) şi deteriorării musculare datorate neutilizării Creşterea amplitudinii de mişcare Reeducarea propriocepţiei şi stimularea senzorială . s-au recomandat opţiunile (metodele) terapeutice: Fizioterapie şi kinetoterapie Terapie ocupaţională Logopedie Ortezare Chirurgie ortopedică 9 Medicaţie orală. După stabilirea obiectivelor terapeutice.Tipul anomaliei motorii (spsticitate/distonie) Nivelul spasticităţii şi cauzele sale Starea fizică generală şi nivelul de dezvoltare al copilului Alte dezordini motorii ce afectează mobilitatea Forţa şi controlul muscular Echilibrul şi balansul Abilităţile funcţionale Vârsta copilului.

. alteori este progresiva. aceasta poate avea loc doar în cazul alocării resurselor financiare corespunzătoare şi a pregătirii unui număr suficient de specialişti în domeniu. Semnul Babinski este prezent. începând cu cel comunitar şi terminând cu cel mai performant. hipersalivatie si disfazie.Reducerea pattern-urilor de mişcare anormală Combaterea posturilor anormale Promovarea pattern-urilor normale de mişcare Întârzierea sau prevenirea. problema de bază rămâne elaborarea şi implementarea unor modele de recuperare orientate pe dezvoltare (sau a unor modele alternative. reflexe osteo-tendinoase abolite. Trebuie depuse toate eforturile în programul de recuperare. prin terapie. alteori este progresiva. disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii. aparand semne de paralizie: comisura bucala de partea paralizata coborata. de reabilitare globală a copilului. în măsura posibilităţilor. Evident. Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. santul naso-labial sters. semnul Babinski prezent. hipersalivatie si disfazie. Apar modificari de tonus muscular si reflexe osteo-tendinoare. consultativ. membrele ridicate pasiv si lasate sa cada. cad inert si mai brusc pe partea hemiplegica. iar la nivelul membrelor inferior si superior afectate forta musculara este abolita. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: semne de paralizie faciala. a intervenţiilor chirurgicale Amelioarea funcţională globală Ameliorarea abilităţilor de autoîngrijire a pacientului total dependent. Hemifata paralizata este atona. Principalele aspecte clinice sunt urmatoarele: Hemiplegia cu coma: bolnavul este inconstient. Cateodata declansarea este brusca. reflexul cornean abolit de partea hemiplegiei. Paralizia poate fi flasca (in faza timpurie) sau spastica. disfunctia motorie sau senzoriala este prezenta la membrele de pe o singura parte si este adesea insotita de deviatii ale ochilor si gurii. cum ar fi abordarea sistemică). Hemiplegia – elemente de kinetoterapie Hemiplegia este frecvent cauzata de accidente vasculare cerebrale pe fondul hipertensiunii arteriale sau aterosclerozei. Cateodata declansarea este brusca. în strânsă corelaţie cu mediul său familial şi social. precum şi a unor modele care ar cuprinde toate nivelurile de asistenţă medico-socială. Frecvent exista o deviatie conjugata a capului si ochilor. În ceea ce priveşte dezvoltarea metodologiei de recuperare.

Prevenire: . * accidente vasculare ischemice. tulburari psihice. accidentele vasculare centrale Acestea pot fi: * accidente vasculare hemoragice. contractura si reflexe exagerate. Evolutia pacientului va fi. .). in cele mai multe dintre cazuri. coordonare pe partea neafectata. Odata hemiplegia instalata. de obicei. Se caracterizeaza prin forta musculara. care este formata din medici de diverse specialitati. ameteli etc. logopezi. voma. . hemiplegii datorate compresiunii cerebrale Acestea sunt datorate formatiunilor tumorale iar evolutia este in general lenta. . semnul Babinski prezent. Evaluare functionala: * Aprecierea functiilor vitale: respiratie. asistente medicale si infirmiere. . control si echilibru a corpului. prin mimica) * Aprecierea sensibilitatii exteroceptive si proprioceptive a perceperii corpului. mobilitate controlata. scrisa.ameliorarea functiei de coordonare. Ischemia cerebrala este produsa de intreruperea circulatiei sanguine in arterele intra sau extra craniene. hemiplegiile mai pot fi insotite de: afazie. cand mergem cu bicicleta. * Aprecierea activitatii mintale si a capacitatii de comunicare (verbala. masticatia. * Aprecierea controlului motorin diverse situatii posturale(mobilitate. tulburari de echilibru. plagi produse de urme de foc etc. diminuata mult. in afara de pierderea capacitatii de miscare si a tulburarilor de sensibilitate. tonus muscular. Pe baza evaluarii functionale pacientii pot fi incadrati in trei stadii: initial. cand mergem cu masina este bine sa folosim centura de siguranta care. * Aprecirea abilitatii motorii (reflexe si reactii reflexe.controlul tensiunii arteriale.combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor trombembolice. accidente de sport. Aceasta obstructie poate fi produsa de placile aterosclerotice sau de alte boli (arterita. deglutitia.refacerea fortei musculare si cresterea rezistentei musculare. greturi.Hemiplegia spasmodica: apare dupa perioada de hemiplegie flasca.cresterea si adaptarea capacitatii de efort. ocupationale a pacientului.prevenirea traumatismelor cerebrale – hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale pot fi evitate daca vom lua unele masuri de protectie. cu dureri de cap. boala reumatica a inimii) Simptomele se dezvolta rapid si pot fi diferite in functie de localizarea ocluziei vasculare. in concordanta cu tipul formatiunii tumorale. 3. in caz de accident rutier. kinetoterapeuti. ma mult sau mai putin complet Obiective generale: . Etiologie: Cauzele producerii hemiplegiei la adult sunt numeroase: 1. care sunt produse de ruperea unui vas de sange pe fondul hipertensiunii arteriale sau de ruperea unui anevrism congenital. delir. agresiuni. .mediu(de specialitate) si avansat (de refacere) considerandu-le in scurgerea timpului de la momentul accidentului cerebral spre momentul refacerii. Tumorile pot fi benigne sau maligne (canceroase). apar sinkinezii. abilitatea miscarii trunchiului si a partii afectate). abilitate) * Aprecierea activitatilor zilnice (ADL=Activities of Daily Living) * Aprecierea amplitudinii miscarilor articulare * Aprecierea integrarii familiale. sociale. accidente domestice. ne fereste de a fi proiectati prin parbriz. pierderea cunostintei si instalarea deficitului motor. 2.decelarea precoce a compresiunilor cerebrale – investigatia cu tomograful sau RMN imediat ce apar semne ale bolii (dureri de cap. . caderi. Cand mergem la vanatoare este bine sa nu stam pe directia de tragere a partenerilor de placeri cinegetice. O inlaturare precoce a formatiunii tumorale poate face tratamentul de recuperare mult mai simplu si mai eficace. pacientul va intra in sfera de activitate a echipei de recuperare. controlul defecatiei si al vezicii urinare. stabilitate. ergoterapeuti. este bine sa purtam o casca de protectie. Hemoragia centrala debuteaza brusc. hemiplegii datorate traumatismelor cranio – cerebrale Cauzele acestor traumatisme pot fi numeroase: accidente rutiere. Astfel.

.Tratarea prin pozitie Tratarea prin pozitii de gimnastica pasiva se incepe in: . cu leziune neuronala masiva lipseste posibilitatea compensarii din cauza afectarii difuze a cortexului.Electroterapie . In aceasta perioada se intreprind masuri pentru a salva viata pacientului si a stabiliza functiile vitale.. in aceasta perioada sprijinul familiei este de o importanta capitala. Astfel. In ictus iscemic 1 -4 sapt.corectarea posturii si aliniamentului corpului. pentru a dezinhiba elementele nervoase si stimularea lor si aceasta se poate obtine prin aplicarea gimnasticii curative.cresterea mobilitatii articulare. masajul. Readapterea. fizioprocedurilor. Terapia prin munca 4. Masurile medicale trebuie intreprinse anume la acest nivel. respiratorie se incepe din primele zile. Psihoterapia Restabilirea functiilor corticale superioare 3. in timpul recuperarii pot fi folosite diferite materiale de asistenta: fotoliul rulant. gimnastica pasiva. cu defect. Acest nivel se obtine in primele 6 luni dupa accidentul vasculr cerebral. Mijloace: . masajului. Deaceea uneori o hemiplegie poate dura mult timp. I. a durerilor si a escarelor. Tratamentul medicamentos 5. adaptarea catre defect In prezenta unui defect evident. Mecanismul ce permite sa atingem nivelul compensatiei il prezinta reorganizarea compensatorie – dar la acest nivel nu se atinge o restabilire completa a functiilor. Masurile de recuperare se incep cit mai precoce.reeducarea sensibilitatii. autopasive . Se cunosc trei nivele ale reabilitarii. Kinetoterapia 2. . pozitiile anumite (posturile) 2.5 – 6 sapt. Kinetoterapia – se indeplineste sub forma de gimnastica curativa. bastoane tri sau tetrapod. pasive. II nivel. Inhibitia de protectie este o masura fiziologica uneori capata caracter patologic. elementele careia sint: 1. De asemenea o atentie deosebita trebuie acordata membrului superior. Masurile de baza a reabilitarii sint: 1. leziunea neuronala fiind minimala. gimnastica respiratorie 4. In ictus hemoragic durata 1. partea a doua si mai lunga se va desfasura acasa. carje canadiene sau orteze.Masaj Tratamentul: Recuperarea va incepe cu o posturare a pacientului in pat pentru evitarea aparitiei pozitiilor vicioase. atingerea carora au loc prin diferite mecanisme: I nivel. Daca prima parte a tratamentului se va desfasura in institutii specializate.reeducarea respiratorie. . Compensatia – functia structurii lezate este preluata de alta structura indemna. III nivel.formarea capacitatii de relaxare. exercitii de reluare a pozitiei sezand si a ortostatismului si mersului. durind timp indelungat si facind imposibile restabilirea functiilor. Se vor face apoi mobilizari pasive. familia trebuie sa il ajute pe pacient sa se reintegreze in societate si profesional. privirea fixata si motilitatea oculara 5. Reabilitarea pasiva ce include kinetoterapia. masajul Trebuia de tinut cont de cresterea treptata a activitatilor si preintimpinarea oboselii. miscarile sint schimbate. Scopul acestui nivel va fi de a invata bolnavul catre auto deservire.Mobilizari active. Reabilitarea activa este strict individuala si depinde de caracterul accidentului vascular cerebral. . dar dupa stabilizarea bolnavului. miscarile pasive 3. La pacient gradul handicapului va fi evident si persistent. Restabilirea – este vorba de restabilirea functionala a zonelor de inhibitie de protectie. Fizioterapia Durata perioadei acute este determinata regresul procesului de dislocare si edem cerebral.

precum si stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei impulsurilor aferente ce apare in muschii si articulatiile membrelor paralizate. Pentru acasta metodistul cu o mana apuca extremitatea mai sus de articulatie. Petru aceasta se foloseste procedeul de opunere miscarii active. O importanta mare se acorda miscarilor izolate in articulatii. III. Aceste conditii constau in inlaturarea fortei de greutate. trunchiul putin intors si se mentine din spate si picioare cu perne. Coapsa piciorului paretic se aranjeaza in extensie. Piciorul paretic usor flectat in articulatia coxofemurala si articulatia genunchiului. Mana sanatoasa ocupa o pozitia comoda. abductori ai coapsei. Alternarea periodica a pozitiei membrelor in pozitia bolnavului pe spate si pe o parte. contribue la scaderea tonusului muscular. Aceste exercitii. Pozitia pe spate Capul pe perna. In fiecare articulatie se fac 5-10 miscari. flexorii gambei si plantei. Mana sanatoasa se aranjeaza pe perna sau pe corp. in care are loc contractia tonica a muschilor si exercitii cu caracter dinamic (efectuarea miscarilor). Mana paretica sa intinde pe perna. neteda. extinderea m. miscarile se fac pe o suprafata orizontala. Se efectuiaza toate miscarile posibile petru aceasta articulatie cu un tempo lent. La tratarea prin pozitie se va tine cont ca mana si articulatia umarului membrului paretic sa se afle la acelasi nivel pentru a evita extensia capsulei articulare – ce apare destul de frecvent si este insotita de aparitia durerilor. Pentru a diminua hipertonusul muscular si preintimpinarea aparitiei schineziilor musculare mobilizarile pasive se incep din articulatiile mari ale membrelor.Miscarile active In lipsa contraindicatiilor se incep: . indreptata in articulatia cotului si mainii. extensorii bratului. trunchiul usor flectat anterior. constau in mentinerea segmentelor membrelor in pozitia data (de kinetoterapeut). II. La baza formarii . gamba si planta sint plasate pe perna. Pentru aceasta. supinatori. iar apoi sa le efectueze. II. Miscarile pasive se asociaza cu gimnastica respiratorie si invatarea bolnavului in relaxarea activa a muschilor. articulatia genunchiului in flexie usoara. gitul flectat.ictus ischemic-la 7-10 zi de boala. Alternarea pozitiilor pe spate. Miscarile pasive se fac atit pe partea bolnava cat si pe cea sanatoasa cu un tempo lent (tempo-ul rapid mareste tonusul muscular).Miscarile pasive. Piciorul sanatos – pozitie pe perna usor flectat in articulatia genunchiului si coxofemorala. Cerinta de baza – dozarea stricta a sarcinii si cresterea ei treptata.ictus hemoragic -la 15-20 zi . facand apoi miscari in aceasta articulatie. partea sanatoasa si partea bolnava. Se disting exercitii cu caracter static. In pareze severe gimnastica activa se incepe cu exercitii cu caracter static ca fiind mai usoare. treptat trecind la cele mici. Pozitia pe partea paretica Capul se stabilizeaza in pozitia comoda.* ictus ischemic – la 2-4 zi * ictus hemoragic – la 6-8 zi in conditii de hemodinamica stabila. si fortei de frecare ce complica efectuarea exercitiilor. umerii se sustin cu perna. Mina paretica se aranjeaza pe perna. Coapsa paretica este in extensie si pusa pe perna. degetele intinse. Trebuie urmarita respiratia (nu se permite retinerea respiratiei). comentandu-le verbal) si exercitii in conditii necomplicate. ce permite metodistului de a regla sarcina in diferite grupe de muschi. degetelor. flectata in articulatie umarului sub un unghi de 90grd si intinsa. cu alta mai jos. III Pozitie pe partea sanatoasa Capul ocupa o pozitie pe o linie cu trunchiul. Exercitiile cu caractre dinamic se efectueaza in primul rand pentru muschii ai caror tonus deobicei nu se mareste: m. In pareze profunde se incepe cu exercitii ideomotorii (bolnavul la inceput trebuie sa-si imagineze singur exercitiile date. I. Exista diferite scheme de aranjare a membrilor paretice pentru prevenirea aparitiei contracturilor. abductori ai umarului. cu ajutorul metodistului care mentine segmentele membrelor mai jos sau mai sus fata de articulatia in miscare. mainii. Amelioreaza circulatia in membrele paretice. m. hipertonici la inspiratie. Mina paretica se aranjeaza pe perna la distanta de la corp. Piciorul sanatos se aranjeaza in extensia articulatiei genunchiului si articulatia coxofemurala.

si atunci la gimnastica curativa se folosesc diferite forme de aferentatii (stimulatia proprio. coridor cu ajutorul metodistului. in lipsa contraindicatiilor.terapie ocupationala si masaj medical. Este important de a elabora un steriotip corect al mersului. IV MASAJUL Masajul. iar durata – pina la 15 min. Tratamentul de kinetoterapie. La masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea. frictiunea si vibratia intrerupta. in ictus hemoragic daca permite starea generala a bolnavului si hemodinamica. Ulterior bolnavul se transfera la centre de reabilitare ambulatorii. apoi se invata asezarea cu picioarele coborite (mina paretica se fixeaza pentru a preintimpina extinderea capsulei articulare a umarului. pentru a crea engrame corecte. La efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea. si m. pe imbunatatirea coordonarii miscarilor si a echilibrului daca este afectat membrul inferior drept. care consta in flexia concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala . Ultima etapa este mersul pe scari . In decurs de citeva zile sub controlul pulsului se mareste unghiul si durata. apoi pe mersul prin salon. frictiunea circulara si vibratia neintrerupta. Kinetoterapia vizeaza recuperarea preponderenta a membrului inferior sau superior drept. Atentie la masarea m. se incepe: . cuprinde kinetoterapie. iar pe masura imbunatatirii mersului – cu ajutorul cirjelor. Marirea spasticitatii poate fi cauzate si de tempo-ul miscarilor ( semnul lent scade tonusul muscular).mersul pe loc. in functie de tipul monoparezei: crurale sau brahiale. bolnavul se invata a sedea. se axeaza pe imbunatatirea mobilitatii articulare. Tratamentul recuperator in monopareza dreapta. talocrurala. Masajul muschilor poate influenta starea tonusului muscular: in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor duce la cresterea spasticitatii. masajul trebuie sa fie tot selectiv. in mod special electroterapie. Se trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu altul (fixind articulatia genunchiului pe partea paretica cu ajutorul langetei). Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva. mana paretica trebuie sa fie fixata. se incep exercitii si pentru trunchi (intoarceri si inclinari laterale. genunchiului . incepind cu durata de 10 min. daca aceasta exista. Durata masurilor de reabilitare in stationar nu dureaza mai mult de 1. pectoral mare cu tonus marit (se face netezire lenta). Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa.in ictus ischemic – la 2-4 zi de boala .. Masajul se face timp indelungat – 30-40 de proceduri. hidrokinetoterapie. flexie. ergoterapie . i se da o pozitie semisezanda sub un unghi de 30grd. dealtfel si in oricare monopareza sau alt deficit motor. Masajul se incepe de la segmentele proximale si continue spre cele distale a membrelor. ortezare (daca este necesara)./min.5-2 luni.) Incepind cu a 8-10 zi in ictus ischemic si de la 3-4 sapt. pe diminuarea spasticitatii. La inceput bolnavului de 1-4 ori pe zi pe durata de 3-5 min. extensie. si treptat se mareste durata pina la 20 min. In timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aranjeaza pe cel bolnav pentru a repartiza masa corpului pe partea paretica. Accelerarea pulsului la schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca 20 b.deprinderilor motorii sta formarea unor legaturi intre diferitii analizatori corticali. zilnic.si exteroreceptorilor). deltoid – cu tonus scazut (se face masaj stimulant).la aparitia unei tahicardii evidente se micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului. frecventa repetarii lor. sau pe prevenirea . fizioterapie. Spre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active. pe cresterea fortei musculare.in ictus hemoragic – la 6-8 zi de boala. dar totodata nu se limiteaza doar la abordarea membrului afectat ci si a membrului sanatos. Peste 6 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 90 garde.

pe diminuarea spasticitatii. se ajunge la hemi si terapareza sau chiar la hemi si tetrapl Un deficit motor la nivelul membrului superior. se dovedeste a fi foarte importanta in tratarea monoparezelor crurale si mai ales a celor brahiale. sau pe relaxarea musculaturii. stimulatorii. miorelaxante. etc. poate fi cauzat de o compresiune m cervico-brahialgie. pe cresterea fortei musculare.ce acopera" o varietate de simptom neurologica.. tehnica Kabat. sau dimpotriva excitatorii. pe cresterea mobilitatii articulare. prezent la nivelul umarului si bratului insotit de atrofie la ma compresiune medulara. De mare utilitate sunt tehnicile neuroproprioceptive de facilitare. care pot p tetraplegii (si cu afectarea membrelor superioare cat si a celor inferioare). diadinamici. Gravitatea unui deficit motor este data atat de topogra extinderea leziunii.aparitiei acesteia. Fizioterapia. In sindromul umar-mana al lui Steinbrocker. Traumatismele. . d membrului superior. ce a fost construita pe principiul gesticii umane uzuale. pot produce la nivelul coloanei vertebrale o en luxatii in cel mai fericit caz. prin importantele sale efecte ce se obtin datorita utilizarii acestor curenti: efecte decontracturante. hiperemiante. Fractura apofizei transversale C7 poate da o paralizie de plex brahial. apare un defic accentueaza cu atrofie musculara a antebratului si mainii. iar mai d paraplegii. pe tot membrul superior. cu compresiune radiculara poate aparea un sub forma de pareza. vasculo-trofice. In situatia unei hernii de disc cervicale. de medie frecventa vine in sprijinul kinetoterapiei. prin formele sale de curenti. galvanici. ceea ce pune probleme de reeducare functionala. Masajul se utilizeaza dupa metodologia clasica. folosind procedeele principale si se axeaza pe stimularea musculaturii slabite. de joasa. sau fracturi cu interesarea maduvei spinarii. sindrom dureros mana. cu tulburari vaso-motorii si trofice. Dintre acestea. interferentiali. in mod special. Tratament deficit motor Diagnosticul de deficit motor reda un termen .

. Privind membrul superior. a contractilitatii si a elasticitatii fibrelor musculare. Se exercitii de coordonare. un deficit motor la poate afecta foarte mult desfasurarea activitatilor zilnice (spalat.Mana are capacitatea de a executa cele mai complexe acte motorii ale omului. ceea ce se va putea obtine intermediul miscarilor pasive. restabilind unele functii deficitare si combatand durere gradul denervarii. Masajul are ca obiective stimularea tonus imbunatatirea excitabilitatii. pasivo-active. prin activarea circulatiei sanguine la nivelul musculaturii m superioare. cu panta variabila. Se un ritm mai intens cu efect de stimulare. urmareste stabilirea bilantului functional al acestui segment s reeducarea prehensiunii. Scopul kinetoterapiei mai este si cel de a redobandi mob articulara in membrul superior si tonicitatea musculara. ergoterapie si terapie ocupationala. Tratamentul prin agenti fizici cuprinde un grup larg de agenti terapeutici. imbracat. care mo reactivitatea organismului. mancat general afecteaza calitatea vietii acestui pacient. folosind procedeele principale. Masajul se utilizeaza dupa metodologia clasica. nu n manipulare perfectionata ci si de sensibilitate deosebita. ce permite evitarea hipotrofiei unitatilor moto declanseaza contractia in unitatile motorii denervate mentinand astfel proprietatil fibrelor musculare aferente. active si a miscarilor cu rezistenta. tratamentul prin kinetoterapie a deficitului motor al m la nivelul degetelor. im conditiilor de nutritie. programul de recuperare va fi axat pe electrostimulare selectiva exponentiali. Astfel. Electrostimularea este o terapie substitutiva a com care a fost afectata partial sau total .

determina incapacitatea de-a realiza fle articulatia interfalangiana a indexului. muschii implicati fiind abductor polic atrofia muschilor palmei. Mu sunt bicepsul brahial. Recuperarea unor leziuni neuromusculare presupune realizarea si urmarea cu stri plan terapeutic bine structurat. Cele mai eficiente proceduri t kinetoterapia. Tratam recuperator trebuie instituit cat mai precoce posibil. Leziunea nervului median. la nivelul ligamentului articulatiei pum determinand furnicaturi si durere in palma. Leziunea nevului radial (nervul care deschide palma).in a mainii. cuprinzand laserterapia si electroterapia si masajul ter Tratamentul kinetic constituie un mijloc deosebit de recuperare a leziunilor neuro Kinetoterapia. asociat cu lezarea nervului cubital (flexor carpi ulnaris) . poate cuprinde partea dorsala a radacinii police O leziune la nivelul membrului superior poate fi data de sindromul de tunel carpia reprezinta compresiunea nervului median. de sensibilitatea de partea radiala a palmei. determina scaderea s prin mentinerea pumnului strans. pierderea sensibilitatii periferice. terapia prin miscare are rol in tonifierea musculaturii afectate. determina abductia degetului mic cu deformarea lui ..Tratament leziuni neuromusculare La nivelul membrelor superioare se intalneste leziunea nervului median.pac rezistenta la extensia pumnului. a nervulu nervului radial. O alta leziune neuromusculara la nivelul membrului superior. cu afectarea radacinilor nervoase. realizat de catre un terapeut cu experienta. pareze de neuron motor periferic. si a afecta la nivelul pumnului muschiul a Leziunea nervului cubital. reed . si anume: durere in brate si degete. de a flecta falanga terminala a policelui. cu pierderea sensibilitatii deasupra degetului mic si pe arie variabila la ni inelar. re diminuate. fizioterapia. poate fi data de spon cervicala.

atunci cand a apucat sa .prehensiunii. K intervine si in reeducarea sensibilitatii. efect relaxant tratamentului complex. in fracturile extremitatii proximale humerale. efect stimulant. fracturile p humerale. t crioterapia etc. Alte traumatisme ale membre care necesita tratament recuperator sunt luxatiile si entorsele mai rar. etc. Fizioterapia poate fi utilizata cu bune rezultate in tratamentul leziunilor neuromu efectelor sale beneficice: efect analgezic. Problema principala a tratamentului posttraumatic a membrului superior o consti instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce. ergoterapia. stimulant. se foloseste laserterapia. O asociere efi tratamentului kinetic in recuperarea leziunilor neuromusculare o reprezinta asocie ocupationala. cresterea coordonarii miscarilor. diapulse. efect trofic. etc. Are efect analgezic. Tratament recuperare posttraumatica Cele mai frecvente traumatisme la nivelul membrelor superioare sunt fracturile. fracturile capului colului radial. fracturile diafizei humerale. curentii de medie frecventa. O fractura agre probleme in recuperare este fractura metacarpiana. curentii de joasa frecventa. Aceasta terapie foloseste tehnici particular plin de facilitarea periferica si centrala a activitatii neuromusculare. trofic. si desigur calmarea durerilor. La nivelul an des intalnita fractura cubitusului (considerata fractura de aparare). fracturile olecranului. etc. electroterapia: curenti diadinam interferentiali. Masajul este deasemenea recomandat avand numeroase efecte benefice in tratame neuromusculare.

in rezistenta foarte mica. foarte atent gradate. in situatia unui tr nivelul articulatiei cotului.si/ sau subiacente. obiectivul terapeutic al kinetoterapiei este de a prezerv normala a articulatiilor supra. care este mai frecvent neglijata. (mai ales in cazul articulatiei umarului). astfel favorizand intoarcere si profilaxia edemului de imobilizare.deja. din pozitie antidecliva a mainii. Stabilitatea articulara si forta musculara sunt obiective imediat urmatoare. reducerea pana la di acestora este o preocupare constanta a kinetoterapiei. Mijloacele cele mai des utilizate sun locala (masaj cu gheata repetat de cateva ori in cursul zilei). deoarece dispune de mijloacele specifice cel si cu cele mai reduse contraindicatii sau efecte secundare. ultrasonoforeza cu hid preferat este forma cu impulsuri pentru a elimina efectul caloric). Masajul terapeutic completeaza eficient programul de recuperare prin procedeele . se incepe tratamentul fizioterapic. Umarul se mobilizeaza atat din ar humerala cat si din articulatia scapulo-toracica. Concomitent cu programul de kinetoterapie. redoarea pumnului si a degetelor se previne prin mobil mai multe sedinte in cursul zilei. curentii antalgici de joasa frecventa (diadinamici. Treptat se introduc exercitii rezistive concentrice. D imobilizarii se practica un program de kinetoterapie globala a membrului superior deschis. fizioterapiei si masajului me Tratamentul kinetic in recuperarea posttraumatica a membrului superior reprezin rational mod de abordare terapeutica. al este combaterea durerii si a inflamatiei locale. aceste exercitii fiind efectuate din diferite pozitii in diferite mobilitate. curent Traeber Esential pentru efectul antalgic este ca intensitatea curentului sa fie limitata sau ch durata aplicatiei cat mai lunga. Pe perioada de imobilizare. Spre exemplu. curentii in medie frecventa. laser. C inflamatia locala sunt elemente prezente constant in toate fazele de evolutie a trau membrului superior.

Controlul inflamatiei postoperatorii se realizeaza prin repaus articular total. dupa orice interventie chirurgicala este n instituirea unui program recuperator. si implic Favorizarea cicatrizarii partilor moi incepe imediat dupa faza acuta (considerata in medie d exercitii active ale grupelor musculare din zonele invecinate locului unde a fost efectuata o Un program de kinetoterapie pasiva sustinuta pentru mentinerea unei bune mobilitati articu dovedeste a fi necesar si foarte eficient prin urmare. aplicarea unor proceduri d antiinflamatorie si antalgica. controlul si favorizarea procesului de cicatrizare a partilor moi. la nivelul membrului superior. asigura reducerea semnificativa a edemului. inflamatiei postoperatorii. Recuperarea fortei musculare incepe d 45 de zile de la operatie prin exercitii active izodinamice cu incarcare progresiva. De prefe exercitiile rezistive concentrice efectuate din diferite pozitii si in diferite sectoare de mobil In primele stadii postoperator. asigurat de o o inalta. mobilizarea activa in flexie-extenie. Sti a muschilor din regiunea in care s-a efectuat interventia chirurgicala. In acest sens. a reactiilor inflamatorii. precum si situatiile care presupun eliberarea unor nervi afectati de compresiu abordarea interventiei chirurgicale. rezistenta. a segmentelor ce nu au fost supuse chirurgicale. entorsele). Tratament recuperare postoperatorie Unele traumatisme (fracturile. in special cu ajutorul . antidecliva. sunt destul de greu de realizat. forta). desi se dovedesc a fi foarte utile.avand ca principal scop reducerea durerilor si a inflamatiilor. circulatorii. luxatiile. etc. din punct de vedere tehnic. survenit prin cadere. an trofice. etc. oricat de eficient ar fi tratamentul chirurgical in redarea unei functii normale a m superior. tratamentul kinetoterapic urmareste precoce. obtinand importante efecte analgetice. Masajul este foarte e tratamentul recuperarii posttraumatice. fizioterapia si ma In tratamentul de recuperare postoperatorie. Pentru ca. recuperarea functiei articulare (mobilitatea. tehnicile de microchirurgie trebuie completate in mod programe de recuperare prin mijloace terapeutice precum: kinetoterapia. dupa o leziune traumatica.

Manevra mai este si cunoscuta sub denumirea deefleuraj termen preluat din limba franceza. obtinand importante efecte analgetice. alunecare pe suprafata pielii. in legaturile cu miscarile executate sau efectele lor asupra structurilor masate. framantatul. cu marginea cubitala a mainii. Manevra este centripeta (pentru efecte excitante). trofice. 5 dintre ele sunt fundamentale si anume: netezirea. in functie de indicatii. antiinflamatorii. sugestii. baterea si vibratia. cu mainile in forma de cleste. Din multitudinea de manevre folosite. Manevre de masaj Manevrele folosite au diferite denumiri. Multa vreme au fost folositi termeni francezi care aveau sa fie inlocuiti cu termeni romanesti. NETEZIREA Aceasta manevra consta din alunecarea usoara a mainilor pe suprafeta corpului. presiuni si sensuri diferite. poate grabi procesu partilor moi. pentru membrele inferioare si superioare. cu pumnul inchis. Se pot folosi foarte bine. si laserul cu con parametrilor adecvati stadiului inflamator local. Aceasta procedura este indispensabila si aduce un beneficiu imens recu special a amplitudinii articulare. circulatorii. cu degetele (pe suprafete mai mici). care inseamna atingere usoara. in sensul . crioterapia locala. cu palma. O mentiune aparte merita sa fie facuta pe hidrokinetoterapie.cu doua maini.joasa frecventa si a celor de medie frecventa sub forma interferentiala. asemanatoare unei mangaieri. ultrasonoterapia. Netezirea se poate efectua cu o mana. Masajul este foarte eficient in tratamen postoperatorie. Masajul terapeutic completeaza eficient programul de recuperare prin procedeele principal principal scop reducerea durerilor si a inflamatiilor. cu dosul mainii. frictiunea. Aceste manevre pot fi executate cu viteze.

medie pentru activitatea circulatiei si tesuturilor subcutanate si energica pentru influenta tesuturilor pofunde (muschi). de aceea aceasta este indicata pentru resorbtia edemelor. mai ales in faza lor incipenta. Pe suprafete mici. Presiunea netezirii va fi in functie de indicatii: redusa pentru influenta vaselor si formatiunilor nervoase din piele. are efecte analgezice si calmante. imbunatateste circulatia venoasa si limfatica. Netezirea glisanta. FRICTIUNEA Aceasta manevra consta din apasarea pielii si tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde sau pe os. marginile mainii sau pumnii inchisi. Frictiunea se executa pe piele sanatoasa. fiind de asemenea primul contact al masorului cu pacientul. cu presiune profunda. cu o presiune usoara. frictiunea se executa cu fata palmara a degetelor sau cu varful lor. Netezirea prelungita.circulatiei venoase (de la extremitatile membrelor catre inima). Deoarece netezirea cu o durata mai mare incalzeste pielea se foloseste talc sau un alt produs (pomada. Netezirea se mai foloseste in timpul masajulul. Pe suprafete mari de piele se foloseste palma intreaga.netezirea energica are efecte tonificante si stimulante. ca trecere de la o manevra la alta. mijlociul si inelarul). Apasarea nu trebuie sa fie exagerata pentru a nu produce leziuni. ea fiind si manevra de incheiere care produce relaxarea binevenita. iar pe cele foarte mici numai cu varful a trei degete (aratatorul. Netezirea este o manevra pregatitoare pentru orice fel de masaj. iar pentru cele foarte mari ambele pame cu degetele . in timpul netezirii mainile trebuie sa fie suple si lipite de piele. ulei).

medie sau forte. Executata inainte sau dupa proba sportiva are efecte stimulante sau sedative. Frictiunea se executa cu mare grija la ersoanele in varsta pentru ca vasele lor de sange sunt mai fragile. a muschilor superficiali dintr-o regiune a corpului. Frictiunea favorizeaza patrunderea in piele a unor substante medicamentoase indicate de medic. intensitatea putand fi slaba. Frictiunea se executa rapid. Frictiunea brutala produce microleziuni la nivelul tesutului subcutanat subiacent. Presiunea va fi perpendiculara pe piele. nervi si ganglioni limfatici. Apucarea se face cu o mana sau cu doua pe suprafete mari. cum sunt intinderile sau ruturile musculare. ridicari. deplasari intr-o parte si alta a pielii si tesuturilor subiacente. in timp ce manevrele scurte si energice sunt stimulante.intinse. Nu de putine ori dupa o frictionare energica pielea se inroseste. Manevrele se . sau numai cu degetele pe suprafete mai mici. in sens longitudinal (la nivelul membrelor). Consta in apucari. In sport frictiunea se executa pebtru tratamentul sechelelor posttraumatice.pieptului sau prin miscari de rotunjire la nivelul umarului. Manevra nu se executa in regiunile in care se gasesc vene si artere superficiale.executata bland si timp mai indelungata frictiunea reduce contractiile musculare. si accelereaza absorbtia unor produse aplicate pe piele. in special cele formate dupa arsuri. circular la nivelul spatelui. in functie de indicatii. combate formarea aderentelor si cicatricelor. FRAMANTATUL Aceasta manevra seamana cu framantatul painii. apasari. Frictiunea imbunatateste circulatia locala.

gambe etc. BATEREA Se face cu ajutorul palmelor. mai ales a celor obostiti in urma unui efort mare. Framantatul sau petrisajul este o manevra tot atat de folosita ca si netezirea si frictiunea. iar cele rapide sunt stimulante si tonifiante. pentru stimularea muschilor. Se practica mai ales pe regiunile cele mai musculoase: ceafa. in sensul circulatiei venoase de intoarcere (de la extremitati catre inima). sau atrofiati. brate. cu marginea cubitala a mainilor. ale caror intensitate si ritm variaza in functie de . Ele nu trebuie sa fie dureroase. in ambele cazuri muschii sunt mai mult sau mai putin atoni. care se deplaseaza usor. Manevrele profunde si blande contribuie la indeartarea lichidelor in exces din zona respectiva. Framantatu corect aplicat contribuie la indepartarea cheagurilor de sange si a unor noduli. cu degetele ( drepte sau in forma de ciocan). iar cele foarte energice zdrobesc tesuturile subiacente si peretii vaselor fragile. La nivelul membrelor framantarile pot fi executate cu o mana sau cu ambele. Manevra respectiva este foarte mult folosita in masajul sportivilor.framantarile prelungite obosece pacientul. devenind spre sfarsitul tratamentului blanda. dispuse ca un cleste in jurul lor. prin lovituri succesive.executa atat cat permite elasticitatea si mobilitatea structurilor respective. cu pumnii. fiind urmate de echimoze si hematoame. la asuplizarea aderentelor formate intre tesutul sanatos si cel cicatricial. Intensitatea framantarilor va fi scazuta progresiv. de jos insus. Framantatul muschilor se indica dupa imobilizari prelungite sau in unele boli neurologice. Framantarile lente au efecte sedative si decontracturante. fese.

Baterile cu palmele deschise produc un fel de plescait.Ea este urmata de contactii usoare ale muschilor subiacenti si descitarea usoara a organelor profunde.Baterile cu durata crescuta activeaza circulatia locala a sangelui. iar cu palmele in forma de caus sau ventuza.maresc contractiile etc. pe o anumita regiune a pielii. un zgomot surd. mai ales in sportuirile de iarna.Ea este folosita si la noul nascut. Aceasta ultima manevra se foloseste pe torace si spate. cu palma.imediat dupa nastere. Baterea cu degetele ambelor maini este asemanatoare unui "tocat".O astfel de manevra se foloseste in perioada de incalzire a sportivilor. Caracteristica vibratiilor este ritmul lor rapid si nu apasarea. mai mica sau mai mare.Baterile pot fi executate si prin imbracaminte.pentru provocarea primelor respiratii.regiunea anatomica indicata si scopul urmarit. VIBRATIA Este o miscare oscilatorie periodica produsa cu varful degeteor. Baterile usoare sunt excitante. prin insectia . Manevra respectiva actioneaza in mod reflex asupra aparatului respirator. interscapular. Baterea nu trebuie sa fie niciodata dureroasa. iar cea cu varful degetelor indoite in forma de ciocan. stimuleaza schimburile nutritive. unui "ciocanit". de o parte si alta a coloanei vertebrele.cresc tonusul muscular.Percutiile intervertebrale si paravertebrale sunt folosoite si in reflexoterapia vertebrala. Ca si framanatatul baterea poate fi folosita cu succes si in automasaj.Este de dorit ca manevra sa fie executata cu presiuni constante.Vibratiile practicate pe un singur punct cu ajutorul degetelor se aplica pe traiecutul trunchiului nervos.

cu frecventa foarte mare.influenteaza activitatea unor organe.etc.tensiuni pshice etc. cu doua degete(mare si aratator)si ridicarea pliului format.vibratiile mecanice erau foarte mult folositein afectiuni pulmonare cronice pentru usurarea eliminarii produselor patologice. INDICATII:dureri.stari musculare.Consta din vibratii continue executate pe verticala. ciupirea tb sa fie cat mai ampla. Ciupirea Manevra consta in apucarea pielii si tesuturilor sunt iacente si chiar a unor muschi superficiali. Vibratiile bine executate produc relaxare. ALTE MANEVRE Trepidatia Este o varianta a vibratiei. O astfel de manevra produce decontracturarea si relaxarea muschilor superficiali. congestive. atat cat este posibil. activeaza circulatia locala.dar suple si cu elasticitate mare.la nivelul peretelui abdominal si in locurile mai sensibile.previn oboseala.unui tendon in jurul unei articulatii de-a lungul unei vene sau muschi. se pot practica ciupirile usoare.Manevra este foarte obositoare pentru un masor.Urmeaza rularea pliului cu doua degete sau mai multe. Vibratoarel mecanice sunt prevazute cu dispozitive speciale pentru reglarea ritmului si intensitatii vibratiilor in functi de scopul lor marit.Pana la descoperirea vibratoarelor mecanice.contracturi .Pentru a actoina asupra structuriilor profunde.

Ea se aplica pe tesuturile laxe si atone. medie si puternica. cu pulpa degetului mare. reflexoterapie etc. presiunea se face cu o mana sau cu ambele. pentru muschii gambei. cu toate degetele.Apasarile executate pe un muschi lung vor fi facute de-a lungul fibrelor sale. cu degetele mici. coapselor etc. pe anumite puncte. Malaxarea Este o manevra de framantare. rotunde (muschiul deltoit). situatie intalnita la nivelul muschilor abdominali ai bolnavilor foarte slabiti si emaciati.Cu aceasta manevra se activeaza circulatia locala si se tonifica structurile respective. Cernut .forta apasarilor poate avea diferite intensitati:usoara. cum se procedeaza in presopunctura. Apasarile mai pot fi efectuate cu pulpa unui deget.Pe regiunile musculoase.In ambele situatii segmentul respectiv este prins ca intr-un cleste.Cand apasarea se face pe tendoane manevra se executa in acelasi timp si in santurile dintre ele pe toata lungimea lor. in sensul circulatiei de intoarcere a sangelui venos.Ciupirile nu trebuie sa fie deloc dureroase. Apasarea Se poate executa cu palmele. Manevra se executa de la varful extremitatilor pana la radsacina lor. Pentru tratamentul nevragiilor se recomanda apasari usoare. in functie de indicatie. pe tendoane si pe regiunile mai putin musculoase. de-a lubgul trunchiului nervos(nervul sciatic. apasarile se fac cu gatul mainii prin miscari rotative(rasuciri). pe care va influenta.Malaxarea se mai poate executa cu doua maini.Consta in prinderea pielii si tesutului subcutanat intre degetul mare si restul degetelor. nervi intercostali). in functie de indicatie. pliul format fiind apoi framantat si stors energic.La nivelul membrelor.

palmele apasand regiunea respectiva.Consta in miscari oscilatorii ritmice. Rulat Manevra este asemanatoare cernutului.Rulatul si cernutul sunt nelipsite din arsenalele masorilor sportivi.Rulatul actioneaza asupra tuturor structurilor anatomice:piele. mai ales dupa manevrele mai energice. una fiind plasata deasupra articulatiei iar alta sub articulatie. pentru membre. in lipsa acestora. mai ales in pauze. si muschi avand efecte relaxante. prinderea fiind executata cu degetele intinse. in pauzele competitiilor. sau dupa neteziri si frictiuni executate pentru relaxare. tractiunile se executa cu mainile. apoi ridicari rapide. precum framantatul si baterile. lax sau grasos.Acesta manevra consta in prinderea cu ambele maini a maselor musculare si rularea lor intre palme de mai multe ori.Manevra respectiva actioneaza asupra articulatiei si . Cernutul si rulatul nu trebuie sa fie dureroase sau sa provoace contracturi musculare. a regiunii respective. de jos in sus.la nivelul membrelor. pentru efectele lor relaxante. Este o manevra relaxanta folosita in masajul sportiv.Cernutul se foloseste in masajul sportiv.Tractiunile sau tragerile se fac in sens longitudinal. tesutul celular subcutanat. MANEVRE INSOTITOARE Tractiuni La sfarsitul masajului se executa tractiuni usoare asupra articulatiilor memrelor si vertebrelor cervicale. prin miscari usoare.Rulatul se face in toate directiile. in cadrul automasajului sportivul foloseste ambele manevre. nedureroase.executate cu mainile pe intregul corp sau partial(torace.membre).la inceput mai lent apoi rapid.

tesuturilor moi din jur:ligamente. Pentru mai autentica intelegere. La sfirsit va fi posibil sa ia miinile de pe pacient.masorul executa cateva tractiuni usoare.Mobilizari trebuie sa fie blande si nedureroase. Este esential ca in tmpul tratamentului sa dam pacientului cit mai multe senzatii posibile asupra tonusului. este cea care da rezultatul dorit.Inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe. lasindu-l sa-si controleze singur noua pozitie.Pentru unele din ele pacientul poate sta culcat pe masa de masaj iar pentru altele asezat pe un scaun.. La fiecare pacient va trebui cautata calea adecvaa de inhibitie. Pozitiile reflex-inhibitori sunt total sau partial opuse posturii initiale anormale a pacientului.Dupa un astfel de tratament subectul trebuie sa fie relaxat si odihnit. Odata cu descresterea spasticitatii prin mentinerea pozitiei reflex-inhibitorii. de forma spasticitatii lui si de virsta. Ajustarea pacientului la noua sa pozitie. Trebuie sa-l ajutam cu miinile noastre sa experimenteze senzatia mai multor posturi si miscari normale diferite. plasate pe fetele laterale ale craniului(tample si frunte). Perioada initiala de ezistenta este urmata de o perioada de liniste si ajustare”. posturii si miscarii.Dupa ce ii prinde capul cu palmele.Cele bruste si intempestive pot produce accidente grave. in sens longitudinal. oferim un citat de Bobath: . pozitia cea mai avantajoasa pentru libertatea miscarilor.Tractiunile la nivelul coloanei cervitale se fac pe masa de masaj pacientul fiind culcat cu fata in sus. cu rezultatul reduceri si reglarii tonusului muscular. Mobilizarea articulatiilor Miscarile la nivelul articulatiilor se executa in functie de indicatie:pasive sau active cu sau fara rezistenta. fara dificultate.Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventa dezvoltarii lor adecvate. rezistenta cedeaza. se bazeaza pe doua principii: . urmata de un progres in activitatile elementare. Asezarea pacientului intr-o pozitie reflex-inhibitorie nu reduce spasticitatea. . inainte si dupa tractiuni se recomanda netezirea blanda a articulatiei respective. avind in vedere ca pacientul va trebui sa le adopte singur. capsula articulara si muschi. La inceput pacientul rezista si sasticitatea poate fi mai mare decit inainte. Kinetoterapeutul poate sa reduca in acest moment asistenta sa pasiva. ca de exemplu la nivelul coloanei cervicale. Pozitiile reflex-inhibitorii sun variabile in functie de pacient. in acest mod pacientul isi cistiga treptat controlul asupra posturii sale spastice si invata sa iasa din aceasta postura. .Secretul tratamentului consta in alegerea cu grija si gradarea pozitiilor reflex-inhibitorii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful