UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

Cu titlul de manuscris C.Z.U.: 327(478)(043.3)

COZMA Artur DIPLOMAŢIA REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA ANILOR 1944-2001

Specialitatea: 23.00.04 – Teoria şi istoria relaţiilor internaţionale şi dezvoltării globale

AUTOREFERAT AL TEZEI DE DOCTOR ÎN ŞTIINŢE POLITICE

Chişinău 2007

Teza a fost elaborată în cadrul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Conducător ştiinţific: Gheorghe RUSNAC, doctor habilitat, profesor universitar, academician al AŞM. Referenţi oficiali: Constantin SOLOMON, doctor habilitat, profesor universitar (Facultatea de Istorie şi Psihologie. Universitatea de Stat din Moldova) Vladimir BORŞ, doctor, conferenţiar (Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. Universitatea de Stat din Moldova) Susţinerea va avea loc la 30 mai 2007, ora 1500, în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 30.23.00.04 – 01* din cadrul Universităţii de Stat din Moldova (Republica Moldova, MD – 2009, mun. Chişinău, str. A.Mateevici, 60, blocul 4, aud. 222). Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, la Biblioteca Universităţii de Stat din Moldova şi pe pagina Web a CNAA (www.cnaa.acad.md). Autoreferatul a fost expediat la „__” aprilie 2007 Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, doctor habilitat în ştiinţe politice Conducător ştiinţific, doctor habilitat în istorie Autor

SACA Victor

RUSNAC Gheorghe COZMA Artur © COZMA Artur, 2007
2

Un rol important în aceste dezbateri de rezonanţă istorică materializat în multiple studii ştiinţifice. Actualitatea investigaţiei în cauză este determinată în mare măsură de lipsa până în prezent a unui studiu special de sinteză consacrat diplomaţiei moldoveneşti în ansamblu. în egală măsură.CONSIDERAŢII GENERALE Actualitatea temei investigate. Dezvoltarea continuă a teoriei relaţiilor internaţionale. au impulsionat puternic evoluţia relaţiilor internaţionale nu doar în Europa. articole. În acelaşi context. care continuă cu intensitate până acum. probabil. diplomatice şi intelectuale. inclusiv dimensiunea sa internaţională. monografii. Din aceste considerente studierea diplomaţiei moldoveneşti în perioada sovietică. un element complementar şi indispensabil pentru o mai bună înţelegere şi o cunoaştere mai profundă a diplomaţiei şi politicii externe a statului moldovenesc îl prezintă cercetarea instituţiilor serviciului diplomatic şi a cadrului normativ-legislativ în evoluţia lor. cât şi politic. ci şi în întreaga lume. aşa după cum ar proceda. inclusiv celei din perioada sovietică. a consecinţelor şi vectorilor de dezvoltare a lor. am apelat la epoca sovietică. dar. În mod firesc. diversificarea activităţii diplomatice şi intensificarea proceselor integraţioniste au determinat în mod esenţial noile tendinţe în evoluţia diplomaţiei moldoveneşti. toţi cercetătorii care ar dori să înţeleagă în profunzime fenomenul sovietic. publicaţii de popularizare a istoriei. după cum afirmă pe bună dreptate istoricul. care a generat o dispută generală ce nu mai conteneşte. acoperit de un veşmânt de ruşinoasă uitare”. l-au avut mediile academice şi de cercetare. „trecutul nu poate şi nu trebuie să fie negat. obiectivele principale fiind evaluarea cauzelor profunde care au condus la formarea acestor state. precum şi a politicii externe a Republicii Moldova în anii de independenţă este actuală şi incontestabilă atât din punct de vedere ştiinţific. unul dintre efectele definitorii ale cărora l-a constituit apariţia unui şir întreg de noi state independente printre care şi Republica Moldova. fenomenul în cauză a suscitat dezbateri înverşunate în rândul elitelor politice. deoarece. Destrămarea spectaculoasă a Uniunii Sovietice şi redimensionările geopolitice care s-au produs pe continentul european la sfârşitul secolului al XX-lea. Dat fiind caracterul său controversat. modernizarea mecanismelor de elaborare şi promovare a politicii externe. Necesitatea analizei aprofundate a istoriei 3 .

Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 şi tendinţele ei de afirmare pe arena internaţională ca stat suveran au stimulat în mod firesc interesul cercetătorilor moldoveni faţă de istoria diplomaţiei şi a politicii externe. istoric şi de drept. vizând alegerea vectorului dezvoltării strategice a statului moldovenesc. Printre investigaţiile politologilor moldoveni vom menţiona teza de doctor în ştiinţe politice a lui Vladimir Borş pe tema: „Politica externă a Republicii Moldova (Procesul de formare şi realizare)”. Astfel. în general. tema diplomaţiei moldoveneşti continuă să rămână încă puţin cercetată în istoriografia contemporană. şi cea a statului moldovenesc. Gradul de cercetare a temei. Harold Nicolson. Actualitatea investigaţiei noastre este condiţionată şi de persistenţa polemicii în mediile academice. în particular. Problemele diplomaţiei şi activităţii diplomatice. În lucrările apărute până în prezent tema respectivă a fost elucidată sub diverse aspecte: politologic. examinează direcţiile. politice şi intelectuale pe marginea „eternei” probleme identitare şi. Unele aspecte relevante ale temei în cauză şi-au găsit reflectare într-un şir de articole cu caracter politologic publicate în diverse culegeri şi reviste ştiinţifice. Autorul cercetează procesul de formare a Republicii Moldova ca subiect al dreptului internaţional. Printre acestea merită a fi menţionate operele clasice ale lui François Callières. Henry Kissinger şi altor autori consacraţi.diplomaţiei şi politicii externe a statului moldovenesc din acest unghi de vedere amplifică. printre care vom menţiona studiile lui 4 . Dacă aspectele generale ale teoriei relaţiilor internaţionale şi ale diplomaţiei sunt studiate de mulţi autori cu renume. a dilemei „Est-Vest”. implicit. care a constituit dintotdeauna o adevărată sfidare pentru politica externă şi diplomaţia moldovenească. principiile şi scopurile politicii externe moldoveneşti în anii de independenţă. în baza unei abordări complexe dictate de imperativele ştiinţifice şi politice ale timpului. o temă inepuizabilă şi controversată cum este cea legată de evoluţia diplomaţiei moldoveneşti pe parcursul a circa şase decenii cuprinse în două epoci istorice diferite. Ernest Satow. în general. Julles Cambon. cu siguranţă actualitatea temei. prezentul studiu constituie o tentativă de a valorifica. au fost elucidate în lucrările savanţilor şi diplomaţilor profesionişti din Occident care au elaborat baza teoreticometodologică a diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale contemporane.

regimului de drept al activităţii diplomatice. Iurie Leancă. Gh. Vom remarca. elucidează activităţile diplomatice desfăşurate pe arena internaţională în primii ani de independenţă. în particular. Republica Moldova va fi în stare să-şi promoveze adecvat interesele sale naţionale doar dacă îşi va elabora o concepţie clară a politicii externe. vizând necesitatea reglementării juridice a acesteia.Cojocaru examinează direcţiile principale ale politicii externe. vizând opţiunea pro-CSI-istă. contribuţia lui A. Locul şi rolul diplomaţiei moldoveneşti în perioada sovietică şi de independenţă au fost schiţate în publicaţiile unor diplomaţi profesionişti şi oameni politici.Burian la investigarea unor aspecte noi ale dreptului diplomatic şi consular. Un loc deosebit în această serie de publicaţii revine lucrării „Diplomaţie în culise” a ex-ministrului afacerilor externe Nicolae Ţâu. În studiile referitoare la integrarea europeană publicate în ultimul timp sunt elucidate. avantajele şi sfidările opţiunii strategice a Republicii Moldova vizând aderarea la structurile europene. începând cu Declaraţia de suveranitate. Un aport deosebit la studierea aspectelor juridice ale diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale a fost adus de către cunoscuţii autori. în special. monografiile lui Gheorghe Cojocaru şi Irinei Cereş. fără îndoială. Daniela Cujbă. constituind o „valoroasă crestomaţie în materie de diplomaţie şi relaţii internaţionale”. Victor Stepaniuc ş. În lucrarea „Politica externă a Republicii Moldova”. Valentin Beniuc. Conform aprecierii diplomatului Ion Stăvilă. lucrarea lui Nicolae Ţâu dezvăluie aspecte inedite ale anevoiosului proces de constituire şi consolidare a diplomaţiei naţionale în primii ani de independenţă a statului moldovenesc. Printre acestea se distinge teza de doctor pe tema „Politica externă a Republicii Moldova în contextul proceselor integraţioniste: interese şi priorităţi” susţinută recent de Svetlana Cebotari. În opinia acestei cercetătoare. Printre contribuţiile valoroase la cercetarea istoriei diplomaţiei şi politicii externe a Republicii Moldova în perioada de după proclamarea independenţei pot fi considerate.Tudor Spinei. Radu Gorincioi şi a altor autori. Nicolae Ţâu. Liliana Laur. precum Petru Comendant. în particular. îndeosebi. Conceptul de „interes naţional” în politica externă a Republicii Moldova este dezvăluit în lucrările doctorului habilitat în ştiinţe politice Victor Saca şi ex-ambasadorului Republicii Moldova Emil Ciobu.a. specialişti în dreptul internaţional. raporturile 5 . Alexandru Burian şi Victoria Arhiliuc. diplomaţiei parlamentare.

este primul studiu special în acest domeniu. iar în lucrările speciale sunt elucidate doar unele aspecte ale problemei care ne preocupă. juridic şi diplomatic. locul şi rolul diplomaţiei moldoveneşti în sistemul serviciului diplomatic sovietic. Pentru atingerea acestui scop ne-am axat pe realizarea următoarelor obiective: − determinarea genezei şi evoluţiei serviciului diplomatic în contextul politicii externe sovietice. aspectele istoricoteoretice ale diplomaţiеi în sistemul federalismului sovietic. − studierea procesului de recunoaştere de către statele lumii a Republicii Moldova ca subiect de drept internaţional. − cercetarea proceselor de negociere a tratatelor politice de bază cu statele vecine şi Federaţia Rusă. Scopul şi obiectivele tezei. în baza metodologiilor contemporane. Monografia Irinei Cereş. În lucrarea de faţă ne-am propus drept scop de a efectua o investigare complexă sub aspect istoric. înfiinţarea misiunilor diplomatice peste hotarele ţării. am constatat lipsa unei lucrări speciale consacrate diplomaţiei Republicii Moldova în perioada postbelică. reformarea sistemului serviciului diplomatic în perioada de după proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. promovarea diplomaţiei parlamentare ş. − analiza procesului de constituire a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare. Vom remarca. 6 . bunăoară. În studiile de ordin general problema în cauză este tratată doar tangenţial şi în limite cronologice mai restrânse.a. crearea serviciului diplomatic în Moldova Sovietică şi evoluţia acestuia. politic. îndeosebi. faptul că în afara atenţiei specialiştilor au fost lăsate unele aspecte importante ale istoriei diplomaţiei naţionale cum sunt. consacrată studierii relaţiilor economico-comerciale externe ale Republicii Moldova în perioada anilor 1991-1995.moldo-române şi moldo-ruse etc. − identificarea funcţiilor şi rolului Reprezentanţei permanente a RSS Moldoveneşti pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. − elucidarea fenomenului de instituţionalizare şi dezvoltare a serviciului diplomatic în perioada de suveranitate şi independenţă a Republicii Moldova. Analizând publicaţiile până în prezent la tema care ne interesează. − examinarea funcţiilor şi rolului diplomaţiei parlamentare. a procesului de instituţionalizare şi dezvoltare a diplomaţiei moldoveneşti în contextul proceselor social-politice din perioada 1944-2001.

Acest obiectiv poate fi realizat numai atunci când statul devine subiect al dreptului internaţional. Arhiva Parlamentului Republicii Moldova (AP RM). ne-au servit materialele depozitate în Arhiva Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Deosebit de valoroase pentru investigarea temei au fost documentele ce se păstrează în Arhiva Naţională a Republicii Moldova (AN RM). Izvoarele. Pentru a testa din punct de vedere ştiinţific ipoteza propusă. În cercetarea noastră am lansat următoarea ipoteză de lucru: serviciul diplomatic şi diplomaţia au drept scop principal promovarea intereselor naţionale ale ţării pe arena internaţională. am aplicat un suport metodologic specific tezei de cercetare 7 − . Arhiva Organizaţiilor Social-Politice a Republicii Moldova (AOSP RM).cercetarea procesului de cooperare în cadrul organizaţiilor internaţionale. La elaborarea lucrării ne-am condus de regula potrivit căreia orice ştiinţă are un domeniu propriu de cercetare. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific. Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a Republicii Moldova (AD MAEIE RM). apelând la metode şi procedee specifice pentru investigarea acestui domeniu. Examinarea minuţioasă a documentelor depozitate în Arhiva Diplomatică a Republicii Moldova ne-a permis să elucidăm procesul de instituţionalizare a serviciului diplomatic şi principalele direcţii de activitate a diplomaţiei moldoveneşti. fondul Reprezentanţei Permanente a Guvernului RSSM pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. La evidenţierea unui aspect original al temei noastre. Valorificarea fondurilor Arhivei Naţionale a Republicii Moldova ne-a oferit posibilitatea de a dezvălui mecanismul de formare şi evoluţie a serviciului diplomatic moldovenesc în cadrul MAE al Uniunii Sovietice. Arhiva Ambasadei Republicii Moldova din Federaţia Rusă (AA RM FR). precum este activitatea Reprezentanţei Permanente a Guvernului RSSM pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS. practic necercetat până acum. Fondul R-2948 al Arhivei Parlamentului Republicii Moldova ne-a pus la dispoziţie o bogată bază documentară care conţine informaţii inedite din activitatea diplomatică a Legislativului şi Comisiei pentru politica externă.

Limitele temporale propuse sunt determinate de anumite evenimente de importanţă majoră pentru diplomaţia moldovenească. în viziunea noastră. de aprobarea la 27 decembrie 2001 a Legii cu privire la serviciul diplomatic care. şi anume. a încheiat o 8 . vom releva în primul rând metoda istorică folosită la analiza diplomaţiei ca proces: cum a apărut fenomenul diplomaţiei moldoveneşti. Metoda empirică ne-a facilitat descrierea obiectivă şi adecvată a direcţiilor de bază ale activităţii diplomatice. în anul 2000. ce etape a parcurs în dezvoltarea sa şi ce a devenit într-un anumit moment istoric. atenţia principală fiind concentrată asupra cercetării minuţioase a materialului factologic. dar mai cu seamă celor care vizează direct teoria şi istoria relaţiilor internaţionale. în special. inclusiv teorii federaliste şi integraţioniste. Astfel. Cadrul cronologic al prezentei teze de doctorat cuprinde perioada anilor 1944-2001. autorul tezei a răspândit în mediul diplomatic moldovenesc. Cele mai elocvente răspunsuri au fost obţinute de la corpul diplomatic al ambasadelor Republicii Moldova în Franţa. concepte şi principii.alcătuit din diverse metode. eveniment care a pus începuturile istoriei diplomaţiei sovietice moldoveneşti. prin care am efectuat o generalizare amplă a statutului şi funcţiilor diplomaţiei în perioada sovietică. Astfel. Limita temporală finală este legată de începutul unui nou secol şi. A fost folosită. Prin metoda sistemică am efectuat o analiză adecvată a proceselor de integrare a Republicii Moldova în diferite organisme internaţionale. cât şi specifice ştiinţelor socioumanistice. peste cincizeci de chestionare. România şi Republica Belarusi. 23 februarie 1944. limita cronologică iniţială marchează anul înfiinţării Ministerului Afacerilor Externe al RSSM. Fundamentul teoretico-metodologic al studiului nostru l-au constituit principiile de bază ale cercetării ştiinţifice: obiectivitatea şi istorismul. Pentru obţinerea informaţiilor autentice privind activitatea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova. La cercetarea genezei diplomaţiei moldoveneşti contemporane am utilizat metoda retrospectivă. Au fost utilizate şi îmbinate diverse metode de cercetare atât generale. Metoda comparativă ne-a oferit posibilitatea să scoatem în evidenţă trăsăturile caracteristice principalelor etape ale procesului de constituire a diplomaţiei naţionale. de asemenea. metoda anchetei prin chestionar.

reorganizarea serviciului diplomatic şi extinderea activităţii diplomatice în perioada „perestroicii” gorbacioviste. Pentru prima dată în istoriografie sunt elucidate o serie întreagă de aspecte noi ale temei în cauză. precum şi concluziile rezultate în urma cercetărilor efectuate asupra temei în cauză pot fi utilizate atât pentru elaborarea unor studii privind istoria diplomaţiei şi politicii externe a Republicii Moldova. cât şi în cadrul procesului ştiinţificodidactic în instituţiile academice de profil. precum sunt diplomaţia moldovenească în contextul politicii externe sovietice. Caracterul ştiinţific inovator şi importanţa principalelor rezultate ale cercetării. afirmarea diplomaţiei naţionale în perioada de suveranitate şi independenţă a Republicii Moldova. înfiinţarea misiunilor diplomatice moldoveneşti peste hotare. într-o formă modificată. se auto-identifică cu predecesorii. precum sunt epoca sovietică şi anii de independenţă. Unele compartimente ale lucrării au fost prezentate în cadrul sesiunilor ştiinţifice organizate de facultăţile de istorie ale Universităţii de Stat din Moldova şi Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Autorul a participat. Prin soarta predecesorilor căutăm răspunsurile şi explicaţiile de rigoare a propriului destin. caută răspuns la provocările noilor realităţi şi. În baza documentelor cercetate am tins să elucidăm unele aspecte controversate şi mai puţin cunoscute din istoria diplomaţiei moldoveneşti. deja în condiţiile independenţei de stat a Republicii Moldova. Istoria diplomaţiei este oglinda în care se privesc generaţiile de diplomaţi. compararea surselor de documentare şi a modalităţilor de abordare. Noutatea acestui demers istoriografic se întemeiază pe analiza documentelor de arhivă inedite. se regăsesc pe sine după chipul şi asemănarea înaintaşilor. Aprobarea rezultatelor investigaţiei. promovarea diplomaţiei parlamentare. precum şi să reconstituim un tablou de ansamblu al fenomenului diplomaţiei moldoveneşti în perioade istorice diferite. precum şi la diferite conferinţe ştiinţifice. Studiul de faţă este o nouă încercare de a cerceta în complex istoria diplomaţiei Republicii Moldova în perioada anilor 1944-2001. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. la Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu genericul „Probleme actuale ale istoriei contemporane naţionale şi universale” (Facultatea de Istorie a 9 . consecutiv. Datele factologice şi teoretice sintetizate. reactualizarea punctelor de vedere privind geneza şi evoluţia diplomaţiei moldoveneşti.etapă importantă în dezvoltarea diplomaţiei moldoveneşti.

Înglobată în acest conglomerat de popoare şi republici cu statut de subiect al „federaţiei sovietice”. de fapt. Comunicările au fost publicate în materialele forurilor ştiinţifice respective. intitulat „Aspecte teoretico–metodologice ale activităţii diplomatice şi politicii externe”. se realizează o analiză teoretico-metodologică a conceptelor activităţii diplomatice ca sistem şi a politicii externe în contextul teoriilor federalismului şi integrării. Rezultatele cercetării şi-au găsit reflectare în 12 articole ştiinţifice publicate în „Analele ştiinţifice ale USM”. semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării. CONŢINUTUL TEZEI Introducerea include argumentarea actualităţii temei investigate. 27 mai 2000). relevă inovaţia ştiinţifică. Lucrarea este structurată în patru capitole. În Capitolul I. Principalul laborator de testare a federalismului în relaţiile internaţionale din secolul al XX-lea a fost formarea Uniunii Sovietice în care procesul de integrare a început cu integrarea politică. Ambele teorii sunt fundamentate pe aceleaşi idei. prezintă baza teoretico-metodologică şi obiectivele cercetării.Universităţii de Stat din Moldova. din start fiind. „Analele Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă””. RSS Moldovenească nu se 10 . Lucrarea a fost discutată şi aprobată la şedinţa comună a secţiilor Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi Istoria Moldovei din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi la şedinţa Seminarului ştiinţific de profil interuniversitar din cadrul Universităţii de Stat din Moldova. primul simpozion româno-turc din Republica Moldova în domeniul istoriei (Chişinău. Se întreprinde o încercare de a explica conotaţiile ştiinţifice şi politice ale fenomenelor integrării la nivel naţional şi integrării la nivel supranaţional prin prisma teoriilor federaliste şi integraţioniste. 6-8 noiembrie 2000). a doua conferinţă internaţională a doctoranzilor în ştiinţe istorice (Chişinău. în alte culegeri de materiale şi reviste de specialitate. reliefează gradul de studiere a temei şi specifică principalele grupe de izvoare utilizate. cadrul cronologic. Teoria federalismului explică statutul diplomaţiei moldoveneşti în cadrul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste constituite pe principii federative. 31 ianuarie 2006). principii şi legităţi menite să argumenteze şi să interpreteze construcţiile supranaţionale. creat un stat federal cu un Centru unional care a promovat în continuare o politică de „integrare forţată” şi violentă a republicilor.

În Capitolul II. a fost înfiinţat Comisariatul Afacerilor Externe al RSS Moldoveneşti. reducându-se la două unităţi. Ulterior. procesul integrării a început cu integrarea economică prin liberul consimţământ al naţiunilor. ca al doilea pilon al Uniunii Europene. Odată cu formarea RSS Moldoveneşti şi instaurarea sistemului sovietic al puterii de stat. În cazul integrării europene. MAE al republicii avea funcţii şi personal limitat. În anii ’50 numărul angajaţilor MAE este limitat.bucura de dreptul de a stabili anumite raporturi juridice şi politice internaţionale cu alte state. pentru reaşezarea raporturilor dintre statele naţionale. La sfârşitul anilor ’70. RSS Moldovenească nu reprezenta un subiect de drept internaţional. politice şi culturale a devenit necesară schimbarea statutului 11 . În urma unor modificări în constituţia URSS. are rolul de coordonator. dat fiind faptul că nici în 1945 şi nici în anii următori URSS n-a reuşit să obţină. orgoliul statelor naţionale. motivele iniţiale ale delegării unor împuterniciri constituţionale republicilor unionale au început să-şi piardă importanţa. nici un vot suplimentar în principalele organizaţii internaţionale. pe contul republicilor unionale. în urma unei conjuncturi politice internaţionale. inclusiv în domeniul politicii externe. Ca şi celelalte republici unionale. fără a avea reprezentanţi în alte state. Spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial. fiecare stat a decis să adere iniţial la Comunitatea Economică. Legislaţia de politică externă şi de securitate comună. sunt studiate circumstanţele constituirii diplomaţiei moldoveneşti în cadrul URSS. astfel demarând şi procesul integrării politice. suveranitatea republicii în cadrul relaţiilor internaţionale a fost preluată de Centrul unional. intitulat „Formalizarea serviciului diplomatic al Moldovei sovietice”. Conducerea UE propune reforme. în legătură cu extinderea relaţiilor economice. din contul reprezentanţei republicilor unionale. a numărului de reprezentanţi ai Uniunii Sovietice în organizaţiile internaţionale cu desfăşurarea activităţii în anii postbelici. Republica executa doar împuternicirile încredinţate de către Centrul unional. iar apoi la Uniunea Europeană. astfel încât să nu fie diminuate demnitatea şi rolul distinct. în 1944. republicile unionale au obţinut dreptul la stabilirea relaţiilor externe. Astfel. dovedindu-şi durabilitatea şi eficienţa pe parcursul anilor. tot în baza propriilor interese naţionale şi a liberei opţiuni. la 23 februarie 1944. a apărut necesitatea sporirii. Însă.

Chiar şi în cazurile când diplomaţii moldoveni participau la elaborarea unor tratate internaţionale. În 1982 în structura aparatului central al MAE au fost incluse secţia de protocol şi consulat. Capitolul III este intitulat „Instituţionalizarea diplomaţiei naţionale după proclamarea independenţei Republicii Moldova”. ei nu porneau de la conceptul interesului naţional. toate autorităţile unionale îşi păstrau prerogativele exclusive în politica externă şi diplomatică. Astfel a fost acumulată o anumită experienţă în pregătirea cadrelor naţionale de diplomaţi şi în domeniul negocierilor. Însă cu toate imperativele noi constituţionale. Poziţia lor depindea de indicaţiile Centrului unional. În fruntea MAE a fost numit diplomatul Petru Comendant (29 decembrie 1981). aceste două state au recunoscut independenţa Moldovei. Africii. sfera politicii externe rămânea în continuare o prerogativă a URSS. Astfel a apărut necesitatea desemnării funcţiei separate de ministru de externe. Reprezentanţa permanentă a Moldovei de la Moscova avea menirea de a promova interesele economice. În anii ’80. La 27 august 1991. financiare şi culturale ale micii republici. Situaţia şi-a găsit o reflectare adecvată în noile Constituţii ale URSS şi RSSM. şi secţia de informaţie politică. de promovare a imaginii republicii peste hotarele ei. În decembrie 1991. În anul 12 . Dar foarte importantă poziţia Federaţiei Ruse şi SUA faţă de noul stat independent. Activitatea Reprezentanţei a contribuit la acumularea unei experienţe de negocieri şi de stabilire a relaţiilor social-economice şi culturale între Moldova Sovietică şi celelalte republici unionale. A sporit volumul de muncă a MAE. de a întemeia şi întreţine legături cu reprezentanţele permanente ale celorlalte republici unionale. de directivele de partid. Aici şi-a adus aportul Reprezentanţa permanentă a Sovietului Miniştrilor al RSS Moldoveneşti pe lângă Sovietul Miniştrilor al URSS. Asiei. Relaţii diplomatice au fost stabilite cu ţările Europei şi Americii de Nord. ceea ce excludea de jure şi de facto exercitarea de către RSSM a unei politici externe şi diplomatice independente. relaţiile Moldovei cu ţările străine s-au intensificat. După declararea independenţei Republicii Moldova unul dintre principalele obiective era cel al recunoaşterii internaţionale a republicii drept subiect de drept internaţional. Cu toate acestea. de factorul ideologic. Americii Latine. statul independent Republica Moldova a fost recunoscut de România.MAE al RSSM.

la 27 decembrie 2001 a fost adoptată Legea cu privire la serviciul diplomatic prin care au fost stabilite obiectivele serviciului diplomatic. fiind puternic marcate de evoluţia situaţiei social-politice interne a fiecărei ţări. Se explică particularităţile relaţiilor Republicii Moldova cu România şi Federaţia rusă. reliefându-se cauzele tergiversării lor. se examinează evoluţia raporturilor şi etapele negocierilor asupra tratatelor politice de bază moldo-român şi moldo-rus. Ministerul de Externe. autorul analizează procesul de cooperare şi integrare a Republicii Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale. Republica Moldova avea 19 ambasade şi 3 reprezentanţe permanente acreditate în străinătate. de factorii geopolitici şi de conjunctura internaţională. cu ascensiuni şi declinuri. a devenit inevitabilă elaborarea unei legi cu privire la serviciul diplomatic. În 2001. În Capitolul IV. funcţiile şi structura serviciului diplomatic naţional. Concomitent. funcţiile de bază ale instituţiilor serviciului diplomatic. La impulsionarea activităţii diplomatice şi în special la crearea cadrului legislativ al serviciului diplomatic un rol important l-a jucat diplomaţia parlamentară. Dat fiind faptul că se conturase obiectivele. După 13 . Relaţiile moldo-române şi moldo-ruse s-au dezvoltat după o traiectorie sinusoidală. sistemul instituţiilor serviciului diplomatic. intitulat „Diplomaţia Republicii Moldova în sistemul relaţiilor internaţionale”. fiind la început de cale. Necesitatea promovării unei politici externe independente a condiţionat restructurarea radicală a serviciului diplomatic. funcţionarea instituţiilor serviciului diplomatic şi dotarea lor materială.1996. s-a încadrat activ în dialogul internaţional prin colaborarea cu parlamentele altor state şi cu organismele internaţionale. În procesul de recunoaştere internaţională şi stabilire a relaţiilor diplomatice cu ţările lumii un rol important i-a revenit diplomaţiei parlamentare care. înfiinţarea misiunilor diplomatice ca organe ale subiectului de drept internaţional. În urma elaborărilor efectuate de MAE şi Comisia pentru politică externă a Parlamentului. Republica Moldova avea stabilite relaţii diplomatice cu 102 state ale lumii. începând cu organul central. Aprobarea Legii cu privire la serviciul diplomatic a constituit finalizarea unei etape importante în evoluţia diplomaţiei moldoveneşti.

până la începutul anilor ‛80. Aderarea la Consiliul Europei (CE) în calitate de membru cu drepturi depline era concepută de politicienii moldoveni ca o etapă incipientă în procesul de lungă durată de aderare la Uniunea Europeană (UE). Activitatea sa se limita la exercitarea funcţiilor protocolare. economice şi de securitate naţională. mai ales în raport cu distrugerile enorme care au urmat celui de-al doilea război mondial. a reuşit să rezolve un şir de probleme de ordin economic. efectuarea în ritm accelerat a reformelor economice şi sociale. reprezenta o instituţie cu caracter formal care. n-a desfăşurat nici un fel de activitate diplomatică independentă. Avea dreptate cunoscutul istoric român Gh. 14 . Ministerul Afacerilor Externe al RSSM. Etapa în cauză avea drept obiectiv prioritar racordarea legislaţiei naţionale la standardele europene. nu era autorizată. care promova raporturile cu Centrul unional şi cu celelalte republici. în realitate. în unele cazuri şi a celor consulare. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Moldova fiind încorporată în cadrul URSS. Această orientare este predeterminată şi de factorii obiectivi ai edificării statului democratic bazat pe economia de piaţă. integrarea în structurile europene a devenit un obiectiv strategic al politicii externe a Republicii Moldova. prin intermediul Reprezentanţei sale de la Moscova. Ministerul de Externe nu-şi îndeplinea funcţia firească de promotor al politicii externe a republicii. Prima misiune diplomatică poate fi considerată Reprezentanţa permanentă a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti pe lângă Sovietul Comisarilor Norodnici al URSS. Consiliul Europei şi Uniunea Europeană. pentru stabilirea relaţiilor diplomatice. În aceste circumstanţe istorice şi geopolitice. De remarcat că Guvernul RSS Moldoveneşti. în primul rând. Activitatea diplomatică era exercitată în exclusivitate de către Centrul unional.adoptarea Declaraţiei de Independenţă. social şi cultural deosebit de acute. ca şi celelalte republici unionale.Brătianu când afirma că pe parcursul secolelor diplomaţia statelor a oscilat „între alianţele cu cei tari de ieri şi ademenirile celor tari de mâine”. diplomaţia moldovenească era nevoită să oscileze în permanenţă între Est şi Vest cu scopul de a apăra interesele politice. consulare ori pentru schimbul de reprezentanţe cu statele străine. Vectorul european al diplomaţiei moldoveneşti a vizat.

nu dispunea de cadre diplomatice cu studii speciale. se bazează pe principiile raporturilor deschise cu toate ţările lumii. Odată cu Declaraţia de Independenţă şi destrămarea URSS în istoria diplomaţiei Republicii Moldova începe o perioadă nouă . nu avea experienţă în domeniul activităţii diplomatice şi nu dispunea de o bază de date privind normele şi principiile de drept internaţional. în căutarea unui model adecvat al acestei instituţii de stat care ar corespunde rigorilor dreptului internaţional public. comerciale şi culturale între RSSM şi celelalte republici unionale.Reprezentanţa a contribuit la acumularea unei anumite experienţe în procesul de negocieri şi stabilire a relaţiilor social-economice. Concepţia politicii externe a Republicii Moldova. că anticiparea diplomaţilor profesionişti cu privire la necesitatea revizuirii permanente şi aprobării unei concepţii flexibile a politicii externe a fost ignorată.tânărul stat independent Republica Moldova începe să se afirme ca subiect al relaţiilor internaţionale. asigurării cu specialişti de înaltă calificare MAE a devenit o instituţie de stat autorizată care avea misiunea de a contribui la edificarea şi realizarea unei politici externe proprii a Republicii Moldova. Ministerul de Externe. Republica Moldova nu dispunea de cadrul juridic pentru exercitarea funcţiilor sale externe. Experienţa diplomatică sovietică a avut un impact contradictoriu asupra constituirii şi consolidării serviciului diplomatic naţional în perioada de tranziţie a Republicii Moldova de la totalitarism la democraţie. însă prerogativele sale erau determinate şi mai departe de Centrul unional. A fost creat un nou minister cu funcţii complexe ce se deosebea în mod principial de cel precedent. A fost necesară elaborarea a patru regulamente cu privire la activitatea MAE. Pentru stabilirea relaţiilor diplomatice cu ţările lumii şi promovarea unei politici externe independente a fost restructurat cardinal sistemul instituţiilor serviciului diplomatic al ţării. începând cu organul central. pe neamestecul în afacerile interne ale altor state. Instituţionalizarea serviciului diplomatic naţional a parcurs o cale complicată şi anevoioasă. În rezultatul restructurării şi lărgirii aparatului administrativ. De menţionat. rămânând extrem de limitate. fiind recunoscut de principalele state ale lumii. elaborată în anul 1995. 15 . pe neutralitatea statală şi supremaţia intereselor general-umane asupra celor ideologice.

Republica Moldova a fost primul stat din Spaţiul CSI care a devenit membru al Consiliului Europei şi printre primele ţări din acelaşi areal – membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În relaţiile moldo-ruse obstacolul principal îl constituia diferendul transnistrean şi chestiunea evacuării armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova. în primul rând. După obţinerea independenţei Republicii Moldova se angajează într-o cooperare bilaterală activă în primul rând cu statele vecine. În anul 2001 Republica Moldova avea deschise 19 ambasade acreditate în mai multe state ale lumii (inclusiv prin cumul) şi 3 reprezentanţe permanente acreditate pe lângă organizaţiile internaţionale. Consiliul Europei (CE) şi Uniunea Europeană (UE). Negocierile în vederea semnării Tratatelor de bază cu aceste ţări s-au confruntat cu o serie de dificultăţi. diplomaţia moldovenească a reuşit să obţină anumite rezultate pozitive în promovarea relaţiilor cu organizaţiile internaţionale relevante. negocierea tratatelor internaţionale un rol deosebit l-a exercitat Parlamentul Republicii Moldova. La fel de complicate au fost şi negocierile Tratatului politic cu România. În elaborarea şi dezvoltarea bazei normativ-legislative a serviciului diplomatic şi politicii externe. înfiinţarea misiunilor diplomatice. În pofida unor insuccese sau şanse ratate. care au demarat imediat după proclamarea independenţei. unde s-a conturat o definiţie optimală a serviciului diplomatic naţional constituie finalizarea unei etape importante în procesul evoluţiei şi constituirii diplomaţiei moldoveneşti. în care au fost formulate obiectivele. bazate pe cooperare reciprocavantajoasă. un rol important l-au jucat ambasadele. 16 .Experienţa de constituire a cadrului juridic al funcţionării serviciului diplomatic naţional a pregătit terenul pentru promulgarea Legii cu privire la serviciul diplomatic. Vectorul european al diplomaţiei moldoveneşti a vizat. Aderarea la CE în calitate de membru cu drepturi depline era concepută ca o etapă incipientă în procesul de aderare la UE. Proiectele lansate din ambele părţi conţineau viziuni inadecvate. respect şi demnitate naţională. În dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări. Prioritare erau relaţiile cu România şi Rusia. Astfel. Acest document. specificate instituţiile serviciului diplomatic şi stabilite funcţiile lor de bază. În rezultatul multiplelor negocieri diplomatice. ne fiind până în prezent semnat. abia la 28 aprilie 2001 textul Tratatului de bază a fost parafat.

− Ar fi binevenită editarea unei reviste de specialitate cu denumirea „Buletin diplomatic moldovenesc”. a unui muzeu de istorie a politicii externe şi a diplomaţiei Republicii Moldova. articole ştiinţifice. documente. reviste.În prezent. care ar reflecta activităţile curente în domeniul politicii externe şi diplomaţiei. dicţionare etc. ar a avea o valoare aplicativă pentru persoanele implicate în activităţile diplomatice sau interesate de acestea: − Experienţa acumulată de către diplomaţia moldovenească pe parcursul unei perioade de aproape şase decenii. care ar prezenta un interes anumit pentru un cerc larg de cititori. materiale analitice. ar fi binevenită crearea. ar putea fi utilizată efectiv de către serviciul diplomatic şi alte structuri de stat implicate direct în promovarea politicii externe a Republicii Moldova. În încheierea studiului de faţă am formulat o serie de propuneri concrete şi sugestii care. vestigii (obiecte) şi alte materiale relevante din acest domeniu. − Este necesară crearea unei biblioteci în cadrul MAE fondurile căreia ar cuprinde literatura de specialitate. de asemenea. în viziunea noastră. culegeri de documente. în incinta MAE. reconstituită şi analizată în această teză de doctorat. 17 . precum şi familiarizării delegaţiilor străine cu istoria ţării noastre. inclusiv în scopul selectării şi publicării unor documente de arhivă relevante din istoria diplomaţiei şi politicii externe a Republicii Moldova. unde ar putea fi expuse documente. în limba de stat şi engleză. interviuri etc. utile în activitatea diplomatică cotidiană. dar şi pentru efectuarea unor lucrări de cercetare ştiinţifică. − În condiţiile sporirii complexităţii relaţiilor internaţionale şi intensificării activităţilor desfăşurate de către Republica Moldova în plan extern. aceasta ar putea contribui la optimizarea şi eficientizarea practicii diplomatice. În revistă ar putea fi publicate. − În scopul educării patriotice a generaţiilor de tineri diplomaţi. − Se impune necesitatea optimizării şi modernizării serviciului de arhivă a Ministerului Afacerilor Externe. fotografii. există condiţii favorabile pentru realizarea scopului strategic al politicii interne şi externe a Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană. graţie evoluţiei serviciului diplomatic moldovenesc. se impune în mod imperios asigurarea rolului coordonator al MAE în elaborarea şi promovarea unei politici externe coerente şi flexibile.

18 . ar putea constitui obiectul unor noi cercetări ştiinţifice speciale mai aprofundate. modernizare şi adaptare a serviciului diplomatic pentru a face faţă sfidărilor timpului. raporturile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. parlamentului. ar fi utilă crearea unui consiliu obştesc pe lângă MAE care ar include reprezentanţi ai instituţiilor academice. organismele internaţionale şi altele. centrelor analitice.− − − Subiectele şi direcţiile de bază elucidate în prezenta lucrare. ONG-uri şi altor instituţii şi organizaţii. prin implicarea societăţii civile în promovarea intereselor naţionale şi imaginii ţării pe arena internaţională. este extrem de important a asigura respectarea principiului continuităţii. precum şi a caracterului democratic şi a transparenţei. în particular. România. adică transmiterea cunoştinţelor acumulate de diplomaţii experimentaţi generaţiilor noi. În vederea asigurării suportului ştiinţifico-metodologic. În procesul de reformare. partidelor politice. restructurare.

S. Conferinţa ştiinţifică anuală a Universităţii de Stat „Ion Creangă” (17-18 martie 2004).II. 2000. 2004. II. III. II. – Chişinău: CEP USM. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Cozma A. Cozma A. 12. – Chişinău: CEP USM. Opt ani în serviciul diplomatic al Republicii Moldova (1990 – 1998) // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Vol. Rezumatul comunicărilor. Nicolae Ţâu. Cozma A. 8. – Chişinău: CE USM. 2000. 2002. (19441990) // Analele ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe socioumanistice”.197 – 207. La originele diplomaţiei Republicii Moldova: enunţarea problemei // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. p.105 – 106.14 – 15. Diplomatul Mihai Popov // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. – Chişinău. Consideraţii privind constituirea Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova (21 mai 1990 – 20 mai 1991) // Probleme ale ştiinţelor socio-umane şi modernizării învăţământului. Vol. II. p. p.R. 159 – 166. 10. Cozma A. III. 2006. 149 – 156. p. Unele consideraţii privind semnificaţia conceptului de diplomaţie // Probleme actuale ale istoriei contemporane naţionale şi universale. 9. Vol. Vol. 244 – 252. p. // Analele ştiinţifice ale USM. 3. 5. 4.197-207. Cozma A. p. 2003.410 – 414. Conceptul privind politica de alianţe: enunţarea problemei. Vol. Cozma A. 11. – Chişinău. 2003. Politica externă şi diplomaţia // Moldova şi Lumea. – Chişinău. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (1944-1990): Studiu introductiv. 2. Cozma A. 6. p. p. p. // Analele ştiinţifice ale USM. Vol. 19 . Seria „Ştiinţe socioumanistice”. 2006. Cozma A. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. nr. – Chişinău: CE USM. –Chişinău: CEP USM. 7. p. – Chişinău: CE USM. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Cozma A. Cozma A. III. II. Vol. 44-47. 1999.PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI 1. – Chişinău: CE USM. Vol. 2005. Vol. 4. 71 – 81. Cozma A. Reprezentanţa Permanentă a Guvernului Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti pe lângă Consiliul de Miniştri al U. 2003. Principiile politicii externe sovietice. Recunoaşterea internaţională a Republicii Moldova şi stabilirea relaţiilor diplomatice cu statele lumii (1990 – 2001) // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. III.208-21. p. Diplomaţia Republicii Moldova în contextul politicii externe sovietice // Probleme ale ştiinţelor socio-umane şi modernizării învăţământului. Seria „Ştiinţe socio-umane”. p. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. Între enunţ teoretic şi practica politică // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Cozma A.S. – Chişinău: CE USM. 192 – 196. – Chişinău. Seria „Ştiinţe socioumanistice”. 2001.

The first chapter deals with theoretical-methodological analysis of diplomatic activity concepts as foreign policy systems in the context of federal and integration theories. and opening of diplomatic missions as subjects of international law. contrasted to similar processes in the former Soviet Union. The fourth chapter is an investigation of Moldova’s mutual relations with Russian Federation and of the negotiations on signing the Basic Political Treaty with Romania. its central body – the Ministry of Foreign affairs. especially. It also emphasizes the great impact of the adoption of the Law on Diplomatic Missions. The present research work underlines the great role of national diplomacy in the process of asserting the constitutional status of the Republic of Moldova on international arena. brings to light preconditions and consequences of the very process.SUMMARY Cozma Artur. its important role in acquiring experience to conduct negotiations and to establish mutual relations among Moldova and other Union Republics are highlighted The third chapter. becoming an important step in Moldovan diplomatic mission development. The second chapter provides an examination of the stages of the formation process and development of MSSR diplomatic missions within the USSR framework. The Diplomacy of the Republic of Moldova during 1944-2001 The dissertation. For the first time in historiography. 20 . consecrated to the national diplomacy institutionalizing process. the prerogatives and the status of the MFA at the state level are pinpointed. It provides a brief examination of the basic components of diplomatic activity. The international recognition of the Republic of Moldova and the necessity to put into practice an independent foreign policy conditioned the qualitative transformations of diplomatic missions. It also discusses the specific features of the integration processes within the framework of the European Union. the activity of Moldova’s Permanent Representative at Moscow. the causes that formally and actually excluded the possibility to perform MSSR’s own independent foreign policy are outlined. presented to compete for the Academic Degree of Doctor in Political Science The main objective of the research is to investigate historical and political phenomena of the contemporary Moldovan diplomacy formation and development. The author also analyses the processes of collaboration with and integration of the Republic of Moldova in international organization system.

Четвертая глава посвящена рассмотрению взаимоотношений Республики Молдова с Российской Федерацией и переговорам по поводу подписания Базового политического договора с Румынией. выявляются прерогативы и статус МИДа на республиканском уровне. выявляются предпосылки и последствия данного процесса. вскрываются причины. Дипломатия Республики Молдова в период 1944-2001 гг. не позволявшие выполнять соответствующие функции дипломатической миссии. Впервые в историографии освещается деятельность Постоянного Представительства Молдовы в Москве. Акцентируется также важная роль Представительства в приобретении опыта ведения переговоров и установления взаимоотношений между Молдовой и другими союзными республиками. что особую значимость имело принятие Закона о дипломатической службе. Автор анализирует также процессы сотрудничества и интеграции Республики Молдова в рамках международных организаций.РЕЗЮМЕ Козма Артур. формально и фактически исключавшие возможность осуществления МССР собственной независимой внешнеполитической деятельности. ставшего важным этапом в развитии молдавской дипломатической службы. Кратко рассматриваются основные компоненты дипломатической деятельности. Главная цель исследования состояла в изучении историкополитологического феномена становления и развития современной молдавской дипломатии. В третьей главе. 21 . Данное исследование подчеркивает важную роль национальной дипломатии в процессе утверждения государственного статуса Республики Молдова на международной арене. Акцентируется и тот факт. явно контрастных подобным процессам в бывшем СССР. Диссертация. представленная на соискание ученой степени доктора политических наук. посвященной институционализации национальной дипломатии. и в первую очередь ее центрального органа – Министерства иностранных дел и открытие дипломатических миссий за рубежом. Международное признание Республики Молдова и необходимость проведения независимой внешней политики обусловили качественные преобразования дипломатической службы. Во второй главе рассматриваются этапы процесса образования и эволюции дипломатической службы МССР в рамках СССР. В первой главе предпринят теоретико-методологический анализ концептов дипломатической деятельности как системы внешней политики в контексте федералистских и интеграционных теорий. обозначены ограничения. Рассматривается специфика процессов интеграции в рамках ЕС.

Instrument of ratification. The diplomatic relations. ambasador cu misiuni speciale. dezagregarea URSS. diplomaţie naţională. National interest. многосторонняя дипломатия. External politics. Ambassador with special missions. politică externă. систем международных отношений. парламентская дипломатия. базовый политический договор. двухсторонняя дипломатия. instrumente de ratificare. Diplomatic negotiations. diplomaţie multilaterală. инструменты ратификации. diplomaţie bilaterală. recunoaştere internaţională. Recognize international. Diplomatic mission. Декларация независимости. tratat politic de bază. дипломатические отношения. распад СССР. reprezentanţă permanentă. subiect de drept internaţional. национальная дипломатия. serviciu diplomatic. дипломатическая миссия. International organism. парламентская комиссия по внешней политики. negocieri diplomatice. Declaraţia de independenţă. interes naţional. Comisia parlamentară pentru politica externă. Rightful international subject. внешняя политика. relaţiile diplomatice. European integration. национальный интерес. дипломатические переговоры. Politic basic treaty. Ключевые слова: посольство. Key-terms: Embassy. Committee parliamentarian for external politics. международное признание. Multilateral diplomacy. Diplomatic job. diplomaţie parlamentară. National diplomacy. европейская интеграция. Permanent spokeswoman. Bilateral diplomacy. System of international relations. дипломатическое ведомство. субъект международного права. интернациональные организации. 22 . посол с особыми полномочиями. Diplomacy parliamentarian. organisme internaţionale. integrare europeană. дипломатия. diplomaţie. Declaration of independence.Cuvintele-cheie: ambasadă. misiune diplomatică. Diplomacy. The disintegration URSS. постоянное представительство. sistem al relaţiilor internaţionale.

Nr. comanda. 22. MD-2009 23 .04 – Teoria şi istoria relaţiilor internaţionale şi dezvoltării globale AUTOREFERAT al tezei de doctor în ştiinţe politice ___________________________ Bun de tipar 25.Al.00. Mateevici.0 Tiraj 50 ex.2007 Coli de tipar 1. 60. Centrul Editorial – poligrafic al USM Str.COZMA Artur DIPLOMAŢIA REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA ANILOR 1944-2001 Specialitatea: 23.04.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful