CAIET DE PRACTICA

Potrivit regulamentului scolar al anului III de studii din cadrul Facultatii de Stiinte Economice am efectuat practica in productie la societatea comerciala PGS Financial Consulting S.R.L., societate care efectueaza servicii complete de consultanta pentru afaceri si management, activitati de contabilitate, expertize, declaratii de impunere pentru oricare tip de intreprindere. Am respectat un program de sase ore in fiecare zi lucratoare. De asemenea am asistat, si totodata am participat la procesele de munca cu sprijinul angajatilor societatii. Acestia, impreuna cu directorul societatii m-au indrumat pentru a intelege si a efectua cu corectitudine sarcinile care imi erau incredintate din cadrul domeniului contabilitate. Pentru a intocmi caietul de practica am convenit cu directorul societatii sa imi prezinte o intreprindere societara care foloseste serviciile de contabilitate si expertiza ale S.C. PGS Financial Consulting, cu conditia sa pastrez sub raport de confidentialitate toate datele la care voi face referire despre aceasta societate. Astfel mentionez ca de aici incolo voi sterge numele societatii pe care o voi prezenta, cat si alte date ce ar putea viola confidentialitatea acesteia. Studiul pe care il voi sustine a fost efectuat cu ajutorul accesului la documentele societatii, cat si a observarii de aproape a proceselor de munca si organizare din sediile societatii SIMPA S.A., cu sustinerea conducerii.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETATII
1.1. Date de identificare a agentului economic
 Nume firma : S.C. SIMPA S.A.

Inregistrarea in registrul comertului: J13/1370/1990

 Cod fiscal: R  Forma juridica de constituire: societate pe actiuni  Sediul social: B-dul Tomis, Nr.124, Constanta  Tipul activitatii curente: panificatie si comercializare a produselor de panificatie  Natura capitalului: in natura si in numerar  Capital social: 2.179.000 mii lei  Actionari principali: • Radulescu Lenuta • Boiceanu Gheorghe • Brumar Vasile Societatea Comerciala Simpa SA a fost constituita in anul 1990. Capitalul social subscris a fost varsat in intregime la constituirea societatii in suma de 2.179.000 mii lei: - in natura 2.129.000 mii lei; - in numerar 50.000 mii lei

1.2. Obiectul de activitate al societatii asa cum este prevazut in statut cuprinde
urmatoarele: a. fabricarea painii b. fabricarea produselor de panificatie c. fabricarea produselor zaharoase si de patiserie d. fabricarea stiksurilor e. comercializarea painii si a produselor fabricate f. comercializarea marfurilor alimentare ambalate g. comercializarea de materii prime alimentare h. prestari servicii pentru:  producerea de produse de panificatie cu materia prima a clientului  servicii de transport  analize fizico-chimice pentru produsele tertilor

1.3. La 31 decembrie 2002 societatea Simpa SA avea urmatorii indicatori de referinta:
 capital social  cifra de afaceri  profit net  numar de personal  numar de clienti  magazine proprii - 2.099.350.000 lei - 16.077.344.000 lei - 212.847.000 lei - 246 - 100 - 10

248 1. nr. dar si din toata tara. pentru fabrica de paine. 51 Magazin nr. nr.012 1. SP07/1993.salarizarea in regie ( personalul TESA.6. Formele principale de salarizare sunt: . 102/1992. 35 Magazin nr. nr.121 Societatea nu foloseste licente de produse sau tehnologii si nici licente de import- 1. 1 2 3 4 5 export. 0423 pentru 35.1. 1026/1992. . 41 Str. detine certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 36 Magazin nr. care nu este inregistrata la OSIM. nr. Mircea cel Batran. Drepturi de proprietate a) Proprietati funciare Societatea comerciala SIMPA S. Dezrobirii. Societatea detine urmatoarele autorizatii:  Autorizatie sanitara de functionare nr. 34 Str. 114 ADRESA Str. 31 Magazin nr. MAGAZIN Magazin nr. 2 SUPRAFATA (m2) 27 77 16 22 31 CHIRIE (mii lei/luna) 4. 1. nr.926 lei. Rambursarea este curenta.727 160.5. In prezent nu are imprumuturi pentru achizitionarea de materii prime. vizata annual. nr. Crt.) b) Situatia imprumuturilor Societatea are deschisa o linie de credit la Banca Comerciala Romana.4. laboranti.A.899.salarizarea in acord ( toate formatiile de lucru. pentru atelierul de stiksuri.045 m2 in proprietate exclusiva cu o valoare totala conform HG 834/1991 de 183. b) Alte drepturi de proprietate Societatea are luate cu chirie 5 magazine de desfacere a produselor proprii conform tabelului urmator: Nr. Tulcei.  Autorizatie sanitar-veterinara. 1019/1994.70% din productie se desface prin magazinele proprii . Societatea nu este titulara unor brevete de investitii. 6 B-dul 1 Mai.  Autorizatie de mediu nr. Soveja. 15 Str. incarcatori auto) . distribuitori.000 4. c) Activitatea comerciala Activitatea comerciala se desfasoara prin intermediul a 10 magazine proprii si circa 100 clienti (societati comerciale de tip SRL) din intregul judet Constanta. vizata annual. colectiv si individual. etc. Alte aspecte juridice a) Situatia salariatilor Activitatea salariatilor se desfasoara pe baza de contracte de munca. femei de serviciu. personalul de intretinere. Societatea foloseste o marca de fabrica.  Autorizatie sanitara nr.

- 30% din productie se desface catre diversi beneficiari. .

 4 ridicatoare – rasturnatoare de cuve cu cabluri de tractiune impletite. storcator centrifugal Tehnofrig si etuve de uscare construite prin autoutilare (fara circulatie de aer). Are in dotare:  6 malaxoare cu cantare suspendate . S. cu tambur rotativ de mare capacitate. lung de 20m. dar sub aspectul uzurii fizice.  2 masini de roluit ROLUX. Mijloace de trasnsport si de ridicat in interiorul unitatii: Benzi transportatoare Transportator cu sipci Transportator cu snec Elevatoare cu cupe Motostivuitor . Simpa S.  4 masini de divizat MADIA neutilizate din cauza diferentelor de gramaj la divizarea volumetrica.  4 masini de modelat rotund MAROB. 1kg. Echipamente de transport • • • • • A. cantarirea. precum si specialitati (cornuri.A. termosudarea pungilor se face manual. pentru cuve de 500l. Acestea functioneaza defectuos din cauza principiului de antrenare: datorita intinderii inegale a celor doua cabluri sau datorita infasurarii lor neuniforme pe tambur. 0. In general. neutilizate din cauza aluaturilor moi cu care se lucreaza.  2 site de control PIONIER cu elevator. marea majoritate a echipamentelor este de provenienta autohtona.  1 masina de spalat.C. 1. Constanta. cu cantare de faina. Echipamente de productie si de transport Echipamentele de productie le impartim in urmatoarele grupe:  echipamente de panificatie  echipamente de uz general La S. Dispozitivul de sarare a fost eliminat. Ambalarea .  2 linii de fabricare a sticksurilor de provenienta romaneasca.500kg. unele sunt functionale si relativ bine intretinute.  3 cuptoare tunel de 20t/zi incalzite cu gaz metan.CAPITOLUL 2 DOMENIUL TEHNIC SI TEHNOLOGIC 2.SIMPA S. Constanta fabrica paine in greutate de 0. Dintre acestea doar unul este functional din cauza lipsei pieselor de schimb.C.790kg.  3 benzi dospitoare scurtate la 1/3 din lungimea normala  1 cuptor PANETOANE capacitate 10t/zi.200kg alba. cu doua brate si cu doua viteze.1. inutilizabile din acelasi motiv ca mai sus.  4 malaxoare italienesti de 300l.  1 transportator cu sipci. Din acest motiv sunt neutilizate. echipamentele sunt uzate moral.A. sarea fiind inclusa in compozitia aluatului. avand atasat suplimentar cate un arzator de incalzire a benzii transportatoare.  1 tunel de spalat navete construit prin autoutilare. se blocheaza cariciorul ridicator. cozonaci).

un element important in jurul careia societatea isi va forma si structura strategiile de penetrare si castigare a pietei produselor de panificatie. Pe langa uzura fizica apare si uzura morala. Este foarte adevarat insa. Simpa S. cresteri care se regasesc in costul final de fabricatie a produselor si care fac rentabilitatea redusa. Cu o zestre tehnica uzata moral si fizic este foarte greu sa intri in competitie cu fabricile moderne iar rentabilitatea redusa si implicit profitul redus va fi ineficient pentru modernizari si investitii de anvergura. Mijloace de transport in afara unitatii Autodube transport paine Furgoane de paine Autofurgonete paine Autobene Vidanje Autocamioane izoterme Automobile Dacia Lista mijloacelor de transport dau o idee asupra capacitatilor de aprovizionare. Piata de valorificare. fiind posibile masuri tehnice de imbunatatire a randamentului. trebuie sa faca eforturi mari pentru asigurarea standardului calitatii impus de piata. Astfel un element care ar trebui sa fie un plus important pentru societate poate deveni in lipsa unui compartiment de marketing care sa creeze strategii corespunzatoare unui curs bun al societatii. Gama mare de masini si utilaje necesita cheltuieli de intretinere si reparatii care nu se justifica. Faptul ca societatea dispune de o gama variata de masini si utilaje si in acelasi timp de mare capacitate reprezinta cel mai important aspect pozitiv ce caracterizeaza situatia actuala a societatii. desfacere si distributie pe care le are societatea. prin folosirea potentialului propriu de desfacere. S. . termene de garantie si de valabilitate a produselor.A.A.C. in limitele carora se asuma raspunderea producatorului. S. Calitatea produselor fabricate corespunde standardelor tehnice de ramura si normelor interne. Un alt factor cu efecte serioase in situatia actuala a societatii este existenta utilajelor uzate moral si fizic si deci neperformante. Uzura fizica are mare influenta in cresterea cheltuielilor de utilizare si reparatii. motiv pentru care din punct de vedere al calitatii. nu se recupereaza in cazul utilizarii sub capacitate. care prevad indicatori fizico-chimici si organoleptici. motiv pentru care varietatea utilajelor si capacitatile mari eficiente intr-un astfel de tip de economie au devenit ineficiente in actualele structri concurentiale. vechimea unei parti din baza tehnico-materiala. Instalatiile de producere a energiei termice au un randament scazut. Avand in vedere evolutia rapida a tehnologiilor. Simpa S. este indreptata spre extinderea in directia marilor centre urbane si acoperirea segmentelor de piata posibile din intreaga tara. reprezinta un factor important ce influenteaza negativ rentabilitatea si activitatea firmei.C. Capacitatea mare de productie ar putea sa transeze lupta cu concurenta de pe piata daca acest lucru ar fi sustinut de calitate si de un marketing performant. si asigura totodata posibilitatea societatii de a se impune pe piata. Gama variata de masini si utilaje fac posibila producerea unor game diverse de produse de panificatie.dispune de o inzestrare tehnica bogata de mare capacitate. ca utilajele de mare capacitate au fost proiectate pentru a raspunde unui alt tip de piata si pentru a face fata unor alte cerinte si nevoi.• ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Ridicator – rasturnator B.

ceea ce indica un caracter dinamic al activitatii societatii. personalul este numeros. astfel: .spor pentru conditii grele.2 17. Aspecte sociale Salariatii lucreaza pe baza de contracte de munca colectiv si individuale. Structura personalului a) Clasificare dupa domeniul de activitate Categoria Personal de conducere Alt personal tehnico-adm si comercial Personal muncitoresc TOTAL Nr. La salariul de baza se aplica un sistem de sporuri. Pentru a sesiza mai bine ponderea diferitelor tipuri de personal am realizat graficul urmator: p n e a tip rilo d p rs n l o d re u r e e oa person de al con cere du person teh icoal n admsi com ercial person al mn u citoresc 3. persoane 3 43 200 246 % 1. Avand insa in vedere ca societatea lucreaza la ¼ din capacitate. fapt pentru care cunoasterea evolutiei.spor pentru lucrul in timpul noptii: 25% .3 100 Se poate aprecia ponderea mare a personalului muncitoresc. Rezultatele intreprinderii depind atat de calitatea personalului.CAPITOLUL 3 DOMENIUL RESURSELOR UMANE Resursa umana este cea mai pretioasa.5 81. 3.2. a structurii si a eficientei utilizarii resurselor umane ale firmei este foarte importanta. adaosuri si premii. periculoase sau nocive : 15% . cat si de modalitatile de organizare si de conducere. Societatea este nou infiintata avand un numar de 246 salariati.1. ea fiind singura dotata cu capacitatea de a-si cunoaste si invinge propriile limite.

mutari) se acorda 1-5 zile de concediu platite. lipsa motivatiei si a promovarii creativitatii si capacitatii. .prime de vacanta de 1. vechimea si experienta se pot intoarce impotriva fenomenului de productivitate. precum si din fondul de salarii . Experienta poate fi punctul forte al societatii daca conducerea si repartizarea personalului nu este de aceiasi calitate. Lipseste personalul tanar si ambitios si mai ales personalul pregatit pentru cerintele economiei de piata. Simpa S.500. nationale sau religioase. conform legislatiei in vigoare . casatorii. precum si de concediu legal de odihna. Experinta unei mari parti din personalul societatii S.salariatele primesc la nasterea fiecarui copil cate un salariu . In cadrul domeniului de resurse umane lipsa marketingului se resimte intr-o mare masura in lipsa unei motivari constructive si in lipsa promovarii profesionalismului. Un alt aspect pozitiv important la economia activitatii societatii il reprezinta existenta unui personal matur si experimentat.premii din fondul constituit din profit.salariatii care se pensioneaza primesc un salariu Salariatii beneficiaza de 2 zile libere pe saptamana.spor pentru vechimea in munca.. poate fi nu din proprietatile personalului. de sarbatorile legale.000lei/salariat . care cu ajutorul pregatirii si adaptarii la noile cerinte sa fie principala arma in recucerirea pozitiei de lider detasat pe piata locala.cota parte din profit de pana la 10% . decese. In caz de evenimente deosebite de familie (nasteri.C.A. primind zile libere in compensare. De remarcat ca lucratorii productivi lucreaza adesea sambata. Personalul resimte acut lipsa concurentei pe posturi.

In cadrul personalului TESA. Anumite procese pregatitoare se fac comun atunci cand acest lucru este posibil. In consiliul de administratie nu exista un reprezentant al personalului productiv. in care sunt reunite celelalte stadii ale procesului de productie pentru obtinerea si finalizarea produsului. S. In cadrul sectiei de paine se disting mai multe ateliere in care sunt preparate produse specifice de panificatie (cozonaci. PSI. Fiecare sectie este condusa de catre un maistru care la randul sau are subordonati care se ocupa de produsul pe care este specializat pana la finalizare. Astfel directorul tehnic are in subordine pe langa sectiile productive si: ⇒ biroul productie organizare normare-CTC ⇒ biroul mecano energetic investitii Directorul economic se ocupa de birourile de contabilitate si de statia de calcul si prelucrare a datelor. In cadrul societatii functioneaza si alte compartimente subordonate directorului general: ⇒ biroul personal-salarizare. sistemul informational formal se realizeaza pe cai incurcate atat ascendent cat si descendent. Sistemul informational In cadrul S. Sistemul organizational Societatea comerciala S.C. Simpa S. paza.A.1.C.A. Organizarea productiei este pe produs. in cadrul carora pentru procesele pregatitoare cu caracter tehnologic s-au organizat unitati de productie pe stadii ale procesului si s-au creat unitati de productie pentru fiecare fel de produs in parte.C. Caracteristic pentru activitatea de productie este tocmai slaba coordonare intre sectii si imobilitatea personalului intre sectii. Personalul de conducere al societatii este impartit in mai multe compartimente (birouri) subordonate direct directorului tehnic sau directorului economic. organizarea unui sistem informational computerizat in retea este un lucru care a contribuit la circulatia operativa a informatiei. cornuri. etc.A. fapt pentru care calea informatiei de la organele de conducere la muncitori este lunga si nu intotdeauna conforma cu cea reala. Maistrul are ca rol realizarea corelatiei si a bunei conlucrari intre subsectii. in care scop sunt reunite in cadrul sectiilor de productie executarea tuturor stadiilor procesului tehnologic. . Constanta este organizata in doua mari sectii: sectia de fabricare a painii si sectia producerii stiksurilor. Simpa S. colaci.). Simpa S. in cantitati mari. 4. Existenta in functii de conducere a unui personal mai putin calificat face ca sistemul informational formal sa fie mai putin utilizat si sa se dezvolte in paralel sistemul informational informal care duce la distorsionarea si filtrarea informatiei.2. produce o lista diversa de produse. administrativ ⇒ biroul de desfacere aprovizionare transport ⇒ protectia muncii.CAPITOLUL 4 DOMENIUL MANAGERIAL 4. Intre personalul de conducere si personalul de productie exista o ruptura care duce la propagarea incorecta a informatiei.

3. . respectiv penalizari si reduceri salariale. dar acestea se raporteaza doar la “indeplinirea planului” si nu la stimularea creativitatii si productivitatii personalului. Exista cateva metode de motivatie a comportamentului uman. In fapt motivatiile cuprind doar factori materiali mai mult in sens negativ. Managementul este facut pe baza cunostintelor si abilitatilor naturale si mai putin prin intermediul unor tehnici si metode stiintifice. Sistemul de metode si tehnici Metode ca: managementul prin proiecte sau managementul prin produs sunt ignorate in cadrul organizatiei.4.

A. 5. ROMPETROL S. incercand sa vina cat mai aproape de cerintele diverse ale pietei. ROMPETROL S.900 S. MOARA S.000 S. ZAHARUL S.C.200kg pentru a usura alegerea diversa a consumatorului.A Medgidia Drojdie 4.800 S. GENTIANA SRL Constanta Glucoza 3. OVERSEAS SRL Bucuresti Ulei 1. AMYLON S. MOARA S.A Medgidia Plantol 2.A Medgidia Ulei 1. Astfel se disting urmatoarele tipuri reprezentative de paine: Graham.C.CAPITOLUL 5 ACTIVITATEA DE MARKETING Domeniul comercial 5. Painea este produsa si comercializata in mai multe variante de gramaj.C. Paine Alba. Constanta Zahar 1. Alaturi de produsul principal.C. Simpa S..000 S. Principalele materii prime aprovizionate se prezinta in tabelul urmator: Materie prima Cantitate Furnizor mai 2002 –kgFaina 525. si 1. ONIX S.A Constanta Ulei mineral 100 S. Piata societatii comerciale Piata de aprovizionare Principala materie prima este faina. Activitatea de export: Societatea nu exporta nici unul din produsele sale.A.C.A Constanta .2. care se afla pe aceeasi platforma cu societatea.A.C.440 S.C. iar faina se transporta direct pe linie. S.800kg. Paine Ardealul. 0.C. produce diverse produse de paine si produse specifice domeniului de panificatie. Produsele societatii comerciale Societatea comerciala Simpa S.520kg.650 S.070 S.C. pentru care are o sectie separata si o retea de distribuire proprie ce depaseste piata locala. painea.700 S.C. ROMPETROL S.A.1.C.A Constanta Benzina 530 S. Buzau Motorina 3. 0. ONIX S.A.A. ONIX S. Simpa S. produce o gama diversificata de paine. care in prezent se cumpara in principal de la S. Paine Taraneasca si Paine Neagra. realizandu-se astfel paine de 1kg. S.C. cum ar fi: • Cornuri simple • Branzoaice • Colaci • Cuibi de viespe • Impletiti suprapusi si sticksuri.000 S.C.C. produce si alte produse specifice domeniului de panificatie.A Constanta Margarina 5.

3.C.206 S.500 S. care de societate in luna aprlie 2003. in general.A Constanta 10. societatea acoperind necesarul de paine pentru o parte a populatiei orasului Constanta prin cele 10 magazine de desfacere proprii. Municipiul Constanta.C.C. ARDELEANCA JUNIOR SRL Tulcea cuprinde si cantitatile livrate Produse Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Paine Produse panificatie Preturile produselor se fac prin calculatie de pret si se negociaza cu beneficiarii. prin CEC.000 S. Platile se fac in numerar (de la populatie). ordine de plata sau combinat. Circa 30% din productia societatii se desface prin aceste magazine. Client Cantitate (kg) 191. GENICA IMPEX SRL Constanta 13. restul de 70% fiind preluata de circa 100 de beneficiari din judetul Constanta. PROSPER COM SRL Constanta 11. ALCOM SIB S.C. iar pentru sticksuri.Piata de desfacere Piata de desfacere este.C.400 S. din intreaga tara.700 S.C.C.800 S.800 S. LAZARET SRL Constanta 6. 5. OPRIS SRL Constanta 1. Organizarea distributiei Painea si produsele de panificatie se distribuie proaspete. amplasate dispersat pe teritoriul municipiului Constanta.C. Lista magazinelor proprii a fost prezentata in capitolele anterioare. locala. o mare parte prin magazinele proprii. SUPEROCOM SRL Constanta 17. PONDEREA DESFACERII PROPRII magazine proprii 30% beneficiari 70% Principalii clienti sunt prezentati in tabelul urmator. DUNAREA ALBASTRA SRL Fetesti 540 S. .

5. mai ales. REDAL SRL -S. dar produce numai circa 20t/24h.C.Atat la magazinele proprii. prezentate in forme variate. Luandu-se in considerare mediul concurential deosebit de activ. S. CARA SRL Cota de piata la productia de paine este de 11% dupa cele mai recente date obtinute. in ambalaje foarte atragatoare si diversificate.A. PANDORSIB S.C. 11% 8% 6% 3% 2% 70% S. cu gusturi diverse si.A. Printr-o reclama sustinuta si ridicarea calitatii produselor.C. Promovarea produselor societatii comerciale Pana acum societatea nu a initiat actiuni de reclama deosebite.A. societatea si-a propus actiuni de reclama prin postul de radio local. cat si la beneficiarii particulari. Unii beneficiari mai mici ridica marfa cu mijloacele de transport proprii.C. dar si uzurii morale si fizice a utilajelor. iar pozitionarea pe piata a principalilor concurenti arata astfel: S. 5. Concurenta In judetul Constanta exista 141 producatori de paine si de produse de panificatie avand capacitati de productie 2 si 56t/24h. prin presa locala si prin ambalarea deosebit de atractiva a produsului stiksuri. societatea isi poate mentine clientii si castiga noi piete de desfacere.C.4.C. DOBRUN S. In afara de acestea. .5. produsele se transporta cu ajutorul a 8 autodube proprii.C. DOBRUN S.A.C. o mare concurenta o constituie produsele similare de import. -S. PANDORSIB S. -S. precum si a faptului ca painea se coace in cuptor tunel. Societatea are o capacitate de 75t/24h.A. specializate pentru paine si autorizate sanitar. In Constanta principalii concurenti sunt: -S. S. SIMPA S. dar trebuie sa prezinte dovada ca autovehiculul respectiv este autorizat sanitar. CARA SRL MICII PRODUCATORI Pentru sticksuri. concurenta este si mai mare deoarece aproape toate fostele intreprinderi de morarit si panificatie judetene au cate o linie de sticksuri. datorita concurentei. REDAL SRL S.C.

reprezinta factori importanti si definitorii in evolutia defectuasa a firmei. Marketingul este necesar in special pentru a directiona activitatea societatii si de a surprinde firmele concurente. precum si distributai acestora deriva tot din inexistenta unei strategii de marketing. cresterea cheltuielilor. Inexistenta unui compartiment de marketing are repercursiuni in domeniul comercial. mai ales a unui compartiment specializat de marketing. Lipsa unei reclame sustinute si a unor cresteri si imbunatatiri continue a calitatii gamei de produse realizate.Lipsa unui compartiment de marketing reprezinta cel mai important aspect negativ.C. Simpa S. . Simpa S. aspect care este la baza multor factori negativi existand in cadrul societatii. Lipsa marketingului in cadrul S. a dus pe langa pierderea clientilor si la o scadere de calitate si eficienta. scaderea profitului. a fost principalul factor care a dus la scaderea drastica a cotei de piata si a comenzilor. in domeniul tehnic si tehnologic si in domeniul resurselor umane.A. Modul de prezentare al produselor. Lipsa unui marketink specializat si eficace. Slaba activitate de marketing s-a reflectatsi in functionarea societatii mult sub capacitate. se confrunta cu lipsa unor strategii concrete atat de moment cat si de termen mediu si lung. cu lipsa implementarii unor tehnici moderne de evidentiere a elementelor negative si de eliminare a acestora. S.A.C. din aceasta decurgand si slaba rentabilitate.

care arata modul in care s-a ajuns la o anumita starea patrimoniala finala. Constanta a avut o evolutie economica sinuoasa. Evolutia economico-financiara Societatea comerciala Simpa S. Lipsa concurentei pe piata locala inainte de 1990 a facut ca trecerea la economia descentralizata de piata sa necesite crearea unor compartimente. Ca premisa. precum si aparitia mai multor concurenti pe o piata oarecum limitata a facut ca S. In urma sintezei raportului de evaluare se va constata daca societatea este viabila si valorifica corespunzator potentialul sau tehnico-economic.CONSTANTA Domeniul financiar-contabil Principalul obiectiv al diagnosticului financiar-contabil este de a pune in evidenta performantele societatii prin valorificarea potentialului sau tehnico-productiv. Constanta sa piarda foarte multi clienti si cota sa de piata sa scada treptat pana la 11% din piata actuala.C. Volumul productiei declarate al principalilor producatori de paine este redactat in tabelul urmator: . cat mai ales datorita adaptarii lente la noul tip al economiei de piata. In momentul actual pe piata exista 141 de producatori de paine. din care se disting 5 cu capacitati mai mari si 136 de mici producatori dar care au acaparat peste 65% din piata. care au fost fluxurile de venituri si de cheltuieli. datorita atat schimbarii continue a pietei. lipsa unui compartiment de marketing. cu atat se formeaza noi resurse disponibile pentru investitii. Profitul. cum ar fi: • Veniturile totale • Veniturile din exploatare • Cifra de afaceri • Profitul brut • Rata rentabilitatii • Active nete • Disponibilitati banesti.A. In activitatea practica de evaluare. In timp.1.A. Simpa S.CAPITOLUL 6 ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE SIMPA S. cunoasterea potentialului unei firme de a produce profit. ca indicator absolut al rentabilitatii. Scopul analizei este de formare a unei imagini generale asupra evolutiei principalilor indicatori care caracterizeaza activitatea economico-financiara a societatii comerciale.A. 5. Diagnosticul rentabilitatii se realizeaza pe baza “Contului de profit si pierdere”. care inainte nu erau necesare. iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. constituie premisa si consecinta a unei afaceri. reprezinta conditia esentiala pentru aplicarea metodelor de evaluare de randament. care constituie elemente importante in formularea strategiei de care trebuie sa tina seama in stabilirea valorilor de randament. Cu cat acest rezultat este mai mare. se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri implica o anumita investitie. Cerinta de paine pe piata locala este de aproximativ 190 de tone pe zi.

R.A. REDAL S.000 6.  exceptionale. respectiv:  de exploatare.L.000 212.C.500 132.000.077.500 4.  financiare.000 6% 2000 14.000 536. ca singura sursa care poate asigura amplificarea activitatii. S.344.788. Scopul diagnosticului financiar-conatbil il constituie stabilirea performantelor proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspectiva de a genera profit.000. MICI PRODUCATORI TOTAL VOLUM ( kg paine ) 20. privind sectorul industrial.C.304 3. SIMPA S.SOCIETATE S.L. cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate.R. mai exact a profitului pe parcursul acestui an.000 104.555 5. .A.C.530.000 900.000 6. S.000 Din anul 1998 pana in anul 2002 S.C.502.C.9% 2002 16. este redata in graficul urmator cu ajutorul datelor din balantele anului respectiv. comercial sau prestari servicii.000 300.000 190.847 1.000 15. curenta a unitatii patrimoniale. precum si folosirea de capital strain. S.4% 2001 13. Constanta s-a efectuat in conformitate cu datele obtinute din bilantul corespunzator anului 2002.A. Simpa S. DOBRUN S. S. CARA S.C.7% 1999 5.A. PANDORSIB S. Analiza financiara a activitatii societatii comerciale Simpa S.831.000. respectiv venituri si cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala.000 12.A. a obtinut urmatoarele rezultate contabile: An Cifra de afaceri Cota profit din CA Profit (mii lei) (mii lei) 1998 1.32% In general. adica participatiile de capital propriu la alte societati. Evolutia activitatii firmei.000.

463.101.459 132.057 -8.490 21.044.759 39.557.025 evolutia lunara in 2002 150000000 100000000 50000000 0 -50000000 1 IANUARIE FEBRUARIE MARTIE APRILIE MAI IUNIE IULIE AUGUST SEPTTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE .144 58.894.667 14.517.136.947.057 36.005.328.955.624.351 8.574 29.Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Suma (mii lei) -38.360 7.178 17.

44 82.00 23.17 49.63 1.85 12.89 15.56 58.08 100 37.22 100 - .06 22.20 0.10 5.79 51.64 17.81 0.65 37.32 7.84 68.85 45.96 100 99.04 3.98 21.97 3.19 7.96 1.09 0.91 0.64 4.61 38.70 5.13 12.65 100 12.84 5.96 15.5.01 2.25 0. din care: Materii si materiale Stocuri aflate la terti Productie in curs de executie Produse Marfuri Ambalaje ALTE ACTIVE CIRCULANTE Furnizori debitori Clienti Alte creante Conturi in lei Conturi in devize Casa in lei Casa in devize Alte valori ACTIVE CIRCULANTE CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL ACTIV CAPITAL SOCIAL PIERDERI NEACOPERITE Rezerve Repartizarea profitului Fonduri Repartizare la fondul de dezvoltare PROFIT CAPITALURI PROPRII Imprumuturi Furnizori Clienti creditori Alte datorii DATORII Venituri inregistrate in avans Decontari in curs de clarificare CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL PASIV -mii lei3908453 3229762 678691 21691 3930543 848482 438050 10488 392771 7173 700233 230954 147016 165589 433 155477 764 1548715 60044 5539302 2099350 219948 212847 1398258 212847 3769002 215531 878195 676.17 2.65 0.65 2.31 12.2. Analiza bilantului contabil BILANTURI (inregistrari contabile si analiza verticala) IMOBILIZARI NECORPORALE IMOBILIZARI CORPORALE Mijloace fixe la valoarea ramasa Terenuri Imobilizari in curs IMOBILIZARI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE STOCURI.55 100 54.39 70.84 25.574 1770300 5539302 % 70.24 3.99 0.36 0.21 31.90 3.01 27.21 32.11 100 55.24 46.29 0.

Ponderea datoriilor in pasivul bilantier este aproape o treime a pasivului (31. disponibilitatile banesti.36%.96%). In ceea ce priveste ponderea activelor circulante in totalul activului bilantier. reprezinta 15.64%.96%). detin o pondere mica. terenurile de 17. mijloacele fixe detin o pondere de 82.96%. Din analiza pasivului bilantier.2002 acesta este de 27. stocurile. In cadrul acestora. in timp ce imobilizarile financiare au o pondere mica de 0. In cadrul creantelor. precum si analiza elementelor componente ale celor patru mase bilantiere: active imobilizate.32% din activul total si 54. respectiv de 5.17% din activul total). la 31. capitaluri proprii si datorii.79% din activul circulant.82% in activul total. constituite in principal din active corporale.55%.04% din acesta. Un element important al activului circulant. Imprumuturile reprezinta un credit pentru descoperire de cont pentru acoperirea decalajului dintre incasarile si platile curente. active circulante. Alt element al activului circulant. ponderea principala o detin clientii (4.12. In cadrul bilantului. . ponderea importanta o detin activele imobilizate (70.Analiza bilantului contabil are ca punct de referinta activul total si pasivul total. se constata ca ponderea capitalului reprezinta 68.

18 2.36 27. Analizand structura cheltuielilor pentru exploatare. care este imputabil societatii.52%) In structura veniturilor din exploatare.41 100 Concluziile desprinse din aceasta analiza sunt urmatoarele: Veniturile totale au structura:  Venituri din exploatare (99.56 0.3.77 1. se poate afirma ca aceasta este specifica domeniului de activitate al societatii. Veniturile in valoare de 31.36 1.80 16.73 28.71%. O pondere importanta au cheltuielile cu marfuri si materii prime.00 100 98.33 47.24 25.51 0. .63 1.64 0. Un aspect negativ de semnalat.11 99.78 0.02 0.71 97.52 0.66 0.15 0. productia stocata detinand o pondere de 25.14%)  Venituri exceptionale (0. este ponderea foarte mica a cheltuielilor cu amortizarea in total cheltuili: 1.33%)  Venituri financiare (0.75 16.14 0.40 2. taxe si varsaminte Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Amortizare si provizioane CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE REZULTATUL DIN EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTAT FINANCIAR REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI VENITURI EXCEPTIONALE CHELTUIELI EXCEPTIONALE REZULTAT EXCEPTIONAL VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI IMPOZIT PE PROFIT (38%) REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Inregistrari contabile (mii lei) 16077344 5534325 23795 21654914 10324041 5974339 603633 380919 3491381 11715 373540 21186598 468316 31025 169252 -137228 330089 114361 87228 0 21800300 21443078 357222 144375 212847 Analiza verticala (%) 74. ponderea importanta o detine cifra de afaceri (74.79 0. Veniturile exceptionale sunt constituite in principal din cedarea activelor si din despagubiri si penalitati. Analiza contului de profit si pierdere Inregistrarile contabile si analiza verticala a contului de rezultate sunt prezentate in tabelul urmator: Contul de profit si pierdere Indicatori Cifra de afaceri Productie stocata Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale Lucrari si servicii executate de terti Impozite.98 48.20 2.05 1.24%).5.025 mii lei reprezinta dobanzi.48 0.76 98.06 1.85 1.80 0.40 0.56%.

profitul brut reprezinta 1.3.Cheltuielile totale la 1. Crt.6 lei. influentand in mod corespunzator rentabilitatea societatii. a realizat profit.98%. Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii societatii.C. Se remarca astfel parcursul descendent al activitatii economico-financiare a societatii. In aceste conditii.A. profitul reprezinta doar cca 25% din cel precedent. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 INDICATORI Cifra de afaceri Cifra de afaceri actualizata Subventii Alte venituri Total venituri exploatare Total cheltuieli exploatare Marja bruta din exploatare(4-5) Cheltuieli de exploatare -de personal -altele Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale Rezultat din exploatare Rezultat financiar Rezultat exceptional Total venituri Total cheltuieli Profit inainte de impozitare Impozit pe profit Profit net (18-19) Profit net actualizat An 2001 13788502 1516735 0 10868 18358256 17202488 1155768 17202488 3416367 15095 34673 224482 1155768 7705 0 18429858 17461643 968215 431911 536304 5899344 An 2002 16077344 1125414 0 23795 21654914 21186598 468316 21186598 3491381 11715 169252 87228 468316 0 27133 21800300 21443078 357222 144375 212847 1489929 Marje 2288842 -391321 0 12927 3296658 3984110 -687452 3984110 75014 -3380 134579 -137254 -687452 -7705 27133 3370442 3981435 -610993 -287536 -323457 -440942 Rezulta ca in ultimii ani S. insa atat cifra de afaceri.64% din veniturile totale. 5.000 lei venituri totale sunt de 983. In timp ce cifra de afaceri a scazut cu 25%. cat si profiturile realizate in anul 2002 sunt situate sub cele din anul precedent. iar profitul net 0.1. Simpa S. Situatia generala pe baza contului de profit si pierdere Pentru a putea observa evolutia activitatii societatii se raporteaza rezultatele anului studiat cu rezultatele din anii precedenti. Nr. .

02 2. dar si datorita cresterii cheltuielilor.858) – 18.461.300)= =53.858 (1-17.078 / 21.800. In anul 2002.800.457 mii lei.643 / 21.461.461.64 exercitiului (mii lei) Rentabilitatea veniturilor (%) 2.643 / 18.847 .457 Din care: • Influenta veniturilor  − V 1 − Ch2001 = V2002 1 − Ch2001  2001  V 2001  V 2001      =21.429.92 An 2002 246 3908453 9862000 21654914 15888.536.4.304 = .643 / 18429. Diagnosticul factorial al rezultatului explotarii Acest diagnostic are menirea de a stabili sistemul de factori care determina rezultatul exploatarii in vederea alegerii criteriilor principale de estimare a evolutiei profitului.262.95 Gradul de valorificare a productiei 1.300 (1 – 21.P2001 =212.927. Pentru a surprinde mai exact influenta anumitor factori asupra evolutiei profitului vom utiliza modelul urmator: Datele necesare sunt prezentate in tabelul urmator: Indicatori An 2001 Numarul de personal 258 Valoarea medie anuala a mijloacelor 3805127 fixe ( mii lei) Productia exercitiului (mii lei) 11223454 Venituri din exploatare (mii lei) 18358256 Inzestrarea tehnica (mii lei) 14748.443.429.323. profitul a scazut fata de anul 2001 cu 323.858 (1-17.300 (1-17.984 lei • Influenta cheltuielilor  − V 1 − Ch2001 = V2002 1 − Ch2002  2001  V 2002  V 2001      =21.300) – 18.072 lei Se constata ca reducerea profitului se datoreaza in principal scaderii veniturilor.52 2. ΔP = P2002 .5.858) = =175.429.55 Randamentul mijloacelor fixe (mii lei) 2.19 0.98 . Astfel putem afla influenta veniturilor si influenta cheltuielilor asupra profitului aferent exploatarii.800.800.

Conform datelor.35 – 625592. Diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate .113045. influenta factorilor mentionati este urmatoarea: • Influenta numarului de personal  Mf   Q   V   P  N 1 ×  0  ×  0  ×  0  ×  0  − P0 =  N   Mf   Q   V   0   0  0  0 = 246 X 14748. 5.41     = P2 = 548363.79930.5.64 X 0.76    Mf   Q N1 ×  1  ×  0  N   Mf  1   0  Mf   Q N1 ×  1  ×  0  N   Mf  1   0 • Influenta randamentului mijloacelor fixe:   P0 ×  V   0   P0 ×  V   0   − P2 = .77    Mf   Q   V N1 ×  1  ×  1  ×  0  N   Mf   Q  1   1  0  Mf   Q   V N1 ×  1  ×  1  ×  0  N   Mf   Q  1   1  0 • Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului   − P3 = 157096.78 In urma sintetizarii rezultatelor rezulta ca investitiile realizate si puse in functiune in anul 2002 nu au avut ca efect cresterea productivitatii muncii.13    Mf   Q   V   P N1 ×  1  ×  1  ×  1  ×  0  N   Mf   Q   V  1   1  1  0  Mf   Q   V   P N1 ×  1  ×  1  ×  1  ×  0  N   Mf   Q   V  1   1  1  0 • Influenta rentabilitatii veniturilor P1 – P4 = 512546. mai ales datorita randamentului foarte scazut al mijloacelor fixe.95 X 1.65  Mf N1 ×  0  N  0   Q0 ×   Mf   0 •   V0 ×  Q   0   P0 ×  V   0   = P1 = 512546.0292 – 536304 = -23757.55 X 2.13 = .35   Influenta gradului de inzestrare tehnica   V0 ×  Q   0   V0 ×  Q   0   P0 ×  V   0   P0 ×  V   0   − P1 = 35817.98     = P3 = 468432.36     = P4 = 625592. Reducerea numarului de personal nu a avut efectul scontat.

Crt. utilizate in teoria si practica economica sunt:  Rata rentabilitatii financiare (Rf) Rf = ( Profit net / Capital propriu ) x 100  Rata rentabilitatii economice (Re) Re = ( Profit brut / Capital permanent ) x 100  Rata rentabilitatii activului total (Rt) Rt = ( Profit brut / Active totale ) x 100  Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) Rc = ( Profit brut / Cheltuieli totale ) x 100  Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) Rv = ( Profit brut / Venituri ) x 100 Pentru calcularea acestor rentabilitati se folosesc urmatorii indicatori: Nr.Exprimarea relativa a nivelului de rentabilitate completeaza diagnosticul prin capacitatea informationala a indicatorilor respectivi.5% 6 Profit net 536304 7 Cheltuieli totale 17461643 8 Venituri 18429858 9 Active totale 5531121 An 2002 3769002 3769002 357222 6. Indicatori An 2001 1 Capital propriu 3588119 2 Capital imprumutat 3 Capital permanent 3588119 4 Profit brut 968215 Rentabilitatea economica 5 17. Fiecare forma de exprimare a rentabilitatii are o putere informationala proprie. precum si fata de anumite norme sau standarde elaborate si acceptate de organisme abilitate in domeniul evaluarilor. indeplinind o functie specifica in activitatea practic de plasamente si gestionare a capitalului. ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in spatiu. Cele mai semnificative forme de exprimare a rentabilitatii.45% 212847 21443078 21800300 5539302 . In elaborarea disgnosticului firmei.

029 0.009 .  Rentabilitatea neta a veniturilor (Pn/V) in care se reflecta. dar cifrele arata cat de drastic a avut loc aceasta scadere.  Parghia financiara (At/Kp). daca in activitatea de exploatare se obtine profit. in principal.94% 5. Datele respective sunt relevante in ceea ce inseamna activitatea actuala a societatii. cu atat sporeste eficienta capitalului investit.64% Analiza comparativa pe verticala cu realizarile perioadei precedente pune in evidenta scaderea eficientei activitatii din toate punctele de vedere.5415 1.Pentru a putea surprinde si compara evolutia diferitilor indicatori de rentabilitate. In acelasi timp.5% 6. prin care se exprima in mod sintetic corelatia dintre structura financiara si capitalul imprumutat. Daca rata este peste media sectorului. Cu cat rotatia activelor este mai mare.29 3.45% Rata rentabilitatii resurselor consumate 5. Pentru exemplificarea acestor indicatori se folosesc datele din urmatorul tabel: Indicatori An 2001 An 2002 Venituri 18429858 21800300 Active totale 5531121 5539302 Capital propriu 3588119 3769002 Profit net 536304 212847 Rentabilitatea financiara 14.93 Parghia financiara 1. ceea ce constituie un element de siguranta in activitatea viitoare. Intrucat rezultatul final este in legatura directa cu activitatea de baza a firmei.64% Viteza de rotatie a activului 3.4697 Rentabilitatea neta a veniturilor 0.66% Rata rentabilitatii veniturilor 5.94% 5.64% Rata rentabilitatii activului total 17. aceasta rata este utila in pozitionarea firmei in raport cu altele din aceeasi ramura sau domeniu de activitate. Nu numai ca eficienta economica a scazut. care nu trebuie neglijat in activitatea de evaluare.25% 1.55% 1. aceasta poate fi evidentiata prin modelul urmator: Pn/Kp = ( V/At ) x ( At/Kp ) x ( Pn/V )  Pn – profit net    Kp – capital propriu V – venituri At – active totale Din model rezulta ca rata rentabilitatii financiare este dependenta de:  Viteza de rotatie a activelor totale (V/At) care exprima volumul vanzarilor pe unitatea monetara. exista un avantaj competitional fata de concurenti. i-am sintetizat in urmatorul tabel: Indicatori An 2001 An 2002 Rata rentabilitatii financiare 14. eficienta activitatii de exploatare.

0. document oficial de gestiune al agentului economic. care trebuie sa ofere o imagine fidela. scadere care se datoreste:  vitezei de rotatie a activului   Pn  V1   At  At  ×  0 Kp  ×  0 V  − Rf 0 = 1 0 0    = 3. clara si completa a patrimoniului.4687 x 0.Comparativ cu perioada anterioara s-a inregistrat o scadere semnificativa a ratei rentabilitatii financiare cu 9. Principalele elemente ale diagnosticului financiar-patrimonial sunt prezentate conform datelor din bilant. 5.Rf2 = 0. Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila intrucat se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismele de functionare ale acesteia. .0082    At   Pn Rf 2 = V1  At  ×  1 Kp  ×  0 V  = 0.1674 1 1 0     rentabilitatii nete a profitului Rf1 .5.93 X 1.029 .833 F – suma cheltuielilor fixe Σqcv – cheltuieli variabile V – venituri sau CA – cifra de afaceri Intervalul de siguranta (Is) se determina pe baza relatiei: Is = [1 – (Q/V)] x 100 = 23. situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. pragul de rentabilitate (Q) se determina pe baza relatiei: Q = F / [ 1 – (Σqcv/V(CA))] = 16.1756 1 0 0      parghiei financiare  V1   At   Pn  At  ×  1 Kp  ×  0 V  − Rf 1 =  1  1 0   = 3.029 – 0. Diagnosticul financiar – patrimonial Diagnosticul financiar-patrimonial se realizeaza pe baza bilantului contabil.0262   Pn    At Rf 1 = V1  At  ×  0 Kp  ×  0 V  = 0.3%.5415 X 0.569.1756 – 0. Potrivit metodologiei oferite de literatura de specialitate.93 x 1.1494 = 0.6.32% 5.1756 = -0.0082 Rentabilitatea financiara a scazut in principal pe seama ineficientei activitatii de exploatare si a ineficientei parghiei financiare.1674 = 0.1.

079 259.350 1.588.5. si scaderii obligatiilor curente. realizabile in termen diferit. 1 2 3 4 5 Elemente de calcul Active fixe Active circulante Total elemente activ Obligatii curente Patrimoniul net An 2001 (mii lei) 3827588 1563812 5531121 2744704 2646696 An 2002 (mii lei) 3930543 1548715 5539302 2420828 3058376 Se remarca cresterea patrimoniului net in 2002. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului.10 7.36 34.099. pe de o parte. cu momentele pe care le parcurge in procesul schimbarii formei acestuia. de relatiile care se formeaza intre firma. desi imprumuturile ar putea insemna investitii si dezvoltare. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti. dar si o automultumire. formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii. in principal. intrucat aceasta influenteaza capacitatea de plata. cunoasterea evolutiei acesteia prezinta importanta in vederea alegerii metodelor de evaluare.050 1.002 3. ceea ce demonsteeaza ca se fac investitii. actionarii. si clientii sai. . pe de alta parte. Aceasta situatie pozitiva se datoreaza imbogatirii mijloacelor fixe.588.8.22 100 100 mii lei 2.crt. Cu privire la sursele de finantare a patrimoniului net. salariatii proprii. Aparitia creantelor este determinata.769.394 3. 1 2 3 4 5 6 Capital social Fonduri proprii Rezerve si alte surse Capital propriu Imprumuturi pe termen mediu si lung Capital total mii lei 2.70 37.769.258 271. Faptul ca societatea reuseste sa se descurce cu propriile fonduri reprezinta un lucru bun. Indicatori An 2001 An 2002 crt. acestea sunt prezentate in tabelul urmator: Nr. creantele reprezinta anumite drepturi banesti. 5. Se stie ca marile investitii necesita capitaluri atrase importante. Pentru activitatea de evaluare economica a intreprinderii.20 100 100 Se remarca lipsa imprumuturilor pe termen mediu si lung.002 % 55. Diagnosticul corelatii creante – obligatii Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii.094. ceea ce reprezinta o situatie pozitiva. Evolutia patrimoniului net si a surselor de finantare Patrimoniul net al unitatii reprezinta averea acesteia la un moment dat. Din punct de vedere notional. bugetul statului etc. de multe ori imrumutate.070 3. in calitate de furnizor.42 7.235.199 % 58. Patrimoniul net se determina pe baza celor prezentate in tabelul urmator: Nr.199 3.7.398. precum si in ceea ce priveste determinarea unor elemente necesare aplicarii diferitelor metode de evaluare.

420.077.101 2.744.502 563.15 % 116. Simpa S.788. in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase.A. situatia la S.20 % 100 100 100 An 2002 mii lei 16. Aceasta influenta este aratata si de raportul dintre creante si obligatii.344 377. Datele necesare acestui diagnostic sunt redate in tabelul urmator: Nr.6 67.C.66 An 2002 8. care pot sa devina lichide imediat (de exemplu creantele. Diagnosticul lichiditatii si solvabilitatii firmei Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.970 2. In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si a obligatiilor in raport cu cifra de afaceri.In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si a obligatiilor. aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant. in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti. 5.704 0.70 71. in timp ce cifra de afaceri creste. Deci lichiditatea ar fi un raport intre elementele de activ. stocurile de produse finite).12 88. 1 2 3 4 Indicatori Cifra de afaceri Creante Obligatii Raport creante/obligatii An 2001 mii lei 13. 1 2 Indicatori Durata de imobilizare a creantelor Durata de folosire a resurselor atrase An 2001 14. se prezinta astfel: Nr. lucru ce influenteaza fluxul de disponibilitati. Aceste aspecte sunt puse in evidenta cu ajutorul urmatorilor indicatori:  durata de imobilizare a creantelor (Di): Di = ( Sd x 360 ) / CA Sd – soldul creantelor CA – cifra de afaceri  durata de folosire a resurselor atrase (Df): Df = ( Sc x 360 ) / CA Sc – soldul creditor al conturilor de obligatii CA – cifra de afaceri Conform datelor din bilant. pentru a pune in evidenta raportul de imobilizare a capitalului firmei si cel care priveste folosirea resurselor atrase.20 Rezulta ca in perioada analizata creantele si obligatiile scad.46 54.9. Crt. ceea ce influenteaza favorabil fluxul de disponibilitati. Lichiditatea patrimoniala = = (Disponibilitati + Mijloace care pot sa devina lichide) / Datorii curente .20 Se remarca faptul ca ambii indicatori scad vizibil.882 0. Crt.

Rata solvabilitatii generale = (Active circulante + Active fixe) / Datorii totale Situatia la S. dar si o consecinta a desfasurarii normale a actvitatii firmei. Crt. se prezinta in felul urmator: Nr.63 0.29 3.36 3 Rata solvabilitatii generale 2. de mijloace de plata. Lichiditate imediata = (Active circulante – Stocuri) / Obligatii Intervalul care poate fi acceptat ca satisfacator este de 0. Simpa S. 5.2 si 1. Aici intervine comparatia dintre elementele de activ si elementele de pasiv. De modul in care sunt utilizate si valorificate aceste resurse depinde asigurarea echilibrului economico-financiar sau dereglarea acestuia. Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economicofinanciar. respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.C. Solvabilitatea intreprinderii = = Capital propriu / (Capital propriu + Credite bancare) In cadrul studiilor de evaluare economica.5 situatia poate fi considerata normala. se folosesc urmatorii indicatori: Rata autonomiei financiare = Capital propriu / (Capital propriu + capital imprumutat) . in conformitate cu obiectul sau. Ca premisa. El reprezinta o premisa.56 2 Lichiditatea imediata 0. in special in cazul transmiterii dreptului de proprietate.65 – 1. iar peste 0.12 Marimea si evolutia indicatorilor arata ca societatea din punct de vedere al solvabilitatii sta bine.8. practica recomanda folosirea urmatorilor indicatori: Lichiditate generala = Active circulante / Datorii curente Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1. Indicatori 2001 1 Lichiditatea generala 0. neavand o situatie alarmanta. Diagnostic pe baza datelor de echilibru economico-financiar Echilibrul economico-financiar al societatii reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de resurse materiale (in sens general) si posibilitatile de finantare. O intreprindere este solvabila daca dispune de disponibilitati.Lichiditatea patrimoniala >1 Sovabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti. luanduse in considerare raportul rata rentabilitatii economice si procentul de dobanda. Valoarea minima trebuie sa fie 0.3.84 2002 0. respectiv disponibilitati si obligatii.A.10.

sunt numeroase si se refera in principal la:  inzestrarea tehnica  experienta personalului Evolutia activitatii S. mai importante si generatoare a altor aspecte negative sunt:  lipsa unui compartiment de marketing  lipsa utilajelor moderne si performante Recomandari de imbunatatire Avand in vedere multitudinea de aspecte negative remarcate la S.35 2002 1 0. Simpa S.C. Indicatorii de lichiditate se situeaza sub pragul minim acceptabil.68 0. randamentul redus al mijloacelor fixe.C. se poate redresa prin implementarea imediata sau prin actiuni ample care necesita studii si evaluari complexe. se impune crearea si implementarea unei ample strategii de redresare economico. Indicatori 2001 1 Rata autonomiei financiare 1 2 Rata de autofinantare a activelor 0. Acestea au ca efect productivitatea redusa. Situatia la S. profit mic. Prelucrarile datelor si informatiilor pe parcursul lucrarii in diferitele domenii au scos in evidenta o serie de aspecte critice pozitive sau negative care au mare influenta in activitatea actuala si viitoare a S. . Se constata existenta autonomiei financiare si cresterea inzestrarii tehnice. Aceasta atrage cheltuieli mari .Rata de finantare a stocurilor = Fond de rulment / Stocuri Rata de autofinantare a activelor = Capital propriu / (Active fixe + Active circulante) Rata datoriilor = 1 . Profitul mic este cauzat de rentabilitatea redusa (randamentul redus al mijloacelor fixe si investitii neperformante). Ca aspecte negative se evidentiaza scaderea profitului. Printre aceste aspecte negative. Simpa S. Randamentul mic al mijloacelor fixe se datoreaza productivitatii sub capacitate (investitii neperformante si uzura morala si fizica a unor utilaje). Printre propunerile care si-ar putea gasi rezolvare imediata se gasesc urmatoarele:  Crearea unui compartiment de marketing.financiara.32 Echilibrul economico-financiar cunoaste evolutii favorabile. rezultatele sunt urmatoare: Nr.A.65 3 Rata datoriilor 0. comenzile carora sa sporeasca productia spre capacitate maxima.C. Aspectele pozitive constatate la S. eficienta economica redusa. Societatea este solvabila. Crt.  Gasirea de noi clienti. Simpa S. Simpa S.C. a scos in evidenta o serie de aspecte si probleme negative cu care se confrunta societatea. incadrandu-se la finele perioadei in parametrii ce pot fi considerati normali.A.C. reducerea personalului.A.C.A. Simpa S. Rentabilitatea scazuta a afacerii.A. Simpa S.Rata de autofinantare a activelor La S.A.

in paralel cu realizarea de contracte sau de actiuni de asociere cu transportatori de produse pentru acoperirea varfurilor de cerere.  Urmarirea vanzarilor in magazine proprii si organizarea de actiuni de promovare de produse noi si sondarea opiniei cumparatorilor.Modernizarea tehnica si organizatorica a productiei si a muncii. materiale auxiliare provenite din import. . distributiei produselor. Cercetare – dezvoltare  Organizarea unei activitati care sa aibe in vedere: .  Marirea gamei produselor vandute in magazinele proprii si en-gros.  Imbogatirea bazei de masini si utilaje cu aparatura performanta care sa faca fata conditiilor impuse de piata.  Promovarea pe baza competentei.  Subordonarea activitatii de transport. . Modernizarea si dezvoltarea sistemului de distributie si vanzari. pe produse cu adaosuri. indreptate spre: Piata:  Organizarea activitatii de vanzari pe cerintele distributiei de produse cu informatizarea corespunzatoare a activitatii. promovarea vanzarilor. Promovarea unui management eficient este esentiala pentru mentinerea societatii in cadrul pietei si pentru promovarea unei activitati performate si rentabile.  Dezvoltarea bazei de materii prime. cu accent pe cele cu piata potentiala.  Cresterea bugetului pentru promovarea produselor si reclama. cu accent pe produsele alimentare a caror ambalare se poate realiza cu fortele existente.  Crearea unui colectiv de marketing si pregatirea acestuia pentru cercetarea pietei.  Implementarea unor metode motivationale eficiente. gasirea unor nise si segmente de piata.Realizare de noi produse si tehnologii. materiale de adaod. De asemenea in managementul societatii lipsesc din modul de organizare metode si tehnici specifice de management cum sunt:  Delegarea  Brainstorming-ul  Metoda Delfi  Metoda Delbeq.Dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie care sa vizeze realizarea de capacitati flexibile.Implementarea de tehnologii noi si folosirea produselor de sustituire si adaos.  Dezvoltarea retelei proprii de magazine prin inchiriere sau cumparare. .  Programe speciale pentru sarbatorile traditionale. .  Dezvoltarea de noi produse. Restructurarea organizatorica Restructurarea organizatorica trebuie sa vizeze realizarea unei forme de organizare flexibile.

Atunci cand firma are nevoie de cercetari de marketing sau de reclama. sa angajeze oameni. pana la un grup complex de activitati care nu sunt intotdeauna bine integrate. Activitatea de vanzari este condusa de un vicepresedinte care coordoneaza forta de vanzare si totodata mai vinde si el cate ceva . nici intre ele si nici cu celelalte activitati nelegate de marketing. Cineva trebuie sa adune capitalul si sa-l gestioneze. Toate firmele isi incep activitatea dispunand de cinci functii simple. . sa produca bunul sau serviciul. De-a lungul anilor. vicepresedintele se ocupa si de aceste activitati. Compartimentul de marketing modern este produsul unei lungi evolutii. ale firmei. Simpa S. si sa tina evidenta contabila.Crearea compartimentului de marketing.A. Compartimentul de desfacere.solutia pentru o mare parte din problemele cu care se confrunta S. Pot fi distinse cel putin cinci stadii in cadrul acestui proces de evolutie si pot fi identificate firme care se afla in fiecare din aceste stadii. marketingul a evoluat de la o simpla functie legata de activitatea de desfacere.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful