MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT

Probleme energetice si de functionare ale sistemelor de aer comprimat

Editura ENESIS Baia Mare Editia 2010

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
Lucrarea de fata a fost realizata cu sprijinul de specialitate al firmei ALMiG România SRL, si se bazeaza pe cartea lui TAKÁTS PÉTER intitulata „Sisteme de aer comprimat”, aparuta în anul 1989.

Consilier editorial: Aurel Jentea Redactor de carte: Olimpiu Ratiu Coperta: Cristian Tudor Covaci Prefaþa: Antonela Rusu Culegere si tehnoredactare computerizata: Cristian Tudor Covaci Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României: TAKÁTS PÉTER Manual tehnic de aer comprimat: probleme energetice si de functionare Takáts Péter; trad.; Chiuzbaian Erika – Baia Mare: Enesis 2002 104 p; 210 cm ISBN 973-85282-8-3 I. Chiuzbaian Erika (trad.) 621.51 Takáts Péter Capitolul VII, intitulat Transport pneumatic este conceput si redactat de catre un colectiv de la Institutul Politehnic Timisoara, format din: Conf. dr. ing. Laza Ioan ºi Dr. ing. Ferencz András CapitolulVIII intitulat Compresoare de medie ºi înaltã presiune este elaborat de domnul Dirk Slottke. Tiparirea integrala sau partiala, multiplicarea, pastrarea în sistem de prelucrare si stocare a datelor în calculator se pot face doar cu aprobarea BARR SRL.

5

www.almig.ro

CUPRINS
Pagina

Prefaþã Capitolul I - Aerul comprimat Capitolul II - Sistemul de aer comprimat Capitolul III - Utilizarea aerului comprimat 3.1. Influenta presiunii asupra consumatorului 3.2. Calitatea aerului comprimat 3.2.1. Poluarea aerului comprimat cu poluanti solizi 3.2.2. Uleiul în aerul comprimat 3.2.3. Apa în aerul comprimat 3.2.4. Clasificarea calitativã a aerului comprimat 3.3. Eliminarea poluanþilor din aerul comprimat 3.3.1. Filtrarea materialelor poluante 3.3.2. Alegerea filtrelor 3.3.3. Scaderea umiditatii din aerul comprimat 3.3.4. Uscãtoare prin refrigerare 3.3.5. Uscãtoare prin adsorbþie 3.4. Calitatea aerului si consumatorii 3.5. Efectul întretinerii asupra utilizarii 3.6. Debitul de aer comprimat Capitolul IV- Distribuirea aerului comprimat 4.1. Rezervoare de aer comprimat 4.1.1 Calculul marimii rezervorului 4.1.2 Dispoziþii legale pentru rezervoare de aer comprimat 4.2. Elementele retelei de aer comprimat 4.2.1. Conducte

7 13 15 17 17 19 20 21 24 24 25 25 28 30 30 32 34 36 37 41 41 42 42 44 44

6

www.agkompressoren.ro

2. Câteva aspecte legate de economia de energie Capitolul VII . Elemente de reþea 4. Retele mobile de exterior Capitolul V . Pregatire pentru reutilizarea caldurii reziduale 6. Factori ce influenteaza consumul de energie al compresoarelor 5.5.6. Alegerea numarului de compresoare 5. Crearea retelelor optime 4.Producerea aerului comprimat 5. Teoria revalorificarii caldurii reziduale 6.Revalorificarea cãldurii reziduale 6.4. Statie de compresoare centralizata sau Capitolul VI .2. Sisteme combinate de refolosire a caldurii reziduale 6.3. Masini pentru miscarea aerului 5 www.4.2.4.2.ro . Retele stabile de interior 4. Presiunea de refulare a compresorului 5.2.1. Determinarea pierderilor cantitative în timpul de funcþionare în sarcinã a compresoarelor 4. Determinarea pierderilor cantitative pe baza golirii rezervorului 4.3.5.3.3.1. 4.4. Pierderi de presiune în retea Pierderi cantitative în rete 48 49 50 51 52 53 54 54 56 59 59 62 62 66 67 69 69 70 71 72 74 80 83 84 84 91 101 4. Refolosirea caldurii reziduale la compresoare cu racire cu apã 6. Parametrii transportului pneumatic 7.5.2.4.almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 4.3. Balanþa termicã în compresor 6.5.2. Sisteme de transport pneumatic 7.4. Refolosirea caldurii reziduale la compresoare cu racire cu aer 6. Determinarea locurilor de scurgere 4.1.1.1. Calitatea aerului comprimat transportat de compresoare 5.7.Transportul pneumatic 7.5.

Evaluarea debitului de aer 7.5.7.ro .Compresoare de medie ºi înaltã presiune Bibliografie Anexe 109 121 124 135 144 151 153 6 www.6.4. Dimensionarea unei instalaþii de transport material grosier în fazã diluatã Capitolul VIII .agkompressoren. Relaþiile de calcul pentru cãderea de presiune a aerului 7. Dimensionarea unei instalaþii de transport material fin în fazã densã 7.7.

ALMiG KOMPRESSOREN GmbH.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Prefata Principiul dupã care se ghideazã societatea ALMiG Kompressoren GmbH este acela cã bazându-se pe valorile tradiþionale. ALMiG România SRL este ºi unicul reprezentant 6 www. care reacþioneazã rapid la dorinþele individuale ale clientului. ALMiG Kompressoren GmbH este un nume reprezentativ al tehnologiei de vârf în domeniul aerului comprimat. ALMiG este o întreprindere deosebit de flexibilã. Fiind unul dintre leaderii ofertanþi de sisteme din tehnologia aerului comprimat. sprijinindu-l cu sfaturi ºi fapte în calitate de partener competent. ale cãrei produse sunt recunoscute în branºa aerului comprimat pentru calitate.ro . ALMiG România SRL este unicul distribuitor in România al producãtorului german de echipamente pentru producerea ºi tratarea aerului comprimat. ALMiG Kompressoren GmbH (Auto Luft Made In Germany) îºi asigurã respectul ºi aprecierea clienþilor prin oferirea unei game largi de produse care respectã standardele internaþionale de management al calitãþii ºi mediului: ISO 9001. prin serviciile sale de calitate. ISO 14001 ºi IRIS (International Railway Industry Standard). prin produsele sale de încredere. ALMiG Kompressoren GmbH a înfiinþat reprezentanþa sa din România. inovaþie ºi conºtiinþa clientelei. Firma ALMiG are la origine o întreprindere de tradiþie.almig. care ºi-a propus ca. prin creºterea numãrului colaboratorilor foarte bine calificaþi. cercetarea ºi dezvoltarea sunt o premisã subînþeleasã ºi o bazã a tuturor produselor noastre fabricate conform normelor internaþionale de protecþie a mediului ºi garantare a calitãþii. prin preþurile sale mult mai avantajoase. succesul durabil poate fi obþinut numai cu pricepere ºi progres. În interesul satisfacerii exigenþelor crescute faþã de compresoarele ALMiG la un nivel cât mai înalt. ALMiG România SRL. Respectând tradiþia începuta în anul 1923 privind asigurarea calitãþii germane prin îmbunataþirea continuã a produselor. sã devinã leaderul pieþei de compresoare în România.

ro . oferind soluþii individualizate. ne aflam într-un proces continuu de învãþare ºi depunem toate eforturile pentru a satisface întotdeauna solicitãrile unicat ale clienþilor. compresoare cu regulator de turaþie. instalaþii complete pentru tratarea aerului comprimat ºi asigurarea managementului condensului. posibilitãþi de platã favorabile. service în garanþie ºi post-garanþie. scule pneumatice.agkompressoren. dispozitive de monitorizare ºi control al instalaþiilor de aer comprimat. motocompresoare. ci asigurã ºi consultanþã de specialitate. punere în funcþiune a utilajelor. predare la cheie. Societatea noastrã nu oferã doar instalaþii complete de producere ºi tratare a aerului comprimat. Modelul ºi construcþia compresoarelor SAUER pentru presiuni de pânã la 420 bar (în perspectivã pânã la 500 bar) sunt ideale pentru a fi folosite în industrie. 7 www. medie presiune ºi înaltã presiune).autorizat J. Pentru garantarea reuºitei. în ceea ce priveºte comercializarea compresoarelor cu piston de înalta ºi medie presiune. în funcþie de necesitãþi. rezervoare pentru aer comprimat. reconstrucþie de reþele de aer comprimat.P. turbocompresoare. multiplicatoare de presiune. elaborare de studii pentru pierderi. antreprize. suflante. în acest context. SAUER & SOHN Maschinenbau GmbH în Romania în sectorul industrie. Desigur cã. mãsurarea calitãþii ºi cantitãþii aerului comprimat. Firma ALMiG România SRL oferã spre vânzare una dintre cele mai largi palete de produse de pe piaþa aerului comprimat: compresoare cu ºurub.inclusiv la alte mãrci de compresoare. service . recuperatoare de energie pentru producerea apei calde. compresoare cu piston (de joasa presiune. ALMiG România SRL se concentreazã în mod constant pe creºterea satisfacþiei colaboratorilor prin asigurarea unor servicii de calitate. având o putere deasupra mediei ºi etalându-ºi capacitãþile chiar ºi în cele mai solicitante aplicaþii. îndrumare tehnicã gratuitã. luãm în considerare ºi cerinþele din ce în ce mai severe referitoare la economia de energie ºi la protecþia mediului. proiectare.

De asemenea. Paºcani. Galaþi.Luând toate acestea în considerare. Reþeaua noastrã de service include centre de service în: Bucureºti. a pierderilor de presiune/de aer comprimat de pe reþea. Miercurea Ciuc ºi Baia Mare. Braºov. Drobeta Turnu Severin. cât ºi de ALMiG România SRL. diverse calcule pentru evaluarea calitãþii aerului comprimat. transport pneumatic. modalitãþi de economisire a energiei. Aceasta este calea succesului începuta în anul 1923. Timiºoara. venim în întâmpinarea dumneavoastrã cu posibilitatea de a achiziþiona utilajele ºi în rate sau prin compensare cu energie electricã. cunoscând situaþia actualã de pe piaþa din þara noastrã. ºi multe alte informaþii preþioase pentru orice utilizator de echipamente pentru producerea ºi tratarea aerului comprimat ºi nu numai. Manualul este structurat pe capitole care prezintã diverse informaþii utile privind utilizarea eficientã a aerului comprimat. în maxim 48 de ore de la sesizare.ro . permite intervenþii rapide oriunde în România. Personalul nostru calificat va avea grijã ca utilajele dumneavoastrã sã fie întreþinute tot timpul. cu scopul de a vã oferi informaþii de specialitate cât mai detaliate. ALMiG România SRL nu este doar un furnizor de compresoare. a fost conceput prezentul manual tehnic de aer comprimat. Acest manual este cu atât mai preþios cu cât grupeazã 8 www. producerea de aer comprimat calitativ. Hunedoara. care sã vã ajute sã stabiliþi cu mai mare precizie care vã sunt nevoile în materie de aer comprimat. cu reprezentanþi rãspândiþi în puncte strategice care acoperã cu succes întreaga þarã. în mod consecvent. care este urmatã ºi dezvoltatã în continuare atât de ALMiG Kompressoren GmbH. începând cu etapa de proiectare a reþelei/staþiei de aer comprimat ºi pânã la etapa în care utilajele noastre intra în perioada de post garanþie. distribuirea de aer comprimat. revalorificarea cãldurii reziduale.almig. iar departamentul nostru de service va avea grijã ca piesele de schimb necesare sã fie livrate la timp.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Reþeaua noastrã de service. Turda. compresoare de medie ºi înalta presiune. ca intervalele de service sã fie respectate. ci mai degrabã un partener ºi un consilier al clientului.

care sunt mai greu accesibile. 9 www. Pentru orice întrebãri sau nelãmuriri.agkompressoren.diverse date ºi informaþii care sunt. In speranþa cã acest „Manual tehnic de aer comprimat” va fi de un real folos tuturor celor care îl citesc. din nou. vã rugãm sã nu ezitaþi sã ne contactaþi. a fost editat acest manual. Din dorinþa de a veni.ro . în diverse lucrãri de specialitate. de obicei. în întâmpinarea nevoilor clienþilor noºtri. Echipa ALMiG România SRL vã mulþumeºte pentru timpul acordat acestei lecturi. tratate separat.

Cauza consumului mare de energie se poate cauta în randamentul scazut al sistemelor depasite de producere a aerului comprimat din tara. Daca dorim sa eliminam pierderile însemnate din producerea de aer comprimat si sa punem la punct un sistem optim în ceea ce priveste consumul de energie. lipsa de întretinere corespunzatoare.producerea de aer comprimat. uzinele o trateaza ca pe o problema secundara. Aerul comprimat în sine nu este una din formele energiei. Înainte de a dezbate în detaliu aceste probleme.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL I .almig. Specialistii în energetica trebuie totusi sa trateze aerul comprimat ca o forma de energie. Producerea aerului comprimat ocupa un loc deosebit de important între consumatorii de energie din industrie. trebuie sa analizam în detaliu urmatoarele trei probleme majore: . sunt argumente care sustin afirmatia anterioara. acest fapt duce implicit la reducerea consumului de energie. În România de exemplu. produsa tot prin randament scazut. La ora actuala. din cota foarte mare de participare a industriei la consumul de energie.AERUL COMPRIMAT Literatura claseaza producerea aerului comprimat printre sistemele auxiliare de deservire a productiei.ro . Acest fapt nu ar constitui o problema în sine dar. Abia în ultimii ani specialistii energeticieni au început sa recunoasca importanta aerului comprimat.utilizarea aerului comprimat. fiind o cauza desoebit de importanta. Randamentul de 24-30% al sistemelor de aer comprimat. . distribuirea si utilizarea aerului comprimat au un efect direct asupra consumului de energie. aerul comprimat este unul dintre sistemele de deservire cele mai raspândite si cu aplicatii dintre cele mai diverse. Productia industriala moderna automatizata nici nu poate fi conceputa fara acesta si. Datorita numeroaselor avantaje legate de distribuirea si utilizarea 10 www.distribuirea aerului comprimat si . în pierderile mari cantitative si de presiune. sa definim însa aerul comprimat. ci un agent utilizat pe scara larga pentru transmiterea energiei. Nu trebuie neglijata. precum si faptul ca acestea utilizeaza energia electrica. domeniul sau de aplicare se largeste din ce în ce mai mult si în tara noastra. în asa fel încât sa atragem atentia în primul rând asupra aspectelor energetice. aceasta nefiind direct legata de productie. fabricile. Toate interventiile legate de producerea. si sa se ocupe de el în mod corespunzator. 18 procente revin producerii de aer comprimat. Acest procent este dublul valorii care se consuma în scop în tarile dezvoltate industrial. în practica. dat fiind ca de fiecare data când se elimina o cauza a pierderilor de aer comprimat. în ciuda faptului ca aerul comprimat este unul dintre modalitatile cele mai nerentabile de utilizare a energiei.

este mai rentabila si cu un consum mai mic de energie . 11 www.ro . nu poate fi deocamdata vorba de înlocuirea sa cu alte sisteme. întrebuintarea sistemelor de frecventa mare. prin utilizarea cât mai redusa a energiei. specialistii trebuie sa fie foarte atenti la faptul ca sistemul lor de aer comprimat trebuie sa asigure.agkompressoren. Tocmai de aceea.sa. la presiunea si cu calitatea necesare. respectiv hidraulice. aerul în cantitatea. desi în anumite domenii si aplicatii restrânse. precum si în lipsa unei alternative corespunzatoare.

Având în vedere starea retelelor de aer comprimat din tara. specialistii acorda cea mai mare atentie compresorului si cea mai mica atentie retelei si consumului.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL II . are efect atât asupra iesirii cât si asupra intrarii. Privind prin prisma sistemului. se recomanda luarea urmatoarelor masuri. În practica.rezolvarea problemelor de calitate a aerului comprimat 12 www. În sistem se observa patru unitati functionale distincte.reducerea pierderilor pe retea la 5% . noi producem aer comprimat si caldura utilizând energie electrica si aer atmosferic.SISTEMUL DE AER COMPRIMAT Producerea. ca un sistem unitar. influentând astfel întreg randamentul sistemului. cu ajutorul carora consumul de energie al sistemelor de aer comprimat poate fi redus considerabil: . din toate punctele de vedere. precum si orice fel de interventie venita din exterior. Modificarea interna a sistemului de aer comprimat. În evaluarea sistemului nu este voie sa se omita nici mediul.0 bar .almig.reducerea pierderilor de presiune în retea la 1. distribuirea si utilizarea aerului comprimat trebuie privite.ro .

Acestea sunt problemele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita când se verifica sistemul în vederea descoperirii pierderilor. Formarea unei imagini comparabile cu cea a unui sistem energetic poate duce la reducerea consumului de energie pentru producerea aerului comprimat. trebuie sa renuntam la acea practica conform careia evidentierea pierderilor din sistemele de aer comprimat se realizeaza exclusiv prin masurarea puterii electrice. si. Ea nu tine cont de valoarea reala a iesirii. debit. Totodata.ro . deziderat permanent în rationalizarea energiei. Aceasta vine în contradictie cu principiul de sistem unitar.agkompressoren.reducerea necesarului de energie pentru producerea unitatii de aer comprimat. 13 www. si care foloseste în calcule datele nominale ale compresorului. calitate – parametri care servesc ca baza pentru formarea sistemului optim – duce la concluzii gresite. prin omiterea verificarii celor trei parametri – presiune. de pierderile din distribuire si consum.

ro . poate fi asigurat numai cu debitul corespunzator de aer comprimat. Situatia este defavorabila si atunci când consumatorii primesc o presiune mai mare de 6. nu se pot discuta separat din acest punct de vedere. Necesarul de suprapresiune nominala a consumatorilor este de 6.0 bari. acest aspect este pus clar în evidenta de consumatori.16) pentru ca o crestere a presiunii cu 0. Acesta implica o crestere a randamentului degresiv conform schitei nr. Problema deseori controversata o constituie însa presiunea. Daca debitul de aer comprimat produs scade. în conditiile unui transfer dat. debitul si calitatea aerului comprimat disponibil la punctul de racordare a consumatorului trebuie sa fie corespunzatoare.1. dar duce totodata si la cresterea debitului necesar de aer comprimat (vezi si figura nr. si prin acesta asupra -necesarului de energie al întregului sistem de aer comprimat si asupra productivitatii Legatura dintre presiune si randament este reprezentata în figura nr. În cele ce urmeaza. Debitul si calitatea necesare unui randament de 100% pot fi stabilite simplu din cataloagele fabricii.1. de mare presiune. pentru ca echipamentele sa lucreze la randament de 100%. Este evident ca pentru o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6.0 bari pe retea. scaderea randamentului este de 20%. necesar care.0 bar.1.0 bari. Pe lânga faptul ca influenteaza la consumatori : randamentul ºi consumul de aer schimbarea de presiune are efecte asupra : consumului de energie al consumatorilor. Astfel poate sa apara situatia urmatoare: daca într-un sistem realizat prost. scade si presiunea. la punctele îndepartate. se analizeaza efectul celor trei caracteristici asupra problemelor energetice ale utilizarii aerului comprimat. însa.almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL III.5 bari duce la cresterea consumului de aer cu 10%. Efectul presiunii asupra consumatorilor Problemele presiunii si debitului. 3. în conditiile transferului neschimbat.0 bari. în 14 www. se încearca sa se asigure presiunea necesara prin utilizarea rezervelor compresorului. desi si aceasta este stabilita clar: consumatorii de aer comprimat au o putere de 100% cu o suprapresiune de 6. pentru ca sub influenta reducerii presiunii cu 1. În toate cazurile în care presiunea necesara este diferita. Daca scade presiunea din retea scade puternic si randamentul. UTILIZAREA AERULUI COMPRIMAT Problema de baza a utilizarii aerului comprimat este aceea ca presiunea.

Normele. presiunea prea mare constituie si un pericol de accidentare.ro . consumul crescut provocat artificial datorita cresterii presiunii are un efect exact invers.Diagrama sculelor pneumatice Suprasarcina produsa fata de presiunea de masurare este defavorabila si pentru ca duce la o crestere puternica a uzurii si la un consum din uzura care cauzeaza cresterea consumului de aer si a cheltuielilor de întretinere. De altfel. verificând sistemul de aer comprimat. s-ar putea obtine o crestere a productivitatii. 15 www.agkompressoren. debitul si productivitatea unei uzine. În toate punctele în care consumatorii primesc o presiune mai mica de 6. datorita unor cauze aparent de neînteles.0 bari. elementele pneumatice si sculele pneumatice lucreaza cu un randament cu 20 % mai redus. si nimeni nu se gândeste la faptul ca. face ca nici macar sa nu se observe ca ceva nu este în regula. si. se adapteaza la randamentul scazut.zonele aflate în apropierea compresorului. acea calitate a consumatorilor de aer comprimat de a functiona aparent continuu chiar si la presiune mai mica. Iata punctul unde se leaga presiunea. În afara de aceasta. sau poate chiar cu mult mai mult. schimbarea scontata nu se produce. ca si productia. Randament % 110 100 80 60 40 20 1 2 3 4 5 6 7 Presiune bar Figura 1 .

Calitatea aerului comprimat Calitatea constituie probabil în zilele noastre una dintre cele mai arzatoare probleme ale utilizarii aerului comprimat în tara. lichizi si solizi. Ei provoaca oprirea productiei si. dar acestia pot ajunge în aer si în timpul comprimarii si distribuirii sale. în ceea ce urmeaza. În ciuda acestora.o investitie suplimentara si . în functie de sistem. adica de: agentii poluanti solizi uleiul si efectul apei 16 www. scad necesarul de energie si cheltuielile necesare realizarii produselor. în acelasi timp. pâna acum s-a facut prea putin pentru eliminarea acestor poluanti. 2. dar realizarea sa necesita: . calitatea influenteaza direct consumul de energie. Cu toate ca în jurul acestor probleme exista cele mai mari semne de întrebare. Asigurarea aerului comprimat de calitate corespunzatoare începe cu alegerea compresorului si a amplasamentului statiei de compresoare. În multe locuri. Daca însa ne gândim mai bine. ne vom ocupa amanuntit de efectele celor trei agenti poluanti care cauzeaza cele mai multe probleme. Aerul aspirat de compresor contine multi agenti poluanti. Acesti agenti poluanti pot fi extrasi din aerul comprimat prin utilizarea filtrelor si a uscatoarelor de aer comprimat corespunzatoare.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 3. putem constata ca producerea aerului comprimat de proasta calitate înseamna risipa mare de energie. Calitatea dorita de catre utilizatori poate fi deci asigurata prin crearea corespunzatoare a sistemului de filtrare. Poluantii aflati în aer distrug în general elementele si sculele pneumatice. Sa produci rebut cu aer comprimat obtinut scump înseamna risipa de material si de energie.o întretinere sistematica si atenta. aerul comprimat de proasta calitate duce la cresterea cantitatii de rebuturi. Deci. Specialistii se confrunta aproape zilnic cu problemele cauzate de aerul comprimat care contine agenti poluanti uleiosi. se recomanda imperativ punerea pe ordinea de zi a problemelor legate de calitate pentru ca prin rezolvarea lor creºte durata de viaþã a consumatorilor de aer comprimat scade riscul aparitiei penei de productie creste productivitatea uzinei scade necesitatea întretinerii consumatorilor de aer comprimat creste calitatea produselor si prin aceasta valoarea lor de piata. problema calitatii este în strânsa legatura cu productivitatea si cu consumul de energie al unei uzine. La o prima analiza superficiala.almig.ro . cresterea necesarului de întretinere si de înlocuire a pieselor. De aceea.

în aerul comprimat pot ajunge urmatorii agenti poluanti: bucati de material rezultând din uzura filtrului de absorbtie. compresorul mai absoarbe câtiva agenti poluanti care se gasesc din pacate în aer.3. cariera de piatra. De efectul acestora din urma trebuie sa ne ocupam numai în cazul în care concentratia acestora depaseste valorile medii.agkompressoren. în primul rând. unde provoaca pierderile si problemele mentionate anterior. agentii poluanti solizi ajung la consumatori. praf de metal aparut în urma uzurii partilor metalice ale compresorului. cenusa. În timpul comprimarii. hidrogenul sulfurat fumul emis de fabrici. Concentraþia absoarbe din mediul înconjurator.1400 peste 1400 Figura 2 Concentratii de praf caracteristice Figura nr.1. 17 www. statii de concasare Furtuna de praf. Drumuri nesolide. bucati din rugina aparuta în conducte. terenuri cu bumbac Cuptoare. Daca filtrarea si separarea acestora nu este rezolvata. nave. terasamente de praf Fabrica de ciment. Agentii poluanti solizi în aerul comprimat Agentii poluantii solizi ajunsi în aerul comprimat sunt de doua feluri. Fara praf Î ncarcare usoara Î ncarcare medie Î ncarcare grea Î ncarcare foarte grea 0 Drumuri solide. 2 arata concentratia de praf în unele locuri tipice. diferite poluari emise. constructiide drumuri. etc. respectiv dupa aceasta. În afara prafului.2. unii pe care îi aspira compresorul din mediu si altii care pot ajunge în retea în timpul comprimarii. parti rupte din agentul de uscare al uscatoarelor prin adsorbtie. hale uzinale.ro . cum sunt gazele emise de autovehicule. terenuri petrolifere. autovehicule î n desert 0-170 170-350 350-700 700 . o Locuri tipice de existenta Clasa Compresorul de praf cantitate de praf ce depinde 3 locul instalarii si de caracterul fabricilor ce mg/m de functioneaza în apropiere.

nu asigura lubrifiantul necesar functionarii elementelor si uneltelor pneumatice. în camera de compresie. Cantitatea de ulei ajunsa în aerul comprimat depinde si de principiul de functionare a compresorului. rotoarele compresorului nu se ating. Figura 3. pentru ca . reprezinta continutul de ulei caracteristic pentru câteva tipuri de compresoare utilizate pe scara larga. nefiind nevoie de introducerea lubrifiantului.3.4. din comoditate si din cauza economisirii prost întelese. 2. 2. Calitatea uleiului necesar pentru ele nu coincide nici macar întâmplator cu calitatea uleiului lubrifiant al compresorului! – Daca acest lucru nu se respecta. instalatia se uzeaza mai repede. putem vedea imaginea unui compresor modern ALMIG. ce functioneaza complet fara ulei. ci lasa ungerea în seama uleiului ajuns în reteaua din compresor. O parte dintre utilizatori. Compresor elicoidal cu injectie cu apa tip ALMIG LENTO 18 www. Problema uleiului a disparut numai odata cu aparitia compresorului elicoidal. Referitor la uleiul din aerul comprimat. creste consumul de aer comprimat si necesarul de întretinere. Uleiul în aerul comprimat Uleiul din aerul comprimat ajunge aici în timpul comprimarii. Uleiul utilizat pentru lubrifierea pieselor metalice se amesteca cu aerul în grupul de compresie sau ]n cilindru. trebuie sa amintim o problema legata de o greseala din practica. în acest caz. Figura nr.ro . Cantitatea de ulei ramasa în aerul comprimat depinde de randamentul dispozitivului de separare folosit. În figura nr. Gresit ! Consumatorii au nevoie de cantitatea si calitatea de lubrifiant stabilita de producator.almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 3.

Continutul de ulei din aerul comprimat furnizat de diferite compresoare 3. 3. standarde de fabrica si nationale reglementeaza cantitatea din cei trei agenti poluanti admisa în diversele domenii de activitate. când temperatura aerului se ridica de la temperatura de aspiratie la 100-160 °C – deci va fi în stare sa admita o cantitate mai mare de de apa – apa nu se separa. pâna si între specialisti a dominat o nesiguranta în privinta problemelor calitative ale aerului comprimat. Apa se separa din aer si atunci când aceasta este racita sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa. care aduce în sfârtit la un numitor comun toate acest aspecte controversate.Compresoare cu ºurub fara ulei Compresoare cu ºurub cu injecþie cu ulei Compresoare cu piston cu ulei Compresoare cu piston fara ulei Compresoare rotative (cu paleþi) 0 mg/m3 2-13 mg/m3 2-10 mg/m3 0. Foarte multe recomandari. 2.). (anexa 7. 19 www. Pâna la aparitia reglementarilor privind problemele legate de calitatea aerului comprimat. în timpul comprimarii. In baza acestor aspecte trebuie sa prevedem separarea apei în reteaua de aer comprimat atât timp cât.01 mg/m3 10-100 mg/m3 Figura 4. nu scadem umiditatea aerului în asa masura încât temperatura de saturatie aferenta sa fie mai joasa decât temperatura minima a aerului comprimat din sistem. Apa în aerul comprimat Aerul atmosferic aspirat de compresor poate absorbi la rândul sau cantitatea de apa determinata de temperatura si independent de presiune. Apa apare doar în postracitor.ro .Standardul PNEUROP 6611/84. atunci surplusul se separa.2. În 1984 a aparut în tarile Pietei Comune primul standard extins în toate domeniile. intitulat “Clasele calitative ale aerului comprimat”. respectiv 5 clase calitative pentru cele trei tipuri principale de agenti poluanti.6) stabilind pe cele corespunzatoare fiecarui domeniu de utilizare a aerului comprimat. Astfel. 4.agkompressoren. printr-un procedeu oarecare. Daca ajunge mai multa apa în el decât saturatia stabilita de temperatura. dar si acolo doar de la punctul în care temperatura scade sub temperatura de saturatie stabilita de continutul de apa. (fig. stabileste 4. recomandam aplicarea prevederilor standardului PNEUROP 6611/84 mentionat mai sus.6. pâna ce ajunge la saturatie.001-0. Clasificarea calitativa a aerului comprimat Multa vreme.3.

almig.ro .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 20 www.

respectiv uscare. Acest principiu trebuie avut mereu în vedere la alegerea. Filtrele produc în sistem caderi de presiune.2. Cel care doreste sa monteze filtre în reteaua de aer comprimat nu trebuie sa puna întrebarea “Ce pot filtra?”. apa si ulei (Fig.1 1 5 40 Densitatea particulei g/m3 0.ro . respectiv continutul de apa si ulei (Fig.5 5 5. pentru diferite domenii de utilizare ale aerului comprimat.) Continutul de praf din aerul aspirat de compresor (Fig. ci “Ce este voie sa ramâna în aerul comprimat?”. 3.1 1 5 nespecificat Continut de ulei: Clasa Continut max. 3. agentii poluanti din aerul comprimat trebuie îndepartati prin filtrare. sa vedem care este de fapt principiul de baza al filtrarii.agkompressoren.Continut de materiale solide: Clasa 1 2 3 4 Umiditate: Clasa Punct de rouã presiune °C 1 -40 2 -20 3 +2 4 +10 5 nespecificat Diametrul maxim al particulei µ m 0.0 Figura 6. Ca sa asiguram valorile prevazute de standarde. de ulei mg/m3 1 sub 0. care atrag dupa sine cresterea puterii absorbite si prin aceasta cresterea consumului de energie în sistem. depaseste în general cu mult aceste valori.7. Eliminarea poluantilor din aerul comprimat Standardul PNEUROP prezentat în capitolul anterior prevede. respectiv utilizarea filtrelor si a metodelor de filtrare prezentate în cele ce urmeaza. valori diferite ale continutului de praf. 1. Filtrarea materialelor poluante Înainte de a începe prezentarea instalatiilor si a procedeelor potrivite filtrarii materialelor poluante. Filtrele utilizate în tehnica aerului comprimat pot fi grupate în functie de mai 21 www.01 2 0. 3.). Clasele calitatii aerului comprimat conform standardului PNEUROP 6611/84 3.1 3 1 4 2.4).

22 www. praf Tehnica fluidelor Maºini de turnat Industria alimentara Minerit Masini unelte Masini de ambalat Masini textile Tehnica filmului Cilindri pneumatici Comenzi pneumatice Ciocane pneumatice Sablare Pistoale de vopsit 3 2 3 3-1 2 4 3 2 4 3 5 3 3 3 1 3 2 5 3 2 3 3 3 3 3 3 2 2 5 1 5 5 3 3 1 5 3 5 3 3 Figura 7. filtru de adsorbtie etc.) dupa randamentul filtrului (ex. filtru dur.) dupã materialul filtrului (ex.almig. filtru textil. filtru fin. filtru metalic etc. la consumatori Clasificarea conform PNEUROP 6611/84 Clasele propuse î n functie de utilizare Utilizare Material solid 2 2 2 3 2 3 2 2 4 2 4 4 4 4 1 3 2 4 3 Clasã Apã Ulei Unelte pneumatice industriale Rulmenti pneumatici Aparate pneumatice Motoare pneumatice Turbine pneumatice Transport pneumatic: material. filtru de hârtie. filtru din ceramicã. prin aceasta. filtru electronic de separare etc.) dupa modul de functionare al filtrului (ex. filtru de aspiraþie. filtru steril.). prefiltru. Clasele de calitate propuse pentru aerul comprimat. filtru cu membrana.ro . Prin folosirea acestor filtre ne putem asigura ca agentii poluanti din aerul aspirat si cei ce se mai adauga în compresor nu ajung în retea si. dupa cum urmeaza: dupã scopul utilizãrii lor (ex. filtru de mare capacitate etc. filtru de suprafata.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT multe criterii.

respectiv îndepartarea umiditatii produse de racirea intervenita dupa racordul de aer comprimat. Deoarece aceasta solutie provoaca o cadere de presiune în partea de aspirare. Rolul acesteia este.1 µm cu un randament de 99. precum si din domeniul sanatatii. utilizarea ei necesita o atentie deosebita. iar poluarea cu praf este filtratã la peste 0. dupa iesirea aerului comprimat. Aceste instalatii sunt potrivite pentru filtrarea prafului si uleiului.ro . Al treilea pas în filtrarea materialelor poluante este filtrarea efectuata dupa compresor. sunt totdeauna prevãzute cu filtre uscate de hârtie.1 µm cu un randament de 99. Acest prefiltru are rolul de a facilita sarcina filtrului aflat în compresor. cu un randament mai mic decât filtrul de aer care se gaseste de obicei în interiorul compresorului.9%. cu un randament de 99. Protecþia filtrelor relativ scumpe prin prefiltrare trebuie fãcutã doar în locurile cu concentraþie de praf medie sau peste medie (Fig. filtrarea substantelor (de ex. de debitul de aer prevazut pentru filtrare. Prefiltrarea înseamna ca se monteaza înaintea compresorului un prefiltru în general mai dur.9%. 2. Un filtru modern de putere mare scade poluarea cu ulei la 0.Primul pas în reducerea poluarii aerului aspirat este prefiltrarea aerului care ajunge în compresor. se recomandã sã fie comandat în aºa fel compresorul. Al doilea pas în separarea agenþilor poluanþi este utilizarea filtrelor de aspiraþie la racordurile de admisie ale compresorului. respectiv a picaturilor de apa si a peliculelor. iar compresoarele moderne. încât producãtorul sã-l livreze împreunã cu prefiltrul ciclonic (Fig. respectiv cel intern. iar poluarea cu praf este filtratã la peste 0.9 %. în timp ce presiunea de rezistenþã nu depãþeºte 0. În primul rând. Combinatia acestor filtre cu filtre sterile de adsorbtie satisface si cerintele de aplicare din industria alimentara si farmaceutica. Desigur. depresiunea si temperatura acestuia.16 bari (valoare de start). În cazul unor astfel de condiþii de exploatare.). iar granulele mai mari.agkompressoren. precum si racitoarele compresorului ALMIG. stimp ce presiunea de rezistenþã nu depãþeºte 0. Alegerea filtrelor Alegerea potrivita a filtrelor are o importanta deosebita. 3. fãrã excepþie. montarea prefiltrului este oportuna acolo unde dorim sa protejam filtrul scump de aspirare. 2.). Astazi. Dupa uscatoarele de aer prin adsorbtie. Astãzi. abia mai existã compresoare care funcþioneazã fãrã filtru de aspiraþie. 23 www. de 5 µm. în primul rând. El separã firele de praf de dimensiunea de 1 µm cu un randament de 96-98 %. se folosesc filtre în si pentru filtrarea resturilor de materialului absorbant.003 mg/m3.16 bari (valoare de start). ulei) ajunse în aer în timpul comprimarii. 3. tocmai datorita legaturii strânse dintre filtrare si necesarul de energie. Acesta este tipul de filtru care funcþioneazã cu randamentul de separare cel mai convenabil. aproape toti producatorii de compresoare ofera deja o gama larga de filtre de retea.8. de aerul cu continut mare de praf. alegerea este influentata de calitatea aerului pe care dorim sa o atingem.

combinaþia acestora. prin refrigerare sau prin utilizarea procedeelor fizice respectiv chimice.0 bari sa obtinem un punct de roua de +3°C. aerul comprimat trebuie uscat.almig. dupa racirea ulterioara.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Este necesar sa fim atenti întotdeauna sa nu alegem un filtru prea mic.3.3. am ales filtrul potrivit. care costa bani si energie. este recomandata filtrarea centrala. sa decomprimam acest aer pâna la presiunea necesara. Scaderea umiditatii din aerul comprimat supracompresie uscare prin refrigerare. daca este nevoie de aer de aceeasi calitate în întreaga retea de aer comprimat si aceasta calitate nu este speciala. 3.3. respectiv folosirea combinatiei dintre filtrarea locala si cea centrala. este recomandata filtrarea locala. ca urmare a cãderii de presiune de pornire mai mari. a poluarii mai rapide si a duratei de viata mai reduse. pe baza celor de mai sus. poate fi vorbadoar de filtrare locala. pânã la valorile date. adica cea referitoare la locul de amplasare a filtrelor. pe cât posibil la un nivel la care sã nu se mai separe apã din aerul comprimat. pentru ca la 6. tot mai ramâne o întrebare fara raspuns. În cazul în care este Figura 8. Se poate spune însa ca. cu prefiltru în În figura 9 dam exemple de utilizare a filtrarii locale si centrale în cazuri de utilizare identica. 7. prima metoda. Pentru caracterizarea umiditãþii aerului. se foloseºte o 24 www. În timpul uscarii. În cazul unor cerinte de calitate foarte severe. trebuie mai întâi sa comprimam aerul pâna la 40. uscare prin adsorbþie . Nu exista o regula general valabila. La acest procedeu. La ora actuala. Daca.ro . care indica tipul de filtru potrivit pentru diverse tipuri de compresoare si diverse domenii de de utilizare.3. Pentru a îndeparta umiditatea din sistem. umiditatea aerului comprimat este redusa. respectiv daca e bine sa realizam o statie de filtrare locala sau centrala. Pentru alegerea filtrului potrivit este recomandat sa se acorde atentie anexei nr. aproape ca nu se mai foloseste nicaieri datorita necesarului de energie foarte mare. modern. Filtru de aer nevoie de aer comprimat steril.0 bari. deoarece aceasta înseamna introducerea unor elemente de crestere a cheltuielilor. Scaderea umiditatii din aerul comprimat 3. iar apoi. supracompresia.7.

acea temperatura produsa în general de uscatoare. din aerul la presiunea data.6. punctul de roua sub presiune.Figura 9. Tehnica aerului comprimat foloseºte douã tipuri de puncte de rouã: punctul de roua atmosferic. punctul de roua si temperatura aerului comprimat coincid doar în cazuri exceptionale. acea temperatura sub care. În anexa nr. din aerul la presiune atmosferica porneste separarea umiditatii. s-a plasat diagrama punctului de roua al aerului. Conform principiul de functionare se utilizeaza doua modalitati de uscare.7. Moduri de filtrare localã ºi centralã în cazuri de utilizare identicã temperaturã numitã punct de rouã. desi unitatea sa de masura coincide cu cea a temperaturii . presiunea si umiditatea aerului. în care se poate gasi legatura dintre temperatura.ro . În legatura cu punctul de roua este important sa mentionam ca. prin racire.°C -. porneste separarea umiditatii. prin refrigerare si respectiv adsorbtie. 25 www. sub care prin racire. Folosirea lor este influentata si de punctul de roua care poate fi atins sub presiune.agkompressoren.

Principiul de functionare a uscatoarelor prin refrigerare Uscatoarele prin regfrigerare folosesc un bine cunoscut circuit al agentilor frigorifici.3. aplicat pe scara larga în tehnica de racire. în care evaporatorul (Fig.0 bari. (Fig. dupa trecerea prin uscator. Constructia uscatorului este prezentata în figura 10. scade umiditatea din aer prin aplicarea racirii.10. iese din acesta la o presiune de 7. la o temperatura de +30 °C si cu un punct de roua sub presiune de +2 °C. Acesta înseamna totodata ca umiditatea din aer nu se separa trecând prin retea pâna când aerul comprimat nu se raceste sub +2 °C.ro .4. Prin utilizarea uscarii prin refrigerare. aerul este racit la +2 °C si condensul obtinut în timpul refrigerarii se extrage în separatoarele de picuri de mare capacitate. punctul de roua minim sub presiune ce poate fi atins este de +2°C.almig.). Daca aerul s-ar raci sub aceasta temperatura condensul din schimbatorul de caldura ar îngheta si ar face imposibila functionarea uscatorului. 26 www. Aceasta determina în acelasi timp si limitele aplicabilatii si atingerii punctului de roua.5 °C Separator picuri Figura 10. Uscatoare prin refrigerare Uscarea prin refrigerare.3. 3 .0 bari si la o temperatura de +35 °C. În acest schimbator de caldura. Pentru ca în sistem sa nu ajunga aer comprimat la +2 °C. asa cum arata si denumirea.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 3. aerul rece este încalzit cu aerul comprimat cald sosit din compresor întrun schimbator de caldura aer-aer (Fig. Deci.10.10.2) este un schimbator de caldura aer comprimat – freon. aerul comprimat care iese din compresor la o presiune de 7. cu ajutorul acestor uscatoare.1-5). Temperaturã intrare = 35°C Temperaturã ieºire= 27°C Schimbãtor de cãldurã aer/aer Compresor de frig cu schimbãtor de cãldurã Aer comprimat la cca.

De materialele absorbante folosite depind punctul de roua sub presiune si temperatura de regenerare necesara. Producatorii dau debitul recalculat pentru parametrii +20 °C si 1. Agentul absorbant se satureaza dupa adsorbtia unei anumite cantitatide apa. uscatoarele prin refrigerare se pot gasi într-o gama larga de capacitati.3. În prezent. Oxid de aluminiu activat (Al2O3). Uscatoare prin refrigerare ALMiG ADQ 3. calculul se face pornind de la o temperatura a aerului comprimat de +35 °C si o presiune de 7. în serie între 0..5. Figura nr. Silicagel (SiO2). în timp ce temperatura aerului nu se modifica. punct minim de roua sub presiune-50°C. si atunci.0 bar de la intrarea în compresor. nu este suficient. Aceasta regenerare se realizeaza în majoritatea cazurilor pe calea transmiterii caldurii. se impune folosirea unui alt procedeu de uscare. regenerare la 120-180 °C. asigurat de catre uscatoarele prin refrigerare. Figura 11.3-300 m3/min.agkompressoren. 2.Punctul de roua sub presiune atins în uscatoarele cu racire depinde de caracteristicile aerului ce intra în uscator. În cazul unor valori reale diferite de acestea. Materialele absorbante cele mai des folosite sunt: 1.0 bari. datele oferite în catalogul uscatoarelor trebuie corectate.000 m3/min. punct minim de roua sub 27 www.11 prezinta o familie de uscatoare ALMIG.ro . Uscatoare prin adsorbtie În cazul în care punctul minim de roua sub presiune de +2 °C. în timp ce la intrarea în uscatoare. iar în cazul unor solicitari speciale se produc chiar pâna la 10. Esenta uscarii prin adsorbtie este ca materialul adsorbant leaga fizic umiditatea din aerul comprimat prin condensare capilara. în scopul atingerii în continuare a efectului de uscare trebuie îndepartata apa din el.

almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT presiune -60°C. care se aseaza în materialul absorbant. la care regenerarea se face fãrã utilizarea unei surse de cãldurã. SiO3). se construiesc în trei variante: uscãtoare cu adsorbþie cu regenerare la rece. Aparitia viziunii energetice în tehnica aerului comprimat a condus la faptul ca mai multe firme au realizat uscatoare prin adsorbtie la care 28 www. Uscatoarele prin adsorbtie. punct minim de roua sub presiune -90°C. Principiul de functionare a uscatorului cu adsorbtie 3. Filtre moleculare (Na. uscatoare cu adsorbtie regenerate cu sursa de caldura externa. AlO2. indiferent de absorbantul utilizat. avuta la dispozitie în general ca reziduuri. la care necesarul de caldura pentru regenerare este asigurat prin utilizarea unei cantitati de caldura externa. la care necesarul de caldura pentru regenerare este asigurat în general de corpuri de încalzire electrice. Si aici este nevoie de putin aer comprimat (2-3 %) pentru a putea elimina aburii evaporati. Aceste valori se modifica în functie de presiunea si temperatura aerului comprimat. regenerare la 170-300 °C. Construcþia unui astfel de uscãtor este arãtatã în fig. Intrare aer comprimat Ieºire aer comprimat Figura 12. Aceasta serveste la încalzirea aerului care este transmis prin agentul de regenerare de o suflanta mica.ro . regenerare la 200-350 °C.12. uscatoare cu adsorbtie regenerate cu sursa de caldura interna. ci doar prin utilizarii unei cantitãþi mici (8-20 %) din aerul comprimat produs de compresor.

În cazul unor anumite compresoare. lubrifierea corespunzatoare este deosebit de importanta. consumul de aer comprimat si de energie electrica este nul.4. încât în cursul înaintarii prin conducta.14 se poate vedea imaginea unui ungator de linie. deci joaca un rol important în producerea rentabila a aerului de înalta calitate. trebuie sa se insiste pentru unitatilor traditionale de tratare a aerului (Fig. în aerul comprimat trebuie introdus lubrifiant la locul de iesire. Date fiind aceste aspecte.agkompressoren.regenerarea are loc cu caldura reziduala a aerului comprimat din compresor. Calitatea aerului si consumatorii Calitatea aerului comprimat ajuns la consumatori are doua componente: calitatea aerului produs de catre compresor si modificarea acestuia în timpul tratarii si distributiei. de exemplu 50. Ele intra în discutie cu adevarat doar în locurile în care este necesara uscarea unor cantitati mai mari de aer. deoarece în cazul aceluiaºi numãr de unelte. realizeaza lubrifierea acestuia. sarcina de tratare consta în asigurarea calitatii corespunzatoare a aerului. Acest dispozitiv se monteaza pe ramificatia catre un grup de consumatori. astfel: scade cantitatea de ulei utilizat pentru ungerea utilajelor. sau direct pe conducta principala de aer comprimat. determina scaderea randamentului si defectarea lor înainte de termen.ro . aparatul de pulverizat ceaþa de ulei 29 www. el nu se separa si. Uscatoarele prin adsorbtie. Absorbantul poate fi de doua feluri.m3/ora. nu se acorda suficienta atentie completarii sistematice a ungatorului de linie. care transmite uleiul în aerul comprimat sub forma unei cete atât de fine. fiind între –5 si –20 °C. Aparatul de pulverizat ceata de ulei cu cea mai mare capacitate este potrivit pentru tratarea aerului comprimat de 900 m3/ora. Ungerea necorespunzãtoare duce la cresterea uzurii partilor componente care se freaca. Acest lucru este obligatoriu pentru o utilizare rentabila si sigura a elementului pneumatic sau uneltei pneumatice.23.5.000.6). La astfel de uscatoare. Punctul de roua sub presiune care poate fi atins depinde de felul absorbantului folosit. a filtrului de aer si a ungatorului de linie. Aceasta solutie are numeroase avantaje fata de producerea traditionala a aerului. 3. Tehnica aerului comprimat utilizeaza pentru lubrifierea uneltelor sisteme din ce în ce mai moderne. La ora actuala se utilizeaza pe scara larga si aparate de pulverizare a cetii de ulei. Chiar si când ele exista. substanta lichida sau solida. ajungând la consumator. În fig. sunt utilizate în tehnica aerului comprimat în cazuri foarte rare. În majoritatea cazurilor de retele de aer comprimat din tara. Esenþial pentru uscarea prin adsorbþie este cã absorbantul leagã pe cale chimicã umiditatea din aer ºi constituie cu acesta o solutie. ceea ce atrage dupa sine cresterea cheltuielilor de întretinere (Fig. La un grup important de consumatori.13). în ciuda constructiei lor simple.

13.8 bari duce la scãderea cu cel puþin 25% a pierderilor cantitative apãrute în reþea. deoarece continutul de ulei din aerul evacuat de consumatori reprezinta doar 5 % din cel al sistemelor clasice scade necesitatea întretinerii consumatorilor si creste siguranta lor de functionare ca urmare a lubrifierii sigure si de mare randament. specifice sistemelor clasice de tratare a aerului. nu existã cãderi de presiune în instalaþie. scade poluarea. Efectul lubrifierii asupra parametrilor uneltelor pneumatice 30 www. pot fi eliminate din reþeaua de aer comprimat. Figura nr. cu risc potenþial de scurgere. care faþã de sistemele clasice face posibilã economisirea energiei corespunzãtoare la 0.almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT asigurã un efect corespunzãtor de ungere chiar ºi cu 10 % din consumul de ulei al sistemului clasic.ro . deoarece multe racorduri cu filet. rezervorul mare de ulei asigura perioade de completare la 6 luni.

. are o influenta importanta asupra utilizarii energiei din întregul sistem si asupra productiei.15.agkompressoren. Influenta întretinerii asupra randamentului uneltelor neumatice 31 www.cantitatii de aer comprimat consumate. ca si cresterea consumului de energie.ro . Toate efectele defavorabile enumerate anterior. Unealta prost întretinuta se uzeaza mai repede decât ar trebui. . Figura 14. pot fi înlaturate printr-o întretinere sistematica. Nu este indiferent ce solutie se alege pentru îndeplinirea sarcinilor date.sigurantei productiei.consumului de energie industriala. respectiv pentru satisfacerea cerintelor consumatorilor.5. . 3. si ca urmare a acestui fapt nu poate da randamentul nominal nici chiar în conditii de presiune si de debit de aer identice.0 bari a a e r u l u i c o m p r i m a t . Ungator de linie Asa cum se poate vedea din graficul prezentat în fig. deoarece are efect asupra: . Randament % 6 bar 100 6 bar 5 bar 80 60 unealtã bine întreþinutã unealtã prost întreþinutã 40 20 20 40 60 80 100 Turaþie % Figura 15.Dupa cum reiese si din aspectele tratate anterior.productivitatii uzinei. Ca urmare a întretinerii proaste intervine o scadere a capacitatii egala cu efectul presiunii scazute a retelei. este evident ca energia necesara pentru producerea aerului comprimat este în strânsa legatura cu problemele de calitate. Efectul întretinerii asupra utilizarii Întretinerea. ca tot ceea ce este legat de utilizarea aerului comprimat.puterii consumatorilor. o unealta prostîntretinuta nu este în stare sa lucreze cu capacitatea de 100% nici chiar în conditiile de suprapresiune de 6. .

se poate determina si specificul consumului uzinal. utilizarea optima a aerului comprimat. este cea mai simpla. la alegerea compresoarelor noi. Cu un program ritmic de masurare corespunzator. din punct de vedere energetic. Presiune (bar) K1 Nr. este necesara instalarea unei diafragme de masurare sau a unui contor de gaz.0 8.80 Figura 16. Debitul de aer comprimat Debitul de aer comprimat produs cu ajutorul unui compresor este potrivit consumatorilor daca asigura un randament de 100% la presiunea prevazuta de producator. În al doilea rând acela în care trebuie ales un compresor corespunzator unui sistem de aer comprimat complet nou. Chiar si în conditii de întretinere atenta. Valoarea erorii este influentata desigur de mai multi factori si poate ajunge chiar la 40%. În cazul retelelor existente.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Cu ajutorul acesteia se poate asigura. poate fi deosebit de diferita fata de valorile nominale date din fabrica. folosind datele de exploatare ale compresorului. 3. Din acesta. trebuie sa se cunoasca necesarul de consum ale sistemului de alimentat. este foarte important ca. Ca rezultat al acesteia se poate afla cu exactitate transportul de aer real al compresorului. Masurarea la aspirare. La stabilirea cerintelor se analizeaza doua cazuri.ro .0 1.4 2 4 6 8 0. valorile date de tabelul indicator al compresoarelor vechi. Masurarea este importanta deoarece momentan nu se cunoaste o metoda de calcul cu care sa se determine necesarul de aer comprimat al unei 32 www.8 1.0 7. în nici un caz. Se poate mãsura debitul aerului la aspirare si la iesirea din compresor.6. De aceea. acela în care în locul unui compresor vechi trebuie instalat unul nou. Pentru masurare exista mai multe posibilitãþi.produs de compresor.85 0. Pentru a stabili puterea compresorului.0 0.2 1.96 0. consumatori K2 5. compresoarele noi se aleg doar dupa determinarea prin masurare a consumului de aer comprimat industrial.almig. puterea compresoarelor învechite. exploatate de mai multi ani. sa nu se ia ca baza. în conducta de aspirare a compresorului.90 0. Influenta presiunii aerului comprimat ºi a numarului de consumatori asupra cerintelor cantitative În cazul masurarii efectuate la iesirea din compresor. Astfel se obtine debitulde aer comprimat – partial sau total . se poate calcula simplu consumul de aer comprimat. În primul rând. cu anemometre.0 6.

10 Figura nr. nu se pot determina nici pierderile pe retea. La alegerea compresoarelor noi.30 0. Rezultatele astfel obtinute trebuie marite cu cresterea consumului de aer comprimat prevazuta în proiectul de dezvoltare viitoare. Calculul aerului comprimat necesar constituie o problema la un anumit nivel de uzura al consumatorilor si. Este important sa se stie ca rezultatele masurarii contin si pierderile din întregul sistem. ce urmeaza sa fie realizate. În cazul sistemelor noi de aer comprimat. trebuie luat în considerare efectul reducerii consumului din proiectul de reconstructie elaborat pentru scaderea pierderilor. Aceasta valoare reprezinta necesarul de aer comprimat al sistemului dat.17 Factori de exploatare 33 www. ºi anume: K 3 Masina de gaurit Maºinã de ºlefuit 0. pe baza de calcul. Datele consumului din catalogul de fabricatie primit pot fi totalizate numai luând în considerare factorii ce pot influenta consumul.15 0.fabrici sau uzine la punctele de racord ale consumatorilor. respectiv cu o rezerva de 20%.20 0. debitul necesar se poate determina numai pe baza de calcul. nici productia reala a compresoarelor. datele de pornire le constituie numarul si tipul consumatorilor de aerprevazuti. Aici.ro .agkompressoren.40 Masina de Soneta cu berbec Ciocan pneumatic Pistol de purjare 0.

din punct de vedere energetic. simultaneitatea. în lipsa datelor din cataloagele de fabricã. cresterea consumului ca urmare a uzurii uneltelor.05. deoarece compresorul ales în mod gresit înseamna oricum o pierdere energetica. K1 = Figura 16. m3/min. acesta trebuie sa functioneze mult timp în gol. 34 - www. Deci. compresorul va functiona mereu în sarcina. Doar cunoscând aceste date se poate începe alegerea compresorului corespunzator.2 prezinta un exemplu în acest sens. (Cap. K4 = 0. Anexa 7.).7.almig. Daca. Daca puterea compresorului este prea mare comparativ cu cerintele consumatorilor. trebuie sa examinam efectul pe care îl are asupra acestuia sistemul de aer comprimat aflat între compresor ºi consumatori.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT numarul uneltelor de acelasi tip . n = numarul uneltelor identice Debitul total necesar este suma debitelor necesare ale diferitelor tipuri de unelte la care se adauga o rezerva de 20%: Q = (Q1 + Q2 + Q3 + …) x 1. Este util ca acest calcul sa se efectueze pe tabel rezumativ.5. Acest lucru se manifesta prin scaderea randamentului consumatorilor. K2 = Figura 16 valoarea suprapresiunii din retea. gradul de exploatare a uneltelor. Din punctul de vedere al consumului de energie. Daca debitul de aer pus la dispozitie este mai mic decât cel necesar.10. Tot în anexa s-au plasat câteva tabele care. în baza celor de mai sus. K3 = Figura 17. iar. mai are importanta si numarul si capacitatea compresoarelor utilizate pentru a satisface consumul necesar dat (Cap. dispunem de cerinþele consumatorului.4 ºi 7. unde: q1 = necesarul de aer comprimat din catalog pentru tipuri identice de unelte. Cititorul poate gasi datele de consum ale cilindrilor pneumatici si duzelor de aer în anexele 7. este optim acel compresor care functioneaza tot timpul în sarcina. pentru tipuri identice de unelte.5. debitul necesar de aer comprimat se poate calcula aplicând urmatoarea relatie: Q1 = (q1 x n x K1 x K2 x K3) x (1.2 m3/min. da debitul necesar de aer pentru unelte de aer comprimat folosite într-un cerc mai larg.). Anexa nr.ro .3.4. dar nu va putea asigura presiunea optima.1.3. pierderea cantitativa din retea: K5 = 0. ajuta la determinarea debitului necesar de aer comprimat.0 +K4 + K5) m3/min. În afara de stabilirea datelor cantitative. are o mare importanta determinarea cerintelor cantitative.

1 Rezervoare de aer comprimat Masinile si uneltele actionate cu aer comprimat necesita pentru functionare ireprosabila un debit de aer continuu. care se aduna în partea inferioara a rezervorului. (vezi fig.0 bar. . Întrucât fiecare tip de pierdere cauzeaza cresterea consumului de energie al statiei de compresoare. Pe baza recomandarilor astfel facute. care se realizeaza prin utilizarea unui rezervor de aer comprimat corect dimensionat. este corespunzator din punct de vedere energetic acel sistem de distribuire a aerului comprimat. DISTRIBUIREA AERULUI COMPRIMAT Teoria pretinde de la un sistem optim de distribuire a aerului comprimat ca.Amortizarea pulsatiei Figura 18. 4. Frecvenþa de cuplare a compresorului depinde de mãrimea respectiva a electromotorului (vezi tabelul din figura 19). chiar daca nu pot sa le elimine. care se comprimat amortizeazã prin volumul rezervorului. Din pacate.Separarea condensului Prin racirea aerului comprimat. respectiv cadere de presiune.CAPITOLUL IV.agkompressoren. pe peretele rezervorului se formeaza condens.ro . lacuite sau zincate interior si exterior. aceasta nu se poate realiza în practica deoarece. de unde se poate evacua fara probleme. chiar si la reteaua construita si întretinuta foarte bine. Rezervor Compresoarele refulante produc un flux vertical de aer pulsativ de aer comprimat. se straduiesc sa le reduca la un nivel acceptabil. care compenseaza în retea variatiile consumului de aer comprimat si.scaderea de presiune pe toata reteaua este de maximum 1. prin aceasta.Stocare de aer comprimat Compresorul creeaza în rezervor un volum de stocare. Rezervoarele pot fi grunduite. în decursul distribuirii sa nu varieze debitul.în calitatea aerului nu exista modificari. se produce pierdere cantitativa.pierderea cantitativa pe retea este de maxim 5%. 35 www. în care : .Ele îndeplinesc urmatoarele sarcini: . în executie verticala sau orizontala. presiunea si calitatea aerului. . . 18). . frecventa de comutare a compresorului. specialistii.

1 Calculul dimensiunii rezervorului O valoare ajutatoare pentru determinarea marimii compresorului furnizeaza formula de mai jos.75 m V= 4 x 8 h -1 x 2 bar 4 x zs x Ä p Un rezervor standard de aer comprimat exact la aceasta dimensiune nu exista.1992. De aceea se alege unul de dimensiunea cea mai apropiata posibil.1. recipientele de presiune. Frecvenþa de cuplare a V 3= volumul rezervorului de aer comprimat în compresoarelor în funcþie de m 3 mãrimea motorului de acþionare Volef = debitul volumetric in m /ora (DIN 1945) pR = 1 bar zs = 8 h Äp= 2 bar 240 m 3 / h x 1 bar Vol ef x p R 3 = =3.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Putere nominala kW 7.ro . la punere în functiune trebuie supuse verificarii de prima data.06. mai mic sau mai mare. 36 www.5 11 pâ na la 55 75 pâ na la 160 200 pâ na la 450 Frecventa orara permisa de cuplare a motorului 20 8 pânã la 6 4 3 4. Recipientele sub presiune.almig. Decretul pentru recipientele de presiune di 25. 4.2. Pentru exemplul de mai sus ar veni în discutie un rezervor de 3000 l sau de 4000 l.1. începând de la un produs al presiunii – capacitatii de la 1000 în sus trebuie supuse suplimentar la verificari periodice de catre specialisti (de ex. începând de la un produs al presiunii – capacitatii de la 200.1992.06. La instalatii multiple ea se refera la compresorul de sarcinãde vârf: Vol ef x p R V= 4 x zs x Ä p Pentru: Volef = 240 m3/ora = 4 m3/min pR = 1 bar unde: Figura19. Prevederile legale pentru rezervoare de aer comprimat sunt: Decretul 6 la legea sigurantei aparatelor din 25.1. TÜV).

construirea si functionarea lor este influentata de mai multi factori. Fiecare material trebuie sa asigure: . 20): 1. vom rezuma acele aspecte care. Elementele retelei de aer comprimat Aerul comprimat produs de compresoare ajunge la distribuire între consumatori pe conductele si elementele retelei de aer comprimat. În fiecare caz în parte.etanseitatea. modul de utilizare dat determina care material este cel mai rentabil. Elementele reþelei de aer comprimat prize (rezervã) compresor rezervor de aer 1 conducta si elemente ale statiei de compresoare. 3 conductã de distributie. au aparut si altele. Iata mai întâi problemele legate de conducte: 4. la alegerea materialelor. 4 conducta de racordare. Reteaua de aer comprimat poate fi împartita în 5 parti (fig. Conducta magistrala. Proiectarea. Conductele La alegerea conductelor nu exista reguli universal valabile. 2. Nomograma aflata în figura 37 www. 2 conducta magistrala. pe lânga retelele construite din conducte de otel traditionale.rezervor de aer postrãcitor separator de picãturi uscãtor prize Figura 20. pot veni în ajutorul specialistilor. Elemente de retea si de racordare.agkompressoren. Conducte si elemente componente ale staþiei de compresoare. . În cele ce urmeaza. iar diametrul ei pe baza debitului de aer comprimat. 5 elemente de retea si de racordare 4. Materialul conductei trebuie ales pe baza presiunii industriale.lipsa coroziunii.ro .2. reteaua de aer comprimat este un sistem de conducte si de elemente de retea. 3. În ultimii ani.rezistenta si . Prin urmare.1. Conducta de racordare 5. de exemplu retele construite din materiale plastice sau din metale neferoase. Conducta de distributie 4.2.

4 5000 200 100 Lungime conductã m 50 40 30 0. De aceea este foarte important de reþinut cã nu este voie sã se instaleze conducte din material plastic în staþia de compresoare (Fig.15 500 1000 2000 1000 500 3 4 100 7 70 5 10 15 20 0. din cauza temperaturii mai ridicate ce apare acolo în general! 10 20 Debit aspirat m3/h 500 400 300 50 100 200 10000 5000 2000 250 200 150 Suprapresiune bar 2 0.0 1. nomograma este utilizata în cazul cunoasterii oricaror patru date caracteristice dintre cele cinci.almig.04 0. În cazul retelelor construite din material plastic.20. PI 10 si PI 16 (presiune înalta = PI) . independent de temperatura.2 0. Odata cu cresterea temperaturii scade rapid presiunea maxima admisa si durata de functionare. exista o corelatie strânsa între presiunea maxima de lucru si temperatura aerului comprimat.03 0.3 0.5 0.ro .1).MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 21 ofera ajutor la determinarea diametrului de teava aferent conditiilor de lucru date. iar în cazul conductelor confectionate din cupru poate fi de 140 bari. pentru determinarea celei de-a cincea.1 0.7 25 20 1. Treptele de presiune date de producatori – PI 6.05 0. durata de viata a conductelor este de 50 de ani. Nomograma pentru alegerea diametrului corespunzator al conductei 38 www. Fireste.se refera la temperatura aerului comprimat de 20° C. Rezistenta la presiune în cazul tevilor de otel si de otel inoxidabil este de 80 bari.5 Diametru interior conductã mm Pierdere de presiune bar Figura 21. În acest caz.07 0.

În acest sens sistemele din material plastic sunt în avantaj fata de materialele obisnuite.85% decât a conductelor de otel cu dimensiuni identice.agkompressoren. Montarea lor este simpla. pe cât posibil. Pe lânga materialele plastice conventionale. Si din acest punct de vedere. iar cele mai bune sunt cele facute din polipropilena si din poliamid. Raportul presiune-temperatura la conductele din material plastic 39 80 °C www. conductele din material plastic si de cauciuc sunt cele mai preferate. Din acest punct de vedere. pe piata se pot gasi si materialele speciale ale unor firme. nu numai pentru ca ea influenteaza rezistenta la transport.10 bari. Este ideal acolo unde nu este nevoie. Din punctul de vedere al alegerii conductelor potrivite. se poate vedea raportul temperatura . respectiv operatiunile periodice de întretinere pot fi efectuate ti de persoane necalificate. cele mai rele sunt conductele din PVC si din polietilena. masa lor fiind mai mica cu 60 . AGRE TEC.ro . ca de ex. care este în prezent materialul ce dispune de calitatile cele mai convenabile pentru construirea retelelor de max. deoarece netezimea peretilor interiori este cu o treapta mai buna decât cea a tevilor din otel. În figura 22. de întretinere. În figura nr. Din acestea din urma pot fi facute si retele de înalta presiune (max. este importanta netezimea interioara a peretilor conductelor. ci si pentru ca aceasta are influenta si asupra eventualelor depuneri formate în conducte.100 bari). conductele din material plastic sunt considerate Bar avantajoase fata de cele din otel. Alegerea este influentata de usurinta la instalare si de masa totala a sistemului.presiune pentru conducta realizata din acest material.23 se pot vedea câteva sortimente de conducte si elemente de asamblare din material plastic.Din punctul de vedere al rezistentei la temperatura. 16 14 12 10 8 6 4 2 0 20 30 40 50 60 70 Figura 22. Un punct de vedere important în alegere îl constituie si nevoia de întretinere.

cerinþele consumatorilor fac necesarã crearea racordului corespunzãtor.2 bari. În cazul unui diametru al furtunului ales din catalog conform cerintelor consumatorilor. dar pierderile sunt mai mari decât c â º t i g u l p e n t r u c ã : .20.creste uzura instalatiilor de consum . ªi în racordurile proiectate ºi fabricate cât se poate de bine apare o scadere de presiune de min. racordul rapid (9). mai devreme sau mai târziu. 2. adicã dintr-un filtru de aer.almig. Pornind dinspre consumator se vede. La racordurile corecte deci. Acum nu se ia în considerare regulatorul de presiune.2 bari. Pentru realizarea unui racord corect figura nr.). respectiv energia aferentã acestuia.scade siguranta productiei 40 www.2 bar pe ungãtor: 0. care are ca scop sa împiedice scurgerea libera a aerului comprimat atunci când se schimba o unealta. în primul rând.2 bar pe furtun: 0. 25 prezinta câteva exemple. eventual. Consumatorul primeºte aerul comprimat de la branºamentul racordat sus (2) ºi de la conducta de distribuþie (1). 0.2 bar pe filtru: 0. care poate fi executat drept. Din punct de vedere energetic în caz de realizare optimã aceasta este: la cuplã rapidã: 0. 2.0 bari.5.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 4. Oricum. iar un compresor prost ales în faza iniþialã nu va mai fi capabil sã asigure presiunea corespunzãtoare. caderea de presiune aparuta într-un furtun drept de 5 m lungime este de 2. pentru cã scopul cãderii de presiune apãrutã pe acesta este tocmai acela de a asigura presiunea necesarã funcþionãrii corespunzãtoare a consumatorilor. Elementele de retea Dintre elementele de retea ce se afla în retea trecem în revista acum acelea care se afla la racordurile consumatorilor (fig. în orice împrejurare apare pierdere de presiune. respectiv în spirala.6). Acest lucru se asigurã doar de robinete cu bilã moderne ºi de bunã calitate. Rezistenþa maximã a unui filtru bun ºi a unui ungãtor de linie este de 0. Înaintea furtunului se gaseºte unitatea de preparare a aerului compusã din 3 pãrþi (5. aceste elemente lipsesc din sistemul existent.2 bar ------------------total: 0. un regulator de presiune ºi un ungãtor de linie.8 bari. O scadere de presiune identica are loc în cazul furtunului în spirala de 3 m lungime. Înainte de unitatea de pregãtire a aerului se gãseºte o supapã de închidere ( 3 ) care trebuie sã aibã rezistenþa 0. Lipsa elementelor de reþea poate crea la o primã vedere falsa impresie cã utilizatorul economiseºte o cãdere de presiune de 0. Urmatorul element este furtunul (8).ro . chiar ºi atunci când.8 bari Aceasta este o pierdere de presiune care trebuie avutã oricum în vedere la determinarea presiunilor finale ale compresorului.

- creste cantitatea de aer comprimat utilizat de consumatori - scade durata de viata a instalatiilor de consum - creste necesarul de piese de schimb si de întretinere. 4.3. Pierderile de presiune din reþea Trecând prin reþea, presiunea aerului comprimat scade ca urmare a rezistenþei. Însã nu doar elementele din reþea au rezistenþã, ci ºi conductele. De aceea, pentru ca rezistenþa conductei sã nu ducã la mãrirea în continuare a rezistenþei relativ mare a elementelor din reþea, energeticienii au stabilit niºte norme foarte severe. Într-o reþea optimã de aer comprimat valoarea scãderii presiunii apãrute în conducte nu poate depãºi urmãtoarele (Figura 20. 2-3-4): - Conducta magistralã: 0,01 bari - Conducta de distribuþie: 0,03 bari - Branºament: 0,03 bari În cazul reþelelor dimensionate corespunzãtor, scãderile de presiune pot fi uºor respectate. Anexele nr.7.8. ºi 7.9., precum ºi nomograma din figura nr.21, oferã ajutor în dimensionarea ºi calcularea scãderilor de presiune. Doar în condiþiile acestor valori scãzute este sigur cã scãderea maximã a presiunii în toatã reþeaua de aer comprimat nu depãºeºte 1,0 bari. Prin utilizarea valorilor date în capitolul 4.1.2, scãderea presiunii întregului sistem aratã astfel : Uscãtoare de aer ºi filtre: 0,10 bari Conducte: 0,07 bari Elemente de reþea: 0,80 bari ------------Scãdere de presiune totalã: 0,97 bari Raportat la 1000 m³ aer comprimat produs, scãderea de presiune de 0,1 bari = 0,8 kWh energie. Tocmai de aceea este foarte importantã descoperirea pierderilor ºi diminuarea scãderilor de presiune apãrute pe reþele ºi elementele sale. 4.4. Pierderile cantitative pe retea Cea mai mare problemã energeticã a reþelelor de aer comprimat din þarã este pierderea cantitativã pe reþea. Conform unor estimãri prudente, pierderile pe reþea în þarã ajung la 35-40%. Acesta înseamnã cã aproximativ 0,5 x 106 kW din capacitatea motoarelor de circa 1,5x106kW instalate pentru antrenarea compresoarelor funcþioneazã mii de ore pe an ca sã compenseze pierderile datorate fisurilor din reþea. Figura 26 furnizeazã date orientative despre cât aer comprimat de 6 bari iese printr-o fisurã cu diametrul dat, ºi de ce putere este nevoie pentru producerea acestuia.
41

www.agkompressoren.ro

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
Diametrul real mm Pierdere de aer 6 bar m³ /ora Pierdere de energie KW

1

4,42

0,3

3

40,1

3,1

5

111,4

8,3

10

445,6

33,0

15

1004

85,0

Figura 26. Pierderi cantitative caracteristice
Daca printr-o întretinere sistematica si printr-o reconstructie a retelei aceste pierderi s-ar putea reduce la valoarea optima de 5%, aceasta reducere ar constitui o contributie importanta la programul general de reducere a consumului de energie electrica din tara. Cantitatea de energie imensã consumatã pentru acoperirea pierderilor duce la creºterea cheltuielilor anuale pentru energie ale întreprinderilor . Pentru a produce 1 m³ de aer comprimat, compresoarele moderne în funcþie de presiunea finalã - utilizeazã 0,09 …0,1 kWh de energie electricã. De aceea trebuie elaborat un program care sã stabileascã mãrimea ºi locul pierderilor ºi în final sã propunã mãsuri pentru eliminarea lor. 4.4.1. Determinarea pierderilor cantitative datorate golirii rezervorului Pentru a calcula dimensiunile pierderii cantitative apãrute în reþea din schimbarea de presiune intervenitã în rezervorul de aer, trebuie sã cunoaºtem volumul exact al acestuia. Dacã se cunoaºte volumul
42

www.almig.ro

rezervorului de aer, trebuie mãsurat timpul pânã când, sub efectul neetanºeitãþii din reþea, presiunea scade de la o valoare datã la o altã valoare. Utilizând aceste date se pot determina valorile pierderii cantitative. La alegerea celor 2 nivele de presiune este bine sã se aleagã acele valori care sã aibã ca medie presiunea de funcþionare. Exemplu: Transportul real al aerului comprimat din compresoarele de aer comprimat într-o uzinã nu este cunoscut, de aceea dimensiunea pierderii din reþea se stabileºte pe baza schimbãrii de presiune din rezervorul de aer. Valoarea presiunii de funcþionare în zilele de lucru : 7 bari. Presiunea p1 de la valoarea de pornire de 8 bari (p1 = 8 bari), având compresoarele oprite ºi pauzã totalã de prizã, în rezervorul de VR = 500 l scade în t = 5 min la p2 = 6 bari. Pierderea din întreprindere se poate calcula cu aproximaþie din urmãtoarea corelaþie:

( VR ´ 2 ) p1 p VP = t
care, folosind datele din exemplu, are ca rezultat

500 l ´ (8 6) VP = = min . 200 l / 5 min .
Deci, pierderea este de 12 m³/ora. ? 4.4.2. Determinarea pierderilor cantitative din timpul de funcþionare în sarcinã a compresoarelor În toate acele locuri în care cantitatea de aer comprimat transportatã de cãtre compresoare este cunoscutã exact care însã nu în toate cazurile este identicã cu valoarea nominalã aflatã în tabelul de date valoarea pierderii cantitative în reþea se poate determina ºi din timpul de funcþionare în sarcinã a compresoarelor. Esenþa metodei este cã, în cazul pauzei totale de prizã, aerul comprimat produs de compresor pentru menþinerea presiunii din reþea este necesar pentru compensarea pierderilor din reþea (fig.27).

43

www.agkompressoren.ro

almig. Exemplu: Într-o uzinã funcþioneazã un compresor cu un debit de 5. 44 www...ro . în condiþiile opririi totale a consumatorilor.0 m³/min. totalul perioadelor de funcþionare în sarcinã T = timpul total de masurare Figura 27. În timpul mãsurãtorilor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT t = t 1 + t 2 + t 3 + …. Mãsurarea pierderii pe reþea pe baza timpului de funcþionare a compresorului În timpul mãsurãtorilor se pun în funcþiune atâtea compresoare câte sunt necesare pentru a obþine o putere suficientã ridicãrii presiunii din reþea la puterea de pornire. Valoarea presiunii de funcþionare în zi de lucru: 8. valorile presiunii trebuie sã fie alese pe cât posibil astfel încât valoarea medie a acestora sã fie presiunea de funcþionare.0 bari.

a consumului specific de energie (kWh/m³) si a pierderii în reþea (VP m³/orã). Cunoscând unitatea de cheltuialã pentru energie putem sã o exprimãm ºi în bani. 1. timpul total al mãsurãtorilor. T în care: VK = 5. Daca dupa auz nu se poate determina exact locul de scurgere. atunci se poate apela la clasica apa cu sapun. respectiv la sprayurile ceva mai moderne pentru detectarea neetanseitatilor.3. Din înmulþirea orelor de funcþionare anualã a staþiei de compresoare (orã/an).0 m³/min. presiunea în reþea se ridicã la maximum ºi instalaþia se parcurge pe tot traseul conductelor aerului comprimat. Determinarea neetanºeitãþilor Dacã se ºtie deja care este pierderea în reþea ºi cât costã aceasta. Odatã cu cãutarea locurilor de scurgere trebuie controlate cu 45 www. Sâsâitul puternic este semnul sigur de neetanºeitate.Pierderea în reþea se poate determina aproximativã: cu urmãtoarea relaþie Vk ´ t V p =. În primul rând trebuie controlate legaturile si racordurile filetate si flansate. respectiv la conducte. 4.0 ´ 150 V p = =3 / min .agkompressoren. Rareori apar scurgeri la legaturile sudate. T = 700 sec. adicã dimensiunea pierderii de energie (kWh/an). Prima metodã este aceea prin care.4.ro . obþinem necesarul anual de energie pentru producerea pierderii cantitative. totalul timpului de funcþionare în sarcinã. în pauza de funcþionare. Astfel din datele de mãsurare pentru pierderea în reþea obþinem valoarea: 5. t = 150 sec. trebuie determinate acele locuri în care aerul comprimat scapã din reþea.07 m 700 Prin cunoaºterea pierderilor cantitative se pot determina în continuare ºi alte date. debitul compresorului în funcþiune.

îngropat . trebuie ca oamenii sã înþeleagã cã aerul comprimat costã foarte mulþi bani ºi pierderea sa înseamnã multã risipã. 4. deoarece o retea gresit construita cauzeaza: consum de energie inutil randament scãzut al uneltelor pneumatice ºi productivitate scazuta.1 Reþele stabile. dimensiunii spaþiilor. Trebuie sã se acorde atenþie structurii clãdirii. de interior Condiþia de bazã a creãrii reþelelor de aer comprimat este aceea cã. structurile filtrelor ºi reductoarelor constituie o scarã largã de posibilitãþi de scurgere. Din cauza lipsei mobilitãþii ºi a imposibilitãþii de modificare a 46 www. Legãturile cu multe ºuruburi. înseamnã o jumãtate de rezistenþã faþã de instalare în sistem radial. Tema este tratata în doua parti distincte. Crearea reþelelor optime Sa urmarim în continuare care sunt acele probleme care influenteaza realizarea retelelor. în mãsura în care aceastã posibilitate existã ºi în care condiþiile de funcþionare. trebuie create reþele închise. Este oportunã crearea unui sistem stimulativ. în aºa fel încât toþi angajaþii întreprinderii sã considere economisirea aerului comprimat ca o problemã personalã. Conductele de aer comprimat se pot monta în douã moduri: .ro . Pentru ca aceastã muncã sã dea roade.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT deosebitã atenþie ºi unitãþile de pregãtire ale aerului ºi locul lor de racordare. respectiv în interiorul lor. Dacã neetanºeitãþile a fost localizate. 4. numãrului prizelor de preluare ºi plasãrii lor etc. Cel mai convenabil este când la conducta magistralã instalatã inelar sunt racordate conducte de distribuire tot în sistem inelar. Instalarea în sistem inelar în condiþii de cantitãþi identice.almig. inelare. nivelele.30% din pierderile cantitative din reþea au loc în aceste locuri. respectiv condiþiile de preluare o permit. poate începe lucrul pentru remedierea lor. O reþea instalatã într-un interior anume este influenþatã de foarte mulþi factori. În baza celor amintite anterior putem formula ideea cã. pentru fiecare spaþiu trebuie instalat un circuit separat care trebuie racordat la conducta magistralã. respectiv de interesare.suspendate sau pozate pe pereþi. Din experienþe rezultã cã 25 .5. numãrului de etaje. Modalitatea cea mai moderna de determinare a locurilor de scurgere o reprezinta folosirea detectorului cu ultrasunete. adica retele stabile de interior si retelele mobile de exterior. ungãtoarele de linie.5. pentru toate etajele. Prima variantã a fost la modã în special în perioada de început a industrializãrii.

stabile.8) trebuie instalat un robinet de evacuare a apei. 47 www. În figura 28 se vede o reþea de interior construitã din conducte de material plastic.2. ca sã nu constituie un obstacol pentru circulaþie ºi pentru transportul de marfã. conducta de distribuire trebuie plasatã la o înãlþime corespunzãtoare. Reþele mobile. aceastã metodã este mai rar utilizatã. Dacã hala este mare. Direcþia înclinaþiei este independentã de direcþia curentului de aer comprimat. Circuitul trebuie construit în aºa fel încât sã aibã o înclinaþie de 5% faþã de punctul dat. Figura 28.agkompressoren. de exterior Pentru construirea reþelelor de aer comprimat de exterior sunt valabile aceleaºi principii ºi recomandãri ca ºi la cele interioare. Reþea de interior cu conducte suspendate ºi / sau pozate Dacã conductele de aer comprimat sunt pozate pe pereþi.3). Desigur. datoritã faptului cã þevile nu sunt montate la vedere. Însã.5. ºi la acest punct (figura 28. În astfel de cazuri schimbarea cerinþelor consumatorilor se poate urmãri uºor ºi rapid în reþea. 4. pe pereþi ea este deseori preferatã ºi azi.poziþiei conductelor.ro . trebuie luate în considerare cerinþele speciale ale mediului ºi ale obiectivului propus. în funcþie de punctele de preluare trebuie introduse pe circuit niºte racorduri (figura 28.

trecând prin reþea. aerul comprimat cu conþinut de alcool se rãceºte ºi apa se separã din el. ea nu mai poate sã îngheþe pentru cã odatã cu apa se separã ºi alcoolul. Este important ca dozatorul de alcool sã se instaleze numai dupã compresoare care dispun de postrãcitor. în condiþiile consumului de energie cât se poate de scãzut.almig. Uneltele pneumatice sensibile ºi precise au capacitatea de a suporta max.29 vom examina pãrþile reþelei de exterior. Poate fi utilizat numai alcool cu conþinut de apã mai mic de 0. Deoarece toate elementele ºi uneltele pneumatice trebuie lubrifiate. Pentru 1 m³ de aer comprimat la 6 bari cantitatea de alcool necesarã este de max. Dacã e posibil acesta trebuie plasat aproape de consumatori. Urmãtorul element este separatorul de picãturi (3). În cazul reþelelor mobile. Astãzi multe firme fabricã deja pentru reþele exterioare ungãtoare care pulverizeazã cantitatea de ulei proporþionalã cu cantitatea de aer comprimat ce trece prin el asigurând astfel lubrifiantul necesar funcþionãrii uneltelor. Pe mãsurã ce. 48 www. O încãlzire deasupra unui foc poate duce rapid la deteriorãri. 50 °C. 8 picãturi. pentru cã temperatura aerului comprimat care intrã în el. Sarcina acestuia este sã apere uneltele de îngheþ apãrut în urma condensului iarna.ro . Încalzirea uneltelor înghetate este la fel de daunatoare . calitatea ºi presiunea necesare de aer comprimat cerute de consumatori. nu poate fi mai mare de 40 °C. pentru asigurarea parametrilor de mai sus este nevoie de alte instalaþii ºi elemente de reþea decât cele amintite în capitolele anterioare. Ceea ce ajunge în unealtã din cele max 8. dupã separatorul de picãturi. se gãseºte un ungãtor de linie (4). Din pãcate. picãturi ajunse în aerul comprimat prin dozatorul de alcool. Primul element dupã compresorul ce asigurã cantitatea ºi calitatea aerului comprimat corespunzãtor este un dozator de alcool (2). De aceea printr-un exemplu concret prezentat în figura nr. Acea soluþie conform cãreia alcoolul se toarnã în unealtã este periculoasã din cauza cantitãþii necontrolabile deoarece spalã lubrifiantul din unealtã ceea ce duce la o uzurã prematurã ºi la un consum crescut de aer. Dozatorul de alcool se plaseazã imediat dupã compresor pentru cã aici aerul comprimat este suficient de cald ca picãturile de alcool sã se evapore.5%. nu prezintã un astfel de pericol. în reþelele mobile din þarã nu se utilizeazã aproape deloc dozator de alcool deºi este singurul mod prin care se poate preveni îngheþarea uneltelor. exterioare. care are ca sarcinã separarea amestecului apã/alcool respectiv a apei condensate în timpul rãcirii. imediat înaintea uneltei. ca sã ajungã cât mai puþinã apã la aceºtia. Dozatorul de alcool proiectat ºi fabricat de o firmã de specialitate asigurã ca în aerul comprimat sã ajungã atâta alcool cât este necesar ca sã previnã îngheþarea apei.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT ªi un compresor mobil trebuie sã asigure debitul.

se poate afirma cã s-a fãcut al doilea mare pas pentru a crea un sistem optim de aer comprimat. Construirea reþelei mobile de aer comprimat de exterior 49 www.agkompressoren.Dacã construcþia ºi pierderile reþelei de aer comprimat corespund. respectiv se apropie de valorile luate la cunoºtinþã în acest capitol. Figura 27. Aerul comprimat produs într-un mod economic ajunge la consumator printr-o reþea corespunzãtoare din punct de vedere energetic.ro .

4.calitatea ºi .1. presiunea de refulare ºi presiunea necesarã consumatorilor. Dacã avem rãspunsul la aceste trei probleme. cã un compresor de aer trebuie sã asigure: . acest lucru nu se mai poate corecta ori se corecteazã cu soluþii foarte costisitoare în general.1. Din suma acestor valori se obþine presiunea de refulare P2. Alegerea soluþiei corespunzãtoare pentru scopul dat poate avea loc pe baza 50 www.5 + 0. Trebuie reflectat ºi asupra obþinerii aerului comprimat la presiune ridicatã din cel aflat la presiune joasã cu un compresor de ridicare (booster).9 bari pentru elementele de tratare a aerului. Din punct de vedere energetic. PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT Problema de bazã a producerii aerului comprimat este alegerea compresorului corespunzãtor. La aceasta se adaugã 0. prin aplicarea principiilor prezentate în capitolele anterioare.almig. nu este indicat ca în asemenea situaþii sã se producã prin decompresie din aerul comprimat cu presiune ridicatã cel cu presiune scãzutã. nu sunt identice. 5. în general. care este în general în jur de 0. un compresor este corespunzãtor dacã elementele ºi uneltele pneumatice antrenate de aerul comprimat produs de acesta pot lucra cu randament de 100%. În primul rând trebuie sã se defineascã. Desigur.debitul . cele douã presiuni. valoarea maximã a scãderii de presiune nu depãºeºte 0. acele cerinþe ceea ce pretindem de la compresor. în cazul unor utilizãri diferite.5 bari =0. Presiunea de refulare a compresorului Din punctul de vedere al presiunii de refulare. Iatã un exemplu de calcul al presiunii de refulare a unui compresor. Desigur. pentru furtunuri ºi cuple rapide (cap.1 bar pentru uscãtorul aflat în toate reþelele moderne precum ºi rezistenþa de 0. se poate trece la problemele care influenþeazã consumul de energie al compresoarelor ºi se poate începe alegerea compresorului potrivit. în cadrul aceleaºi unitãþi pot exista mai multe nivele diferite de presiune.5 bari. cu condiþia utilizãrii unei cantitãþi minime de energie.).presiunea de aer comprimat necesare consumatorilor.8 + 6.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL V. Se mai adaugã valoarea diferenþei de presiune reglatã la întrerupãtorul de presiune al automatizãrii compresorului.0 bari.1 bari (cap. (figura 30).).1 + 0. Într-o reþea dimensionatã corespunzãtor din punct de vedere energetic.2. Trebuie avute în vedere scãderile de presiune apãrute între racordul de ieºire al compresorului ºi racordul consumatorilor precum ºi diferenþele de presiune rezultate din funcþionarea compresorului.ro . pe bazã de criterii logice. Se poate spune.2. pretinsã de la compresor: P2 >7. Dacã la alegerea compresorului s-a omis ceva.4.1 0. Este oportunã construirea de sisteme independente pentru cele douã nivele de presiune. dupã instalarea sa.

Dacã consumul depãºeºte debitul produs. 51 www. (cap. pe lângã efectul de a influenþa consumul de energie. Pe factura de consum.3. compresorul poate sã menþinã presiunea la o valoare constantã doar atunci când debitul de aer comprimat produs de cãtre acesta este mai mare sau egal cu valoarea de aer comprimat consumat de cãtre utilizatorii cuplaþi la reþea.3.0 bar aduce cu sine cresterea energiei necesare compresorului cu 6-10%.). De aceea nu tratãm separat debitul de aer comprimat transportat de cãtre compresoare.ro . S-a rãspândit practica de a încerca. acest fapt se aratã în scãderea presiunii din sistem. cu ajutorul compresorului. Calcularea corespunzatoare a presiunii de refulare a compresoarelor are o importanta fundamentala din punct de vedere energetic. cea mai costisitoare.agkompressoren.. ci presupunem cã el depãºeºte în toate cazurile necesarul. echilibrarea lipsurilor de proiectare ºi întreþinere a reþelei de aer comprimat. ºi un efect de scãdere a presiunii.6. Aceastã soluþie este. la care se adaugã valoarea pierderilor din reþea. utilizatorul de energie plãteºte de mai multe ori preþul de reconstrucþie a reþelei. Creºterea presiunii are de altfel ºi o altã consecinþã care produce surplus de consum de energie. Supraconsumul de aer comprimat are însã.1. mãrit cu pierderi. sau a lipsurilor reþelei nedezvoltate proporþional cu pretenþiile consumatorilor. ºi anume supraconsum de aer comprimat la elementele pneumatice ºi sculele cu aer ce funcþioneazã în zonele de înaltã presiune (cap. În cadrul unui sistem. Aceastã creºtere semnificativã este un semnal pentru toþi utilizatorii care încearcã sã compenseze cãderea mare de presiune din reþeaua uzatã prin creºterea presiunii de refulare a compresorului. Ridicarea presiunii de refulare cu 1. ºi în acest caz. al consumatorilor cuplaþi la reþea.calculelor de economicitate.) Aceasta este de altfel condiþia care asigurã ca uneltele sã primeascã întotdeauna presiunea necesarã funcþionãrii optime. Presiunea scade pânã când echilibrul dintre debitul produs ºi cel consumatã nu se restabileºte la o nouã valoare a presiunii.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 52 61 Figura 28. Calcularea presiunii de refulare corespunzãtoare la un compresor www.ro .almig.

ro . de presiune ºi calitate dorite pentru compresor ne stau la dispoziþie pe baza cerinþelor concepute raþional.4.agkompressoren. Ele garanteazã întotdeauna o calitate stabilã. acesta echilibreazã în mod semnificativ balanþa comparativã dintre cele douã tipuri de compresoare. dacã pentru asigurarea unei cerinþe anume este nevoie de un compresor cu lubrifiere cu ulei sau unul fãrã ulei. atunci se poate trece la alegerea compresorului corespunzãtor. Avantajul de netãgãduit al compresoarelor fãrã ulei este cã aerul comprimat produs de cãtre acestea nu se impurificã cu ulei în camera de compresie. 5. pe care compresoarele cu lubrifiere cu ulei nu o pot garanta nici cu cele mai moderne sisteme de filtrare. 53 www. Dar. sunt mai avantajoase compresoarele fãrã ulei. Din punct de vedere al consumului de energie. uniformã a aerului comprimat. pentru aceeaºi putere. pe cât posibil în aºa fel încât sã se poatã asigura cerinþele cu cantitãþi minime de energie.2. este decisiv faptul cã consumul specific de energie al compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este de obicei mai scãzut decât al celor fãrã ulei (fig.2. preþul lor este cu mult mai scãzut decât al celor fãrã ulei..5. Iar necesarul de întreþinere a filtrelor compenseazã partea mai micã rãmasã din diferenþa de preþ. Din punctul de vedere al calitãþii. nu este de neglijat nici avantajul cã reþeaua nu se impurificã cu ulei ºi prin aceasta dispare pericolul unei eventuale incendieri a reþelei. dacã luãm în considerare preþul filtrelor necesare asigurãrii calitãþii aerului comprimat în cazul compresoarelor lubrifiate cu ulei. În timpul alegerii se pune deseori întrebarea: sã fie ales un compresor cu sau fãrã lubrifiere cu ulei pentru satisfacerea aceloraºi necesitãþi cantitative. Avantajul compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este faptul cã.31). Nu se poate da un rãspuns clar. În ceea ce urmeazã se gãsesc câteva aspecte care ne pot ajuta în gãsirea rãspunsului. trebuie ales tipul de compresor care sã corespundã cel mai bine acestora. Un alt avantaj al compresoarelor cu lubrifiere cu ulei este ºi faptul cã costurile legate de funcþionarea ºi întreþinerea lor sunt mai scãzute decât în cazul compresoarelor fãrã ulei. Pe lângã aceasta.3 Factori care influenþeazã consumul de energie al compresoarelor Dacã datele cantitative. Calitatea aerului comprimat produs de compresoare Dacã vrem sã alegem un compresor care sã producã aer comprimat ce corespunde cerinþelor calitative prezentate în capitolul 3. Tocmai de aceea ca ºi în toate cazurile în care este vorba de rãspunsul la o întrebare legatã de rentabilitatea sistemului de aer comprimat rãspunsul la întrebare trebuie dat prin analiza cerinþelor concrete ºi cu ajutorul calculelor de rentabilitate.

080-0.098-0. aceasta înseamnã cã trebuie luate în considerare atât debitul de aer comprimat produs cât ºi datele corectate cu pierderi la consumul de energie. Domeniile de utilizare ale compresoarelor cu piston. energia necesarã pentru comprimarea în douã trepte (figura 32. Consumul specific de energie caracteristic câtorva compresoare Al doilea aspect care influenþeazã consumul de energie al compresorului.). tabelul din figura 31 oferã o imagine apropiatã de realitate a valorilor consumului specific de energie pentru diferitele tipuri ºi principii de funcþionare ale compresoarelor. Tipul de compresor Cu piston mare Cu piston mic Cu ºurub mijlociu Cu ºurub mare Turbo mic Consum specific de energie Joule/litru kWh/m³ 217-300 0.C. furnizate pe baze identice ºi sã includã toate pierderile apãrute pe compresor. Unele standarde naþionale dau de altfel posibilitatea de a trece cu vederea anumite tipuri de pierderi ceea ce poate însemna în ultimã instanþã o eroare chiar de pânã la 25%. pe când în cazul unuia cu o construcþie mai puþin bunã. Problema legatã direct de construcþie este cea referitoare la numãrul de trepte prin care aerul ajunge la presiunea de refulare.098 363-427 0. Aºa cum se vede ºi în figura 32 consumul specific de energie al compresorului creºte direct proporþional cu presiunea de refulare. În privinþa consumului specific de energie.) este mai micã decât cea cu o treaptã (figura 32.almig. este construcþia.081 337-363 0.089-0.ro . ceea ce face ca. Determinarea acestei valori este posibilã prin analiza datelor puse la dispoziþie ºi a testelor fãcute pe compresoare. Aceasta este prevãzutã de cãtre standardul ISO 1217. utilizatorul sã se gãseascã pus în faþa unei dileme. deseori. La un compresor cu o construcþie bunã valoarea pierderilor de energie poate fi de doar 12%. deci este indicat sã se cearã de la producãtor datele calculate conform acestui standard. Cu toate cã valoarea consumului specific de energie poate diferi în funcþie de producãtor ºi de tipul de compresor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Pentru aceasta însã. Faþã de starea izotermã idealã (figura 32.115 Ungere ungere cu ulei fãrã ulei injecþie cu ulei fãrã ulei fãrã ulei Figura 31. este însã necesar ca toate datele avute la dispoziþie sã fie clare.100 363 0.098 371 0. În cazul unei presiuni de refulare de 7 bar. trebuie sã fie cunoscute acele probleme care influenþeazã consumul de energie necesar producerii aerului comprimat. Prima problemã o constituie alegerea principiului de funcþionare a compresorului. Pentru aceasta.A. cu ºurub ºi ale turbocompresoarelor se intersecteazã în multe cazuri.B. economisirea de energie la compresia în douã 54 www.). aceastã valoare poate fi cu mult mai mare.

Î n cazul compresiei C izoterme B cu douã trepte A cu o treapta (raport de presiune P2/P1) Figura 32. Tot de problema construcþiei þine ºi reglarea turaþiei. reglarea turaþiei este cea mai avantajoasã (figura 33. compresorul funcþioneazã în continuare fãrã sarcinã.ro . Dar. la un compresor ales corespunzãtor nici nu este nevoie de regulator de turaþie pentru cã în mare parte acesta trebuie sã funcþioneze în sarcinã completã. Aceastã reglare fiind deosebit de scumpã nu se poate extinde pe scarã largã. La ora actualã se fabricã doar compresoare mobile cu reglare de turaþie propulsate de motor diesel în serie. Formarea consumului specific de energie În astfel de cazuri este corespunzãtoare aºa numita reglare cu mers în gol mers în sarcinã (figura 33.). În cazul compresoarelor mai mari. puterea necesarã pentru mersul în gol fiind e aproximativ 16-18% din cea necesarã pentru mersul în sarcinã. deci puterea nnecesarã la mersul în gol este zero. deoarece consumul de energie este cel mai mare dintre 55 www.3). Aceasta este o reglare în douã puncte la care compresorul ori produce cantitatea totalã de aer comprimat ori nu produce deloc aer comprimat Mersul în gol la compresoarele de micã capacitate înseamnã oprirea motorului.3. Din punct de vedere energetic.). Din punct de vedere energetic aceasta este cea mai dezavantajoasã.trepte este de 14% faþã de cea cu o treaptã. cu ocazia mersului în gol. O a treia posibilitate a reglãrii o constituie reglarea prin strangulare (figura 33.agkompressoren.2. care are un efect important asupra consumului specific de energie al compresorului.

dar utilizarea acestora în tehnica aerului comprimat nu este prea frecventa.3. etc. deci puterea nnecesarã la mersul în gol este zero. Caracteristicile reglãrilor În astfel de cazuri este corespunzãtoare aºa numita reglare cu mers în gol mers în sarcinã (figura 33. În afara de cele enumerate mai exista câteva modalitati de comanda raspândite în tehnica compresorului ca reglarea giratiei. Printre factorii care influenþeazã alegerea compresorului pe primul loc trebuie situate aspectele energetice. În afara de cele enumerate mai exista câteva modalitati de comanda raspândite în tehnica compresorului ca reglarea giratiei. Aceasta este o reglare în douã puncte la care compresorul ori produce cantitatea totalã de aer comprimat ori nu produce deloc aer comprimat Mersul în gol la compresoarele de micã capacitate înseamnã oprirea motorului.). cu ocazia mersului în gol.ro . În cazul compresoarelor mai mari.prin strangulare 2 . 1 . reglare bypass.mers în gol .î n cazul reglarii turatiei 4 .). reglare cantitativa încorporata.mers în sarcinã 3 . Din punct de vedere energetic aceasta este cea mai dezavantajoasã. O a treia posibilitate a reglãrii o constituie reglarea prin strangulare (figura 33..reglare ideala P1 -puterea preluata la cuplaj Figura 33.2. puterea necesarã pentru mersul în gol fiind e aproximativ 16-18% din cea necesarã pentru mersul în sarcinã. reglare by56 www.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT toate.almig. compresorul funcþioneazã în continuare fãrã sarcinã. deoarece consumul de energie este cel mai mare dintre toate.

rezervã de 100 % 57 www. maximã. amândouã cu debit de 60 m³/min. rentabilitate foarte scãzutã 2. 3. 5. rentabilitate deosebit de scãzutã. analizând ce tip de compresor trebuie ales. schimbul I: un compresor exploatat la capacitate maximã. fãrã rezervã schimbul II: un compresor exploatat la capacitate maximã. În ceea ce urmeazã este prezentat un exemplu de raþionament pentru stabilirea numãrului de compresoare. rezervã parþialã schimbul III: un compresor exploatat aproape la capacitate maximã. Un compresor cu un debit de 60 m³/min. sã se instaleze o staþie de compresoare centralizatã sau descentralizatã . fãrã rezervã schimbul III: compresorul funcþioneazã la 40% din capacitate . Printre factorii care influenþeazã alegerea compresorului pe primul loc trebuie situate aspectele energetice. Douã compresoare.4. dar utilizarea acestora în tehnica aerului comprimat nu este prea frecventa. amândouã cu debit de 30 m³/min. Douã compresoare. tot mai rãmân probleme nerezolvate ca de ex.pass. schimbul III: un compresor funcþioneazã la 40% din capacitate. schimbul II: compresoare prost exploatate. al doilea asigurând o rezervã de 100%. Alegerea numãrului de compresoare Nu existã o soluþie general valabilã pentru aceastã problemã. al doilea compresor exploatat la 30% din capacitate.ro .: cu câte compresoare sã fie asiguratã cantitatea necesarã. rezervã nejustificat de mare. deoarece cheltuielile de energie pentru un compresor de aer reprezintã 75% din cheltuielile totale în primii 10 ani. schimbul I: douã compresoare exploatate la capacitate. ce rezerve trebuie create. Într-o uzinã care funcþioneazã în trei schimburi existã un necesar de aer comprimat de: 60 m³/min pentru schimbul I 40 m³/min pentru schimbul II: 25 m³/min pentru schimbul III Pentru satisfacerea acestor cerinþe se au în vedere patru soluþii: 1.agkompressoren. reglare cantitativa încorporata.. rezervã nejustificat de mare. Dacã aspectele energetice au fost clarificate. etc. schimbul I: compresor exploatat la capacitatea maximã fãrã rezervã schimbul II: compresor prost utilizat. .

staþie de compresoare sistematicã . siguranþã totalã. Punctele de vedere plaseazã compresorul fie central. varianta a patra este cea mai convenabilã. 5. Staþie de compresoare centralizatã sau descentralizatã? La realizarea reþelelor de interior. fiecare cu debit de 30 m³/min schimbul I: douã compresore exploatate la capacitate maximã. o problemã importantã o constituie ºi locul de instalare a compresorului.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 4.conducte lungi de distribuire . de întreþinere ºi service. de instalare.funcþionare rentabilã cu compresoare de mare capacitate .5. Dacã s-a ales numãrul corespunzãtor de compresoare. Trebuie sã luãm în calcul toþi factorii legaþi de cheltuielile de energie. fie descentralizat. pe lângã instalarea conductelor.cerinþe mai mici de întreþinere ºi service . locul instalãrii lor se poate stabili doar pe baza calculelor de rentabilitate. Existã argumente pro ºi contra ambelor modalitãþii de instalare. schimbul II: un compresor exploatat la capacitate maximã.almig. ºi un compresor exploatat la 30% din capacitate. problema poziþionãrii compresorului reprezintã o temã de discuþie foarte dezbãtutã. De multã vreme. în sala de maºini.este nevoie de rezervã puþinã . siguranþã totalã. prezentate în cele ce urmeazã: . Trei compresoare.ro .posibilitãþi de reutilizare a cãldurii reziduale . Din cele de mai sus rezultã clar cã. de agentul de rãcire. lângã consumatorii de aer comprimat.scãdere mai mare de presiune 58 www. de natura pierderilor etc. din punctul de vedere al consumului de energie ºi al siguranþei de funcþionare. siguranþã totalã schimbul III: un compresor exploatat aproape la capacitatea maximã.

compresoare mici .pot fi asigurate mai multe nivele de presiune .staþie de compresoare sistematicã .ro .cheltuieli mai ridicate de întreþinere ºi service Cu aceasta am trecut prin discutarea tuturor aspectelor care influenþeazã consumul de energie necesar producerii aerului comprimat.este nevoie de mai multe compresoare de rezervã .satisfacerea mai bunã a consumatorilor locali ..agkompressoren.randament mai scãzut . 59 www.posibilitãþi de reutilizare a cãldurii . putem fi siguri cã vom realiza un sistem rentabil de aer comprimat pentru cã compresorul bine ales = deservire rentabilã cu aer comprimat.conducte scurte de aer comprimat . Dacã compresorul se alege þinând cont de toate acestea.

prin aceasta. Teoria revalorificarii caldurii reziduale Energia folositã pe parcursul comprimãrii duce la creºterea energiei interne a aerului ºi. creºterea presiunii s-a produs fãrã utilizarea energiei. a temperaturii acestuia. Din ideea anterioarã se poate deduce cã. energia preluatã este identicã cu energia eliminatã. În practicã.2. . conform cunoºtinþelor noastre de pânã acum. apare o situaþie identicã atunci când aerul comprimat iese din compresor la aceeaºi temperaturã cu cea de aspiraþie. aerul comprimat lucreazã. în aºa numitele compresii izotermice. nu pot privi cu nepãsare o astfel de risipã de energie ºi. Dar când.1. preluarea energiei de cãtre compresoare. energia necesarã comprimãrii este disponibilã în rãcitor ca ºi cãldura ce poate fi reutilizatã în întregime.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL VI.îmbunãtãþirea randamentul energetic de altfel destul de scãzut al sistemului de aer comprimat. Valoarea creºterii energiei interne este egalã cu diferenþa dintre energiile introduse ºi evacuate. pentru cã energia introdusã a ºi fost eliminatã. respectiv cantitatea utilizatã poate fi redusã. REVALORIFICAREA CÃLDURII REZIDUALE Într-o reþea de aer comprimat realizatã în mod optim. Balanþa termicã a compresorului Cãldura ce apare în timpul comprimãrii nu apare doar în rãcitorul intermediar ºi în postrãcitor. el se rãceºte iar energia necesarã o ia din mediul înconjurãtor. trebuie sã þinem cont de aceasta. dacã se apucã de refolosirea cãldurii reziduale obþin chiar douã rezultate: . Prin corpul sãu. compresia izotermicã nu se poate realiza. fiind indispensabilã producþiei. pe care utilizatorii au tratat-o ca pe niºte reziduuri ºi pe care au eliberat-o în atmosferã prin postrãcitoare respectiv turnuri de rãcire. nu se poate reduce mai mult. compresorul o emanã cãtre mediul înconjurãtor ºi. diferitã de temperatura de aspiraþie.ro .un alt purtãtor de energie poate fi eliberat. în timpul producerii aerului comprimat. din cauza temperaturii aerului comprimat mai ridicatã cu câteva grade în general. În acest caz. Însã. caz în care în timpul comprimãrii la temperaturã constantã. rãmâne ºi în 60 www. Afirmaþia cã aerul comprimat poate fi produs fãrã utilizarea energiei poate pãrea la început contradictorie. se poate realiza ca aerul sã fie comprimat fãrã creºterea temperaturii. ceea ce poate fi realizat fãrã probleme prin utilizarea corespunzãtoare de postrãcire de mare randament. dar din punctul de vedere al balanþei energetice. Deci. Prin aceasta primul principiu al termodinamicii nu este încãlcat. 6. având conºtiinþã energeticã ridicatã. se produce o cantitate mare de cãldurã.almig. 6. Însã specialiºtii. În cazul compresiei izotermice. în timpul expansiunii. în cazul postrãcirii corespunzãtoare. energia introdusã ºi evacuatã sunt egale în orice moment. Numai în cazuri ideale.

care se adunã la cãldura rezidualã produsã în compresor ºi astfel în multe cazuri puterea motorului poate fi valorificatã 100%. balanþa termicã a compresorului fãrã ulei ºi cea a compresorului cu injecþie cu ulei.agkompressoren. Rãcitor intermediar Postrãcitor Rãcirea cilindrului Cãldurã radiantã Rãmâne în aerul comprimat Total pe compresor: 40% 44% 8% 2% 6% 100% Dacã se analizeazã compresoarele cu ºurub. nu este permis sã se uite nici de motorul de acþionare. Rãcitor intermediar Postrãcitor Rãcitor de ulei Rãcire în trepte Cãldurã radiantã 45% 38% 7% 5% 2% 15% 75% 5% 2% Pe lângã faptul cã în cursul comprimãrii se analizeazã direct împãrþirea cãldurii apãrute în compresor. Se spune în general cã o diferenþã de 15 °C corespunde cu o putere a motorului de 5%. dar se poate spune cu aproximaþie cã 84-90% din energia preluatã de cuplaj apare în schimbãtoarele de cãldurã ºi aceasta este acea cantitate de cãldurã care este disponibilã pentru refolosirea cãldurii reziduale. Din cele de mai sus rezultã cã mãrimea cãldurii date prin radiaþie ºi cãldura rãmasã în aerul comprimat determinã ce rãmâne pentru reutilizarea cãldurii reziduale. Prin întreaga cantitate de energie preluatã de cãtre compresor se înþelege cantitatea preluatã de cãtre cuplaj. În funcþie de randamentul motoarelor se produc aici încã 7-15% cãldurã.ro .aer. Cantitatea de cãldurã rãmasã în aerul comprimat însã este determinatã de diferenþa dintre temperatura aerului la ieºirea din rãcitor ºi cea a aerului aspirat. în primul rând în cazul unui compresor cu piston cu rãcire cu apã în douã trepte (ex. În general însã pot fi refolosite 86-94 de procente din cãldura rezidualã datã de randamentul de 85-93% al motorului. 61 www. Distribuirea cantitãþii de cãldurã diferã în general de la construcþia unui compresor la alta. Trebuie avutã în vedere balanþa termicã în cazul diferitelor compresoare. TKV). ele trebuie sã fie separate în funcþie de cele douã variante de bazã.

Acestea sunt: -în ce forma este disponibila caldura reziduala.de ce investiþie este nevoie. Ca urmare a refolosirii cãldurii reziduale. .almig. 62 www. .ro . . iar pentru acestea se utilizeazã purtãtoare de energie obiºnuite. .ce cantitate ºi ce fel de purtãtor de energie poate fi obþinut. ºi anume refolosirea cãldurii reziduale la compresoarele cu rãcire cu apã ºi la cele cu rãcire cu aer. Pentru ca un sistem de refolosire a cãldurii reziduale sã fie bine gândit ºi proiectat trebuie analizate neapãrat încã din perioada pregãtirilor câteva aspecte.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 6.4. 6.care este divizarea temporalã a producerii cãldurii reziduale. cu un sistem de aer comprimat rentabil ºi de încredere se poate realiza o refolosire a cãldurii reziduale de mare rentabilitate. Refolosirea cãldurii reziduale la compresoarele cu rãcire cu aer La acele compresoare de aer la care cãldura rezidualã se gãseºte în aerul de rãcire. iar refolosirea cãldurii reziduale nu trebuie sã o influenþeze pe aceasta. trebuie cãutate în uzinã acele locuri în care se poate refolosi aerul cu o asemenea temperaturã. . Modalitãþile diferite de refolosire a cãldurii reziduale sunt determinate de tipul agentului de rãcire. În timpul pregãtirii ºi proiectãrii trebuie respectat mereu principiul de bazã al refolosirii cãldurii reziduale ºi anume acela cã sarcina principalã a staþiei de compresoare este producerea aerului comprimat. Se pot distinge douã feluri de soluþii de bazã. Odatã cu dezvoltarea tehnicii apar sisteme din ce în ce mai noi ºi mai moderne. adicã din cãldura aflatã în agentul de rãcire numai o parte anume se foloseºte pentru a obþine unele avantaje. . Dupã posibilitãþi trebuie sã se facã tot posibilul pentru obþinerea unor economii cât mai mari.din ce sursã poate fi asiguratã cãldura în cazul opririi compresorului. trebuie clarificate câteva întrebãri pentru ca sã se poatã începe refolosirea acesteia. presiunea ºi calitatea aerului comprimat nu se poate schimba ºi.în ce scop poate fi utilizatã cãldurã rezidualã. producþia aerului comprimat trebuie sã funcþioneze tot timpul în siguranþã.3. cunoscând temperatura aerului de rãcire care iese din schimbãtoarele de cãldurã.în ce cantitate ºi la ce temperaturã este disponibilã cãldura rezidualã. Acestea combinã rãcirea cu apã ºi cu aer. .care este durata recuperãrii. Pregatirea pentru refolosirea caldurii reziduale În toate uzinele în care se produce apã caldã pentru scop tehnologic de încãlzire ºi de utilizare curentã. debitul. independent de refolosirea cãldurii. trebuie sã ne ocupãm ºi de revalorificarea cãldurii reziduale apãrute la staþia de compresoare de aer. În primul rând. Dacã în timpul proiectãrii se þine cont de aceste condiþii.

Figura 34. doar acest lucru conteazã ca ºi “valoare” a timpului de funcþionare.Identificându-le pe acestea. Din punctul de vedere al utilizãrii cãldurii. este indicat sã se utilizeze ventilatoare auxiliare. cu rãcire cu aer 63 www. adicã trebuie sã se stabileascã timpul necesar revalorificãrii cãldurii ºi timpul de funcþionare în sarcinã a compresorului. Aici nu trebuie scãpat din vedere faptul cã un randament de 100% la un compresor se obþine doar atunci când funcþioneazã complet în sarcinã. Pentru asta e nevoie ca locul reutilizãrii sã se afle relativ aproape. ca aer cald de ardere ºi . . Cel mai simplu ºi cel mai convenabil din punctul de vedere al costurilor este când se poate rezolva problema prin construirea unei conducte de aer.ro . putem sã ne ocupãm cu transportul aerului de la compresor la consumator. Dacã aerul trebuie dus la o distanþã mai mare ºi din cauza conductei lungi de aer surplusul de rezistenþã ajunsã la ventilatoare este mai mare de 10 mbari. se poate vedea o soluþie foarte simplã.încalzirea combinata a salilor cu aerul cald încalzind agentul de încalzire. Ar putea fi de ajutor în refolosirea reziduurilor de caldura ale compresorului cu racire cu aer prezentarea câtorva domenii posibile de utilizare si a câtorva exemple. Dacã cerinþele ºi posibilitãþile sunt în acord.încãlzirea camerelor de uscare . Refolosirea reziduurilor de cãldurã la compresoarele cu piston. În figura 34. trebuie vãzut cum se raporteazã unul la celãlalt.încãlzirea simplã a sãlilor prin suflarea directã a aerului cald. Cãldura rezidualã apãrutã în rãcitorul intermediar ºi în postrãcitorul compresorului cu piston se foloseºte la încãlzirea spaþiului de lângã staþia de compresoare.în cazane. În acest caz ºi ventilatorul propriu al schimbãtorului de aer este suficient ca sã ducã aerul în spaþiul dorit. . Aerul încalzit poate fi refolosit pentru: .agkompressoren.

ºi .retur. în camera maºinilor. atât pentru utilizator cât si pentru tara. la economisirea energiei. în final. (La calcularea datelor s-a utilizat functionarea sub sarcina timp de 3000 ore/an si o putere calorica de 6800 kWh/litru combustibil lichid. . Pentru a ne forma o idee despre ordinea valorica sunt prezentate câteva date valorice ale energiei recuperabile din compresoarele cu racire cu aer. pentru încãlzire. Reutilizarea pentru încãlzire a aerului de rãcire al compresorului cu ºurub în sistem ALMIG În figura 35 se prezintã o soluþie cu ceva mai complicatã. În caz de refolosire în scop de încalzire.cãtre locurile de revalorificare a cãldurii. respectiv în zilele calde.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Aerul cald vara Aer curat pentru rãcire vara Aer cald pentru încãlzire Aer pentru rãcire iarna Figura 35. Toate solutiile prezentate pâna acum duc. Aceasta ultima solutie nu trebuie scapata din vedere. 64 www. mai rar energie electrica. Aici se utilizeazã pentru încãlzirea unei hale cãldura aflatã în aerul de rãcire al unui compresor modern in sistem ALMIG. imediat dupã compresor s-a plasat un ventilator auxiliar. Deoarece în hale mai mari aerul este distribuit în conducte lungi.almig. luând astfel în considerare si pierderile la încalzire). nu este nevoie de caldura.printr-un coº în atmosferã. carbune sau ulei. vara. tot pentru încãlzire.toatã cantitatea . care poate sã trimite aerul în 3 direcþii: .ro .

Refolosirea cãldurii reziduale la compresoarele cu rãcire cu apã În acest caz conditiile refolosirii caldurii reziduale sunt mult mai favorabile. Producãtorii de compresoare au introdus deci în ultimii ani sisteme noi în utilizarea cãrora din compresor se poate obþine apã caldã de 95-100 °C. Esenþa refolosirii reziduurilor de cãldurã.5. În marea majoritate constituie o problema utilizarea apei calde de 40-50 °C iar de utilizarea pompelor de caldura pentru cresterea temperaturii nici nu poate fi vorba din motive economice.rãcitor ulei 7 . ceea ce face posibila o exploatare mai buna.agkompressoren. Apa calda poate fi dusa usor si ieftin catre locurile de utilizare îndepartate. respectiv calitatea aerului comprimat. 1 .prima treaptã 2 . aºa numita “temperaturã ridicatã”.Din aceste date rezulta ca refolosirea caldurii reziduale aplicata si la compresoarele cu putere mai mica poate duce la economisirea zecilor de mii de litri de combustibil lichid pentru încalzire.rãcitor de purjare 8 .ro . Cuplarea postrãcitorului ºi uscãtorului de aer pentru refolosirea reziduurilor de cãldurã în compresorul cu ºurub în douã trepte. deci trebuie si merita preocupare deosebita. De modificarea circuitului de rãcire este nevoie tocmai pentru ca temperatura ridicatã sã nu influenþeze funcþionarea compresorului. 6.rãcitorul de regenerare a uscãtorului MD-5 uscãtor aer Figura 36.postrãcitor 5 .a doua treaptã 4 . cu rãcire cu apã 65 www. Constituie o problema serioasa faptul ca apa este la dispozitie la o temperatura mica în general.rãcitor intermediar 3 . este cã prin circuitul de rãcire modificat al compresorului se permite trecerea unei cantitãþi mai mici de apã care astfel se încãlzeºte mai bine.

În figura 38 se vede schema de cuplare teoreticã a unui sistem convenabil de refolosire completã a cãldurii reziduale de temperaturã ridicatã. aratã cuplarea la apã a postrãcitorului ºi uscãtorului de aer la un compresor cu temperaturã ridicatã transformat pentru refolosirea cãldurii reziduale. la bazinul de rãcire etc. 66 www. Compresor cu surub 2.: pentru turnul de rãcire Utilizatori Figura 37. Pompa 4. Apa de rãcire trece prin 7 schimbãtoare de cãldurã diferite. ca pentru cazane. Teava apa 7. Conectare sistemului de revalorificare a cãldurii rezidualede temperaturã ridicatã Figura 36.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Sistem de racire secundar compresor cu rãcire cu apã cu circuit de rãcire transformat bloc de revalorificare a cãldurii ex. în timp ce se încãlzeºte de la temperatura de intrare de 25°C la 90°C. circuitul apei de rãcire a compresorului se închide ºi în acest circuit se introduce apã de alimentare pretratatã. Sistem de pregãtire a apei calde menajere ALMIG Schimbãtoarele de cãldurã trebuie apãrate de efectele dãunãtoare ale încãlzirii la o temperaturã înaltã.almig.ro . De aceea. Prin inserarea unui al doilea schimbãtor de cãldurã racordat la turnul de rãcire. Consumator de apa calda 6. Apa astfel încãlzitã transmite cãldura prin schimbãtoarele de cãldurã sistemului de refolosire a cãldurii. Schimbator de caldura de siguranta 3. se asigurã rãcirea chiar ºi atunci când pe partea utilizatorilor nu este prizã. 1. Încalzire suplimentara (electrica) Figura 38. Rezervor de apa calda 5.

. Sistemul din figura 40 se gãseºte într-o uzinã de mase plastice în care tehnologia necesitã apã caldã la diferite temperaturi. se poate vedea schiþa de racordare a unui sistem de refolosire a cãldurii reziduale. din puterea de 198 kW. pentru cã apa poate fi utilizatã pentru: .ro . pentru patru compresoare TKV. Valorile sunt date pentru o funcþionare în sarcinã de 600 h/an ºi o valoare de încãlzire de 6800 kWh/litru ulei astfel încât cãldura refolosibilã este calculatã pentru 81% din puterea motorului.Aceastã soluþie de racordare poate fi utilizatã în aceeaºi mãsurã la compresoarele cu ºurub fãrã ulei. Dar la compresoarele TKV trebuie sã se þinã cont de faptul cã în interesul funcþionãrii în siguranþã a compresorului la refolosirea cãldurii trebuie excluse toate sursele de cãldurã.apa calda industriala. ºi dacã nici din cauza schimbãrii prizei de apã caldã apa nu se rãceºte atunci un al patrulea schimbãtor de cãldurã va asigura preluarea întregii cantitãþi de cãldurã.încalzire. 12 kW la staþia de compresoare. Compresorul emanã prin radiaþie. cu excepþia postrãcitorului. Apa încãlzitã la 95°C.agkompressoren.preîncalzirea apei de alimentare a cazanelor. . În ceea ce urmeazã se pot vedea câteva date despre cantitãþile de energie produse cu compresoarele cu rãcire de aer. care utilizeazã acum numai postrãcitoarele.apa calda menajera. respectiv direct. se rãceºte pânã la temperatura necesarã intrãrii în compresor. Specialiºtii lucreazã deja la soluþii care sã facã posibilã refolosirea completã a cãldurii reziduale ale compresoarelor TKV. În figura 39. . În ceea ce urmeazã se prezintã numai printr-un singur exemplu multipla varietate a refolosirii cãldurii reziduale. ca ºi la cele de tip TKV. cât ºi la compresoarele cu piston cu lubrifiere cu ulei. Posibilitãþile de refolosire a cãldurii reziduale din apã au o arie mult mai largã decât cele ale aerului. Acest sistem realizeaza în perioadele în care e nevoie de încalzire o re-folosire de 100% a caldurii reziduale deoarece suma energiilor furnizate pentru încalzire si pentru producerea apei calde în statia de compresoare corespunde cu cea pe care motorul compresorului o preia sub sarcina maxima. iar restul de 186 kW rãmâne în aerul comprimat. destul de rãspândite. 67 www. trecând prin trei schimbãtoare de cãldurã.

Caldura reziduala refolosita 186 kW Energie transmisa prin radiatii 12 kW Total 1 9 8 kW Cantitatea de cãldurã refolositã Aer comprimat produs la 7 bari:35m3/min Figura 40.ro . compresoare cu debit mai mare de 10 m³/min. Refolosirea cãldurii la compresoarele TKV Turnul de rãcire Bazin de rãcire BALANTA DE ENERGIE Toatã energia preluatã 198 kW Aer comprimat produs 584 l/s = 35 m3/min.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Se remarcã foarte clar cantitatea uriaºã de energie ce se poate recupera ºi reutiliza din compresoarele cu rãcire cu apã. ce funcþioneazã tot anul. Figura 39. în economie se poate vedea importanþa energeticã a refolosirii cãldurii. Dacã aceasta se înmulþeºte cu numãrul de ~ 8000 buc.almig. Sistem de refolosire a cãldurii reziduale în trei trepte într-o uzinã de mase plastice 68 www. de mare capacitate în general.

se poate realiza iarna o refolosire de 100% a cãldurii reziduale.agkompressoren. Dacã cãldura produsã în schimbãtorul de cãldurã cu aer se utilizeazã pentru încãlzirea staþiei de compresoare. instalarea ºi utilizarea compresoarelor cu rãcire cu aer este cea mai favorabilã. Esenþa soluþiei este faptul cã acest compresor este instalat cu postrãcitor cu aer ºi rãcitor cu ulei ºi numai cãldura existentã în ulei este folositã pentru producerea apei calde. în primul rând în cazul compresoarelor cu ºurub fãrã ulei. incorporat. Din fericire. Temperatura uleiului este controlatã de cãtre o supapã termostaticã. se prezintã modul de 69 www. se poate vedea un compresor elicoidal tip ALMIG LENTO în care un schimbãtor de cãldurã ulei apã. asigurarea rãcirii fãrã refolosirea cãldurii. Cu cât scade priza pe partea utilizatorilor ºi creºte temperatura.2.ro . Însã din punctul de vedere al folosirii cãldurii. spre deosebire de cele cu rãcire cu aer. Acesta trebuie aºezat lângã compresor. o parte din ulei trece printr-un rãcitor de ulei cu apã producând astfel apã caldã de 75-80°C. În figura 42. 6. Pe baza datelor de la capitolul 6. aºa cã astfel de investiþii pot fi realizate simplu ºi rapid. de exemplu. Sisteme combinate de revalorificare a cãldurii reziduale Din punctul de vedere uzinal. Asigurarea funcþionãrii compresorului. la ora actualã se produc deja blocuri de recuperare a cãldurii necesare instalãrii sistemului de refolosire a cãldurii reziduale pe scarã largã. Esenþa soluþiei este cã pe compresor înainte de rãcitor se instaleazã o ieºire pentru aerul comprimat iar aerul fierbinte este dirijat cãtre schimbãtoarele de cãldurã cu rãcire cu apã ale blocului de reutilizare a cãldurii. De aici aerul ajunge din nou în compresor ºi circulã mai departe pe drumul stabilit iniþial. proiectarea unui sistem de refolosire a cãldurii reziduale nu este simplã la compresoarele cu rãcire cu apã. O altã variantã a sistemelor combinate de refolosire a cãldurii reziduale este aplicabil la compresoarele cu rãcire cu aer. neschimbarea calitãþii aerului în ciuda temperaturii ridicate.6. Înainte de rãcirea cu aer. crearea celor cu rãcire cu apã asigurã o exploatare mai eficientã.Desigur. aceasta reprezintã 75% din energia preluatã de la cuplaj. cu atât creºte cantitatea de ulei ce ajunge în rãcitorul cu aer rãcindu-se acolo. Rãcitoarele de ulei cu rãcire cu apã ºi schimbãtoarele de cãldurã apã-apã necesare pentru realizarea unui circuit de apã închis pot fii incluse într-un bloc de reutilizare a cãldurii reziduale pregãtit în acest scop. este utilizabilã la compresoarele cu ºurub cu injecþie cu ulei. Pentru rezolvarea acestei contradicþii existã azi sisteme combinate de revalorificare a cãldurii reziduale care unesc avantajele funcþionãrii datorate utilizãrii rãcirii cu aer ºi a celor energetice rezultate din rãcirea cu apã. se ocupã de prepararea apei calde de uz curent. În figura 43. asigurarea cãldurii la nefuncþionarea compresorului constituie probleme a cãror rezolvare trebuie încredinþatã specialiºtilor. Una din variantele combinate reprezentatã în figura 41.

Cuplajul teoretic al unui sistem de refolosire a cãldurii reziduale la compresoarele cu surub cu injectie cu ulei Figura 42.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Circuit de ulei Aer comprimat Apa rece Apa calda Figura 41.ro . Un compresor cu ºurub ALMIG LENTO pregãtit pentru revalorificarea cãldurii reziduale (cu schimbãtor de ulei apã de uz curent) 70 www.almig.

chiar ºi atunci când nu existã sau existã doar parþial refolosirea cãldurii. 6.cuplare al sistemului. ceea ce poate constitui o problemã chiar ºi atunci când recuperarea investiþiei se face într-o perioadã aproximativã de 1-2 ani. 71 www.7. Tocmai de aceea reutilizarea cãldurii reziduale se poate obþine numai cu o muncã bine gânditã ºi planificatã pe termen lung. Realizarea blocului de cãldurã este simplã deoarece nu este nevoie de un sistem de apã. respectiv la economisirea energiei nationale. Iar recuperarea ºi revalorificarea cãldurii reprezintã cele mai bune posibilitãþi pentru exploatarea raþionalã a resurselor de energie avute la dispoziþie ºi datoritã acestora sã nu fim obligaþi sã renunþãm la pretenþiile noastre îndreptãþite. risipa mare de energie sau investiþiile de raþionalizare a energiei. adicã îl rãcesc la valoarea doritã. de un circuit secundar de rãcire nici de schimbãtoarele de c ã l d u r ã l e g a t e d e a c e s t a . Temperatura aerului comprimat care circulã prin compresor este controlatã de ventilatoarele dirijate de cãtre temperatura rãcitorului intermediar ºi postrãcitorului.ro . Investiþia în revalorificarea cãldurii reziduale costã mulþi bani. Câteva idei despre economia de energie Grija faþã de energie este azi nu numai o obligaþie moralã ci ºi una economicã. Numai aceasta poate duce la realizarea scopului.agkompressoren. care apreciaza investitia nu dupa cheltuielile de achizitie ci în primul rând dupa indicatorii consumului de energie. Garantia realizarii sale însa este formarea unei constiinte energetice noi. Se vede foarte clar ce costã mai mult.

O gamã foarte largã de material sub formã de pulberi sau granule ºi un mare numãr de aplicaþii industriale folosesc acest procedeu de transport ºi stocare. Materialul poate fi transportat în sisteme cu înaltã sau joasã presiune. astfel încât devin ideale din punct de vedere al desprafuirii gazului de transport. Ramificaþiile conductelor oferã flexibilitate sistemului dar pe de altã parte mãresc rezistenþa la curgere ºi degradeazã materialul transportat. chimie. dacã materialul transportat este abraziv. Sistemul presupune o sursã de gaz comprimat. iar conductele lui pot fi plasate pe pereþii halelor.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT CAPITOLUL VII. de obicei aer. iar pentru materiale explozive. pe acoperiº sau îngropate. pot fi folosite gaze inerte precum azotul. de la fãinã la zahãr. Parametrii transportului pneumatic Transportul pneumatic este un mod simplu ºi foarte convenabil de a transporta materiale sub formã de pulberi sau granule. La sistemele cu vacuum materialele transportate pot fi separate prin introducerea în partea superioara a buncarelor deschise. conducta de transport ºi un buncãr de descãrcare a materialului din gazul de transport. În particular. o largã gamã de materiale putând fi transportate ermetic ºi în deplinã siguranþã. un alimentator de material. ceai ºi cafea. minerit. sunt transportate pneumatic în numeroase procese de fabricaþie.1. sau în întregime cu vacuum. Un lung ºir de produse alimentare. dar dacã este necesar. materialul poate fi livrat în recipiente sub presiune. sistemul poate funcþiona astfel încât pãrþile în miºcare sã nu vinã în contact cu materialul transportat. TRANSPORTUL PNEUMATIC 7. dar ºi la fabricare nutreþurilor pentru animale.almig. farmacie. Conductele de transport pot fi orizontale.ro . câteva dintre aceste aplicaþii sunt în agriculturã. Pentru materiale puternic higroscopice se poate folosi aer uscat. dar la fel de bine pot fi verticale. vopsele ºi metalurgie. În varianta de sistem de transport si cu echipamentul adecvat. are ca mijloc de transport al acestora transportul pneumatic. Transportul pneumatic pe verticalã nu pune cu mult mai multe probleme decât cel pe orizontalã. materialele pot fi transportate de la alimentator sau din siloz într-o alta locatie aflata la o oarecare distanta. fluxul de material transportat poate fi monitorizat foarte uºor ºi multe sisteme de transport sunt complet automatizate. Fertilizarea cu o mare varietate de materiale. Punctele de alimentare. cât si cele de descarcare pot fi alese cu o mare flexibilitate. Sistemul este în întregime închis.dacã acesta este fragil sau erodeazã materialul conductei. În agriculturã. ascendente sau descendente ºi cu ramificaþii pe sensul de scurgere. Sistemul de transport pneumatic este versatil. Astfel. 72 www. transportul pneumatic este folosit la recoltarea cerealelor. Sistemul pneumatic ocupã o suprafaþã micã.

Aerul fiind compresibil. alumina. Un mod este de pat fluidizat când materialul curge în strat continuu sau pulsator în lungul conductei.printre care ºi laboratoarele de cofetãrie. Un alt mod este sub formã de tampoane de material care umplu secþiunea conductei separate ºi împinse de goluri de aer.fie în faza densã cu vitezã micã. materialele transportate sunt soda. iar fluxul volumic creºte. 73 www. Contactul dintre particule si pereti are ca efect spargerea particulelor si erodarea conductei. viteza asigurata cu consum mare de energie.de mare densitate. Faza densã mai este numitã ºi curgere nesuspendatã. viteza aerului poate fi sub 3 m/s si chiar mai mica în unele cazuri particulare. indiferent de mãrimea particulelor. materialul poate fi transportat continuu prin conductele de transport sau în ºarje de mãrimi diferite. La cantitãþi mici de material transportat acesta este împins de cãtre un tampon de aer. Transportul în tampoane de material este posibil la materiale cu o bunã permeabilitate a aerului. pentru materialul transportat în lungul conductei. astfel ca acesta sã treacã uºor printre particule. presiunea scade. Aceleasi valori pot fi considerate si pentru patul fluidizat în faza densa. iar la cantitãþi mari materialul este transportat : fie în fazã diluatã. Aproape orice material poate fi transportat în fazã diluatã. la 16 m/s pentru granule fine ºi peste 16 m/s pentru particule mari. trebuie menþinutã o vitezã relativ ridicatã: de la 12 m/s pentru pulberi fine. În industria chimicã. Nisipul folosit în turnãtorii ºi fabrici de sticlã. Viteza aerului de transport Pentru transportul în fazã diluatã.agkompressoren. PVC ºi polipropilena într-o mare varietate de forme. de la pulbere la paleþi. fiind recomandat la transportul materialelor paletizate ºi a seminþelor cu mãrimea uniformã a particulelor. formã ºi densitate. În fazã densã se disting douã tipuri de curgere. Modul de transport depinde în primul rând de natura materialului transportat. în suspensie prin conducte. Pentru transportul în faza densa. dar ºi alte materiale sunt transportate pneumatic cu tonele într-un mare numãr de aplicaþii industriale. astfel cã. cimentul.în suspensie în aerul cu mare vitezã din conducte. polietilena. În minerit sau în cariere. carbunele sau minereul sunt transportate pneumatic. Particule de material sunt aspirate sau suflate de catre curentii de aer prin conducta cu o viteza relativ mare. sub formã de tampoane de materie împinse de tampoane de aer. în curgere. Carbunele pulverizat este introdus în arzatoarele centralelor termice. Funcþie de aceasta. Curgerea materialului în pat fluidizat presupune bune caracteristici de reþinere a aerului de cãtre material.ro .cum ar fi pulberile fine cu mãrimi ale particulei de 40-70 µm.

almig. Aceste valori sunt valabile pentru puncte din reþea care nu sunt în apropierea punctului de alimentare. funcþie ºi de mãrimea forma ºi densitatea particulei. T temperatura (K) . Î nca odata. a ramificaþiilor sau a altor obstacole. P este presiunea absolutã a aerului (kN/m2). nici chiar pentru faza densã. V este debitul de aer (m3/s). De la punctul de alimentare viteza materialului creºte.1) unde. viteza aerului la orice diametru al conductei trebuie sa fie mai mare decâ t î n punctul de alimentare cu materiale. În aceste valori ale vitezei aerului nu se þine cont de prezenþa particulelor. Daca temperatura poate fi considerata constanta î n lungul (1. mecanismul de transport este cel al dragarii.viteza particulei se apreciazã ca fiind sub 80% din cea a aerului. Viteza particulei este sub cea a aerului si este foarte dificil de apreciat si mai ales de masurat. de la 0 la o valoare de accelerare. atunci debitul de aer la iesire va fi dublu si de aici rezulta viteza aerului î n sectiunea de iesire.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Starea aerului este datã în ecuaþia: p1V1 p 2V2 = T1 T2 (1.ro . aerul de transport: î n conducta orizontala. cu particule î n suspensie î n aer. sub 70%. 1 ºi 2 fiind puncte diferire în lungul conductei.2) conductei: p1V1 = p2V2 Astfel. Viteza particulei Î n transportul î n faza diluata. daca presiunea î n punctul de alimentare este 1 bar. Acest proces necesitã o distanþã de accelerare dependentã de mãrimea. singura referinta este viteza aerului. Cele mai multe date privind valorile vitezei aerului de transport s-au obþinut experimental pe stand sau pe bazã de experienþã. iar în conducta verticalã. forma ºi densitatea particulei. Viteza de accelerare a particulei este dependentã de diferenþa de 74 www. Din acest motiv. la un sistem de transport î n suprapresiune si cu descarcare î n buncar la presiune atmosferica.

3.presiune de accelerare care trebuie acoperitã nu numai în punctul de alimentare. Acest coeficient ramâne constant de-a lungul conductei spre deosebire de viteza aerului si debitul volumic care se schimba continuu. în funcþie de tipul curgerii: curgere orizontalã sau verticalã.3). ci ºi în ramificaþiile conductei. sau dacã conducta este foarte lungã. materialul este încãrcat prin punctul de alimentare în conductã ºi prin suflare sau aspirare de cãtre aer este transportat spre buncãrul de descãrcare. Viteza de intrare a aerului în conducta de transport este cea care determinã modul de curgere. dacã cãderea de presiune pe conductã este mare sau dacã viteza aerului este micã. Cãderea de presiune datoratã reaccelerãrii este de obicei inclusã î n cãderea totalã de presiune a ramificaþiei. Valorile maxime ale coeficientului de încãrcare pentru transportul în fazã densã sunt în jur de 30. el poate fi transportat fie în fazã diluatã. iar pentru ciment ºi cenuºã chiar ºi mai mari. La transportul în faza diluatã. Coeficientul de încãrcare sau densitatea fazei este de obicei un parametru ajutãtor în aprecierea curgerii. Pentru transportul în pat fluidizat. putând fi un pic mai mare dacã distanþa este scurtã. Coeficientul de încãrcare are de obicei valori peste 100. Viteza particulei la ieºire din ramificaþie poate fi sub cea de la intrare ºi de aceea particula trebuie reacceleratã pânã la viteza de transport.3) unde Ö este coeficientul de încãrcare (adimensional). Dacã materialul transportat are coeficientul de încãrcare 10. mp este debitul masic de material (tone/h) ºi ma debitul de aer (kg/s). Doar materialele cu bune 75 www. cu vitezã foarte scãzutã este necesarã o majorare a coeficientului de încãrcare deoarece debitul de aer este direct proporþional cu viteza aerului. Sistemul de transport pneumatic poate fi împãrþit în 2 tipuri: convenþional ºi modern. iar aceasta apare la numitorul ecuaþiei (1. La transportul cu pat fluidizat. mp F = . fie în faza densã. atunci valoarea coeficientului de încãrcare poate fi mult mai micã. coeficientul de încãrcare trebuie sã fie minimum 20 la începutul transportului pentru a se realiza viteza de transport necesarã.agkompressoren. . Dacã cãderea de presiune a aerului este micã. El reprezintã raportul dintre debitul masic de particule transportate si debitul de aer de transport. acest coeficient este aproximativ 15.6 m a (1.ro . În sistemul convenþional.

de aceea se recomandã o valoare cât mai joasã a vitezei. Pentru a limita cresterea vitezei de transport în zonele cu presiune ridicata se majoreaza diametrul conductei. la peste 100 km. Prin urmare. presiunea înalta înseamna tot ce este peste 1 bar la priza. Dupã cum se observã. viteza la transportul pneumatic poate fi de 10 ori mai mare decât la transportul hidraulic de materiale în suspensie.almig.5 km. densitatea aerului. Capacitatea de transport Aproape orice material poate fi transportat pneumatic. Din acest motiv se justificã ºi pragurile de diametre diferite în conductã. diametrul conductei. În termeni pneumatici. lungimea conductei drepte. Deºi la transportul hidraulic se pot transporta debite de material de peste 100 tone/h.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT proprietãþi de reþinere sau permeabilitate a aerului pot fi transportate cu vitezã micã sau în fazã densã cu sisteme de transport convenþionale. cãderea de presiune se modificã cu pãtratul vitezei. d. Densitatea apei fiind de aproximativ 800 de ori mai mare decât cea a aerului liber. viteza are un efect negativ asupra caderii de presiune conform relatiei aproximative: Lr c2 D p = d (1. ceea ce echivaleaza cu dublarea vitezei aerului de transport.4) ee unde Äp este cãderea de presiune. viteza ei se modificã destul de puþin de-a lungul conductei. c este viteza aerului. Transportul cu înalta presiune Cea mai mare problemã la acest tip de transport derivã din ecuaþia (1.2). într-o singurã treaptã. Apa fiind incompresibilã. doar distanta este cea care limiteaza practic transportul. Folosirea presiunii înalte nu este sinonimã cu transportul în fazã densã.ro . Apa cu presiunea de 150 bar este frecvent utilizatã. Transportul pneumatic cu înaltã presiune este avantajos la încãrcarea materialelor cum ar fi cãrbunele ºi piatra de var în recipiente sub 76 www. diferenþa de densitate dintre densitatea materialul transportat ºi densitatea apei. Aerul fiind compresibil. Pe lânga problemele legate de eroziunea conductei si degradarea particulelor. L. Proprietãþile materialului sunt cele care dicteazã tipul de transport pneumatic. respectiv densitatea aerului este considerabil mai mare. la transportul pneumatic majoritatea aplicaþiilor sunt sub 1. foarte puþine sisteme pneumatice funcþioneazã cu presiunea în jurul a 5 bar la prizã ºi cu descãrcarea materialului la presiune atmosfericã (1 bar).

75 bar. cu 326 m pe verticalã ºi pe orizontalã 100 metri de la punctul de alimentare. din regiunea Ropar India. la aceeaºi cãdere de presiune. pragul prevãzut pe conducta de transport în silozurile finale este de la 200 mm la 250-300 mm diametrul. Transportul pneumatic la distanþã este folosit. Cenuºa dintr-o centralã. Pentru transportul în fazã densã.presiune. Ca aplicaþie practicã. Pentru limitarea vitezei. 77 www. Debitul de 3. cu un debit de 40 tone/h pe o linie.37 bar sau 42 tone/h cãrbune uscat cu o cãdere de presiune de 1. timpului ºi capitalului investit foarte mici comparativ cu alte soluþii. cãrbune de 25 mm diametrul dar cu mult bitum. ceea ce corespunde transportului în fazã diluatã. Într-o altã aplicaþie din minerit. de exemplu. de 6 grupuri de 210 MW fiecare. valorile presiunii fiind de aproximativ 20 bar. Transportul pneumatic la înãlþime s-a impus ca o soluþie de transport în minerit datoritã cheltuielilor scãzute.6 tone/h dolomitã de 50 mm cu o cãdere de presiune de 1. Cenuºa este transportatã cu aerul comprimat de cãtre un grup de 4 compresoare (2 active.2 bar suprapresiune. coeficientului de încãrcare este aproximativ 10.ro . respectiv 54 m pânã la buncãrul de descãrcare se transportã 66 tone/h cãrbune cu granule de 25 mm cu aer cu suprapresiunea 0. printr-o conductã de 300 mm diametru. Transportul se realizeazã în 2 trepte: prima treaptã de la filtre la 2 silozuri intermediare pe o distanþã de 400 metri.7 m3/s aer insuflat la un bar suprapresiune are un consum de 522 kW la motorul de antrenare al compresorului. la aceastã distanþã este nevoie de o presiune mult mai mare. exploatarii. În a 2-a treaptã cenuºa este transportatã la 1550 metri.72 bar. printr-o conductã de 200 mm ºi 420 m pe verticalã se pot transporta 18. în centralele termoelectrice pentru transportul cenuºii. iar fluxul de cenuºã transportat de 30 tone/h. 2 de rezervã) din fiecare siloz intermediar într-o pereche de câte 3 silozuri. diametrul conductei fiind de 200 mm. respectiv numai 23 tone/h.agkompressoren. Fiecare compresor debiteazã 72 m3/min aer la 4. este transportatã pneumatic de la filtrele electrostatice la o distanþã de 2 km în 5 silozuri de stocare din care apoi este folositã la fabricarea cimentului.

Sisteme de transport pneumatic O larga gama de aplicatii industriale folosesc diverse sisteme de transport pneumatic.ro . Sisteme deschise Se utilizeazã în general acolo unde nu se impun condiþii de mediu deosebite. Aerul este cel mai folosit suport pentru transport. dintre combinaþiile posibile. Cele mai comune dintre sistemele deschise sunt cele în 78 www.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Influenta materialului Trebuie menþionat cã materiale diferite au capacitãþi diferite de transport pneumatic. cu presiune negativa sau combinatie a celor doua. cu valori diferite ale vitezei aerului ºi deci a debitului de aer. Multe sisteme pneumatice pot transporta ermetic materialul. chiar dacã conducta ºi condiþiile de transport sunt aceleaºi.almig.2. Cu câteva mãsuri de siguranþã. 7. astfel încât. Selecþia sistemului. Chiar ºi pentru acelaºi tip de material. Azotul sau alte gaze presupun costuri suplimentare.Combinaþii posibile Sunt prezentate combinaþiile posibile pentru un sistem pneumatic cu o singurã sursã de aer comprimat. Majoritatea sistemelor sunt cu functionare continua în circuit deschis si în locatii fixe. În alegerea sistemului de transport se þine cont de condiþiile impuse. Un sistem proiectat pentru un anumit material poate fi total necorespunzator pentru alt material. capacitatea de transport este funcþie de starea acestuia. sistemele pot fi cu suprapresiune. Figura 44. cu o separare gaz-solid ºi pierderi de materiale acceptabile. este prezentatã în figura 44. dar la fel de bine pot fi sisteme în circuit închis si cu transport în sarje. sistemele deschise pot fi folosite în siguranþã. dar mai ales de caracteristicile materialului transportat. motiv pentru care se folosesc într-un numãr mic de aplicaþii. Functie de presiunea de lucru. chiar ºi materialele combustibile pot fi transportate deschis. mobile.

Un astfel de sistem este dat în figura 45. spre deosebire de cele în suprapresiune. Atât încãrcarea cât ºi descãrcarea materialului se pot face în unul sau mai multe puncte de pe aceeaºi linie. Probleme apar la echilibrarea diferenþei de presiune pe punctele de alimentare. dar þinând cont de scãpãrile de aer prin aceste puncte în debitul total de aer insuflat în conductã. Sistemele în depresiune (vacuum) se folosesc pentru a conduce material din mai multe puncte de alimentare într-un singur punct de descãrcare. Schema unui sistem în vacuum este prezentatã în figura 46. Sistem cu suprapresiune 79 www.ro .agkompressoren. Dupã cum se observã. Figura 45. Încãrcarea materialului în conducta sub presiune creeazã o serie de probleme rezolvabile cu vane venturi sau rotative. Sistemele cu vacuum se folosesc ºi la transportul materialelor din suprafeþe deschise. figura 47. cu recipiente cu ºurub sau cu recipiente sub presiune. la aceste sisteme buncãrul ºi unitatea de filtrare sunt în vacuum.suprapresiune cu descãrcarea materialului la presiunea atmosfericã.

ro . Sistem combinat 80 www. Figura 47. Ca ºi la transportul hidraulic ºi la cel pneumatic se obiºnuieºte utilizarea a douã trepte pentru distanþe mai lungi. reprezentatã în figura 47. Cel mai frecvent se foloseºte o combinaþie între sistemul cu vacuum ºi cel cu suprapresiune. Sistem cu vacuum Marele avantaj al acestor sisteme este ca scaparile de gaz si de praf în atmosfera sunt eliminate.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Figura 46.almig.

depinzând în general de debitul de material transportat ºi de diametrul conductei. Majoritatea sistemelor cu sarje au la baza alimentarea din recipiente sub presiune deoarece acestea pot asigura o presiune înalta de transport sau natura materialului o impune.Prin fracþionare presiunii în douã trepte se reduc pierderile de material ºi de aer. Materialul poate fi în fazã diluatã sau densã funcþie de natura lui. de presiunea ºi distanþa de transport. când ºarja este relativ mare ºi materialul este introdus în conductã gradual dupã o perioadã de timp. deoarece valorile presiunii în cele douã trepte sunt mai apropiate de presiunea atmosfericã comparativ cu transportul într-o singurã treaptã.agkompressoren. Volumul recipientelor sub presiune variazã pânã la 20 m3. În multe procese. Altul. curgerea fiind una semi-continuã. dupã necesitãþile procesului. Coeficientul de încãrcare în timpul transportului ºarjei trebuie Figura 48. de cãtre mecanismul de alimentare cu material. Se considerã cã sunt douã tipuri de sistem de transport în ºarje. Sistemul nu poate funcþiona când recipientul este plin cu material sau când conducta este sub presiune. umple conducta fiind apoi evacuatã din conductã de cãtre aer sub presiune.ro . Dacã se cere un debit constant de material atunci numãrul de ºarje se modificã. astfel încât acesta sã nu mai facã faþã noului raport de presiune. dar astfel încât frecvenþa de transport sã fie în limite rezonabile. Sistemele semi-continue pot realiza orice coeficient de încãrcare cu material la fel ca ºi transportul continuu gaz-solid. Dezavantajul este cã din cauza filtrãrii pe fiecare treaptã cãderea de presiune pe compresor sã creascã. când întreaga ºarjã de material. Unul. totuºi este mai convenabil sã se transporte câte o ºarjã de material într-un anumit timp. Ciclul semi-continuu sã fie mai mare decât la transportul continuu pentru a se obþine acelaºi debit 81 www. Sistemul combinat are avantajul celor douã putând transporta de la mai multe surse spre multiple locaþii de descãrcare. Sisteme de transport în ºarje Sistemele prezentate anterior permit transportul continuu de material 24 de ore pe zi dacã este necesar.

Mãrimea recipientului presurizat depãºeºte rar 3 sau 4 m3 ºi numai dacã diametrul conductei este mare. materialul este efectiv extrudat în conductã ca un singur tampon compact. fãrã ca. Sistem semi-continuu La celãlalt sistem. mãrimea ºarjei rezultã din frecvenþa de alimentare ºi debitul de material. În proiectarea sistemului. Presiunea aerului trebuie sã învingã rezistenþa la frecare dintre material ºi conductã. Schiþa sistemului este prezentatã în figura 50.ro . Ciclul semi-continuu este prezentat în figura 48. 82 www. de obicei sub 10 m lungime.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT de material transportat. O micã parte din material rãmâne dupã deplasarea tamponului.almig. Sistem în ºarje viteza necesarã de transport. putând fi comparat cu curgerea în fazã densã. Materialul este transportat cu o vitezã micã. Figura 49. Regimul stabil de funcþionare este atins dupã câteva cicluri. Diametrul conductei este ales astfel încât rezistenþa la frecare a tamponului sã fie învinsã cu o diferenþã de presiune rezonabilã ºi sã se asigure Figura 50. iar sistemul în figura 49. Acest tampon de material este suflat prin conductã într-o singurã tranºã. dar va fi mãturatã de tamponul urmãtor. coeficientul de încãrcare sã aibã aceeaºi semnificaþie.

Dacã acest punct este dupã suflantã atunci sistemul funcþioneazã în vacuum. Sistem închis Se recomanda utilizarea unui postfiltru pentru a evita îmbâcsirea cu praf a suflantei.agkompressoren. cum ar fi o bunã reþinere a aerului sau o bunã permeabilitate ºi care sunt 83 www. iar dacã este înainte de ea atunci funcþioneazã în suprapresiune. Dacã norul de praf din material este exploziv. Figura 51. Pentru unele necesitãþi de transport .acesta trebuie realizat într-un mediu strict controlat.ro . de aceea.Sisteme închise În sistemele deschise gazul transportor este aerul preluat din atmosferã ºi reîntors tot aici dupã ce a fost filtrat. Dupa suflanta temperatura creste. Dacã materialul manipulat este toxic sau radioactiv se poate folosi aer. atunci se foloseºte ca ºi gaz de transport azot sau alt gaz inert. dar cu un foarte strict control al scãpãrilor ºi de preferat sã se lucreze sub vacuum. dar cu sisteme închise gazul poate fi recirculat ºi costurile se reduc semnificativ. pentru a nu supraîncalzi circuitul se prevede un schimbator de caldura care se monteaza înainte sau dupa suflanta functie de materialul transportat. Punctul de nul al circuitului se stabileºte acolo unde presiunea este efectiv cea atmosfericã ºi se poate completa sistemul cu gaz. Sisteme moderne de transport pneumatic Sistemele prezentate anterior sunt toate sisteme convenþionale sub care materialul este aspirat sau suflat ºi transportat prin conductã pânã la destinaþie. Cu sisteme deschise respectarea condiþiilor de mediu ar fi foarte costisitoare. Materialele cu proprietãþi naturale de transport din grãmadã. Schiþa unui astfel de sistem este datã în figura 51.

La materialele friabile transportate cu vitezã mare apare degradarea particulelor. Recipientul estre presurizat prin partea superioarã. materialul se scurge din recipient. Alternative la transportul în fazã densã trebuiesc cãutate în special la materialele friabile ºi la cele abrazive. pe care îl împinge în conductã. Consideratii asupra caderii de presiune Materialele impermeabile faþã de aer. Când cuþitul este alimentat cu aer.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT transportabile în fazã densã cu vitezã micã în sisteme convenþionale. chiar ºi în tampoane scurte. Chiar dacã presiunea de lucru este mare. Materialele puþin hidroscopice pot fi transportate foarte bine în fazã densã. aerul opreºte curgerea din recipient ºi separã un tampon de material de o anumitã lungime.almig. împingerea lor în conductã fiind pur mecanicã. 84 www. pot bloca conducta. conform schemei din figura 52. cu vitezã micã. fãrã a fi nevoie de uscãtoare de aer. vezi Figura 52. iar la cele abrazive la curgerea în fazã diluatã apare erodarea ramificaþiilor ºi a suprafeþelor conductelor de transport. trebuie gãsitã altã alternativã faþã de sistemele convenþionale. La începutul conductei este un cuþit de aer ai cãrui timpi de pornit/oprit sunt comandaþi cu o anumitã frecvenþã. este puþin probabil ca materialul sã fie transportat în fazã densã. Sisteme cu faza pulsatorie Sistemul a fost dezvoltat în anii ‘60 în Anglia ºi are la bazã descãrcarea materialului din recipientul sub presiune prin partea de jos a acestuia în conductã. Motiv pentru care aceste materiale nu pot fi „pompate” pe distanþe mari. dar poate fi folosit si pentru alte materiale. Sistemul a fost iniþial aplicat la transportul materialelor fine. Modificãrile s-au centrat asupra punctelor de alimentare cu material ºi mai ales asupra conductelor de transport ºi mai puþin asupra sistemului propriuzis. iar la partea inferioarã este introdus aer pentru fluidizare. Nu se impun condiþii suplimentare la curgerea materialului de-a lungul conductei. Pentru orice material ce nu poate fi transportat în fazã densã.Sistem cu fazã pulsatorie figura 53. deoarece presiunea este exagerat de mare.ro . condiþiile impuse aerului în acest caz fiind chiar mai puþine decât la curgerea în fazã diluatã. ca ºi lichidele. Faza densã se recomandã ºi la produse alimentare la care se pune problema pãstrãrii aromelor. trece de cuþit ºi ciclul se repetã cu o anumitã frecvenþã. sunt destul de puþine. Faza densã este dictatã de proprietãþile materialului. Presiunea necesarã împingerii variazã exponenþial cu lungimea tamponului. Când cuþitul nu primeºte aer.

Figura 53.ro . Dar dacã materialul este 85 www. iar 1<n<2. Variaþia presiunii pentru materialul cu aer este de forma: p ¡Ö Ln unde p este presiunea aerului. transportul la distanþã presupune o presiune foarte mare a aerului.agkompressoren. Variaþia presiunii cu lungimea Figura 54. L. lungimea transportului. Influenþa lungimii tamponului asupra presiunii Dacã exponentul n are o valoare mare.Reducerea frecãrii dintre material ºi conductã se face prin umplerea cu aer a interstiþiilor dintre particulele de material (aerarea materialului). O comparaþie între presiunea necesarã la deplasarea mecanicã a materialului ºi deplasarea materialului aerat este datã în figura 53.

Altã variantã este cu o conductã externã conectatã din loc în loc la conducta de transport. atunci aerul din conductele de by-pass taie acest tampon în tampoane mai scurte. Sisteme by-pass Cele mai obiºnuite sisteme by-pass au o conductã de diametru mic plasatã în conducta de transport ºi care are din loc în loc gãuri sau fante de insuflare a aerului. conducta se blocheaza si aerul este fortat sa curga prin conducta de by-pass.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT transportat în tampoane scurte separate de spaþii de aer. dupã cum se vede din figura 54. atunci presiunea aerului se reduce semnificativ.ro . Conform relatiei lui Darcy. Figura 55. Daca materialul este impermeabil fata de aer.conducta de transport se blocheazã cu un tampon mai lung de material.almig. Dacã. Conductele de by-pass sunt alimentate cu aer de la aceeaºi sursã ca ºi conducta principalã. Spaþiile dintre gãuri sau punctele de conexiune depind de permeabilitatea materialului transportat. Sisteme cu by-pass Diametrul conductelor de by-pass este de obicei de 20-25% din cel al conductei de transport. conductele externe putând fi cu ramificaþii.2) www. vezi figura 55. la fel ca ºi sistemele cu cuþit de aer. caderea de presiune la curgerea aerului prin conducta este: Lr c2 D pa » d 86 (2.

unde L este lungimea conductei (m). diametrul conductei (m). pentru acelaºi aer insuflat.5) D pa 1 » L d5 (2. gradientul de presiune este: D pa c 2 » L d Debitul volumic de aer este dat de: (2.5 în 2. Considerând aerul incompresibil.agkompressoren. 87 www. va fi de 45 ori (adicã de peste o mie de ori) mai mare decât în conductã. Aceasta înseamnã cã aerul din by-pass nu poate ocoli un tampon blocat în conductã ci îl fãrâmiþeazã prin fantele sau puntele de contact din aval de acesta.3) p d2 V » c´ 4 . c viteza aerului (m/s) ºi d .6) Dacã diametrul by-pass-ului este un sfert din cel al conductei.4) Debitul fiind acelasi în fiecare punct se poate scrie: 1 c= d2 Înlocuind ecuatia 2. gradientul de presiune în by-pass. (2. ñ este densitatea aerului (kg/m3).ro .3 rezulta: (2.

Pe când la by-pass se urmarea o crestere a permeabilitatii materialului la injectia de aer se doreste o majorare a gradului de retinere a aerului de catre material. Alegerea compresorului pentru a alimenta cu aer sistemul la debitul si presiunea necesara este deosebit de importanta si se poate face dintr-un lung sir de masini. capabile sã refuleze aer de înaltã presiune pentru sisteme cu fazã densã. Compresoarele refuleazã aer cald care. Aerul injectat este mentinut.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Sisteme cu injectie de aer Injectia de aer are loc de-a lungul conductei. Daca viteza creste prea mult. Aerul injectat este considerat aer suplimentar care ajuta la mentinerea vitezei de curgere a materialului de suspensie. de aceea puterea trebuie estimata aproximativ chiar la începutul selectiei compresorului. apar probleme de eroziune si de degradare a particulelor. debitul acestuia si de distanta la care trebuie transportat.almig. dupã cum va fi regimul de lucru: vacuum sau suprapresiune. În aplicaþiile recente aerul se injecteazã numai în punctele în care este necesar pentru a menþine curgerea continuã. la compresoare cu piston ºi la cele rotative cu ºurub. altele sunt mai recomandate ca exhaustoare decât ca ºi compresoare. Rãcirea aerului conduce la starea de saturaþie cu umiditate a acestuia. dacã materialul este afectat de temperatura înaltã a aerului. 88 www. dupã fitingurile linei de transport sau regulat de-a lungul liniei la intervale de la 1 m la 10 m. Tipuri de compresoare de aer Gama de compresoare disponibilã pentru transportul pneumatic cuprinde de la ventilatoare ºi suflante. Nu toate compresoarele sunt utilizabile în transportul pneumatic. Unele au anumite limite de exploatare. Buna functionare a sistemului rezida în specificarea corecta a sarcinii acestora. Puterea necesara transportului pneumatic poate fi foarte mare. Punctele de injecþie de aer sunt plasate dupã ramificaþii. S-ar putea ca un compresor sã nu fie economic de folosit pentru condiþiile unui sistem. funcþie de gradul de reþinere al aerului de cãtre material. în deosebi daca debitul de material si distanta de transport sunt mari. sunt inima sistemului de transport pneumatic. trebuie rãcit. generic numite compresoare. la o cantitate care sa permita obtinerea fazei dense a materialului.3. iar la multe compresoare mai apare ºi problema prezenþei uleiului de ungere în aer. în unele cazuri. Maºini pentru miºcarea aerului Masinile care misca aerul. 7. Parametrii care trebuiesc stabiliti pentru compresor sunt debitul volumic în conditii normale si presiunea de lucru. de debite mari ºi presiuni joase.ro . Valorile acestor doi parametrii depind în primul rând de materialul de transportat.

în tunelele aerodinamice. de dimensiuni mari. Clasificarea compresoarelor Figura 57. 89 www. Pot fi folosite atât ca ºi ventilatoare cât ºi ca.Domeniile de lucru ale compresoarelor Compresoare aerodinamice Pentru realizarea presiunilor mari sunt cele centrifugale ºi în special cele axiale în mai multe trepte. Ele sunt folosite rareori în transportul pneumatic de debite foarte mari.agkompressoren. curgerea materialului fiind în fazã diluatã ºi pe distanþe scurte.ro . Compresoarele axiale se utilizeazã în aeronauticã. Figura 56. fãrã pericol de blocare.Principalele caracteristici ale compresoarelor sunt date sub forma de caracteristici de lucru. iar în transportul pneumatic în fazã diluatã sunt folosite doar cele într-o singurã treaptã. Ventilatoarele În transportul pneumatic se folosesc compresoarele centrifugale cu palete drepte.

putând funcþiona ca pompã de vid sau compressor cu debite între 500 ºi 1500 m3/min. pufoase. Dupa cum se vede în figura 58. dacã dintr-un anumit motiv debitul de material se modificã. cele doua rotoare sunt montate în paralel în carcasã ºi se rotesc în sensuri opuse. La utilizarea compresoarelor cu caracteristica aplatizatã. caracteristica de funcþionare a compresorului centrifugal se aplatizeazã. neabrazive. adicã domeniul fazei diluate.ro .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT compresoare la transportul materialelor uºoare. creºterea presiunii din sistem are ca efect o uºoarã scãdere a debitului refulat de cãtre compresor. Suflanta Roots a fost inventatã în 1854 ºi este folositã în aplicaþii cu suprapresiunea de lucru în jur de 1 bar. La compresoarele volumice. Suflantele sunt de regula cu doi lobi pe rotor. scãdere care nu afecteazã transportul de material. O influenþã ceva mai mare o are compresibilitatea aerului asupra vitezei de curgere. creºte cãderea de presiune în conductã ºi punctul de funcþionare al compresorului se modificã foarte rapid pe caracteristicã în sensul scãderii debitului. adicã un debit volumic constant prin conductã astfel încât particulele de material sã rãmânã în suspensie. Principalul lor dezavantaj constã în dependenþa debitului volumic de cãderea de presiune de pe linia de transport. Problema este specificã fazei diluate când viteza aerului trebuie sã fie relativ ridicatã. Principala caracteristicã a transportului pneumatic este curgerea cu vitezã constantã. Debitul de aer devine atât de scãzut încât particulele de material cad din suspensie ºi conducta se blocheazã. Suflanta Roots 90 www. în jurul a 20 m/s. la care caracteristica de funcþionare este abruptã ºi debitul nu se modificã atât de mult cu presiunea. La presiuni mari.almig. Figura 58.

Pentru reducerea pulsaþiilor de debit si a zgomotului. 4 : 0 .ro . Comprimarea are loc la ieºire când aerul din conductã comprimã aerul transportat de catre rotoare.3 vacuum ºi 0.4 bar suprapresiune. Comprimarea are loc cu ºoc. La combinaþiile pompã de vid înseriatã cu suflanta aceste valori pot fi de 0. Caracteristica de compresor Figura 60.Aerul intrã în spaþiul dintre rotoare ºi peretele carcasei ºi este transportat.5 bar. de la intrare spre ieºire fãrã a fi comprimat. rotoarele se construiesc cu câte trei lobi elicoidali. prin urmare eficienþa termodinamicã a suflantei este mai micã decât la alte compresoare ºi din aceastã cauzã suflanta este folositã numai la aplicaþii cu presiuni scãzute. adicã un raport de presiune 1 . 7 . dar aerul din transportul pneumatic nu trebuie sa conþinã ulei. prin rotirea sincronã a rotoarelor. Caracteristica de exhaustor 91 www. Figura 59. iar turaþia poate fi mai mare.agkompressoren. Raportul de comprimare la suflantele fãrã ulei este 2:1. suprapresiunea maximã este de 1 bar iar vacuumul maxim este aproximativ 0. Performanþele suflantelor pot fi majorate prin lubrifiere.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Caracteristicile de lucru ale suflantei ca ºi compresor sunt prezentate în figura 59 iar ca ºi exhaustor în figura 60. Ca ºi compresor poate lucra pânã la 4 bar. fiecare având un raport de comprimare de 1. putând da într-o singurã treaptã 50 m3/min la o presiune de 4 bar. Au debite constante ºi presiuni mai mari decât suflantele. de obicei rãcitor cu injecþie de apã. valorile atinse fiind de 160 mmHg presiune absolutã într-o singurã treaptã ºi 700 mmHg în douã trepte.ro . Capacitãþile de transport sunt de la 1 m3/min la 70 m3/min.comprimarea are loc în interiorul compresorului ºi se datoreazã excentricitãþii rotorului fatã de carcasã. Aerul trebuie trecut printr-un rãcitor intermediar. Principalul avantaj este producerea aerului fãrã ulei. Presiuni semnificativ mai mari se pot obþine în douã trepte.95 bar ºi suprapresiunea la refulare la 2. Performanþele se pot mãri prin injecþie de ulei sau prin rãcire cu apã. Compresor cu mai mari. Spaþiile de aer se mãresc în zona intrãrii ºi se micºoreazã spre ieºire. Paletele rotorului antreneazã lichidul de lucru. Debitul de apã injectat este cam 2% din debitul de aer. Funcþionarea în trepte se practicã cu douã suflante în serie. presiunea finalã ajungând la 2 bar suprapresiune. dar costurile de exploatare devin Figura 61. de obicei apa. iar cu injecþie de ulei peste 10 bar.8 bar. Compresoarele cu lamele culisante nu sunt folosite la capacitãþi mai mari de 6 m3/min. figura 3. într-o miºcare de rotaþie dându-i o formã de Figura 62. Ca ºi la compresorul cu lamele existã un singur rotor montat excentric în carcasã. Maºina poate funcþiona la fel de bine ca ºi compresor sau ca si exhastor. între cele douã trepte.7 . Dupã cum se vede în figura 61. Compresoare cu lamele culisante Aceste compresoare sunt des folosite pentru aplicaþii cu presiuni de lucru medii ºi mari.7. Compresor cu inel 92 www. Cu ulei de ungere raportul de comprimare ajunge la 1.almig. Compresoare cu inel de lichid Vacuumul adânc se obþine practic cel mai frecvent cu acest tip de compresoare.

într-o treaptã sau mai multe trepte de comprimare. 93 Figura 63. Compresoarele cu piston au probabil cea mai bunã eficienþã termodinamicã dintre toate compresoarele de aer. Sunt similare cu suflantele Roots. Constructiv compresoarele sunt cu un singur cilindru sau cu mai mulþi. Compresoarele cu ºurub au fost patentate în 1878.3 la 700 m3/min ºi presiuni de refulare de 4 bar într-o treaptã. Ferestrele de intrare ºi ieºire sunt opuse la capetele compresorului. Compresoare cu piston P â n ã r e c e n t . Uleiul ajutã la rãcirea aerului comprimat dar ca ºi la compresoarele cu lamele apare problema separãrii lui din aer. de cãtre lobii rotorului conducãtor.ro . montate pe axe paralele într-o carcasã. Apa are rolul de a rãci aerul comprimat ºi de a-l curãþa de particulele de praf. Injectarea. compresoarele cu piston au fost cele mai folosite pentru obþinerea presiunii înalte în sistemele pneumatice. Compresoarele cu ºurub sunt fabricate cu debite de la 0. dar comprimarea este internã dupã legi descrise matematic de catre Lysholm în 1930. la aceleaºi presiuni. Compresorul din figura 63 este alcãtuit din douã rotoare. conducãtor ºi condus.inel de lichid concentric cu carcasa. separarea ºi filtrarea uleiului pot reprezenta o proporþie substanþialã din preþul de cost al producerii aerului pentru transportul pneumatic. Compresor cu ºurub www. iar prin rotirea rotoarelor aerul este comprimat ºi împins cãtre fereastra de refulare. Comprimarea are loc în interiorul compresorului. Aerul care intrã între cavitãþile rotorului condus este separat(captivat). Spaþiul dintre palete ºi lichid variazã în sens crescãtor. Pentru a limita scãpãrile interne de aer în 1958 s-a introdus injecþia de ulei în camera de comprimare. Compresoarele cu ºurub tind sã le înlocuiascã în domeniul debitelor mari. Lobii descoperã fereastra de refulare ºi aerul cu volum minim este împins prin fereastrã în conductele de descãrcare. Compresoare cu ºurub O relativ recentã descoperire în domeniul presiunilor medii ºi înalte sunt compresoarele cu ºurub.agkompressoren. în zona de intrare a aerului ºi descrescãtor la ieºire. Compresoarele cu ºurub nu necesitã fundaþii speciale la montaj ºi nici rezervor tampon ºi funcþioneazã fãrã pulsaþii de presiune.

de traseul conductei ºi de material. Aerul fiind compresibil trebuiesc date condiþiile la care se realizeazã debitul ºi presiunea de refulare . 3 kN / m2 ºi 288 K ) ºi se determinã pe baza vitezei c1 . a diametrului conductei d . cu ºapte mici cilindri dispuºi radial . Debitul volumic necesar sistemului de transport trebuie convertit la condiþiile date pentru compresor sau exhaustor. cu care se eliminã ungerea cu ulei ºi cu aceasta necesitatea separãrii uleiului .cu pistoane cu dublu efect antrenate de cãtre un disc oscilant montat pe arborele central al compresorului .almig.ro . Aceasta depinde de debitul de material .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Pentru a nu contamina cu ulei materialul transportat. asociat acestui tip de compresor. dar acesta nu este specificat în cartea maºinii . Performanþele unui anumit model de compresor sau exhanstor necesare proiectãrii unui sistem pneumatic sunt debitul volumic ºi presiunea de refulare sau vacuumul realizat funcþie de turaþie. de distanþã .Parametrii daþi ºi cei care trebuiesc stabiliþi pentru alegerea compresorului sau exhaustorului sunt prezentaþi în schemele urmãtoare : Presiunea p1 este presiunea în punctul de încãrcare a materialului în conductã. poate fi înlãturat printr-o soluþie modernã. suprapresiuni provocate de alimentarea cu material . Debitul volumic trebuie specificat în condiþii normale ( 101 .Dezavantajul debitelor pulsatorii. filtre . Trebuiesc cunoscute toate pierderile de presiune din alimentatorul de material . Debitul masic este acelaºi pentru sistemul de transport ºi pentru maºinile care deplaseazã aerul. a presiunii p1 ºi temperaturii T1 : 94 www. condiþii care sunt internaþional recunoscute. compresoarele cu piston pot fi prevãzute cu segmenþi din carbon si politetrafluoroetilenã .etc.

suflantei sau compresorului. m3/s La exhaustoare trebuie specificat debitul volumic la intrare. de care depinde apoi cãderea de presiune pe conductã (p1 .c1 d2 V3 = 226 × T1 × p3 .23 × T1 . Majoritatea aplicaþiilor au ca ºi gaz de transport aerul.p2 ). sistemul nu poate funcþiona ºi atunci.4. dar poate fi 95 p1 ×. Vacuumul trebuie specificat prin valoarea presiunii p3 . necesarã transportãrii debitului de material la distanþa datã. iar presiunea de refulare 101 . diametrul conductei d.ro .temperatura fiind 288 K . se poate calcula debitul volumic la intrarea în exhaustor: 7. Evaluarea debitului de aer Proiectarea sistemului de transport pneumatic începe cu alegerea ventilatorului. Dacã acestea nu corespund. m3/s www.p1 × × d 2 c1 V0 = 2. ori distanþa de transport. presiunile p1 ºi p3 ºi temperatura T1. Performanþele acestora sunt date ca ºi debit volumic ºi suprapresiune de refulare. Cunoscând viteza prin conducta c1.3 kN / m2 . decizia luându-se pe baza valorii vitezei de transport.agkompressoren. ori trebuie schimbat materialul transportat.

Pentru faza densã . Debitul de aer este proporþional cu viteza aerului ºi diametrul conductei. dar în exploatare sunt dependente de presiunea ºi temperatura de pe sistem. Viteza minimã de transport este datã în condiþii normale . Acesta poate fi calculat pe baza coeficientului de încãrcare ºi a debitului masic de aer. vacuumul creºte de la intrare pânã la ieºire. Plaja de vitezã este relativ îngustã. iar debitul volumic al exhaustoarelor este dat în condiþiile de la aspiraþie ºi nu în condiþii normale. Debitele volumice ale compresoarelor sunt specificate în condiþii normale .almig. Cãderea de presiune din separatorul gaz-lichid este luatã în considerare dacã din separator se alimenteazã în continuare altã conductã de transport. La transportul în fazã diluatã . Viteza are o influenþã majorã asupra cãderii de presiune de pe conducta de transport ºi de aici asupra debitului de material transportat. Cãderea de presiune este dependentã. Influenþa vitezei Sistemele de transport sunt proiectele pentru un anumit debit de material. Debitul volumic Debitul volumic cerut ventilatorului.în particular în faza diluatã variind de la minim 15 m/s la maxim 30 m/s. Variaþiile de diametru ale conductei modificã de asemenea debitul volumic prin conductã. iar pentru fazã densã sau distanþe lungi sunt necesare compresoare cu piston sau cu ºurub.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT folosit orice gaz prin introducerea unor constante specifice gazului în ecuaþiile utilizate în proiectare. La sistemele în depresiune . Conductele ºi fitingurile sunt standardizate.Viteza aerului la intrarea în conducta de transport este datã iniþialã în proiectare. dacã viteza este prea micã particulele de material cad din suspensie ºi blocheazã conducta iar dacã este prea mare. Pentru transport în fazã diluatã pe distanþe scurte se recomandã ventilatoarele sau suflantele . suflantei sau compresorului depinde de combinaþia vitezã cerutã pentru formarea suspensiei de material ºi diametrul conductei.viteza aerului la intrare în 96 www. Presiunea Presiunea de refulare sau vacuumul depind de cãderea de presiune de pe conducta de transport. Valoarea cãderii de presiune depinde în mare mãsurã de distanþa de transport ºi de coeficientul de încãrcare cu material. ramificaþiile se erodeazã repede ºi materialul transportat se degradeazã. altfel se neglijeazã. dar viteza este aleatorie.ro . Importanþa vitezei de transport ºi influenþa ei asupra presiunii ºi debitului volumic sunt redate în schema urmãtoare din figura 64 . de viteza aerului ºi de proprietãþile materialului transportat. de asemenea.

atunci : 97 www.conducta poate fi sub 3 m/s depinzând de natura materialului ºi de coeficientul de încãrcare.agkompressoren. Dacã diametrul conductei rãmâne constant . Curgerea prin conductã are loc datoritã diferenþei de presiune dintre intrare ºi ieºire. Asigurarea vitezei minime de transport este o condiþie suficientã în aprecierea debitului volumic de aer. Aerul fiind compresibil. Valorile critice ale vitezei minime de transport ºi ale vitezei de la intrarea în conductã sunt date luate din exploatare ºi din lucrãri experimentale pe stand.ro .fãrã a þine seamã de prezenþa materialului. viteza va creºte de-a lungul conductei . cea a secþiunii conductei ( m2 ) Dacã conducta este circularã cu diametrul d. valoarea cea mai micã . La ambele presiunea scade în sensul curgerii .1) V = A m i n i m ã C× d e t r a n s p o r t . Din acest motiv . având-o la începutul curgerii. Influenþe asupra transportului pneumatic Viteza aerului se obþine prin împãrþirea debitului volumic la secþiunea conductei. atât la sistemul cu suprapresiune cât ºi la cele cu vacuum.2) unde c este viteza aerului ( m/s ) si A. Figura 64. aici trebuie asiguratã viteza (4. p ×× d2 c V = 4 (m3/s) (4. Debitul volumic se calculeazã cu viteza medie a aerului din conductã : . debitul volumic creºte de la punctul de alimentare spre punctul de descãrcare.

V = m× R T Pentru un anumit gaz ºi un debit masic constant: . Viteza aerului variazã de la 2 la 40 m/s .4) unde p este presiunea absolutã a gazului ( kN/m2).3) În figura 65 este reprezentat debitul volumic funcþie de viteza aerului pentru diferite diametre de conductã. Debitul volumic funcþie de viteza aerului Legãtura dintre debitul masic ºi cel volumic se face pe baza legii gazului ideal : . 4× V c= p × d2 (m3/s) (4. V este debitul volumic la presiunea p ( m3/ s ).almig. Figura 65.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT sau: . pentru a acoperi domeniile de curgere din faza densã respectiv faza diluatã. p× V = ct. T 98 www. p× . . Se poate scrie: . m este debitul masic de gaz ( kg/s ). p ×=T V m× R× (4.ro . R este constanta gazului ( kJ/kg•K ) ºi T este temperatura absolutã ( K) = t°C + 273.

figura 67 pentru presiune înaltã ºi figura 68 pentru sistemele cu vacuum.7) Influenþa presiunii asupra debitului volumic este reprezentatã în figura 66 pentru presiune joasã .3 kN/m2 ºi T0 = 288 K . Debitul volumic în condiþii normale se poate scrie : . . (4. .352 1 p1 .Astfel încât pentru douã puncte 1 ºi 2 de pe traseul conductei : .3 × T1 T1 .ro . Sisteme cu presiune joasã 99 www. p1 × p 2 × p 0 × V1 V2 V0 = = T1 T2 T0 (4.843 1 101. T × V0 V 1 =× 0. de obicei starea normalã : p0 = 101. 288 × . (4. Curgerea s-a considerat izotermicã iar debitul de intrare este determinat în condiþii normale.6) sau: .5) unde indicele 0 este pentru starea de referinþã.agkompressoren. p p × V1 V 0 = 1 × =× V 1 2. Figura 66.

ro .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT În figura 66.0 la 4.5 bar.352 » m /min 14 (1. conform schemei cu compresor. sau p × V1 V 0 =× 2. la stare normalã va fi de 25 m3/min. specificã sistemului de transport în fazã diluatã pentru a transporta 25m3/min aer. presiunea la intrarea în conductã trebuie sa fie 0. la starea normalã. în punctul de încãrcare aerul este în stare normalã. figura 68.013 0. 288 × 25 V 1 =× 0.013 + 0. Sisteme cu presiune înaltã În figura 67. conform relaþiei: . suprapresiunea variazã de la 1. conform schemei cu exhaustor. Viteza de curgere poate fi determinatã din figurile 66 .5) × 100 unde indicele 1 se referã la intrarea aerului. Figura 67. Dacã în punctul de încãrcare cu material.68. 288 × 25 3 V 0 =× 0. cei 25 m3/min de la intrare devin 50 m3/min la presiunea de 0.843 1 T1 . suprapresiunea necesarã transportului este de 4.352 » m3/min 50 (1.0 bar .8 bar suprapresiune iar debitul de aer 14m3/min care se poate ºi calcula astfel: . În cazul sistemelor cu vacuum. cu ajutorul diagramei din figura 65. 100 www. sau din ecuaþia debitului volumic: p ×× d2 c V1 = 4 . . astfel încât la ieºire.8) × 10 unde indicele 0 se referã la intrarea în compresor . debitul de aer raportat la aceastã stare este de 5 m3/min ºi se va destinde în lungul conductei astfel încât la ieºire.0 bar. de unde se destinde.almig.

Figura 68. În figura 69 este prezentatã influenþa presiunilor asupra vitezei de curgere a aerului printr-o conductã cu diametrul constant.448 12 d × p1 m/s (4. Sisteme cu vacuum Înlocuind relaþia 4.9. Panta curbei creºte cu scãderea presiunii. caz specific atât sistemelor cu depresiune dar mai ales celor cu vacuum adânc.72. La presiuni mici. iar alegând un anumit debit de curgere se poate vedea influenþa celor trei variabile rãmase.2 în relaþia 4.6 se obþine: p1 × × d2 c V0 = 2.agkompressoren.ro . Neglijând influenþa temperaturii tot rãmân patru variabile. În figura 69 se observã legãtura dintre diametrul conductei ºi efectul expansiunii aerului la diferite presiuni de lucru.mici modificãri ale acesteia duc la modificãri importante ale vitezei asa cum se vede în relaþia 4.9) Dupã cum se observã din relaþiile de mai sus sunt cinci variabile care nu se pot reprezenta pe un singur grafic.8) Rezultã viteza de curgere cu care se poate verifica dacã sistemul poate funcþiona: . deoarece acesta este standardizat. pentru un debit 101 www. în care debitul volumic este dat de condiþiile mediului ambiant. Aceasta este reprezentatã în figurile 69 . m3/min (4. T × V0 c =× 0. Astfel. Cum viteza aerului ºi presiunea pot avea o infinitate de valori. s-a ales ca parametru diametrul conductei.23 × T1 . unde presiunea p1 este la numitor.

conducta de transport având 125 mm diametru. astfel încât la ieºire viteza este 34m/s. iar dacã presiunea la intrare în exhaustor este de -0. viteza minimã necesarã este 18 m/s. din cauza compresibilitãþii aerului ele trebuie sa fie de diametre diferite pentru a avea o vitezã de curgere corespunzãtoare. ea se va considera în practicã 18 m/s. parametrul de control este viteza minimã de transport. viteza ajunge la 26. Dacã presiunea în partea de suprapresiune a sistemului este 0.2 m/s. în timp ce presiunea scade. iar dacã debitul de aer este 25 m3/min în condiþii normale ºi suprapresiunea în conductã 0.9 m/s. viteza aerului este 18. În figura 70 este redat profilul vitezei pentru curgerea la presiune micã în faza diluatã. Aºa dupã cum s-a vazut.8 bar este necesar un diametru al conductei de 125 mm.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT de 20 m3/s de aer în condiþii normale. printr-o conductã cu diametrul de 150 mm este necesar vacuumul.4 bar suprapresiune. Debitul volumic exprimat în condiþii normale este acelaºi peste tot ºi aºa dupã cum s-a vãzut el este influenþat de presiunea din conductã ºi de compresibilitatea aerului.3 bar. Viteza aerului nu trebuie sa fie în nici un punct al conductei sub 102 www.8 m/s. dacã în fazã diluatã viteza minimã este în jur de 15 m/s . În punctul de alimentare cu material (0 bar suprapresiune). Influenþa presiunii aerului asupra vitezei este reprezentatã în figura 71 pentru un debit de 30 m3/s ºi un diametru al conductei de 150 mm.ro .almig. vitezele de intrare ºi de ieºire ale aerului vor fi 19. Figura 69. Viteza funcþie de presiune Viteza minimã de transport se majoreazã cu 20% ca marjã de siguranþa astfel încât. Rezultã cã viteza aerului la intrare este 19 m/s ºi creºte spre ieºire. De observat cã deºi intrarea ºi ieºirea sunt parþi ale aceluiaºi sistem.5 respectiv 27. Largirea în trepte a conductei La dimensionarea conductei.

Locul în care se face marirea este foarte important. deoarece presiunea scãzutã de dupã acel loc trebuie sã asigure viteza de transport. Curgerea în fazã diluatã Figura 71. Influenþa presiunii asupra vitezei aerului 103 www.ro . Figura 70.agkompressoren.valoarea minimã. iar pentru realizarea acestei condiþii se practicã mãrirea în trepte a diametrului conductei.

Din diagramã rezultã cã diametrul conductei trebuie sã fie de 125mm.8 m/s.6 m/s iar la ieºire ar ajunge la 38.almig.5 m/s. viteza finalã la ieºire fiind 32 m/s. 125 mm. 100. Dupã cum se vede. valoarea maximã fiind la ieºire de 13.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Figura 72. prea micã pentru curgerea în suspensie a particulelor de material. Notaþiile treptelor conductei Pentru conducta în douã trepte din figura 72. mult prea mare. debitul în condiþii normale este de 10 m3/min iar viteza minimã de transport trebuie menþinutã la 6 m/s. aplicând relaþiile 4. viteza la ieºire ar fi de peste 40 m/s ºi pe de altã parte nici diametrul nu este unul standardizat. ceea ce se explicã prin diferenþa dintre materialele transportate. convenabilã ca vitezã de intrare.448 2 p p3 × × 4 × T0 d 3d 3. iar debitul de aer în condiþii normale este de 60 m3/min. .10) din care se obþine viteza aerului la intrarea în al doilea tronson al conductei. viteza ar ajunge la 21 m/s iar dacã se mãreºte la 200 mm.5 m/s. Dacã s-ar folosi un singur diametru de conductã. Se observã cã soluþia este cu douã variaþii de diametru ºi 3 diametre de conducte : 125. astfel cã pentru a reduce problemele legate de eroziune ºi degradarea particulelor. pentru care viteza aerului corespunzãtoare este de 16.5 ºi 4. mult prea mare.2 m/s. Dacã s-ar folosi o conductã cu diametrul de 75 mm. viteza la intrare ar fi de 7. dacã se þine cont cã particulele pot fi abrazive sau friabile. 150 ºi 200 mm. se reduce viteza de curgere prin mãrirea în trepte a diametrului conductelor. 4 × ×× p 0 V 0 T3 V O× T3 c3 = = 2 0. Dacã se limiteazã viteza aerului la 30 m/s ºi se mãreºte diametrul la 150 mm. mai micã decât viteza minimã necesarã la curgerea în fazã diluatã.ro . viteza se modificã într-o plajã redusã. 104 www. În figura 73 este prezentat un caz în care presiunea de intrare în conductã este de 4 bar suprapresiune.2 se poate scrie: . viteza coboarã în jurul valorii de 12 m/s.3 p 4 × m/s (4. Viteza minimã de transport este de 15 m/s. Dacã s-ar folosi o conductã cu diametrul de 175 mm. în acest caz : 75. viteza la ieºire ar fi de 81.6 cu înlocuirea lui V din 4. Un caz tipic de transport în fazã diluatã la mare distanþã este prezentat în figura 73. Suprapresiunea aerului din conductã este de 4 bar.

poate fi 200 °C.Figura 73. poate duce la reducerea vitezei de curgere cu 0. dupã cum se vede în figura 74. iar la compresoarele cu ºurub cu suprapresiune de refulare de 3 bar.ro . Profilul vitezei la faza densã Influenta temperaturii aerului Influenþa temperaturii aerului asupra debitului volumic nu este atât de importantã ca ºi cea a presiunii. Rãcirea aerului la temperaturi mai mici.04 m/s pe °C. Temperatura aerului la refularea din compresoare la suprapresiunea de 1 bar poate ajunge la 100°C. 105 www.agkompressoren.

.13) Deoarece debitul masic de aer este constant de-a lungul conductei. (4. t este temperatura (°C) iar indicii sunt p pentru particula de material. respectiv: m a ×T R× V1 = 1 p1 . .17) www.almig.16) ma × T c1 =× 1 m/s 0. cp este cãldura specificã (kj/kg K). ma + mp (4.365 2 d × p1 106 (4. .ro .12) Rezultã temperatura amestecului în suspensie: fp + × × c pa × c pp t ta ts = f c pa ×+ c pp (4.15) (4. . . Din ecuaþia de continuitate : ms = p ma + m . a pentru aer ºi s pentru suspensie. exprimarea debitului volumic ºi a vitezei de curgere a aerului se poate face în orice punct al conductei cu ajutorul acestuia: . . . iar din definiþia coeficientului de încãrcare : mp = f × ma Cãldura specificã a suspensiei este: . m3/s (4. . ( m× × + × = × c p t ) p ( m× t ) a ( m× t ) s cp cp (4.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Temperatura materialului în suspensie poate fi determinatã pe baza ecuaþiei de bilanþ energetic: .287 kg × K . c ps ma × + c pa m p × c pp = .14) Cum pentru R este: rezulta: 4 × × T1 ma R × c1 =2 m/s p1 ×× d p kJ R= 0.11) unde m este debitul masic (kg/s).

4) Valorile factorului de frecare. Cãderea de presiune pe conducta goalã este importantã în proiectarea sistemului pneumatic.conducta este lungã ºi de diametru mic.1) unde m este masa aerului (kg). exhaustorul sau filtrele de aer sunt la distanþã faþã de sistemul de transport. densitatea aerului este ñ = 1. În condiþii normale. V volumul (m3). în care ì.2) 4 × ×T ma R × c =2 p ×× d p se obtine: . Cãderea de presiune pe conductã este direct influenþatã de viteza aerului necesarã transportului de material.3) 4× ma Re = p ×m d× (5. p0 = 101. se pot obþine din diagrama lui Moody din figura 75. m/s (5.agkompressoren.5. se poate întâmpla ca presiunea datã de suflantã sã acopere doar cãderea de presiune a aerului fãrã a se mai putea transporta ºi material în suspensie. este funcþie de numãrul Reynolds. Factorul de frecare.ro . Re. 107 www. p presiunea (N/ m3) ºi R= 0. Pentru evaluarea cãderii de presiune trebuie cunoscuþi o serie de parametrii ai aerului ºi ai conductei. f. Coturile. curbele ºi alte caracteristici ale conductei mãresc cãderea de presiune.2871 (kJ/kgK). Dacã compresorul. f . Relaþiile de calcul pentru cãderea de presiune a aerului Valorile cãderii de presiune a aerului în cazul conductei goale oferã date asupra potenþialului de transport al conductei.å.225 kg/ m3 . iar valorile tipice pentru rugozitate în tabelul din aceeaºi figurã. cãderea de presiune de pe acea distanþã trebuie luatã în considerare.7. constanta aerului. ºi de rugozitatea conductei.3kN/m2 ºi T0 = 288 K. vâscozitatea aerului(kg/m·s) Înlocuind viteza c din relaþia: . 8 ×d c× Re = m (5. Densitatea aerului se calculeazã din ecuaþia termicã de stare: p m r = = V R× T kg/m3 (5. Dacã.

almig. Rugozitatea peretelui conductei Cãderea de presiune în conducte drepte poate fi determinatã din relaþia lui Darcy: 4× L r f× × c2 N/m2 D p = × d 2 unde L este lungimea conductei (m).MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Figura 75. Folosind expresia vitezei sub forma: .Factorul de frecare funcþie de Re Figura 75.6) www.5) 4 × ×T ma R × c =2 p ×× d p 108 m/s (5.ro . (5.

ro . coeficientul de pierderi locale de presiune depinde de geometria ºi configuraþia cotului.1 Cãderile de presiune pe coturi. 2 64 × L × × T 0. Datele pot proveni de la o instalatie de tevi unde a fost transportat material identic sau dintr-o instalatie de test în care materialul în cauza va fi transportat. 7. astfel: k× d Le = 4× f m (5. pentru sistemele cu presiune negativã.9) La sistemele cu suprapresiune presiunea p2 este datã (de obicei este presiunea atmosfericã) ºi atunci: .ºi înlocuind în expresia sub forma diferenþialã a cãderii de presiune.8) Äp = p1 p2 si p1 p2 = Ã.5 f ×m a R × Dp a =p12 .11) Observaþie: Constanta aerului se va înlocui cu valoarea 287. Le (m). special pentru a obtine date. N/m2 (5.6. 2 (5.5 f ×m a R × D2 + 2 5 pa = ( p2 ) p2 p × d .agkompressoren. ramificaþiei sau fitingului ºi se ia din diagrame sau tabele.0.10) Similar. p1 este datã (de obicei este presiunea atmosfericã): 2 64 × L × × T 0. fitinguri pot fi luate în considerare prin înlocuirea lor cu o lungime echivalentã de conductã dreaptã. de obicei . 2 32 × L × × T f ×ma R × p×= 2 5 dp × dL p × d . Dintr-o instalatie de 109 www. pentru ramificaþie :k = 1.5. ramificaþii. Astfel.12) unde k.2 5 p1 ( ) p × d J/kgK). 1 ºi 2: Notând: 64 × L × × T f ×m a R × 2 p12 p2 = 2 5 p ×2 d 2 Äpa= (p22 + Ã)0.0. prin utilizarea unor baze de date.pentru cot dublu la 90°: k = 3. rezultã: .0 .p2 (5. pentru intrarea în conductã : k = 1. rezultã pentru aer : (5.7) care prin integrare între intrarea ºi ieºirea din conductã. Dimensionarea unei instalatii de transport material fin în faza densa Sistemul de transport pneumatic se proiecteaza . N/m2 (5.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
tevi , în functiune , este probabil sa se obtina date pentru un singur punct de functionare. Cu o instalatie de test , debitul de aer si de material transportat poate varia, la fel si diferenta de presiune de transport si pot fi masurate cu ajutorul instrumentelor. Transportul cimentului în faza densa Pentru ilustrarea proiectãrii unui sistem de transport în fazã densã , a fost selectat ciment Portland. Acesta este un material care se poate transporta foarte bine în fazã densã la vitezã micã. Pentru a ilustra procesul de proiectare a acestui sistem se determinã parametrii unui punct de pe caracteristica de transport. Dacã este necesar sã se ridice toatã caracteristica de transport , se repetã procedura pentru mai multe puncte.

Figura 76. Caracteristica de transport pneumatic a cimentului Date de transport Sistemul de transport de referinþã are un rezervor de presiune înaltã pentru încãrcarea materialului în sistemul de þevi. Acest tip de încãrcare este ideal pentru materialele abrazive, cum este cimentul, deoarece nu are pãrþi în miºcare ºi este capabil sã acopere o gamã largã de condiþii de transport . Sistemul de þevi folosit are 50 m lungime , diametrul de 53 mm cu 9 coturi la 90 de grade ºi este aproape în totalitate în plan orizontal. Acest sistem de þevi este prezentat în figura 77. Necesarul de transport Necesarul de transport se stabileºte pentru transportul cimentului pe o distanþã de 155 m la un debit de 70 de tone/h ºi se recomandã sã se
110

www.almig.ro

foloseascã un compresor ce genereazã 2 bar suprapresiune. O schiþã a sistemului de þevi propus este prezentatã în figura 78. Sistemul include un total de 120 m de þeavã în plan orizontal ºi 35 m în care materialul este transportat în plan vertical. ªase coturi la 90 de grade sunt incorporate în sistemul de tubulaturã, tubulatura fiind din oþel . Capacitatea de transport Lungimea echivalenta a coturilor la 90 de grade având un raport D/d =24/1 este redata în figura 6.4 iar în figura 6.5. se poate vedea influenta raportului de încarcare solida asupra vitezei minime de transport.

Figura 77 .Schiþa tubulaturii de test

Figura 78. Schiþa tubulaturii de proiectat

111

www.agkompressoren.ro

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
Tipul materialului transportat are desigur o mare importanþã , dar aceste date asigurã o valoare medie rezonabilã.

Figura 79.Lungimea echivalentã a coturilor

Figura 80. Influenþa raportului de încãrcare solidã asupra vitezei minime de transport În proiectarea sistemului de transport,viteza de intrare a aerului trebuie sã fie mai mare cu 20% decât valoarea vitezei minime recomandate. Datele iniþiale ale proiectãrii sunt debitul de 70 tone/h de ciment transportat cu o diferenþã de presiune de transport de 1,6 bar. Datele finale ale proiectarii sunt diametrul sistemului de tubulatura , debitul volumic de aer al compresorului împreuna cu puterea necesara pentru motorul de antrenare al acestuia .

112

www.almig.ro

In etapa a doua . dimensionarea se face în functie de diametrul sistemului de tubulatura si se stabileste debitul de aer ai puterea motorului de antrenare.0 bar suprapresiune 1. Stabilirea punctului de operare de pe caracteristica de transport Punctul de operare . Dimensionarea se realizeaza în doua etape.se stabileste punctul de functionare de pe caracteristica de transport a sistemului de referinta .6bar 1. de pe caracteristica de transport pentru sistemul de test din figura 6. se stabileºte astfel încât debitul de aer sã 113 www.2 X Cmin Procedura de dimensionare Luând în considerare necesarul de presiune si debitul de aer. caderea de presiune si lungimea echivalenta atât pentru sistemul de referinta cât si pentru sistemul ce trebuie proiectat si se face verificarea prin coeficientul de încarcare. Valoarea caderii de presiune a aerului trebuie sa fie stabilita .1 .Rezumat Materialul de transportat Dimensiunea particulelor Densitatea materialului Densitatea particulelor Tubulatura Orizontala Verticala Coturi Capacitatea de transport Debitul de material Aer de transport Presiunea de refulare Presiunea de intrare Cãderea de presiune Viteza minima a aerului De determinat Diametrul tubulaturii Debitul de aer Puterea necesara Ciment de Portland 14 pm ñb ñp k v b mp p pi Äp C1 d Va P 1070 kg/m3 3060 kg/m3 figura 78 120 m 35 m 6X90° 70tone/h Compresor cu ºurub 2. orientarea sistemului în spatiu . pentru ca aceasta este în dependenta cu lungimea si diametrul tubulaturii : daca sistemul de tubulatura este mai lung va fi necesar un diametru mai mare si invers.agkompressoren.6 bar suprapresiune 1. În prima etapa se porneste de la distanta de transport. numarul de coturi cu care se calculeaza viteza aerului de transport .ro .

Viteza de intrare a aerului de transport Viteza minima a aerului de transport Cmin .6 bar poate fi determinatã utilizand ecuaþia de mai jos: 0.2) Figura 81.8 tone/h . Valoarea corespunzatoare a debitului de material este aproximativ 12. un coeficient de încãrcare mai mare de 70.0 = 1.corespunzatoare limitei de transport pentru o diferenþã de presiune de 1. La 1.almig.6 ca ºi este punct al primei estimari (a). Caracteristica pneumaticã de transport Acestei valori îi corespunde.ro .021 kg/s ºi atunci punctul de operare va corespunde unui debit de aer de 0.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT fie mai mare cu 20% decât debitul minim de aer de transport de la presiunea de 1.3) www. C1 va fi cu 20% mai mare. în figura 80. Viteza aerului de intrare .6 3 3 114 (m/s) (6.0 m / 0.2 ´ . Punctul de operare este prezentat în figura 6.365 m/ s =s 3 .6 bar debitul minim de aer este aproximativ 0.3 (6. C1 =.025kg/s.053 ´ 261.6 bar.021 ´ 288 C min =× 2 0.

0045 50 ´ 287 ´ 0. Pentru porþiunile verticale ale tubulaturii lungimea echivalentã este dublul lungimii acestora . N. Lungimea echivalentã a tubulaturii L0 poate fi exprimatã astfel : (6. 5 (6.0045. Pentru viteze mari de transport .5) Dupã cum se poate observA .5 (6. lungimea echivalentã va fi cu mult mai mare .053 è ø = / m2 = 0. numãrul total al coturilor si b. Pentru coturile tubulaturii lungimea echivalentã poate fi legatã de viteza de intrare a aerului.lungimea echivalentã a fiecãrui cot. 288 ç ÷ D pa = 2 + 101300 . în fazã diluatã în sisteme lungi de tubulaurã .025 kg/s. Tubulatura de test 115 L0 = + m h+ 2v Nb www. Influenþa semnificativã o are raportul diametru cot pe diametrul tubulaturii D/d.4 . lungimea totala a tubulaturii verticale.300 kN/m2.6) Unde : h. poate fi determinatã utilizând ecuaþia 6.agkompressoren.Caderea de presiune a aerului Cãderea de presiune pentru un sistem de tubulaturã .ro . este lungimea totala a tubulaturii orizontale. d de 0.=/ m 2 101300 886 N 2 ç ÷ p 2 ´ 0.constanta R pentru aer = 287 J/kg*K .4) Luând presiunea aerului de ieºire ca fiind presiune atmosfericã standard de 101. coeficientul de frecare al tubulaturii f de 0. Äp .009bar 0. valoarea debitului de aer determinatã mai sus la 0. La aceasta se adaugã lungimea echivalentã pentru porþiunile verticale ºi pentru coturile tubulaturii.053 m. lungimea tubulaturii de test L= 50 m . S-a descoperit cã lungimea echivalentã a coturilor variazã puþin cu geometria cotului. cãderea de presiune trebuie luatã în considerare. v. atât pentru faza diluatã cât ºi pentru faza densã a transportului pneumatic. în particular pentru teuri.89 N 0. temperatura aerului T = 288 K ºi diametrul tubulaturii de test . æ 64 fLm 2 × ö &RT 2 ç ÷ p 2 (N/m2) D2 + a 5 pa = p ç p ÷ × d è ø 0. se obþine : æ 64 ´ ´0252 ´ ö 0. aceastã cãdere de presiune este neglijabilã ºi corespunde unei viteze mici de transport intr-un sistem relativ mic de tubulatura. mai ales la valori peste 4 / 14 . Lungimea echivalentã Lungimea echivalentã a sistemului pentru transportul materialului are ca valoare de referinþã lungimea orizontalã a tubulaturii. Pentru raze de curburã mici .

582 bar ºi aceasta este valoarea ce trebuie utilizatã în figura 81 pentru determinarea debitului de material pentru continuarea dimensionãrii. se obþine : D N / m2 = / m2 = pa = 2721 2.almig.12 & m p 2 = e1 = = Le 2 199 116 (6.009 bar la 0. Aceastã pierdere de presiune trebuie scazutã din 1.72kN 0.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT O schiþã a tubulaturii de test este prezentatã în figura 6.7) Valoarea lungimii echivalente se explicã prin aceea cã nu este o ridicare verticalã semnificativã ºi sunt nouã coturi în tubulatura de test.4 . dar pentru distanþe lungi.8 ´4.6 m/s lungimea echivalentã a coturilor din figura 6.10 : L 64 & m p1 × 12. Tubulatura instalaþiei de dimensionat O schiþã a tubulaturii instalaþiei de proiectat este datã în figura 78 . viteze mari . Pentru viteze mici ale transportului la presiune inalta aceste valori ale cãderii de presiune sunt nesemnificative . dacã tubulatura ar avea acelaºi diametru ca ºi instalaþia de test. dar este nesemnificativa fata de valoarea de 1. Neglijând efectul coturilor ºi înlocuind lungimea 155 m în locul celei de 50 m din ecuaþia 6.6 bar ceea ce dã 1.6 bar a diferentei de presiune de transport. este: æ 1ö Le 2 =() 1 × =m 120 + + ÷ 2 ´ 6 ´ 199 35 ç è 2ø (6.027bar (6.10) www.4 este de aproape 1½ m de fiecare cot. Cresterea caderii de presiune a aerului de la 0.9) Cu alte cuvinte aceasta este de trei ori mai mare decât cea a instalatiei de test . presiuni de transport mici aceste valori vor fi semnificative ºi trebuie luate în considerare .027 bar înseamna 0.ro . Cu o vitezã a aerului de transport de 3.018 bar mai putini pentru transportul materialului.8) Lungimea fizicã a instalaþiei este de 155 m ºi este lungimea ce trebuie utilizatã pentru evaluarea cãderii de presiune a aerului . Dimensionarea lungimii tubulaturii se poate face cu ajutorul ecuatiei 6.2 ºi de aici se poate calcula lungimea echivalentã a tubulaturii de test Lel : 1ö ( æ× = m Le1 = ´ ´ 64 50 + + ÷ 2 0) 1 9 ç è 2ø (6. iar lungimea echivalentã Le2.

6m/s si de la un debit de aer de 0. Datoritã primelor calcule este de sugerat ca valoarea vitezei de intrare a aerului . noul debit de material este de 12 tone/h ºi noul debit de aer este de 0.11) Din figura 80 se poate observa cã la valoarea raportului de încãrcare de 45.12 f = = 45 3.4 m/s .6.052 kg/s. Verificarea condiþiei de transport Se face o verificare a noii valori a raportului de î ncarcare. pentru o creºtere a vitezei de intrare a aerului de la 3. aceasta crescând pentru un cot de la 1.55 tone/h . cãderea de presiune de pe tubulaturã va fi totuºi foarte micã în comparaþie cu cãderea de presiune de transport ºi de aceea va putea fi neglijatã. valoarea minimã a vitezei aerului de transport este de 4.2 X 4. Coeficientul de încãrcare va fi : 5. adicã punctul b pe figura 6.12 tone/h pentru tublatura de test obtinut din figura 6.6 m la 6. daca tubulatura ar avea acelasi diametru ca si tubulatura de test .ro . pãstrând diametrul de 53 mm . este necesarã localizarea unui nou punct de operare pe figura 6. este debitul de material care se poate transporta cu aceeasi cadere de presiune si debit de aer . Lungimea echivalentã a coturilor . neglijâ nd efectul pierderilor de presiune din tubulatura. va trebui sã aibã o vitezã de intrare a aerului peste 4. Aceasta trebuie facuta pentru a afla daca materialul poate fi transportat î n faza densa .6. menþinând diametrul tubulaturii de 53 mm. din figura 79 este cu mult mai mare .6 m/s la 8 m/s. fiindca pentru punctul de operare s-a pornit de la o viteza de intrare a aerului de 3.5 m/s ceea ce nu corespunde pentru punctul iniþial de operare identificat în figura 81.025 (6.1 m . a crescut de la 199 m la 227 m.5 = 5. Din figura 81 .6 ´ 0.Noul punct de operare . ce ar trebui încercatã . Cu aceste noi valori debitul de material de 12 tone/h devine 5. adicã 1.6 ´ 0. sã fie de 8 m/s . Lungimea echivalentã revizuitã a tubulaturii de test a crescut de la 64 m la 105 m .agkompressoren.6 . Noul raport de î ncarcare va fi : 4. de pe figura 81 . Deºi debitul de aer este cu mult mai mare .5 m/s. Avâ nd î n vedere cã verificarea a dat greº .55 f = = 30 3 .Debitul de material de 4.025 kg/s.052 117 www. iar pentru tubulatura de proiectat .

coeficentul de încarcare va fi mic si poate exista riscul blocarii tubulaturii. Daca debitul de material este mai mic . viteza minimã corespunzatoare a aerului de transport este 6. 5 m (6.6 m/s . Dacã se ia în considerare un diametru de 200 mm debitul de material ce poate fi atins este de 79 tone/h. dacã diametrul tubulaturii este mãrit la o valoare datã. viteza de intrare a aerului trebuie sã fie de 7. Utilizând ecuatia 6.6 bar . 5.12 . Este posibilã atingerea debitului de 70 tone/h cu o cãdere de presiune de 1. iar cu 20% marjã de eroare .almig. 5 0.3 m/s . cimentul poate fi transportat cu un coeficent de încãrcare mai mare ºi aceasta înseamnã cã se pot utiliza viteze de intrare ale aerului mai mici.70 tone/h ºi deci este nevoie sã se afle diametrul necesar al tubulaturii. 4. 2. în funcþie de debitul de material ce trebuie transportat .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Din figura 80 se observã cã pentru un coeficient de încãrcare 30 .55 èø 0.12 rezulta un debit de material de 44 tone/h. Un debit de 70 tone/h poate fi atins cu un diametru de 200 mm cu o valoare a caderii de presiune mai mica. In acest caz valoarea debitului de material a fost specificatã . éù & m d2 = p2 ú d1 × ê & m p1 êú ëû 70 æö d 2 = ÷188 53ç = 5. Dimensionarea dupa diametru Dimensionarea diametrului tubulaturii se face cu ajutorul ecuaþiei 6. Daca 70 tone/h nu este o valoare fixa. 118 www.6 bar la un diametru de 150 mm dacã se face trecerea la 200 mm mai în lungul tubulaturii. 3. faþã de 8 m/s cu care s-a început recalcularea . La o cãdere de presiune mai mare . Un debit de 70 tone/h poate fi atins cu un diametru de 150 mm dacã se utilizeazã o cãdere de presiune mai mare. Necesarul de aer Se calculeaza debitul de aer si puterea necesara antrenarii compresorului fiind selectate presiunea de alimentare de 2 bar si diferenta de presiune intrare-iesire 1.12) Înlocuind datele în ecuatie se obtine : mm Un diametru de 188 mm nu este o opþiune practicã ºi trebuiesc luate în considerare ºi alte opþiuni posibile: 1. astfel încât calculele pot continua.ro . atunci poate fi luat în considerare un diametru de 150 mm.

6 bar ºi o viteza de intrare a aerului de 8. viteza minima de transport a aerului pentru material este un parametru foarte important de proiectar . presupunând cã presiunea de transport este de 1.Ca ºi la faza densã. cu un coeficient de încãrcare maxim atins 10 .14) 7. Materialul a fost transportat prin tubulatura din figura 82 . iar caracteristica de transport este prezentatã în figura 83. Densitatea materialului este de 1010 kg/m3 ºi densitatea particulelor este de 2350 kg/m3. Au fost efectuate încercãri cu cãderea de presiune de 1.23 d p C V0 = 1 1 2 T1 m3/s 0. condiþii de referinþa pentru specificarea unui compresor.647 288 (6.8 bar .7. iar viteza minimã de transport a aerului pentru acest material a fost de 14 m/s.3 ´ = 2.23 ´ = m3/s 0.647 ln ê ú kW 203 ´ = 125 101 ´ ë 3û (6.ro .agkompressoren. Puterea necesarã antrenãrii compresorului O valoare aproximativa pentru calculul puterii de antrenare a compresorului se obtine cu relatia 6. Se determinã 119 www.0 m/s : 2 & .200 2 ´ 8. dar spre deosebire de faza densã aceasta nu se modificã foarte mult cu variaþia coeficientului de încãrcare . Sulfatul de magneziu are o mãrime a particulelor de 225 ìm ºi rãmâne foarte puþin în suspensie în aer. Dimensionarea unei instalaþii de transport material grosier în fazã diluatã Pentru acest studiu a fost ales un material care nu are capacitãþi naturale de transport în fazã densã ºi deci poate fi transportat în fazã diluatã într-un sistem convenþional de transport pneumatic.Debitul de aer Debitul de aer va fi evaluat pentru 200 mm diametru tubulaturã .13) Acesta este debitul volumic de aer în condiþiile aerului liber.0 261.14: é & p4 ù P = ln êkW 203V0 ú p3 û ë 261 ´ é 3ù P =0. Transportul sulfatului de magneziu în faza diluata Pentru a ilustra procesul de dimensionare a unui sistem de transport în fazã diluatã este utilizat sulfatul de magneziu.

Figura 82. Tubulatura are 95 m lungime în plan orizontal . Tubulatura a fost aprovizionatã dintr-un rezervor de înaltã presiune .almig. incorporeaza 9 coturi la 90° cu un raport D/d = 12:1. Schiþa tubulaturii Figura 83.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT parametrii pentru un singur punct.ro . Date de transport O schiþa a tubulaturii de test folosite în acest studiu este prezentatã în figura 82. dar se poate scala intreaga caracteristicã dacã este necesar. Caracteristica de transport a sulfatului de magneziu 120 www.

Viteza de intrare a aerului de transport trebuie sa fie cu aproximativ 20 % mai mare decât cea recomandata . este de 14 m/s.Necesarul de transport Pentru proiectarea unui sistem de transport al sulfatului de magneziu pe o distanþa de 300 m cu un debit de 15 tone/h este indicat sã se foloseascã o suflantã de transfer cu o suprapresiune de 1 bar. adica 17 m/s. Rezumat Material Sulfat de magneziu Dimensiunea particulelor 225 pm Densitatea materialului ñb 1010 kg/m3 Densitatea particulelor ñp 2350 kg/m3 Tubulatura Orizontala h 300 m Verticala v 25 m Coturi b 7 X 90° Capacitatea 121 www. Lungimea echivalentã a coturilor Capacitatea de transport Coturile joaca un rol important si în faza diluata si deci lungimea echivalenta a acestora. pentru sulfatul de magneziu în tubulatura din figura 7. Tubulatura are un total de 25 m de urcare verticalã ºi încorporeazã 7 coturi la 90°.1 . Viteza minima a aerului de transport .85 bar pe traseu. Se acceptã o cãdere de presiune de 0. Figura 84.agkompressoren.ro .

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Debitul de material Viteza minima a aerului Aer de transport Presiunea de refulare Presiunea de intrare Cãderea de presiune Viteza de intrare De determinat Diametrul tubulaturii Debitul de aer Puterea necesara mp Cmin p pi Äp C1 d Va P 40 tone/h 14 m/s Suflanta 1.0 + 5 ÷1.2 ca find punctul (a ) si se observa ca este cu 20 % mai mare decât limita de transport.2) 122 www. d .330 kg/s Acest punct de operare este localizat în figura 7. Înlocuind datele în relaþie . se poate calcula debitul de aer poate cu ajutorul ecuaþiei 7. valoarea cãderii de presiune .1) unde : ma . p1 . Viteza de intrare a aerului a fost determinatã ca fiind 17 m/s . se obþine ma = 0. Stabilirea punctului de operare de pe caracteristica de transport Trebuie identificat punctul de operare de pe caracteristica de transport a tubulaturii de test din figura 83.0ú pa = 4 1 ç 10 ÷ ú ê d ´ è ø û ë (7.0 bar suprapresiune 0. þinând cont de presiunea ºi de debitul de aer cerut . Dimensionarea are loc în 2 etape. Linia cãderii de presiune a fost aleasã ca fiind 0. Caderea de presiune a aerului Valoarea de cãderii de presiune a aerului pe tubulaturã . debitul masic de aer (kg/s). C1 . Trebuie stabilitã . diametrul tubulaturii (0.85 bar suprapresiune 0. se stabileºte locaþia punctului echivalent de operare pe caracteristica de transport .almig. de asemenea . În a doua etapã scalarea se face þinându-se cont de diametru. viteza de intrare a aerului de transport (17m/s) ºi T1 temperatura aerului de intrare (288 K (15°C)).2 X Cmin = 17m/s Procedura de dimensionare Pentru început .105 m). Äpa .74 p1d 2C1 & ma = T1 kg/s (7. poate fi determinatã cu ajutorul relaþiei 7.2: 0.85 bar 1.ro .5 é 1. aceasta include atât orientarea tubulaturii cât ºi coturile acesteia. În prima etapã se face scalarea în funcþie de distanþã . presiunea aerului de intrare (185 kN/m2 abs).1: 2.34y æ & m2a ö ù ç ê D .85 bar.

Punctul de operare din figura 7. lungimea tubulaturii de test L = 95 m . 0.0045.330 kg/s ºi diametrul de 0.139 bar .103=0.330 kg/s.agkompressoren. diametrul d = 0.0045 .105 Înlocuind valorile .0045 325 ( = y = +2 )1 7 ´57. 0.2. dar pentru instalatia de test este de 0. O cadere constanta de presiune de 0. debitul de aer de 0. lungimea L=325 . din relaþia 7. Aceasta valoare va scadea cu cresterea lungimii tubulaturii.298 a Punctul initinal de pe caracteristica de transport a fost ales la o cadere de presiune de 0.105 Înlocuind aceastã valoare. Aceasta valoare a caderii de presiune este introdusa în caracteristica de transport din figura 7. noul punct ( b) fiind la o presiune de 0. Acest lucru înseamna ca în acest punct de operare doar diferenta de presiune 0.2 rezultã : D bar p =0.747 bar este utilizata pentru transportul materialului.330 kg/s si diametrul 0.85 bar (punctul a).103 bar .103 Din aceasta se poate vedea ca .105 m în ecuaþia 7. 123 www.2 trebuie sa fie modificat .2 pentru fiecare din cele 9 coturi .814 bar.0045 95 ( = y = +2 )1 9 ´18.2 pentru fiecare din cele 7 coturi de 90 grade rezultã: 4´ ´ 0.2 rezulta: D pa = 0.105m în relatia 7.103 bar ceea ce reprezinta o crestere de 0.105m ºi coeficentul de pierdere al coturilor k = 0. Pe tubulatura caderea de presiune este de 0. 0.3) Tubulatura de test Luând în calcul coeficientul de frecare al tubulaturii f = 0.unde: ( å y/ d + = 4 fL ) k (7.105m ºi coeficientul de pierdere de 0. va intersecta axa orizontala la o valoare bar a debitului de aer de 0.850-0. caderea de presiune este foarte semnificativa pentru faza diluata de curgere. Luând ca valori de calcul pentru : coeficientul de frecare f=0.3 rezultã : 4´ ´ 0.ro . diametrul d=0. 0.036 bar a caderii de presiune. debitul de aer de 0. Tubulatura cu diametrul de 105 mm Lungimea tubulaturii instalaþiei este de 325 m ºi aceastã lungime trebuie sã fie luatã în considerare la evaluarea cãderii de presiune pentru instalaþia care are acelaºi diametru ca ºi tubulatura de test.

în prima etapã determinându-se lungimea echivalentã ºi în a doua diametrul . din figura 7. Le1 este: Le1 = 95 + (2 X 0) + (9 X 20) = 275 m Tubulatura de test nu prezinta ridicare semnificativa si incorporeaza 9 coturi . coturile au un efect important în transportul pneumatic în faza diluata. Se poate observa din aceasta ca .almig. Cu o viteza a aerului de intrare de 17 m/s lungimea echivalenta a coturilor .17 tone/h . Calculul lungimii tubulaturii Modul de calcul pentru lungime este dat de relatia 7.4) unde h este lungimea secþiunilor orizontale ale tubulaturii.17 (7.ro . Tubulatura instalatiei Lungimea echivalentã a tubulaturii. 124 www. cu 300 m orizontali . Tubulatura de test Din figura 82 se poate vedea cã lungimea echivalentã a tubulaturii .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Lungimea echivalenta Lungimea echivalentã a tubulaturii pentru transportul materialului are ca valoare de referinþã lungimea tubulaturii pe orizontalã. v lungimea totalã a secþiunilor verticale. pentru aceeasi cadere de presiune a aerului si acelasi debit de aer. Le2. în cazul în care tubulatura are acelasi diametru ca si tubulatura de test.5: m p 2 =Le1 / Le 2 tone/h m p1 ´ m p2 = 275 / 490 =tone/h 5.65 s-a obtinut pentru punctul de operare un debit de material de 3. La aceasta se adaugã lungimea echivalentã a tubulaturilor verticale ºi a coturilor existente pe traseu: Le=h+2v+Nb (7. 25 m verticali ºi 7 coturi la 90° este: Le2 = 300 + (2 X 25) + (7 X 20) = 490 m Datele tubulaturii de test pot fi acum folosite pentru dimensionarea tubulaturii instalaþiei dorite . este de 20 m pentru fiecare cot.3.65 ´ 3. cu debitul de material pentru tubulatura de test de 5.5) Cu lungimile echivalente mai sus determinat. N numãrul total de coturi ºi b lungimea echivalentã a fiecãrui cot.

85 bar.7) 0.23 ´ ´ = 3 / s V0 = 2 1.cu mici modificãri ale performanþelor.însa .85 bar se poate opta pentru o tubulaturã în trepte . ar fi necesara o suprapresiune mai mare de 1 bar .17x(250/105)2 = 18 tone/h 2 (7.agkompressoren.Calculul diametrului Diametrul este dat de relatia 7.250 185 ´ 17 & .17 tone/h rezultã: mp2=3.522m 288 Puterea necesara O valoare aproximativã pentru puterea de antrenare a suflantei se poate calcula cu formula : 2 é & p4 ù P = ln êkW 203V0 ú p3 û ë 185 ù é P = .ro .8) 125 www. presupunând cã presiunea de livrare a aerului va fi de 0. Necesarul de aer Se calculeaza debitul de aer liber si o putere aproximativa de antrenare a suflantei pentru suprapresiunea de livrare a aerului de 0.23 d p C V0 = 1 1 m 3 / s 2 T1 (7. daca se reduce diametrul la 200 mm se obtine mai putin . Cu o suprapresiune de intrare de 0.6) Se observa ca debitul obtinut este mai mare decât debitul cerut (15 tone/h).85 bar. Tubulatura în trepte ar fi necesarã doar dacã trebuie redus efectul de eroziune al particulelor materialului.522 ln ê = 203 ´ 1 190 100 ú ë û (7. Debitul de aer Debitului de aer va fi evaluat pentru o tubulaturã cu diametrul de 250 mm . 2 & .6: é d ù & m p1 ´ &ê mp2 = 2 ú d1 û ë Înlocuind debitul de 3.

Coeficientul de încarcare Acesta este deseori cotat ca referinta si valoarea lui este : Ö=18/3. tipica sistemelor de transport la mare distanta si presiune joasa specifice acestui tip de material.7 Dupa cum se poate observa aceasta este o faza foarte diluata . Având valoarea aproximativã a puterii de antrenare a suflantei se pot evalua costurile transportului.87=2. Daca costul unitatii de electricitate este de 0. este luat în considerare costul transportului materialului .10€/kwh) =1. Când se selecteazã un sistem de transport .almig.6*1. € / tona 126 www.ro .10 €/hWh . costul specific pe tona de material transportat poate fi evaluat dupa cum urmeaza: Cost Specific = 190 KW x (h/18 tone) x (0. în particular transportul în fazã diluatã .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Costurile specifice Transportul pneumatic . necesitã un consum ridicat de energie.06 transportatã.

CAPITOLUL VIII - COMPRESOARE DE MEDIE ªI ÎNALTÃ PRESIUNE APLICATII INDUSTRIALE 10-420 BAR
8.1. Agentul de comprimat Compresoarele Sauer Compressors pot fi folosite pentru comprimarea aerului ºi a altor gaze, dupã cum urmeazã. Pentru aer ºi alte gaze standard se pot folosi compresoare standard. Pentru gaze explozive ºi gaze nobile se pot folosi doar compresoare etanºe la gaze. Pentru aceste compresoare, rata de pierdere acceptatã a compresoarelor Sauer etanºe la gaze este de QL stat = 0.05 mbar. litri/s pentru condiþii de operare staþionare, ºi de QL dyn = 0.1 mbar. litri/s. Pentru condiþii de operare mobile. Gaze inerte Gazele inerte se mai numesc si gaze nobile. Aceste gaze mai sunt cunoscute si ca Grupul Zero si includ: Heliu (He) Neon (Ne) Argon (Ar) Krypton (Kr) Azot (N2) Aceste gaze nu reacþioneazã cu alte elemente ºi sunt, deci netoxice ºi sigure, realizând rareori legãturi cu alte elemente. Non reactivitatea lor le dã ºi denumirea de gaze inerte, ideale pentru formarea de “pãturi” de gaze pentru crearea unei atmosfere inerte. Gaze uºoare: heliu ºi hidrogen Heliul ºi hidrogenul sunt gaze mult mai uºoare ca aerul, iar rata de pierdere de gaz în compresor, pe la supape ºi segmenþi, este mult mai mare. Astfel, debitul livrat va fi mai mic decât cel normal pentru un compresor standard de aer. Gaze inflamabile & explozive Gazele inflamabile se aprind, producând explozie. Gazele toxice pot dãuna sãnãtãþii ochilor, plãmânilor, pielii iar alte gaze sunt valoroase ºi deci scumpe. Se vor folosi doar compresoare J.P. Sauer & Sohn 'pentru urmãtoarele gaze inflamabile ºi explozive: Gaz natural Biogaz (metan) Hidrogen Aceste gaze sunt periculoase si trebuie tratate cu grija maxima
127

www.agkompressoren.ro

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT
8.2. Aer de pornire pentru motoare diesel de mare capacitate Compresorul comprima aerul la 30-40 de bar. Aerul este stocat întrunul sau mai mulre rezervoare de aer. Distributia aerului comprimat în cilindri se realizeaza prin intermediul unei asa numite stele de comanda. Astfel sunt antrenate pistoanele. A doua posibilitate este pornirea prin intermediul unor startere cu aer comprimat, pentru motoare mai mici. 8.3. Tehnicã de procedurã Centrale cu aburi În centralele cu aburi, compresoarele de înalta presiune sunt folosite la suflarea negrului de fum. Acest procedeu este necesar acolo unde reziduurile din arderi murdaresc cazanele. Procedeul se foloseste cel mai des în instalatiile de ardere a gunoaielor, care sunt folosite în paralel ca centrale termice. Aer pentru obtinerea vopselelor Procedeul de oxidare se desfãºoarã în þevi, în care agentul este antrenat de un melc, sub presiune ºi la temperaturã ridicatã. Dintr-un siloz este pulverizat reactorul de oxidare oxid de plumb. Prin amestecarea reactorilor cu aerul comprimat (16-20 bar) ºi cu cãldura, procedeul de oxidare se poate desfãºura de 6-8 ori mai rapid decât prin metodele tradiþionale. Producerea unei ºarje dureazã cca. 23 de ore. Fabricarea de placi aglomerate O altã aplicaþie a aerului comprimat este folosirea sa în presele utilizate la producerea de plãci aglomerate. Pentru ca straturile plãcilor sã se lege cu rãºina de melaminã, se folosesc prese acþionate pneumatic, la presiuni de 200-300 bar. Autoclave În autclavele cu aer cald, încãlzite cu gaz sau cu curent electric, se lipesc sau se sudeazã elemente, cu ajutorul aerului comprimat (20-30 bar). Aerul comprimat trebuie sã fie uscat ºi fãrã ulei, dat fiind cã, în autoclave, predominã temperaturile de cca. 500°C. Din acest motiv, depunerile de ulei trebuie sã fie neapãrat evitate. Aceste autoclave sunt folosite în industria aeronauticã ºi aerospaþialã, sau de producãtorii de autovehicule, care le folosesc pentru a produce componente speciale pentru maºinile de curse. Siderurgie În instalatiile de laminare la cald sunt necesare compresoare de înalta presiune cu debite între 400 si 1000 de l/min, la o presiune de 250 bar. Compresoarele servesc la ridicarea presiunii într-un rezervor de apa. Apa
128

www.almig.ro

sub presiune este apoi folosita la precuratarea tunderului înainte de laminare. Laser Cutting La instalaþiile de tãiere a plãcilor ºi formelor de metal în industria modernã se folosesc utilaje cu laser. Aceste utilaje de tãiere cu laser necesitã un mediu inert, pentru a realiza o tãiere precisã ºi muchii drepte. Pentru ca atmosfera din jurul laserului sã fie purã, se foloseºte un strat de protecþie de azot. Se foloseºte, în funcþie de tipul ºi calitatea metalelor, azot cu un grad de puritate de 95% - 99,9999%. Întreaga instalaþie folositã este compusã dintrun compresor cu ºurub, un uscãtor (în funcþie de necesitãþi) un sistem de producere a azotului PSA sau cu membranã, rezervor intermediar, booster pentru azot ºi rezervor de înaltã presiune. Presiunea necesara în instalatia de taiere este de cca. 8-10 bar. Azotul este însa stocat la 40 bar sau la 350 bar, pentru a garanta o alimentare rapida a instalatiei. 8.4. Tehnicã de testare Industria automobilelor În industria automobilelor se folosesc diverse variante de compresoare, pentru testarea componentelor. Furtunurile de frâna si sistemele ABS sunt testate cu presiuni de 250-350 bar. Compresoarele mai sunt folosite pe bancurile de testare a sistemelor de frânare. Compresoarele de înalta presiune sunt folosite si la realizarea testelor de impact. Testarea conductelor Pentru verificarea conductelor, numite ºi pipelines, se folosesc printre altele compresoare cu debite mari ºi presiuni între 20 ºi 70 bar. Testarea recipientelor sub presiune Pentru domeniul construcþiei de aparataje în tehnica frigului, este prevãzut ca recipientele care conþin agent frigorigfic sã fie testate cu aer comprimat. Pentru aceasta se folosesc compresoare cu debite mai mici, de cca. 300-600 l/min la 60-70 bar. De asemenea, toate recipientele de gaz sau extinctoarele sunt testate la înaltã presiune. În aceste cazuri se pot folosi chiar ºi presiuni de pânã la 350 bar. Armaturi / supape Pentru testarea armãturilor ºi supapelor se folosesc compresoare cu presiuni între 60 ºi 420 bar. În multe cazuri, aerul trebuie tratat ºi trebuie sã se garanteze o alimentare cu aer comprimat 24 de ore din 24. 8.5. Tehnica materialelor plastice Utilaje de formare a maselor plastice Multe produse din industria actuala sunt fabricate din materiale
129

www.agkompressoren.ro

Astfel se realizeazã presiuni diferite în diferitele puncte ale formei. Foliile de material sintetic cu grosime de 1 mm sunt introduse automat în maºina propriu-zisã de format. carcase de telefoane. În caz de necesar mai mare de azot. Ca agent în acest domeniu se foloseºte azotul. Aceastã unitate introduce în formã cantitãþi de azot definite exact. diferitele elemente de comanda ale autoturismelor precum si carcasele telefoanelor mobile si alte tipuri de carcase. Acest procedeu permite obþinerea unor forme mai bine definite. Când necesarul este mic. de obtinere a formelor din material sintetic prin deformare hidraulica. Prin acest procedeu sunt posibile ºtanþãri deosebit de precise pentru diferite forme ale materialului plastic. Înainte de suflare. materialul este încalzit. acesta este achizitionat în 130 www. firmele produc azotul prin intermediul unui generator de tip PSA (Pressure Swing Adsorption). Cel mai des este folosit procesul de reglare a presiunii. Pentru aceasta se realizeaza multe forme diferite cu ajutorul utilajelor de format materiale plastice.ro . îmbrãcãminþi de portiere pentru autoturisme. b) Un proces regleazã presiunea. Prelucrarea continuã prin gãurire ºi tãierea contururilor. al duratei de viata si al costurilor. pentru a se evita oxidarea plasticului. Multe firme si-au protejat procesele de obtinere a formelor de materiale plastice prin patente.almig. prin înalta presiune ºi prin încãlzire. PET Recipientele PET sunt suflate cu ajutorul aerului comprimat tratat cu 16 pâna la 40 bar. procedeu prin care formele de silicon erau presate prin intermediul uleiului sub presiune. Se diferentiaza doua procese diferite: a) Un proces regleazã cantitatea de azot. Forma este legatã prin intermediul mai multor conducte mici la o „unitate de distribuþie” comandatã prin calculator. Procedeul de injecþie cu gaz Procedeul de injecþie cu gaz se foloseºte pentru fabricarea de produse din material plastic. obþinându-se o formã bine definitã a produsului. urmând ca apoi sa fie presat în forme cu ajutorul înaltei presiuni. datorita avantajelor pe care le prezinta acestea din punct de vedere al procedeului de fabricatiei.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT sintetice. folia este presatã în forma necesarã. În procedeul de productie este nevoie de înalta presiune de 350 bar si de caldura. nu atinge nici pe departe calitatea obtinuta prin metoda izostatica. Într-un clopot de presiune. Procedeul folosit pâna acum. Exemple de produse din material plastic sunt întrerupatoarele iluminate. carcase de ecrane. Produsele pot fi bare de protecþie.

Heliu: pomparea în stare lichidã este imposibilã din motive pur fizice. se încãlzeºte ºi trece în formã gazoasã. ºi o putere de 11 kW. umplerea cea mai rentabilã se realizeazã în formã lichidã. În camera de cãlire este nevoie de o suprapresiune de 20 bar. heliul este folosit în cercetare ºi tehnicã. de exemplu pentru cãlirea oþelurilor ºi fontelor cu gaz sub presiune. el este folosit în circuit închis. Dat fiind ca azotul nu este un gaz agresiv. argon sau azot Gazele tehnice au roluri decisive în multe procese industriale. dupã ce este comprimat la 200 bar în compresor. periculos. 2. În multe universitãþi care fac cercetãri la temperaturi joase. Compresorul aspira gazul si îl comprima pâna la 350 bar. Stocarea de gaz Umplerea de recipiente de heliu. heliul este din nou introdus în circuit.agkompressoren.ro . heliu sau azot. el este eliberat în atmosfera. 8. pentru o adaptare constanta la necesar. datoritã temperaturii înconjurãtoare. Dupã terminarea procesului. pentru a elibera deodatã o cantitate mare de heliu în camera de cãlire. Instalatii de recuperare a heliului / azotului O altã aplicaþie este tratarea la cald cu vid. 131 www. amortizarea este deosebit de lungã 3. 8. la o presiune de 20-30 bar. dupa utilizare. heliul este un agent foarte rãspândit. gazul din camera de cãlire este aspirat din nou ºi comprimat de compresor. Gazul comprimat este stocat în rezervoare de înalta presiune. Gazul este transportat în stare lichidã.7. ºi stocat în rezervoare de stocare cu ajutorul unor pompe. unde. Existã trei situaþii în care pomparea în stare lichidã nu este realizatã: 1. Pentru cantitãþi mici. Astfel. Compresoarele umple un rezervor de 5000 l la 40 bar.forma lichida si este apoi transformat în forma gazoasa (presiune de iesire de 5-7 bar). Recuperarea gazului Compresoarele de înaltã presiune Sauer sunt folosite în urmãtoarele domenii: Recuperarea heliului Date fiind proprietãþile sale deosebite. Dat fiind cã heliul este un gaz foarte scump. astfel încât sã fie din nou disponibil pentru un nou proces. Aceste gaze sunt comprimate ºi distribuite în formã comprimatã (200-300 bar). gazul lichefiat este antrenat prin conducte în recipiente. La ora actualã. Cu ajutorul unei pompe cu un debit de 500 m3/h.6. în functie de aplicatie. Aer: datoritã pompei deosebit de scumpe.

132 www.ro . 40-44 bar ºi 6080 bar. De asemenea. Centrale hidroelectrice Compresoarele de medie ºi înaltã presiune sunt folosite în diferite scopuri în centralele hidroelectrice. O a treia aplicaþie este izolarea acestor întrerupãtoare. necesarul de presiune este de sub 30 bar. Pentru a se crea o presiune suficientã.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 8.690 compresoare de înaltã presiune redundante. Dispozitivele de reglare sunt hidraulice. presiunile necesare diferã. aerul comprimat este folosit la reglarea palelor turbinelor. De regula pentru ambele aplicatii. Hidraulica apei potabile În instalatiile mari de apa potabila / statiile de producere a apei potabile. 8. pentru a se asigura o pornire a acestora cât se poate de lipsitã de pierderi ºi fãrã sarcinã.8. În funcþie de tipurile de hidrocentrale. ºi la stingerea arcurilor electrice ale acestor întrerupãtoare. de aer de comanda (electrovane) si aer de frâna (cilindri de frâna actionati pneumatic). Prin intermediul unui sistem costisitor de reglare. Alte aplicatii în domeniul producerii apei potabile sunt curatarea filtrelor de pietris cu ajutorul aerului comprimat. Pentru acþionarea întrerupãtoarelor electronice se folosesc conform DIN ISO 43. prin împiedicarea problemelor cauzate de umiditate. Pe de o parte. Distribuþia de curent electric În distribuþia curentului electric existã douã domenii de utilizare pentru compresoarele de înaltã presiune.9. Aerul comprimat este folosit la suflarea apei din turbine ºi din pompe. aerul comprimat este folosit la acþionarea întrerupãtoarelor electronice pneumatice. cu aerul comprimat la 40 bar se aduce apa potabila la presiunea necesara.9. Se diferenþiazã sisteme la 30 bar.almig. în rezervorul hidraulic se comprimã aer cu ajutorul compresoarelor de înaltã presiune (ridicarea presiunii) Compresoarele mai sunt folosite pentru obtinerea de aer de lucru. 8. ridicarea presiunii se realizeaza prin intermediul unor cazane care sunt umplute cu apa potabila si cu aer comprimat. pentru obþinerea de aer comprimat de 40 de bar.

Note de curs pentru manageri energetici. I.. Laza... Editura Orizonturi Universitare. 2004 2. M. Idelcsik.... Timiºoara. I. Elsevier. 2004 4.. Nagi. Probleme. º. Editura Orizonturi Universitare. Mills.I. º.a. D. Îndrumãtor pentru calculul rezistenþelor hidraulice. 1984 3. Echipamente ºi instalaþii termoenergetice. I. Laza. Timiºoara..a. Utilizarea eficientã a energiei. 2004 5. Utilaje termice. David. 1999 133 www. Lelea. Note de curs pentru manageri energetici. Pneumatic conveying design guide.BIBLIOGRAFIE 1.. Laza. Second edition.agkompressoren. Editura tehnicã.E. Universitatea Tehnicã Timiºoara.ro . Bucureºti.

almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT 134 www.ro .

Anexa 1.225 17.66 132.89 x 10-6 14.61 x 10-6 57-61 287.1 28.004 340.025 Kj/(kg x K) M/s W/(m x K) K Bari K Kg/m³ Pa x s M2/s K J/(kg x K) 135 www. Datele fizice ºi compoziþia aerului uscat ºi pur Prima parte CONSTANTE FIZICE: Punctul de fierbere Presiune criticã Temperaturã criticã Densitate Viscozitate dinamicã Viscozitate cinematicã Punct de congelare Constanta gazelor Masa molecularã Cãldurã specificã la presiune constantã Viteza sunetului Conductibilitate termicã 78.964 1.ro .52 1.29 0.8 37.agkompressoren.

vara 0.ro .934 0.000 05 0.001 267 0.031 4 0.000 330 0.000 01 0.000 001 Masã în procente 75.în urme 0 .947 6 0.000 002 .almig.000 1 0.000 05 0.000 524 0.000 2 0. Datele fizice ºi compoziþia aerului uscat ºi pur Partea a 2-a COMPOZITIE Componente N2 O2 Ar CO2 Ne He Kr Xe H2 CH4 N2O O3 SO2 NO2 NH3 CO L2 136 Volum în procente 78.000 009 www.000 2 0.în urme 0 .000 039 0.000 08 0.000 072 4 0.iarna 0.000 003 0.142 1.047 7 0.000 007 .520 23.000 008 7 0.000 003 0.001 818 0.000 003 0 .084 20.în urme 0.288 0.000 002 0 .în urme 0.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 1.000 114 0.000 1 0.

ro .agkompressoren. Consumul de aer caracteristic ºi presiunea necesarã pentru uneltele pneumatice 137 www.Anexa 2. Determinarea cantitãþii aerului comprimat prin metoda de calcul tabelar Anexa 3.

138 www.0 bari l/min.ro . Consumul de aer al duzelor în unitate de mãsurã de 6.almig. Consumul de aer al cilindrilor pneumatici în unitate de mãsurã de 6.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 4.0 bari l/cursã piston Anexa 5.

Umiditate g/m3 Temperatura aerului Presiune aer bar Anexa 6.agkompressoren.ro . Diagrama punctului de rouã al aerului comprimat 139 www.

Instalaþii propuse pentru uscarea ºi filtrarea aerului comprimat 140 www.ro .MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 7.almig.

1. numai fãrã rezervor de aer 4. numai pentru filtrare localã 3.agkompressoren. numai pentru aer inspirat (uman) 5.ro . la aer plin de praf 141 www.

almig.MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 8. Lungimea echivalenta a fitingurilor 142 www.ro .

Anexa 9.ro .agkompressoren. Scãdere de presiune pe reþea în funcþie de lungimea ºi diametrul conductei Scãdere de presiune de 0.05 bari la 6 bari presiune de reþea ?Lungimea þevii = lungimea mãsuratã a þevii + lungimea echivalentã l elementelor Observaþie: În cazul conductei î n circuit se ia î n considerare doar jumãtate din lungimea þevii ºi din cantitatea de aer Anexa 9. Scãdere de presiune pe reþea în funcþie de lungimea ºi diametrul conductei Scãdere de presiune de 0.1 bari la 6 bari presiune de reþea ?Lungimea þevii = lungimea mãsuratã a þevii + lungimea echivalentã l elementelor Observaþie: În cazul conductei î n circuit se ia î n considerare doar jumãtate din lungimea þevii ºi din cantitatea de aer 143 www.

MANUAL TEHNIC DE AER COMPRIMAT Anexa 9.5 bari la 6 bar presiune de reþea 144 www. Scãdere de presiune pe reþea în funcþie de lungimea ºi diametrul conductei Scãdere de presiune de 0.almig.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful