You are on page 1of 68

Urbanizare sustenabilă

1
U Ur rb ba an ni iz za ar re e s su us st te en na ab bi il lă ă - Formare antreprenorială pentru utilizarea resurselor
energetice regenerabile, pentru realizarea construcţiilor de tip "casa verde",
pentru gestiunea integrată a deşeurilor.

Opţ. 2.1. ILUMINAT SUSTENABIL
Responsabil de disciplină: conf.dr.ing. BEU Dorin, Fac. Instalaţii
Colaborator: dr.ing. POP Florin, profesor onorific Fac. Inginerie Electrică

1. Eficienţa energetică în iluminat
2. Noţiuni generale
3. Surse de lumină eficiente energetic
4. LED-uri
5. Aparate de iluminat
6. Iluminat natural
7. Tuburi de lumină
8. Sisteme de control
9. Sisteme de iluminat interior
10. Iluminat exterior
11. Managementul sistemelor de iluminat exterior
12. Plan de iluminat general într-o localitate
13. Iluminatul şi sănătatea utilizatorilor
14. Iluminatul şi protecţia mediului
Seminarii
1. Utilizarea programului european Dialux - partea 1
2. Utilizarea programului european Dialux - partea 2
3. Calculul performanţei energetice în iluminat conform SR-EN 15193
4. Măsurarea performanţei energetice în iluminat conform SR-EN 15193
5. Soluţii de îmbunătăţire a performanţei energetice în iluminat
6. Realizarea unui aparat de iluminat cu LED-uri
7. Sistem de iluminat cu celule fotovoltaice
Studii de caz:
Iluminat în birouri
Iluminat în şcoli
Iluminat în hoteluri
Iluminat în spaţii comerciale
Iluminat în parkinguri
Iluminat public
Managementul iluminatului public

Cursul este dedicat cunoaşterii atât a principalelor noţiuni specifice de inginerie a
iluminatului: mărimi fotometrice şi colorimetrice; echipamente de iluminat - lămpi,
aparate de iluminat, dispozitive de control al iluminatului; metode de calcul
fotometric; confortul vizual şi microclimatul luminos, calitatea iluminatului; iluminat
public arhitectural şi urban; integrarea sistemului de iluminat în arhitectura clădirii, cât
şi a prevederilor normativelor NP061-02 privind sistemele de iluminat interior şi
NP062-02 privind iluminatul public.
După parcurgerea disciplinei, cursanţii vor fi capabili să realizeze proiectarea asistată
de calculator a sistemelor de iluminat - program DIALux şi să efectueze măsurători
specifice ale iluminării şi luminanţei, cu luxmetrul şi luminanţmetrul.
Iluminat sustenabil
2
1. EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎN ILUMINAT

1.1. Retragerea treptată de pe piaţă a lămpilor cu incandescenţă

Prevederi legale
Pe data de 8 decembrie 2008, Comitetul Ecodesign a acceptat propunerea Comisiei
Europene pentru retragerea treptată de pe piaţă a lămpilor cu incandescenţă.
Regulamentul 244/2009 al Comisiei Europene, tradus în limba română de
Ministerul Mediului, prevede retragerea din septembrie 2009 a lămpilor cu
incandescenţă (inclusiv cele cu halogen) mate sau opal şi a lămpilor cu
incandescenţă clare cu putere mai mare de 100W, iar apoi treptat a tuturor lămpilor
cu incandescenţă clare rămase. Lămpile cu reflector încorporat nu fac obiectul
acestui regulament.
Până în 2012 toate lămpile cu incandescenţă (inclusiv o bună parte din lămpile
cu halogen) vor fi retrase de pe piaţă.

Consideraţii generale
Din 2008, lămpile fluorescente compacte - LFC - au în plus un timbru verde de 0,90
RON ceea ce a scumpit suplimentar această variantă. Din păcate, în România nu
există o mentalitate de protecţie a mediului, iar motivaţia alegerii LFC ţine mai mult
de economiile de bani ulterioare.
Lampa cu incandescenţă, descoperită de Edison în 1879, a reprezentat un
moment de răscruce în civilizaţia industrială şi mulţi specialişti rămân ataşaţi de ea.
PLDA - Professional Lighting Design Association s-a pronunţat împotriva retragerii
lămpii cu incandescenţă. Pe site-ul www.pld-a.org este prezentat acest punct de
vedere şi este dat exemplul Noii Zeelande care a renunţat la retragere. Comisia
Internaţională de Iluminat (Commission Internationale de l‟Eclairage) - CIE - nu şi-a
exprimat un punct de vedere oficial. Oricum, ideea retragerii lămpilor cu
incandescenţă nu a venit din partea asociaţiilor profesionale din iluminat.
În cadrul discuţiilor premergătoare luării acestei decizii, ţările din Europa de Est,
bazându-se pe experienţa comunistă, s-au pronunţat împotriva retragerii, motivând că
orice este interzis devine mai interesant. Cuba a interzis vânzarea sau importul de lămpi
cu incandescenţă din 2005, dar această soluţie a fost impusă. Probabil că o soluţie
alternativă o reprezenta aplicarea unei suprataxe, asemănătoare accizelor la tutun, în
aşa fel încât diferenţa de preţ LFC – lampă cu incandescenţ să nu fie aşa de mare.
Analiza pieţei a arătat că tehnologia LFC a ajuns la maturitate şi prin introducerea
unei Carte Europene de Calitate privitoare la acest tip de lămpi s-a ajuns la o soluţie de
calitate. Pe de altă parte, analiza LED-urilor ne conduce la ideea că acest tip de lămpi nu
sunt destinate înlocuirii directe a lămpilor cu incandescenţă (în sensul de a avea un
soclu şi dimensiuni asemănătoare), ci deschid calea spre noi concepte de iluminat liniar
sau pe suprafeţe circulare sau paralelipipedice.
Anumite avantaje ale lămpii cu incandescenţă: redarea culorilor foarte bună, dimensiuni
reduse, reglarea uşoară a fluxului luminos, costuri reduse nu sunt încă egalate de
produse similare, dar mult mai eficiente energetic. Din aceste motive, specialişii în
iluminat au rezerve faţă de măsura retragerii lămpilor cu incandescenţă, chiar dacă sunt
de acord cu principiul economiei de energie. Probabil că Regulamentul 244, împreună
cu nemulţumirile unor consumatori, vor provoca companiile producătoare în a oferi în
scurt timp soluţii care să răspundă acestor observaţii. Suntem de acord cu utilizarea pe
scară largă a LFC, dar atragem atenţia că, în anumite situaţii, nu avem soluţii de
caracteristici identice pentru lămpile care vor fi retrase de pe piaţă.
Urbanizare sustenabilă
3
1.2. Performanţa energetică a iluminatului electric din clădiri

Prevederi legale
La baza stabilirii performanţei energetice a iluminatului electric din clădiri stă
standardul European EN 15193, devenit standard românesc în noiembrie 2008.
Standardul European introduce temenul LENI (Lighting Energy Numeric Indicator)
exprimat în [kWh/m²/an] şi contorizarea separată a consumului de energie electrică
utilizată în iluminat.
Energia totală utilizată pe o anumită perioadă într-o clădire sau încăpere este
suma dintre energia utilizată pentru iluminat W
L,t
şi energia auxiliară W
P,t
utilizată
pentru încărcarea acumulatorilor în iluminatul de siguranţă şi pentru alimentarea
sistemelor de control.

,
,
unde
P
n
este puterea totală instalată pentru iluminat dintr-o clădire sau încăpere;
P
pc
= puterea auxiliară totală instalată a sistemului de control pentru iluminat dintr-o
clădire sau încăpere;
P
em
= puterea auxiliară totală instalată de alimentare a aparatelor de iluminat de
siguranţă dintr-o clădire sau încăpere;
t
y
= durată anuală standard – 8760 ore;
t
D
= timp de utilizare a aparatelor de iluminat pe perioada cât există iluminat natural;
t
N
= timp de utilizare a aparatelor de iluminat pe perioada cât nu există iluminat natural;
t
e
= timp deîncărcare a aparatelor de iluminat de siguranţă cu acumulatori;
F
D
= factor de lumină naturală disponibilă. Normativul acordă un spaţiu amplu acestui
aspect , luând în considerare potenţialul uriaş al luminii naturale. De exemplu, pentru
o şcoală, 1800 de ore de utilizare sunt pe timpul zilei. Sunt extrem de importante
materialele de vitrare, deschiderile, obstrucţiile exterioare, sistemele de umbrire;
F
O
= factor de ocupare (în cazul utilizării senzorilor de prezenţă);
F
C
= factor de iluminare constantă (în cazul sistemelor de control care permit
menţinerea nivelului de iluminare la o valoare constantă).
Energia totală anuală utilizată pentru iluminat

Indicatorul numeric pentru energia luminoasă LENI

unde A este suprafaţa totală utilă a clădirii [m
2
],
Exprimat într-un mod mai simplist,
LENI = P
n
x t x F
D
x F
O
x F
C
unde P
n
= putere instalată [kW/m
2
]; Puterea electrică instalată în clădire are o
valoarea ţintă în jur de 2 W/m
2
/100 lx;
t = timp de utilizare[h/an], între 2000 ore în cazul şcolilor şi 5000 ore pentru spitale.
Iluminat sustenabil
4
Programul Dialux poate să calculeze valoarea LENI, dar proiectantul trebuie să
verifice ipotezele de lucru (se consideră implicit că avem de-a face cu un spaţiu de
birouri).

Consideraţii generale
La ora actuală se aşteaptă din partea autorităţilor române să stabilească etichetarea
energetică a clădirilor. Situaţia altor ţări din UE, unde la investiţiile din bani publici, s-
a stabilit o valoare LENI de 10kWh/m
2
/an prin caietul de sarcini, ar trebui să dea de
gândit atât autorităţilor publice cît şi proiectanţilor. Obţinerea unor valori atât de
scăzute nu se obţine doar prin utilizarea lămpilor din ultima generaţie, ci şi prin
utilizarea iluminatului natural, sistemelor de control al iluminatului. Avem de-a face cu
o transformare a modului de proiectare a sistemelor de iluminat interior, dar şi cu
urmărirea în timp a rezultatelor reale.

Timp de utilizare

Tabelul 1.1 Valorile timpului de utilizare în funcţie de destinaţia clădirii (cf. SR EN 15193)
Destinaţia clădirii Ore de funcţionare anuale
t
D
t
N
t
O
Birou 2250 250 2500
Şcoală 1800 200 2000
Spital 3000 2000 5000
Hotel 3000 2000 5000
Restaurant 1250 1250 2500
Sală de sport 2000 2000 4000
Retail 3000 2000 5000
Fabrica 2500 1500 4000
Un punct cheie este determinarea timpului de utilizare anual a sistemului de iluminat
t
0
exprimat în număr de ore. Acest timp este compus din timpul de utilizare pe
perioada când există iluminat natural t
D
şi în absenţa acestuia t
N
.
Valorile din Tabelul 1.1 sunt cu titlu indicativ, dar pot fi inlocuite atunci când se
cunosc date exacte despre timpul de utilizare (de exemplu, fabrici la care se lucrează
în trei schimburi).
Tabelul 1.2 Influenţa luminii naturale asupra clădirilor echipate cu sisteme de control
Tipul clădirii Tipul sistemului de control F
D
Birou, sală de sport, industrie Manual 1,0
Gradual cu senzori de lumină naturală 0,9
Restaurant, retail Manual 1,0
Şcoală, spital Manual 1,0
Gradual cu senzori de lumină naturală 0,8

Tabelul 1.3 Influenţa valorilor implicite de ocupare asupra clădirilor echipate cu sisteme de control
Influenţa ocupaţională
Tipul clădirii Tipul sistemului de control F
O
Birou, şcoală Manual 1,0
Automat, peste 60% din puterea instalată 0,9
Sală de sport, industrie, restaurant, retail Manual 1,0
Hotel Manual 0,7
Spital Manual (control automat parţial) 0,8
În plus normativul SR EN 15193 introduce trei trepte de calitate
* îndeplinirea cerinţelor de bază; ** conformitate cu cerinţele; *** îndeplinirea totală a cerinţelor

Urbanizare sustenabilă
5
Tabelul 1.4 Clase de criterii pentru proiectarea aparatelor de iluminat
Clase de criterii pentru proiectarea aparatelor
de iluminat
* ** ***
Iluminat menţinut pe planul de lucru orizontal
(E
orizontal
)

Controlul orbirii de disconfort
Evitarea efectului de pâlpâire
Controlul reflexiilor de voal
Redarea culorilor
Evitarea umbrelor accentuate şi a luminii prea
difuze pentru o bună modelare

Distribuţia iluminării în încăpere (E
vertical
)
Atenţie la comunicarea vizuală a chipurilor
(E
cilindrică
)

Atenţie acordată sănătăţii
În conformitate cu valorile prescrise în Tabelul 5.3 din SR EN 12464-1
În conformitate cu exigenţele din SR EN 12464-1
Iluminat sustenabil
6
2. NOŢIUNI GENERALE

2.1. Vederea

Funcţionarea simţurilor umane necesită nu numai stimularea sistemului nervos de
către un factor extern, ci şi interpretarea de către creier a semnalelor primite. Astfel
„vederea‟ trebuie înţeleasă ca „vedere şi interpretare‟, iar procesul vederii cuprinde
trei funcţii:
- procesul fizic al producerii unei imagini a lumii externe pe receptoare, situaţi in
ochi, care sunt sensibili la lumină;
- generarea unor semnale în sistemul nervos care conectează receptoarele
sensibile la lumină cu creierul;
- interpretarea semnificaţiilor legate de semnale de către creier; această etapă
implică experienţa vizuală care începe odată cu naşterea.
Toate aceste procese implică consum de energie şi necesită timp pentru interpretare.

Anatomia ochiului
Structura ochiului uman este analoagă cu o
camera video, conform tabelului alăturat.



Figura 2.1. Structura ochiului uman
Tabelul 2.1. Analogie ochi-cameră video
Ochi Cameră video Funcţie
Cornee şi umoare apoasă Lentile de focalizare Curbare a luminii pentru formare imagine
Cristalin Lentile secundare Focalizare fină
Iris Diafragmă Adâncime câmp vizual, ajustare nivel de iluminare
Umoare sticloasă Auto-focus Acţionare a lentilelor
Conjuctivă Filtru lumină naturală Protejare sistem optic de zgârieturi
Sclera Cutie Carcasă
Retină Suprafaţă fotoelectrică Conversie a luminii în semnal electric
Vase de sânge din retină Cablu electric Furnizare energie
Nerv optic Semnal video de ieşire Transmisie date

Celulele receptoare
Prin dispersia luminii naturale într-o prismă se obţine următorul spectru de culori:
Culoare Domeniu [nm]
violet 380-450
albastru 450-490
verde 490-560
galben 560-590
portocaliu 590-640
roşu 640-750
Există două tipuri de receptoare, denumite conuri şi bastonaşe, după forma lor.
Bastonaşele sunt sensibile la niveluri scăzute de lumină, dar sunt saturate la niveluri
moderate, iar conurile sunt mai puţin sensibile dar pot face faţă fluxurilor mari de
lumină. Doar conurile sunt sensibile la culoare, datorită celor trei clase de pigmenţi.
Urbanizare sustenabilă
7
Lipsa unui pigment duce la daltonism (în majoritatea cazurilor nu pot distinge între
roşu şi verde). Această problemă afectează 8% din bărbaţi şi 0,5% din femei. Ochiul
uman este sensibil la radiaţii electromagnetice dintr-un domeniu relativ îngust cuprins
între 380 - 750 nm. Sub 380 nm avem domeniul radiaţiilor ultraviolete, iar peste 750
nm începe domeniul radiaţiilor infraroşii. Sensibilitatea ochiului uman la radiaţiile
luminoase variază în funcţie de lungimea de undă a acestora, fiind maximă, în cazul
vederii diurne, la culoarea verde (ì=555 nm) şi minimă la capetele spectrului. În
acest sens CIE a introdus în 1933 funcţia eficacităţii luminoase relative V(ì). Această
funcţie este valabilă pentru vederea diurnă (fotopică). În cazul vederii nocturne
(scotopică) ochiul uman are un maxim în zona verde, la ì=507 nm, şi o curbă V’(ì)
specifică (efectul Purkinje). La niveluri foarte scăzute ale luminanţei (<0,035 cd/m
2
)
conurile nu funcţionează şi de aici lipsa detectării culorilor (“noaptea toate pisicile
sunt negre”) şi imposibilitatea de a focaliza, dar o detectare uşoară a mişcărilor.
Trebuie remarcat că vederea implică şi efecte emoţionale sau asocieri legate de
procesul educaţional:
Exemple: căldură, stimulare - roşu, portocaliu
rece, relaxant - albastru-verde, violet
neutru, linişte - galben-verde, verde
Asocierile psihologice sunt importante, în locurile în care se doreşte creearea
unei stări (în engleză „mood”) sau o anumită atmosferă:
Exemple: foc - roşu
bogăţie - auriu
rece - albastru
furie - roşu
natură - verde
puritate - alb

2.2. Măsuri şi unităţi fotometrice

Fluxul luminos - u
Definiţie: Fluxul radiant emis în spectrul vizibil, evaluat prin intensitatea senzaţiei vizuale
Formula: u= k
m
}u
e,ì
V(ì) dì

unde V(ì) este funcţia eficacităţii spectrale,
k
m
- echivalent fotometric al radiaţiei, k
m
= 683 lm/W,
u
e,ì
- fluxul energetic specific [W/lm]
Unitate de măsură: lumen [lm]
Intensitatea luminoasă - I
Definiţie: Intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată este raportul
dintre fluxul luminos du emis în unghiul solid dO din jurul direcţiei considerate şi
mărimea acelui unghi
Formula: I = du/dO
Unitate de măsură: candela [cd]
Observaţie: candela este o mărime fundamentală inclusă în SI (Sistemul Internaţional
de măsuri) şi este definită ca intensitatea luminoasă într-o direcţie dată a unei surse
care emite o radiaţie monocromatică de frecvenţă 540.10
12
Hz, corespunzând la
ì
0
= 555 nm în aer, pentru care intensitatea energetică este de 1/683 W pe steradian.

Iluminat sustenabil
8
Iluminarea - E
Definiţie: Raportul dintre fluxul luminos du primit de un element de suprafaţă şi aria dA
a suprafeţei
Formula: E = du/dA
Unitate de măsură: lux [lx]
Observaţie: Iluminarea unei suprafeţe este invers proporţională cu pătratul distanţei de
la sursă la acea suprafaţă şi variază cu cosinusul unghiului de incidenţă.
Emitanţa luminoasă - M
Definiţie: Raportul dintre fluxul luminos du emis de un element de suprafaţă şi aria dA a
suprafeţei
Formula: M = du/dA
Unitate de măsură: lumen per metru pătrat [lm/m
2
]
Luminanţa - L
Definiţie: Raportul dintre luminoasă dI
o
în direcţia considerată şi aria proiecţiei
ortogonale a acestei suprafeţe pe un plan perpendicular pe direcţia dată
Formula: L = dI
o
/dA coso
Unitate de măsură: candela per metru pătrat [cd/m
2
]
Eficacitatea luminoasă - q
Definiţie: Raportul fluxul luminos total u emis de o sursă de lumină şi puterea totală P
consumată de sursa de lumină şi aparatura auxiliară
Formula: q = u/P
Unitate de măsură: [lm/W]

2.3. Măsurări fotometrice

Măsurarea iluminării
Aparatul de măsurare a iluminării - luxmetrul - este simplu şi uşor de mânuit. Totuşi,
fotocelula luxmetrului prezintă anumite caracteristici pe care utilizatorul trebuie să le
cunoască pentru a obţine cele mai bune rezultate.
Sensibilitate spectrală. Răspunsul majorităţii fotocelulelor, la diferite lungimi de
undă din domeniul vizibil, diferă de cel al ochiului omenesc. Aparatele fără corecţia
culorii sunt potrivite doar pentru acele tipuri de iluminant pentru care sunt calibrate (în
general, lumina de la o lampă cu filament cu temperatura de culoare de 2700 K).
Multe aparate sunt dotate cu filtru de corecţie a culorii, care le schimbă răspunsul
spectral până la o suprapunere aproximativă peste curba de sensibilitate spectrală a
ochiului omenesc.
Chiar şi în cazul utilizării acestor dispozitive, pentru unele surse de lumină cu o
compoziţie spectrală diferită de un radiator termic normal este necesară folosirea
unui 'factor de corecţie a culorii', furnizat de către fabricant. Există şi aparate dotate
cu filtre, atât de precise încât nu necesită factori de corecţie a culorii, dar care sunt
mai scumpe.
Corecţia de cosinus (corecţia pentru incidenţa oblică). Dacă fluxul luminos
ajunge la suprafaţa fotocelulei sub un anumit unghi, va produce o iluminare
proporţională cu cosinusul unghiului de incidenţă, dar acest lucru nu se reflectă
întotdeauna în răspunsul celulei. Există două motive: în primul rând, lumina care nu
cade perpendicular, va fi reflectată mai puternic de către protecţia celulei şi astfel nu
Urbanizare sustenabilă
9
va atinge suprafaţa sensibilă la lumină, iar în al doilea rând, marginea de protecţie
umbreşte lumina incidentă la unghiuri mici.
Deoarece fotometrele sunt calibrate pentru flux luminos perpendicular pe
suprafaţa celulei, fluxul luminos care cade sub un anumit unghi şi fluxul luminos difuz
vor da valori citite mai scăzute decât cele calculate, în cazul în care nu se aplică
proceduri de corectare. Pentru măsurări ale iluminării în planul orizontal, erorile
variază între câteva procente - pentru spaţii interioare cu sisteme de iluminat direct
sau semidirect, unde doar o mică proporţie a luminii este recepţionată prin reflexie de
la pereţi sau tavan - la 10-15% pentru sisteme de iluminat indirect, sau chiar mai mult
de 25% dacă lumina vine doar de la ferestrele laterale. În cazul proiectoarelor sau a
instalaţiilor de iluminat stradal, eroarea poate fi chiar mai mare, datorită unghiurilor
de incidenţă scăzute ce pot apărea.
Un bun fotometru trebuie să conțină un dispozitiv - de ex., o calotă difuzantă
care va fi plasată deasupra celulei - proiectat pentru a corecta suprafața receptoare
în așa fel încât lumina care vine din
orice direcție să fie evaluată corect -
aşa numita ‟corecție de cosinus‟.
Fotometrele moderne sunt deseori
prevăzute cu o fotocelulă al cărei
design asigură o bună corecție a
cosinusului în orice circumstanță,
fără a fi nevoie de un adaptor
special. Un fotometru cu corecţie
adecvată urmează legea cosinusului
pentru orice unghi de incidenţă.
Aparatele fără corecţie sunt utilizate
doar atunci când sunt cunoscute
limitele lor.
Figura 2.2 Luxmetru

Oboseala. Toate celulele fotometrice prezintă un anumit grad de oboseală,
adică o tendinţă a indicatorului de a reveni încet pentru câteva minute înainte de a se
stabiliza. Acest efect este mai puternic la valori mari ale iluminării şi cu cât fotocelula
a fost acoperită pentru un timp mai îndelungat sau aparatul a fost ţinut anterior la
întuneric sau a fost utilizat la niveluri de iluminare mult mai scăzute. De aceea,
înainte de a începe măsurătorile, aparatul va fi scos din cutie şi lăsat să se adapteze
la nivelul de iluminare la care se vor face măsurătorile.
Temperatura ambientală. La anumite tipuri de celule fotoelectrice, sensibilitatea
este influenţată de temperatură. Dacă măsurătorile se fac la temperaturi joase sau
înalte, va trebui făcută o corecţie corespunzătoare. Tabelele de corecţie a
temperaturii sunt furnizate de fabricanţii aparatelor.
Îmbătrânirea. Atât sensibilitatea absolută, cât şi distribuţia sensibilităţii spectrale
a celulelor fotoelectrice se poate schimba în timp. De aceea este necesară o
calibrarea anuală a luxmetrului.

Măsurarea luminanţei
Daca imaginea ariei aparente a unei suprafeţe, a cărei luminanţă vrem s-o măsurăm,
este proiectată pe aria fotosensibilă a unei celule fotoemisive sau fotovoltaice,
iluminarea citită de celulă este proporţională cu luminanţa ariei pe direcţia de
măsurare. De aceea, un luminanţmetru se compune dintr-o celulă fotoelectrică şi un
Iluminat sustenabil
10
sistem optic care proiectează imaginea ariei de măsurat pe suprafaţa celulei.
Circuitul de măsurare este calibrat pentru a da valorile luminanţei în cd/m
2
.
Luminanţmetrul este un instrument de precizie
pentru determinarea luminanţei, dar poate fi utilizat
şi pentru măsurarea iluminării, reflectanţei,
transmitanţei, factorului de lumină naturală,
unghiurilor solide şi determinarea indicilor de
orbire. Avantajul aparatului îl constituie abilitatea
de a măsura direct luminanţa pe arii cu dimensiuni
unghiulare reduse precum şi domeniul larg de
luminanţe. Prin măsurarea luminanţei se pot obţine
date despre calitatea iluminatului într-o încăpere şi
nu doar despre cantitate, ca în cazul măsurării
iluminării.
Figura 2.3 Luminanţmetru

Pentru măsurători normale, subiectul este văzut prin telescopul instrumentului,
iar cercul mic din centrul câmpului de vedere este făcut să coincidă cu partea din
scenă a carei luminanţă vrem s-o măsurăm.

Măsurarea intensităţii luminoase
Majoritatea măsurătorilor referitoare la intensitatea luminoasă sunt făcute în
laboratoarele producătorilor de aparate de iluminat pentru a obţine curba fotometrică
a unui aparat de iluminat. Această operaţiune implică măsurarea iluminării pe o
fotocelulă în diferite direcţii din jurul aparatului de iluminat. Intensitate luminoasă
poate fi calculată cunoscându-se valorile iluminării şi distanţa dintre fotocelulă şi
aparatul de iluminat.
Pentru măsurarea intensităţii luminoase se utilizează goniofotometre. Sunt
patru tipuri fundamentale de tehnici de măsurare pentru determinarea distribuţiei
intensităţii luminoase aparatului de iluminat.
1. Aparatul de iluminat este rotit în jurul axelor longitudinale şi transversale,
fotocelula rămâne fixă.
2. Aparatul de iluminat este fix, fotocelula se mişcă pe un traseu semisferic.
3. Aparatul de iluminat este rotit în jurul axei verticale, fotocelula se mişcă pe un
traseu semicircular.
4. Aparatul de iluminat este liber să se mişte, dar în aşa fel încât poziţia de operare
să rămână tot timpul aceeaşi, lumina este direcţionată spre o fotocelulă fixă cu
ajutorul unei oglinzi.

Măsurarea fluxului luminos
Fluxul luminos al unei lămpi electrice poate fi calculat pe baza intensităţilor
luminoase măsurate în diferite direcţii sau măsurat direct cu ajutorul unei sfere
fotometrice (sfera integratoare sau "sfera Ulbricht" cum mai este ea cunoscută, după
numele cercetătorului care a descris principiul ei în 1900). Lampa care va fi măsurată
este suspendată în centrul sferei. Pereţii sferei sunt vopsiţi alb-mat şi sunt perfect
difuzi. Datorită reflexiei interne, iluminarea din orice porţiune de pe suprafaţa
interioară a sferei este proporţională cu fluxul luminos total al lămpii. O mică
deschidere în peretele sferei permite măsurarea iluminării. Dispozitivul de măsurare
este calibrat pe baza unei lămpi standard cu flux luminos cunoscut.

Urbanizare sustenabilă
11
2.4. Colorimetrie

Aprecierea culorilor este subiectivă; un model al culorilor trebuie să ţină seama de
înţelegerea mecanismului vederii color pentru a avea o utilitate. Până acum 100 de
ani, aprecierea culorilor era făcută doar cu ochiul liber.

Aditivitatea culorilor
Orice culoare poate fi obţinută prin amestecul a trei culori primare. Aceasta deoarece
capacitatea de discernământ a ochiului este slabă (faţă de culorile primare care
compun lumina), comparativ cu a altor organe de simţ ca urechea sau nasul; un
stimul complex de lumină este perceput ca o singură senzaţie. In cazul unui stimul
audio complex, ca de exemplu o orchestră se poate discerne un singur instrument şi
se poate asculta de exmplu doar pianul, pe când în cazul luminii albe nu poate fi
remarcată componenta roşie.
Bazele sistemului tricromatic pornesc de la două constatări:
- orice culoare poate fi obţinută exact prin combinaţia a trei culori primare,
- relaţiile de aditivitate în domeniul culorilor se menţin într-un domeniu larg de
condiţii de observare.
Oricare trei culori pot fi utilizate ca surse primare, cu condiţia ca nici una să nu
poată fi obţinută prin combinaţia celorlalte două. Exemplul clasic este Roşu (650 nm),
Verde (540 nm) şi Albastru (460 nm). Exemple de utilizare a aditivităţii culorilor sunt:
lămpile fluorescente trifosforice, iluminatul de scenă, tipărirea şi televiziunea color.

Substractivitatea culorilor
Orice suprafaţă este selectivă în modul în care reflectă şi absorb lumina. Suprafeţele
roşii absorb verde şi albastru şi reflectă doar roşul. Teoria substractivităţii culorilor
este fundamentală pentru evaluarea performanţelor legate de culoarea unor lămpi.
De exemplu, un corp roşu va apare portocaliu dacă lampa este deficientă în culoare
roşie. Exemple de utilizare a substractivităţii sunt vopselele.

Sistemele de referinţă pentru culori se clasifică în două grupe:
Grupa I - prin amestecul a trei culori monocromatice de referinţă;
Grupa II - prin trei mărimi caracteristice: tonalitate, claritate şi saturaţie.
Grupa I se bazează pe sistemul tricromatic prezentat anterior. CIE a adoptat sistemul
colorimeric propus de Judd, numit şi triunghiul culorilor, în 1931. În colţurile
triunghiului sunt trei culori ipotetice X (roşu), Y (verde) şi Z (albastru). Coordonatele
tricromatice x, y, z se determină cu relaţiile x=X/(X+Y+Z), y=Y/(X+Y+Z), z=Z/(X+Y+Z)
şi x+y+z=1. Determinarea acestor coordonate, pentru culoarea luminii sau pentru
culoarea reflectată de o suprafaţă, se face cu ajutorul spectrofotometrului. Pe acest
triunghi se figurează locul geometric Plankian (al corpului negru) care este o curbă
pe care sunt definite „temperaturi de culoare‟, care corespund temperaturii la care
trebuie încălzit corpul negru pentru a emite o radiaţie luminoasă identică.
Grupa II a fost realizată de un pictor american, Albert Munsell, pentru definirea
culorilor cu ajutorul cataloagelor, pe baza a cinci culori primare şi cinci intermediare.
Selecţia se face cu ochiul liber. Cele trei mărimi caracteristice sunt: tonalitate
(proprietate vizuală de discretiza culorile albastru, verde, galben, excluzând gama
alb-negru), claritate (proprietatea vizuală prin care un corp reflectă sau transmite prin
difuzie o fracţiune din fluxul incident) şi saturaţie (proprietate vizuală prin care se
poate evalua proporţia de culoare pură în senzaţie vizuală globală).
Iluminat sustenabil
12
3. SURSE DE LUMINĂ EFICIENTE ENERGETIC

3.1 Definirea energetică şi colorimetrică a surselor de lumină

Eficacitatea luminoasăă a unei lămpi se exprimă în lumen pe watt (lm/W) şi reprezintă
raportul între fluxul luminos emis de lampă ("flux luminos iniţial", după 100 ore de
funcţionare) şi puterea electrică consumată (în cazul lămpilor cu descărcări, fără
luarea în considerare a pierderilor electrice în echipamentul auxiliar). De exemplu, o
lampă fluorescentă emite 3000 lm şi consumă 40 W, iar balastul său consumă 10 W;
eficacitatea luminoasă a lămpii este 3000/40=75 lm/W, iar a sistemului lampă-balast
este 3000/(40+10)=60 lm/W.
Durata de viaţă şi deprecierea fluxului luminos emis se referă la grupuri de
lămpi şi se determină în condiţii standard de testare. Durata de viaţă este definită atât
ca "durată de supravieţuire" - numărul de ore de funcţionare în care se deteriorează
50% din lămpile grupului testat, cât şi ca "durată de viaţă economică" - numărul de
ore de funcţionare în care fluxul luminos emis (sau eficacitatea luminoasă) scade la
un procent dat (în general 70%) faţă de valoarea iniţială (după 100 ore de
funcţionare). Deprecierea fluxului luminos pe durata de viaţă se datorează
"îmbătrânirii" lămpii şi este cauzată de mai mulţi factori. Aceste două caracteristici
sunt stabilite de fiecare producător în parte şi sunt incluse în cataloagele de
prezentare. În Tabelul 3.1 sunt date valori informative pentru lămpile electrice de uz
general, cu menţionarea ambelor durate de viaţă pentru lămpile cu descărcări. În
condiţii reale de funcţionare, caracteristicile menţionate au valori inferioare celor
standard, datorită unor factori externi ca variaţii de tensiune, frecvenţă de conectare,
vibraţii, temperatura mediului ambiant, tipul balasturilor.

Tabelul 3.1 Caracteristici generale privind durata de viaţă şi de depreciere a fluxului luminos
Tipul lămpii Durata de viaţă standard până la
rămânerea în funcţie a 50% din
lămpi, ore
Durata de viaţă până la
scăderea fluxului luminos la
70% din valoarea iniţială, ore
LIG
LIH
1000
2000
-
-
LFT (26 mm) - multifosfor
- înaltă frecvenţă
- halofosfat
LFT (38 mm) - halofosfat
LFC
6000 ... 12.000
7500 ... 15.000
6000 ... 12.000
5000 ... 10.000
8000 ... 10.000
12.000 ... 24.000
15.000 ... 30.000
12.000 ... 24.000
10.000 ... 24.000
10.000 ... 14.000
LMF
LMM
LMH - balon fluorescent
- balon clar
14.000 ... 28.000
6000 ... 12.000
5600 ... 13.000
6500 ... 13.000
14.000 ... 28.000
6500 ... 13.000
6000 ... 12.000
6500 ... 13.000
LSJP
LSÎP - standard
- „plus‟
- „de luxe‟
- „white‟
11.500 ... 23.000
14.000 ... 28.000
15.000 ... 30.000
14.000 ... 28.000
10.000
15.000 ... 30.000
13.500 ... 27.000
16.500 ... 31.000
14.000 ... 28.000
6000 (>90%)
LQ 60.000 (până la 80%) 60.000

Între redarea culorilor şi eficacitatea luminoasă a unei lămpi există o puternică
contradicţie. Pentru ca să se obţină o culoare cât mai reală a unui obiect iluminat de
o sursă de lumină, aceasta trebuie să aibă un spectru de radiaţie cât mai larg,
apropiat de cel al luminii naturale. Dar, transformarea energiei radiante în lumină
este determinată de eficacitatea luminoasă relativă spectrală V
ì
, fiind maximă

pentru
Urbanizare sustenabilă
13
o radiaţie monocromatică având lungimea de undă de 555,5 nm (ce corespunde unei
culori galben/verde). Producătorii de lămpi obţin, însă, rezultate spectaculoase prin
utilizarea unor tehnologii moderne, ce asigură un compromis de înaltă calitate între
aceşti doi parametri caracteristici. Au rezultat, astfel, atât lămpile fluorescente de tipul
multifosfor cu un indice de redare a culorii de 95-98 şi o eficacitate luminoasă de
64-65 lm/W, cât şi lămpile cu vapori de sodiu de înaltă presiune cu spectrul îmbunătăţit
cu un indice de redare a culorii de 60 şi o eficacitate luminoasă de 90 lm/W. Desigur
trebuie avut în vedere preţul de cost ridicat al acestor lămpi speciale.

3.2 Eticheta energetică

Etichetarea energetică a aparatelor casnice, inclusiv a lămpilor electrice a fost
legiferată prin Directivele 97/75/CEE şi 98/11/CE a Comisiei Europene. Eticheta
energetică şi Fişa de informare asigură informaţii care permit caracterizarea unui
anumit model de aparat şi comparaţia cu alte modele.
Eticheta definită de aceste directive conţine indicaţiile de bază ale sursei de lumină:
- clasa de eficienţă energetică – de la A la G, A fiind clasa cea mai perfomantă
- fluxul luminos, în lumeni
- puterea absorbită, în W
- durata de viaţă, în ore
- tensiunea nominală, în V











Figura 3.1 Eticheta energetică
(a) lampă cu incandescenţă;
(b) lampă fluorescentă compactă.

Eficienţa energetică a unei lămpi electrice este dată de indicatorul "Eficacitate
luminoasă", raport între flux luminos emis şi putere consumată, în lumen/watt. Din
datele de pe etichetele alăturate, lampa cu incandescenţă are eficacitatea luminoasă
de 670/60=11,16 lm/W, iar lampa fluoresecentă compactă - de 1100/20 =55 lm/W

Iluminat sustenabil
14
4. LED-uri

LED este abrevierea de la Light-Emitting Diode, adică diodă care emite lumină.
Descriere. LED-ul este realizat dintr-un material semiconductor dopat cu
impurităţi pentru a creea o joncţiune p-n şi emite pe o singură lungime de undă, în
mod natural, în funcţie de materialul utilizat în joncţiune.

Figura 4.1 Structura unui LED

Istoric. Fenomenul de electroluminiscenţă a fost descoperit de Round în
1907, iar în 1927 Losev a creat primul LED. Primele aplicaţii au apărut în 1961 cu
LED-uri pe bază de GaAs (galiu-arseniu), iar în 1962 Holonyak jr. a descoperit primul
LED GaAs care emitea în domeniul vizibil – roșu. Rând pe rând au fost descoperite
LED-urile galben-verzui pe bază de GaP (galiu-fosfor), galben pe bază de AlInGaP
(aluminiu-indiu-galiu-fosfor). La începutul anilor ‟90, Nakamura a realizat o
descoperire esenţială, LED-ul albastru pe bază de InGaN pe un strat de safir.
Nakamura a primit în 2006 Millenium Technology Prize pentru această descoperire.
LED-ul albastru a permis obţinerea luminii albe prin două tehnologii: 1) RGB prin
combinarea unui LED roşu, verde şi albastru şi 2) LED albastru acoperit cu un
luminofor, care transformă lumina albastră în lumină albă. Principala problemă a
LED-urilor albe o reprezintă culoarea luminii (primele LED-uri redau slab culorile,
ceea ce a condus la o analogie cu prima generaţie de lămpi fluorescente) şi temperatura
de culoare (coordonatele luminii albe sunt departe de curba corpului negru).


Figura 4.2 Structura unui aparat de iluminat cu LED (după Osram)

Aparate de iluminat cu LED-uri. Ca să poată fi utilizat, un LED trebuie
montat în interiorul aparatului de iluminat şi trebuie rezolvată problema temperaturii
pe joncţiune (managementul termic face necesară montarea unor radiatoare sau a
Urbanizare sustenabilă
15
unor ventilatoare). Alimentarea LED-urilor se face prin intermediul unui driver
(dispozitiv electronic) care, în majoritatea cazurilor, realizează alimentarea în curent
constant la 350 mA sau 700 mA. Acest driver este alimentat în curent continuu la o
tensiune de 12 V sau 24 V. Pentru a rezolva distribuţia luminii, deasupra LED-urilor sunt
pozate lentile.
Avantajele LED-urilor:
• Durata de funcţionare mare: dacă la început se menţiona frecvent 100.000
ore, la ora actuală se specifică standardul L70 (durata de timp în ore după care fluxul
luminos al LED-urilor scade la 70% din cel iniţial). Chiar şi aşa, discutăm de o durata
de funcţionare undeva între 30.000-50.000 ore, foarte mare în comparaţie cu lampa
cu incandescenţă care are 1000 de ore. Din acest motiv, în multe cazuri, aparatul de
iluminat cu LED nu are prevăzută posibilitatea de înlocuire a sursei de lumină.
• Eficienţa energetică: la nivelul anului 2011 se discută de obţinerea unor LED-uri
albe cu eficacitatea luminoasă de 185 lm/W. Aici însă trebuie multă precauţie la o
comparaţie cu alte surse de lumină. Valoarea aceasta mare este obţinută în condiţii
de laborator şi nu sunt menţionate date despre IRC și TCC. Cu cât temperatura de
culoare a unui LED creşte, cu atât mai mare este şi eficacitatea luminoasă. Mult mai
corectă este o evaluare a eficacităţii luminoase la nivel de aparat de iluminat. La ora
actuală, downlight-urile cu LED au o eficacitate luminoasă de 60 lm/W, mult mai
mare decât versiunile cu lămpi fluorescente compacte (între 30-40 lm/W)
• Protecţia mediului: spre deosebire de lămpile fluorescente, LED-urile nu
conțin mercur - Hg.
• Dinamica luminii prin:
– Reglajul fluxului luminos;
– Dinamica culorilor la variantele RGB;
– Dinamica culorii de temperatură (lumină alb cald/neutru/rece). La ora
actuală există versiuni tunnable white, la care utilizatorul îşi poate alege
temperatura de culoare, din domeniul 2500-10.000 K. Soluţia constă în
introducerea unor LED-uri roşii printre LED-uri albe cu temperatura de
culoare foarte mare;
– Aplicaţii stroboscopice.
• Miniaturizare: dimensiunile mici ale LED-urilor fac posibile dimensiuni foarte
mici ale aparatelor de iluminat direcţionale.
Dezavantajele LED-urilor:
• Prețul: la ora actuală soluţia cu LED-uri este mai scumpă ca investiţie iniţială,
comparativ cu soluţiile clasice, dar se amortizează în timp (eficienţă energetică,
costuri de înlocuire mari). Costul continuă să scadă, iar calitatea LED-urilor se
îmbunătăţeşte.
• Dependența de temperatură. Randamentul LED-urilor depinde de temperatura
mediului ambiant: dacă temperatura este mare, randamentul scade şi invers. Din
acest motiv aplicaţiile de succes sunt în frigidere sau iluminatul public în zona
subpolară.
• Orbirea: creşterea eficacităţii luminoase în condiţiile unor dimensiuni reduse a
creat probleme legate de orbire.
• Dificultatea în obținerea unor soluţii omnidirecţionale.
• Fiabilitatea driverelor: în majoritatea cazurilor când aparatul de iluminat cu
LED nu mai funcționează, vina o poartă driverele.
• Blue hazard: există suspiciuni că LED-urile albastre sau LED-uri albe-reci pot
crea probleme ochilor, deoarece pot depăşi specificațiile din ANSI/IESNA RP-27.1–
05: Recommended Practice for Photobiological Safe.
Iluminat sustenabil
16
5. SPECIFICAREA APARATELOR DE ILUMINAT

5.1 Introducere

Acum câtva timp am fost solicitat să fac măsurări ale nivelului de iluminare.
Investitorul străin a cerut prin tema de proiectare un nivel de iluminare mediu de 200 lx şi
dorea o verificare. Rezultatele măsurărilor au arătat un nivel mediu de 96 lx, care
conducea la un nivel de iluminare menţinut de 76 lx. Cum numărul de aparate de
iluminat din proiect a fost respectat, se putea concluziona că avem de face cu o
greşeală de proiectare. După studierea proiectului s-a constatat că s-au efectuat
calcule bazate pe un aparat de iluminat 2x58 W/840 cu reflector industrial de la un
fabricant de referinţă, dar s-a specificat aparat de iluminat 2x58 W, fără menţionarea
caracteristicilor sau a tipului de lampă. Antreprenorul a achiziţionat aparate de
iluminat 2/58 W pentru birouri, cu montaj aparent, cu grătar şi lampa 58 W/765. După
înlocuirea aparatelor şi a lămpilor cu cele avute în vedere de poiectant, s-a obţinut un
nivel de iluminare mediu de 245 lx.
Din analiza acestui incident, rezultă importanţa specificaţiei complete a tipului
de aparat de iluminat, pentru a se evita confuziile şi situaţiile conflictuale de pe
şantier. În lipsa unor specificaţii clare, antreprenorul va alege cel mai ieftin aparat de
iluminat cu caracteristici cât mai apropiate de cel specificat. Până în 1990, în
condiţiile unui singur furnizor de aparate de iluminat - ELBA Timişoara - se menţiona
în proiecte doar denumirea comercială a produsului. În condiţiile economiei de piaţă
şi în cazul proiectelor bugetare, nu este admisă menţionarea denumirii comerciale a
unui anume producător. În această situaţie se pune problema specificării tipului
aparatului de iluminat intr-un mod cât mai neutru (în anumite cazuri se menţioneaza
producătorul, codul, dar trebuie specificat că este doar o referinţă “sau similar”). Fac
excepţie investiţiile private în care beneficiarul a ales unul sau mai mulţi producători,
specificaţi prin tema de proiectare.

5.2 Procesul de proiectare

Pentru echipamentele de instalaţii este o practică comună ca la execuţie să se
înlocuiască produsele specificate în faza de proiectare cu unele similare, de obicei
mai ieftine. În cazul multor echipamente de instalaţii este uşor să se facă comparaţii
între produsele specificate şi cele similare, pentru a stabili dacă au performanţe
asemănătoare.
În cazul iluminatului, sunt mai mulţi factori care trebuie luaţi în considerare, de
la performanţa energetică şi distribuţia fluxului luminos, trecând prin protecţia contra
şocului electric, întreţinere şi încheind cu estetica produsului. Acceptarea
alternativelor este o procedură complexă şi alegerea unei alternative nepotrivite
poate avea consecinţe serioase în ceea ce priveşte calitatea sistemului de iluminat
(de la nivelul de iluminare, până la încadrarea în arhitectura clădirii).
Proiectanţii sistemelor de iluminat care nu dau specificaţii suficient de precise şi
clare se expun unor procese cu beneficiarii sau neplncheindii serviciilor de
proiectare, în cazul în care sistemul de iluminat nu corespunde cu cerinţele
menţionate în tema de proiectare. Din păcate, nu este prea clar cum trebuie să arate
aceste proceduri de specificare şi, de multe ori, proiectanţii sunt presaţi de alţi
participanţi la proiect să ia decizii care au la bază alte criterii decât cele tehnice.
În discuţiile dintre proiectanţi se simte frustrarea lor, când, după ce au lucrat
vreme de luni la un proiect, studiind cataloage, discutând cu clienţii, stabilind soluţii
Urbanizare sustenabilă
17
de comun acord cu arhitecţii asupra celor mai potrivite aparate de iluminat din spaţiile
cheie, vine un antreprenor care face presiuni pentru acceptarea unor alternative
ieftine. Pe de altă parte, această specificare nu trebuie să limiteze posibilităţile
fabricanţilor sau antreprenorilor de a negocia şi a obţine un proiect, dar este sarcina
proiectantului de a asigura cea mai bună opţiune pentru client. De aceea,
proiectantul trebuie consultat pentru orice alternativă sau modificare a proiectului,
pentru a avea un aviz tehnic asupra soluţiei.

5.3 Procesul de achiziţie

În faza de achiziţie a aparatelor de iluminat pentru un proiect, antreprenorul caută
soluţii similare cu cele propuse de proiectant, dar la costuri mai mici, sau încearcă
schimbarea soluţiei prin alegerea unor aparate ieftine (de obiciei aparate modulare
înglobate 600x600 cu 4x18 W). Aceste soluţii alternative pot aduce economii
substanţiale care sunt întotdeauna mai ales în avantajul antreprenorului şi,
câteodată, sunt propuse ca avantaje financiare pentru clienţi. Există şi alte motive
pentru care se oferă soluţii alternative, care nu sunt neapărat mai ieftine: timp de
livrare, scoaterea din fabricaţie a unui produs, scadenţa plăţii. Acestea sunt situaţii
anormale, deoarece nu se pot întâmpla într-un proiect bine gestionat.
Nu trebuie înţeles de aici că orice soluţie alternativă este automat inferioară
celei specificate. Există situaţii când antreprenorul alege o soluţie mai scumpă,
deoarece reduce manopera şi timpul de execuţie (de obicei, aparatele de iluminat
sunt printre ultimele echipamente montate şi suferă din cauza întârzierilor la celelalte
capitole). Pentru anumite aparate de iluminat uzuale există produse similare de la
zeci de producători şi diferenţa ţine de calitate, uşurinţă de montaj. În aceste situaţii,
antreprenorul vine cu un produs alternativ cu performanţe şi aparenţă asemănătoare
şi nici proiectantul şi nici beneficiarul nu au obiecţii. Un bun antreprenor cunoaşte
mult mai bine piaţa aparatelor de iluminat decât un proiectant, în special pe partea
financiară, şi există un interval de 6-12 luni între momentul selectării unui produs şi
cel al punerii în operă.

5.4 Problema responsabilităţii

Este un subiect delicat până unde merge responsabilitatea proiectantului sistemului
de iluminat: în multe situaţii reale, în care proiectantul a furnizat un sistem care
respectă normele în domeniu şi cerinţele beneficiarului, rareori este contactat de
beneficiar sau antreprenor pentru a îşi da avizul asupra alegerii furnizorului şi a
soluţiilor alternative. Pe de altă parte, atunci când apar modificări ale planurilor de
arhitectură sau neînţelegeri referitoare la soluţia propusă, proiectantul este solicitat
urgent pe şantier. Chiar dacă nu este consultat în anumite faze ale derulării lucrării,
dacă, la sfârşit, beneficiarul nu este mulţumit de parametrii cantitativi sau calitativi ai
instalaţiei, se va încerca trecerea vinei exclusiv pe umerii proiectantului. Implicarea
proiectantului în alegerea unei soluţii alternative implică alocarea de timp
(cuantificabil financiar – de ex. „urmărire de şantier”) cu asumarea unor riscuri legale
(acţionarea în justiţie în cazul nerespectării contractului).
Un alt subiect delicat rezidă din faptul că, în procesul de alegere al aparatelor
sunt implicaţi beneficiarul, arhitectul, designerul de interior şi proiectantul de instalaţii
electrice. Dacă toate aceste părţi nu sunt consultate în acceptarea unor soluţii
alternative, există riscul ca proiectantul să ajungă într-o poziţie delicată în final.
Iluminat sustenabil
18
În sine, procesul de specificare al unui aparat de iluminat este sensibil,
deoarece implică atât performanţe tehnice, cât şi criterii estetice. Deoarece aparatul
de iluminat este, în sine, un obiect vizibil, cu implicaţii majore asupra esteticii
interioare, alegerea designului unui aparat de iluminat şi, apoi, specificare lui este un
proces lung. De obicei, beneficiarul şi arhitectul solicită sa vadă un aparat de iluminat
pe viu înainte de luarea unei decizii (proces îndelungat, cu multe reveniri şi
schimbări). O specificaţie bazată doar pe caracteristici tehnice nu dă nici un fel de
clarificări legate de estetica aparatului de iluminat.
Alegerea aparatelor de iluminat reprezintă o responsabilitate care trebuie
înţeleasă ca atare de către proiectant şi trebuie cuprinsă în contractul de proiectare
sau în urmărirea de şantier. În cazul în care nu se doreşte o asemenea obligaţie
datorită volumului mare de timp pe care îl presupune, proiectantul işi ia
responsabilitatea doar pentru performanţele tehnice, ceea ce nu este aşa de simplu
precum pare. Dacă antreprenorul alege un aparat de iluminat alternativ, cineva
trebuie să facă verificări dacă este conform cu standardele specificate, respectiv
rezultatele calculelor sunt identice şi furnizează acelaşi nivel de iluminare pe
suprafaţa de lucru ca şi aparatul de iluminat specificat. În aceste sens, este ideal ca
această comparaţie să se facă cu un program independent, cum este DIALux
(program de calcul european) sau Relux, care utilizează baze de date de la
producători, şi să nu fie folosite programele de calcul furnizate de fiecare producător
în parte. În general, proiectanţii sistemului de iluminat nu sunt plătiţi pentru aceste
verificări, iar în cazul în care antreprenorul se implică, aceasta înseamna re-
proiectare, ceea ce este problematic în cazul în care ceva nu merge bine.
În mod ideal, proiectantul sistemului de iluminat va fi în poziţia de a realiza o
evaluare completă a oricărei alternative propuse şi va fi plătit pentru munca
suplimentară depusă. În acest caz, sunt anumite criterii care trebuie aplicate atunci
când se realizează o astfel de evaluare:
- Taxe profesionale – proiectanţii vor face o astfel de evaluare a alternativelor
propuse doar atunci când ele au fost specificate în contractul iniţial sau au
primit indemnizaţii alternative. Dacă nu se fac astfel de aranjamente,
proiectantul nu va dori şi nu se va pronunţa asupra oricăror alternative
înaintate. Dacă proiectantul este însărcinat de antreprenor/producător să
execute o astfel de evaluare, trebuie făcută o separare profesională clară între
originalul proiectat şi evaluarea alternativă, printr-o abordare neutră şi
obiectivă.
- Echivalenţă fotometrică – proiectantul poate cere caracteristici fotometrice
complete pentru toate aparatele de iluminat oferite alternativ, inclusiv curbe
polare sau echivalente. Evaluarea trebuie să utilizeze aceeaşi parametri ca şi
calculele originale pentru a fi siguri că aparatul de iluminat alternativ
îndeplineşte sau depăşeşte parametrii ceruţi.
- Consum energetic al instalaţiei de iluminat – se face comparaţia consumului
de energie între aparatul de iluminat specificat şi alternativa propusă.
- Construcţie şi robusteţe – confirmarea calităţii, durabilităţii şi robusteţii egale
poate necesita mostre, atât din produsul specificat cât şi cele similare. Aceasta
nu înseamnă că aparate de iluminat mai puţin robuste nu pot fi acceptate de
către beneficiar, dar cel puţin trebuie avute în vedere în evaluare.
- Accept estetic – aparatele de iluminat alternative trebuie luate în considerare
atât individual, cât şi în relaţie cu alte aparate de iluminat din proiect, pentru a
asigura acceptanţa estetică. Această procedură trebuie să includă şi o
evaluare a aparatelor în funcţiune (aprinse) şi va fi realizată împreună cu
Urbanizare sustenabilă
19
arhitecţi, designeri, client şi alte părţi interesate. În cazul iluminatului exterior,
evaluarea se va face şi în funcţie de sistemul de fixare şi suporturi.
- Echivalenţă electrică – în proiectele cu caracteristici speciale pentru aparate,
alternativele propuse vor fi evaluate pe baza aceloraşi criterii. Compatibilitatea
componentelor şi sistemelor va fi verificată pentru a asigura siguranţa şi
pentru a menţine performanţele proiectului original (de ex. efectul schimbării
balastului asupra duratei de viaţă). Factorul de putere, caracteristicile
dielectrice, interferenţe cu frecvenţele radio, tensiuni de vârf şi conductele din
interiorul aparatului trebuie evaluate împreună cu multe alte caracteristici
electrice.
- Echivalenţa altor proprietăţi tehnice - aparatul de iluminat propus trebuie să
aibă ataşate fişele tehnice şi specificaţiile tehnice care să ateste
compatibilitatea cu standardele româneşti şi cu cele europene. Atunci când
performanţele aparatului de iluminat propus diferă de cele ale aparatului
specificat, trebuie argumentată soluţia alternativă.
- Întreţinere – în evaluare trebuie avute în vedere uşurinţa şi simplitatea
întreţinerii; factorul de mentenanţă trebuie să fie identic sau mai mare decât
cel specificat de proiectant.
- Beneficii – indiferent dacă beneficiile sunt financiare, uşurinţă de instalare sau
economie de timp, acestea trebuie clar menţionate în propunerea de
schimbare a aparatelor de iluminat specificate.

5.5 Protejarea intereselor

Conceptul de “identic sau similar” este utilizat de mai mulţi ani în Europa şi va fi
probabil folosit şi în anii următori. De aceea este important ca proiectanţii sistemelor
de iluminat să-şi protejeze atât propriile interese, cât şi pe ale clienţilor. Procesul
descris anterior dă un cadru clar pentru o evaluare structurată, care să rezolve toate
problemele şi care să fie uşor de înţeles pentru toţi membrii echipei de proiectare.
Iluminat sustenabil
20
6. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA ILUMINATULUI NATURAL

Principala caracteristică a iluminatului natural este variaţia iluminării de la un moment
la altul. Iluminarea produsă de cerul senin creşte şi descreşte lent de la răsărit la
apus, în timp ce norii care acoperă soarele determină variaţii bruşte de iluminare -
Figura 6.1. Aceste variaţii contribuie la caracterul specific al luminii naturale şi o fac
diferită de lumina artificială.
Figura 6.1. Variaţia iluminării naturale de-a lungul unei zile din martie

Lumina naturală este formată din două componente: lumina care vine de la bolta
cerească şi cea care vine direct de la soare.

6.1 Lumina soarelui

Fluxul de lumină naturală variază în funcţie de timp, iar luminanţa bolţii cereşti nu
este nici constantă, nici uniformă, datorită schimbării poziţiei soarelui şi variaţiei
plafonului de nori. La limita exterioară a atmosferei, nivelul iluminării solare este de
aproximativ 140.000 lx. După trecerea prin atmosferă, printr-un cer senin şi la nivelul
mării, nivelul iluminării poate depăşi 100.000 lx. Variaţiile specifice ale luminii solare
de-a lungul anului provin de la mişcarea Pământului în jurul soarelui şi a rotaţiei
zilnice a Pământului în jurul propriei axe. Succesiunea anotimpurilor provine de la
unghiul de 23°27‟ dintre planul ecuatorului şi planul orbitei - Figura 6.2. În studii
legate de iluminatul natural, în loc să se facă referinţe la ziua şi luna din calendar,
este convenabil să se exprime data în funcţie de unghiul de declinaţie a soarelui δ în
acea zi (unghiul format de dreapta Soare-Pământ cu planul ecuatorului).

Figura 6.2. Orbita Pământului
I
l
u
m
i
n
a
r
e
a

o
r
i
z
o
n
a
t
a
l
ă

[
k
l
x
]
Ora
Senin
Înnorat
Parţial înnorat
Iunie
Septembrie
Decembrie
Martie
Soare
Urbanizare sustenabilă
21
Poziţia aparentă a Soarelui pe bolta cerească, faţă de un punct de observaţie de pe
suprafaţa Pământului, este specificată în funcţie de două coordonate unghiulare
- înălţimea aparentă γ
s
, unghiul pe care îl face raza solară sosind în acel punct cu
planul orizontal al punctului, respectiv cu proiecţia, pe acest plan, a razei solare.
- azimutul α
s
, unghiul pe care îl face proiecţia pe sol a razei solare sosind în acel
punct cu direcţia pe sol a nordului; se măsoară în planul orizontal, de la direcţia
nord în sens invers trigonometric.
Aceste coordonate unghiulare sunt date de ecuaţiile
γ
s
= arcsin (sinφ sinδ – cosφ cosδ cos15t); (6.1)
α
s
= arccos [(sinδ – sinφ sinγ
s
)/(cosφ cosγ
s
)], (6.2)
unde φ este latitudinea geografică a punctului considerat;
δ - declinaţia soarelui;
t - ore de la miezul nopţii.
Înălţimea aparentă a soarelui la miezul zilei este (90°-φ+δ).
Iluminarea solară directă E pe o suprafaţă expusă soarelui într-o zi senină
este dată de expresia
E = 128 e
-0,5 cosec γs
, klx. (6.3)

6.2 Modele CIE pentru bolta cerească

Lumina care vine de la bolta cerească se datorează, în special, dispersiei luminii
soarelui prin moleculele de aer din atmosferă. Legea dispersiei a lui Rayleigh,
valabilă pentru particule mai mici de 1/10 din lungimea de undă, arată că dispersia
pe unitatea de volum este invers proporţională cu puterea lungimii de undă la
puterea a patra. Aceasta înseamnă că undele scurte de lumină (de la capătul violet
al spectrului) sunt dispersate în mai mare măsură ca undele lungi de lumină (de la
capătul roşu al spectrului). În consecinţă, cerul senin are culoarea albastră, iar razele
de soare directe (care au un spectru redus de unde scurte) par galbene. Tenta
galbenă este mai pronunţată la răsărit, deoarece razele de soare au o traiectorie mai
lungă prin atmosferă. Galbenul trece apoi în portocaliu, iar în final spre roşu la apusul
soarelui.
Cerul senin. Luminanţa unui cer senin are trei componente specifice:
- o componentă strălucitoare „circumsolară‟ a cărei luminanţă are un maxim în
direcţia soarelui şi care se aseamănă cu lumina soarelui în ceea ce priveşte
compoziţia spectrală;
- o componentă albă care creşte ca luminanţă de la zenit la orizont;
- o componentă albastru închis în acelaşi plan cu Soarele, dar la un unghi de
înălţime la 90°de direcţia soarelui.
Componenta circumsolară este pusă pe seama dispersiei prin particulele
grosiere de praf şi apă din atmosferă.
Componenta albă se datorează grosimii considerabile a atmosferei în direcţiile
apropiate de orizont. Lumina albastră continuă să fie dispersată preferenţial, dar
este, în acelaşi timp, atenuată în lunga sa traiectorie spre ochi. Într-o grosime infinită
a atmosferei aceste două efecte se anulează reciproc, producând lumina albă de-a
lungul orizontului.
Componenta albastru închis apare deoarece doar o mică parte din lumină este
reflectată la 90°. Este şi motivul pentru care această zonă a bolţii cereşti apare
întunecată.
Iluminat sustenabil
22
Cele trei componente sunt cuprinse într-o ecuaţie CIE pentru distribuţia
luminanţei pentru un cer senin (CIE 1972b). Această ecuaţie este definită de raportul
dintre luminanţa L a unui element de cer şi luminanţa zenitală L
z
:
) cos 45 , 0 10 91 , 0 ( 27385 , 0
) 1 )( cos 45 , 0 10 91 , 0 (
2 3
cos 32 , 0 2 3
Z e
e e
L
L
Z
z
+ +
÷ + +
=
÷
÷ ÷ ¸ u
u
, (6.4)
unde θ este unghiul dintre elementul de cer şi Soare (radiani);
γ – înălţimea aparentă a elementului de cer;
Z = (π/2–γ
s
) (radiani).
Unghiul θ este dat de expresia
θ = arccos (cosZ sinγ + si Z co γ co A), (6.5)
unde A este diferenţa dintre azimutul elementului de cer şi azimutul Soarelui.
Determinarea iluminării orizontale, E
H
, produsă de un cer senin pornind de la
ecuaţia (6.4) nu este uşoară, astfel că s-a propus o relaţie empirică. Pornind de la date
referitoare la iluminarea orizontală măsurată în diferite părţi ale globului, s-a obţinut o
ecuaţie în funcţie de înălţimea aparentă γ
s
:
E
H
= 0,8 + 15,5 sin
1/2
γ
s
. [klx] (6.6)
Cer mediu. Formula BRE pentru distribuţia luminanţei unui cer mediu are
trăsături similare cu cerul senin, dar implică şi luarea în considerare a condiţiilor de
cer cu nori, tipic pentru Marea Britanie şi Europa continentală:
L = a e
-θ/40
+ d[(5 – 2 sinγ)/3], [kcd/m
2
] (6.7)
unde a = 0,1 + 0,42γ
s
– 0,7sin(7,2γ
s
), [kcd/m
2
] (6.8)
d = 9(0,3 + 0,434γ
s
– 0,0042γ
s

2
)/11π, [kcd/m
2
] (6.9)
θ şi γ au semnificaţiile de la relaţiile (6.4) şi (6.5).
Toate unghiurile sunt exprimate în grade.
Cer acoperit. Formula CIE exprimă luminanţa L a unui element de cer acoperit
total în raport cu luminanţa zenitală L
z
:
L/L
z
= (1 + 2sinγ)/3. (6.10)
Distribuţia este, bineînţeles, simetrică în jurul axei verticale şi independentă de
poziţia soarelui.
Iluminarea medie orizontală, E
H
, produsă de un cer acoperit CIE este dată de ecuaţia
E
H
= 0,3 + 21,0 sinγ
s
. [klx] (6.11)
Cer parţial acoperit. Se consideră că sunt îndeplinite condiţiile pentru un cer
parţial acoperit dacă mai mult de 30% din bolta cerească este acoperită cu nori.
Luminanţa L a unui element de cer parţial acoperit, în raport cu luminanţa zenitală L
z
,
este:
) 5 526 , 0 ( 551 , 0
) 1 )( 5 526 , 0 (
2 / 3
cos 8 , 0 2 / 3
Z
z
e
e e
L
L
÷
÷ ÷
+
÷ +
=
¸ u
, (6.12)
unde semnificaţiile mărimilor sunt cele de la relaţiile (6.4) şi (6.5).

6.3 Solul şi obstacolele externe

Solul. Lumina reflectată de pe sol depinde de reflexivitatea acestuia, de orientarea
ferestrei faţă de soare, de obstrucţiile dintre soare, sol şi fereastră şi de înălţimea
ferestrei faţă de sol. Pentru simplificarea calculului luminii reflectate de sol care
ajunge în interiorul unei încăperi, se consideră că planul solului se întinde de la
planul vertical al ferestrei la infinit. În acest caz, factorul de formă dintre un punct de
pe suprafaţa verticală şi planul orizontal infinit (al solului) este 0,5. Aceasta înseamnă
Urbanizare sustenabilă
23
că jumătate din lumina care este reflectată de sol ajunge la suprafaţa verticală a
ferestrei.
Obstacole. Obstacolele din mediul exterior pot reduce sau mări fluxul luminos
reflectat. Obstacolele includ clădiri, structuri adiacente sau vegetaţie. O vegetaţie
înaltă poate afecta contribuţia de la sol, soare sau/şi cer. Efectul de reducere datorat
unei vegetaţii înalte, ca de exemplu arbori caduci, variază de la un anotimp la altul. O
vegetaţie joasă poate reduce contribuţiile de la sol şi este afectată de anotimp.

6.4 Ambientul luminos din interior creat de iluminatul natural

Lumina naturală care intră într-un spaţiu închis poate fi analizată în termeni cantitativi
şi calitativi. Lumina naturală poate fi suficientă pentru a reduce nivelul de lumină
artificială necesar, dar poate rezulta o falsă economie de energie dacă nu se
analizează calitatea iluminatului. O slabă calitate a iluminatului natural poate rezulta
în disconfort şi scădere a acuităţii vizuale, ceea ce poate duce la scăderea
performanţelor şi productivităţii utilizatorilor, care, la rândul lor, pot duce la o utilizare
de mai lungă durată a spaţiului, rezultând consumuri energetice suplimentare.
Aspecte cantitative. La fel ca şi în cazul iluminatului electric, criteriul nivelului
iluminării rămâne cel mai utilizat în metodele de proiectare a iluminatului natural, din
cauza folosirii luxmetrelor şi a uşurinţei de calcul. Nivelurile de iluminare variază în
interiorul spaţiului, în orice moment, în funcţie de numărul, poziţia şi orientarea
ferestrelor, anotimp şi condiţii atmosferice exterioare. La acestea se adaugă
problema obstrucţiilor interioare, care, în multe cazuri, nu sunt luate în seamă în
proiectare.
Nivelul de iluminare şi criteriul uniformităţii iluminării rămân cele mai importante
criterii de aprecierea a ambientului luminos pentru un proiectant, dar trebuie avute în
vedere şi limitările metodelor care se ocupă doar de aspectele cantitative.
Calitatea iluminatului natural. Calitatea iluminatului natural dintr-o încăpere are
un impact fizic şi psihologic asupra ocupanţilor. Din cauza complexităţii naturii
umane, analiza calităţii este la fel de fluctuantă ca stimulul (lumina naturală).

6.5 Efecte fizice

Mediul vizual. Calitatea vizuală a unui mediu iluminat natural este o problemă
extrem de complexă, deoarece trebuie avut în vedere răspunsul sistemului vizual
uman la acest mediu. Sunt trei factori importanţi care afectează calitatea vizuală:
orbirea, raporturile luminanţelor şi culoarea.
Orbirea provocată de lumina naturală se defineşte similar cu orbirea produsă de
orice sursă de lumina excesiv strălucitoare care intră în câmpul vizual şi care creează
disconfort şi/sau pierdere a vizibilităţii. Disconfortul este asociat cu durere, oboseală,
încordare sau tensiune crescută. Pierderea vizibilităţii este o pierdere completă sau
parţială a capacităţii de a vedea o sarcină vizuală. Atât disconfortul, cât şi pierderea
vizibilităţii, cresc exponenţial odată cu apropierea de linia de vedere a unei surse de
orbire. Astfel, orbirea este funcţie de sursă, poziţie, intensitate, luminanţă
înconjurătoare şi direcţia de privire.
Disconfortul produs de orbirea directă depinde de diferenţele de luminanţe
dintre fereastră şi mediul interior. Cu cât este mai mare această diferenţă, cu atât mai
mare este disconfortul. Pierderea vizibilităţii datorită orbirii directe este determinată
de adaptarea vizuală tranzitorie. Adaptarea tranzitorie este o măsură a stării de
adaptare a sistemului vizual la un mediu neuniform. Sistemul vizual necesită timp
Iluminat sustenabil
24
pentru a se adapta la variaţiile de luminanţe din mediul luminos. În cazul iluminatului
natural, preocuparea primară a sistemului vizual este readaptarea la luminanţa
scăzută a sarcinii vizuale sau a unui obiect din interior, după ce sistemul vizual a fost
expus la luminanţa ridicată a ferestrei. Adaptarea de la lumină la întuneric este
denumită adaptare la întuneric. Valorile luminanţei suprafeţelor din interioare
iluminate natural nu le-ar îndreptăţi să fie considerate ca întunecate, dar, comparativ
cu nivelul ridicat al luminanţei ferestrelor, ele sunt foarte mici. Diferenţele dintre
luminanţele suprafeţelor interioare şi cea a ferestrelor sunt cuprinse între raportul 1/1
şi cel de 1/10.000. Timpul necesar pentru readaptarea la luminanţele din interiorul
unei încăperi este în funcţie de contrastul dintre fereastră şi sarcina vizuală, timpul de
expunere la luminanţa ferestrei, mărimea luminanţei ferestrei şi unghiul vizual
subîntins de fereastră. Timpul de readaptare este invers proporţional cu contrastul,
luminanţa ferestrei şi proporţional cu dimensiunile ferestrei. În perioada de
readaptare are loc o pierdere temporară a capacităţii de vedere. Majoritatea
ocupanţilor vor compensa această pierdere a vizibilităţii prin reducerea vitezei de
lucru sau a acuităţii. Pierderile de viteză şi/sau acuitate vor conduce la o reducere a
performanţelor şi, de aici, o potenţială pierdere a productivităţii. Cu toate că aceste
pierderi pot fi mici pentru o singură privire către o fereastră excesiv de strălucitoare,
pierderile cumulate de-a lungul a 8 ore de lucru pot fi semnificative.
Orbirea prin reflexie apare datorită imaginii ferestrei care se reflectă pe o suprafaţă
oglindată. Acest tip de orbire implică poziţia sursei şi orientarea sarcinii vizuale. Pentru a
nu avea probleme cu orbirea prin reflexie, trebuie avut grijă în poziţionarea suprafeţelor
şi în orientarea corespunzătoare a sarcinii vizuale faţă de fereastră.
Raportul luminanţelor. În cazul iluminatului natural, principala preocupare o
reprezintă raportul dintre luminanţa ferestrei şi luminanţa zonei care o înconjoară;
disconfortul sistemului vizual este proporţional cu acest raport. În mod normal,
valoarea maximă a raportului luminanţelor din câmpul vizual nu trebuie să
depăşească 40:1. În cazul sarcinilor vizuale dificile, raportul luminanţelor trebuie să
fie mai mic de 5:1.
Culoarea luminii naturale. Cu excepţia cerului acoperit, culoarea cerului este
departe de a fi omogenă, din motivele expuse anterior. Totuşi, lumina care ajunge la
o fereastră şi care provine din mai multe părţi ale boltei cereşti nu variază chiar aşa
mult în ceea ce priveşte culoarea sa. În cazul luminii naturale se consideră că
distribuţia spectrală depinde aproape în întregime de temperatura de culoare
corelată sau cromaticitatea luminii, astfel încât CIE a realizat specificaţii (CIE 1986a)
pentru spectrul iluminanţilor D, în special D
50
, D
55
, D
65
şi D
75
- Tabelul 6.1, Figura 6.3.
Distribuţia spectrală a luminii naturale poate fi modificată prin transmisia prin
diferite materiale de vitrare. Deoarece distribuţia spectrală a luminii naturale,
combinată cu transmitanţa spectrală a ferestrei, poate varia într-o gamă destul de
largă, trebuie avut grijă când se aleg finisările încăperilor şi mobilarea. Fiindcă
majoritatea surselor de lumină artificială au distribuţii spectrale diferite de lumina
naturală, mostrele de culoare trebuie văzute atât sub sursele electrice, cât şi sub
lumină naturală plus vitrare, pentru a se evita situaţii neplăcute după ocupare.

Tabelul 6.1 Temperatura de culoare corelată a luminii naturale
Sursa Temperatura de culoare corelată [Kelvin]
Soare
creşte cu înălţimea aparentă la
Cer senin
Cer acoperit
Cel mai frecvent caz observat
4000
5500
10.000 – 100.000
4500 – 7000
aprox. 6000
Urbanizare sustenabilă
25
Figura 6.3 Distribuţia spectrală a luminii naturale

Efecte psihologice şi emoţionale. O problemă delicată o reprezintă întrebarea
dacă o încăpere trebuie să fie cu fereastră sau fără fereastră. Principala preocupare
este felul în care iluminatul natural influenţează percepţia spaţială şi comportamentul
utilizatorilor. Dacă absenţa iluminatul natural are un efect advers asupra atitudinii sau
motivaţiei, acest lucru poate avea efect şi asupra performanţelor şi productivităţii.
Influenţa vitrării poate fi văzută într-un studiu din 1962 despre efectul sălilor de
clasă fără ferestre asupra procesului de învăţământ. Laboratorul de Cercetări
Arhitecturale al Universităţii din Michigan a studiat iluminatul natural în două şcoli
elementare având clădiri identice. Una din şcoli a fost utilizată ca şi situaţie de control
cu fereastră, iar cealaltă şcoală a fost modificată pentru a fi fără fereastră pentru un
an, după care pentru un an a revenit la situaţia cu fereastră. Testele de performanţă
efectuate asupra elevilor din sălile de clasă fără ferestre nu au indicat un efect
asupra procesului de învăţământ, comparativ cu elevii din cealaltă şcoală.
În cazurile reale, chiar dacă într-o încăpere există ferestre, este posibil ca
utilizatorii să fie deranjaţi de soarele care vine direct pe fereastră şi să utilizeze
jaluzele sau sisteme de ecranare, care transformă practic spaţiul într-un mediu fără
ferestre. O fereastră acoperită pare să fie mai puţin neplăcută decât o încăpere fără
ferestre, deoarece ocupanţii ştiu că ferestrele sunt acolo, iar contactul cu lumea
exterioară este posibilă atunci când se doreşte acest lucru.

6.6 Caracteristicile materialelor de vitrare

Materialele de vitrare pot fi: a) transparente, când materialul transmite lumina fără
schimbări aparente în direcţie sau culoare, iar obiectele pot fi văzute clar prin
material, în orice direcţie, b) translucide, când materialul transmite lumina fără
schimbări aparente în direcţie sau culoare, iar obiectele nu pot fi văzute clar prin
material, în orice direcţie şi c) opace, când materialul nu transmite lumina. În unele
cazuri se utilizează sticlă reflexivă, care este o sticlă acoperită cu un strat transparent
din oxizi metalici (pe timpul zilei, văzut din interior materialul este transparent, iar
Iluminat sustenabil
26
văzut din exterior este opac şi acţionează ca o oglindă) sau sticlă colorată, la care
sticla conţine aditivi care schimbă culoarea şi reduc transmisia.
Proprietăţile optice ale materialului de vitrare - transmitanţa τ, reflectanţa ρ şi
absorbanţa α - sunt în funcţie de grosimea şi proprietăţile fizice ale materialului,
proprietăţile suprafeţelor (filmului) şi unghiul de incidenţă a luminii.
O noutate în domeniu o reprezintă materialele fotocromice sau electrocromice,
utilizate ca sisteme de control a luminii. Materialele fotocromice au proprietatea că
transparenţa lor scade odată cu creşterea nivelului luminii incidente. O fereastră
realizată din sticlă fotocromică ar fi transparentă, în cazul în care e prezentă doar
lumina bolţii cereşti, şi întunecată, în cazul luminii directe a soarelui.
Materialele electrocromice are capacitatea de a modifica transmitanţa la
trecerea unui curent electric (un exemplu îl reprezintă monitoarele cu cristale lichide).
O fereastră electrocromică poate fi proiectată cu pixeli adresabili, similar cu un
monitor de calculator. Un microprocesor poate controla care pixeli să fie transparenţi
şi care să fie opaci la un moment dat. Câteva efecte ar fi posibile: un model uniform
ar putea fi creeat cu diverse grade de umbrire, un model decorativ sau o porţiune
întunecată a ferestrei s-ar putea deplasa de-a lungul zilei, ca răspuns la mişcarea
soarelui. Pentru moment materiale fotocromice şi electrocromice nu sunt disponibile
pe piaţă.

6.7 Opţiunea pasiv solară

În principiu, 1 lux care provine de la iluminatul natural înlocuieşte 1 lux de la
iluminatul electric, cu alte cuvinte se poate economisi energie electrică utilizând
iluminatul natural. Din păcate acest potenţial rămâne un deziderat din două motive:
- sistemul de iluminat electric rămâne în funcţiune chiar şi la miezul zilei;
- pe lângă aportul de lumină naturală, ferestrele implică şi pierderi de căldură în
sezonul rece şi aport de căldură pe timpul verii.
Proiectarea raţională a ferestrelor implică optimizarea şi are în vedere două
modele alternative pentru clădiri eficiente energetic în zonele temperate:
- clădiri convenţionale supra-izolate termic;
- clădiri pasiv solare.
Prima opţiune se bazează pe minimizarea mediului exterior. Pentru a reduce
aria periferică expusă, aceste clădiri sunt pătrate în plan şi conţin încăperi foarte
mari, dar prea adânci pentru ca să fie iluminate sau ventilate natural. Ferestrele sunt
în general mici, termoizolate, identice pe fiecare faţadă şi cu sticlă reflectorizantă
împotriva radiaţiilor infraroşii.
O clădire pasiv solară este proiectată pentru a valorifica energia ambientală.
Lumina soarelui care atinge o fereastră sudică poate furniza mai multă energie
termală folositoare în sezonul rece decât se pierde în exterior prin aceeaşi fereastră.
Echilibrul termic este îmbunătăţit în cazul ferestrelor cu geam termopan. Acest efect
este valabil pentru o orientare a ferestrei până la 30° faţă de sud. Trebuie luate
măsuri de precauţie împotriva supraîncălzirii pe timpul verii; o soluţie o reprezintă
elementele arhitecturale sau obstrucţiile exterioare clădirii (copaci) care proiectează
umbre pe ferestre pe timpul verii, dar lasă să pătrundă lumina soarelui la unghiuri
mici pe timpul iernii.
Clădirile pasiv solare sunt, de obicei, alungite în jurul axei est-vest, cu încăperi
nu prea adânci care pot fi iluminate cu succes de ferestre de dimensiuni moderate.
Ferestrele orientate spre sud vor avea dimensiuni mai mari decât restul, datorită
potenţialului pasiv solar mai mare.
Urbanizare sustenabilă
27
Încăperile utilizate intermitent, ca de exemplu grupurile sanitare sau magaziile,
vor fi poziţionate pe partea nordică a clădirii, împreună cu spaţiile de circulaţie şi
zonele unde se degajă o cantitate semnificativă de căldură. Controlul termic şi al
iluminatului sunt vitale pentru echilibrul energetic în proiectarea solar pasivă.
Termostatele din încăpere vor opri încălzirea, de îndată ce o permite încălzirea
solară. Controlul iluminatului trebuie gândit astfel încât să asigure că iluminatul
natural va înlocui iluminatul electric atunci când este posibil.
În mod cert este important de luat o decizie strategică corectă. În Tabelul 6.2
sunt trecuţi în revistă principalii factori determinanţi. Proiectarea solar pasivă, cu un
bun iluminat natural, nu este o soluţie valabilă oriunde şi impune serioase
constrângeri în ceea ce priveşte poziţionarea şi orientarea, aducând limitări în
planurile interioare şi circulaţie. Pe de altă parte, rezultatul este un mediu mai uman,
care răspunde la cerinţele şi preferinţele utilizatorilor.
Tabelul 6.2 Strategii pentru economisirea energiei
Factori care favorizează clădiri solar pasive Factori care favorizează clădiri convenţionale
supra-izolate termic
O pantă sudică în faţa clădirii Clădiri înalte înspre sud
Un loc deschis Un spaţiu supra-aglomerat de clădiri
O vedere plăcută O vedere neplăcută
Proprietari sau ocupanţi conştienţi energetic Zgomot de la trafic sau poluare atmosferică
În Programul Thermie s-au evidenţiat multiplele modalităţi prin care lumina naturală
este condusă spre interiorul clădirilor.









Figura 6.4 Modalităţi de utilizare a luminii naturale în clădiri
Iluminat sustenabil
28
7. SISTEME DE ILUMINAT CU CONDUCTE DE LUMINĂ - SICL

În ultima decadă s-a observat un progres în proiectarea şi punerea în practică a
sistemelor de iluminat electric cu conducte de lumină - SICL. Ideea introducerii de
conducte de lumină în interiorul clădirilor nu este nouă, dar un factor important în
dezvoltările recente l-a constituit noile materiale de înaltă tehnologie, cu un preţ
scăzut, care permit redirecţionarea fluxului luminos într-un mod mult mai eficient
decât prin metodele tradiţionale.
În general, un SICL este o structură liniară care acceptă lumină concentrată,
sau aproape concentrată, pe care o transportă de-a lungul ei prin mijlocul unor
diferite procese optice care pot cuprinde refracţia, reflexia de la suprafeţe metalice,
reflexia parţială de la interfeţe dielectrice sau reflexia internă totală. Sistemele includ
modalităţi de extragere a fluxului luminos din structură, ca şi emisia de lumină din
secţiunea de transport sau un emiţător în formă de corp de iluminat - Figura 7.1.
Diferitele SICL propuse sau construite constau dintr-o varietate de tipuri de surse,
mecanisme de transmitere a luminii şi emiţătoare, dar au o caracteristică comună:
calea de la sursă la receptor trece printr-un număr mare de procese optice pe o
distanţă de câţiva metri (în general). În comparaţie, corpurile de iluminat
convenţionale sunt create astfel încât, atât căile optice cât şi numărul de procese
optice să fie cât mai limitat posibil.
SICL sunt utilizate în aplicaţii unde sursa şi emiţătorul sunt separate de o
anumită distanţă sau se doreşte un emiţător care să fie diferit de aparatele de
iluminat convenţionale ca dimensiuni, formă sau caracteristici ale luminii emise. De
asemenea, SICL sunt recomandate pentru a rezolva probleme specifice de
proiectare, incluzând cele pentru a căror soluţionare e nevoie de surse cu strălucire
redusă. SICL pot fi folosit în cazul în care sursele de lumină trebuie localizate în
afara spaţiilor cu risc de explozie, sau unde aportul de căldură al surselor de lumină
este inacceptabil. De asemenea, SICL poate fi utilizat pentru a ilumina zone, ca
piscine sau procese de producţie continue, ceea ce permite ca lămpile şi
echipamentul auxiliar să fie amplasate în spaţii uşor accesibile. Pe de altă parte,
sistemele bazate pe tehnologia fibrelor optice pot înlocui spoturile de lumină
miniaturale utilizate în prezentarea şi iluminatul de accent al obiectelor mici.

a) b)

c) d)
Figura 7.1 Sisteme inovative pentru iluminat natural la distanţă în interiorul clădirilor – după [5]
a, b) colector activ pe acoperiş; c) emitor; d) colector pasiv pe faţada clădirii
Urbanizare sustenabilă
29
Simplitatea relativă a sistemelor de colectare pasive pe acoperiş determină costuri
scăzute, de ordinul a 50-75 €/m
2
, comparabile cu costul iluminatului electric
convenţional. Cel mai răspândit sistem este cel cu colector pasiv pe acoperiş,
transportor cu tuburi de lumină, emiţător opal, fiind în exploatare sute de mii în lume.
Costurile de investiţie depind de configuraţie şi de manopera de implementare.
Amortizarea investiţiei a numeroase sisteme anunţate este de ordinul a 3-4 ani. Cu
toate acestea, multe sisteme cu colector pasiv zenital sunt incapabile să asigure
iluminarea satisfăcătoare a sarcinii vizuale şi necesită un iluminat electric
suplimentar.

7.1 Elementele sistemului

Principalele elemente care alcătuiesc SICL sunt sursa de lumină, secţiunea de
transport şi emiţătorul. Eforturile de cercetare au fost inegale pe aceste trei domenii.
Dacă sistemele de transport ale luminii sunt numeroase şi bine dezvoltate, sunt doar
puţine surse de lumină specializate, altele decât cele pentru fibre optice şi puţini
emiţători realizaţi în practică, alţi decât cei care fac parte integrală din sistemele de
transport.
a. Surse. Sursele de lumină pentru SICL constau, de obicei, dintr-o lampă şi
anumite dispozitive optice care livrează fluxul luminos într-o manieră controlată către
sistemul de transport a luminii. Sunt trei cerinţe fundamentale pentru sursă: (a) e
nevoie de o lampă cu flux luminos ridicat, deoarece unul din obiectivele SICL este de
a reduce numărul surselor convenţionale, (b) deoarece distribuţia luminii printr-un
astfel sistem implică pierderi datorită diferitelor procese optice, lămpile utilizate
trebuie să aibă eficacitate luminoasă mai mare decât cele utilizate în aparatele de
iluminat convenţionale, (c) pentru toate tipurile de transport a luminii, trebuie să
existe un înalt grad de control al luminii la intrarea în secţiunea de transport, pentru a
furniza lumină concentrată, care să permită proceselor optice următoare să se
desfăşoare cu pierderi de lumină minime.
Majoritatea aplicaţiilor SICL utilizează lămpi cu halogenuri metalice. Acestea
prezintă avantajul unei temperaturi de culoare apropiate de cea a luminii cerului,
ceea se le recomandă pentru spaţiile care au şi o componentă de lumină naturală.
Tehnologia existentă la ora actuală pentru lămpile cu descărcări nu reuşeşte să
satisfacă necesarul de flux luminos ridicat şi dimensiuni reduse ale lămpii, sau, cel
puţin, ca tubul de descărcare să fie destul de mic încât să fie poziţionat cu precizie în
focarul dispozitivelor optice. Dezvoltări recente, ca lămpile cu halogenuri metalice de
60 W cu arc mic şi de 400 W cu reflector integrat, promit o soluţie a acestor
probleme. Dispozitivele optice care livrează lumina în zona de intrare în sistemul de
transport sunt diverse, de la reflectoare cu faţete multiple care concentrează lumina
în fascicule separate, fiecare îndreptate spre colectoarele fibrelor optice, până la
reflectoarele parabolice de dimensiuni mari, care furnizează lumină într-un unghi de
dimensiuni acceptabile. Ca o regulă generală, creşterea gradului de control optic
conduce la mărirea pierderilor de lumină. Eficienţa luminoasă a unui reflector
parabolic din aluminiu polizat, care este utilizat pentru concentrarea luminii într-un
tub, este în jur de 80%.
b. Sisteme de transport ale luminii. Sistemul de transport este caracteristica
care diferenţiază SICL de celelalte tipuri de aparate de iluminat. Principala funcţie a
secţiunii de transport este de a livra lumină de la sursă la punctul de ieşire, utilizând
o mulţime de procese fizice. În plus, anumite elemente de transport pot acţiona ca
emiţători de lumină. Cercetările din ultimul timp au condus la apariţia unor materiale
Iluminat sustenabil
30
ieftine, care permit luminii să fie redirecţionată în moduri mult mai eficiente decât în
cazul aparatelor de iluminat convenţionale.
Sistemele de transport pot fi împărţite în patru tipuri:
- sisteme fascicul/lentile;
- tuburi speculare (hollow mirrored pipes)
- tuburi prismatice (hollow prismatic pipes)
- sisteme cu miez solid
c. Emiţători. O parte importantă din sarcina unui proiectant constă în alegerea
materialului potrivit în instalaţia de iluminat. Utilizând echipamente convenţionale,
aceste cerinţe vor fi satisfăcute folosind lumina distribuită de la o gamă de corpuri de
iluminat cu surse punctuale, liniare sau de suprafaţă, împreună cu sistemele de
fenestrare. În prezent gama de tehnici de distribuire a luminii disponibilă pentru
proiectantul care utilizează SICL este limitată de natura dispozitivelor de emisie.
Anumite tipuri de sisteme de transport, ca de exemplu fibrele optice, utilizează
produse comerciale bine puse la punct ca emiţători , dar pentru altele aceste
elemente apar a fi doar conceptuale.
Caracteristicile emiţătoarelor pentru SICL variază, iar proprietăţile lor fizice şi
optice sunt influenţate puternic de sistemul de transport la care sunt conectate. Ele
pot fi împărţite în două clase:
- transport şi emisie combinate, în care lumina de la sursa aflată la distanţă este
extrasă continuu de-a lungul tubului;
- emiţătoare propriu-zise, care operează într-o manieră similară cu aparate de
iluminat convenţionale, pentru a redistribui fluxul luminos furnizat de sistemul de
transport.
Emiţători prismatici. Sunt două tipuri principale de emiţător prismatic: (a) cu
secţiune circulară mică fabricat din material microprismatic şi (b) cu secţiune
rectangulară sau circulară din acrylic rigid cu grosimea de 4 mm. Sursa de lumină o
constituie o lampă cu halogen de 12 V pentru versiunile mici, sau o lampă cu
descărcări cu reflector, amândouă producând un flux concentrat cuprins în "unghiul
de acceptare" de aproximativ 27
o
. Transportul luminii în interiorul emiţătorului se face
prin reflexie internă totală în materialul prismatic. Emisia este cauzată de
imperfecţiunile structurii prismatice şi de prezenţa luminii aflată în afara unghiului de
acceptare. Pierderea este în jur de 2%/300 mm lungime tub şi acest efect face ca
tubul să strălucească. Câteva dispozitive sunt utilizate la controlul fluxului produs de
emiţător:
- un material reflectiv, pentru acoperirea suprafeţelor exterioare ale tubului care
nu sunt utilizate ca emiţător, având ca efect redirecţionarea fluxului înapoi în tub;
- un extractor, care constă dintr-o bandă de material difuzant plasat în interiorul
tubului, astfel că lumina incidentă este împrăştiată şi scapă prin pereţii tubului
de transport. Controlul emisiei de-a lungul emiţătorului se obţine prin
modificarea grosimii şi formei benzii.
- oglinzi plasate la capătul tubului, care reflectă o parte din fluxul luminos care
ar fi ieşit afară şi îl întoarce în tub,
Emiţătorii prismatici fabricaţi din film microprismatic sunt utilizaţi pentru
marcarea şoselelor şi la semnalizări, iar cei din material rigid la decorarea clădirilor
sau iluminatul spaţiilor interioare, incluzând spaţii ca birouri cu sarcini vizuale
pretenţioase.
Fante. Aceşti emiţători sunt fabricaţi din tuburi cu pereţii interiori din film elastic
din polietilemefat, care are o reflectanţă mare (0,85-0,9), cu excepţia unui fante în
locul tubului. Tubul se pozează prin pompare de aer comprimat. Transmisia luminii
Urbanizare sustenabilă
31
se face prin reflexie speculară şi lumina este emisă prin fantă, care poate fi
transparentă sau difuză. Dimensiunile unghiulare ale fantei variază între 30-110
o
.
Diametrul tubului variază de la 250 mm (alimentat de la o lampă cu descărcări de 1 kW)
la 1200 mm (alimentat de 8 lămpi cu descărcări de 3,5 kW), cu sursele poziţionate la
ambele capete ale ghidului de lumină. Raporturile dintre diametrul efectiv şi lungime
sunt mai mari decât pentru sisteme transportor/emiţător prismatic - de la 20 la 50,
dar, cu toate acestea, eficienţa se situează între 30-40%. Instalaţiile sunt proiectate
cu un gradient de luminanţă între 10:1 şi 15:1 de la sursă la capăt sau de la sursă la
mijloc.
Fibre optice - surse liniare. Fibrele optice pot fi utilizate ca emiţător liniar prin
simpla eliminare a invelişului exterior cu indice de refracţie scăzut. Sursa este o cutie
de lumină pentru fibre optice. Cablurile sunt alimentate de la ambele capete, utilizând
două cutii, sau în buclă de la o singură cutie, pentru diametre de până la 15 mm şi
lungimi de 50 m. Efectul vizual produs este de bandă luminoasă şi aplicaţiile tipice
sunt de subliniere a contururilor unor clădiri, sisteme de orientare pe cărări şi la
semnalizări. În multe aplicaţii sunt utilizate ca înlocuitori pentru lămpile cu coloană
pozitivă (tuburi pentru reclame luminoase).
Fibre optice - surse punctuale. Capătul cablului cu fibre optice poate fi utilizat ca
sursă de iluminare punctuală. Distribuţia fluxului luminos la ieşirea din cablu se
încadrează în unghiul de acceptare al fibrei, sau poate fi modificată prin plasarea de
lentile Fresnel, difuzoare din plastic sau sticlă, montate pe capătul cablului, pentru a
obţine diferite curbe fotometrice. Fluxul luminos al sistemelor utilizate la iluminatul de
prezentare este în jur de 100 lm per ”coadă ", cu o eficienţă a întregului sistem de 30%.

7.2 Concluzii

În prezent, SICL se utilizează la aplicaţii decorative şi de prezentare sau pentru
iluminatul ambiental, dar foarte rar pentru iluminatul de lucru.
Cercetările dedicate acestui domeniu nu au acoperit uniform toată gama
componentelor SICL. Principala preocupare a constituit-o sistemul de transport şi, în
particular, cel prismatic. S-au înregistrat puţine progrese în dezvoltarea unor surse
de lumină potrivite pentru aceste sisteme, iar singurele emiţătoare comercializate
sunt sau foarte mari, sau bazate pe tehnologia fibrelor optice. Niciunul din tipurile
prezentate nu se poate compara cu aparatele de iluminat convenţionale în termen de
gamă de dimensiuni disponibile, control a fluxului sau eficienţă luminoasă. Sistemele
mari, destinate furnizării unui nivel ridicat de iluminare interioară, vor avea un impact
ridicat asupra proiectării clădirilor. În unele cazuri, clădirea a fost construită pornind
chiar de la adoptarea acestui sistem de iluminat. În paralel cu progresele necesare în
tehnologia SICL, trebuies dezvoltate metode standardizate de fotometrie şi calcul ale
surselor, ale secţiunilor de transport şi ale emiţătoarelor. Doar când aceste sarcini vor
fi îndeplinite, proiectantul va fi încrezător în SICL, aşa cum este acum cu
echipamentul convenţional.
Iluminat sustenabil
32
8. SISTEME DE CONTROL

O parte importantă din costurile de funcţionare ale unei instalaţii de iluminat constau
din costurile de energie. Economisirea acestor costuri este posibilă controlând
iluminatul astfel încât nivelul de iluminare să fie întotdeauna corelat cu necesarul din
momentul respectiv. Numărul orelor de funcţionare este determinat de prezenţa
utilizatorilor în încăpere, de disponibilitatea luminii naturale şi de sistemul de control
aplicat. Este posibil ca o instalaţie de iluminat cu o putere instalată mare, dar care are
un sistem de control bine proiectat, să funcţioneze un număr mic de ore, ceea ce
duce la un consum de energie mai redus decât al altei instalaţii, având o putere
instalată mai mică, dar cu un sistem de control neadecvat, care face ca timpul de
utilizare al ei să fie mare. Controlul iluminatului oferă confort şi eficienţă, ambele fiind
posibile dacă utilizatorii instalaţiei de iluminat sunt capabili să ajusteze iluminatul
nevoilor şi preferinţelor personale.
Sistemele de control al iluminatului sunt grupate în trei categorii de bază:
- control manual; - control automat; - control computerizat (inteligent). Controlul
fluxului luminos emis de sistemul de iluminat poate fi realizat în trepte sau continuu.
Controlul manual utilizează întreruptoare, variatoare sau o combinaţie a acestora, cu
acţionare locală sau cu comandă în infraroşu. Controlul automat utilizează relee de
timp (ceasuri de comandă), fotocelule şi detectoare de prezenţă pentru conectarea
(deconectarea) sau reglarea grupurilor de aparate de iluminat selectate. Controlul
computerizat poate să coordoneze un mare număr de subsisteme, astfel încât să
determine o flexibilitate şi o eficienţă deosebite ale instalaţiei de iluminat.

Folosirea instalaţiei
Balast
convenţional
Balast
electronic
Controlul iluminatului

Comutare/întrerupere Comutare şi reglare

Cu/FE HF HF HF↑↓ HF↑↓ HF↑↓

+ + + +









+

+

+







+

+





+



40 30 22 20 16 14
kWh/m
2
/an

Figura 8.1 Scăderea consumului specific de energie prin controlul iluminatului - după [5]
Urbanizare sustenabilă
33
Controlul iluminatului poate fi parte integrantă a unui sistem (inteligent) complex
de gestionare a instalaţiilor clădirii - de încălzire-ventilare-climatizare şi a altor
subsisteme specifice – protecţia contra efracţiei, alarmare de incendiu. Prin
conectarea la o magistrală de comunicaţii, echipamentele pot comunica cu un
calculator central (managerul) sau cu alte echipamente din sistem.
Un sistem de gestiune a iluminatului electric computerizat oferă opţiuni pentru
operare manuală sau complet automată asupra reglării iluminării în spaţiul de lucru în
funcţie de disponibilitatea luminii naturale, de prezenţa utilizatorilor, de programul de
lucru stabilit - Figura 8.2. Iluminarea poate fi ajustată în orice moment în concordanţă
cu cerinţele utilizatorilor cu ajutorul unei unităţi de comandă. Lămpile şi jaluzelele pot
fi comandate individual sau în grup într-o încăpere sau în toată clădirea. În funcţie de
unitatea de comandă utilizată, sunt disponibile scenarii multiple de activitate şi se pot
programa diferite viteze pentru trecerea de la o scenă la alta. Poziţia lamelelor
jaluzelelor poate fi comandată în funcţie de poziţia soarelui, pentru evitarea orbirii
fiziologice în planul de lucru şi obţinerea unei temperaturi interioare optime.


Figura 8.2 Configuraţia subsistemului LUXMATE Professional - după [5]
Iluminat sustenabil
34
9. INSTALAŢII DE ILUMINAT INTERIOR

9.1 Reabilitarea instalaţiilor de iluminat [după 7]

Datorită unei îndelungate perioade de timp cu un iluminat defectuos, afectat de
restricţiile politicii energetice greşite, obiectivele unui iluminat de calitate şi a unor
sisteme de iluminat eficiente energetic nu sunt cunoscute în prezent de către
utilizatori şi factorii decizionali - proiectanţi, servicii de întreţinere. De asemenea nu
sunt cunoscute suficient echipamentele de iluminat moderne. Calitatea iluminatului
este o componentă a calităţii vieţii.
Când un specialist se decide să modernizeze o instalaţie de iluminat, el are de
făcut faţă următoarei situaţii:
- aproape toate instalaţiile existente nu se încadrează în standarde şi/sau norme;
- datele statistice sunt sărace în informaţii specifice.
Specialiştii Uniunii Europene discută despre o creştere a eficienţei energetice a
sistemelor de iluminat, pornind de la o stare existentă bună. În acelaşi timp,
specialiştii din ţările est-europene trebuie să refacă instalaţiile de iluminat cu un cost
iniţial foarte ridicat pentru înlocuirea echipamentelor vechi cu altele moderne, şi abia
după aceea să introducă măsuri de eficientizare energetică, cum sunt sistemele
automate de control bazate pe relee de timp, senzori de prezenţă sau fotocelule
pentru lumina naturală. În ultimul timp, noile clădiri, birouri, magazine sunt echipate
cu sisteme de iluminat corespunzătoare, asigurând o bună calitate a iluminatului.
Modificarea sistemului de iluminat în spaţiile de lucru produce trei efecte
corelate: (a) în ambianţa vizuală în care este desfăşurată activitatea vizuală; (b) în
condiţiile sarcinii vizuale; (c) în relaţia lucrător - mediu ambiant - sarcină. Scopul
reabilitării sistemelor de iluminat constă în realizarea unui echilibru între nivelul
confortului vizual, condiţiile vizuale de lucru, performanţele utilizatorilor, consumul
energetic adecvat şi integrarea cu arhitectura încăperii. Pentru aceasta este necesar
un studiu global care să includă următorii paşi: - un studiu şi evaluarea sistemului de
iluminat existent, general şi localizat; inclusiv măsurători fotometrice şi aprecierile
utilizatorilor referitor la efectele şi preferinţele asupra iluminatului şi aspecte corelate;
- propunerea unui nou proiect al sistemului de iluminat; - evaluarea rezultatelor
produse de schimbare şi efectele asupra utilizatorilor după refacerea iluminatului.
Analiza aprecierii utilizatorilor se face pe baza completării unui chestionar care
cuprinde date specifice şi reflectă opiniile acestora cu privire la:
- chestiuni legate de personal: vârstă, sex, dificultăţi vizuale;
- locul de muncă: spaţiul de desfăşurare a activităţii, satisfacţia produsă de
munca desfăşurată, solicitările în timp, dimensiunile încăperii şi coloristica
suprafeţelor;
- efectele iluminatului: nivelul de iluminare, orbire, uniformitate, strălucirea
mediului ambiant, culoarea luminii, redarea culorilor, vizualizarea formelor şi
suprafeţelor, reflexia luminii, disconfortul vizual, senzaţia de căldură produsă
de iluminat, designul corpurilor de iluminat, controlul individual al iluminatului
localizat;
- gradul de importanţă al iluminatului relativ la zgomot, temperatură, praf;
- preferinţe privind iluminatul: strălucire, contribuţia luminii zilei, controlul orbirii,
reducerea umbrelor, controlul strălucirii, flicker, dimensiunile încăperii.
Urbanizare sustenabilă
35
9.2 Propunere de strategie pentru realizarea unei instalaţii de iluminat eficiente
[după 1]

Analiza unor instalaţii de iluminat eficiente presupune proiectarea acestora conform
normelor europene (niveluri de iluminare recomandate şi uniformitatea iluminării,
distribuţia luminanţelor în spaţiul iluminat) şi adoptarea unor soluţii tehnologice
moderne. Menţionăm, din nou, că nu se pune problema analizei eficienţei economice
a unei soluţii moderne comparativ cu instalaţiile existente în funcţiune, învechite şi
aflate complet înafara normelor fotometrice.
Pentru analiza retehnologizării şi modernizării instalaţiilor de iluminat ale unui
spaţiu industrial se pot avea în vedere următorii paşi:
1. Înlocuirea sistemului de iluminare vechi cu unul modern din producţia internă curentă şi din
producţia HiTech (prima metodă). Contabilizarea cheltuielilor necesare.
2. Analiza eficienţei economice şi stabilirea sistemului adoptat.
3. Introducerea unui sistem de control funcţie de prezenţa persoanelor în spaţiu (metoda a doua).
Contabilizarea cheltuielilor necesare.
4. Analiza eficienţei economice a celei de-a doua metode în comparaţie cu prima.
5. Introducerea unui sistem de control funcţie de disponibilitatea luminii naturale (metoda a treia).
Contabilizarea cheltuielilor necesare.
6. Analiza eficienţei economice a celei de-a treia metode în comparaţie cu prima.
7. Introducerea unui sistem de control combinat, funcţie de disponibilitatea luminii naturale
suplimentat funcţie de prezenţa persoanelor în spaţiu (metoda a patra). Contabilizarea
cheltuielilor necesare.
8. Analiza eficienţei economice a celei de-a patra metode în comparaţie cu prima.
9. Analiza fotometrică, energetică şi economică a soluţiilor propuse şi a sistemului adoptat.
În proiectarea unei instalaţii de iluminat actuale se pot avea în vedere primii doi
paşi pentru compararea unor sisteme de iluminat avute în considerare şi, apoi, se
poate continua cu ceilalţi paşi 3-9.

9.3 Apreciere privind îmbunătăţirea sistemului de iluminat în birouri

Dimensiunea unei încăperi de birou tipice este de 20 m
2
. Orele de utilizare anuală -
2000 ore (50 săptămâni a 40 ore, în practică şi mai mult). Un sistem de iluminat uzual
este realizat cu patru aparate de iluminat cu 2-4 lămpi fluorescente sau 6 aparate de
iluminat cu două lămpi. Puterea electrică instalată are valoarea medie de 450 W,
adică 22,5 W/m
2
. Energia anuală utilizată este de 900 kWh (2000 ore x 450 W). O
instalaţie utilizând cele mai eficiente echipamente de iluminat (ce are în componenţă
patru corpuri de iluminat de 58 W) absoarbe aproximativ 232 W, respectiv 464 kWh
anual. Aceasta este echivalent cu o economie de aproximativ 50%, ceea ce pare a fi
o afacere excelentă. Dar, folosind dispozitive de control se poate obţine o economie
de energie şi mai mare. Controlul prezenţei utilizatorilor economiseşte încă 10% şi
chiar mai mult, dacă există o mobilitate mai mare a persoanelor ce lucrează în acel
birou. Consumul de energie coboară la 418 kWh. Corelarea funcţionării iluminatului
electric cu disponibilitatea de utilizare a iluminatului natural conduce la economisirea
a încă 20%; astfel, consumul de energie ajunge la 334 kWh. Şi, în sfârşit, controlând
nivelul de iluminare pe planul util prin controlul fluxului luminos emis de lămpi,
înseamnă că deprecierea lămpilor şi a corpurilor de iluminat nu determină o iluminare
mărită în perioada iniţială de funcţionare a echipamentului luminotehnic (nou şi
curat), ceea ce conduce la o economie suplimentară de încă 3-4%. În final, instalaţia
de iluminat consumă doar circa 301 kWh, ceea ce reprezintă doar o treime din
consumul mediu iniţial, al sistemului de iluminat existent în funcţiune - Figura 9.1.

Iluminat sustenabil
36
100%


70% Lămpi şi Aparate de iluminat noi

50% Balasturi electronice
40% Corelare cu iluminatul natural
33% Senzori de prezenţă

0%
Figura 9.1 Reducerea consumului anual de energie electrică pentru un birou standard
(20 m
2
, 450 W, 2000 ore de funcţionare anuală)

Nivelul de referinţă al consumului de energie electrică anual pentru o instalaţie
de iluminat eficientă energetic este considerat de 15 kWh/m
2
/an, echivalent cu
2 W/m
2
/100 lx, la nivelul anului 2010. La nivelul anilor 1990, puterile instalate
specifice realizate de sisteme de iluminat eficiente energetic au fost de circa 10
W/m
2
, respectiv 4 W/m
2
/100 lx, la niveluri de iluminare medie pe planul de lucru de
350-550 lux, cu un consum de energie de 29-30 kWh/m
2
/an (de ex., La Tour Elf, La
Défense, Paris, Stadtparkasse, München, 1994)

9.4. Estimarea costurilor instalaţiilor de iluminat [după 6]

9.4.1 Eficienţa costurilor
Definirea precisă a sarcinilor iluminatului este o cerinţă iniţială pentru un iluminat
economic. Fabricanţii de echipamente de iluminat asigură posibilitatea unor opţiuni
din cele mai diverse în corpuri de iluminat şi lămpi electrice. Calitatea iluminatului nu
trebuie să fie sacrificată în interesul economiei în energie şi costuri. Criteriile unui
iluminat economic sunt prezentate în Figura 9.2.
Costul anual al iluminatului este compus din costul de capital (investiţie,
instalare) şi costuri de funcţionare (electricitate, lămpi, întreţinere) - Figura 9.3.
Energia consumată de instalaţiile de iluminat depinde de puterea instalată şi de
numărul orelor de utilizare. Numărul orelor de utilizare este determinat de:
* prezenţa utilizatorilor în încăpere;
* disponibilitatea luminii naturale;
* sistemul de control aplicat.
Este important să se cunoască consumul de energie a unei instalaţii existente
sau proiectate când se analizează costul măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice a instalaţiei. Aceste măsuri necesită fonduri băneşti pentru a fi introduse,
dar vor reduce consumul de energie viitor. Timpul de utilizare poate să fie estimat
pentru instalaţiile proiectate şi estimat pentru instalaţiile existente. Măsurările pot fi
făcute cu un simplu contor de energie conectat pe circuitul de alimentare sau cu
echipamente speciale, fie folosind traductoare de curent, fie fotocelule de
monitorizare a luminii emise de corpurile de iluminat. Scopul final al acestor
măsuri/măsurători este de a obţine un sistem de iluminat corespunzător fotometric la
un preţ de cost minim şi cu cel mai mic consum de energie. Este posibil ca la o
instalaţie cu o putere instalată mare, combinată cu un sistem de control favorabil să
se obţină un număr mic de ore de utilizare ceea ce duce la un consum de energie
mai mic decât într-o instalaţie cu o putere mai mică dar cu un sistem de control
neadecvat.
Urbanizare sustenabilă
37

Figura 9.2 Criteriile unui iluminat economic




Figura 9.3 Costul anual al iluminatului

Distribuţia fluxului
luminos eficientă,
limitarea orbirii
directe
Aparate de iluminat
cu randament
luminos ridicat
Lămpi cu
eficacitate
luminoasă ridicată,
cu proprietăţi de
redare a culorii
corespunzătoare
Sistem adaptabil
la schimbarea
cerinţelor de
iluminat
Iluminat cu un
cost eficient
prin…
Balasturi
electromagnetice cu
pierderi reduse,
balasturi electronice
Suprafeţele
încăperii vopsite în
culori deschise
Aparate de iluminat
cu cerinţe de
instalare şi
întreţinere reduse
Iluminat sustenabil
38
Diferite sisteme de iluminat, asigurând aceeaşi calitate a iluminării, pot fi
comparate aplicând formula de mai jos - (9.1):


9.4.2. Considerente economice
Îmbunătăţirile privind eficienţa energetică au un cost iniţial uneori apreciabil, dar
conduc spre reducerea costurilor energetice viitoare. O instalaţie de iluminat va
asigura lumina necesară dimineaţa devreme, dar va rămâne în funcţiune şi în cursul
zilei, când lumina naturală în încăpere este suficentă. Instalarea unui sistem automat
de control care să deconecteze iluminatul va costa o anumita sumă dar va micşora
costurile de exploatare. Întrebarea este dacă economia va justifica cheltuiala iniţială?
Pentru a putea răspund la această întrebare, mai întâi se însumează toate costurile
iniţiale şi apoi se evaluează beneficiile care includ economiile de energie şi costurile
de întreţinere mai reduse.
Costurile se includ în două categorii:
- costuri iniţiale care cuprind: costuri de echipament (lămpi şi corpuri de iluminat,
dispozitive de control şi conducte electrice); costuri de instalare (manoperă de
construcţie şi reţele electrice); şi costuri pentru comisionari (controale de verificare şi
reglare, testarea circuitelor, măsurarea iluminărilor);
- costuri de exploatare care cuprind costuri de energie, curăţire, înlocuire a
lămpilor şi a componentelor defecte.
Beneficiile constau în costuri mai reduse de energie, de întreţinere şi de
înlocuire a lămpilor, micşorarea sarcinii de climatizare. Îmbunătăţirile în iluminat pot
conduce şi la alte beneficii, cum ar fi creşterea productivităţii, dar acestea sunt mai
dificil de cuantificat.
Ce se înţelege prin termenul “analiza economică a iluminatului”? Desigur că
suntem interesaţi în astfel de lucruri ca costul echipamentului, costuri de instalare
costurile de energie asociate producerii luminii, costul extragerii căldurii generate de
iluminat şi alte asemenea. Toate acestea joacă un anumit rol în analiză, dar esenţa
Urbanizare sustenabilă
39
analizei economice este aceea că reprezintă o unealtă pentru a ne ajuta să luăm o
decizie şi să ne formăm o opinie. Există întotdeauna mai multe soluţii de rezolvare a
unei probleme de iluminat - care este cea mai ieftină? Poate sursa A să fie preferată
în favoarea sursei B, chiar dacă prezintă o eficacitate luminoasă mai redusă? Care
din trei sisteme asigură cele mai mari beneficii economice?

9.4.3 Metode de analiză simple
O analiză de nivel primar utilizează metode simple, în general capabile de a fi
calculate “din mână”, fără utilizarea calculatorului şi a unor programe speciale.
Fireşte, eforturile minime cerute de aceste tehnici vor asigura şi informaţii minime. şi
este foarte probabil ca aceste informaţii să producă confuzie sau chiar să fie eronate.
Aceasta din cauză că nu sunt luate în consierare unele aspecte importante precum
valoarea în timp a banilor, efectul taxelor, influenţele sistemului de iluminat asupra
costului altor sisteme de instalaţii.
Unii utilizatori susţin că aceste analize simple sunt utile pentru eliminarea unor
variante în fazele iniţiale de evaluare a proiectării instalaţiei de iluminat. Pe parcursul
derulării procesului de evaluare câmpul decizional se îngustează şi devin necesare
metode mai riguroase de analiză. Decizia de folosire a analizei de nivel primar poate
fi luată în termenii întrebării “Care este costul unui răspuns greşit?”. Dacă acesta nu
este semnificativ, atunci metodele simple sunt folositoare; dacă acesta este
important, atunci sunt necesare metode de analiză mai evoluate.
(a) Costul luminii
Cea mai simplistă analiză economică constă în a compara costurile iniţiale şi a
cumpăra produsul cel mai ieftin. Astfel, dacă lampa A costă $1,20 şi lampa B costă
$1,00, vom cumpăra lampa B. Dacă lămpile sunt identice în serviciul pe care-l
asigură, atunci aceasta este o analiză suficentă. Dacă lampa A produce 1000 lumeni
iar lampa B doar 800 lumeni, atunci am putea alege lampa A pe baza comparaţiei
costului per lumen (A = 0,12 cent/lumen comparativ cu B = 0,125 cent/lumen). Dar
lampa A ar putea să aibă o durată de viaţă de 1000 ore comparativ cu cele 1200 ore
ale lămpii B, şi astfel va fi utilă efectuarea unui calcul mai rafinat - în mod simplist,
A = 0,12 cent/(1000 lumeni ore), iar B = 0,104 cent/(1000 lumeni ore).
Necesitatea de a lua în considerare simultan fluxul luminos emis, durata de
viaţă şi costul lămpii a fost evidenţiată încă de la începuturile iluminatului. O evaluare
de bază a valorii iluminatului a fost dezvoltată folosind ideea de cost pe unitate de
lumină emisă, denumit tradiţional “cost al luminii”. Din cauza valorii scăzute a unităţii
de măsură a fluxului luminos, costul este determinat în mii lei/milioane lumeniore.
Ecuaţia (9.2) este cea mai simplă formulare a costului luminii:
U
1
=[(P+h)/L+(W·R)]/Q (9.2)
unde: U
1
este unitatea de cost-al-luminii pentru o lampă, în mii lei per milioane
lumeni-ore; P - preţul lămpii, în lei; h - costul manoperei de înlocuire a unei lămpi, în
lei; L - durata de viaţă medie a lămpii, în mii de ore; W - puterea absorbită medie a
lămpii (lampă+pierderi), în watt; R - costul energiei, în lei per kWh; Q - fluxul luminos
mediu al lămpii, în lumeni.
Această ecuaţie nu conţine informaţii privind corpurile de iluminat în care sunt
introduse lămpile. De asemenea, nu este analizat fluxul luminos util, ci doar cel emis
de lampă. De aceea, ecuaţia (9.2) este folosită doar în analize preliminare,
informative, referitoare la compararea lămpilor şi nu a ansamblului lampă/corp de
iluminat. Pe lângă neajunsul că această metodă nu ţine cont de valoarea în timp a
banilor, ea presupune implicit fie că (1) sistemele comparate sunt capabile să asigure
exact cantitatea de lumină necesară, fie că (2) orice creştere (descreştere) a
Iluminat sustenabil
40
iluminării peste (sub) valoarea prescrisă este asociată unei creşteri (descreşteri)
cuantificabile a beneficiilor aduse proprietarului de respectivele sisteme de iluminat.
De exemplu, să considerăm două tipuri de aparate de iluminat A şi B, având
aceleaşi costuri de exploatare. Chiar dacă costul iniţial pentru A este mai mare decât
pentru B, să presupunem că datorită faptului că A are o eficacitate superioară, costul
luminii pentru A este mai ieftin decât pentru B. Calculele fotometrice stabilesc
necesarul de aparate de iluminat pentru asigurarea a 500 lx pe suprafaţa de lucru -
3,6 aparate de tipul A, respectiv 4,3 aparate de tipul B. Din considerente practice, se
vor instala patru aparate de iluminat , indiferent de tipul lor. Prin aceasta, în cazul
aparatului A se va obţine o iluminare mai mare şi se va consuma o energie
suplimentară faţă de cea necesară, iar în cazul aparatului B, o iluminare mai redusă
şi un consum de energie inferior. Astfel, deşi costul luminii a indicat aparatul A ca
fiind mai ieftin, prin folosirea a patru aparate în loc de cele 3,6 necesare avantajul
eficienţei este pierdut şi ipoteza (1) este violată. Ce se poate spune despre ipoteza (2)?
Beneficiile viitoare determinate de lumina excedentară sunt egale sau superioare
costurilor suplimentare? Nu dispunem pe moment de măsurători obiective pentru a fi
în măsură să dăm un răspuns. Putem doar afirma că dacă proprietarul instalaţiei de
iluminat trebuie să plătească pentru o lumină excedentară, el trebuie să fie convins
de beneficiul pe care îl aduce acest cost.
Focalizarea analizei pe o singură componentă a sistemului de iluminat – sursa
de lumină (lampa, corpul de iluminat) - poate să conducă la informaţii eronate.
Analiza economică trebuie să cuprindă întregul sistem de iluminat.
(b) Metoda Costului Anual
Acest model asociază fiecărui sistem de iluminat un cost anual echivalent. Pentru a
obţine valoarea costului se însumează toate cheltuielile anuale - de întreţinere,
energetice şi cheltuielile echivalente - investiţiile şi toate cheltuielile singulare
raportate la durata de utilizare a sistemului (de exemplu, o investiţie de 2000 lei
pentru un sistem de iluminat cu durata de viaţă de 20 ani va avea un cost anual
echivalent de 100 lei). În compararea mai multor variante, va fi preferată cea cu
costul anual minim.
(c) Durata de Recuperare
Care este perioada de timp în care se recuperează o investiţie? Cel mai simplu
răspuns la această întrebare este dat de Durata de Recuperare, definită ca raport
între costul iniţial al unui sistem de iluminat şi economiile anuale obţinute:
D
r
=I/A = investiţia suplimentară/economia anuală. (9.3)
Investiţia suplimentară este cea necesară înlocuirii sistemului existent cu unul
nou, modern sau este calculată ca diferenţa între investiţiile a două variante
proiectate pentru o anumită aplicaţie; metoda este aplicată uzual pentru primul caz.
(d) Rata simplă de revenire
Acest termen reprezintă inversul duratei de recuperare:
RSR=A/I = economia anuală/investiţia suplimentară. (9.4)
Astfel, dacă un sistem de iluminat economiseşte 2000 lei/an şi necesită o investiţie
iniţială de 10.000 lei, rata simplă este de 2/10 sau 20% (durata de recuperare de 5 ani).

9.4.4 Metode avansate
Defectul major al metodelor de analiză primare (simple) constă în omisiunea lor de a
considera valoarea în timp a banilor.
(a) Analiza fluxurilor băneşti actualizate
Considerarea valorii în timp a banilor este dificilă în analizele economice ale
Urbanizare sustenabilă
41
unor sisteme de iluminat datorită faptului că diverse acţiuni se petrec la momente
diferite în funcţionarea acestor sisteme. Într-un sistem, balastul trebuie să fie înlocuit
în al zecelea an după instalare, în timp ce în alt sistem, după 15 ani. Diferitele tipuri
de lămpi au durate de viaţă diferite, astfel încât costurile de înlocuire trebuie
considerate la durate de timp diferite. Programele de întreţinere sunt şi ele diferite, la
fel ca şi potrivirea în timp a costurilor asociate.
Ceea ce devine necesar este o echivalare a efectelor în timp ale diferitelor
costuri în cursul duratei de viaţă ale unui sistem de iluminat. Termenii ecuaţiilor de
mai jos realizează acest lucru:
FV
n
=PV·(1+i)
n
(9.5); FV - valoarea viitoare;
PV=FV
n
/(1+n)
n
(9.6); PV - valoarea prezentă (actualizată);
i=(FV
n
/PV)
1/n
– 1 (9.7); i - rata de interes (dobânda).
Ecuaţiile (9.5) ... (9.7) sunt echivalente; orice sumă poate fi comparată cu alta,
indiferent de data la care a fost cheltuită. Găsirea valorii actualizate a unei sume
viitoare folosind ecuaţia (9.5) este cunoscută sub numele de actualizare
(discontare). În analiza fluxurilor băneşti actualizate, toate fluxurile de bani de-a
lungul duratei de viaţă a sistemului de iluminat sunt actualizate (reduse, raportate) la
momentul prezent, ceea ce le conferă o aceeaşi bază de analiză.
O analiză a fluxurilor băneşti actualizate utilizată în mod obişnuit este cea
denumită valoare prezentă. Fluxurile de bani sunt însumate pentru un sistem şi apoi
valorile obţinute pentru diferitele sisteme analizate pot fi comparate între ele, fiind
raportate la o bază de analiză comună (actualizate la momentul efectuării analizei).
În mod firesc, va fi preferată varianta cu valoarea minimă.
Într-o analiză a valorii prezente a unor sisteme de iluminat alternative este imperios
necesar să fie cuantificate toate fluxurile de bani (cheletuieli, beneficii, economii) pe care
le implică implementarea acestor sisteme. Cele mai multe dintre fluxurile de bani sunt
evidente şi nu pot fi omise: costul iniţial al echipamentului, costurile de înlocuire a
lămpilor, costurile energetice, valoarea economiilor şi altele. Sunt însă unele costuri mai
subtile, determinate de impactul sistemelor de iluminat asupra altor sisteme de instalaţii -
instalaţia de încălzire-climatizare, iluminatul natural/instalaţia de încălzire. În Tabelul 9.1
sunt prezentate componentele unei analize a costurilor actualizate.

Tabel 9.1 Componentele unei analize de economisire a costurilor
Costuri Iniţiale Aparate de iluminat, lămpi, balasturi, stâlpi, utilaje de montaj la înălţime
Conductoare, conducte
Dispozitive de control, întreruptoare, regulatoare, senzori de prezenţă, fotocelule
Taxe de vânzare
Manopera de instalare a sistemului de iluminat
Cheltuieli de proiectare
Efecte suplimentare în echipamentul de climatizare
Costuri de Energie Costul energiei în iluminat
Taxa de putere pentru vârful de sarcină
Efectul lămpilor în costul energiei de climatizare
Costuri de
Întreţinere
Lămpi de înlocuire şi manopera
Materiale de curăţire şi manopera
Înlocuirea componentelor defecte sau distruse - lentile, difuzoare, balasturi,
reflectoare, dispozitive de control
Alte Costuri Asigurare
Taxe
Valori Recuperate Câştiguri din vânzarea echipamentului
Costul vânzării sau închirierii echipamentului

Iluminat sustenabil
42
(b) Valoarea prezentă netă
O îmbunătăţire a evaluării obţinute prin durata de recuperare constă în
considerarea valorii actualizate a economiilor anuale. Banii sunt mai valoroşi astăzi
decât în viitor pentru că ei pot fi investiţi spre a produce beneficii şi o sumă mai mare
în viitor. Un leu de astăzi valorează mai mult decât un leu de mâine (dacă se face
abstracţie de rata inflaţiei). Este posibil să se calculeze care economii viitoare sunt
mai valoroase astăzi, prin actualizarea cu rata de revenire a investiţiei. Aceasta este
o evaluare financiară uzuală care foloseşte tabele cu factori de actualizare anuale cât
şi multianuale.
Factorul de actualizare, f, pentru un an este dat de relaţia
m
R
f
) 1 (
1
+
= (9.8)
unde: R este rata de revenire (interes, dobândă, notată şi cu i) (< 1) şi m - anul
considerat.
Factorul de actualizare cumulat, c, peste n ani este dat de:
R
R
c
n ÷
+ ÷
=
) 1 ( 1
(9.9)
Valoarea prezentă - PV - a economiei anuale este determinată prin:
PV=economia anuală - c (9.10)
Valoarea prezentă netă, NPV, a unei investiţii este valoarea prezentă a venitului
sau economiei, mai puţin costul iniţial al investiţiei. O investiţie eficientă din punctul
de vedere al costului are un NPV pozitiv, astfel că economia este mai valoroasă
decât investiţia iniţială. În practică, toate costurile şi beneficiile într-o perioadă sunt
incluse în aceeaşi modalitate în calcule.
Urbanizare sustenabilă
43
9.5 Iluminat de siguranţă - cf SR EN 1838-2011






Figura 9.3 Tipuri de iluminat de siguranţă

Iluminatul de siguranţă este utilizat atunci când iluminatul normal nu funcţionează
(întreruperea alimenării cu energie electrică, incendiu) şi este alimentat din altă sursă
de energie (baterie centrală sau locală de acumulatoare, grup Diesel) decât
iluminatul normal.
Iluminatul de siguranţă de evacuare asigură evacuarea persoanelor dintr-o
locaţie în cazul întreruperii iluminatului normal.
Iluminatul căilor de evacuare asigură evacuarea în condiţii de siguranţă a unei
locaţii prin furnizarea condiţiilor vizuale corespunzătoare şi a căii celei mai scurte
pentru părăsirea locaţiei, precum şi identificarea şi utilizarea echipamentului contra
incendiilor şi de prim-ajutor.
Iluminatul contra panicii trebuie să reducă riscul instalării panicii şi să permită
mişcarea în siguranţă a oamenilor către căile de evacuare. Ilumiatul anti-panică este
de tip direct, către planul de lucru, dar trebuie orientat şi către orice obstrucţie situată
până la 2 m înălţime.
Iluminatul zonelor de risc mărit contribuie la siguranţa persoanelor implicate în
situaţii potenţial periculoase şi permite efectuarea procedurilor de închidere care sunt
importante pentru siguranţa celorlalţi ocupanţi.
Iluminatul pentru continuarea lucrului permite prelungirea activităţilor şi după
întreruperea alimentării normale, în condiţii aproximativ neschimbate (săli de
operaţie, dispecerate).
Aparatelor de iluminat de siguranţă pentru evacuare vor fi poziţionate astfel:
a) la fiecare uşă de ieşire utilizată în caz de urgenţă;
b) pe casa scărilor în aşa fel încât fiecare rampă să primească iluminat direct;
c) la fiecare shimbare de nivel;
d) semnalizări obligatorii pentru ieşire sau siguranţă;
e) la fiecare schimbare de direcţie;
f) la fiecare intersecţie de coridoare;
g) la ieşirea finală şi în afara clădirii într-un loc de adunare în siguranţă;
h) la fiecare post de prim ajutor;
i) la fiecare echipament contra incendiilor şi la punctele de apel în caz de incendiu.
NOTĂ.
Aparatele de iluminat localizate la punctele h) sau i), dacă nu sunt pe căile de
evacuare sau în zone deschise, vor asigura un nivel de iluminare pe pardoseală de
minimum 5 lx.
În cazurile b), c), g), h) sau i) se acceptă montarea aparatelor de iluminat cu abatere
± 2 m măsurată orizontal.
Cerinţe pentru aparatele de iluminat de siguranţă:
- lămpile vor avea un indice de redare al culorilor mai mare de 40;
Iluminat pentru continuarea lucrului
Iluminat de siguranţă
Iluminat de siguranţă de evacuare
Iluminat căi de evacuare Iluminat anti-panică Iluminat zone de risc mărit
Iluminat sustenabil
44
- nivelul de iluminare nu va fi mai mic de 1 lx pe mijlocul căii de evacuare şi de
0,5 lx pentru iluminatul contra panicii;
- raportul dintre nivelul de iluminare maxim şi cel minim nu va fi mai mare de
40:1;
- nivelul de iluminare va ajunge la 50% din cel cerut în maximum 5 s şi la 100%
până în 60s;
- în cazul iluminatului de siguranţă pentru zone cu risc mărit, nivelul de iluminare
va fi de 10% din cel normal, dar nu mai mic de 15 lx.
Pentru aparatele de iluminat se vor folosi pictograme, în acord cu normele
europene (nu semnalizări EXIT, IEŞIRE)













Aparatele de iluminat de evacuare iluminate din interior sunt mai vizibile decât
cele iluminate din exterior, iar distanţa maximă de vizibilitate se determină cu relaţia
l = Z ∙ h, (9.11)
unde: l este distanţa de observare; h - înălţimea semnului; Z - factor de distanţă (Z
este o constantă: 100 pentru semne iluminate din exterior şi 200 pentru semne
iluminate din interior).
În marea majoritate se utilizează aparate de iluminat de evacuare iluminate din
interior. Pentru un aparat cu înălţimea de 10 cm, distanţa maximă de observare va fi
de 2000 cm, adică 20 m)
Pentru ca un aparat de iluminat de evacuare să fie vizibil, el nu trebuie să fie
montat mai sus de un unghi de 20⁰ faţă de orizontala vederii.
Standardul nu prevede sisteme de iluminat menţinut (maintained) - în funcţie tot
timpul - sau ne-menţinut (non-maintained) - se aprinde doar în caz de întrerupere a
alimentării -, ca în versiunile precedente. Motivaţia ar fi încurajarea utilizării sistemului
ne-menţinut pentru economia de energie electrică. Prevederea cheie este cea de
dinainte - nivelul de iluminare va ajunge la 50% din cel cerut în maximum 5 s şi la
100% până în 60 s – uşor de obţinut în cazul LED-urilor, imposibil în cazul lămpilor
cu descărcări şi de analizat în cazul lămpilor fluorescente cu balast electronic. Cea
mai des utilizată soluţie până acum erau aparatele de iluminat de evacuare cu lămpi
fluorescente de 8 W (10 W putere instalată în cazul balasturilor electronice), dar care
sunt înlocuite cu succes de LED-uri cu puteri cuprinse între 1 W şi 6,5 W.
Figură 9.3 Exemplu de aparat de
iluminat de siguranţă de evacuare
(www.zumtobel.com)
Urbanizare sustenabilă
45
10. ILUMINAT EXTERIOR

Lumina naturală şi artificială sunt acele componente ale vieţii fără de care existenţa
şi evoluţia omului nu ar fi posibilă. În lipsa luminii naturale, continuarea activităţii
oamenilor este facilitată de existenţa iluminatului artificial, atât în interiorul clădirilor,
cât şi în exteriorul acestora.
În tehnica iluminatului, un loc aparte îl ocupă iluminatul urban datorită
implicaţiilor pe care le are în viaţa citadină. Acesta este un subiect interesant din
punct de vedere practic, având un suport teoretic bine definit, care constituie obiect
de studiu şi cercetare pentru oamenii de ştiinţă din ţară şi străinătate.
Iluminatul urban, corespunzător realizat, are efecte benefice, atât în ceea ce
priveşte siguranţa şi securitatea cetăţenilor oraşului, cât şi sub aspect economic.
Siguranţa cetăţenilor implică reducerea numărului de accidente de circulaţie pe
timpul nopţii, acest lucru fiind demonstrat prin studii realizate de specialişti din diferite
ţări, de-a lungul timpului. Securitatea cetăţenilor unui oraş este mai mare în locurile
în care iluminatul urban este realizat corespunzător (întunericul favorizează
agresiunile asupra persoanelor). Într-un oraş modern, prin punerea în valoare a
ansamblurilor arhitecturale folosind tehnica iluminatului, acesta poate constitui un
punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori, ceea ce duce la dezvoltarea turismului.
Până în anul 1989, în iluminatul urban din România, soluţiile luminotehnice
adoptate pentru arterele de circulaţie erau tipizate, fără un control calitativ şi
cantitativ al acestora, iar sistemele de iluminat decorativ, practic, nu existau. După
anul 1989, poziţia pe care o ocupa iluminatul artificial în viaţa sociala, spirituală şi
economică a ţării a fost reconsiderată, făcându-se remarcată o mai mare preocupare
a autorităţilor locale şi centrale faţă de acest domeniu.
Proiectarea unui sistem de iluminat exterior pentru o localitate, atât pentru
partea carosabilă cât şi pentru trotuar, asigură confortul luminos al conducătorilor
auto şi pietonilor. Acest lucru se poate realiza, în primul rând, prin utilizarea unor
aparate de iluminat specifice, destinate iluminatul rutier, performante, caracterizate
de o distribuţie optimă a intensităţii luminoase şi a utilizării eficiente a energiei
electrice.
Pentru dimensionarea instalaţiilor de iluminat, trebuie realizat calculul
luminotehnic care să corespundă cu anumite limite privind criteriile de calitate
obiective, recomandate prin cele mai recente publicaţii de către CIE.
În ceea ce priveşte dimensionarea circuitelor electrice pentru iluminat exterior,
se va efectua dimensionarea cablurilor prin alegerea optimă a secţiunii
conductoarelor, astfel încât pierderile de tensiune pe tronsoane să nu depăşească
nivelul maxim admisibil.
Deoarece sistemele de iluminat conduc la apariţia de perturbaţii în reţeaua de
alimentare, care pot afecta calitatea energiei livrată altor consumatori din zonă,
trebuiesc luate măsuri necesare pentru limitarea nivelului acestora.
Deasemenea, este necesară reducerea consumurilor de energie electrică în
instalaţia de iluminat prin găsirea unor soluţii eficiente care să realizeze un iluminat
economic în condiţii de confort acceptabil din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

10.1. Clase de iluminat

O clasă de iluminat este definită printr-un set de cerinţe fotometrice axate pe
necesităţile vizuale ale unor utilizatori de drumuri, în anumite zone ale drumului şi
anumite condiţii de mediu. Scopul introducerii claselor de iluminat este de a facilita
Iluminat sustenabil
46
dezvoltarea şi utilizarea produselor şi serviciilor de iluminat rutier în ţările membre
CEN. Clasele de iluminat au fost definite luându-se în consideraţie standardele de
iluminat rutier din aceste ţări, ţinându-se la armonizarea cerinţelor acolo unde este
posibil. Totuşi, unele clase şi subclase de iluminat reflectă anumite situaţii şi abordări
naţionale bazate pe tradiţie, climă şi alte condiţii.
Clasele ME sunt destinate şoferilor de vehicule motorizate pentru utilizatorii de
trafic rutier, iar în unele ţări, şi pentru drumurile rezidenţiale care permit viteze de
condus medii către crescute.
Clasele CE sunt, de asemenea, destinate şoferilor de vehicule motorizate, dar
pentru zone aglomerate, cum sunt străzile comerciale, intersecţiile de drumuri de o
anumită complexitate, sensurile giratorii şi zonele în care se stă la coadă. Aceste
clase se aplică şi în cazul pietonilor şi biciclişti lor.
Clasele S şi A sunt destinate pietonilor şi biciclişti lor pentru drumurile pietonale
şi pistele de biciclete, benzi de urgenţă şi alte zone de drum separate sau de-a lungul
părţii carosabile a unei şosele, drumuri rezidenţiale, străzi pietonale, parcări, curtea
şcolii.
Clasele ES sunt clase complementare în cazurile în care este necesar
iluminatul public pentru identificarea persoanelor sau obiectelor şi pe zonele de drum
cu risc de criminalitate mai mare decât normal.
Clasele Ev sunt clase complementare pentru situaţiile în care trebuie văzute
suprafeţele verticale în zonele de drum cum sunt punctele de plată, zonele de
schimb.
Cerinţele claselor de iluminat reflectă categoria utilizatorului de drum sau tipul
de zonă a drumului. Astfel, clasele ME se bazează pe luminanţa suprafeţei drumului,
în timp ce clasele CE, S şi A se bazează pe iluminarea zonei de drum. Clasele S şi A
reflectă diverse priorităţi pentru iluminatul drumului. Clasele ES se bazează pe
iluminarea semicilindrică, iar clasele EV se bazează pe iluminarea în plan vertical.
Clasele ME prezintă cerinţe din ce în ce mai mari, în ordinea ME 6, ME 5, ...,
ME 1, formând paliere ale nivelului de iluminat măsurate, de exemplu, prin iluminare.
Celelalte clase sunt organizate în acelaşi fel, astfel încât palierele lor se întrepătrund.
Aspectele de mediu ale iluminatului public sunt abordate în termenii iluminatului
diurn, nocturn şi al cantităţii de lumină emisă în direcţii în care nu este nici necesară
şi nici de dorit. Scopul este de a indica problemele care pot fi incluse în specificaţiile
de ofertare sau similare, atunci când este cazul.
Clasele de intensitate luminoasă pentru limitarea orbirii fiziologice/incapacitate
şi controlul luminii indezirabile G.1, G.2, G.3, G.4, G.5 şi G.6 . Utilizarea claselor G se
menţionează pentru zonele de conflict şi pentru elementele legate de aspect şi de
mediu.
Clasele indicilor de orbire pentru limitarea orbirii fiziologice de disconfort 0.0,
0.1, 0.2, 0.3, 0.4, 0.5 şi 06 sunt destinate, în principal, pentru zonele rutiere luminate
în beneficiul pietonilor şi al bicicliştilor.
IIuminatul local al pasajelor pietonale are scopul de a atrage atenţia
conducătorilor auto asupra prezenţei trecerii de pietoni şi de a lumina pietonii care se
află în zona sau pe trecerea de pietoni.

10.2. Termeni şi definiţii

Luminanţa medie a suprafeţei de drum (a părţii carosabile a unui drum) -valoarea
medie a luminanţei pe suprafaţa de drum carosabil.
Urbanizare sustenabilă
47
Uniformitatea longitudinală (Iuminanţa suprafeţei de drum pe o bandă de circulaţie)
- raportul dintre luminanţa cea mai scăzută şi cea mai ridicată a suprafeţei drumului
pe axa centrală a unei benzi de circulaţie.
Uniformitatea longitudinală (a luminanţei suprafeţei unei părţi carosabile) -
uniformitatea longitudinală cea mai scăzută a tuturor benzilor de circulaţie ale
carosabilului.
Indice de creştere a pragului orbirii (TI) - măsurarea pierderii vizibilităţii provocate
de orbirea fiziologică/de disconfort de la aparatele de iluminat ale instalatiei de
iluminat public.
Raportul de continuitate (al iluminării părţii carosabile a unui drum) - raportul dintre
iluminarea medie pe benzi situate în exteriorul marginilor carosabilului şoselei şi
iluminarea medie pe benzi situate în interiorul acestor margini.
Iluminarea medie (pe suprafaţa drumului) - valoarea medie a iluminării orizontale pe
suprafaţa drumului.
Iluminarea minimă (pe suprafaţa drumului) - cea mal scăzută iluminare de pe
suprafaţa drumului.
Iluminarea semisferică (într-un punct al suprafeţei drumului) - fluxul luminos al unei
semisfere de mici dimensiuni cu baza orizontală divizată de suprafaţa emisferei.
IIuminarea semisferică medie (pe suprafaţa drumului) - iluminarea semisferică
medie pe suprafaţa drumului.
Uniformitatea generală (a luminanţei suprafeţei drumului, a iluminării suprafeţei
drumului sau a iluminării emisferice) - raportul dintre valoarea cea mai scăzută şi
valoarea medie.
Nivelul menţinut (al luminanţei medii a suprafeţei drumului, al iluminării medii sau
minime a suprafeţei drumului, al iluminării emisferice medii, al iluminării semicilindrice
minime sau al iluminării minime în plan vertical) - nivelul proiectat redus printr-un
factor de depreciere.
Iluminarea semi-cilindrică (într-un punct) - fluxul luminos total care cade pe o
suprafaţă curbă a unui cilindru de dimensiuni foarte mici divizat de suprafaţa curbă a
semi-cilindrului; direcţia normalei pe zona plană din spatele semi-cilindrului trebuie să
fie direcţia de orientare a semi-cilindrului.
Iluminarea semi-cilindrică minimă (pe un plan deasupra suprafeţei drumului) -
iluminarea semi-cilindrică cea mai scăzută pe un plan la înălţimea de 1,5 m deasupra
suprafeţei drumului
Iluminarea în plan vertical (într-un punct) - iluminarea pe un plan vertical.
Iluminarea minimă pe un plan vertical (pe un plan deasupra suprafeţei drumului) -
cea mai scăzută iluminare în plan vertical pe un plan la o înălţime specificată
deasupra suprafeţei drumului.

10.3. Clasele de iluminat ME/MEW

Clasele ME şi MEW din Tabelele 10.1a şi 10.1b sunt destinate şoferilor de
autovehicule pe drumurile cu trafic la viteze de rulare medii sau ridicate.
Luminanţa medie a suprafeţei drumului (L), uniformitatea totală a luminanţei (Ua),
uniformitatea longitudinală a luminanţei (UI), indicele de creştere a pragului orbirii
(TI), raportul de continuitate (SR) trebuie să fie calculate şi măsurate conform
EN 13201-3 şi EN 13201-4.
Luminanţa suprafeţei de drum este rezultatul iluminării suprafeţei de drum,
proprietăţilor de reflexie ale suprafeţelor de drum şi ale condiţiilor geometrice de
Iluminat sustenabil
48
observare. Convenţiile sunt date în standardele EN 13201-3 şi EN 13201-4, pentru
conducători auto care au o vizibilitate a drumului între 60 m şi 180 m.

Tabelul 10.1a Clasele de iluminat ME

Luminanţa medie (L) reflectă nivelul general al luminanţei la care conduce şoferul.
Uniformitatea totală (Ua) măsoară, în general, variaţia luminanţelor şi indică căt de
bine serveşte suprafaţa drumului drept fundal pentru marcajele rutiere, obiecte şi alţi
utilizatori ai drumului.
Uniformitatea longitudinală (Ul) asigură o măsură a evidenţierii repetării modelului
zonelor luminoase şi întunecoase de-a lungul drumului. Se referă la condiţiile de
vizibilitate de-a lungul unor porţiuni neîntrerupte de drum.
Indicele de creştere a pragului de orbire (TI) indică faptul că, deşi iluminatul public
îmbunătăţeşte conditiile de vizibilitate, provoacă şi strălucire cauzatoare de
disconfort, care depinde de tipul aparatelor de iluminat, de lămpi şi de situaţia
geometrică. Lămpile cu vapori de sodiu cu presiune scăzută şi tuburile fluorescente
sunt considerate, în mod obişnuit ca fiind lămpi cu luminanţă scăzută. Pentru aceste
lămpi şi aparate de iluminat care oferă o luminanţă mai scăzută sau echivalentă, nota
de subsol „a” de la Tabelul 10.1a şi nota de la subsol „b” de la Tabelul 10.1b permit
valori mai mari.
lluminatul limitat ia partea carosabilă este inadecvat pentru evidenţierea zonelor
din vecinătatea drumului şi utilizatorilor de lângă bordură. Cerinţele pentru raportul de
continuitate (SR) se aplică numai acolo unde nu există zone de trafic cu cerinţe
proprii pentru zonele adiacente părţii carosabile, care includ pasaje pietonale, piste
de biciclete sau benzi de urgenţă.

Urbanizare sustenabilă
49
Tabelul 10.1b Clasele de iluminat MEW

Notă - În unele ţări, suprafaţa drumului este uscată sau umedă pe o perioadă
semnificativă de întuneric. Pentru anumite condiţii de umezeală, se pot aplica cerinţe
suplimentare pentru uniformitatea totală (Uo) pentru a evita o degradare importanta a
performanţelor pe perioadele de umiditate. În acest caz se utilizează Tabelul 10.1 b.

10.4. Clase de iluminat CE

Clasele CE din Tabelul 10.2 sunt destinate conducătorilor de autovehicule şi altor
utilizatori de drumuri din zonele aglomerate, cum sunt străzile comerciale,
intersecţiile de drumuri de o anumită complexitate, sensurile giratorii, zonele de
aşteptare la coadă.
Clasele CE se pot aplica, de asemenea, zonelor pentru pietoni şi biciclişti, ca de
exemplu, pasajele subterane.
Iluminarea medie şi uniformitatea generală a iluminării (Ua) trebuie să fie
calculate şi măsurate conform EN 13201-3 şi EN 13201-4.
Suprafaţa drumului pentru care se aplică cerinţele din Tabelul 10.2 poate
include numai partea carosabilă, atunci când se aplică cerinţe diferite pentru
iluminatul adecvat al altor suprafeţe de drum pentru pietoni şi biciclişti sau poate
include şi alte suprafeţe ale drumului.
Limitarea orbirii poate fi obţinută prin alegerea aparatelor de iluminat în
conformitate cu clasele G.1, G.2, G.3, G.4, G.5 sau G.6. În mod alternativ, atunci
când se pot evalua valorile TI pentru toate combinaţiile relevante ale direcţiilor şi
poziţiilor observatorului, se poate aplica valoarea TI din Tabelul 10.1a.


Iluminat sustenabil
50
Tabelul 10.2 Clasele de iluminat CE

Clasele CE au ca principal scop să fie utilizate atunci când convenţiile pentru
calcularea luminanţei suprafeţei drumului nu se pot aplica, sau sunt impracticabile.
Aceasta se poate întâmpla atunci când distanţele de vedere sunt mai mici de 60 m şi
când unele poziţii ale observatorului sunt relevante. Simultan, clasele CE sunt
destinate pentru alţi utilizatori de drumuri din zone de conflict. Clasele CE au şi alte
aplicaţii pentru pietoni şi biciclişti în cazuri în care clasele S şi A nu sunt adecvate.

10.5. Clasele de iluminat S-, A-, ES- şi EV

Clasele S sau clasele A sunt destinate pietonilor şi bicicliştilor de pe căile pietonale,
benzile pentru biciclete, benzile de urgenţă şi alte zone ale drumului care sunt
separate sau merg de-a lungul carosabilului unei zone de trafic şi drumurilor
rezidenţiale, străzilor pietonale, locurilor de parcare, curţilor şcolilor.
Clasele ES din sunt destinate, drept clase suplimentare, zonelor pietonale în
scopul reducerii criminalităţii şi eliminării sentimentului de insecuritate.
Clasele EV sunt clase suplimentare în situaţiile în care trebuie să fie văzute
suprafeţe verticale, de exemplu, intersecţiile amenajate.
Iluminarea medie, iluminarea minimă, iluminarea semisferică medie,
uniformitatea generală a iluminării semisferice, iluminarea semi-cilindrică minimă şi
iluminarea minimă în plan vertical trebuie să fie calculate şi măsurate conform
EN 13201-3 şi EN 13201-4.
Suprafeţele de drum la care se aplică cerinţele includ toate suprafeţele de
drum, cum sunt suprafaţa carosabilă a drumurilor rezidenţiale şi scuarurile dintre
benzile de circulaţie, drumurile pietonale şi pistele pentru biciclete.
Limitarea orbirii (datorate strălucirii) poate fi realizată prin selectarea mijloacelor
de iluminare conform claselor.

Urbanizare sustenabilă
51
11. MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR

Până acum câţiva ani, managementul sistemelor de iluminat exterior se rezuma la o
discuție despre înlocuirea lămpilor defecte (înlocuire în grup versus înlocuire
individuală) sau despre modalităţi de aprindere/stingere (ceas astronomic versus
luxmetru).
Apariţia balasturilor electronice pentru lămpile cu descărcări a permis atât
comunicarea cu fiecare punct luminos, cât și posibilitatea de reducere a fluxului
luminos (de obicei pâna la 50%). În cazul LED-urilor, pe lângă aceste posibilităţi se
adaugă aprinderea instantanee, schimbarea culoarea luminii (în cazul iluminatului
arhitectural) sau a fotometriei. Importanţa managementului sistemelor de iluminat
exterior este dată de faptul că iluminatul public este cel mai mare consumator de
energie electrică pentru un consiliu local (în Franţa este în jur de 40% din consum)
cât şi de costurile mari pentru exploatare şi întreţinere pe punct luminos. În plus, se
poate integra şi iluminatul festiv, iar în cazul lămpilor noi se poate reduce fluxul
luminos cu 80%, pentru economie de energie electrică. Sistemul include, de obicei, şi
senzori de trafic, iar în funcţie de valorile de trafic se va modifica fluxul luminos.
În prezent există două modalităţi de comunicare utilizate în management:
1. Comunicare având ca suport reţeaua de alimentare cu energie electrică - Power
Line Communication (PLC). Un semnal modulat este transmis suprapus pe
reţeaua de alimentare cu energie electrică.
2. Comunicare prin radio frecvenţă - Radio Frequency Communication (RF)
Un semnal radio este transmis la o frecvenţă între 864 MHz şi 2,4 GHz. Este
sistemul mai modern și funcţionează în general prin reţea GSM.
Indiferent de modalitatea de comunicare utilizată pentru managementul
iluminatului public trebuie să conţină următoarele componente principale:
o contoarele electronice trifazate de energie electrică, aflate în blocul de
măsură şi protecţie instalaţii de iluminat public;
o automatele programabile utilizate la comanda punctelor de aprindere,
montate în blocul de măsură şi protecţie instalaţii de iluminat public;
o dispozitive PLC/modemuri pentru comunicaţie la distanţă situate în blocul
de măsură şi protecţie instalaţii de iluminat public;
o calculator server utilizator;
o software-ul de gestiune şi control.
Iluminat sustenabil
52
12. PLANUL DE AMENJARE PRIN LUMINĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Pentru a crea o strategie de iluminat a unui oraş este important să se facă o analiză
minuţioasă a zonei, de a vedea în ce mod oraşul este perceput de locuitorii-
utilizatorii-cetăţenii săi.
Următoarele elemente sunt determinante în conceperea programului de
iluminat:
- principalele porţi de intrare în oraş şi înspre/dinspre zona centrală;
- principalele trăsături ale arhitecturii unei zone şi diferitele tipuri de arhitecturi la
scara întregului oraş;
- principalii factori topologici, dealuri, râuri;
- diferitele tipuri de utilităţi;
- Iiuminatul existent - stare şi performanţe.
Principalele avantaje ale unui program de iluminat urban indiferent de scara la
care se referă, pot fi rezumate astfel:
- siguranţa locuitorilor
- armonizarea vizuală a diferitelor componente nocturne ale unui oraş
- creearea unei identităţi coerente pe timpul nopţii
- minimizarea poluării luminoase
- stimularea economiei de energie electrică în iluminat
- reducerea costurilor de întreţinere

12.1 Obiectivele unui astfel de program

Scara la care se referă programul: la nivelul întregului municipiu Cluj-Napoca. Un
astfel de program permite realizarea unui sistem de iluminat public coerent, printr-o
abordare globală, în locul tratării ad-hoc, individuale la nivel de stradă sau clădire.
Acest mod de abordare este, adesea, privit ca o cale de a controla mai bine
aspectele de mediu, cum sunt poluarea luminoasă şi consumul de energie electrică,
dar şi de a crea o ambianţă mai atractivă.
În dezvoltarea accesibilităţii transportului urban, transformarea acestuia într-un
mijloc de deplasare mai sigur şi mai confortabil, iluminatul infrastructurilor joacă un rol
principal.
Realizarea unei noi linii de tramvai sau modernizarea transportului public
constituie o oportunitate pentru valorificarea spaţiului urban într-un mod optim,
considerând aceste tipuri de noi amenajări urbane ca având impact direct asupra
calităţii vieţii, din punct de vedere al iluminatului prin: creearea ambianţei,
maximizarea confortului vizual, sporirea protecţiei contra vandalismului fără a
compromite valoarea estetică, prin limitarea proliferării punctelor luminoase pentru a
nu perturba peisajul urban.

12.2 Analiza "amenajărilor" existente

Prin "amenajări" ne referim atât la componentele sistemului de iluminat, cât şi la
celelalte elemente de mobilier urban (panouri de informare, staţii de autobuz, bănci)
care asigură îmbunătăţirea vizibilităţii şi a lizibilităţii pentru o zonă urbană, fac
utilizarea ei mai confortabilă. Aceste amenajări sunt tratate distinct la scara unui oraş
sau a unui cartier, caracterizându-se printr-o mare diversitate de stiluri, forme sau culori.
Urbanizare sustenabilă
53
Chiar dacă tema preocupării noastre este cea a iluminatului, acesta ar trebui
privit ca element de mobilier urban şi, în consecinţă, tratat ca o componentă a
proiectelor de dezvoltare urbană de durată a zonei respective.
Analiza formală
 a mobilierului urban existent: tip, stil, culori, ….;
 a sistemului de iluminat existent: tip, stil culori, ….
Analiza tehnică
 starea elementelor sistemului de iluminat la faţa locului: releveul stării
acestuia, nivelul de iluminare, percepţia vizuală diurnă şi nocturnă, observaţii
de natură tehnică, studiul şi analiza facturii de electricitate, inventarierea şi
clasificarea;
 determinarea locurilor în care iluminatul public poate avea incidenţe nefaste
asupra spaţiului privat sau invers.
Analiza sensibilităţii (sociologice)
 analiza comportamentului şi sentimentelor utilizatorilor pentru a deduce
impactul psihologic al iluminatului asupra acestora, referitor la: ambianţe
dominante, percepţii, raportarea la clădiri simbol, confruntarea dintre viaţa
diurnă şi cea de noapte;
 detectarea zonelor de risc pentru locuitori din punct de vedere al siguranţei lor
ca participanţi la trafic, dar şi a zonelor de agrement şi relaxare din
perspectiva confortului vizual, al lizibilităţii, a orientării.
Sinteza şi confruntarea rezultatelor permite identificarea potenţialului zonei
urbane sau a oraşului însuşi şi determinarea priorităţilor de intervenţie.
Tabelul 12.1 Necesarul de lumină pentru diferite zone şi obiective rutiere
NECESARUL DE LUMINĂ pentru DIFERITE ZONE ŞI OBIECTIVE URBANE

Siguranţă Securitate Orientare Reclamă Identitate Ambient Divertisment
Trafic rutier
* * * * * *
Străzi
rezidenţiale
* * * * * * *
Parcări, zone
industriale
* * * * * * *
Zone
comerciale
turistice
* * * * * * * * * * *
Parcuri,
grădini publice
* * * * * * * * * * *
Arhitectură,
monumente
* * * * * * * * *

12.3. Fazele proiectului

1. Obiective şi intenţii
Programul de iluminat trebuie să se constituie sub forma unui document cadru, care:
 fixează obiectivele şi intenţiile;
Iluminat sustenabil
54
 ghidează şi încadrează proiectele ulterioare;
 este un instrument de dialog şi comunicare între actori şi cu cetăţenii.


Figura 12.1. Ierarhizarea căilor de circulaţie în funcţie de densitatea traficului şi importanţa lor pentru
comunitate
Obiectivele
Precizează care este identitatea nocturnă care se doreşte să se dea aşezării urbane,
dar şi posibilităţile bugetare.
Planifică amenajarea şi dezvoltarea teritorială din punct de vedere al iluminatului
public, din perspectiva dezvoltării durabile.
Intenţiile
Care sunt intenţiile precise pentru satisfacerea obiectivelor.
Precizarea locurilor care necesită o tratare particulară, a disfuncţionalităţilor care
trebuiesc analizate, a priorităţilor.

2. Tipologia iluminatului
Documentul cadru conţine indicaţii cu caracter tehnic care trebuie să concretizeze
obiectivele şi intenţiile, precum:
 continuitatea;
 nivelul cantitativ şi calitativ al iluminatului în funcţie de destinaţia spaţiilor
publice şi a străzilor;
 înălţimea punctelor luminoase;
 amplasamentul punctelor luminoase corelat cu spaţiul public existent;
 orientarea surselor;
 culoarea luminii;
Urbanizare sustenabilă
55
 stilurile suporţilor;
 indicele de protectie IP al echipamentelor;
 eficacitatea luminoasă minimă;
 tipul reţelei (în cablu subteran sau aeriană);
 limitarea poluării luminoase.

3. Prezentarea documentului cadru
Documentul cadru va conţine:
 sintezele şi analizele realizate;
 explicarea şi justificarea obiectivelor şi a intenţiilor;
 datele tehnice descriere şi prezentare sub formă de planşe şi scheme de principiu;
 perspectiva nocturnă şi cea de încadrare diurnă cu celelalte elemente ale
spaţiului public.
După stabilirea documentului cadru, se stabileşte proiectul concret pentru
modernizarea iluminatului în municipiul Cluj-Napoca:
 estimarea bugetară;
 tipuri de lucrări şi fazele acestora;
 aparatele de iluminat de utilizat şi suporţii acestora;
 funcţionare (costuri de funcţionare);
 întreţinere.
Rezolvarea problemelor legate de mobilitatea urbană reprezintă una dintre
provocările majore ale oraşelor secolului 21. Pentru a opera cu mijloace eficiente de
rezolvare, este necesară promovarea transportului în comun pentru cetăţeni, la un
standard ridicat de calitate şi de protecţie a călătorilor, încurajând deplasarea cu
vehicule pe două roţi (biciclete, scutere) şi mersul pe jos. Parlamentul European, în
„Carta Verde: către o nouă cultură a mobilităţii urbane”, consideră că în cadrul politicii
de mobilitate urbană trebuie stabilite priorităţi, îndeosebi în ceea ce priveşte
planificarea urbană şi introducerea unei abordări integrate a infrastructurilor. Carta
Verde analizează modalităţile de abordare a dificultăţilor în vederea atingerii unor
obiective majore: oraşe cu trafic fluidizat; oraşe mai puţin poluate; transport urban
mai inteligent şi mai accesibil, în condiţii de siguranţă şi securitate; crearea unei
culturi a mobilităţii urbane şi alocarea resurselor necesare pentru aceasta.

4. Situaţie existentă
În municipiul Cluj-Napoca nu exista o situaţie clară referitor la numărul total de
aparate de iluminat public. Evaluările Primăriei, împreună cu Centrul de Ingineria
Iluminatului UTC-N, au condus către cifra de 14.500 aparate de iluminat până în
2010. Din aceste aparate, cca. 2300 au fost montate până în 2007 şi au grad de
protectie IP66.
Începând cu septembrie 2007, gestiunea sistemului de iluminat public din
municipiul Cluj-Napoca a fost atribuit firmei Elin, Austria. Numărul aparatelor de
iluminat noi montate în perioada 2007-2009 este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabelul 12.2 Aparate noi montate din 2007 până în 2010
Aparate de iluminat noi
sept.-dec. 2007 699
2008 2384
2009 3449


Iluminat sustenabil
56
După septembrie 2007 au fost montate 6532 aparate de iluminat noi de către
Elin. Structura în funcţie de puterea lămpii este următoarea:
1077 buc. - 70 W
2404 buc. - 100 W
1914 buc. - 150 W
1145 buc. - 250 W
Lămpile folosite în momentul de faţă sunt, în principal lămpi cu vapori de sodiu
de înaltă presiune NAV T SUPER 4Y.
Înafară de aceste aparate de iluminat, prin programele proprii ale Primăriei Cluj-
Napoca de reabilitare a spaţiului public urban, în zona pietonală şi a aleilor dintre
blocuri din cartierele Gheorgheni, Grigorescu, Mănăştur şi Mărăşti au fost montate
1026 aparate noi (tip Schreder K-Lux) în 2009, din care 365 poziţii noi (inclusiv stâlpi
noi de aluminiu de 4 m). În perioada 2007-2009 au fost rebilitate str. Eroilor (17
aparate noi Schreder-Hestia pentru iluminat rutier şi 32 Schreder-Eden pe spaţiul
pietonal), Piaţa Muzeului, Avram Iancu (14 aparate de iluminat Philips-Bilbao), Piaţa
Unirii (6 aparate Schreder-Modullum), Str. Universităţii şi Str. Kogălniceanu
(10 aparate Schreder-Albany).
Tabelul 12.3 Aparate noi montate
Anul Număr aparate de iluminat, buc Putere instalată, kW
1995 145 34,90
1996 279 68,97
1997 450 79,67
1998 442 90,73
1999 0 0,00
2000 109 29,76
2001 500 94,24
2002 171 28,37
2003 204 28,71
2004 523 82,23
2005 7 0,80
2006 285 39,09
2007 924 209,38
2008 2384 357,05
2009 4475 588,35
TOTAL 4943 969,90
Sursa: rezultatele licitaţiilor efectuate de către Primărie şi S.C. Electrica (din 2007 Elin)
Cantităţile menţionate nu conţin aparatele de iluminat PVSB 7B instalate pe
Calea Dorobanţilor şi Str. Traian Vuia şi cele M2A (producător GE) instalate în 1997
pe Str. Memorandumului, deoarece acestea au fost înlocuite la finele anului 2007,
respectiv în 2008. Aparatele de iluminat PVSB 7B au fost înlocuite deoarece
compartimentul lor optic era compromis.

5. Necesar aparate de iluminat în municipiul Cluj-Napoca
În Tabelul 12.4 şi Figura 12.1 este prezentat raportul dintre numărul de aparate de
iluminat instalate şi populaţie, în ţările EU-25 (Sursa: Studiu al Comisiei Europene
DGTREN unit D3 „Preparatory Studies for Eco-design Requirements of EuPs - Final
Report”).
Urbanizare sustenabilă
57
Tabelul 12.4 Ponderea aparatelor de iluminat la 1000 de locuitori în UE






















28%
19%
15%
15%
14%
14%
13%
13%
12%
11%
11%
11%
11%
10%
10%
10%
8%
8%
6%
4%
4%
4%
4%
4%
3%
12 %
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Suedia
Belgia
Italia
Olanda
Danemarca
Franta
Luxembourg
Marea Britanie
Austria
Total EU-25
Cipru
Malta
Germania
Polonia
Portugalia
Irlanda
Spania
Grecia
Finlanda
Ungaria
Slovacia
Estonia
Slovenia
Letonia
Lituania
Republica Ceha
Figura 12.1 Situaţia la nivel UE
Ţara
Număr AIL,
buc
Pondere în total
AIL în ţările EU-25
Populaţia,
mii locuitori
Pondere AIL la
număr locuitori
Austria 1.000.000 1,8% 8207 12%
Belgia 2.005.000 3,6% 10.446 19%
Cipru 88.000 0,2% 775 11%
Danemarca 780.000 1,4% 5411 14%
Estonia 50.000 0,1% 1347 4%
Finlanda 400.000 0,7% 5237 8%
Franta 8.570.000 15,3% 60.561 14%
Germania 9.120.000 16,2% 82.501 11%
Grecia 900.000 1,6% 11.076 8%
Irlanda 401.000 0,7% 4109 10%
Italia 9.000.000 16,0% 58.462 15%
Letonia 85.000 0,2% 2306 4%
Lituania 125.000 0,2% 3425 4%
Luxembourg 61.000 0,1% 455 13%
Malta 45.000 0,1% 403 11%
Marea Britanie 7.851.000 14,0% 60.035 13%
Olanda 2.500.000 4,5% 16.306 15%
Polonia 4.200.000 7,5% 38.174 11%
Portugalia 1.100.000 2,0% 10.529 10%
Republica Cehă 300.000 0,5% 10.221 3%
Slovacia 200.000 0,4% 5385 4%
Slovenia 74.000 0,1% 1998 4%
Spania 4.200.000 7,5% 43.038 10%
Suedia 2.500.000 4,5% 9011 28%
Ungaria 600.000 1,1% 10.098 6%
Total EU-25 56.155.000 100,0% 459.516 12%
Iluminat sustenabil
58
Populaţia municipiului Cluj-Napoca (sursa site-ul Primăriei municipiului Cluj-Napoca
http://www.primariaclujnapoca.ro/descriere_localitate.aspx#info) este de 317.953 locuitori,
ceea ce ne conduce la o pondere AIL la număr de locuitori de 4,6%. Cum densitatea
este mai mare decât în alte ţări, putem lua în calcul în viitor o pondere de 8%, ceea
ce înseamnă de aproape două ori mai mult ca acum.
Potrivit informaţiilor prezentate mai sus, necesarul de aparate de iluminat
stradal pentru municipiul Cluj-Napoca este de cca. 28.000 pentru a fi mai aproape de
standardele UE.
Urbanizare sustenabilă
59
13. LUMINA ŞI SĂNĂTATEA

Este un subiect care nu a fost tratat la conferinţele de iluminat dinainte de anul 2000,
iar după 2005 a devenit unul dintre cele mai la modă. În 2006 a avut loc prima
conferinţă Ligh&Health la Ottawa, Canada, preşedintele conferinţei a fost Jennifer
Veitch, care are la bază studii de psihologie. La conferinţă s-au înscris 80 persoane
în 2005, dar numărul lor s-a dublat în final; din cei aproape 160 de participanţi, doar o
treime erau ingineri.
În ultimii ani, cercetările fundamentale în domeniul iluminatului s-au deplasat
dinspre studiul vizibilităţii la un model holistic al calităţii iluminatului, în care iluminatul
trebuie să satisfacă diverse cerinţe umane, fiind în acelaşi timp integrat în
arhitectură, respectând mediul înconjurător şi condiţiile economice. Iluminatul pentru
o bună sănătate este parte a acestei viziuni holistice.
Lumina are efecte profunde asupra sănătăţii oamenilor, care pot fi pozitive sau
negative. Primele studii legate de acest subiect au fost efectuate în secolul 19, când
s-a constatat că doar copiii din Anglia sufereau de rahitism pe când cei din India
rareori . Motivaţia a fost descoperită în lipsa de expunere la soare, de fapt la radiaţii
UV, care ajută la asimilarea vitaminei D, estenţială în combaterea acestei boli. Pe de
altă parte, nici supraexpunerea la UV, practicată în ţările occidentale, nu este în
regulă, deoarece poate conduce la cancer de piele. Studii recente au făcut legătura
dintre lipsa expunerii la lumină naturală şi tulburările de somn (în special la
persoanele în vârstă aflate în cămine), Seasonal Affective Disorder - SAD, o
depresie întâlnită în special în ţările nordice pe timpul iernii. Studii recente au
demonstrat creşterea riscului de cancer de sân la femei şi de prostată la bărbaţi, în
cazul celor care lucrează în schimbul trei. Un alt subiect dezbătut a fost şi cel legat
de jet-lag, problema de adaptare la schimbarea fusului orar pentru cei care zboară cu
avionul şi sunt supuşi la schimbări dramatice de ritm circadian.
Ritmul circadian se referă la ciclul normal de 24 ore al omului, care are efecte
biochimice, fiziologice şi de comportament. Denumirea de „circadian” vine din
latinescul circa, care înseamnă „în jurul”, şi diem sau dies, care înseamnă „zi". Cu
toate că ritmurile circadiene sunt endogene (auto-menţinute), ele pot fi ajustate de
factori externi numiţi zeitgebers, dintre care cel mai important este lumina naturală.
NASA a studiat prima dată problema ritmului circadian, odată cu problemele
apărute la astronauţi, care nu puteau să doarmă mai mult de 4 ore din cauza
dereglărilor provocate de lipsa unui ritm de 24 de ore. Cazul minerilor din Chile din
2010, care au supravieţuit timp de 69 de zile fără lumină naturală, după un accident
de mină, este revelator: lipsa iluminatului natural a condus la dereglarea ritmului
circadian, cu implicaţii extrem de serioase asupra sănătăţii şi comportamentului
social. Pentru acest motiv s-a apelat la NASA, respectiv la specialiştii în ritm
circadian.
Schimbările de ritm circadian sunt provocate de schimbările istorice apărute
odată cu apariţia lămpilor cu incandescenţă, în 1879. Acum 130 de ani, ritmul uman
era în funcţie de lumina naturală, oamnii trăiau în special în zone rurale şi se trezeau
odată cu răsăritul soarelui, lucrau în exterior şi se culcau odată cu apusul soarelui. în
plus energia utilizată atunci era în majoritate regenerabilă (lemne de foc) şi tot atunci
se spunea că „copii cresc atunci când dorm”. Din 1950 şi până acum s-a constatat că
copii dorm cu două ore mai puţin pe noapte, motivul fiind televiziunea şi Internetul. La
ora actuală, asistăm la conceptul de oraşul care nu doarme, cu multe meserii cu ritm
de 24 ore, oamenii utilizează excesiv mediului construit şi sunt supuşi la un nivel de
Iluminat sustenabil
60
iluminare scăzut (500 lx în birouri, faţă de 10.000-50.000 lx în exterior), iar în ultima
vreme se discută de efectele luminii albastre pe timpul nopţii asupra sănăţii.

Fotobiologie circadiană
Semnalele luminoase sunt recepţionate de fotosenzorii din retină (alţii decât conuri şi
bastonaşe), care transmit semnale către nucleul suprachiasmatic SCN), via tractul
retino-hypothalmic (RHT) şi spre glandele pineale, via ganglionul superior cervical.
ipRGC - (intrinsically photosensitive retinal ganglion cells – celule retinale
fotosensitive intrinseci) au fost descoperite în 1990: aceste sunt localizate în retină, la
nivelul celulelor colectoare şi ganglionare. Noii fotoreceptori retinali sunt detectorii
zi/noapte, care transmit stimulii luminoşi spre calea neurală fotobiologică, pentru a
control ritmul circadian:
- sensibilitate de vârf în domeniul de culoare albastru (aproape de 480 nm),
ceea ce se potriveşte cu distribuţia spectrală a cerului pe timpul zilei;
- viteză scăzută de reacţie (în jur de 10 secunde comparat cu milisecunde
pentru conuri şi bastonaşe) le face insensibile la schimbările rapide ale
iluminării ambientale;
- distribuite mai rar prin retină (10
3
comparat cu 10
6
conuri şi 10
8
bastonaşe), nu
pot identifica detalii la fel ca şi conurile;
- conţin melanopsină, esenţial glandei pineale pentru a produce sau nu
melatonină.
Principalul hormon responsabil pentru ritmul circadian este melatonina. Nivelul
de melatonină:
- rămâne ridicat pe timpul nopţii, în perioada în care dormim
- scade dimineaţa când ne trezim
- opus temperaturii corpului .
Efectul îmbătrânirii asupra vizibilităţii. Cantitatea de lumină care ajunge în
interiorul ochilor persoanelor în vârstă este semnificativ redusă:
- îngroşarea şi întărirea cristalinului
- reducerea diametrului pupilar
Odată cu creştere populaţiei de peste 60 de ani, proiectantul iluminatului trebuie să:
- considere creşterea nivelului de iluminare;
- ia măsuri suplimentare de evitare a orbirii şi a raporturilor excesive de luminanţă;
- aibă în vedere că persoanele în vârstă nu văd bine culorile violet şi albastru.
LAN Light At Night – risc de cancer. Riscul de cancer de sân este de câteva ori
mai mare în ţările dezvoltate iar 50% din cazurile de cancer de sân rămân
neexplicate de factori de risc cunoscuţi. Riscul de cancer de sân este mai mic la
femei care, fie sunt oarbe, fie dorm 9 ore/zi sau produc un nivel ridicat de melatonină.
S-a descoperit că melatonina este neurohormon oncostatic. Niveul ridicat de
iluminare pe timpul nopţii sau prezenţa luminii albastre care inhibă secreţia de
melatonină (cu un maxim la 485 nm) sunt factori care sunt luaţi în considerare ca
factori de risc de cancer.
Principiile unui bun iluminat (conform Comitetului Tehnic TC 6-11)
1. Doza zilnică de lumină naturală primită de oamenii din vest se pare că este prea mică.
2. Lumina sănătoasă este dependentă de un întuneric sănătos.
3. Lumina pentru acţiune biologică trebuie să fie în domeniul în care sistemul
nonvizual este mai sensibil (albastru).
4. Determinarea dozei de lumină primită în direcţia ochilor (direct de la sursa de
lumină sau reflectată de suprafeţele înconjurătoare).
5. Timp de expunere la lumină influenţează efectul dozei.
Urbanizare sustenabilă
61
Poluarea luminoasă
Acest gen de poluare este destul de putin menţionat, pentru că este considerat mai
puţin nociv pentru sănătate şi pentru mediul înconjurator, cum este, spre exemplu,
poluarea clasică: depozitarea deşeurilor, inclusiv cele nucleare, apele şi solurile
otrăvite cu pesticide ori diverse alte substanţe toxice. Dar, studiile de specialitate din
ultimele decenii arată că poluarea luminoasă se dovedeşte a fi un adevărat pericol,
atât pentru oameni, cât şi pentru animale. Multe studii se găsesc pe internet sub
denumirea LAN (Light At Night), unde sunt centralizate cercetările legate de impactul
luminii asupra oamenilor pe durata nopţii. Consecinţele imediate ale poluării
luminoase pleacă, în cazul oamenilor, de la o simplă iritaţie oculară (care poate
perturba somnul destul de serios, în cazul unei surse luminoase puternice sau
intermitente), şi ajung la dezechilibrul eco-sistemelor, dată fiind dezorientarea
păsărilor şi animalelor deranjate de prezenţa aproape permanentă a luminii. Conform
specialiştilor, expunerea noastră cotidiană la lumina electrică a crescut considerabil
în ultimele decenii, ajungând la o medie de 7 ore zilnic.
Această expunere, care a fost denumită “poluare luminoasă”, se dovedeşte a fi
unul dintre cei mai importanţi factori aflaţi la originea creşterii ratei de îmbolnăvire de
cancer. Cercetările medicale au evidenţiat faptul că, sub efectul luminii artificiale,
epifiza (o mică glandă situată sub creier) îşi diminueaza producţia de melatonină, al
cărei rol este important în prevenirea îmbătrânirii şi a apariţiei tumorilor de orice gen,
sau în stabilizarea presiunii arteriale. Excesul de lumină electrică pe timpul nopţii are
efecte negative asupra florei şi faunei locale. Vegetaţia luminată în permanenţă se
ofileşte mai rapid decât cea expusă la succesiunea normală întuneric-lumină, iar
ritmul de fotosinteză este afectat. Păsările migratoare cad pradă unei confuzii
temporale din cauza iluminatului continuu. Insectele nocturne şi cele cu rol de
polenizatori sunt decimate, luminile artificiale din timpul nopţii fiind a doua cauză a
mortalităţii lor, după produsele fitosanitare. Broaştele ţestoase au de suferit,
pierzându-şi din capacitatea de orientare, dacă plajele unde ar trebui să-şi depună
ouăle se află în apropierea marilor oraşe, iluminate excesiv. Urmează apoi daunele
de ordin cultural, ştiinţific şi economic. Din cauza iluminatului nocturn prea puternic,
cerul înstelat se transformă într-un halou, pe care cu greu mai pot fi observate stelele
importante. Din acest motiv, observatoarele astronomice din localităţi nu mai pot fi
folosite, iar Uniunea Europeană şi-a instalat principalul observator astronomic în
Chile, într-o zonă montană aflată la mare depărtare de zonele locuite.
Iluminatul nocturn excesiv provoacă daune economice, uneori serioase, din
cauza risipei de energie electrică. Tung Chung, un oraş din nord-vestul Hong
Kongului, pare să emane o ceaţă colorată care ajunge până la cer. Una dintre ţările
care recurg la un iluminat nocturn intens este Franţa, cu capitala numită, şi la propriu
şi la figurat, “Oraşul luminilor”. De asemenea, s-a mai determinat că iluminatul public
francez este răspunzător pentru 4% din emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce
demonstrează că poluarea luminoasă înseamnă o adevărată sursă de “probleme” a
mediului înconjurător. Studiile de specialitate arată că o simplă lampă cu
incandescenţă, de intensitate medie, este vizibilă pe timp de noapte, până la cel
puţin cinci kilometri. în marile oraşe, miile de lămpi aprinse pot fi văzute pe distanţe
impresionante, de mii de kilometri. Pe de altă parte, s-a constatat că lumina albastră
este cea mai periculoasă pentru poluarea luminoasă şi, de aici, multe semne de
întrebare legate de iluminatul decorativ şi arhitectural colorat, utilizat excesiv în
ultima vreme. La noi în ţară, lumina nocturnă a Bucureştiului este vizibilă de pe
platoul Bucegi. Datele statistice mai arată că un american foloseşte de 75 de ori mai
multă energie electrică decât un indian, un japonez de 30 de ori mai mult, şi un
Iluminat sustenabil
62
chinez, de trei ori, astfel că impactul şi efectele acestui gen de poluare pot fi uşor
prevăzute, dar nu combătute. Principalii vinovaţi sunt municipalităţile, marii
consumatori de energie electrică din comerţ, companiile de publicitate, firmele care
doresc să aibă clădiri puternic iluminate din exterior, din motive de marketing. Modul
în care se face iluminatul noctun poate fi considerat poluant sau nu, în funcţie de
aparatele de iluminat pe care le aleg edilii oraşelor. Specialiştii au ajuns la concluzia
că un iluminat corect, nepoluant, se face cu ajutorul unor aparate de iluminat care
iluminează carosabilul/trotuarul din jurul lor, şi nu un spaţiu nedefinit, ce permite ca
lumina artificială să se “împrăştie” pe zone întinse, inclusiv spre cer.
O cerinţă importantă pentru iluminatul de noapte, din acest punct de vedere,
este ca aparate de iluminat să nu emită lumină mai sus de planul orizontal al
aparatului. Montat corect, acesta direcţionează circa 100% din fluxul luminos în
partea inferioară. Oricum, asistăm la o reflexie pe carosabil, clădiri sau spaţii verzi,
care reprezintă până la 30% din fluxul incident. Situaţia se înrăutăţeşte pe timpul
iernii, când zăpada reflectă 70% din lumina incidentă şi nu mai sunt frunzele
copacilor care să limiteze aceasta reflexie. Peste 30% din energia luminoasă emisă
pe Terra iluminează norii şi cerul nocturn. Haloul difuz i-a facut, în primul rând, pe
astronomi şi astrofizicieni să denunţe această situaţie şi să se grupeze în asociaţii
internaţionale care cer “dreptul la noapte şi la un cer nepoluat”.
Numeroase imagini ale Terrei surprinse prin satelit arată că poluarea luminoasă
se amplifică de la un an la altul, într-un ritm greu de controlat. Astfel de imagini
satelitare au dus la constatarea că există trei tipuri de surse de lumină:1) luminile
marilor aglomerări urbane ale ţărilor puternic industralizate: SUA, Japonia, China,
statele occidentale europene; 2) căile de comunicare între aşezări urbane, cum ar fi
delta şi valea Nilului, cursul Fluviului Galben din China, calea ferata care traversează
Siberia; 3) sondele care ard non-stop, dar care nu pot fi exploatate pentru extragerea
petrolului. Sunt multe ţările în care au fost emise legi pentru limitarea poluării
luminoase şi economisirea, în acest mod, a energiei electrice. Pe primul loc se află
Statele Unite unde, graţie unei puternice organizaţii, “Dark-Sky Association”, multe
administraţii locale şi statale au pus în practică diverse măsuri pentru conservarea
unei atmosfere nocturne “normale”. în Europa, doar Spania, Italia şi Slovenia au o
legislaţie care limitează utilizarea aparatelor de iluminat cu emisie în partea
superioară.
Urbanizare sustenabilă
63
14. ILUMINATUL ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Produsele industriale aflate la sfârşitul vieţii, fie că este vorba de ambalaje sau de
produse manufacturate (dacă nu sunt tratate convenabil), conduc la creşterea
volumului de deşeuri, poluează pânza freatică sau atmosfera şi contribuie la
epuizarea resurselor naturale neregenerabile. O modalitate de reducere a acestui
impact negativ este utilizarea de lămpi şi aparate de iluminat eficiente energetic. Altă
modalitate constă în managementul deşeurilor rezultate din lămpile cu descărcări uzate.

14.1 Lămpile uzate

Lămpile sunt incinte ermetice; materialele toxice conţinute în interiorul tuburilor nu
ajung în atmosferă sau sol decât dacă lămpile sunt sparte. Problemele apar în
momentul în care sunt la sfâşitul duratei de viaţă şi când sunt aruncate fără precauţii
la gunoi, sau când sunt incinerate. în primul caz, substanţele toxice pot ajunge la
pânza freatică prin lixiviaţie (trecerea unui solvent, ca şi apa, printr-un strat de
substanţe pulverizate pentru a extrage constituenţi solubili), iar în al doilea caz ele
ajung în atmosferă. Eforturile fabricanţilor de lămpi au fost direcţionate, pe de o
parte, spre reducerea substanţelor toxice, iar pe de altă parte, spre creearea unei
structuri de tratare a lămpilor uzate.
Astfel, substanţe ca beryllium şi cadmium au fost definitiv suprimate din toate
lămpile, iar mercurul conţinut în tuburile fluorescente a fost redus cu peste 80%,
pentru ca la ora actuală să nu depăşească 3 mg în noile generaţii de lămpi. Sunt
disponibile şi noi lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune.
Spargerea unui tub fluorescent nu este periculoasă în sine. Contrar unor păreri,
mercurul metalic din interiorul tubului se vaporizează îndelungat; în plus cantitatea
este atât de mică, încât chiar spart într-o încăpere închisă, concentraţia de mercur
din aer nu atinge pragul de pericol stabilit de diferite legislaţii. Contactul pielii cu
pudra fluorescentă sau alte elemente constitutive ale lămpii nu este periculos.
Tăierea cu bucăţi de sticlă din lămpi nu este mai periculoasă decât în cazul celor
provocate de alte articole menajere din sticlă. Studii efectuate în SUA şi în alte ţări
confirmă această afirmaţie.

14.2 Colectarea şi eliminarea mercurului

Colectarea se face în cazul în care numărul lămpilor uzate depăşeşte un număr
prescris. în Elveţia şi în alte ţări ale căror locuitori sunt disciplinaţi, acest număr de
lămpi uzate este în jur de 12. Directiva Europeană 91/689/CEE, relativă la deşeurile
periculoase, stabileşte că „loturile colectate separat de lămpi fluorescente uzate şi
alte deşeuri conţinând mercur” sunt deşeuri periculoase şi interzice depozitarea
acestora în locuri destinate şi altor deşeuri.
Odată lămpile colectate, ele trebuie tratate pentru a le reduce volumul şi pentru
separarea diferitelor materiale constituente, în vederea valorificării. Pentru tuburile
fluorescente există două tehnologii de tratare. Cele două procese de tratare se fac în
incinte închise în depresiune, aerul extras fiind tratat prin filtre de cărbune activ care
captează totalitatea mercurului vaporizat.
Prima metodă constă în malaxarea lămpilor (cu sau fără separarea prealabilă a
extremităţilor) şi separarea prin diferite mijloace a produselor rezultate din malaxare:
pudre fluorescente, sticla tuburilor, părţile metalice de la extremităţile lămpilor. Este o
metodă flexibilă, atât din punct de vedere al produsului, cât şi logistic. Astfel, în
Iluminat sustenabil
64
instalaţiile fără separarea prealabilă a extremităţilor, se pot amesteca lămpi de
diferite lungimi şi forme, ca lămpi fluorescente compacte, lămpi circulare, lămpi
rectilinii de diferite lungimi şi diametre. Materialele secundare sunt, din păcate, mai
puţin pure ca în alte tehnologii şi nu se adaptează reciclării. Metoda malaxării se
poate efectua pe camioane; aceste camioane-uzină pot să se deplaseze uşor în
locuri unde sunt regrupate loturi de lămpi uzate ceea ce permite efectuarea de
campanii scurte de tratare şi să se evite transporturi lungi ale lămpilor uzate.
A doua metodă, mai recentă, care poate fi calificată de BAT (Best Available
Technology), este cunoscută sub denumirea „end-cut, air-push” (tăierea
extremităţilor şi suflarea aerului). Aceasta permite obţinerea de materiale secundare
încă pure, apte pentru pentru a fi reutilizate pentru fabricarea de noi lămpi
fluorescente de toate tipurile. Tehnologia menţionată a fost dezvoltată de un fabricant
de lămpi şi este pusă la dispoziţia celor care se ocupă de reciclare. Tehnologia
impune anumite restricţii, ca cea a alimentării instalaţiei cu tuburi de acelaşi diametru
şi de lungime identică, ceea ce nu permite tratarea lămpilor fluorescente compacte şi
circulare.
Tehnologia are posibilitatea reciclării aproape integrale a materialelor rezultate
din tratare pentru fabricarea noilor lămpi şi are o contribuţie fundamentală la protecţia
mediului şi la conservarea resurselor naturale. Din punct de vedere economic,
permite evitarea costurilor legate de stocarea materialelor ne-reciclabile în rampe
pentru produse periculoase.
Optimizarea acestei metode şi procesul de reciclare al pudrelor fluorescente
rezultate din tratare sunt recente, iar lămpile fluorescente care sunt susceptibile a fi
reciclate în întregime nu şi-au făcut apariţia decât în ultimii ani.

14.3 Colectarea lămpilor uzate în România

Colectarea şi reciclarea lămpilor uzate (cu excepţia lămpilor cu incandescenţă şi a
celor cu halogen) a demarat în 2008, prin înfiinţarea unei asociaţii numită Recolamp
(www.recolamp.ro) de către companiile Philips, Osram, Narva şi General Electric.
De fiecare dată când un client achiziţionează o lampă fluorescentă (liniară sau
compactă), acesta trebuie să plătească o taxă de timbru verde (de ex., pentru lămpile
fluorescente compacte această taxă este de 0,90 RON). Datorită mercurului conţinut
de aceste lămpi este interzisă aruncarea lor în containerele de gunoi menajer.
Firmele care vând aceste lămpi sunt obligate să primească lămpile uzate de la clienţi.
În mai 2008 a început o campanie naţională de amplasare gratuită a
recipienţilor de colectare surse de iluminat uzate. Recipienţii sunt amplasaţi atat la
agenţii economici care pun în vânzare surse de iluminat, cât şi la agenţii economici
care produc sau deţin aceste deşeuri (firme din industrie, iluminat public, clădiri de
birouri), precum şi în punctele municipale de colectare DEEE. Sursele de iluminat
uzate se colectează separat, cele liniare de cele compacte, sunt ridicate şi
transportate de către operatori autorizaţi locali pentru depozitare temporară, urmând
ca apoi să fie transportate la unul din cele patru puncte de consolidare regională din
ţară. în punctele de consolidare regională deşeurile sunt sortate pe tipuri şi categorii,
ambalate şi trimise la firma care face reciclarea în Germania. Toate costurile sunt
suportate de Asociaţia Recolamp, începând de la promovarea colectării selective şi
până la reciclarea/tratarea acestui deşeu.
Marea parte a deşeurilor este constiuită din lămpi fluorescente care sunt tratate
în Germania, printr-un procedeu uscat de separarare a sticlei de metal şi de pulberea
Urbanizare sustenabilă
65
din interior, astfel reciclându-se peste 90% din deşeu (sticlă+metal), iar pulberea este
depozitată ca deşeu periculos, într-un depozit final specializat.
Procedeul este similar pentru lămpile fluorescente compacte, de separare a
elementelor metalice de sticlă şi de pastila (unde este cazul) care conţine sodiu sau
mercur; la unele tipuri există şi partea electronică. Sticla, în funcţie de tip, este
retopită şi utilizată ca materie primă secundară, la fel şi elementele de metal, în timp
ce pastila este depozitată într-un depozit final pentru deşeuri periculoase. Partea
electronică este exportată către firme specializate în separarea elementelor reutilizabile.
În fotografiile alăturate sunt câteva imagini cu deşeuri şi cu recipienţii de colectare.


Figura 14.1. Lămpi fluorescente liniare uzate Figura 14.2. Containere pentru colectarea lămpilor
uzate (în stânga container pentru lămpi fluorescente
compacte, în dreapta pentru lămpi fluorescente liniare)

Unitate de tratare a lămpilor uzate
La Buzau, pe platforma industrială de la Frasinu, funcţionează din anul 2010
Greenlamp Reciclare, singura unitate din România de tratare a deşeurilor de
echipamente de iluminat uzate.
Lămpile fluorescente tubulare sau compacte, lămpile cu vapori de mercur de
înaltă presiune sau lămpile cu descărcare de înaltă presiune sunt foarte eficiente din
punct de vedere energetic, dar în acelaşi timp dacă atunci când ies din uz, nu sunt
depozitate, colectate şi reciclate, pot fi dăunatoare sănătăţii omului şi mediului,
deoarece conţin mici cantităţi de mercur. De exemplu, mercurul dintr-o singură lampă
fluorescentă, dacă ajunge în sol şi de aici, în pânza freatică, poate contamina 6 mii
de litri de apă.
Greenlamp Buzău face posibilă tratarea tuturor tipurilor de astfel de deşeuri,
recuperarea materialelor refolosibile şi a substantelor periculoase precum mercurul,
provenit din pudra fluorescenta colectata din tubulare sau compacte, lămpile cu
vapori de mercur de înaltă presiune sau lămpile cu descărcare de înaltă presiune.
Greenlamp colectează şi tratează inclusiv lămpi cu vapori de sodiu de înaltă
presiune, lămpi cu halogenuri metalice şi lămpi cu vapori de sodiu de joasă presiune.
Are o capacitate de tratare de 3600 tone pe an de echipamente de iluminat uzate şi
dispune de instalaţii moderne, sigure, eficiente.
Linia tehnologică pentru tratarea lămpilor fluorescente tubulare poate procesa
tuburi cu lungimi cuprinse între 600 şi 1800 mm, dispunând de o capacitate de
tratare de până la 3500 de bucăţi pe oră, aproximativ 1100 de kg. În urma procesării
acestor lămpi rezultă pudră fluorescentă (luminofor), sticlă curată, metale feroase şi
neferoase şi fracţii de sticlă. Linia pentru tratarea lămpilor fluorescente compacte are
Iluminat sustenabil
66
o capacitate de tratare de 300 de kg pe oră şi este destinată procesării majorităţii
tipurilor de lămpi – lămpi fluorescente compacte, lămpi fluorescente în formă de U.
Cea de a treia linie tehnologică are o capacitate de tratare de 300 kg de deşeuri
pe oră şi este destinată procesarii lămpilor cu descărcări (mercur de înaltă presiune,
sodiu de joasă şi înaltă presiune şi lămpi cu halogenuri metalice).
Un element esenţial în procesul tehnologic de la Greenlamp Reciclare este
distilatorul superior, un sistem complet automatizat, care recuperează mercurul provenit
din pudra fluorescentă colectată din lămpile uzate. Prin aceste tehnologii de ultimă
generaţie, recuperarea substanţelor periculoase se face în cel mai sigur mod posibil.
În acelaşi timp, spaţiul de lucru este ventilat cu aer proaspăt, cel puţin 5
schimburi într-o oră. Fiecare instalaţie este prevăzută cu echipamente de filtrare cu
cărbune activ, iar aerul evacuat, înainte de a fi lăsat liber în atmosferă, este preluat şi
filtrat suplimentar de instalaţia generală de ventilaţie a secţiei dotată, de asemenea,
cu filtre de cărbune activ. În acest fel, riscul ca emisii de mercur să ajungă în
atmosferă este minim.

TEHNOLOGIE
1 Linia tehnologică pentru tratarea lămpilor fluorescente













Linia este concepută pentru procesarea lămpilor fluorescente liniare, în urma acestei
procesări rezultând fracţii de sticlă necontaminate cu metale.
Soclurile tuburilor fluorescente sunt tăiate cu ajutorul unor discuri diamantate,
după care pudra fluorescentă este suflată de pe sticla tubului cu ajutorul aerului,
rezultând în final o sticlă curată. Lămpile fluorescente care urmează a fi procesate
trebuie să fie uscate, intacte, fără urme de murdărie. Linia pentru tratarea lămpilor
fluorescente este echipată cu o staţie de alimentare manuală care poate procesa
lămpi fluorescente drepte cu lungimi de până la 2000 mm.
În urma procesării lămpilor rezultă următoarele 5 componente:
- luminofor (pudră fluorescentă);
- sticlă (soda-lime) curată;
- metale feroase;
- metale neferoase;
- fracţii (spărturi) de sticlă.

Sticla
Lămpi
fluorescente liniare
Linie pentru
tratarea lămpilor
fluorescente
Metasle
neferoase

Luminofor
Metale
feroase

Urbanizare sustenabilă
67
2 Linia pentru mărunţire lămpi cu descărcări







Linia este destinată tratării sigure a lămpilor cu vapori de mercur, a lămpilor cu vapori
de sodiu de înaltă presiune. Cu ajutorul unei mori are loc mărunţirea completă a
lămpilor urmată de separarea şi colectarea componentelor rezultate. Lămpile care
urmează a fi procesate trebuie să fie uscate, intacte, fără urme de murdărie. Linia
pentru mărunţirea lămpilor HID este echipată cu un dispozitiv de alimentare
automată cu lămpi a pâlniei morii.
În urma procesării lămpilor HID rezultă următoarele componente:
- sticlă;
- socluri (plastic cu componente electrice);
- metale feroase;
- pudră fluorescentă.

3 Procesorul de lămpi HID







Procesorul este destinat tratării lămpilor cu descărcări. Cu ajutorul acestui
echipament se realizează reducerea volumului acestor lămpi şi dezasamblarea şi
izolarea componentelor ce conţin mercur.
În prima fază, balonul de sticlă exterior al lămpii este spart, fiind separat de
soclul metalic şi de arzător (emitentul de lumină ce conţine mercur). Toate fracţiile de
sticlă sunt colectate într-un container. După separare, arzătorul este separat de soclu
şi depozitat într-un container aflat în apropiere. Îndepărtarea mercurului se face
ulterior, cu ajutorul distilatorului superior.
În urma utilizării procesorului de lămpi HID rezultă componentele:
- sticlă;
- metale (Ni şi Ni/Fe);
- socluri alamă.




Lămpi HID şi alte
tipuri de lămpi
Linie pentru
mărunţire lămpi
HID
Socluri (plastic
cu componente
electrice) 40%
Luminofor
Metale feroase
Procesor lămpi HID Lămpi HID
Sticlă
Arzător (emitent
lumină, componentă
ce conţine Hg)
Metale (Ni şi Ni/Fe),
socluri alamă
Iluminat sustenabil
68
4 Distilator








Distilatorul superior este destinat recuperării mercurului provenit din: luminofor (pudră
fluorescentă) colectat din lămpile fluorescente şi lămpile cu vapori de mercur, lămpile
cu descărcări (HID). Distilatorul superior este destinat tratării materialelor
contaminate cu mercur. Sistemul este complet automatizat şi fiecare pas al
procesului este controlat cu ajutorul unui automat programabil complet (PLC)
asigurând o eficienţă ridicată.
În urma utilizării Distilatorului superior rezultă:
- mercur (99,99%);
- condens (0,01%);
- deşeuri necontaminate (fără mercur).






BIBLIOGRAFIE

1. Beu, D., Pop, F. Tehnica iluminatului în spaţii industriale, birouri şi locuinţe, Ed.
Mediamira, Cluj-Napoca, 2001
2. Descottes, H, Ultimate Lighting Design, teNeues, 2008, ISBN 978-3-8327-9016-5
3. Haddlesey, P., Equal and approved, Building Services Journal 01/05, p. 30-32, 2005.
4. Moran, N, Performance Lighting Design, A&C Black Publishers LTD 2007, ISBN
978-0-7136-7757-7
5. Pop, F., Beu, D. ş.a. Eficienţa energetică în iluminatul rezidenţial, Ed. Mediamira,
Cluj-Napoca, 2008
6. Pop, F. (coord. general), Beu, D. ş. a. Ghidul Centrului de Ingineria Iluminatului,
Ed. Mediamira, Cluj-Napoca 2000
7. Pop, F., Beu, D., ş.a. Managementul instalaţiilor de iluminat, Ed. Mediamira, Cluj-
Napoca, 1998
8. Steffy,G, Architectural Lighting Design, John Wiley & Sons, 2002, ISBN 0-471-
38638-3
9. SR-EN 15193/2008 Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe energetice pentru
iluminat
10. *** 1000 Lights, Taschen, 2004, ISBN 978-3-8228-5287-3
Deşeuri ce conţin mercur, luminofor din lămpile fluorecente şi lămpile cu vapori de
mercur, lămpile cu descărcări (HID)
Distilator
Condens
0,01%

Deşeuri necontaminate
(fără mercur)
Mercur
99,99%

Iluminat sustenabil

1. EFICIENŢA ENERGETICĂ ÎN ILUMINAT
1.1. Retragerea treptată de pe piaţă a lămpilor cu incandescenţă Prevederi legale Pe data de 8 decembrie 2008, Comitetul Ecodesign a acceptat propunerea Comisiei Europene pentru retragerea treptată de pe piaţă a lămpilor cu incandescenţă. Regulamentul 244/2009 al Comisiei Europene, tradus în limba română de Ministerul Mediului, prevede retragerea din septembrie 2009 a lămpilor cu incandescenţă (inclusiv cele cu halogen) mate sau opal şi a lămpilor cu incandescenţă clare cu putere mai mare de 100W, iar apoi treptat a tuturor lămpilor cu incandescenţă clare rămase. Lămpile cu reflector încorporat nu fac obiectul acestui regulament. Până în 2012 toate lămpile cu incandescenţă (inclusiv o bună parte din lămpile cu halogen) vor fi retrase de pe piaţă. Consideraţii generale Din 2008, lămpile fluorescente compacte - LFC - au în plus un timbru verde de 0,90 RON ceea ce a scumpit suplimentar această variantă. Din păcate, în România nu există o mentalitate de protecţie a mediului, iar motivaţia alegerii LFC ţine mai mult de economiile de bani ulterioare. Lampa cu incandescenţă, descoperită de Edison în 1879, a reprezentat un moment de răscruce în civilizaţia industrială şi mulţi specialişti rămân ataşaţi de ea. PLDA - Professional Lighting Design Association s-a pronunţat împotriva retragerii lămpii cu incandescenţă. Pe site-ul www.pld-a.org este prezentat acest punct de vedere şi este dat exemplul Noii Zeelande care a renunţat la retragere. Comisia Internaţională de Iluminat (Commission Internationale de l‟Eclairage) - CIE - nu şi-a exprimat un punct de vedere oficial. Oricum, ideea retragerii lămpilor cu incandescenţă nu a venit din partea asociaţiilor profesionale din iluminat. În cadrul discuţiilor premergătoare luării acestei decizii, ţările din Europa de Est, bazându-se pe experienţa comunistă, s-au pronunţat împotriva retragerii, motivând că orice este interzis devine mai interesant. Cuba a interzis vânzarea sau importul de lămpi cu incandescenţă din 2005, dar această soluţie a fost impusă. Probabil că o soluţie alternativă o reprezenta aplicarea unei suprataxe, asemănătoare accizelor la tutun, în aşa fel încât diferenţa de preţ LFC – lampă cu incandescenţ să nu fie aşa de mare. Analiza pieţei a arătat că tehnologia LFC a ajuns la maturitate şi prin introducerea unei Carte Europene de Calitate privitoare la acest tip de lămpi s-a ajuns la o soluţie de calitate. Pe de altă parte, analiza LED-urilor ne conduce la ideea că acest tip de lămpi nu sunt destinate înlocuirii directe a lămpilor cu incandescenţă (în sensul de a avea un soclu şi dimensiuni asemănătoare), ci deschid calea spre noi concepte de iluminat liniar sau pe suprafeţe circulare sau paralelipipedice. Anumite avantaje ale lămpii cu incandescenţă: redarea culorilor foarte bună, dimensiuni reduse, reglarea uşoară a fluxului luminos, costuri reduse nu sunt încă egalate de produse similare, dar mult mai eficiente energetic. Din aceste motive, specialişii în iluminat au rezerve faţă de măsura retragerii lămpilor cu incandescenţă, chiar dacă sunt de acord cu principiul economiei de energie. Probabil că Regulamentul 244, împreună cu nemulţumirile unor consumatori, vor provoca companiile producătoare în a oferi în scurt timp soluţii care să răspundă acestor observaţii. Suntem de acord cu utilizarea pe scară largă a LFC, dar atragem atenţia că, în anumite situaţii, nu avem soluţii de caracteristici identice pentru lămpile care vor fi retrase de pe piaţă.

2

Urbanizare sustenabilă 1.2. Performanţa energetică a iluminatului electric din clădiri Prevederi legale La baza stabilirii performanţei energetice a iluminatului electric din clădiri stă standardul European EN 15193, devenit standard românesc în noiembrie 2008. Standardul European introduce temenul LENI (Lighting Energy Numeric Indicator) exprimat în [kWh/m²/an] şi contorizarea separată a consumului de energie electrică utilizată în iluminat. Energia totală utilizată pe o anumită perioadă într-o clădire sau încăpere este suma dintre energia utilizată pentru iluminat WL,t şi energia auxiliară WP,t utilizată pentru încărcarea acumulatorilor în iluminatul de siguranţă şi pentru alimentarea sistemelor de control.

,

,

unde Pn este puterea totală instalată pentru iluminat dintr-o clădire sau încăpere; Ppc = puterea auxiliară totală instalată a sistemului de control pentru iluminat dintr-o clădire sau încăpere; Pem = puterea auxiliară totală instalată de alimentare a aparatelor de iluminat de siguranţă dintr-o clădire sau încăpere; ty = durată anuală standard – 8760 ore; tD = timp de utilizare a aparatelor de iluminat pe perioada cât există iluminat natural; tN = timp de utilizare a aparatelor de iluminat pe perioada cât nu există iluminat natural; te = timp deîncărcare a aparatelor de iluminat de siguranţă cu acumulatori; FD = factor de lumină naturală disponibilă. Normativul acordă un spaţiu amplu acestui aspect , luând în considerare potenţialul uriaş al luminii naturale. De exemplu, pentru o şcoală, 1800 de ore de utilizare sunt pe timpul zilei. Sunt extrem de importante materialele de vitrare, deschiderile, obstrucţiile exterioare, sistemele de umbrire; FO = factor de ocupare (în cazul utilizării senzorilor de prezenţă); FC = factor de iluminare constantă (în cazul sistemelor de control care permit menţinerea nivelului de iluminare la o valoare constantă). Energia totală anuală utilizată pentru iluminat Indicatorul numeric pentru energia luminoasă LENI unde A este suprafaţa totală utilă a clădirii [m2], Exprimat într-un mod mai simplist, LENI = Pn x t x FD x FO x FC unde Pn = putere instalată [kW/m2]; Puterea electrică instalată în clădire are o valoarea ţintă în jur de 2 W/m2/100 lx; t = timp de utilizare[h/an], între 2000 ore în cazul şcolilor şi 5000 ore pentru spitale.

3

dar pot fi inlocuite atunci când se cunosc date exacte despre timpul de utilizare (de exemplu. SR EN 15193) Destinaţia clădirii Ore de funcţionare anuale tD tN tO Birou 2250 250 2500 Şcoală 1800 200 2000 Spital 3000 2000 5000 Hotel 3000 2000 5000 Restaurant 1250 1250 2500 Sală de sport 2000 2000 4000 Retail 3000 2000 5000 Fabrica 2500 1500 4000 Un punct cheie este determinarea timpului de utilizare anual a sistemului de iluminat t0 exprimat în număr de ore.0 Gradual cu senzori de lumină naturală 0.9 Restaurant.0 Automat. unde la investiţiile din bani publici. ar trebui să dea de gândit atât autorităţilor publice cît şi proiectanţilor. sală de sport. Timp de utilizare Tabelul 1. Obţinerea unor valori atât de scăzute nu se obţine doar prin utilizarea lămpilor din ultima generaţie. dar şi cu urmărirea în timp a rezultatelor reale. Tabelul 1. restaurant.0 Şcoală. *** îndeplinirea totală a cerinţelor 4 . ci şi prin utilizarea iluminatului natural.3 Influenţa valorilor implicite de ocupare asupra clădirilor echipate cu sisteme de control Influenţa ocupaţională Tipul clădirii Tipul sistemului de control FO Birou.0 Hotel Manual 0. Valorile din Tabelul 1. spital Manual 1.2 Influenţa luminii naturale asupra clădirilor echipate cu sisteme de control FD Tipul clădirii Tipul sistemului de control Birou. retail Manual 1.0 Gradual cu senzori de lumină naturală 0. Consideraţii generale La ora actuală se aşteaptă din partea autorităţilor române să stabilească etichetarea energetică a clădirilor. Situaţia altor ţări din UE.1 sunt cu titlu indicativ. dar proiectantul trebuie să verifice ipotezele de lucru (se consideră implicit că avem de-a face cu un spaţiu de birouri). sistemelor de control al iluminatului. retail Manual 1.8 Tabelul 1. peste 60% din puterea instalată 0.1 Valorile timpului de utilizare în funcţie de destinaţia clădirii (cf.8 În plus normativul SR EN 15193 introduce trei trepte de calitate * îndeplinirea cerinţelor de bază. industrie. sa stabilit o valoare LENI de 10kWh/m2/an prin caietul de sarcini. Acest timp este compus din timpul de utilizare pe perioada când există iluminat natural tD şi în absenţa acestuia tN. fabrici la care se lucrează în trei schimburi). Avem de-a face cu o transformare a modului de proiectare a sistemelor de iluminat interior. industrie Manual 1.9 Sală de sport. ** conformitate cu cerinţele. şcoală Manual 1.7 Spital Manual (control automat parţial) 0.Iluminat sustenabil Programul Dialux poate să calculeze valoarea LENI.

Urbanizare sustenabilă Tabelul 1.4 Clase de criterii pentru proiectarea aparatelor de iluminat Clase de criterii pentru proiectarea aparatelor de iluminat * ** *** Iluminat menţinut pe planul de lucru orizontal (Eorizontal) Controlul orbirii de disconfort Evitarea efectului de pâlpâire Controlul reflexiilor de voal Redarea culorilor Evitarea umbrelor accentuate şi a luminii prea difuze pentru o bună modelare Distribuţia iluminării în încăpere (Evertical) Atenţie la comunicarea vizuală a chipurilor (Ecilindrică) Atenţie acordată sănătăţii În conformitate cu valorile prescrise în Tabelul 5.3 din SR EN 12464-1 În conformitate cu exigenţele din SR EN 12464-1 5 .

1. Doar conurile sunt sensibile la culoare. Anatomia ochiului Structura ochiului uman este analoagă cu o camera video.1. datorită celor trei clase de pigmenţi. denumite conuri şi bastonaşe. Figura 2. iar conurile sunt mai puţin sensibile dar pot face faţă fluxurilor mari de lumină.1. Toate aceste procese implică consum de energie şi necesită timp pentru interpretare. Structura ochiului uman Tabelul 2. care sunt sensibili la lumină. Astfel „vederea‟ trebuie înţeleasă ca „vedere şi interpretare‟.Iluminat sustenabil 2. conform tabelului alăturat. 6 . NOŢIUNI GENERALE 2. Bastonaşele sunt sensibile la niveluri scăzute de lumină.  interpretarea semnificaţiilor legate de semnale de către creier. Analogie ochi-cameră video Ochi Cameră video Cornee şi umoare apoasă Lentile de focalizare Cristalin Lentile secundare Iris Diafragmă Umoare sticloasă Auto-focus Conjuctivă Filtru lumină naturală Sclera Cutie Retină Suprafaţă fotoelectrică Vase de sânge din retină Cablu electric Nerv optic Semnal video de ieşire Funcţie Curbare a luminii pentru formare imagine Focalizare fină Adâncime câmp vizual. situaţi in ochi. Vederea Funcţionarea simţurilor umane necesită nu numai stimularea sistemului nervos de către un factor extern. ajustare nivel de iluminare Acţionare a lentilelor Protejare sistem optic de zgârieturi Carcasă Conversie a luminii în semnal electric Furnizare energie Transmisie date Celulele receptoare Prin dispersia luminii naturale într-o prismă se obţine următorul spectru de culori: Culoare violet albastru verde galben portocaliu roşu Domeniu [nm] 380-450 450-490 490-560 560-590 590-640 640-750 Există două tipuri de receptoare. dar sunt saturate la niveluri moderate. iar procesul vederii cuprinde trei funcţii:  procesul fizic al producerii unei imagini a lumii externe pe receptoare. ci şi interpretarea de către creier a semnalelor primite. după forma lor.  generarea unor semnale în sistemul nervos care conectează receptoarele sensibile la lumină cu creierul. această etapă implică experienţa vizuală care începe odată cu naşterea.

Sub 380 nm avem domeniul radiaţiilor ultraviolete. Această funcţie este valabilă pentru vederea diurnă (fotopică). la =507 nm.albastru furie . În acest sens CIE a introdus în 1933 funcţia eficacităţii luminoase relative V(). la culoarea verde (=555 nm) şi minimă la capetele spectrului.albastru-verde. fiind maximă.750 nm. km = 683 lm/W.2. corespunzând la 0 = 555 nm în aer. Această problemă afectează 8% din bărbaţi şi 0. e. La niveluri foarte scăzute ale luminanţei (<0. Ochiul uman este sensibil la radiaţii electromagnetice dintr-un domeniu relativ îngust cuprins între 380 . în locurile în care se doreşte creearea unei stări (în engleză „mood”) sau o anumită atmosferă: Exemple: foc .auriu rece . V() d unde V() este funcţia eficacităţii spectrale.roşu natură . Măsuri şi unităţi fotometrice Fluxul luminos .roşu bogăţie . În cazul vederii nocturne (scotopică) ochiul uman are un maxim în zona verde.035 cd/m 2) conurile nu funcţionează şi de aici lipsa detectării culorilor (“noaptea toate pisicile sunt negre”) şi imposibilitatea de a focaliza. stimulare .Urbanizare sustenabilă Lipsa unui pigment duce la daltonism (în majoritatea cazurilor nu pot distinge între roşu şi verde).galben-verde. . pentru care intensitatea energetică este de 1/683 W pe steradian. în cazul vederii diurne.I Definiţie: Intensitatea luminoasă a unei surse de lumină într-o direcţie dată este raportul dintre fluxul luminos d emis în unghiul solid d din jurul direcţiei considerate şi mărimea acelui unghi Formula: I = d/d Unitate de măsură: candela [cd] Observaţie: candela este o mărime fundamentală inclusă în SI (Sistemul Internaţional de măsuri) şi este definită ca intensitatea luminoasă într-o direcţie dată a unei surse care emite o radiaţie monocromatică de frecvenţă 5401012Hz. Sensibilitatea ochiului uman la radiaţiile luminoase variază în funcţie de lungimea de undă a acestora. Definiţie: Fluxul radiant emis în spectrul vizibil.echivalent fotometric al radiaţiei. evaluat prin intensitatea senzaţiei vizuale Formula: = kme. portocaliu rece. şi o curbă V’() specifică (efectul Purkinje).roşu.verde puritate . iar peste 750 nm începe domeniul radiaţiilor infraroşii. linişte . km . dar o detectare uşoară a mişcărilor. 7 . violet neutru.alb 2. Trebuie remarcat că vederea implică şi efecte emoţionale sau asocieri legate de procesul educaţional: Exemple: căldură. relaxant .fluxul energetic specific [W/lm] Unitate de măsură: lumen [lm] Intensitatea luminoasă .5% din femei. verde Asocierile psihologice sunt importante.

Există şi aparate dotate cu filtre. fotocelula luxmetrului prezintă anumite caracteristici pe care utilizatorul trebuie să le cunoască pentru a obţine cele mai bune rezultate. Există două motive: în primul rând. Emitanţa luminoasă . Multe aparate sunt dotate cu filtru de corecţie a culorii. lumina care nu cade perpendicular.E Definiţie: Raportul dintre fluxul luminos d primit de un element de suprafaţă şi aria dA a suprafeţei Formula: E = d/dA Unitate de măsură: lux [lx] Observaţie: Iluminarea unei suprafeţe este invers proporţională cu pătratul distanţei de la sursă la acea suprafaţă şi variază cu cosinusul unghiului de incidenţă.M Definiţie: Raportul dintre fluxul luminos d emis de un element de suprafaţă şi aria dA a suprafeţei Formula: M = d/dA Unitate de măsură: lumen per metru pătrat [lm/m2] Luminanţa .luxmetrul . Dacă fluxul luminos ajunge la suprafaţa fotocelulei sub un anumit unghi.Iluminat sustenabil Iluminarea . care le schimbă răspunsul spectral până la o suprapunere aproximativă peste curba de sensibilitate spectrală a ochiului omenesc. dar acest lucru nu se reflectă întotdeauna în răspunsul celulei. Aparatele fără corecţia culorii sunt potrivite doar pentru acele tipuri de iluminant pentru care sunt calibrate (în general. Răspunsul majorităţii fotocelulelor. Totuşi. va produce o iluminare proporţională cu cosinusul unghiului de incidenţă. furnizat de către fabricant.L Definiţie: Raportul dintre luminoasă dI în direcţia considerată şi aria proiecţiei ortogonale a acestei suprafeţe pe un plan perpendicular pe direcţia dată Formula: L = dI/dA cos Unitate de măsură: candela per metru pătrat [cd/m2] Eficacitatea luminoasă . dar care sunt mai scumpe. la diferite lungimi de undă din domeniul vizibil. Definiţie: Raportul fluxul luminos total  emis de o sursă de lumină şi puterea totală P consumată de sursa de lumină şi aparatura auxiliară Formula:  = /P Unitate de măsură: [lm/W] 2. diferă de cel al ochiului omenesc. lumina de la o lampă cu filament cu temperatura de culoare de 2700 K). atât de precise încât nu necesită factori de corecţie a culorii. va fi reflectată mai puternic de către protecţia celulei şi astfel nu 8 .este simplu şi uşor de mânuit. pentru unele surse de lumină cu o compoziţie spectrală diferită de un radiator termic normal este necesară folosirea unui 'factor de corecţie a culorii'. Chiar şi în cazul utilizării acestor dispozitive.3. Măsurări fotometrice Măsurarea iluminării Aparatul de măsurare a iluminării . Corecţia de cosinus (corecţia pentru incidenţa oblică). Sensibilitate spectrală.

cât şi distribuţia sensibilităţii spectrale a celulelor fotoelectrice se poate schimba în timp. Un bun fotometru trebuie să conțină un dispozitiv . va trebui făcută o corecţie corespunzătoare. Tabelele de corecţie a temperaturii sunt furnizate de fabricanţii aparatelor. Măsurarea luminanţei Daca imaginea ariei aparente a unei suprafeţe. datorită unghiurilor de incidenţă scăzute ce pot apărea. În cazul proiectoarelor sau a instalaţiilor de iluminat stradal.proiectat pentru a corecta suprafața receptoare în așa fel încât lumina care vine din orice direcție să fie evaluată corect aşa numita ‟corecție de cosinus‟. aparatul va fi scos din cutie şi lăsat să se adapteze la nivelul de iluminare la care se vor face măsurătorile. erorile variază între câteva procente . Figura 2. unde doar o mică proporţie a luminii este recepţionată prin reflexie de la pereţi sau tavan . iar în al doilea rând. în cazul în care nu se aplică proceduri de corectare. sau chiar mai mult de 25% dacă lumina vine doar de la ferestrele laterale.la 10-15% pentru sisteme de iluminat indirect. Pentru măsurări ale iluminării în planul orizontal. adică o tendinţă a indicatorului de a reveni încet pentru câteva minute înainte de a se stabiliza. Acest efect este mai puternic la valori mari ale iluminării şi cu cât fotocelula a fost acoperită pentru un timp mai îndelungat sau aparatul a fost ţinut anterior la întuneric sau a fost utilizat la niveluri de iluminare mult mai scăzute. înainte de a începe măsurătorile. iluminarea citită de celulă este proporţională cu luminanţa ariei pe direcţia de măsurare. Atât sensibilitatea absolută. De aceea. Toate celulele fotometrice prezintă un anumit grad de oboseală. De aceea. o calotă difuzantă care va fi plasată deasupra celulei . Temperatura ambientală. Dacă măsurătorile se fac la temperaturi joase sau înalte.. Un fotometru cu corecţie adecvată urmează legea cosinusului pentru orice unghi de incidenţă. Aparatele fără corecţie sunt utilizate doar atunci când sunt cunoscute limitele lor. La anumite tipuri de celule fotoelectrice. marginea de protecţie umbreşte lumina incidentă la unghiuri mici.Urbanizare sustenabilă va atinge suprafaţa sensibilă la lumină. eroarea poate fi chiar mai mare. sensibilitatea este influenţată de temperatură. un luminanţmetru se compune dintr-o celulă fotoelectrică şi un 9 .2 Luxmetru Oboseala. fără a fi nevoie de un adaptor special. este proiectată pe aria fotosensibilă a unei celule fotoemisive sau fotovoltaice. Îmbătrânirea. a cărei luminanţă vrem s-o măsurăm. fluxul luminos care cade sub un anumit unghi şi fluxul luminos difuz vor da valori citite mai scăzute decât cele calculate. Deoarece fotometrele sunt calibrate pentru flux luminos perpendicular pe suprafaţa celulei.pentru spaţii interioare cu sisteme de iluminat direct sau semidirect.de ex. De aceea este necesară o calibrarea anuală a luxmetrului. Fotometrele moderne sunt deseori prevăzute cu o fotocelulă al cărei design asigură o bună corecție a cosinusului în orice circumstanță.

Aparatul de iluminat este rotit în jurul axei verticale. Aparatul de iluminat este fix.Iluminat sustenabil sistem optic care proiectează imaginea ariei de măsurat pe suprafaţa celulei. reflectanţei. Lampa care va fi măsurată este suspendată în centrul sferei. factorului de lumină naturală. Această operaţiune implică măsurarea iluminării pe o fotocelulă în diferite direcţii din jurul aparatului de iluminat. fotocelula se mişcă pe un traseu semisferic. ca în cazul măsurării iluminării. Luminanţmetrul este un instrument de precizie pentru determinarea luminanţei. O mică deschidere în peretele sferei permite măsurarea iluminării. 10 . 3. Intensitate luminoasă poate fi calculată cunoscându-se valorile iluminării şi distanţa dintre fotocelulă şi aparatul de iluminat. unghiurilor solide şi determinarea indicilor de orbire. iar cercul mic din centrul câmpului de vedere este făcut să coincidă cu partea din scenă a carei luminanţă vrem s-o măsurăm.3 Luminanţmetru Pentru măsurători normale. dar poate fi utilizat şi pentru măsurarea iluminării. fotocelula rămâne fixă. Aparatul de iluminat este rotit în jurul axelor longitudinale şi transversale. Măsurarea intensităţii luminoase Majoritatea măsurătorilor referitoare la intensitatea luminoasă sunt făcute în laboratoarele producătorilor de aparate de iluminat pentru a obţine curba fotometrică a unui aparat de iluminat. Măsurarea fluxului luminos Fluxul luminos al unei lămpi electrice poate fi calculat pe baza intensităţilor luminoase măsurate în diferite direcţii sau măsurat direct cu ajutorul unei sfere fotometrice (sfera integratoare sau "sfera Ulbricht" cum mai este ea cunoscută. 4. 1. lumina este direcţionată spre o fotocelulă fixă cu ajutorul unei oglinzi. 2. Pereţii sferei sunt vopsiţi alb-mat şi sunt perfect difuzi. fotocelula se mişcă pe un traseu semicircular. după numele cercetătorului care a descris principiul ei în 1900). subiectul este văzut prin telescopul instrumentului. iluminarea din orice porţiune de pe suprafaţa interioară a sferei este proporţională cu fluxul luminos total al lămpii. Datorită reflexiei interne. Figura 2. Pentru măsurarea intensităţii luminoase se utilizează goniofotometre. dar în aşa fel încât poziţia de operare să rămână tot timpul aceeaşi. Circuitul de măsurare este calibrat pentru a da valorile luminanţei în cd/m 2. Sunt patru tipuri fundamentale de tehnici de măsurare pentru determinarea distribuţiei intensităţii luminoase aparatului de iluminat. Prin măsurarea luminanţei se pot obţine date despre calitatea iluminatului într-o încăpere şi nu doar despre cantitate. transmitanţei. Aparatul de iluminat este liber să se mişte. Avantajul aparatului îl constituie abilitatea de a măsura direct luminanţa pe arii cu dimensiuni unghiulare reduse precum şi domeniul larg de luminanţe. Dispozitivul de măsurare este calibrat pe baza unei lămpi standard cu flux luminos cunoscut.

Oricare trei culori pot fi utilizate ca surse primare. Sistemele de referinţă pentru culori se clasifică în două grupe: Grupa I . Suprafeţele roşii absorb verde şi albastru şi reflectă doar roşul. Pe acest triunghi se figurează locul geometric Plankian (al corpului negru) care este o curbă pe care sunt definite „temperaturi de culoare‟. iluminatul de scenă. Y (verde) şi Z (albastru).prin amestecul a trei culori monocromatice de referinţă. CIE a adoptat sistemul colorimeric propus de Judd. Determinarea acestor coordonate. comparativ cu a altor organe de simţ ca urechea sau nasul. In cazul unui stimul audio complex. un corp roşu va apare portocaliu dacă lampa este deficientă în culoare roşie. Selecţia se face cu ochiul liber. verde. un stimul complex de lumină este perceput ca o singură senzaţie. Exemplul clasic este Roşu (650 nm). galben. Aditivitatea culorilor Orice culoare poate fi obţinută prin amestecul a trei culori primare. pentru definirea culorilor cu ajutorul cataloagelor. pentru culoarea luminii sau pentru culoarea reflectată de o suprafaţă. Cele trei mărimi caracteristice sunt: tonalitate (proprietate vizuală de discretiza culorile albastru. Până acum 100 de ani. z se determină cu relaţiile x=X/(X+Y+Z). un model al culorilor trebuie să ţină seama de înţelegerea mecanismului vederii color pentru a avea o utilitate.Urbanizare sustenabilă 2. Verde (540 nm) şi Albastru (460 nm). Aceasta deoarece capacitatea de discernământ a ochiului este slabă (faţă de culorile primare care compun lumina). ca de exemplu o orchestră se poate discerne un singur instrument şi se poate asculta de exmplu doar pianul. 11 . aprecierea culorilor era făcută doar cu ochiul liber. Coordonatele tricromatice x. cu condiţia ca nici una să nu poată fi obţinută prin combinaţia celorlalte două. claritate (proprietatea vizuală prin care un corp reflectă sau transmite prin difuzie o fracţiune din fluxul incident) şi saturaţie (proprietate vizuală prin care se poate evalua proporţia de culoare pură în senzaţie vizuală globală). Grupa I se bazează pe sistemul tricromatic prezentat anterior. pe când în cazul luminii albe nu poate fi remarcată componenta roşie. Exemple de utilizare a substractivităţii sunt vopselele. Bazele sistemului tricromatic pornesc de la două constatări:  orice culoare poate fi obţinută exact prin combinaţia a trei culori primare. y. care corespund temperaturii la care trebuie încălzit corpul negru pentru a emite o radiaţie luminoasă identică. pe baza a cinci culori primare şi cinci intermediare. Teoria substractivităţii culorilor este fundamentală pentru evaluarea performanţelor legate de culoarea unor lămpi. Grupa II a fost realizată de un pictor american. în 1931. tipărirea şi televiziunea color. z=Z/(X+Y+Z) şi x+y+z=1. Exemple de utilizare a aditivităţii culorilor sunt: lămpile fluorescente trifosforice. se face cu ajutorul spectrofotometrului. Grupa II . numit şi triunghiul culorilor.  relaţiile de aditivitate în domeniul culorilor se menţin într-un domeniu larg de condiţii de observare. claritate şi saturaţie.4. y=Y/(X+Y+Z). Substractivitatea culorilor Orice suprafaţă este selectivă în modul în care reflectă şi absorb lumina. excluzând gama alb-negru).prin trei mărimi caracteristice: tonalitate. Albert Munsell. De exemplu. Colorimetrie Aprecierea culorilor este subiectivă. În colţurile triunghiului sunt trei culori ipotetice X (roşu).

o lampă fluorescentă emite 3000 lm şi consumă 40 W. Deprecierea fluxului luminos pe durata de viaţă se datorează "îmbătrânirii" lămpii şi este cauzată de mai mulţi factori.standard 14. 24. 28.000 16... 10..balon fluorescent 5600 . 15.. Durata de viaţă este definită atât ca "durată de supravieţuire" .000 LMH . De exemplu.numărul de ore de funcţionare în care se deteriorează 50% din lămpile grupului testat.„de luxe‟ 14.000 10. 23. 30. Durata de viaţă şi deprecierea fluxului luminos emis se referă la grupuri de lămpi şi se determină în condiţii standard de testare. iar balastul său consumă 10 W.Iluminat sustenabil 3.. datorită unor factori externi ca variaţii de tensiune..000 14..000 ..000 (până la 80%) LQ 60.000 ..500 . eficacitatea luminoasă a lămpii este 3000/40=75 lm/W.000 . cu menţionarea ambelor durate de viaţă pentru lămpile cu descărcări. 24..000 . 30.000 LMM 6000 .000 13. 10...000 . 30.000 12.înaltă frecvenţă 7500 . după 100 ore de funcţionare) şi puterea electrică consumată (în cazul lămpilor cu descărcări... 31.000 . În Tabelul 3.000 .. cât şi ca "durată de viaţă economică" ...000 6000 (90%) 60. iar a sistemului lampă-balast este 3000/(40+10)=60 lm/W.multifosfor 6000 . fiind maximă pentru 12 .„white‟ 10..000 15..000 15.. apropiat de cel al luminii naturale.. tipul balasturilor.. Pentru ca să se obţină o culoare cât mai reală a unui obiect iluminat de o sursă de lumină. caracteristicile menţionate au valori inferioare celor standard.000 .. În condiţii reale de funcţionare.000 6500 .000 LMF 14..000 .1 Caracteristici generale privind durata de viaţă şi de depreciere a fluxului luminos Tipul lămpii Durata de viaţă standard până la Durata de viaţă până la rămânerea în funcţie a 50% din scăderea fluxului luminos la lămpi.1 sunt date valori informative pentru lămpile electrice de uz general.000 LFC 8000 ..000 . 12. aceasta trebuie să aibă un spectru de radiaţie cât mai larg..500 .000 Între redarea culorilor şi eficacitatea luminoasă a unei lămpi există o puternică contradicţie.000 LSÎP .000 LFT (38 mm) .000 . 13. 27.. 24. 13..000 6500 .halofosfat 5000 .„plus‟ 15. 13.numărul de ore de funcţionare în care fluxul luminos emis (sau eficacitatea luminoasă) scade la un procent dat (în general 70%) faţă de valoarea iniţială (după 100 ore de funcţionare). transformarea energiei radiante în lumină este determinată de eficacitatea luminoasă relativă spectrală V.000 .1 Definirea energetică şi colorimetrică a surselor de lumină Eficacitatea luminoasăă a unei lămpi se exprimă în lumen pe watt (lm/W) şi reprezintă raportul între fluxul luminos emis de lampă ("flux luminos iniţial".000 .000 ... ore LIG 1000 LIH 2000 LFT (26 mm) .500 ... 13.000 .balon clar 6500 . 28.. 12. 28.. vibraţii. 14. frecvenţă de conectare.000 12. Tabelul 3... 12. fără luarea în considerare a pierderilor electrice în echipamentul auxiliar).000 10.. Dar..000 .... 12.halofosfat 6000 ... SURSE DE LUMINĂ EFICIENTE ENERGETIC 3.000 6000 .. Aceste două caracteristici sunt stabilite de fiecare producător în parte şi sunt incluse în cataloagele de prezentare.000 14....000 . 28.. ore 70% din valoarea iniţială. temperatura mediului ambiant.000 ...000 LSJP 11.. 28..

iar lampa fluoresecentă compactă .1 Eticheta energetică (a) lampă cu incandescenţă. rezultate spectaculoase prin utilizarea unor tehnologii moderne. în V Figura 3. Au rezultat. Eticheta energetică şi Fişa de informare asigură informaţii care permit caracterizarea unui anumit model de aparat şi comparaţia cu alte modele. (b) lampă fluorescentă compactă. în lumen/watt.de 1100/20 =55 lm/W 13 .Urbanizare sustenabilă o radiaţie monocromatică având lungimea de undă de 555. Eticheta definită de aceste directive conţine indicaţiile de bază ale sursei de lumină: . în ore .clasa de eficienţă energetică – de la A la G. atât lămpile fluorescente de tipul multifosfor cu un indice de redare a culorii de 95-98 şi o eficacitate luminoasă de 64-65 lm/W. astfel. însă. 3.2 Eticheta energetică Etichetarea energetică a aparatelor casnice.tensiunea nominală.16 lm/W. Eficienţa energetică a unei lămpi electrice este dată de indicatorul "Eficacitate luminoasă". ce asigură un compromis de înaltă calitate între aceşti doi parametri caracteristici. lampa cu incandescenţă are eficacitatea luminoasă de 670/60=11.5 nm (ce corespunde unei culori galben/verde). în W . cât şi lămpile cu vapori de sodiu de înaltă presiune cu spectrul îmbunătăţit cu un indice de redare a culorii de 60 şi o eficacitate luminoasă de 90 lm/W. raport între flux luminos emis şi putere consumată.fluxul luminos.puterea absorbită. Producătorii de lămpi obţin. în lumeni . Desigur trebuie avut în vedere preţul de cost ridicat al acestor lămpi speciale.durata de viaţă. A fiind clasa cea mai perfomantă . inclusiv a lămpilor electrice a fost legiferată prin Directivele 97/75/CEE şi 98/11/CE a Comisiei Europene. Din datele de pe etichetele alăturate.

ceea ce a condus la o analogie cu prima generaţie de lămpi fluorescente) şi temperatura de culoare (coordonatele luminii albe sunt departe de curba corpului negru). iar în 1927 Losev a creat primul LED. Primele aplicaţii au apărut în 1961 cu LED-uri pe bază de GaAs (galiu-arseniu). Rând pe rând au fost descoperite LED-urile galben-verzui pe bază de GaP (galiu-fosfor). în mod natural. Fenomenul de electroluminiscenţă a fost descoperit de Round în 1907. adică diodă care emite lumină. LED-uri LED este abrevierea de la Light-Emitting Diode. în funcţie de materialul utilizat în joncţiune. verde şi albastru şi 2) LED albastru acoperit cu un luminofor. LED-ul este realizat dintr-un material semiconductor dopat cu impurităţi pentru a creea o joncţiune p-n şi emite pe o singură lungime de undă. Nakamura a primit în 2006 Millenium Technology Prize pentru această descoperire. Ca să poată fi utilizat. Principala problemă a LED-urilor albe o reprezintă culoarea luminii (primele LED-uri redau slab culorile. Descriere. LED-ul albastru pe bază de InGaN pe un strat de safir. care transformă lumina albastră în lumină albă. a descoperit primul LED GaAs care emitea în domeniul vizibil – roșu. La începutul anilor ‟90. Figura 4.2 Structura unui aparat de iluminat cu LED (după Osram) Aparate de iluminat cu LED-uri. galben pe bază de AlInGaP (aluminiu-indiu-galiu-fosfor).Iluminat sustenabil 4. un LED trebuie montat în interiorul aparatului de iluminat şi trebuie rezolvată problema temperaturii pe joncţiune (managementul termic face necesară montarea unor radiatoare sau a 14 . iar în 1962 Holonyak jr. Nakamura a realizat o descoperire esenţială. Figura 4.1 Structura unui LED Istoric. LED-ul albastru a permis obţinerea luminii albe prin două tehnologii: 1) RGB prin combinarea unui LED roşu.

Urbanizare sustenabilă unor ventilatoare). • Eficienţa energetică: la nivelul anului 2011 se discută de obţinerea unor LED-uri albe cu eficacitatea luminoasă de 185 lm/W. Din acest motiv aplicaţiile de succes sunt în frigidere sau iluminatul public în zona subpolară. – Dinamica culorii de temperatură (lumină alb cald/neutru/rece). • Fiabilitatea driverelor: în majoritatea cazurilor când aparatul de iluminat cu LED nu mai funcționează. deoarece pot depăşi specificațiile din ANSI/IESNA RP-27. – Dinamica culorilor la variantele RGB. Soluţia constă în introducerea unor LED-uri roşii printre LED-uri albe cu temperatura de culoare foarte mare. Dezavantajele LED-urilor: • Prețul: la ora actuală soluţia cu LED-uri este mai scumpă ca investiţie iniţială. deasupra LED-urilor sunt pozate lentile.1– 05: Recommended Practice for Photobiological Safe.000-50. în multe cazuri. costuri de înlocuire mari). randamentul scade şi invers. Cu cât temperatura de culoare a unui LED creşte.000 ore.Hg. comparativ cu soluţiile clasice. din domeniul 2500-10. • Dificultatea în obținerea unor soluţii omnidirecţionale. • Dependența de temperatură. 15 . aparatul de iluminat cu LED nu are prevăzută posibilitatea de înlocuire a sursei de lumină. dar se amortizează în timp (eficienţă energetică. – Aplicaţii stroboscopice. Randamentul LED-urilor depinde de temperatura mediului ambiant: dacă temperatura este mare. • Dinamica luminii prin: – Reglajul fluxului luminos. • Orbirea: creşterea eficacităţii luminoase în condiţiile unor dimensiuni reduse a creat probleme legate de orbire.000 ore. în majoritatea cazurilor. iar calitatea LED-urilor se îmbunătăţeşte. La ora actuală există versiuni tunnable white. cu atât mai mare este şi eficacitatea luminoasă. Valoarea aceasta mare este obţinută în condiţii de laborator şi nu sunt menţionate date despre IRC și TCC. Mult mai corectă este o evaluare a eficacităţii luminoase la nivel de aparat de iluminat. discutăm de o durata de funcţionare undeva între 30. Din acest motiv. Costul continuă să scadă. foarte mare în comparaţie cu lampa cu incandescenţă care are 1000 de ore. • Miniaturizare: dimensiunile mici ale LED-urilor fac posibile dimensiuni foarte mici ale aparatelor de iluminat direcţionale. Chiar şi aşa. Acest driver este alimentat în curent continuu la o tensiune de 12 V sau 24 V. La ora actuală. Alimentarea LED-urilor se face prin intermediul unui driver (dispozitiv electronic) care. realizează alimentarea în curent constant la 350 mA sau 700 mA. Pentru a rezolva distribuţia luminii.000 K. • Blue hazard: există suspiciuni că LED-urile albastre sau LED-uri albe-reci pot crea probleme ochilor. LED-urile nu conțin mercur . vina o poartă driverele. la ora actuală se specifică standardul L70 (durata de timp în ore după care fluxul luminos al LED-urilor scade la 70% din cel iniţial). mult mai mare decât versiunile cu lămpi fluorescente compacte (între 30-40 lm/W) • Protecţia mediului: spre deosebire de lămpile fluorescente. Aici însă trebuie multă precauţie la o comparaţie cu alte surse de lumină. Avantajele LED-urilor: • Durata de funcţionare mare: dacă la început se menţiona frecvent 100. la care utilizatorul îşi poate alege temperatura de culoare. downlight-urile cu LED au o eficacitate luminoasă de 60 lm/W.

care conducea la un nivel de iluminare menţinut de 76 lx. după ce au lucrat vreme de luni la un proiect. Fac excepţie investiţiile private în care beneficiarul a ales unul sau mai mulţi producători. Cum numărul de aparate de iluminat din proiect a fost respectat.1 Introducere Acum câtva timp am fost solicitat să fac măsurări ale nivelului de iluminare. nu este prea clar cum trebuie să arate aceste proceduri de specificare şi. până la încadrarea în arhitectura clădirii). În această situaţie se pune problema specificării tipului aparatului de iluminat intr-un mod cât mai neutru (în anumite cazuri se menţioneaza producătorul. codul. Rezultatele măsurărilor au arătat un nivel mediu de 96 lx. Acceptarea alternativelor este o procedură complexă şi alegerea unei alternative nepotrivite poate avea consecinţe serioase în ceea ce priveşte calitatea sistemului de iluminat (de la nivelul de iluminare. dar trebuie specificat că este doar o referinţă “sau similar”). de la performanţa energetică şi distribuţia fluxului luminos. În cazul multor echipamente de instalaţii este uşor să se facă comparaţii între produsele specificate şi cele similare. Din păcate. întreţinere şi încheind cu estetica produsului. dar s-a specificat aparat de iluminat 2x58 W. proiectanţii sunt presaţi de alţi participanţi la proiect să ia decizii care au la bază alte criterii decât cele tehnice. În condiţiile economiei de piaţă şi în cazul proiectelor bugetare. când. pentru a se evita confuziile şi situaţiile conflictuale de pe şantier. de obicei mai ieftine. După înlocuirea aparatelor şi a lămpilor cu cele avute în vedere de poiectant. cu grătar şi lampa 58 W/765. pentru a stabili dacă au performanţe asemănătoare. antreprenorul va alege cel mai ieftin aparat de iluminat cu caracteristici cât mai apropiate de cel specificat. Investitorul străin a cerut prin tema de proiectare un nivel de iluminare mediu de 200 lx şi dorea o verificare. Din analiza acestui incident. După studierea proiectului s-a constatat că s-au efectuat calcule bazate pe un aparat de iluminat 2x58 W/840 cu reflector industrial de la un fabricant de referinţă. SPECIFICAREA APARATELOR DE ILUMINAT 5. în cazul în care sistemul de iluminat nu corespunde cu cerinţele menţionate în tema de proiectare.2 Procesul de proiectare Pentru echipamentele de instalaţii este o practică comună ca la execuţie să se înlocuiască produsele specificate în faza de proiectare cu unele similare. stabilind soluţii 16 . discutând cu clienţii. de multe ori. 5. fără menţionarea caracteristicilor sau a tipului de lampă.Iluminat sustenabil 5. studiind cataloage. Până în 1990.ELBA Timişoara . Antreprenorul a achiziţionat aparate de iluminat 2/58 W pentru birouri. rezultă importanţa specificaţiei complete a tipului de aparat de iluminat. s-a obţinut un nivel de iluminare mediu de 245 lx. În lipsa unor specificaţii clare. cu montaj aparent. în condiţiile unui singur furnizor de aparate de iluminat . specificaţi prin tema de proiectare.se menţiona în proiecte doar denumirea comercială a produsului. Proiectanţii sistemelor de iluminat care nu dau specificaţii suficient de precise şi clare se expun unor procese cu beneficiarii sau neplncheindii serviciilor de proiectare. trecând prin protecţia contra şocului electric. În cazul iluminatului. se putea concluziona că avem de face cu o greşeală de proiectare. În discuţiile dintre proiectanţi se simte frustrarea lor. nu este admisă menţionarea denumirii comerciale a unui anume producător. sunt mai mulţi factori care trebuie luaţi în considerare.

4 Problema responsabilităţii Este un subiect delicat până unde merge responsabilitatea proiectantului sistemului de iluminat: în multe situaţii reale. şi există un interval de 6-12 luni între momentul selectării unui produs şi cel al punerii în operă. aparatele de iluminat sunt printre ultimele echipamente montate şi suferă din cauza întârzierilor la celelalte capitole). proiectantul este solicitat urgent pe şantier. Implicarea proiectantului în alegerea unei soluţii alternative implică alocarea de timp (cuantificabil financiar – de ex. se va încerca trecerea vinei exclusiv pe umerii proiectantului. scadenţa plăţii. la sfârşit. Dacă toate aceste părţi nu sunt consultate în acceptarea unor soluţii alternative. dar la costuri mai mici. uşurinţă de montaj. câteodată. care nu sunt neapărat mai ieftine: timp de livrare. în care proiectantul a furnizat un sistem care respectă normele în domeniu şi cerinţele beneficiarului. 17 . această specificare nu trebuie să limiteze posibilităţile fabricanţilor sau antreprenorilor de a negocia şi a obţine un proiect. beneficiarul nu este mulţumit de parametrii cantitativi sau calitativi ai instalaţiei. proiectantul trebuie consultat pentru orice alternativă sau modificare a proiectului.Urbanizare sustenabilă de comun acord cu arhitecţii asupra celor mai potrivite aparate de iluminat din spaţiile cheie. sunt propuse ca avantaje financiare pentru clienţi. Pe de altă parte. designerul de interior şi proiectantul de instalaţii electrice. De aceea. în special pe partea financiară. Un alt subiect delicat rezidă din faptul că. vine un antreprenor care face presiuni pentru acceptarea unor alternative ieftine. scoaterea din fabricaţie a unui produs. există riscul ca proiectantul să ajungă într-o poziţie delicată în final. „urmărire de şantier”) cu asumarea unor riscuri legale (acţionarea în justiţie în cazul nerespectării contractului). deoarece reduce manopera şi timpul de execuţie (de obicei. Pe de altă parte. Aceste soluţii alternative pot aduce economii substanţiale care sunt întotdeauna mai ales în avantajul antreprenorului şi. rareori este contactat de beneficiar sau antreprenor pentru a îşi da avizul asupra alegerii furnizorului şi a soluţiilor alternative. 5. pentru a avea un aviz tehnic asupra soluţiei. arhitectul. antreprenorul vine cu un produs alternativ cu performanţe şi aparenţă asemănătoare şi nici proiectantul şi nici beneficiarul nu au obiecţii.3 Procesul de achiziţie În faza de achiziţie a aparatelor de iluminat pentru un proiect. Pentru anumite aparate de iluminat uzuale există produse similare de la zeci de producători şi diferenţa ţine de calitate. Există situaţii când antreprenorul alege o soluţie mai scumpă. antreprenorul caută soluţii similare cu cele propuse de proiectant. Acestea sunt situaţii anormale. Există şi alte motive pentru care se oferă soluţii alternative. 5. Un bun antreprenor cunoaşte mult mai bine piaţa aparatelor de iluminat decât un proiectant. deoarece nu se pot întâmpla într-un proiect bine gestionat. atunci când apar modificări ale planurilor de arhitectură sau neînţelegeri referitoare la soluţia propusă. dar este sarcina proiectantului de a asigura cea mai bună opţiune pentru client. În aceste situaţii. sau încearcă schimbarea soluţiei prin alegerea unor aparate ieftine (de obiciei aparate modulare înglobate 600x600 cu 4x18 W). dacă. Chiar dacă nu este consultat în anumite faze ale derulării lucrării. Nu trebuie înţeles de aici că orice soluţie alternativă este automat inferioară celei specificate. în procesul de alegere al aparatelor sunt implicaţi beneficiarul.

iar în cazul în care antreprenorul se implică. este ideal ca această comparaţie să se facă cu un program independent. De obicei. cât şi criterii estetice. proiectanţii sistemului de iluminat nu sunt plătiţi pentru aceste verificări. În acest caz.  Echivalenţă fotometrică – proiectantul poate cere caracteristici fotometrice complete pentru toate aparatele de iluminat oferite alternativ. Evaluarea trebuie să utilizeze aceeaşi parametri ca şi calculele originale pentru a fi siguri că aparatul de iluminat alternativ îndeplineşte sau depăşeşte parametrii ceruţi. pentru a asigura acceptanţa estetică. printr-o abordare neutră şi obiectivă. cu multe reveniri şi schimbări). În mod ideal. Această procedură trebuie să includă şi o evaluare a aparatelor în funcţiune (aprinse) şi va fi realizată împreună cu 18 . proiectantul işi ia responsabilitatea doar pentru performanţele tehnice. Deoarece aparatul de iluminat este. Aceasta nu înseamnă că aparate de iluminat mai puţin robuste nu pot fi acceptate de către beneficiar. care utilizează baze de date de la producători. cum este DIALux (program de calcul european) sau Relux. durabilităţii şi robusteţii egale poate necesita mostre.  Accept estetic – aparatele de iluminat alternative trebuie luate în considerare atât individual. O specificaţie bazată doar pe caracteristici tehnice nu dă nici un fel de clarificări legate de estetica aparatului de iluminat. apoi. ceea ce este problematic în cazul în care ceva nu merge bine. respectiv rezultatele calculelor sunt identice şi furnizează acelaşi nivel de iluminare pe suprafaţa de lucru ca şi aparatul de iluminat specificat. În general. în sine.  Consum energetic al instalaţiei de iluminat – se face comparaţia consumului de energie între aparatul de iluminat specificat şi alternativa propusă. cineva trebuie să facă verificări dacă este conform cu standardele specificate. În aceste sens.  Construcţie şi robusteţe – confirmarea calităţii. deoarece implică atât performanţe tehnice. specificare lui este un proces lung. Dacă antreprenorul alege un aparat de iluminat alternativ. În cazul în care nu se doreşte o asemenea obligaţie datorită volumului mare de timp pe care îl presupune. atât din produsul specificat cât şi cele similare. inclusiv curbe polare sau echivalente. Dacă nu se fac astfel de aranjamente. proiectantul sistemului de iluminat va fi în poziţia de a realiza o evaluare completă a oricărei alternative propuse şi va fi plătit pentru munca suplimentară depusă. procesul de specificare al unui aparat de iluminat este sensibil. sunt anumite criterii care trebuie aplicate atunci când se realizează o astfel de evaluare:  Taxe profesionale – proiectanţii vor face o astfel de evaluare a alternativelor propuse doar atunci când ele au fost specificate în contractul iniţial sau au primit indemnizaţii alternative. Alegerea aparatelor de iluminat reprezintă o responsabilitate care trebuie înţeleasă ca atare de către proiectant şi trebuie cuprinsă în contractul de proiectare sau în urmărirea de şantier. aceasta înseamna reproiectare. Dacă proiectantul este însărcinat de antreprenor/producător să execute o astfel de evaluare. cu implicaţii majore asupra esteticii interioare. un obiect vizibil. proiectantul nu va dori şi nu se va pronunţa asupra oricăror alternative înaintate. ceea ce nu este aşa de simplu precum pare. dar cel puţin trebuie avute în vedere în evaluare. şi să nu fie folosite programele de calcul furnizate de fiecare producător în parte. alegerea designului unui aparat de iluminat şi. beneficiarul şi arhitectul solicită sa vadă un aparat de iluminat pe viu înainte de luarea unei decizii (proces îndelungat.Iluminat sustenabil În sine. trebuie făcută o separare profesională clară între originalul proiectat şi evaluarea alternativă. cât şi în relaţie cu alte aparate de iluminat din proiect.

Compatibilitatea componentelor şi sistemelor va fi verificată pentru a asigura siguranţa şi pentru a menţine performanţele proiectului original (de ex.5 Protejarea intereselor Conceptul de “identic sau similar” este utilizat de mai mulţi ani în Europa şi va fi probabil folosit şi în anii următori. 19 . Atunci când performanţele aparatului de iluminat propus diferă de cele ale aparatului specificat. Procesul descris anterior dă un cadru clar pentru o evaluare structurată. care să rezolve toate problemele şi care să fie uşor de înţeles pentru toţi membrii echipei de proiectare. alternativele propuse vor fi evaluate pe baza aceloraşi criterii. trebuie argumentată soluţia alternativă.Urbanizare sustenabilă arhitecţi. factorul de mentenanţă trebuie să fie identic sau mai mare decât cel specificat de proiectant. Echivalenţă electrică – în proiectele cu caracteristici speciale pentru aparate. Beneficii – indiferent dacă beneficiile sunt financiare. client şi alte părţi interesate. Factorul de putere. tensiuni de vârf şi conductele din interiorul aparatului trebuie evaluate împreună cu multe alte caracteristici electrice. evaluarea se va face şi în funcţie de sistemul de fixare şi suporturi. interferenţe cu frecvenţele radio. caracteristicile dielectrice. În cazul iluminatului exterior.aparatul de iluminat propus trebuie să aibă ataşate fişele tehnice şi specificaţiile tehnice care să ateste compatibilitatea cu standardele româneşti şi cu cele europene. Întreţinere – în evaluare trebuie avute în vedere uşurinţa şi simplitatea întreţinerii. acestea trebuie clar menţionate în propunerea de schimbare a aparatelor de iluminat specificate. Echivalenţa altor proprietăţi tehnice .     5. uşurinţă de instalare sau economie de timp. De aceea este important ca proiectanţii sistemelor de iluminat să-şi protejeze atât propriile interese. designeri. efectul schimbării balastului asupra duratei de viaţă). cât şi pe ale clienţilor.

La limita exterioară a atmosferei. Succesiunea anotimpurilor provine de la unghiul de 23°27‟ dintre planul ecuatorului şi planul orbitei . Martie Decembrie Soare Iunie Septembrie Figura 6. Orbita Pământului 20 .1.Figura 6. nivelul iluminării poate depăşi 100. este convenabil să se exprime data în funcţie de unghiul de declinaţie a soarelui δ în acea zi (unghiul format de dreapta Soare-Pământ cu planul ecuatorului). 6. datorită schimbării poziţiei soarelui şi variaţiei plafonului de nori. iar luminanţa bolţii cereşti nu este nici constantă. După trecerea prin atmosferă. Variaţiile specifice ale luminii solare de-a lungul anului provin de la mişcarea Pământului în jurul soarelui şi a rotaţiei zilnice a Pământului în jurul propriei axe. în timp ce norii care acoperă soarele determină variaţii bruşte de iluminare Figura 6. nici uniformă.000 lx. INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA ILUMINATULUI NATURAL Principala caracteristică a iluminatului natural este variaţia iluminării de la un moment la altul. În studii legate de iluminatul natural. Variaţia iluminării naturale de-a lungul unei zile din martie Lumina naturală este formată din două componente: lumina care vine de la bolta cerească şi cea care vine direct de la soare.1 Lumina soarelui Fluxul de lumină naturală variază în funcţie de timp.Iluminat sustenabil 6. Iluminarea produsă de cerul senin creşte şi descreşte lent de la răsărit la apus. printr-un cer senin şi la nivelul mării. nivelul iluminării solare este de aproximativ 140.000 lx.1. Senin Parţial înnorat Înnorat Iluminarea orizonatală [klx] Ora Figura 6.2. Aceste variaţii contribuie la caracterul specific al luminii naturale şi o fac diferită de lumina artificială.2. în loc să se facă referinţe la ziua şi luna din calendar.

Tenta galbenă este mai pronunţată la răsărit. Componenta albastru închis apare deoarece doar o mică parte din lumină este reflectată la 90°. Aceasta înseamnă că undele scurte de lumină (de la capătul violet al spectrului) sunt dispersate în mai mare măsură ca undele lungi de lumină (de la capătul roşu al spectrului).3) 6. iar razele de soare directe (care au un spectru redus de unde scurte) par galbene. klx. Componenta circumsolară este pusă pe seama dispersiei prin particulele grosiere de praf şi apă din atmosferă. Este şi motivul pentru care această zonă a bolţii cereşti apare întunecată. este specificată în funcţie de două coordonate unghiulare  înălţimea aparentă γs. Iluminarea solară directă E pe o suprafaţă expusă soarelui într-o zi senină este dată de expresia E = 128 e-0. se măsoară în planul orizontal. dispersiei luminii soarelui prin moleculele de aer din atmosferă. iar în final spre roşu la apusul soarelui. în special. În consecinţă. 21 .declinaţia soarelui.  o componentă albastru închis în acelaşi plan cu Soarele. Legea dispersiei a lui Rayleigh. δ .ore de la miezul nopţii.5 cosec γs. respectiv cu proiecţia. deoarece razele de soare au o traiectorie mai lungă prin atmosferă. Componenta albă se datorează grosimii considerabile a atmosferei în direcţiile apropiate de orizont. faţă de un punct de observaţie de pe suprafaţa Pământului. a razei solare.Urbanizare sustenabilă Poziţia aparentă a Soarelui pe bolta cerească.  o componentă albă care creşte ca luminanţă de la zenit la orizont. atenuată în lunga sa traiectorie spre ochi. (6. unghiul pe care îl face proiecţia pe sol a razei solare sosind în acel punct cu direcţia pe sol a nordului. Înălţimea aparentă a soarelui la miezul zilei este (90°-φ+δ). (6.2) unde φ este latitudinea geografică a punctului considerat. valabilă pentru particule mai mici de 1/10 din lungimea de undă. Lumina albastră continuă să fie dispersată preferenţial. cerul senin are culoarea albastră. unghiul pe care îl face raza solară sosind în acel punct cu planul orizontal al punctului.  azimutul αs. (6. dar la un unghi de înălţime la 90° de direcţia soarelui. în acelaşi timp. producând lumina albă de-a lungul orizontului. t . Luminanţa unui cer senin are trei componente specifice:  o componentă strălucitoare „circumsolară‟ a cărei luminanţă are un maxim în direcţia soarelui şi care se aseamănă cu lumina soarelui în ceea ce priveşte compoziţia spectrală.2 Modele CIE pentru bolta cerească Lumina care vine de la bolta cerească se datorează. dar este. Galbenul trece apoi în portocaliu. Cerul senin. de la direcţia nord în sens invers trigonometric. Într-o grosime infinită a atmosferei aceste două efecte se anulează reciproc. pe acest plan. Aceste coordonate unghiulare sunt date de ecuaţiile γs = arcsin (sinφ sinδ – cosφ cosδ cos15t).1) αs = arccos [(sinδ – sinφ sinγs)/(cosφ cosγs)]. arată că dispersia pe unitatea de volum este invers proporţională cu puterea lungimii de undă la puterea a patra.

45 cos Z ) unde θ este unghiul dintre elementul de cer şi Soare (radiani).9) θ şi γ au semnificaţiile de la relaţiile (6. (6. (6. produsă de un cer acoperit CIE este dată de ecuaţia EH = 0. EH. (6.91  10e  0.5). produsă de un cer senin pornind de la ecuaţia (6.Iluminat sustenabil Cele trei componente sunt cuprinse într-o ecuaţie CIE pentru distribuţia luminanţei pentru un cer senin (CIE 1972b).3 + 21. Pornind de la date referitoare la iluminarea orizontală măsurată în diferite părţi ale globului. Formula CIE exprimă luminanţa L a unui element de cer acoperit total în raport cu luminanţa zenitală Lz: L/Lz = (1 + 2sinγ)/3.27385(0. În acest caz.7) 2 unde a = 0.4) şi (6. de obstrucţiile dintre soare.12) Lz 0. [kcd/m2] (6. EH. Aceasta înseamnă 22 .8 + 15. de orientarea ferestrei faţă de soare. dar implică şi luarea în considerare a condiţiilor de cer cu nori. 32 cos  ) L (0. [kcd/m ] (6. Luminanţa L a unui element de cer parţial acoperit. este: 3 / 2 )(1  e 0. Cer acoperit. Lumina reflectată de pe sol depinde de reflexivitatea acestuia.7sin(7. sol şi fereastră şi de înălţimea ferestrei faţă de sol. Iluminarea medie orizontală.526  5e 3Z / 2 ) unde semnificaţiile mărimilor sunt cele de la relaţiile (6. în raport cu luminanţa zenitală Lz.434γs – 0.1 + 0. Z = (π/2–γs) (radiani). simetrică în jurul axei verticale şi independentă de poziţia soarelui.551(0. se consideră că planul solului se întinde de la planul vertical al ferestrei la infinit.5.11) Cer parţial acoperit.5) unde A este diferenţa dintre azimutul elementului de cer şi azimutul Soarelui.4) 3 Z 2 Lz 0.5).0 sinγs .4) nu este uşoară. Se consideră că sunt îndeplinite condiţiile pentru un cer parţial acoperit dacă mai mult de 30% din bolta cerească este acoperită cu nori. s-a obţinut o ecuaţie în funcţie de înălţimea aparentă γs: EH = 0.2γs).4) şi (6. γ – înălţimea aparentă a elementului de cer. 6. tipic pentru Marea Britanie şi Europa continentală: L = a e-θ/40 + d[(5 – 2 sinγ)/3]. [kcd/m2] (6.5 sin1/2 γs . Această ecuaţie este definită de raportul dintre luminanţa L a unui element de cer şi luminanţa zenitală Lz: 3 2 0. Toate unghiurile sunt exprimate în grade. bineînţeles.45 cos  )(1  e  .6) Cer mediu. Unghiul θ este dat de expresia θ = arccos (cosZ sinγ + si Z co γ co A). Pentru simplificarea calculului luminii reflectate de sol care ajunge în interiorul unei încăperi.3 Solul şi obstacolele externe Solul.526  5e  . (6. [klx] (6.8) d = 9(0. [klx] (6.0042γs 2)/11π.91  10e  0.3 + 0.10) Distribuţia este. Determinarea iluminării orizontale. astfel că s-a propus o relaţie empirică. factorul de formă dintre un punct de pe suprafaţa verticală şi planul orizontal infinit (al solului) este 0.42γs – 0.8 cos ) L (0. Formula BRE pentru distribuţia luminanţei unui cer mediu are trăsături similare cu cerul senin.

Urbanizare sustenabilă că jumătate din lumina care este reflectată de sol ajunge la suprafaţa verticală a ferestrei. Sistemul vizual necesită timp 23 . O slabă calitate a iluminatului natural poate rezulta în disconfort şi scădere a acuităţii vizuale. 6. încordare sau tensiune crescută. Aspecte cantitative. dar poate rezulta o falsă economie de energie dacă nu se analizează calitatea iluminatului. Astfel. Pierderea vizibilităţii este o pierdere completă sau parţială a capacităţii de a vedea o sarcină vizuală. luminanţă înconjurătoare şi direcţia de privire. Nivelurile de iluminare variază în interiorul spaţiului. Lumina naturală poate fi suficientă pentru a reduce nivelul de lumină artificială necesar. Adaptarea tranzitorie este o măsură a stării de adaptare a sistemului vizual la un mediu neuniform. Disconfortul este asociat cu durere. Obstacolele includ clădiri. în multe cazuri. Nivelul de iluminare şi criteriul uniformităţii iluminării rămân cele mai importante criterii de aprecierea a ambientului luminos pentru un proiectant. deoarece trebuie avut în vedere răspunsul sistemului vizual uman la acest mediu. Sunt trei factori importanţi care afectează calitatea vizuală: orbirea. cu atât mai mare este disconfortul. Calitatea iluminatului natural dintr-o încăpere are un impact fizic şi psihologic asupra ocupanţilor. La acestea se adaugă problema obstrucţiilor interioare. Obstacolele din mediul exterior pot reduce sau mări fluxul luminos reflectat. cresc exponenţial odată cu apropierea de linia de vedere a unei surse de orbire. rezultând consumuri energetice suplimentare. în orice moment. dar trebuie avute în vedere şi limitările metodelor care se ocupă doar de aspectele cantitative. Pierderea vizibilităţii datorită orbirii directe este determinată de adaptarea vizuală tranzitorie. poziţie. poziţia şi orientarea ferestrelor. criteriul nivelului iluminării rămâne cel mai utilizat în metodele de proiectare a iluminatului natural.5 Efecte fizice Mediul vizual. La fel ca şi în cazul iluminatului electric. structuri adiacente sau vegetaţie. ceea ce poate duce la scăderea performanţelor şi productivităţii utilizatorilor. Calitatea iluminatului natural. în funcţie de numărul. anotimp şi condiţii atmosferice exterioare. care. Calitatea vizuală a unui mediu iluminat natural este o problemă extrem de complexă. Orbirea provocată de lumina naturală se defineşte similar cu orbirea produsă de orice sursă de lumina excesiv strălucitoare care intră în câmpul vizual şi care creează disconfort şi/sau pierdere a vizibilităţii. Din cauza complexităţii naturii umane.4 Ambientul luminos din interior creat de iluminatul natural Lumina naturală care intră într-un spaţiu închis poate fi analizată în termeni cantitativi şi calitativi. din cauza folosirii luxmetrelor şi a uşurinţei de calcul. Atât disconfortul. analiza calităţii este la fel de fluctuantă ca stimulul (lumina naturală). O vegetaţie înaltă poate afecta contribuţia de la sol. variază de la un anotimp la altul. O vegetaţie joasă poate reduce contribuţiile de la sol şi este afectată de anotimp. Efectul de reducere datorat unei vegetaţii înalte. cât şi pierderea vizibilităţii. oboseală. 6. care. intensitate. ca de exemplu arbori caduci. nu sunt luate în seamă în proiectare. raporturile luminanţelor şi culoarea. soare sau/şi cer. Obstacole. Cu cât este mai mare această diferenţă. pot duce la o utilizare de mai lungă durată a spaţiului. la rândul lor. orbirea este funcţie de sursă. Disconfortul produs de orbirea directă depinde de diferenţele de luminanţe dintre fereastră şi mediul interior.

comparativ cu nivelul ridicat al luminanţei ferestrelor. pentru a se evita situaţii neplăcute după ocupare. Fiindcă majoritatea surselor de lumină artificială au distribuţii spectrale diferite de lumina naturală.000 Cer acoperit 4500 – 7000 Cel mai frecvent caz observat aprox. Valorile luminanţei suprafeţelor din interioare iluminate natural nu le-ar îndreptăţi să fie considerate ca întunecate. valoarea maximă a raportului luminanţelor din câmpul vizual nu trebuie să depăşească 40:1. Pierderile de viteză şi/sau acuitate vor conduce la o reducere a performanţelor şi. mărimea luminanţei ferestrei şi unghiul vizual subîntins de fereastră. Timpul necesar pentru readaptarea la luminanţele din interiorul unei încăperi este în funcţie de contrastul dintre fereastră şi sarcina vizuală. Pentru a nu avea probleme cu orbirea prin reflexie.1. Culoarea luminii naturale. timpul de expunere la luminanţa ferestrei.3. Figura 6. D65 şi D75 . Distribuţia spectrală a luminii naturale poate fi modificată prin transmisia prin diferite materiale de vitrare. Orbirea prin reflexie apare datorită imaginii ferestrei care se reflectă pe o suprafaţă oglindată. trebuie avut grijă în poziţionarea suprafeţelor şi în orientarea corespunzătoare a sarcinii vizuale faţă de fereastră.000. în special D50. lumina care ajunge la o fereastră şi care provine din mai multe părţi ale boltei cereşti nu variază chiar aşa mult în ceea ce priveşte culoarea sa. Cu toate că aceste pierderi pot fi mici pentru o singură privire către o fereastră excesiv de strălucitoare.1 Temperatura de culoare corelată a luminii naturale Sursa Temperatura de culoare corelată [Kelvin] Soare 4000 creşte cu înălţimea aparentă la 5500 Cer senin 10. din motivele expuse anterior. 6000 24 . culoarea cerului este departe de a fi omogenă. raportul luminanţelor trebuie să fie mai mic de 5:1. astfel încât CIE a realizat specificaţii (CIE 1986a) pentru spectrul iluminanţilor D. o potenţială pierdere a productivităţii. după ce sistemul vizual a fost expus la luminanţa ridicată a ferestrei. Totuşi. mostrele de culoare trebuie văzute atât sub sursele electrice. În cazul iluminatului natural. Deoarece distribuţia spectrală a luminii naturale. Diferenţele dintre luminanţele suprafeţelor interioare şi cea a ferestrelor sunt cuprinse între raportul 1/1 şi cel de 1/10.Tabelul 6. În perioada de readaptare are loc o pierdere temporară a capacităţii de vedere. Acest tip de orbire implică poziţia sursei şi orientarea sarcinii vizuale. D55. de aici.000 – 100. pierderile cumulate de-a lungul a 8 ore de lucru pot fi semnificative. disconfortul sistemului vizual este proporţional cu acest raport. Cu excepţia cerului acoperit.Iluminat sustenabil pentru a se adapta la variaţiile de luminanţe din mediul luminos. În mod normal. În cazul luminii naturale se consideră că distribuţia spectrală depinde aproape în întregime de temperatura de culoare corelată sau cromaticitatea luminii. poate varia într-o gamă destul de largă. În cazul sarcinilor vizuale dificile. dar. principala preocupare o reprezintă raportul dintre luminanţa ferestrei şi luminanţa zonei care o înconjoară. În cazul iluminatului natural. ele sunt foarte mici. Tabelul 6. Raportul luminanţelor. preocuparea primară a sistemului vizual este readaptarea la luminanţa scăzută a sarcinii vizuale sau a unui obiect din interior. combinată cu transmitanţa spectrală a ferestrei. Majoritatea ocupanţilor vor compensa această pierdere a vizibilităţii prin reducerea vitezei de lucru sau a acuităţii. cât şi sub lumină naturală plus vitrare. Adaptarea de la lumină la întuneric este denumită adaptare la întuneric. trebuie avut grijă când se aleg finisările încăperilor şi mobilarea. luminanţa ferestrei şi proporţional cu dimensiunile ferestrei. Timpul de readaptare este invers proporţional cu contrastul.

este posibil ca utilizatorii să fie deranjaţi de soarele care vine direct pe fereastră şi să utilizeze jaluzele sau sisteme de ecranare. Dacă absenţa iluminatul natural are un efect advers asupra atitudinii sau motivaţiei. când materialul nu transmite lumina. O problemă delicată o reprezintă întrebarea dacă o încăpere trebuie să fie cu fereastră sau fără fereastră. în orice direcţie. Laboratorul de Cercetări Arhitecturale al Universităţii din Michigan a studiat iluminatul natural în două şcoli elementare având clădiri identice. iar 25 . Influenţa vitrării poate fi văzută într-un studiu din 1962 despre efectul sălilor de clasă fără ferestre asupra procesului de învăţământ. iar obiectele nu pot fi văzute clar prin material. acest lucru poate avea efect şi asupra performanţelor şi productivităţii. Testele de performanţă efectuate asupra elevilor din sălile de clasă fără ferestre nu au indicat un efect asupra procesului de învăţământ.Urbanizare sustenabilă Figura 6. văzut din interior materialul este transparent. chiar dacă într-o încăpere există ferestre.6 Caracteristicile materialelor de vitrare Materialele de vitrare pot fi: a) transparente. iar contactul cu lumea exterioară este posibilă atunci când se doreşte acest lucru. după care pentru un an a revenit la situaţia cu fereastră. În cazurile reale. În unele cazuri se utilizează sticlă reflexivă. în orice direcţie şi c) opace.3 Distribuţia spectrală a luminii naturale Efecte psihologice şi emoţionale. comparativ cu elevii din cealaltă şcoală. când materialul transmite lumina fără schimbări aparente în direcţie sau culoare. iar obiectele pot fi văzute clar prin material. 6. iar cealaltă şcoală a fost modificată pentru a fi fără fereastră pentru un an. b) translucide. care transformă practic spaţiul într-un mediu fără ferestre. Principala preocupare este felul în care iluminatul natural influenţează percepţia spaţială şi comportamentul utilizatorilor. deoarece ocupanţii ştiu că ferestrele sunt acolo. O fereastră acoperită pare să fie mai puţin neplăcută decât o încăpere fără ferestre. când materialul transmite lumina fără schimbări aparente în direcţie sau culoare. Una din şcoli a fost utilizată ca şi situaţie de control cu fereastră. care este o sticlă acoperită cu un strat transparent din oxizi metalici (pe timpul zilei.

Echilibrul termic este îmbunătăţit în cazul ferestrelor cu geam termopan. la care sticla conţine aditivi care schimbă culoarea şi reduc transmisia. 1 lux care provine de la iluminatul natural înlocuieşte 1 lux de la iluminatul electric.transmitanţa τ. similar cu un monitor de calculator. termoizolate.sunt în funcţie de grosimea şi proprietăţile fizice ale materialului. datorită potenţialului pasiv solar mai mare. 6. O noutate în domeniu o reprezintă materialele fotocromice sau electrocromice. Acest efect este valabil pentru o orientare a ferestrei până la 30° faţă de sud. dar prea adânci pentru ca să fie iluminate sau ventilate natural. Pentru a reduce aria periferică expusă. Lumina soarelui care atinge o fereastră sudică poate furniza mai multă energie termală folositoare în sezonul rece decât se pierde în exterior prin aceeaşi fereastră. O fereastră realizată din sticlă fotocromică ar fi transparentă. Proprietăţile optice ale materialului de vitrare .  pe lângă aportul de lumină naturală. Clădirile pasiv solare sunt. Materialele fotocromice au proprietatea că transparenţa lor scade odată cu creşterea nivelului luminii incidente. un model decorativ sau o porţiune întunecată a ferestrei s-ar putea deplasa de-a lungul zilei. cu alte cuvinte se poate economisi energie electrică utilizând iluminatul natural. Pentru moment materiale fotocromice şi electrocromice nu sunt disponibile pe piaţă. O clădire pasiv solară este proiectată pentru a valorifica energia ambientală. O fereastră electrocromică poate fi proiectată cu pixeli adresabili. de obicei. Proiectarea raţională a ferestrelor implică optimizarea şi are în vedere două modele alternative pentru clădiri eficiente energetic în zonele temperate:  clădiri convenţionale supra-izolate termic. cu încăperi nu prea adânci care pot fi iluminate cu succes de ferestre de dimensiuni moderate. Un microprocesor poate controla care pixeli să fie transparenţi şi care să fie opaci la un moment dat. Prima opţiune se bazează pe minimizarea mediului exterior. 26 . Trebuie luate măsuri de precauţie împotriva supraîncălzirii pe timpul verii. Câteva efecte ar fi posibile: un model uniform ar putea fi creeat cu diverse grade de umbrire. dar lasă să pătrundă lumina soarelui la unghiuri mici pe timpul iernii. Ferestrele sunt în general mici. şi întunecată.Iluminat sustenabil văzut din exterior este opac şi acţionează ca o oglindă) sau sticlă colorată. o soluţie o reprezintă elementele arhitecturale sau obstrucţiile exterioare clădirii (copaci) care proiectează umbre pe ferestre pe timpul verii. Materialele electrocromice are capacitatea de a modifica transmitanţa la trecerea unui curent electric (un exemplu îl reprezintă monitoarele cu cristale lichide). Din păcate acest potenţial rămâne un deziderat din două motive:  sistemul de iluminat electric rămâne în funcţiune chiar şi la miezul zilei. reflectanţa ρ şi absorbanţa α . ferestrele implică şi pierderi de căldură în sezonul rece şi aport de căldură pe timpul verii. identice pe fiecare faţadă şi cu sticlă reflectorizantă împotriva radiaţiilor infraroşii. aceste clădiri sunt pătrate în plan şi conţin încăperi foarte mari. Ferestrele orientate spre sud vor avea dimensiuni mai mari decât restul. proprietăţile suprafeţelor (filmului) şi unghiul de incidenţă a luminii.  clădiri pasiv solare.7 Opţiunea pasiv solară În principiu. alungite în jurul axei est-vest. în cazul luminii directe a soarelui. în cazul în care e prezentă doar lumina bolţii cereşti. utilizate ca sisteme de control a luminii. ca răspuns la mişcarea soarelui.

ca de exemplu grupurile sanitare sau magaziile. Controlul iluminatului trebuie gândit astfel încât să asigure că iluminatul natural va înlocui iluminatul electric atunci când este posibil. rezultatul este un mediu mai uman. care răspunde la cerinţele şi preferinţele utilizatorilor. cu un bun iluminat natural. Termostatele din încăpere vor opri încălzirea. de îndată ce o permite încălzirea solară.2 Strategii pentru economisirea energiei Factori care favorizează clădiri solar pasive Factori care favorizează clădiri convenţionale supra-izolate termic O pantă sudică în faţa clădirii Clădiri înalte înspre sud Un loc deschis Un spaţiu supra-aglomerat de clădiri O vedere plăcută O vedere neplăcută Proprietari sau ocupanţi conştienţi energetic Zgomot de la trafic sau poluare atmosferică În Programul Thermie s-au evidenţiat multiplele modalităţi prin care lumina naturală este condusă spre interiorul clădirilor.4 Modalităţi de utilizare a luminii naturale în clădiri 27 . În mod cert este important de luat o decizie strategică corectă. Controlul termic şi al iluminatului sunt vitale pentru echilibrul energetic în proiectarea solar pasivă. Pe de altă parte. Tabelul 6. nu este o soluţie valabilă oriunde şi impune serioase constrângeri în ceea ce priveşte poziţionarea şi orientarea. În Tabelul 6.2 sunt trecuţi în revistă principalii factori determinanţi. Proiectarea solar pasivă.Urbanizare sustenabilă Încăperile utilizate intermitent. Figura 6. aducând limitări în planurile interioare şi circulaţie. împreună cu spaţiile de circulaţie şi zonele unde se degajă o cantitate semnificativă de căldură. vor fi poziţionate pe partea nordică a clădirii.

Ideea introducerii de conducte de lumină în interiorul clădirilor nu este nouă. care permit redirecţionarea fluxului luminos într-un mod mult mai eficient decât prin metodele tradiţionale. SICL pot fi folosit în cazul în care sursele de lumină trebuie localizate în afara spaţiilor cu risc de explozie.SICL. reflexia de la suprafeţe metalice. dar un factor important în dezvoltările recente l-a constituit noile materiale de înaltă tehnologie. În general. SICL sunt recomandate pentru a rezolva probleme specifice de proiectare. sau aproape concentrată. ca şi emisia de lumină din secţiunea de transport sau un emiţător în formă de corp de iluminat . De asemenea. pe care o transportă de-a lungul ei prin mijlocul unor diferite procese optice care pot cuprinde refracţia. cu un preţ scăzut. Sistemele includ modalităţi de extragere a fluxului luminos din structură. În comparaţie. b) colector activ pe acoperiş. incluzând cele pentru a căror soluţionare e nevoie de surse cu strălucire redusă.Figura 7. SICL poate fi utilizat pentru a ilumina zone.1 Sisteme inovative pentru iluminat natural la distanţă în interiorul clădirilor – după [5] a. SICL sunt utilizate în aplicaţii unde sursa şi emiţătorul sunt separate de o anumită distanţă sau se doreşte un emiţător care să fie diferit de aparatele de iluminat convenţionale ca dimensiuni. ca piscine sau procese de producţie continue. sistemele bazate pe tehnologia fibrelor optice pot înlocui spoturile de lumină miniaturale utilizate în prezentarea şi iluminatul de accent al obiectelor mici. sau unde aportul de căldură al surselor de lumină este inacceptabil. dar au o caracteristică comună: calea de la sursă la receptor trece printr-un număr mare de procese optice pe o distanţă de câţiva metri (în general). a) b) c) d) Figura 7. Diferitele SICL propuse sau construite constau dintr-o varietate de tipuri de surse. reflexia parţială de la interfeţe dielectrice sau reflexia internă totală. un SICL este o structură liniară care acceptă lumină concentrată. corpurile de iluminat convenţionale sunt create astfel încât.SICL În ultima decadă s-a observat un progres în proiectarea şi punerea în practică a sistemelor de iluminat electric cu conducte de lumină . c) emitor.Iluminat sustenabil 7. atât căile optice cât şi numărul de procese optice să fie cât mai limitat posibil. d) colector pasiv pe faţada clădirii 28 . Pe de altă parte.1. mecanisme de transmitere a luminii şi emiţătoare. SISTEME DE ILUMINAT CU CONDUCTE DE LUMINĂ . formă sau caracteristici ale luminii emise. ceea ce permite ca lămpile şi echipamentul auxiliar să fie amplasate în spaţii uşor accesibile. De asemenea.

Sursele de lumină pentru SICL constau. Acestea prezintă avantajul unei temperaturi de culoare apropiate de cea a luminii cerului. Cercetările din ultimul timp au condus la apariţia unor materiale 29 . Dispozitivele optice care livrează lumina în zona de intrare în sistemul de transport sunt diverse. de ordinul a 50-75 €/m2. Eforturile de cercetare au fost inegale pe aceste trei domenii. lămpile utilizate trebuie să aibă eficacitate luminoasă mai mare decât cele utilizate în aparatele de iluminat convenţionale. utilizând o mulţime de procese fizice. În plus. altele decât cele pentru fibre optice şi puţini emiţători realizaţi în practică. a. ca tubul de descărcare să fie destul de mic încât să fie poziţionat cu precizie în focarul dispozitivelor optice.Urbanizare sustenabilă Simplitatea relativă a sistemelor de colectare pasive pe acoperiş determină costuri scăzute. Sisteme de transport ale luminii. fiecare îndreptate spre colectoarele fibrelor optice. pentru a furniza lumină concentrată. trebuie să existe un înalt grad de control al luminii la intrarea în secţiunea de transport. este în jur de 80%. fiind în exploatare sute de mii în lume. (b) deoarece distribuţia luminii printr-un astfel sistem implică pierderi datorită diferitelor procese optice. creşterea gradului de control optic conduce la mărirea pierderilor de lumină. ca lămpile cu halogenuri metalice de 60 W cu arc mic şi de 400 W cu reflector integrat. alţi decât cei care fac parte integrală din sistemele de transport. ceea se le recomandă pentru spaţiile care au şi o componentă de lumină naturală. emiţător opal. (c) pentru toate tipurile de transport a luminii. Majoritatea aplicaţiilor SICL utilizează lămpi cu halogenuri metalice. Dacă sistemele de transport ale luminii sunt numeroase şi bine dezvoltate.1 Elementele sistemului Principalele elemente care alcătuiesc SICL sunt sursa de lumină. 7. Surse. Sunt trei cerinţe fundamentale pentru sursă: (a) e nevoie de o lampă cu flux luminos ridicat. Dezvoltări recente. transportor cu tuburi de lumină. dintr-o lampă şi anumite dispozitive optice care livrează fluxul luminos într-o manieră controlată către sistemul de transport a luminii. Tehnologia existentă la ora actuală pentru lămpile cu descărcări nu reuşeşte să satisfacă necesarul de flux luminos ridicat şi dimensiuni reduse ale lămpii. multe sisteme cu colector pasiv zenital sunt incapabile să asigure iluminarea satisfăcătoare a sarcinii vizuale şi necesită un iluminat electric suplimentar. secţiunea de transport şi emiţătorul. până la reflectoarele parabolice de dimensiuni mari. promit o soluţie a acestor probleme. care să permită proceselor optice următoare să se desfăşoare cu pierderi de lumină minime. Eficienţa luminoasă a unui reflector parabolic din aluminiu polizat. deoarece unul din obiectivele SICL este de a reduce numărul surselor convenţionale. b. de obicei. sunt doar puţine surse de lumină specializate. Amortizarea investiţiei a numeroase sisteme anunţate este de ordinul a 3-4 ani. de la reflectoare cu faţete multiple care concentrează lumina în fascicule separate. anumite elemente de transport pot acţiona ca emiţători de lumină. comparabile cu costul iluminatului electric convenţional. sau. Costurile de investiţie depind de configuraţie şi de manopera de implementare. Principala funcţie a secţiunii de transport este de a livra lumină de la sursă la punctul de ieşire. Cel mai răspândit sistem este cel cu colector pasiv pe acoperiş. cel puţin. Sistemul de transport este caracteristica care diferenţiază SICL de celelalte tipuri de aparate de iluminat. Cu toate acestea. Ca o regulă generală. care este utilizat pentru concentrarea luminii într-un tub. care furnizează lumină într-un unghi de dimensiuni acceptabile.

care permit luminii să fie redirecţionată în moduri mult mai eficiente decât în cazul aparatelor de iluminat convenţionale. Fante. Controlul emisiei de-a lungul emiţătorului se obţine prin modificarea grosimii şi formei benzii.Iluminat sustenabil ieftine. Anumite tipuri de sisteme de transport. Emiţătorii prismatici fabricaţi din film microprismatic sunt utilizaţi pentru marcarea şoselelor şi la semnalizări.emiţătoare propriu-zise. Câteva dispozitive sunt utilizate la controlul fluxului produs de emiţător:  un material reflectiv.9). astfel că lumina incidentă este împrăştiată şi scapă prin pereţii tubului de transport. Tubul se pozează prin pompare de aer comprimat.transport şi emisie combinate. care constă dintr-o bandă de material difuzant plasat în interiorul tubului. amândouă producând un flux concentrat cuprins în "unghiul de acceptare" de aproximativ 27o. care are o reflectanţă mare (0. Transportul luminii în interiorul emiţătorului se face prin reflexie internă totală în materialul prismatic. Transmisia luminii 30 . Sursa de lumină o constituie o lampă cu halogen de 12 V pentru versiunile mici. Aceşti emiţători sunt fabricaţi din tuburi cu pereţii interiori din film elastic din polietilemefat.  un extractor. în care lumina de la sursa aflată la distanţă este extrasă continuu de-a lungul tubului. pentru a redistribui fluxul luminos furnizat de sistemul de transport. O parte importantă din sarcina unui proiectant constă în alegerea materialului potrivit în instalaţia de iluminat. cu excepţia unui fante în locul tubului. care reflectă o parte din fluxul luminos care ar fi ieşit afară şi îl întoarce în tub. având ca efect redirecţionarea fluxului înapoi în tub. Caracteristicile emiţătoarelor pentru SICL variază. Emiţători.  tuburi speculare (hollow mirrored pipes)  tuburi prismatice (hollow prismatic pipes)  sisteme cu miez solid c. împreună cu sistemele de fenestrare. ca de exemplu fibrele optice. Sistemele de transport pot fi împărţite în patru tipuri:  sisteme fascicul/lentile. Sunt două tipuri principale de emiţător prismatic: (a) cu secţiune circulară mică fabricat din material microprismatic şi (b) cu secţiune rectangulară sau circulară din acrylic rigid cu grosimea de 4 mm. pentru acoperirea suprafeţelor exterioare ale tubului care nu sunt utilizate ca emiţător. care operează într-o manieră similară cu aparate de iluminat convenţionale. iar proprietăţile lor fizice şi optice sunt influenţate puternic de sistemul de transport la care sunt conectate. liniare sau de suprafaţă. sau o lampă cu descărcări cu reflector. Utilizând echipamente convenţionale. Emiţători prismatici. Pierderea este în jur de 2%/300 mm lungime tub şi acest efect face ca tubul să strălucească.  oglinzi plasate la capătul tubului. Ele pot fi împărţite în două clase: .85-0. . iar cei din material rigid la decorarea clădirilor sau iluminatul spaţiilor interioare. aceste cerinţe vor fi satisfăcute folosind lumina distribuită de la o gamă de corpuri de iluminat cu surse punctuale. incluzând spaţii ca birouri cu sarcini vizuale pretenţioase. Emisia este cauzată de imperfecţiunile structurii prismatice şi de prezenţa luminii aflată în afara unghiului de acceptare. dar pentru altele aceste elemente apar a fi doar conceptuale. În prezent gama de tehnici de distribuire a luminii disponibilă pentru proiectantul care utilizează SICL este limitată de natura dispozitivelor de emisie. utilizează produse comerciale bine puse la punct ca emiţători .

Fibre optice . Cercetările dedicate acestui domeniu nu au acoperit uniform toată gama componentelor SICL. destinate furnizării unui nivel ridicat de iluminare interioară. Cablurile sunt alimentate de la ambele capete. cel prismatic. sau în buclă de la o singură cutie. proiectantul va fi încrezător în SICL. sau poate fi modificată prin plasarea de lentile Fresnel.5 kW). dar foarte rar pentru iluminatul de lucru.surse punctuale. Doar când aceste sarcini vor fi îndeplinite. Distribuţia fluxului luminos la ieşirea din cablu se încadrează în unghiul de acceptare al fibrei. trebuies dezvoltate metode standardizate de fotometrie şi calcul ale surselor. 31 . sau bazate pe tehnologia fibrelor optice. vor avea un impact ridicat asupra proiectării clădirilor. în particular. Sistemele mari. În paralel cu progresele necesare în tehnologia SICL. ale secţiunilor de transport şi ale emiţătoarelor. control a fluxului sau eficienţă luminoasă. sisteme de orientare pe cărări şi la semnalizări.surse liniare. Efectul vizual produs este de bandă luminoasă şi aplicaţiile tipice sunt de subliniere a contururilor unor clădiri. iar singurele emiţătoare comercializate sunt sau foarte mari. cu toate acestea.de la 20 la 50. cu sursele poziţionate la ambele capete ale ghidului de lumină. Niciunul din tipurile prezentate nu se poate compara cu aparatele de iluminat convenţionale în termen de gamă de dimensiuni disponibile. pentru diametre de până la 15 mm şi lungimi de 50 m.Urbanizare sustenabilă se face prin reflexie speculară şi lumina este emisă prin fantă. eficienţa se situează între 30-40%. clădirea a fost construită pornind chiar de la adoptarea acestui sistem de iluminat. Raporturile dintre diametrul efectiv şi lungime sunt mai mari decât pentru sisteme transportor/emiţător prismatic . aşa cum este acum cu echipamentul convenţional. SICL se utilizează la aplicaţii decorative şi de prezentare sau pentru iluminatul ambiental. S-au înregistrat puţine progrese în dezvoltarea unor surse de lumină potrivite pentru aceste sisteme. Fibrele optice pot fi utilizate ca emiţător liniar prin simpla eliminare a invelişului exterior cu indice de refracţie scăzut. 7. Diametrul tubului variază de la 250 mm (alimentat de la o lampă cu descărcări de 1 kW) la 1200 mm (alimentat de 8 lămpi cu descărcări de 3. cu o eficienţă a întregului sistem de 30%. care poate fi transparentă sau difuză. Instalaţiile sunt proiectate cu un gradient de luminanţă între 10:1 şi 15:1 de la sursă la capăt sau de la sursă la mijloc. Capătul cablului cu fibre optice poate fi utilizat ca sursă de iluminare punctuală. Sursa este o cutie de lumină pentru fibre optice. dar.2 Concluzii În prezent. Principala preocupare a constituit-o sistemul de transport şi. pentru a obţine diferite curbe fotometrice. utilizând două cutii. Fibre optice . montate pe capătul cablului. difuzoare din plastic sau sticlă. Dimensiunile unghiulare ale fantei variază între 30-110o. În multe aplicaţii sunt utilizate ca înlocuitori pentru lămpile cu coloană pozitivă (tuburi pentru reclame luminoase). Fluxul luminos al sistemelor utilizate la iluminatul de prezentare este în jur de 100 lm per ”coadă ". În unele cazuri.

Este posibil ca o instalaţie de iluminat cu o putere instalată mare. care face ca timpul de utilizare al ei să fie mare. fotocelule şi detectoare de prezenţă pentru conectarea (deconectarea) sau reglarea grupurilor de aparate de iluminat selectate. dar care are un sistem de control bine proiectat. SISTEME DE CONTROL O parte importantă din costurile de funcţionare ale unei instalaţii de iluminat constau din costurile de energie. Sistemele de control al iluminatului sunt grupate în trei categorii de bază: . Controlul manual utilizează întreruptoare. de disponibilitatea luminii naturale şi de sistemul de control aplicat. să funcţioneze un număr mic de ore. Controlul iluminatului oferă confort şi eficienţă. variatoare sau o combinaţie a acestora. dar cu un sistem de control neadecvat. astfel încât să determine o flexibilitate şi o eficienţă deosebite ale instalaţiei de iluminat.control automat. având o putere instalată mai mică. Controlul fluxului luminos emis de sistemul de iluminat poate fi realizat în trepte sau continuu. Controlul automat utilizează relee de timp (ceasuri de comandă). .Iluminat sustenabil 8. ceea ce duce la un consum de energie mai redus decât al altei instalaţii.control manual. .control computerizat (inteligent). Controlul computerizat poate să coordoneze un mare număr de subsisteme. Numărul orelor de funcţionare este determinat de prezenţa utilizatorilor în încăpere. ambele fiind posibile dacă utilizatorii instalaţiei de iluminat sunt capabili să ajusteze iluminatul nevoilor şi preferinţelor personale. Balast convenţional Balast electronic Folosirea instalaţiei Controlul iluminatului Comutare şi reglare HF↑↓ + HF↑↓ + HF↑↓ + Comutare/întrerupere Cu/FE HF HF + + + + + + + 40 30 22 20 2 kWh/m /an 16 14 Figura 8.1 Scăderea consumului specific de energie prin controlul iluminatului .după [5] 32 . Economisirea acestor costuri este posibilă controlând iluminatul astfel încât nivelul de iluminare să fie întotdeauna corelat cu necesarul din momentul respectiv. cu acţionare locală sau cu comandă în infraroşu.

pentru evitarea orbirii fiziologice în planul de lucru şi obţinerea unei temperaturi interioare optime. echipamentele pot comunica cu un calculator central (managerul) sau cu alte echipamente din sistem. sunt disponibile scenarii multiple de activitate şi se pot programa diferite viteze pentru trecerea de la o scenă la alta.de încălzire-ventilare-climatizare şi a altor subsisteme specifice – protecţia contra efracţiei.după [5] 33 .2 Configuraţia subsistemului LUXMATE Professional . Iluminarea poate fi ajustată în orice moment în concordanţă cu cerinţele utilizatorilor cu ajutorul unei unităţi de comandă. alarmare de incendiu.Figura 8. Un sistem de gestiune a iluminatului electric computerizat oferă opţiuni pentru operare manuală sau complet automată asupra reglării iluminării în spaţiul de lucru în funcţie de disponibilitatea luminii naturale. Prin conectarea la o magistrală de comunicaţii. Lămpile şi jaluzelele pot fi comandate individual sau în grup într-o încăpere sau în toată clădirea. de prezenţa utilizatorilor.Urbanizare sustenabilă Controlul iluminatului poate fi parte integrantă a unui sistem (inteligent) complex de gestionare a instalaţiilor clădirii . Figura 8. Poziţia lamelelor jaluzelelor poate fi comandată în funcţie de poziţia soarelui.2. de programul de lucru stabilit . În funcţie de unitatea de comandă utilizată.

asigurând o bună calitate a iluminatului. Când un specialist se decide să modernizeze o instalaţie de iluminat. el are de făcut faţă următoarei situaţii:  aproape toate instalaţiile existente nu se încadrează în standarde şi/sau norme. dificultăţi vizuale. praf. disconfortul vizual.  datele statistice sunt sărace în informaţii specifice. Pentru aceasta este necesar un studiu global care să includă următorii paşi: . contribuţia luminii zilei.propunerea unui nou proiect al sistemului de iluminat. (c) în relaţia lucrător .1 Reabilitarea instalaţiilor de iluminat [după 7] Datorită unei îndelungate perioade de timp cu un iluminat defectuos. obiectivele unui iluminat de calitate şi a unor sisteme de iluminat eficiente energetic nu sunt cunoscute în prezent de către utilizatori şi factorii decizionali . solicitările în timp. senzori de prezenţă sau fotocelule pentru lumina naturală. pornind de la o stare existentă bună. În acelaşi timp. controlul strălucirii. servicii de întreţinere. senzaţia de căldură produsă de iluminat.  preferinţe privind iluminatul: strălucire. vizualizarea formelor şi suprafeţelor. temperatură. orbire. De asemenea nu sunt cunoscute suficient echipamentele de iluminat moderne. În ultimul timp. controlul individual al iluminatului localizat. redarea culorilor.evaluarea rezultatelor produse de schimbare şi efectele asupra utilizatorilor după refacerea iluminatului. Specialiştii Uniunii Europene discută despre o creştere a eficienţei energetice a sistemelor de iluminat. culoarea luminii. Analiza aprecierii utilizatorilor se face pe baza completării unui chestionar care cuprinde date specifice şi reflectă opiniile acestora cu privire la:  chestiuni legate de personal: vârstă. Modificarea sistemului de iluminat în spaţiile de lucru produce trei efecte corelate: (a) în ambianţa vizuală în care este desfăşurată activitatea vizuală. strălucirea mediului ambiant.  locul de muncă: spaţiul de desfăşurare a activităţii.Iluminat sustenabil 9. flicker. 34 . inclusiv măsurători fotometrice şi aprecierile utilizatorilor referitor la efectele şi preferinţele asupra iluminatului şi aspecte corelate.un studiu şi evaluarea sistemului de iluminat existent. consumul energetic adecvat şi integrarea cu arhitectura încăperii.proiectanţi. INSTALAŢII DE ILUMINAT INTERIOR 9. dimensiunile încăperii şi coloristica suprafeţelor. controlul orbirii. reducerea umbrelor.sarcină. (b) în condiţiile sarcinii vizuale.  efectele iluminatului: nivelul de iluminare. noile clădiri.mediu ambiant . birouri. designul corpurilor de iluminat. .  gradul de importanţă al iluminatului relativ la zgomot. sex. general şi localizat. satisfacţia produsă de munca desfăşurată. magazine sunt echipate cu sisteme de iluminat corespunzătoare. performanţele utilizatorilor. afectat de restricţiile politicii energetice greşite. . Scopul reabilitării sistemelor de iluminat constă în realizarea unui echilibru între nivelul confortului vizual. şi abia după aceea să introducă măsuri de eficientizare energetică. Calitatea iluminatului este o componentă a calităţii vieţii. dimensiunile încăperii. cum sunt sistemele automate de control bazate pe relee de timp. reflexia luminii. specialiştii din ţările est-europene trebuie să refacă instalaţiile de iluminat cu un cost iniţial foarte ridicat pentru înlocuirea echipamentelor vechi cu altele moderne. condiţiile vizuale de lucru. uniformitate.

35 . 7. Puterea electrică instalată are valoarea medie de 450 W. 9. Corelarea funcţionării iluminatului electric cu disponibilitatea de utilizare a iluminatului natural conduce la economisirea a încă 20%. ceea ce conduce la o economie suplimentară de încă 3-4%.Figura 9. în practică şi mai mult). În proiectarea unei instalaţii de iluminat actuale se pot avea în vedere primii doi paşi pentru compararea unor sisteme de iluminat avute în considerare şi. Dar. Analiza eficienţei economice şi stabilirea sistemului adoptat. 8. ceea ce reprezintă doar o treime din consumul mediu iniţial. din nou. 2. O instalaţie utilizând cele mai eficiente echipamente de iluminat (ce are în componenţă patru corpuri de iluminat de 58 W) absoarbe aproximativ 232 W. Aceasta este echivalent cu o economie de aproximativ 50%. Contabilizarea cheltuielilor necesare. că nu se pune problema analizei eficienţei economice a unei soluţii moderne comparativ cu instalaţiile existente în funcţiune. dacă există o mobilitate mai mare a persoanelor ce lucrează în acel birou.3 Apreciere privind îmbunătăţirea sistemului de iluminat în birouri Dimensiunea unei încăperi de birou tipice este de 20 m 2. 6. în sfârşit. Energia anuală utilizată este de 900 kWh (2000 ore x 450 W). consumul de energie ajunge la 334 kWh. astfel. adică 22.Urbanizare sustenabilă 9. Analiza fotometrică. Şi. Introducerea unui sistem de control funcţie de disponibilitatea luminii naturale (metoda a treia). funcţie de disponibilitatea luminii naturale suplimentat funcţie de prezenţa persoanelor în spaţiu (metoda a patra).2 Propunere de strategie pentru realizarea unei instalaţii de iluminat eficiente [după 1] Analiza unor instalaţii de iluminat eficiente presupune proiectarea acestora conform normelor europene (niveluri de iluminare recomandate şi uniformitatea iluminării. energetică şi economică a soluţiilor propuse şi a sistemului adoptat . ceea ce pare a fi o afacere excelentă. folosind dispozitive de control se poate obţine o economie de energie şi mai mare. Menţionăm. Contabilizarea cheltuielilor necesare. al sistemului de iluminat existent în funcţiune . Contabilizarea cheltuielilor necesare. respectiv 464 kWh anual. În final.5 W/m2. înseamnă că deprecierea lămpilor şi a corpurilor de iluminat nu determină o iluminare mărită în perioada iniţială de funcţionare a echipamentului luminotehnic (nou şi curat). Controlul prezenţei utilizatorilor economiseşte încă 10% şi chiar mai mult. învechite şi aflate complet înafara normelor fotometrice. Înlocuirea sistemului de iluminare vechi cu unul modern din producţia internă curentă şi din producţia HiTech (prima metodă). Contabilizarea cheltuielilor necesare. Orele de utilizare anuală 2000 ore (50 săptămâni a 40 ore. se poate continua cu ceilalţi paşi 3-9. Analiza eficienţei economice a celei de-a patra metode în comparaţie cu prima. 9. 5. Introducerea unui sistem de control combinat.1. Analiza eficienţei economice a celei de-a doua metode în comparaţie cu prima. distribuţia luminanţelor în spaţiul iluminat) şi adoptarea unor soluţii tehnologice moderne. controlând nivelul de iluminare pe planul util prin controlul fluxului luminos emis de lămpi. Pentru analiza retehnologizării şi modernizării instalaţiilor de iluminat ale unui spaţiu industrial se pot avea în vedere următorii paşi: 1. apoi. Consumul de energie coboară la 418 kWh. Introducerea unui sistem de control funcţie de prezenţa persoanelor în spaţiu (metoda a doua). 4. instalaţia de iluminat consumă doar circa 301 kWh. 3. Un sistem de iluminat uzual este realizat cu patru aparate de iluminat cu 2-4 lămpi fluorescente sau 6 aparate de iluminat cu două lămpi. Analiza eficienţei economice a celei de-a treia metode în comparaţie cu prima.

fie fotocelule de monitorizare a luminii emise de corpurile de iluminat. Este important să se cunoască consumul de energie a unei instalaţii existente sau proiectate când se analizează costul măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice a instalaţiei. 2000 ore de funcţionare anuală) Nivelul de referinţă al consumului de energie electrică anual pentru o instalaţie de iluminat eficientă energetic este considerat de 15 kWh/m2/an. Scopul final al acestor măsuri/măsurători este de a obţine un sistem de iluminat corespunzător fotometric la un preţ de cost minim şi cu cel mai mic consum de energie. * disponibilitatea luminii naturale. Este posibil ca la o instalaţie cu o putere instalată mare. Criteriile unui iluminat economic sunt prezentate în Figura 9. Energia consumată de instalaţiile de iluminat depinde de puterea instalată şi de numărul orelor de utilizare. dar vor reduce consumul de energie viitor. la niveluri de iluminare medie pe planul de lucru de 350-550 lux.2.4. Măsurările pot fi făcute cu un simplu contor de energie conectat pe circuitul de alimentare sau cu echipamente speciale. cu un consum de energie de 29-30 kWh/m2/an (de ex. lămpi. Aceste măsuri necesită fonduri băneşti pentru a fi introduse.1 Reducerea consumului anual de energie electrică pentru un birou standard 2 (20 m . München. respectiv 4 W/m2/100 lx. combinată cu un sistem de control favorabil să se obţină un număr mic de ore de utilizare ceea ce duce la un consum de energie mai mic decât într-o instalaţie cu o putere mai mică dar cu un sistem de control neadecvat. puterile instalate specifice realizate de sisteme de iluminat eficiente energetic au fost de circa 10 W/m2. Stadtparkasse. 1994) 9. 36 . Numărul orelor de utilizare este determinat de: * prezenţa utilizatorilor în încăpere. Costul anual al iluminatului este compus din costul de capital (investiţie. * sistemul de control aplicat. La Défense. Fabricanţii de echipamente de iluminat asigură posibilitatea unor opţiuni din cele mai diverse în corpuri de iluminat şi lămpi electrice.Iluminat sustenabil 100% Lămpi şi Aparate de iluminat noi Balasturi electronice Corelare cu iluminatul natural Senzori de prezenţă 70% 50% 40% 33% 0% Figura 9.3. Calitatea iluminatului nu trebuie să fie sacrificată în interesul economiei în energie şi costuri.4. instalare) şi costuri de funcţionare (electricitate.1 Eficienţa costurilor Definirea precisă a sarcinilor iluminatului este o cerinţă iniţială pentru un iluminat economic. întreţinere) . Estimarea costurilor instalaţiilor de iluminat [după 6] 9. 450 W. fie folosind traductoare de curent..Figura 9. La Tour Elf. la nivelul anului 2010. echivalent cu 2 W/m2/100 lx. Paris. La nivelul anilor 1990. Timpul de utilizare poate să fie estimat pentru instalaţiile proiectate şi estimat pentru instalaţiile existente.

balasturi electronice Suprafeţele încăperii vopsite în culori deschise Aparate de iluminat cu cerinţe de instalare şi întreţinere reduse Figura 9.2 Criteriile unui iluminat economic Figura 9. cu proprietăţi de redare a culorii corespunzătoare Aparate de iluminat cu randament luminos ridicat Distribuţia fluxului luminos eficientă. limitarea orbirii directe Iluminat cu un cost eficient prin… Sistem adaptabil la schimbarea cerinţelor de iluminat Balasturi electromagnetice cu pierderi reduse.Urbanizare sustenabilă Lămpi cu eficacitate luminoasă ridicată.3 Costul anual al iluminatului 37 .

asigurând aceeaşi calitate a iluminării. Ce se înţelege prin termenul “analiza economică a iluminatului”? Desigur că suntem interesaţi în astfel de lucruri ca costul echipamentului. înlocuire a lămpilor şi a componentelor defecte. curăţire. dar acestea sunt mai dificil de cuantificat. măsurarea iluminărilor). mai întâi se însumează toate costurile iniţiale şi apoi se evaluează beneficiile care includ economiile de energie şi costurile de întreţinere mai reduse. Considerente economice Îmbunătăţirile privind eficienţa energetică au un cost iniţial uneori apreciabil. O instalaţie de iluminat va asigura lumina necesară dimineaţa devreme. dar esenţa 38 . şi costuri pentru comisionari (controale de verificare şi reglare. dispozitive de control şi conducte electrice). costul extragerii căldurii generate de iluminat şi alte asemenea.2. Întrebarea este dacă economia va justifica cheltuiala iniţială? Pentru a putea răspund la această întrebare. Costurile se includ în două categorii:  costuri iniţiale care cuprind: costuri de echipament (lămpi şi corpuri de iluminat. de întreţinere şi de înlocuire a lămpilor. cum ar fi creşterea productivităţii. Îmbunătăţirile în iluminat pot conduce şi la alte beneficii. dar conduc spre reducerea costurilor energetice viitoare. Beneficiile constau în costuri mai reduse de energie.  costuri de exploatare care cuprind costuri de energie.4. costuri de instalare costurile de energie asociate producerii luminii. testarea circuitelor.Iluminat sustenabil Diferite sisteme de iluminat.1): 9. costuri de instalare (manoperă de construcţie şi reţele electrice). dar va rămâne în funcţiune şi în cursul zilei. Toate acestea joacă un anumit rol în analiză. când lumina naturală în încăpere este suficentă. pot fi comparate aplicând formula de mai jos .(9. Instalarea unui sistem automat de control care să deconecteze iluminatul va costa o anumita sumă dar va micşora costurile de exploatare. micşorarea sarcinii de climatizare.

atunci am putea alege lampa A pe baza comparaţiei costului per lumen (A = 0. nu este analizat fluxul luminos util. Există întotdeauna mai multe soluţii de rezolvare a unei probleme de iluminat . informative.00. costul este determinat în mii lei/milioane lumeniore. ea presupune implicit fie că (1) sistemele comparate sunt capabile să asigure exact cantitatea de lumină necesară. iar B = 0. fără utilizarea calculatorului şi a unor programe speciale. în mii lei per milioane lumeni-ore.puterea absorbită medie a lămpii (lampă+pierderi). Decizia de folosire a analizei de nivel primar poate fi luată în termenii întrebării “Care este costul unui răspuns greşit?”. Q .în mod simplist.125 cent/lumen). chiar dacă prezintă o eficacitate luminoasă mai redusă? Care din trei sisteme asigură cele mai mari beneficii economice? 9. O evaluare de bază a valorii iluminatului a fost dezvoltată folosind ideea de cost pe unitate de lumină emisă. h . Fireşte.12 cent/lumen comparativ cu B = 0.2) unde: U1 este unitatea de cost-al-luminii pentru o lampă. Dacă acesta nu este semnificativ. în mii de ore. Dacă lampa A produce 1000 lumeni iar lampa B doar 800 lumeni. ecuaţia (9.fluxul luminos mediu al lămpii. Această ecuaţie nu conţine informaţii privind corpurile de iluminat în care sunt introduse lămpile. Aceasta din cauză că nu sunt luate în consierare unele aspecte importante precum valoarea în timp a banilor. denumit tradiţional “cost al luminii”. durata de viaţă şi costul lămpii a fost evidenţiată încă de la începuturile iluminatului. referitoare la compararea lămpilor şi nu a ansamblului lampă/corp de iluminat. (a) Costul luminii Cea mai simplistă analiză economică constă în a compara costurile iniţiale şi a cumpăra produsul cel mai ieftin. atunci aceasta este o analiză suficentă. Dar lampa A ar putea să aibă o durată de viaţă de 1000 ore comparativ cu cele 1200 ore ale lămpii B. în lei.4. De aceea.Urbanizare sustenabilă analizei economice este aceea că reprezintă o unealtă pentru a ne ajuta să luăm o decizie şi să ne formăm o opinie. şi astfel va fi utilă efectuarea unui calcul mai rafinat .preţul lămpii. dacă acesta este important. De asemenea. Unii utilizatori susţin că aceste analize simple sunt utile pentru eliminarea unor variante în fazele iniţiale de evaluare a proiectării instalaţiei de iluminat. Din cauza valorii scăzute a unităţii de măsură a fluxului luminos.costul energiei. fie că (2) orice creştere (descreştere) a 39 . A = 0. dacă lampa A costă $1. în general capabile de a fi calculate “din mână”. R .costul manoperei de înlocuire a unei lămpi.20 şi lampa B costă $1. P . în lei.2) este folosită doar în analize preliminare. Dacă lămpile sunt identice în serviciul pe care-l asigură. eforturile minime cerute de aceste tehnici vor asigura şi informaţii minime. atunci sunt necesare metode de analiză mai evoluate. efectul taxelor. în lumeni. în lei per kWh. W .2) este cea mai simplă formulare a costului luminii: U1=[(P+h)/L+(W·R)]/Q (9. şi este foarte probabil ca aceste informaţii să producă confuzie sau chiar să fie eronate. Ecuaţia (9.3 Metode de analiză simple O analiză de nivel primar utilizează metode simple. în watt. vom cumpăra lampa B.care este cea mai ieftină? Poate sursa A să fie preferată în favoarea sursei B. Necesitatea de a lua în considerare simultan fluxul luminos emis. atunci metodele simple sunt folositoare. influenţele sistemului de iluminat asupra costului altor sisteme de instalaţii. Astfel. Pe lângă neajunsul că această metodă nu ţine cont de valoarea în timp a banilor. ci doar cel emis de lampă. Pe parcursul derulării procesului de evaluare câmpul decizional se îngustează şi devin necesare metode mai riguroase de analiză.104 cent/(1000 lumeni ore). L .12 cent/(1000 lumeni ore).durata de viaţă medie a lămpii.

Calculele fotometrice stabilesc necesarul de aparate de iluminat pentru asigurarea a 500 lx pe suprafaţa de lucru 3. indiferent de tipul lor. deşi costul luminii a indicat aparatul A ca fiind mai ieftin.3 aparate de tipul B. în cazul aparatului A se va obţine o iluminare mai mare şi se va consuma o energie suplimentară faţă de cea necesară. dacă un sistem de iluminat economiseşte 2000 lei/an şi necesită o investiţie iniţială de 10.000 lei.3) Investiţia suplimentară este cea necesară înlocuirii sistemului existent cu unul nou. (b) Metoda Costului Anual Acest model asociază fiecărui sistem de iluminat un cost anual echivalent.4. prin folosirea a patru aparate în loc de cele 3. metoda este aplicată uzual pentru primul caz. (9.4) Astfel.6 necesare avantajul eficienţei este pierdut şi ipoteza (1) este violată. Din considerente practice. De exemplu. Pentru a obţine valoarea costului se însumează toate cheltuielile anuale . rata simplă este de 2/10 sau 20% (durata de recuperare de 5 ani). să presupunem că datorită faptului că A are o eficacitate superioară.6 aparate de tipul A. costul luminii pentru A este mai ieftin decât pentru B. el trebuie să fie convins de beneficiul pe care îl aduce acest cost. (a) Analiza fluxurilor băneşti actualizate Considerarea valorii în timp a banilor este dificilă în analizele economice ale 40 . o investiţie de 2000 lei pentru un sistem de iluminat cu durata de viaţă de 20 ani va avea un cost anual echivalent de 100 lei). (9. Astfel.de întreţinere. Focalizarea analizei pe o singură componentă a sistemului de iluminat – sursa de lumină (lampa. 9. Ce se poate spune despre ipoteza (2)? Beneficiile viitoare determinate de lumina excedentară sunt egale sau superioare costurilor suplimentare? Nu dispunem pe moment de măsurători obiective pentru a fi în măsură să dăm un răspuns. definită ca raport între costul iniţial al unui sistem de iluminat şi economiile anuale obţinute: Dr=I/A = investiţia suplimentară/economia anuală. Prin aceasta. corpul de iluminat) . să considerăm două tipuri de aparate de iluminat A şi B. Putem doar afirma că dacă proprietarul instalaţiei de iluminat trebuie să plătească pentru o lumină excedentară. modern sau este calculată ca diferenţa între investiţiile a două variante proiectate pentru o anumită aplicaţie. Analiza economică trebuie să cuprindă întregul sistem de iluminat. (c) Durata de Recuperare Care este perioada de timp în care se recuperează o investiţie? Cel mai simplu răspuns la această întrebare este dat de Durata de Recuperare. (d) Rata simplă de revenire Acest termen reprezintă inversul duratei de recuperare: RSR=A/I = economia anuală/investiţia suplimentară.poate să conducă la informaţii eronate.Iluminat sustenabil iluminării peste (sub) valoarea prescrisă este asociată unei creşteri (descreşteri) cuantificabile a beneficiilor aduse proprietarului de respectivele sisteme de iluminat. Chiar dacă costul iniţial pentru A este mai mare decât pentru B. respectiv 4. energetice şi cheltuielile echivalente . În compararea mai multor variante. se vor instala patru aparate de iluminat .investiţiile şi toate cheltuielile singulare raportate la durata de utilizare a sistemului (de exemplu. va fi preferată cea cu costul anual minim. iar în cazul aparatului B.4 Metode avansate Defectul major al metodelor de analiză primare (simple) constă în omisiunea lor de a considera valoarea în timp a banilor. având aceleaşi costuri de exploatare. o iluminare mai redusă şi un consum de energie inferior.

7) sunt echivalente. lămpi.valoarea prezentă (actualizată). balasturi. valoarea economiilor şi altele. dispozitive de control Alte Costuri Asigurare Taxe Valori Recuperate Câştiguri din vânzarea echipamentului Costul vânzării sau închirierii echipamentului 41 . utilaje de montaj la înălţime Conductoare. costurile energetice. PV=FVn/(1+n)n (9. la fel ca şi potrivirea în timp a costurilor asociate. determinate de impactul sistemelor de iluminat asupra altor sisteme de instalaţii instalaţia de încălzire-climatizare. balasturi. indiferent de data la care a fost cheltuită. Într-o analiză a valorii prezente a unor sisteme de iluminat alternative este imperios necesar să fie cuantificate toate fluxurile de bani (cheletuieli. fotocelule Taxe de vânzare Manopera de instalare a sistemului de iluminat Cheltuieli de proiectare Efecte suplimentare în echipamentul de climatizare Costuri de Energie Costul energiei în iluminat Taxa de putere pentru vârful de sarcină Efectul lămpilor în costul energiei de climatizare Costuri de Lămpi de înlocuire şi manopera Întreţinere Materiale de curăţire şi manopera Înlocuirea componentelor defecte sau distruse . ceea ce le conferă o aceeaşi bază de analiză. O analiză a fluxurilor băneşti actualizate utilizată în mod obişnuit este cea denumită valoare prezentă. Diferitele tipuri de lămpi au durate de viaţă diferite. Sunt însă unele costuri mai subtile. toate fluxurile de bani de-a lungul duratei de viaţă a sistemului de iluminat sunt actualizate (reduse. reflectoare. Fluxurile de bani sunt însumate pentru un sistem şi apoi valorile obţinute pentru diferitele sisteme analizate pot fi comparate între ele. Tabel 9.6). Găsirea valorii actualizate a unei sume viitoare folosind ecuaţia (9.7). beneficii. raportate) la momentul prezent. i . întreruptoare. Ecuaţiile (9. Cele mai multe dintre fluxurile de bani sunt evidente şi nu pot fi omise: costul iniţial al echipamentului. PV . va fi preferată varianta cu valoarea minimă. senzori de prezenţă. Termenii ecuaţiilor de mai jos realizează acest lucru: FVn=PV·(1+i)n (9. în timp ce în alt sistem.rata de interes (dobânda).. Programele de întreţinere sunt şi ele diferite. stâlpi. În Tabelul 9. În analiza fluxurilor băneşti actualizate.5) . orice sumă poate fi comparată cu alta. după 15 ani. balastul trebuie să fie înlocuit în al zecelea an după instalare. economii) pe care le implică implementarea acestor sisteme. (9. 1/n i=(FVn/PV) – 1 (9. astfel încât costurile de înlocuire trebuie considerate la durate de timp diferite.5) este cunoscută sub numele de actualizare (discontare). conducte Dispozitive de control.. În mod firesc.Urbanizare sustenabilă unor sisteme de iluminat datorită faptului că diverse acţiuni se petrec la momente diferite în funcţionarea acestor sisteme. costurile de înlocuire a lămpilor. Într-un sistem. difuzoare.lentile.1 sunt prezentate componentele unei analize a costurilor actualizate. Ceea ce devine necesar este o echivalare a efectelor în timp ale diferitelor costuri în cursul duratei de viaţă ale unui sistem de iluminat. regulatoare.1 Componentele unei analize de economisire a costurilor Costuri Iniţiale Aparate de iluminat. FV . iluminatul natural/instalaţia de încălzire.valoarea viitoare.5). fiind raportate la o bază de analiză comună (actualizate la momentul efectuării analizei).

Iluminat sustenabil (b) Valoarea prezentă netă O îmbunătăţire a evaluării obţinute prin durata de recuperare constă în considerarea valorii actualizate a economiilor anuale.10) Valoarea prezentă netă. Factorul de actualizare.8) unde: R este rata de revenire (interes. toate costurile şi beneficiile într-o perioadă sunt incluse în aceeaşi modalitate în calcule. mai puţin costul iniţial al investiţiei.anul considerat.9) Valoarea prezentă . Factorul de actualizare cumulat. prin actualizarea cu rata de revenire a investiţiei. f.PV . NPV. astfel că economia este mai valoroasă decât investiţia iniţială. 42 . notată şi cu i) (< 1) şi m . dobândă. a unei investiţii este valoarea prezentă a venitului sau economiei. O investiţie eficientă din punctul de vedere al costului are un NPV pozitiv.a economiei anuale este determinată prin: PV=economia anuală  c (9. Un leu de astăzi valorează mai mult decât un leu de mâine (dacă se face abstracţie de rata inflaţiei). În practică. pentru un an este dat de relaţia f  1 (1  R)m (9. Aceasta este o evaluare financiară uzuală care foloseşte tabele cu factori de actualizare anuale cât şi multianuale. Banii sunt mai valoroşi astăzi decât în viitor pentru că ei pot fi investiţi spre a produce beneficii şi o sumă mai mare în viitor. peste n ani este dat de: 1  (1  R)  n c R (9. Este posibil să se calculeze care economii viitoare sunt mai valoroase astăzi. c.

b) pe casa scărilor în aşa fel încât fiecare rampă să primească iluminat direct. d) semnalizări obligatorii pentru ieşire sau siguranţă. dacă nu sunt pe căile de evacuare sau în zone deschise. e) la fiecare schimbare de direcţie. h) la fiecare post de prim ajutor. f) la fiecare intersecţie de coridoare.cf SR EN 1838-2011 Iluminat de siguranţă Iluminat de siguranţă de evacuare Iluminat pentru continuarea lucrului Iluminat căi de evacuare Iluminat anti-panică Iluminat zone de risc mărit Figura 9. c). h) sau i) se acceptă montarea aparatelor de iluminat cu abatere ± 2 m măsurată orizontal.Urbanizare sustenabilă 9. Aparatele de iluminat localizate la punctele h) sau i). Aparatelor de iluminat de siguranţă pentru evacuare vor fi poziţionate astfel: a) la fiecare uşă de ieşire utilizată în caz de urgenţă. c) la fiecare shimbare de nivel. dispecerate).3 Tipuri de iluminat de siguranţă Iluminatul de siguranţă este utilizat atunci când iluminatul normal nu funcţionează (întreruperea alimenării cu energie electrică. Ilumiatul anti-panică este de tip direct. dar trebuie orientat şi către orice obstrucţie situată până la 2 m înălţime. Iluminatul pentru continuarea lucrului permite prelungirea activităţilor şi după întreruperea alimentării normale. incendiu) şi este alimentat din altă sursă de energie (baterie centrală sau locală de acumulatoare. În cazurile b).lămpile vor avea un indice de redare al culorilor mai mare de 40. Iluminatul căilor de evacuare asigură evacuarea în condiţii de siguranţă a unei locaţii prin furnizarea condiţiilor vizuale corespunzătoare şi a căii celei mai scurte pentru părăsirea locaţiei. vor asigura un nivel de iluminare pe pardoseală de minimum 5 lx. către planul de lucru. grup Diesel) decât iluminatul normal. g) la ieşirea finală şi în afara clădirii într-un loc de adunare în siguranţă. în condiţii aproximativ neschimbate (săli de operaţie. 43 . precum şi identificarea şi utilizarea echipamentului contra incendiilor şi de prim-ajutor. Iluminatul contra panicii trebuie să reducă riscul instalării panicii şi să permită mişcarea în siguranţă a oamenilor către căile de evacuare. Iluminatul de siguranţă de evacuare asigură evacuarea persoanelor dintr-o locaţie în cazul întreruperii iluminatului normal. g). NOTĂ.5 Iluminat de siguranţă . Iluminatul zonelor de risc mărit contribuie la siguranţa persoanelor implicate în situaţii potenţial periculoase şi permite efectuarea procedurilor de închidere care sunt importante pentru siguranţa celorlalţi ocupanţi. Cerinţe pentru aparatele de iluminat de siguranţă: . i) la fiecare echipament contra incendiilor şi la punctele de apel în caz de incendiu.

5 lx pentru iluminatul contra panicii. distanţa maximă de observare va fi de 2000 cm. dar nu mai mic de 15 lx.5 W.în funcţie tot timpul . Prevederea cheie este cea de dinainte . În marea majoritate se utilizează aparate de iluminat de evacuare iluminate din interior. Standardul nu prevede sisteme de iluminat menţinut (maintained) .sau ne-menţinut (non-maintained) . IEŞIRE) Figură 9.nivelul de iluminare va ajunge la 50% din cel cerut în maximum 5 s şi la 100% până în 60 s – uşor de obţinut în cazul LED-urilor. Pentru un aparat cu înălţimea de 10 cm. ca în versiunile precedente.Iluminat sustenabil . Motivaţia ar fi încurajarea utilizării sistemului ne-menţinut pentru economia de energie electrică. imposibil în cazul lămpilor cu descărcări şi de analizat în cazul lămpilor fluorescente cu balast electronic. 44 . Pentru aparatele de iluminat se vor folosi pictograme. în acord cu normele europene (nu semnalizări EXIT.factor de distanţă (Z este o constantă: 100 pentru semne iluminate din exterior şi 200 pentru semne iluminate din interior). Cea mai des utilizată soluţie până acum erau aparatele de iluminat de evacuare cu lămpi fluorescente de 8 W (10 W putere instalată în cazul balasturilor electronice). el nu trebuie să fie montat mai sus de un unghi de 20⁰ faţă de orizontala vederii.nivelul de iluminare va ajunge la 50% din cel cerut în maximum 5 s şi la 100% până în 60s.11) unde: l este distanţa de observare. adică 20 m) Pentru ca un aparat de iluminat de evacuare să fie vizibil. .raportul dintre nivelul de iluminare maxim şi cel minim nu va fi mai mare de 40:1. h . (9. Z .com) Aparatele de iluminat de evacuare iluminate din interior sunt mai vizibile decât cele iluminate din exterior.înălţimea semnului.în cazul iluminatului de siguranţă pentru zone cu risc mărit.zumtobel. . dar care sunt înlocuite cu succes de LED-uri cu puteri cuprinse între 1 W şi 6.se aprinde doar în caz de întrerupere a alimentării -. nivelul de iluminare va fi de 10% din cel normal. iar distanţa maximă de vizibilitate se determină cu relaţia l = Z ∙ h. .3 Exemplu de aparat de iluminat de siguranţă de evacuare (www.nivelul de iluminare nu va fi mai mic de 1 lx pe mijlocul căii de evacuare şi de 0.

Urbanizare sustenabilă 10. Securitatea cetăţenilor unui oraş este mai mare în locurile în care iluminatul urban este realizat corespunzător (întunericul favorizează agresiunile asupra persoanelor). acest lucru fiind demonstrat prin studii realizate de specialişti din diferite ţări. Până în anul 1989. cât şi în exteriorul acestora. prin utilizarea unor aparate de iluminat specifice. În ceea ce priveşte dimensionarea circuitelor electrice pentru iluminat exterior. În lipsa luminii naturale. care constituie obiect de studiu şi cercetare pentru oamenii de ştiinţă din ţară şi străinătate. Într-un oraş modern. poziţia pe care o ocupa iluminatul artificial în viaţa sociala. în primul rând. Deasemenea. Pentru dimensionarea instalaţiilor de iluminat. În tehnica iluminatului. soluţiile luminotehnice adoptate pentru arterele de circulaţie erau tipizate. acesta poate constitui un punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori. 10. are efecte benefice. Acesta este un subiect interesant din punct de vedere practic.1. ceea ce duce la dezvoltarea turismului. iar sistemele de iluminat decorativ. continuarea activităţii oamenilor este facilitată de existenţa iluminatului artificial. atât în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea cetăţenilor oraşului. de-a lungul timpului. Clase de iluminat O clasă de iluminat este definită printr-un set de cerinţe fotometrice axate pe necesităţile vizuale ale unor utilizatori de drumuri. un loc aparte îl ocupă iluminatul urban datorită implicaţiilor pe care le are în viaţa citadină. este necesară reducerea consumurilor de energie electrică în instalaţia de iluminat prin găsirea unor soluţii eficiente care să realizeze un iluminat economic în condiţii de confort acceptabil din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Scopul introducerii claselor de iluminat este de a facilita 45 . După anul 1989. astfel încât pierderile de tensiune pe tronsoane să nu depăşească nivelul maxim admisibil. se va efectua dimensionarea cablurilor prin alegerea optimă a secţiunii conductoarelor. spirituală şi economică a ţării a fost reconsiderată. Siguranţa cetăţenilor implică reducerea numărului de accidente de circulaţie pe timpul nopţii. în anumite zone ale drumului şi anumite condiţii de mediu. cât şi sub aspect economic. recomandate prin cele mai recente publicaţii de către CIE. asigură confortul luminos al conducătorilor auto şi pietonilor. Proiectarea unui sistem de iluminat exterior pentru o localitate. Iluminatul urban. ILUMINAT EXTERIOR Lumina naturală şi artificială sunt acele componente ale vieţii fără de care existenţa şi evoluţia omului nu ar fi posibilă. Deoarece sistemele de iluminat conduc la apariţia de perturbaţii în reţeaua de alimentare. având un suport teoretic bine definit. fără un control calitativ şi cantitativ al acestora. practic. Acest lucru se poate realiza. caracterizate de o distribuţie optimă a intensităţii luminoase şi a utilizării eficiente a energiei electrice. prin punerea în valoare a ansamblurilor arhitecturale folosind tehnica iluminatului. nu existau. performante. destinate iluminatul rutier. atât pentru partea carosabilă cât şi pentru trotuar. trebuiesc luate măsuri necesare pentru limitarea nivelului acestora. corespunzător realizat. atât în interiorul clădirilor. trebuie realizat calculul luminotehnic care să corespundă cu anumite limite privind criteriile de calitate obiective. care pot afecta calitatea energiei livrată altor consumatori din zonă. în iluminatul urban din România. făcându-se remarcată o mai mare preocupare a autorităţilor locale şi centrale faţă de acest domeniu.

4.Iluminat sustenabil dezvoltarea şi utilizarea produselor şi serviciilor de iluminat rutier în ţările membre CEN. Clasele CE sunt. ME 1. Clasele ES sunt clase complementare în cazurile în care este necesar iluminatul public pentru identificarea persoanelor sau obiectelor şi pe zonele de drum cu risc de criminalitate mai mare decât normal. zonele de schimb. Celelalte clase sunt organizate în acelaşi fel. drumuri rezidenţiale. G. G. G. străzi pietonale. nocturn şi al cantităţii de lumină emisă în direcţii în care nu este nici necesară şi nici de dorit. 0.6 . dar pentru zone aglomerate. climă şi alte condiţii. intersecţiile de drumuri de o anumită complexitate. 46 . Clasele S şi A reflectă diverse priorităţi pentru iluminatul drumului.5 şi G. de asemenea. Clasele S şi A sunt destinate pietonilor şi biciclişti lor pentru drumurile pietonale şi pistele de biciclete. prin iluminare. Clasele ME prezintă cerinţe din ce în ce mai mari.. ME 5.3. parcări. Clasele de iluminat au fost definite luându-se în consideraţie standardele de iluminat rutier din aceste ţări. în principal. Scopul este de a indica problemele care pot fi incluse în specificaţiile de ofertare sau similare.4. benzi de urgenţă şi alte zone de drum separate sau de-a lungul părţii carosabile a unei şosele. Astfel. unele clase şi subclase de iluminat reflectă anumite situaţii şi abordări naţionale bazate pe tradiţie.2. Totuşi. pentru zonele rutiere luminate în beneficiul pietonilor şi al bicicliştilor.5 şi 06 sunt destinate.3. Clasele de intensitate luminoasă pentru limitarea orbirii fiziologice/incapacitate şi controlul luminii indezirabile G. în timp ce clasele CE.2. IIuminatul local al pasajelor pietonale are scopul de a atrage atenţia conducătorilor auto asupra prezenţei trecerii de pietoni şi de a lumina pietonii care se află în zona sau pe trecerea de pietoni. 0. şi pentru drumurile rezidenţiale care permit viteze de condus medii către crescute.1. curtea şcolii. 0. Clasele Ev sunt clase complementare pentru situaţiile în care trebuie văzute suprafeţele verticale în zonele de drum cum sunt punctele de plată. în ordinea ME 6. formând paliere ale nivelului de iluminat măsurate. G. Cerinţele claselor de iluminat reflectă categoria utilizatorului de drum sau tipul de zonă a drumului. ţinându-se la armonizarea cerinţelor acolo unde este posibil. Aceste clase se aplică şi în cazul pietonilor şi biciclişti lor. clasele ME se bazează pe luminanţa suprafeţei drumului. Utilizarea claselor G se menţionează pentru zonele de conflict şi pentru elementele legate de aspect şi de mediu. Aspectele de mediu ale iluminatului public sunt abordate în termenii iluminatului diurn. Termeni şi definiţii Luminanţa medie a suprafeţei de drum (a părţii carosabile a unui drum) -valoarea medie a luminanţei pe suprafaţa de drum carosabil. sensurile giratorii şi zonele în care se stă la coadă. Clasele indicilor de orbire pentru limitarea orbirii fiziologice de disconfort 0. astfel încât palierele lor se întrepătrund. iar în unele ţări. S şi A se bazează pe iluminarea zonei de drum.. . de exemplu. cum sunt străzile comerciale. Clasele ES se bazează pe iluminarea semicilindrică. 0. Clasele ME sunt destinate şoferilor de vehicule motorizate pentru utilizatorii de trafic rutier. atunci când este cazul.. iar clasele EV se bazează pe iluminarea în plan vertical. 10.1.2. destinate şoferilor de vehicule motorizate.0. 0.

nivelul proiectat redus printr-un factor de depreciere. Iluminarea semi-cilindrică minimă (pe un plan deasupra suprafeţei drumului) iluminarea semi-cilindrică cea mai scăzută pe un plan la înălţimea de 1. Iluminarea medie (pe suprafaţa drumului) . Clasele de iluminat ME/MEW Clasele ME şi MEW din Tabelele 10. proprietăţilor de reflexie ale suprafeţelor de drum şi ale condiţiilor geometrice de 47 .Urbanizare sustenabilă Uniformitatea longitudinală (Iuminanţa suprafeţei de drum pe o bandă de circulaţie) . indicele de creştere a pragului orbirii (TI). Uniformitatea longitudinală (a luminanţei suprafeţei unei părţi carosabile) uniformitatea longitudinală cea mai scăzută a tuturor benzilor de circulaţie ale carosabilului.3. Raportul de continuitate (al iluminării părţii carosabile a unui drum) . IIuminarea semisferică medie (pe suprafaţa drumului) .iluminarea semisferică medie pe suprafaţa drumului.raportul dintre valoarea cea mai scăzută şi valoarea medie.cea mal scăzută iluminare de pe suprafaţa drumului. al iluminării emisferice medii. al iluminării semicilindrice minime sau al iluminării minime în plan vertical) . al iluminării medii sau minime a suprafeţei drumului.fluxul luminos al unei semisfere de mici dimensiuni cu baza orizontală divizată de suprafaţa emisferei. Iluminarea semisferică (într-un punct al suprafeţei drumului) . Luminanţa suprafeţei de drum este rezultatul iluminării suprafeţei de drum.valoarea medie a iluminării orizontale pe suprafaţa drumului. raportul de continuitate (SR) trebuie să fie calculate şi măsurate conform EN 13201-3 şi EN 13201-4. Luminanţa medie a suprafeţei drumului (L).iluminarea pe un plan vertical. Iluminarea minimă pe un plan vertical (pe un plan deasupra suprafeţei drumului) cea mai scăzută iluminare în plan vertical pe un plan la o înălţime specificată deasupra suprafeţei drumului. 10. uniformitatea totală a luminanţei (Ua). direcţia normalei pe zona plană din spatele semi-cilindrului trebuie să fie direcţia de orientare a semi-cilindrului. Uniformitatea generală (a luminanţei suprafeţei drumului. uniformitatea longitudinală a luminanţei (UI).1b sunt destinate şoferilor de autovehicule pe drumurile cu trafic la viteze de rulare medii sau ridicate. Indice de creştere a pragului orbirii (TI) . Iluminarea semi-cilindrică (într-un punct) .raportul dintre iluminarea medie pe benzi situate în exteriorul marginilor carosabilului şoselei şi iluminarea medie pe benzi situate în interiorul acestor margini. Nivelul menţinut (al luminanţei medii a suprafeţei drumului.1a şi 10. a iluminării suprafeţei drumului sau a iluminării emisferice) .5 m deasupra suprafeţei drumului Iluminarea în plan vertical (într-un punct) .fluxul luminos total care cade pe o suprafaţă curbă a unui cilindru de dimensiuni foarte mici divizat de suprafaţa curbă a semi-cilindrului. Iluminarea minimă (pe suprafaţa drumului) .măsurarea pierderii vizibilităţii provocate de orbirea fiziologică/de disconfort de la aparatele de iluminat ale instalatiei de iluminat public.raportul dintre luminanţa cea mai scăzută şi cea mai ridicată a suprafeţei drumului pe axa centrală a unei benzi de circulaţie.

Lămpile cu vapori de sodiu cu presiune scăzută şi tuburile fluorescente sunt considerate. Cerinţele pentru raportul de continuitate (SR) se aplică numai acolo unde nu există zone de trafic cu cerinţe proprii pentru zonele adiacente părţii carosabile. Uniformitatea longitudinală (Ul) asigură o măsură a evidenţierii repetării modelului zonelor luminoase şi întunecoase de-a lungul drumului.Iluminat sustenabil observare. pentru conducători auto care au o vizibilitate a drumului între 60 m şi 180 m. care includ pasaje pietonale. care depinde de tipul aparatelor de iluminat. în general. Uniformitatea totală (Ua) măsoară. lluminatul limitat ia partea carosabilă este inadecvat pentru evidenţierea zonelor din vecinătatea drumului şi utilizatorilor de lângă bordură. Convenţiile sunt date în standardele EN 13201-3 şi EN 13201-4. Tabelul 10. de lămpi şi de situaţia geometrică. deşi iluminatul public îmbunătăţeşte conditiile de vizibilitate. nota de subsol „a” de la Tabelul 10.1a şi nota de la subsol „b” de la Tabelul 10. Indicele de creştere a pragului de orbire (TI) indică faptul că.1b permit valori mai mari.1a Clasele de iluminat ME Luminanţa medie (L) reflectă nivelul general al luminanţei la care conduce şoferul. provoacă şi strălucire cauzatoare de disconfort. obiecte şi alţi utilizatori ai drumului. piste de biciclete sau benzi de urgenţă. Pentru aceste lămpi şi aparate de iluminat care oferă o luminanţă mai scăzută sau echivalentă. variaţia luminanţelor şi indică căt de bine serveşte suprafaţa drumului drept fundal pentru marcajele rutiere. în mod obişnuit ca fiind lămpi cu luminanţă scăzută. 48 . Se referă la condiţiile de vizibilitate de-a lungul unor porţiuni neîntrerupte de drum.

2 poate include numai partea carosabilă.2 sunt destinate conducătorilor de autovehicule şi altor utilizatori de drumuri din zonele aglomerate. atunci când se pot evalua valorile TI pentru toate combinaţiile relevante ale direcţiilor şi poziţiilor observatorului. G. Suprafaţa drumului pentru care se aplică cerinţele din Tabelul 10. se poate aplica valoarea TI din Tabelul 10.4. În mod alternativ. G. Clasele CE se pot aplica.2.6.5 sau G.1.1 b. de asemenea. 10.1a. intersecţiile de drumuri de o anumită complexitate. zonele de aşteptare la coadă. sensurile giratorii.1b Clasele de iluminat MEW Notă . 49 .4. suprafaţa drumului este uscată sau umedă pe o perioadă semnificativă de întuneric. zonelor pentru pietoni şi biciclişti. Limitarea orbirii poate fi obţinută prin alegerea aparatelor de iluminat în conformitate cu clasele G.Urbanizare sustenabilă Tabelul 10. G. ca de exemplu. cum sunt străzile comerciale. G. pasajele subterane.În unele ţări. Pentru anumite condiţii de umezeală. se pot aplica cerinţe suplimentare pentru uniformitatea totală (Uo) pentru a evita o degradare importanta a performanţelor pe perioadele de umiditate. În acest caz se utilizează Tabelul 10. Iluminarea medie şi uniformitatea generală a iluminării (Ua) trebuie să fie calculate şi măsurate conform EN 13201-3 şi EN 13201-4. atunci când se aplică cerinţe diferite pentru iluminatul adecvat al altor suprafeţe de drum pentru pietoni şi biciclişti sau poate include şi alte suprafeţe ale drumului.3. Clase de iluminat CE Clasele CE din Tabelul 10.

curţilor şcolilor. Clasele EV sunt clase suplimentare în situaţiile în care trebuie să fie văzute suprafeţe verticale. locurilor de parcare. Iluminarea medie. uniformitatea generală a iluminării semisferice. 50 . 10. A-. ES. Simultan. Suprafeţele de drum la care se aplică cerinţele includ toate suprafeţele de drum. iluminarea semisferică medie. drumurile pietonale şi pistele pentru biciclete. Aceasta se poate întâmpla atunci când distanţele de vedere sunt mai mici de 60 m şi când unele poziţii ale observatorului sunt relevante. străzilor pietonale. cum sunt suprafaţa carosabilă a drumurilor rezidenţiale şi scuarurile dintre benzile de circulaţie. iluminarea semi-cilindrică minimă şi iluminarea minimă în plan vertical trebuie să fie calculate şi măsurate conform EN 13201-3 şi EN 13201-4. Clasele CE au şi alte aplicaţii pentru pietoni şi biciclişti în cazuri în care clasele S şi A nu sunt adecvate. drept clase suplimentare. intersecţiile amenajate.2 Clasele de iluminat CE Clasele CE au ca principal scop să fie utilizate atunci când convenţiile pentru calcularea luminanţei suprafeţei drumului nu se pot aplica.şi EV Clasele S sau clasele A sunt destinate pietonilor şi bicicliştilor de pe căile pietonale. benzile de urgenţă şi alte zone ale drumului care sunt separate sau merg de-a lungul carosabilului unei zone de trafic şi drumurilor rezidenţiale. Limitarea orbirii (datorate strălucirii) poate fi realizată prin selectarea mijloacelor de iluminare conform claselor. Clasele de iluminat S-.5. Clasele ES din sunt destinate. de exemplu. clasele CE sunt destinate pentru alţi utilizatori de drumuri din zone de conflict. iluminarea minimă.Iluminat sustenabil Tabelul 10. sau sunt impracticabile. zonelor pietonale în scopul reducerii criminalităţii şi eliminării sentimentului de insecuritate. benzile pentru biciclete.

aflate în blocul de măsură şi protecţie instalaţii de iluminat public.Radio Frequency Communication (RF) Un semnal radio este transmis la o frecvenţă între 864 MHz şi 2.Urbanizare sustenabilă 11.Power Line Communication (PLC). o calculator server utilizator. schimbarea culoarea luminii (în cazul iluminatului arhitectural) sau a fotometriei. În cazul LED-urilor. o automatele programabile utilizate la comanda punctelor de aprindere. Indiferent de modalitatea de comunicare utilizată pentru managementul iluminatului public trebuie să conţină următoarele componente principale: o contoarele electronice trifazate de energie electrică. Apariţia balasturilor electronice pentru lămpile cu descărcări a permis atât comunicarea cu fiecare punct luminos. Este sistemul mai modern și funcţionează în general prin reţea GSM. Sistemul include. În plus.4 GHz. cât și posibilitatea de reducere a fluxului luminos (de obicei pâna la 50%). Importanţa managementului sistemelor de iluminat exterior este dată de faptul că iluminatul public este cel mai mare consumator de energie electrică pentru un consiliu local (în Franţa este în jur de 40% din consum) cât şi de costurile mari pentru exploatare şi întreţinere pe punct luminos. iar în cazul lămpilor noi se poate reduce fluxul luminos cu 80%. montate în blocul de măsură şi protecţie instalaţii de iluminat public. pentru economie de energie electrică. de obicei. managementul sistemelor de iluminat exterior se rezuma la o discuție despre înlocuirea lămpilor defecte (înlocuire în grup versus înlocuire individuală) sau despre modalităţi de aprindere/stingere (ceas astronomic versus luxmetru). Comunicare prin radio frecvenţă . şi senzori de trafic. se poate integra şi iluminatul festiv. Un semnal modulat este transmis suprapus pe reţeaua de alimentare cu energie electrică. 51 . În prezent există două modalităţi de comunicare utilizate în management: 1. iar în funcţie de valorile de trafic se va modifica fluxul luminos. o dispozitive PLC/modemuri pentru comunicaţie la distanţă situate în blocul de măsură şi protecţie instalaţii de iluminat public. pe lângă aceste posibilităţi se adaugă aprinderea instantanee. Comunicare având ca suport reţeaua de alimentare cu energie electrică . 2. MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE ILUMINAT EXTERIOR Până acum câţiva ani. o software-ul de gestiune şi control.

staţii de autobuz.1 Obiectivele unui astfel de program Scara la care se referă programul: la nivelul întregului municipiu Cluj-Napoca. fac utilizarea ei mai confortabilă. considerând aceste tipuri de noi amenajări urbane ca având impact direct asupra calităţii vieţii. sporirea protecţiei contra vandalismului fără a compromite valoarea estetică. maximizarea confortului vizual. Aceste amenajări sunt tratate distinct la scara unui oraş sau a unui cartier. Principalele avantaje ale unui program de iluminat urban indiferent de scara la care se referă. printr-o abordare globală. Realizarea unei noi linii de tramvai sau modernizarea transportului public constituie o oportunitate pentru valorificarea spaţiului urban într-un mod optim.stare şi performanţe. iluminatul infrastructurilor joacă un rol principal. bănci) care asigură îmbunătăţirea vizibilităţii şi a lizibilităţii pentru o zonă urbană. dealuri.  Iiuminatul existent .Iluminat sustenabil 12. caracterizându-se printr-o mare diversitate de stiluri.  diferitele tipuri de utilităţi. În dezvoltarea accesibilităţii transportului urban. Un astfel de program permite realizarea unui sistem de iluminat public coerent. transformarea acestuia într-un mijloc de deplasare mai sigur şi mai confortabil. individuale la nivel de stradă sau clădire. cât şi la celelalte elemente de mobilier urban (panouri de informare. râuri. PLANUL DE AMENJARE PRIN LUMINĂ A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA Pentru a crea o strategie de iluminat a unui oraş este important să se facă o analiză minuţioasă a zonei. adesea. Acest mod de abordare este. forme sau culori. dar şi de a crea o ambianţă mai atractivă.  principalele trăsături ale arhitecturii unei zone şi diferitele tipuri de arhitecturi la scara întregului oraş.  principalii factori topologici.2 Analiza "amenajărilor" existente Prin "amenajări" ne referim atât la componentele sistemului de iluminat. cum sunt poluarea luminoasă şi consumul de energie electrică. din punct de vedere al iluminatului prin: creearea ambianţei. de a vedea în ce mod oraşul este perceput de locuitoriiutilizatorii-cetăţenii săi. pot fi rezumate astfel:  siguranţa locuitorilor  armonizarea vizuală a diferitelor componente nocturne ale unui oraş  creearea unei identităţi coerente pe timpul nopţii  minimizarea poluării luminoase  stimularea economiei de energie electrică în iluminat  reducerea costurilor de întreţinere 12. privit ca o cale de a controla mai bine aspectele de mediu. în locul tratării ad-hoc. 12. prin limitarea proliferării punctelor luminoase pentru a nu perturba peisajul urban. 52 . Următoarele elemente sunt determinante în conceperea programului de iluminat:  principalele porţi de intrare în oraş şi înspre/dinspre zona centrală.

confruntarea dintre viaţa diurnă şi cea de noapte. referitor la: ambianţe dominante. nivelul de iluminare.3. Tabelul 12. Analiza formală  a mobilierului urban existent: tip. inventarierea şi clasificarea.Urbanizare sustenabilă Chiar dacă tema preocupării noastre este cea a iluminatului. zone industriale Zone comerciale turistice Parcuri. …. tratat ca o componentă a proiectelor de dezvoltare urbană de durată a zonei respective. Obiective şi intenţii Programul de iluminat trebuie să se constituie sub forma unui document cadru. dar şi a zonelor de agrement şi relaxare din perspectiva confortului vizual.1 Necesarul de lumină pentru diferite zone şi obiective rutiere NECESARUL DE LUMINĂ pentru DIFERITE ZONE ŞI OBIECTIVE URBANE Siguranţă Securitate Orientare Reclamă Identitate Ambient Divertisment Trafic rutier Străzi rezidenţiale Parcări.  a sistemului de iluminat existent: tip.  determinarea locurilor în care iluminatul public poate avea incidenţe nefaste asupra spaţiului privat sau invers. Fazele proiectului 1. 53 . grădini publice Arhitectură. Analiza sensibilităţii (sociologice)  analiza comportamentului şi sentimentelor utilizatorilor pentru a deduce impactul psihologic al iluminatului asupra acestora.. studiul şi analiza facturii de electricitate. a orientării. monumente *** * * * * * *** *** ** ** ** * * * * * * ** * ** * * ** * *** ** *** ** * ** * * 12. raportarea la clădiri simbol. Sinteza şi confruntarea rezultatelor permite identificarea potenţialului zonei urbane sau a oraşului însuşi şi determinarea priorităţilor de intervenţie. care:  fixează obiectivele şi intenţiile. …. al lizibilităţii. percepţia vizuală diurnă şi nocturnă. stil. observaţii de natură tehnică. în consecinţă. stil culori. percepţii. culori. acesta ar trebui privit ca element de mobilier urban şi. Analiza tehnică  starea elementelor sistemului de iluminat la faţa locului: releveul stării acestuia.  detectarea zonelor de risc pentru locuitori din punct de vedere al siguranţei lor ca participanţi la trafic.

Iluminat sustenabil  ghidează şi încadrează proiectele ulterioare;  este un instrument de dialog şi comunicare între actori şi cu cetăţenii.

Figura 12.1. Ierarhizarea căilor de circulaţie în funcţie de densitatea traficului şi importanţa lor pentru comunitate

Obiectivele Precizează care este identitatea nocturnă care se doreşte să se dea aşezării urbane, dar şi posibilităţile bugetare. Planifică amenajarea şi dezvoltarea teritorială din punct de vedere al iluminatului public, din perspectiva dezvoltării durabile. Intenţiile Care sunt intenţiile precise pentru satisfacerea obiectivelor. Precizarea locurilor care necesită o tratare particulară, a disfuncţionalităţilor care trebuiesc analizate, a priorităţilor. 2. Tipologia iluminatului Documentul cadru conţine indicaţii cu caracter tehnic care trebuie să concretizeze obiectivele şi intenţiile, precum:  continuitatea;  nivelul cantitativ şi calitativ al iluminatului în funcţie de destinaţia spaţiilor publice şi a străzilor;  înălţimea punctelor luminoase;  amplasamentul punctelor luminoase corelat cu spaţiul public existent;  orientarea surselor;  culoarea luminii;

54

Urbanizare sustenabilă      stilurile suporţilor; indicele de protectie IP al echipamentelor; eficacitatea luminoasă minimă; tipul reţelei (în cablu subteran sau aeriană); limitarea poluării luminoase.

3. Prezentarea documentului cadru Documentul cadru va conţine:  sintezele şi analizele realizate;  explicarea şi justificarea obiectivelor şi a intenţiilor;  datele tehnice descriere şi prezentare sub formă de planşe şi scheme de principiu;  perspectiva nocturnă şi cea de încadrare diurnă cu celelalte elemente ale spaţiului public. După stabilirea documentului cadru, se stabileşte proiectul concret pentru modernizarea iluminatului în municipiul Cluj-Napoca:  estimarea bugetară;  tipuri de lucrări şi fazele acestora;  aparatele de iluminat de utilizat şi suporţii acestora;  funcţionare (costuri de funcţionare);  întreţinere. Rezolvarea problemelor legate de mobilitatea urbană reprezintă una dintre provocările majore ale oraşelor secolului 21. Pentru a opera cu mijloace eficiente de rezolvare, este necesară promovarea transportului în comun pentru cetăţeni, la un standard ridicat de calitate şi de protecţie a călătorilor, încurajând deplasarea cu vehicule pe două roţi (biciclete, scutere) şi mersul pe jos. Parlamentul European, în „Carta Verde: către o nouă cultură a mobilităţii urbane”, consideră că în cadrul politicii de mobilitate urbană trebuie stabilite priorităţi, îndeosebi în ceea ce priveşte planificarea urbană şi introducerea unei abordări integrate a infrastructurilor. Carta Verde analizează modalităţile de abordare a dificultăţilor în vederea atingerii unor obiective majore: oraşe cu trafic fluidizat; oraşe mai puţin poluate; transport urban mai inteligent şi mai accesibil, în condiţii de siguranţă şi securitate; crearea unei culturi a mobilităţii urbane şi alocarea resurselor necesare pentru aceasta. 4. Situaţie existentă În municipiul Cluj-Napoca nu exista o situaţie clară referitor la numărul total de aparate de iluminat public. Evaluările Primăriei, împreună cu Centrul de Ingineria Iluminatului UTC-N, au condus către cifra de 14.500 aparate de iluminat până în 2010. Din aceste aparate, cca. 2300 au fost montate până în 2007 şi au grad de protectie IP66. Începând cu septembrie 2007, gestiunea sistemului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca a fost atribuit firmei Elin, Austria. Numărul aparatelor de iluminat noi montate în perioada 2007-2009 este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabelul 12.2 Aparate noi montate din 2007 până în 2010 Aparate de iluminat noi sept.-dec. 2007 699 2008 2384 2009 3449

55

Iluminat sustenabil După septembrie 2007 au fost montate 6532 aparate de iluminat noi de către Elin. Structura în funcţie de puterea lămpii este următoarea: 1077 buc. - 70 W 2404 buc. - 100 W 1914 buc. - 150 W 1145 buc. - 250 W Lămpile folosite în momentul de faţă sunt, în principal lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune NAV T SUPER 4Y. Înafară de aceste aparate de iluminat, prin programele proprii ale Primăriei ClujNapoca de reabilitare a spaţiului public urban, în zona pietonală şi a aleilor dintre blocuri din cartierele Gheorgheni, Grigorescu, Mănăştur şi Mărăşti au fost montate 1026 aparate noi (tip Schreder K-Lux) în 2009, din care 365 poziţii noi (inclusiv stâlpi noi de aluminiu de 4 m). În perioada 2007-2009 au fost rebilitate str. Eroilor (17 aparate noi Schreder-Hestia pentru iluminat rutier şi 32 Schreder-Eden pe spaţiul pietonal), Piaţa Muzeului, Avram Iancu (14 aparate de iluminat Philips-Bilbao), Piaţa Unirii (6 aparate Schreder-Modullum), Str. Universităţii şi Str. Kogălniceanu (10 aparate Schreder-Albany).
Tabelul 12.3 Aparate noi montate Anul Număr aparate de iluminat, buc Putere instalată, kW 1995 145 34,90 1996 279 68,97 1997 450 79,67 1998 442 90,73 1999 0 0,00 2000 109 29,76 2001 500 94,24 2002 171 28,37 2003 204 28,71 2004 523 82,23 2005 7 0,80 2006 285 39,09 2007 924 209,38 2008 2384 357,05 2009 4475 588,35 TOTAL 4943 969,90 Sursa: rezultatele licitaţiilor efectuate de către Primărie şi S.C. Electrica (din 2007 Elin)

Cantităţile menţionate nu conţin aparatele de iluminat PVSB 7B instalate pe Calea Dorobanţilor şi Str. Traian Vuia şi cele M2A (producător GE) instalate în 1997 pe Str. Memorandumului, deoarece acestea au fost înlocuite la finele anului 2007, respectiv în 2008. Aparatele de iluminat PVSB 7B au fost înlocuite deoarece compartimentul lor optic era compromis. 5. Necesar aparate de iluminat în municipiul Cluj-Napoca În Tabelul 12.4 şi Figura 12.1 este prezentat raportul dintre numărul de aparate de iluminat instalate şi populaţie, în ţările EU-25 (Sursa: Studiu al Comisiei Europene DGTREN unit D3 „Preparatory Studies for Eco-design Requirements of EuPs - Final Report”).

56

Urbanizare sustenabilă Tabelul 12.851.1% 455 Malta 45.5% 9011 Ungaria 600.1% 10.000 0.000 0.2% 775 Danemarca 780.1% 403 Marea Britanie 7.500.4% 5385 Slovenia 74.000 0.000 4.000 0.1 Situaţia la nivel UE 57 .1% 1347 Finlanda 400.501 Grecia 900.005.2% 82.5% 16. Ţara buc AIL în ţările EU-25 mii locuitori Austria 1.6% 11.000 0.000 7.200.098 Total EU-25 56.446 Cipru 88.516 100.000 2.8% 8207 Belgia 2.038 Suedia 2.000 16.000 1.0% 10.462 Letonia 85.000 1.500.000 459.000 7.570.000 1.306 Polonia 4.0% 60.000 0.0% 58. Pondere în total Populaţia.000 0.4% 5411 Estonia 50.076 Irlanda 401.6% 10.120.035 Olanda 2.5% 10.5% 38.000 0.5% 43.221 Slovacia 200.7% 4109 Italia 9.000.2% 3425 Luxembourg 61.2% 2306 Lituania 125.7% 5237 Franta 8.000 0.000 3.000 14.3% 60.1% 1998 Spania 4.561 Germania 9.100.000 16.4 Ponderea aparatelor de iluminat la 1000 de locuitori în UE Număr AIL.174 Portugalia 1.000 15.000.000 1.000 0.529 Republica Cehă 300.200.155.000 4.000 0.0% Pondere AIL la număr locuitori 12% 19% 11% 14% 4% 8% 14% 11% 8% 10% 15% 4% 4% 13% 11% 13% 15% 11% 10% 3% 4% 4% 10% 28% 6% 12% Republica Ceha Lituania Letonia Slovenia Estonia Slovacia Ungaria Finlanda Grecia Spania Irlanda Portugalia Polonia Germ ania Malta Cipru Total EU-25 Austria Marea Britanie Luxem bourg Franta Danem arca Olanda Italia Belgia Suedia 0% 3% 4% 4% 4% 4% 4% 6% 8% 8% 1 0% 1 0% 1 0% 1% 1 1% 1 1% 1 1% 1 12 % 1 2% 1 3% 1 3% 1 4% 1 4% 1 5% 1 5% 1 9% 28% 5% 10% 15% 20% 25% 30% Figura 12.

28.953 locuitori.6%. 58 . Potrivit informaţiilor prezentate mai sus. putem lua în calcul în viitor o pondere de 8%. Cum densitatea este mai mare decât în alte ţări.000 pentru a fi mai aproape de standardele UE.Iluminat sustenabil Populaţia municipiului Cluj-Napoca (sursa site-ul Primăriei municipiului Cluj-Napoca http://www. necesarul de aparate de iluminat stradal pentru municipiul Cluj-Napoca este de cca.primariaclujnapoca. ceea ce ne conduce la o pondere AIL la număr de locuitori de 4.ro/descriere_localitate. ceea ce înseamnă de aproape două ori mai mult ca acum.aspx#info) este de 317.

care înseamnă „în jurul”. în cazul celor care lucrează în schimbul trei. preşedintele conferinţei a fost Jennifer Veitch. după un accident de mină. respectiv la specialiştii în ritm circadian. oamenii utilizează excesiv mediului construit şi sunt supuşi la un nivel de 59 . motivul fiind televiziunea şi Internetul. LUMINA ŞI SĂNĂTATEA Este un subiect care nu a fost tratat la conferinţele de iluminat dinainte de anul 2000. Pe de altă parte. fiind în acelaşi timp integrat în arhitectură. o depresie întâlnită în special în ţările nordice pe timpul iernii. când s-a constatat că doar copiii din Anglia sufereau de rahitism pe când cei din India rareori . doar o treime erau ingineri. din cei aproape 160 de participanţi. Cu toate că ritmurile circadiene sunt endogene (auto-menţinute). practicată în ţările occidentale. de fapt la radiaţii UV. ele pot fi ajustate de factori externi numiţi zeitgebers. cercetările fundamentale în domeniul iluminatului s-au deplasat dinspre studiul vizibilităţii la un model holistic al calităţii iluminatului. La conferinţă s-au înscris 80 persoane în 2005. În 2006 a avut loc prima conferinţă Ligh&Health la Ottawa. ritmul uman era în funcţie de lumina naturală. Iluminatul pentru o bună sănătate este parte a acestei viziuni holistice. Studii recente au demonstrat creşterea riscului de cancer de sân la femei şi de prostată la bărbaţi. iar după 2005 a devenit unul dintre cele mai la modă. estenţială în combaterea acestei boli.Urbanizare sustenabilă 13. care nu puteau să doarmă mai mult de 4 ore din cauza dereglărilor provocate de lipsa unui ritm de 24 de ore. care înseamnă „zi". dintre care cel mai important este lumina naturală.SAD. în 1879. Canada. problema de adaptare la schimbarea fusului orar pentru cei care zboară cu avionul şi sunt supuşi la schimbări dramatice de ritm circadian. asistăm la conceptul de oraşul care nu doarme. nici supraexpunerea la UV. Lumina are efecte profunde asupra sănătăţii oamenilor. în care iluminatul trebuie să satisfacă diverse cerinţe umane. lucrau în exterior şi se culcau odată cu apusul soarelui. Cazul minerilor din Chile din 2010. În ultimii ani. Motivaţia a fost descoperită în lipsa de expunere la soare. Studii recente au făcut legătura dintre lipsa expunerii la lumină naturală şi tulburările de somn (în special la persoanele în vârstă aflate în cămine). care are efecte biochimice. Primele studii legate de acest subiect au fost efectuate în secolul 19. dar numărul lor s-a dublat în final. în plus energia utilizată atunci era în majoritate regenerabilă (lemne de foc) şi tot atunci se spunea că „copii cresc atunci când dorm”. cu multe meserii cu ritm de 24 ore. nu este în regulă. şi diem sau dies. respectând mediul înconjurător şi condiţiile economice. Din 1950 şi până acum s-a constatat că copii dorm cu două ore mai puţin pe noapte. care are la bază studii de psihologie. deoarece poate conduce la cancer de piele. Denumirea de „circadian” vine din latinescul circa. Un alt subiect dezbătut a fost şi cel legat de jet-lag. care ajută la asimilarea vitaminei D. odată cu problemele apărute la astronauţi. oamnii trăiau în special în zone rurale şi se trezeau odată cu răsăritul soarelui. Acum 130 de ani. cu implicaţii extrem de serioase asupra sănătăţii şi comportamentului social. fiziologice şi de comportament. Pentru acest motiv s-a apelat la NASA. La ora actuală. este revelator: lipsa iluminatului natural a condus la dereglarea ritmului circadian. care pot fi pozitive sau negative. NASA a studiat prima dată problema ritmului circadian. care au supravieţuit timp de 69 de zile fără lumină naturală. Schimbările de ritm circadian sunt provocate de schimbările istorice apărute odată cu apariţia lămpilor cu incandescenţă. Seasonal Affective Disorder . Ritmul circadian se referă la ciclul normal de 24 ore al omului.

 aibă în vedere că persoanele în vârstă nu văd bine culorile violet şi albastru.Iluminat sustenabil iluminare scăzut (500 lx în birouri. Determinarea dozei de lumină primită în direcţia ochilor (direct de la sursa de lumină sau reflectată de suprafeţele înconjurătoare).000-50. fie sunt oarbe. S-a descoperit că melatonina este neurohormon oncostatic. via tractul retino-hypothalmic (RHT) şi spre glandele pineale. în perioada în care dormim  scade dimineaţa când ne trezim  opus temperaturii corpului . 5. iar în ultima vreme se discută de efectele luminii albastre pe timpul nopţii asupra sănăţii. Nivelul de melatonină:  rămâne ridicat pe timpul nopţii. esenţial glandei pineale pentru a produce sau nu melatonină.  distribuite mai rar prin retină (103 comparat cu 106 conuri şi 108 bastonaşe). care transmit semnale către nucleul suprachiasmatic SCN). faţă de 10. fie dorm 9 ore/zi sau produc un nivel ridicat de melatonină. ipRGC .  ia măsuri suplimentare de evitare a orbirii şi a raporturilor excesive de luminanţă. Niveul ridicat de iluminare pe timpul nopţii sau prezenţa luminii albastre care inhibă secreţia de melatonină (cu un maxim la 485 nm) sunt factori care sunt luaţi în considerare ca factori de risc de cancer. la nivelul celulelor colectoare şi ganglionare. 4. Noii fotoreceptori retinali sunt detectorii zi/noapte. Doza zilnică de lumină naturală primită de oamenii din vest se pare că este prea mică. Timp de expunere la lumină influenţează efectul dozei. Lumina pentru acţiune biologică trebuie să fie în domeniul în care sistemul nonvizual este mai sensibil (albastru). ceea ce se potriveşte cu distribuţia spectrală a cerului pe timpul zilei. Riscul de cancer de sân este de câteva ori mai mare în ţările dezvoltate iar 50% din cazurile de cancer de sân rămân neexplicate de factori de risc cunoscuţi. nu pot identifica detalii la fel ca şi conurile.(intrinsically photosensitive retinal ganglion cells – celule retinale fotosensitive intrinseci) au fost descoperite în 1990: aceste sunt localizate în retină. Principiile unui bun iluminat (conform Comitetului Tehnic TC 6-11) 1. Riscul de cancer de sân este mai mic la femei care. via ganglionul superior cervical. Principalul hormon responsabil pentru ritmul circadian este melatonina. LAN Light At Night – risc de cancer.000 lx în exterior). Cantitatea de lumină care ajunge în interiorul ochilor persoanelor în vârstă este semnificativ redusă:  îngroşarea şi întărirea cristalinului  reducerea diametrului pupilar Odată cu creştere populaţiei de peste 60 de ani. proiectantul iluminatului trebuie să:  considere creşterea nivelului de iluminare. Lumina sănătoasă este dependentă de un întuneric sănătos.  conţin melanopsină. Efectul îmbătrânirii asupra vizibilităţii. pentru a control ritmul circadian:  sensibilitate de vârf în domeniul de culoare albastru (aproape de 480 nm).  viteză scăzută de reacţie (în jur de 10 secunde comparat cu milisecunde pentru conuri şi bastonaşe) le face insensibile la schimbările rapide ale iluminării ambientale. care transmit stimulii luminoşi spre calea neurală fotobiologică. 60 . Fotobiologie circadiană Semnalele luminoase sunt recepţionate de fotosenzorii din retină (alţii decât conuri şi bastonaşe). 3. 2.

Din acest motiv. Din cauza iluminatului nocturn prea puternic. Tung Chung. se dovedeşte a fi unul dintre cei mai importanţi factori aflaţi la originea creşterii ratei de îmbolnăvire de cancer. Studiile de specialitate arată că o simplă lampă cu incandescenţă. Datele statistice mai arată că un american foloseşte de 75 de ori mai multă energie electrică decât un indian. ceea ce demonstrează că poluarea luminoasă înseamnă o adevărată sursă de “probleme” a mediului înconjurător. în cazul oamenilor. luminile artificiale din timpul nopţii fiind a doua cauză a mortalităţii lor. şi la propriu şi la figurat. atât pentru oameni. Dar. La noi în ţară. Consecinţele imediate ale poluării luminoase pleacă. cu capitala numită. care a fost denumită “poluare luminoasă”. şi ajung la dezechilibrul eco-sistemelor. De asemenea. un japonez de 30 de ori mai mult. Broaştele ţestoase au de suferit. pentru că este considerat mai puţin nociv pentru sănătate şi pentru mediul înconjurator. cerul înstelat se transformă într-un halou. dacă plajele unde ar trebui să-şi depună ouăle se află în apropierea marilor oraşe. de intensitate medie. spre exemplu. de aici. într-o zonă montană aflată la mare depărtare de zonele locuite. uneori serioase. Urmează apoi daunele de ordin cultural. în cazul unei surse luminoase puternice sau intermitente). studiile de specialitate din ultimele decenii arată că poluarea luminoasă se dovedeşte a fi un adevărat pericol. Excesul de lumină electrică pe timpul nopţii are efecte negative asupra florei şi faunei locale. dată fiind dezorientarea păsărilor şi animalelor deranjate de prezenţa aproape permanentă a luminii. din cauza risipei de energie electrică. pare să emane o ceaţă colorată care ajunge până la cer.Urbanizare sustenabilă Poluarea luminoasă Acest gen de poluare este destul de putin menţionat. şi un 61 . “Oraşul luminilor”. este vizibilă pe timp de noapte. sau în stabilizarea presiunii arteriale. până la cel puţin cinci kilometri. ştiinţific şi economic. observatoarele astronomice din localităţi nu mai pot fi folosite. apele şi solurile otrăvite cu pesticide ori diverse alte substanţe toxice. miile de lămpi aprinse pot fi văzute pe distanţe impresionante. utilizat excesiv în ultima vreme. expunerea noastră cotidiană la lumina electrică a crescut considerabil în ultimele decenii. de mii de kilometri. al cărei rol este important în prevenirea îmbătrânirii şi a apariţiei tumorilor de orice gen. de la o simplă iritaţie oculară (care poate perturba somnul destul de serios. după produsele fitosanitare. multe semne de întrebare legate de iluminatul decorativ şi arhitectural colorat. Multe studii se găsesc pe internet sub denumirea LAN (Light At Night). Iluminatul nocturn excesiv provoacă daune economice. Această expunere. cât şi pentru animale. ajungând la o medie de 7 ore zilnic. iar Uniunea Europeană şi-a instalat principalul observator astronomic în Chile. Una dintre ţările care recurg la un iluminat nocturn intens este Franţa. inclusiv cele nucleare. iluminate excesiv. cum este. Păsările migratoare cad pradă unei confuzii temporale din cauza iluminatului continuu. pierzându-şi din capacitatea de orientare. pe care cu greu mai pot fi observate stelele importante. sub efectul luminii artificiale. unde sunt centralizate cercetările legate de impactul luminii asupra oamenilor pe durata nopţii. iar ritmul de fotosinteză este afectat. s-a constatat că lumina albastră este cea mai periculoasă pentru poluarea luminoasă şi. un oraş din nord-vestul Hong Kongului. Cercetările medicale au evidenţiat faptul că. s-a mai determinat că iluminatul public francez este răspunzător pentru 4% din emisiile de gaze cu efect de seră. Conform specialiştilor. poluarea clasică: depozitarea deşeurilor. epifiza (o mică glandă situată sub creier) îşi diminueaza producţia de melatonină. Vegetaţia luminată în permanenţă se ofileşte mai rapid decât cea expusă la succesiunea normală întuneric-lumină. Insectele nocturne şi cele cu rol de polenizatori sunt decimate. Pe de altă parte. lumina nocturnă a Bucureştiului este vizibilă de pe platoul Bucegi. în marile oraşe.

Haloul difuz i-a facut. clădiri sau spaţii verzi. astfel că impactul şi efectele acestui gen de poluare pot fi uşor prevăzute. ce permite ca lumina artificială să se “împrăştie” pe zone întinse. Specialiştii au ajuns la concluzia că un iluminat corect. cum ar fi delta şi valea Nilului. “Dark-Sky Association”. care reprezintă până la 30% din fluxul incident. graţie unei puternice organizaţii. Modul în care se face iluminatul noctun poate fi considerat poluant sau nu. în Europa. de trei ori. 3) sondele care ard non-stop. în funcţie de aparatele de iluminat pe care le aleg edilii oraşelor. Peste 30% din energia luminoasă emisă pe Terra iluminează norii şi cerul nocturn. este ca aparate de iluminat să nu emită lumină mai sus de planul orizontal al aparatului. companiile de publicitate. Sunt multe ţările în care au fost emise legi pentru limitarea poluării luminoase şi economisirea. inclusiv spre cer. Astfel de imagini satelitare au dus la constatarea că există trei tipuri de surse de lumină:1) luminile marilor aglomerări urbane ale ţărilor puternic industralizate: SUA. asistăm la o reflexie pe carosabil. în acest mod. Principalii vinovaţi sunt municipalităţile. din motive de marketing. Japonia. multe administraţii locale şi statale au pus în practică diverse măsuri pentru conservarea unei atmosfere nocturne “normale”. statele occidentale europene. se face cu ajutorul unor aparate de iluminat care iluminează carosabilul/trotuarul din jurul lor. din acest punct de vedere. nepoluant. firmele care doresc să aibă clădiri puternic iluminate din exterior. pe astronomi şi astrofizicieni să denunţe această situaţie şi să se grupeze în asociaţii internaţionale care cer “dreptul la noapte şi la un cer nepoluat”. Situaţia se înrăutăţeşte pe timpul iernii. calea ferata care traversează Siberia. doar Spania. marii consumatori de energie electrică din comerţ. dar nu combătute. cursul Fluviului Galben din China. într-un ritm greu de controlat. 62 . în primul rând. şi nu un spaţiu nedefinit.Iluminat sustenabil chinez. acesta direcţionează circa 100% din fluxul luminos în partea inferioară. a energiei electrice. China. Numeroase imagini ale Terrei surprinse prin satelit arată că poluarea luminoasă se amplifică de la un an la altul. Montat corect. când zăpada reflectă 70% din lumina incidentă şi nu mai sunt frunzele copacilor care să limiteze aceasta reflexie. 2) căile de comunicare între aşezări urbane. O cerinţă importantă pentru iluminatul de noapte. dar care nu pot fi exploatate pentru extragerea petrolului. Italia şi Slovenia au o legislaţie care limitează utilizarea aparatelor de iluminat cu emisie în partea superioară. Oricum. Pe primul loc se află Statele Unite unde.

Cele două procese de tratare se fac în incinte închise în depresiune. stabileşte că „loturile colectate separat de lămpi fluorescente uzate şi alte deşeuri conţinând mercur” sunt deşeuri periculoase şi interzice depozitarea acestora în locuri destinate şi altor deşeuri. fie că este vorba de ambalaje sau de produse manufacturate (dacă nu sunt tratate convenabil). 14. ILUMINATUL ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Produsele industriale aflate la sfârşitul vieţii. concentraţia de mercur din aer nu atinge pragul de pericol stabilit de diferite legislaţii. Spargerea unui tub fluorescent nu este periculoasă în sine.1 Lămpile uzate Lămpile sunt incinte ermetice. substanţe ca beryllium şi cadmium au fost definitiv suprimate din toate lămpile. sticla tuburilor. Astfel. Sunt disponibile şi noi lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune. relativă la deşeurile periculoase. O modalitate de reducere a acestui impact negativ este utilizarea de lămpi şi aparate de iluminat eficiente energetic. în 63 . Astfel. în primul caz. cât şi logistic. în plus cantitatea este atât de mică. printr-un strat de substanţe pulverizate pentru a extrage constituenţi solubili). Directiva Europeană 91/689/CEE. Este o metodă flexibilă. în vederea valorificării.2 Colectarea şi eliminarea mercurului Colectarea se face în cazul în care numărul lămpilor uzate depăşeşte un număr prescris. substanţele toxice pot ajunge la pânza freatică prin lixiviaţie (trecerea unui solvent. Pentru tuburile fluorescente există două tehnologii de tratare. Contrar unor păreri. Studii efectuate în SUA şi în alte ţări confirmă această afirmaţie. pentru ca la ora actuală să nu depăşească 3 mg în noile generaţii de lămpi. Odată lămpile colectate. Tăierea cu bucăţi de sticlă din lămpi nu este mai periculoasă decât în cazul celor provocate de alte articole menajere din sticlă. Altă modalitate constă în managementul deşeurilor rezultate din lămpile cu descărcări uzate. Contactul pielii cu pudra fluorescentă sau alte elemente constitutive ale lămpii nu este periculos. sau când sunt incinerate. materialele toxice conţinute în interiorul tuburilor nu ajung în atmosferă sau sol decât dacă lămpile sunt sparte.Urbanizare sustenabilă 14. spre reducerea substanţelor toxice. iar mercurul conţinut în tuburile fluorescente a fost redus cu peste 80%. 14. Eforturile fabricanţilor de lămpi au fost direcţionate. în Elveţia şi în alte ţări ale căror locuitori sunt disciplinaţi. aerul extras fiind tratat prin filtre de cărbune activ care captează totalitatea mercurului vaporizat. încât chiar spart într-o încăpere închisă. Problemele apar în momentul în care sunt la sfâşitul duratei de viaţă şi când sunt aruncate fără precauţii la gunoi. pe de o parte. iar pe de altă parte. ele trebuie tratate pentru a le reduce volumul şi pentru separarea diferitelor materiale constituente. acest număr de lămpi uzate este în jur de 12. iar în al doilea caz ele ajung în atmosferă. atât din punct de vedere al produsului. conduc la creşterea volumului de deşeuri. spre creearea unei structuri de tratare a lămpilor uzate. poluează pânza freatică sau atmosfera şi contribuie la epuizarea resurselor naturale neregenerabile. ca şi apa. mercurul metalic din interiorul tubului se vaporizează îndelungat. Prima metodă constă în malaxarea lămpilor (cu sau fără separarea prealabilă a extremităţilor) şi separarea prin diferite mijloace a produselor rezultate din malaxare: pudre fluorescente. părţile metalice de la extremităţile lămpilor.

Datorită mercurului conţinut de aceste lămpi este interzisă aruncarea lor în containerele de gunoi menajer. cele liniare de cele compacte. printr-un procedeu uscat de separarare a sticlei de metal şi de pulberea 64 .. Recipienţii sunt amplasaţi atat la agenţii economici care pun în vânzare surse de iluminat. aceste camioane-uzină pot să se deplaseze uşor în locuri unde sunt regrupate loturi de lămpi uzate ceea ce permite efectuarea de campanii scurte de tratare şi să se evite transporturi lungi ale lămpilor uzate. Materialele secundare sunt. A doua metodă.ro) de către companiile Philips. Optimizarea acestei metode şi procesul de reciclare al pudrelor fluorescente rezultate din tratare sunt recente. Osram. precum şi în punctele municipale de colectare DEEE. apte pentru pentru a fi reutilizate pentru fabricarea de noi lămpi fluorescente de toate tipurile. 14. iluminat public. ambalate şi trimise la firma care face reciclarea în Germania.3 Colectarea lămpilor uzate în România Colectarea şi reciclarea lămpilor uzate (cu excepţia lămpilor cu incandescenţă şi a celor cu halogen) a demarat în 2008. Sursele de iluminat uzate se colectează separat. este cunoscută sub denumirea „end-cut. Firmele care vând aceste lămpi sunt obligate să primească lămpile uzate de la clienţi. Toate costurile sunt suportate de Asociaţia Recolamp. Tehnologia impune anumite restricţii.recolamp. lămpi circulare. acesta trebuie să plătească o taxă de timbru verde (de ex. urmând ca apoi să fie transportate la unul din cele patru puncte de consolidare regională din ţară. ca cea a alimentării instalaţiei cu tuburi de acelaşi diametru şi de lungime identică. air-push” (tăierea extremităţilor şi suflarea aerului). Metoda malaxării se poate efectua pe camioane. Din punct de vedere economic. ceea ce nu permite tratarea lămpilor fluorescente compacte şi circulare.90 RON). permite evitarea costurilor legate de stocarea materialelor ne-reciclabile în rampe pentru produse periculoase. De fiecare dată când un client achiziţionează o lampă fluorescentă (liniară sau compactă). Tehnologia are posibilitatea reciclării aproape integrale a materialelor rezultate din tratare pentru fabricarea noilor lămpi şi are o contribuţie fundamentală la protecţia mediului şi la conservarea resurselor naturale. se pot amesteca lămpi de diferite lungimi şi forme. Narva şi General Electric. ca lămpi fluorescente compacte. Marea parte a deşeurilor este constiuită din lămpi fluorescente care sunt tratate în Germania. Aceasta permite obţinerea de materiale secundare încă pure. în punctele de consolidare regională deşeurile sunt sortate pe tipuri şi categorii. mai puţin pure ca în alte tehnologii şi nu se adaptează reciclării. care poate fi calificată de BAT (Best Available Technology). sunt ridicate şi transportate de către operatori autorizaţi locali pentru depozitare temporară. clădiri de birouri). din păcate. pentru lămpile fluorescente compacte această taxă este de 0. iar lămpile fluorescente care sunt susceptibile a fi reciclate în întregime nu şi-au făcut apariţia decât în ultimii ani. mai recentă.Iluminat sustenabil instalaţiile fără separarea prealabilă a extremităţilor. lămpi rectilinii de diferite lungimi şi diametre. cât şi la agenţii economici care produc sau deţin aceste deşeuri (firme din industrie. prin înfiinţarea unei asociaţii numită Recolamp (www. În mai 2008 a început o campanie naţională de amplasare gratuită a recipienţilor de colectare surse de iluminat uzate. Tehnologia menţionată a fost dezvoltată de un fabricant de lămpi şi este pusă la dispoziţia celor care se ocupă de reciclare. începând de la promovarea colectării selective şi până la reciclarea/tratarea acestui deşeu.

lămpile cu vapori de mercur de înaltă presiune sau lămpile cu descărcare de înaltă presiune sunt foarte eficiente din punct de vedere energetic. în timp ce pastila este depozitată într-un depozit final pentru deşeuri periculoase. Greenlamp colectează şi tratează inclusiv lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune. Figura 14. Containere pentru colectarea lămpilor uzate (în stânga container pentru lămpi fluorescente compacte. metale feroase şi neferoase şi fracţii de sticlă. În urma procesării acestor lămpi rezultă pudră fluorescentă (luminofor). Sticla. de separare a elementelor metalice de sticlă şi de pastila (unde este cazul) care conţine sodiu sau mercur. colectate şi reciclate. Procedeul este similar pentru lămpile fluorescente compacte. nu sunt depozitate. funcţionează din anul 2010 Greenlamp Reciclare. Lămpile fluorescente tubulare sau compacte. la fel şi elementele de metal. lămpi cu halogenuri metalice şi lămpi cu vapori de sodiu de joasă presiune. lămpile cu vapori de mercur de înaltă presiune sau lămpile cu descărcare de înaltă presiune. Linia tehnologică pentru tratarea lămpilor fluorescente tubulare poate procesa tuburi cu lungimi cuprinse între 600 şi 1800 mm. Are o capacitate de tratare de 3600 tone pe an de echipamente de iluminat uzate şi dispune de instalaţii moderne. la unele tipuri există şi partea electronică. în pânza freatică.2.1. mercurul dintr-o singură lampă fluorescentă. Linia pentru tratarea lămpilor fluorescente compacte are 65 . Partea electronică este exportată către firme specializate în separarea elementelor reutilizabile. sticlă curată. într-un depozit final specializat. eficiente. în funcţie de tip. provenit din pudra fluorescenta colectata din tubulare sau compacte. În fotografiile alăturate sunt câteva imagini cu deşeuri şi cu recipienţii de colectare. pot fi dăunatoare sănătăţii omului şi mediului. sigure. deoarece conţin mici cantităţi de mercur. Greenlamp Buzău face posibilă tratarea tuturor tipurilor de astfel de deşeuri. în dreapta pentru lămpi fluorescente liniare) Unitate de tratare a lămpilor uzate La Buzau. dacă ajunge în sol şi de aici. este retopită şi utilizată ca materie primă secundară.Urbanizare sustenabilă din interior. pe platforma industrială de la Frasinu. iar pulberea este depozitată ca deşeu periculos. Lămpi fluorescente liniare uzate Figura 14. recuperarea materialelor refolosibile şi a substantelor periculoase precum mercurul. dar în acelaşi timp dacă atunci când ies din uz. De exemplu. aproximativ 1100 de kg. dispunând de o capacitate de tratare de până la 3500 de bucăţi pe oră. poate contamina 6 mii de litri de apă. singura unitate din România de tratare a deşeurilor de echipamente de iluminat uzate. astfel reciclându-se peste 90% din deşeu (sticlă+metal).

fără urme de murdărie. . Lămpile fluorescente care urmează a fi procesate trebuie să fie uscate. rezultând în final o sticlă curată. În acelaşi timp. care recuperează mercurul provenit din pudra fluorescentă colectată din lămpile uzate. riscul ca emisii de mercur să ajungă în atmosferă este minim. cel puţin 5 schimburi într-o oră. . cu filtre de cărbune activ. Prin aceste tehnologii de ultimă generaţie. TEHNOLOGIE 1 Linia tehnologică pentru tratarea lămpilor fluorescente Sticla Lămpi fluorescente liniare Linie pentru tratarea lămpilor fluorescente Metale feroase Metasle neferoase Luminofor Linia este concepută pentru procesarea lămpilor fluorescente liniare. .sticlă (soda-lime) curată. Linia pentru tratarea lămpilor fluorescente este echipată cu o staţie de alimentare manuală care poate procesa lămpi fluorescente drepte cu lungimi de până la 2000 mm.fracţii (spărturi) de sticlă. În acest fel. intacte. lămpi fluorescente în formă de U. spaţiul de lucru este ventilat cu aer proaspăt.luminofor (pudră fluorescentă). Un element esenţial în procesul tehnologic de la Greenlamp Reciclare este distilatorul superior. de asemenea.metale neferoase. Fiecare instalaţie este prevăzută cu echipamente de filtrare cu cărbune activ. este preluat şi filtrat suplimentar de instalaţia generală de ventilaţie a secţiei dotată. un sistem complet automatizat. înainte de a fi lăsat liber în atmosferă. după care pudra fluorescentă este suflată de pe sticla tubului cu ajutorul aerului.Iluminat sustenabil o capacitate de tratare de 300 de kg pe oră şi este destinată procesării majorităţii tipurilor de lămpi – lămpi fluorescente compacte. . Soclurile tuburilor fluorescente sunt tăiate cu ajutorul unor discuri diamantate. 66 . în urma acestei procesări rezultând fracţii de sticlă necontaminate cu metale. iar aerul evacuat.metale feroase. Cea de a treia linie tehnologică are o capacitate de tratare de 300 kg de deşeuri pe oră şi este destinată procesarii lămpilor cu descărcări (mercur de înaltă presiune. În urma procesării lămpilor rezultă următoarele 5 componente: . recuperarea substanţelor periculoase se face în cel mai sigur mod posibil. sodiu de joasă şi înaltă presiune şi lămpi cu halogenuri metalice).

Îndepărtarea mercurului se face ulterior. fără urme de murdărie. .sticlă.socluri (plastic cu componente electrice).metale feroase. . intacte. Cu ajutorul acestui echipament se realizează reducerea volumului acestor lămpi şi dezasamblarea şi izolarea componentelor ce conţin mercur. Cu ajutorul unei mori are loc mărunţirea completă a lămpilor urmată de separarea şi colectarea componentelor rezultate.metale (Ni şi Ni/Fe). fiind separat de soclul metalic şi de arzător (emitentul de lumină ce conţine mercur). 3 Procesorul de lămpi HID Sticlă Lămpi HID Procesor lămpi HID Metale (Ni şi Ni/Fe). cu ajutorul distilatorului superior. Lămpile care urmează a fi procesate trebuie să fie uscate. Toate fracţiile de sticlă sunt colectate într-un container.sticlă. În urma procesării lămpilor HID rezultă următoarele componente: . În prima fază. După separare. balonul de sticlă exterior al lămpii este spart. . . componentă ce conţine Hg) Procesorul este destinat tratării lămpilor cu descărcări. socluri alamă Arzător (emitent lumină. Linia pentru mărunţirea lămpilor HID este echipată cu un dispozitiv de alimentare automată cu lămpi a pâlniei morii. 67 .pudră fluorescentă. arzătorul este separat de soclu şi depozitat într-un container aflat în apropiere. . a lămpilor cu vapori de sodiu de înaltă presiune.Urbanizare sustenabilă 2 Linia pentru mărunţire lămpi cu descărcări Lămpi HID şi alte tipuri de lămpi Linie pentru mărunţire lămpi HID Socluri (plastic cu componente electrice) 40% Metale feroase Luminofor Linia este destinată tratării sigure a lămpilor cu vapori de mercur. În urma utilizării procesorului de lămpi HID rezultă componentele: .socluri alamă.

Ed. 2002. Ultimate Lighting Design. teNeues. . ş. F. Managementul instalaţiilor de iluminat. F. Mediamira. D. F. 1998 8. Mediamira. luminofor din lămpile fluorecente şi lămpile cu vapori de mercur.. 2004. ISBN 978-3-8228-5287-3 68 . ClujNapoca. Beu.mercur (99. general). N. A&C Black Publishers LTD 2007.99%). Mediamira. 2008. . John Wiley & Sons.01%)... Cluj-Napoca 2000 7. Ghidul Centrului de Ingineria Iluminatului. 2005.condens (0. Ed. Pop. Taschen. lămpile cu descărcări (HID). Tehnica iluminatului în spaţii industriale. *** 1000 Lights. Distilatorul superior este destinat tratării materialelor contaminate cu mercur.a. Pop. H. Descottes. Beu.99% Deşeuri necontaminate (fără mercur) Condens 0. ISBN 0-47138638-3 9. lămpile cu descărcări (HID) Distilator Mercur 99. (coord. Architectural Lighting Design. 30-32. Eficienţa energetică în iluminatul rezidenţial. Steffy.Iluminat sustenabil 4 Distilator Deşeuri ce conţin mercur. D. Performance Lighting Design.deşeuri necontaminate (fără mercur). birouri şi locuinţe. Ed. a. Cluj-Napoca. Pop. SR-EN 15193/2008 Performanţa energetică a clădirilor. ş. Beu. BIBLIOGRAFIE 1. Ed. Moran. Pop. ISBN 978-3-8327-9016-5 3.G. 2008 6. 2001 2. P. D. Cerinţe energetice pentru iluminat 10. Beu. F. D.01% Distilatorul superior este destinat recuperării mercurului provenit din: luminofor (pudră fluorescentă) colectat din lămpile fluorescente şi lămpile cu vapori de mercur. Equal and approved.. Haddlesey. 4. În urma utilizării Distilatorului superior rezultă: . Mediamira. ISBN 978-0-7136-7757-7 5.a. Cluj-Napoca. ş.. Building Services Journal 01/05. Sistemul este complet automatizat şi fiecare pas al procesului este controlat cu ajutorul unui automat programabil complet (PLC) asigurând o eficienţă ridicată. p.