UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS”, GALATI FACULTATEA DE MECANICA

MASURAREA VIBRATIILOR MECANICE

STUDENT: TOADER IONUT-CONSTANTIN

produc forte perturbatoare periodice (razboaiele de tesut. sau sisteme continue. vibratie sau oscilatie. vibraţii forţate. motoarele cu combustie interna. zdruncinaturi). vibraţii autoexcitate.deplasări. . Tipuri de vibratii mecanice Vibraţiile mecanice pot fi clasificate după diferite criterii şi anume : -După cum excitaţiile. ca şi parametrii cinematici ai mişcării. Un caz particular. -După variaţia în timp a parametrilor cinematici. într-un interval de timp. socuri. masina sau organ de masina) este caracterizat. Cauzele care provoaca vibratiile sistemelor sunt diverse: în general. provocate de o cauză interioară. . este sistemul cu un singur grad de libertate. concasoare s.1. vibraţiile sînt: deterministe şi aleatoare.1. viteze. în jurul valorilor corespunzatoare starii de referinta. dar si cazuri în care vibratiile sunt benefice si se iau masuri de utilizare si chiar de amplificare a acestora. sunt fenomene produse în timpul procesele tehnologice (ciocane de forja. Daca parametrii ce descriu miscarea unui sistem variaza alternativ în timp. cu viteze de lucru cât mai mari si stabilitate dinamica ridicata. Deseori. periodică. pe care se clădeşte întreaga teorie a vibraţiilor. Un sistem material (constructie. stari considerate ca stari de referinta. în prezenţa' unei surse exterioare de energie furnizate sistemului în mod uniform. ori masini care au la baza fenomenul vibrator (site vibrante.). de o stare de repaos sau de o anumita miscare permanenta (miscare de regim). Vibraţia armonică este aceea la care deplasarea. sistemul material executa miscari în raport cu starea de referinta. sau nu. datorita unor tendinte prezente tot mai pregnant: . Se poate concluziona ca sunt cazuri în care vibratiile sunt nocive si trebuie luate masuri de înlaturare sau reducere a lor. sau de puncte materiale ale căror mişcări trebuie studiate în timpul vibraţiei. pompele cu piston s. vibraţiile deterministe pot fi: periodice şi neperiodice. lagare uzate neuniform etc). datorite variaţiei. Exista însa si masini care.). miscarea se numeste vibratorie sau oscilatorie ori mai simplu. care conduc la forte centrifuge perturbatoare (corpuri neechilibrate aflate în miscare de rotatie. acceleraţii — pot fi. -După traiectoriile pe care se deplasează punctele sistemului oscilant. se disting: sisteme cu număr finit de grade de libertate şi sisteme cu număr infinit. cauzată din exterior.a. viteza şi acceleraţia se exprimă prin o singură funcţie „sin” sau „cos”. vibraţiile pot fi de translaţie şi de rotaţie.Introducere in vibratii mecanice În tehnica. a unui parametru al sistemului. imprecizie sau defectiuni de constructie ori de functionare . după caracterul matematic al ecuaţiilor diferenţiale care exprimă mişcarea.protectia operatorului uman. Acestea la rîndul lor.a. masini de încercat la vibratii. întreţinute de o cauză exterioară. prin principiul lor de functionare. vibraţiile pot fi: liniare şi neliniare. produse de un şoc sau o deplasare iniţială. se disting : vibraţii libere. studiul vibratiilor capata o pondere din ce în ce mai mare. vibraţii parametrice. .realizare a unor constructii cât mai usoare si mai sigure. 1.realizarea de masini cu performante superioare. -După numărul de mase. care să arate desfăşurarea lor în timp. miscari ce pot fi caracterizate printr-un numar determinat de parametri. exprimaţi prin anumite relaţii matematice. -După cauza care produce sau întreţine mişcarea vibratorie.

la diferite excitaţii armonice . mişcarea putînd fi caracterizată printr-un număr dat de parametri. sistemul oscilant vibrează într-un anumit fel. Un sistem oscilant poate fi excitat prin : forţe armonice sau periodice.In fine. caracterizate prin transformări ireversibile ale energiei. la celelalte. Pentru fiecare din aceste excitaţii. au loc amortizări. impulsuri de anumite durate sau forţe aleatoare. cît şi de caracteristicile sistemului oscilant. Răspunsul sistemului liniar cu un grad de libertate. La primele — caz ideal — vibraţia declanşată de un impuls continuă la infinit. sistemele oscilante mai pot fi împărţite în conservative şi disipative. Răspunsul depinde atît de parametrii excitaţiei. A determina valorile acestor parametri înseamnă a afla răspunsul sistemului la excitaţia dată.

.

Preamplificatorul converteşte impedanţa ridicată a traductorului într.1. Accelerometrul fixat la obiectul în vibraţie converteşte acceleraţia vibraţiei într-o tensiune electrică proporţională. Masurarea vibratiilor mecanice Măsurarea şi analiza de vibraţii presupun o atenţie cu totul deosebită. . de înregistrare şi de redare a sunetului. 2. reduc posibilitatea de interferenţe cu zgomote de frecvenţe coborâte şi ridicate. ale aparaturii de comunicaţii. semnalul poate fi prezentat pe un instrument etalonat în unităţi de vibraţie.o impedanţa mult mai coborâtă. în esenţă.unde k este constanta elastică dinamică. iar h — coeficientul de amortizare histeretică. Acestea se pot face: -pentru caracteristicile undei elastice la propagarea ei în mediul solid (vibraţii) -pentru determinări fiziologice şi medicale. Filtrele trec sus şi jos. După amplificare şi detectare corespunzătoare. din blocurile din fig. Un instrument pentru măsurarea vibraţiilor constă. -pentru caracteristicile aparaturii folosite în scopurile de mai sus. Reţelele de integrare permit măsurarea atât a parametrilor viteză şi deplasare. astfel încât putem utiliza cable lungi între preamplificator şi instrumentul indicator. cât şi a acceleraţiei. 1. eliminând şi rezonanţa accelerometrului.

Instrumentele utilizate în mod curent pot consta din unităţi compacte sau din instrumente separate. semnalul emis de aceste aparate este fie măsurat cu ajutorul unor aparate cu citire directă. în care se realizează procesul fizic de conversie a variaţiei mărimii mecanice (deplasare. care îl amplifică pînă la o valoare necesară pentru înregistrare şi care extrag din el mărimile care prezintă interes pentru experimentator. cu un accelerometru şi preamplificator conectate ca un sistem de detecţie şi de conversie separat. făcînd posibilă prelucrarea semnalului şi transmiterea lui . prin aparate electrice analogice. se va îace distincţie între : — traductorul de măsură — element component al captorului. înlocuind accelerometrul cu un traductor de forţă sau cu un cap de impedanţa Schematic. acest semnal este transmis unor aparate de prelucrare şi analiză. In ceea ce priveşte captorul de măsurat vibraţii. în afară de traductor. fie înregistrat — sub forma unui dosument. lanţul de măsurare a vibraţiilor mecanice. Pentru măsurarea forţelor dinamice. Această schematizare a procesului de măsurare. utilizăm acelaşi set de aparate. mişcarea vibratorie (sau forţa) este preluată de un captor de vibraţii.1. viteză. element de bază în tehnica măsurării vibraţiilor. Figura 1. . acceleraţie. ceea ce măreşte mult eficienţa echipamentului de măsură. care produce un semnal electric. respectiv această compartimentare a aparaturii pe baza criteriului funcţional. conţine încă o serie de elemente. — captorul — ansamblu constructiv care. forţă) în variaţie a unei mărimi electrice.1 : de la structura în vibraţie. fie înmagazinat şi apoi introdus în calculator pentru obţinerea unor date utile interpretării finale. ulterior. corespunde figurii 1. permite o largă varietate de combinaţii.

2 d — mişcare aleatoare.Înţelegînd prin aparat de măsură a vibraţiilor fie un aparat compact. După principiul constructiv. este necesară rectificarea. vibrometru -» vibrograf. tahometre. fie un ansamblu format din captori şi aparate electrice adecvate. care pentru o mişcare determinista armonică sau pentru o mişcare periodică. seismice. După valoarea numerică a mărimii măsurate. După modul de citire a rezultatului măsurării: aparate cu lectură vizuală şi aparate înregistratoare. O funcţie principală a aparatelor de prelucrare a semnalelor este amplificarea. optice. b. g. accelerometre. . Cînd aparatul este înregistrator. acustice. S-au obţinut astfel „vibrogramele”. Multiplexarea se utilizează cînd numărul canalelor înregistratorului este mai mic decît numărul semnalelor ce trebuie înregistrate simultan. de un înregistrator cu bandă magnetică care nu poate înmagazina cu fidelitate semnale de curent continuu. figura 1. este necesară modularea semnalului. e. f.5). există mai multe moduri de a o exprima numeric. d.2 a — mişcare armonică întreţinută. electrice. dau informaţii complete despre mişcarea vibratorie. . vibrometre. perioada mişcării T sau pseudo-perioada iar în ce priveşte amortizarea mişcării. iar înregistratorul lucrează doar cu semnale de intrare de curent continuu. . vitezometre. figura 1. de exemplu. Dacă informaţia ce trebuie înregistrată este conţinută în amplitudinea unui semnal electric de curent alternativ.. aparatele pot fi: cu măsurare directă. torsiometre. Primele tehnici experimentale de măsurare a vibraţiilor au permis vizualizarea şi înregistrarea desfăşurării în timp a fenomenelor.2 se redau vibrogramele pentru diferite tipuri de vibraţii: figura 1. balistice.2 c — mişcare periodică. După tipul de date cu care lucrează se disting: aparate analogice şi aparate numerice. dinamometre. sînt mai multe categorii de aparate. După principiul fizic folosit în măsurare : aparate mecanice. fazmetre. După legătura mecanică între obiectul de măsurat şi aparat: aparate cu contact şi aparate fără contact. folosită mai ales atunci cînd înregistratoarele necesită semnale de intrare de nivel mai mare decît cele furnizate direct de captori. figura 1. Cînd traductorul produce un semnal de curent continuu proporţional cu mărimea fizică măsurată şi se dispune. c. sufixul metru se înlocuieşte prin graf. manometre. In figura 1. provenită din suprapunerea cîtorva componente armonice (maximum 4. Apare evident că la primele trei tipuri de mişcări este suficientă precizarea mărimilor care definesc forma de unda a semnalului : amplitudinea mărimii măsurate. se pot face diferite clasificări: a. După mărimea de măsurat: frecvenţmetre.2 b — mişcare armonică amortizată.

fundaţie) sau a unui element al acesteia poate fi definită prin deplasare. fiind corelate cu zgomotul produs de maşină şi uzura acesteia. corespunzand în general turaţiei de lucru a maşinilor. Totuşi.c Fig 1.2. cu captori de viteze — de la 10 la 2 500 Hz.2. nu sînt luate în consideraţie. se arată dependenţa de frecvenţă a amplitudinii deplasării.2. Principial. recent s-a observat că vibraţiile produse de multe maşini au un spectru de frecvenţe cu componente de viteză relativ constantă pe un domeniu larg de frecvenţe pînă la 1 kTTz . vitezei şi acceleraţiei. acceleraţie. ele deducandu-se una din alta prin integrare sau derivare în timp. toate cele trei mărimi conţin aceeaşi cantitate de informaţie. recomandandu-se deci măsurarea vitezei. ceea ce poate duce la concluzii eronate asupra calităţii maşinii. Se recomandă astfel măsurarea cu captori de deplasări în domeniul 0—1 000 Hz.2. viteză.b Fig 1.1. acceleraţie de ordinul doi sau deformaţie specifică dinamică. In afara acestora. Componentele de frecvenţă înaltă. pentru determinarea caracteristicilor de răspuns dinamic ale unei structuri se mai fac măsurări de forţe. şi cu captori de . In figura 1.d 2. clădire.a Fig 1. pentru semnale sinusoidale (în coordonate logaritmice). care joacă un rol important în siguranţa în funcţionare şi deci în întreţinerea preventivă a maşinii.Măsurarea deplasării Măsurarea deplasării ( pune accent pe componentele de frecvenţe joase ale vibraţiei. Mărimi mecanice măsurate Mişcarea vibratorie (liniară sau unghiulară) a unui punct al unei structuri (maşină. cupluri şi presiuni.1.2. deci s-ar părea că este indiferent care dintre cele trei cantităţi se măsoară.1.Fig 1. 2.

Cand traductorul transformă energia mecanică de intrare direct în energie electrică. cu inelele colectoare respective. 2.1.1. foarte răspîndiţi în construcţia captorilor de vibraţii. iar în interior are loc o polarizare electrică. la studiul vibraţiilor de răsucire ale unui arbore se poate opta între montarea unor traductori tensometrici rezistivi pe arbore. cu energie electrică. La traductorul rezistiv. optică. Se poate face o clasificare a traductorilor în două grupe mari : — traductori energetici sau generatori. au proprietatea că. Traductorii inductivi se împart în mai multe grupe.4 m/s2. printr-o intrare secundară. de exemplu o deplasare. iar variaţia energiei mecanice a sistemului de măsurat produce variaţii ale energiei electrice . Captori pentru măsurarea vibraţiilor . Astfel. Rezultă de aici că mărimea mecanică ce trebuie măsurată. efectul dispare odată cu anularea acţiunii mecanice. sub efectul unor acţiuni mecanice. care extind domeniul de funcţionare liniară a aparaturii la frecvenţe joase şi de fabricarea unor noi tipuri de accelerometre de mare sensibilitate. care transformă energia de intrare mecanică în energie electrică . stabilindu-se limita inferioară a măsurării amplitudinii acceleraţiilor 0. dacă în acest proces intervine o altă mărime — acustică. Masurarea acceleratiei In dezvoltarea recentă a aparatelor de măsură se observă tendinţa extinderii măsurării acceleraţiei şi în domeniul frecvenţelor joase. naturale sau ceramice. dacă acesta este accesibil. — traductorul este cu transformare indirectă. la suprafaţa lor apare o sarcină electrică. Aceasta este facilitată de dezvoltarea amplificatoarelor de sarcină. în unele situaţii. — traductori parametrici. capacitivi şi inductivi. funcţie de piesa aflată sub efectul mişcării vibratorii şi de circuitele conţinute. mişcarea care se studiază produce o variaţie a inductanţei L a unui circuit alimentat în curent alternativ. etc. Anumite materiale. care sînt alimentaţi. se asociază cu altă mărime mecanică — în cazul citat o forţă — aşa ca produsul lor să reprezinte o energie.acceleraţii — de la 20 Hz pînă peste 20 kHz. 4. Traductori pentru masurarea vibratiilor Din punct de vedere fizic. vor fi prezentaţi cei piezoelectrici şi electrodinamici. dar se produce transformarea energiei mecanice în energie electrică. el se numeşte cu transformare directă. Efectul se numeşte piezoelectric. alegerea mărimilor măsurate este dictată de spaţiul disponibil pentru montarea captorilor. iar materialele cu aceste proprietăţi sînt piezoelectriee. mişcarea mecanică produce variaţia unei rezistenţe ohmice La traductori inductivi. Din categoria traductorilor parametrici fac parte traductorii rezistivi. Nu se poate vorbi despre transformarea unei deplasări într-o mărime electrică. traductorul este un dispozitiv in care are loc conversia unei forme de energie în altă formă de energie. 3. Traductori piezoelectrici. deci măsurarea momentului de torsiune şi montarea unui captor de deplasări unghiulare la capătul arborelui. Dintre traductorii energetici.

presiune. Ca orice captor seismic. Datorita numeroaselor calităţi — greutate mică. S-a notat cu T traductorul.Vibrografe Sub acest nume — sau variante ale lui — se cunosc aparatele servind la măsurarea deplasărilor liniare.Se vor descrie. rezistivi. Montand un „convertor de deplasări”. Aparatul seismic are următoarele părţi componente : suportul . cupluri.1. Principiul de lueru. acceleraţiilor. în funcţie de mărimea măsurată. cupluri şi presiuni. încovoiere sau răsucire. legat de masa m. el poate funcţiona şi ca accelerograf. funcţionînd pe principiul unui sistem oscilant format dintr-o masă . legat rigid de corpul a cărui vibraţie se măsoară. care. aparatele iau numele de torsiografe. vitezelor. el poate fi: o bară solicitată la întindere-com. presiuni. Se consideră că obiectul de studiat. 4. principalele construcţii de captori pentru măsurarea deplasărilor. un arc şi un amortizor.2. el putînd măsura deplasări începînd de la 0. pentru frecvenţe între 0 şi 3 Hz. un arc elicoidal. electrodinamici. care măsoară mişcarea vibratorie în raport cu un element imobil. erorile puţind fi cauzate numai de deformaţiile produse de către forţele de inerţie în diferitele pîrghii ale aparaturii. elementul mobil urmează mişcarea sistemului ce se măsoară. 4. domeniu de frecvenţă mare — captorii de acceleraţii sînt astăzi cele mai răspîndite dispozitive de măsurare a vibraţiilor. legată de suport prin intermediul arcului k şi amortizorului c.2. In majoritatea cazurilor ei se realizează pe principiul seismic. ca şi pentru forţe. Figura 4.Captori pentru deplasări şi acceleraţii Aceşti captori pot fi seismici şi în acest caz corespund schemei de principiu din figura 4. La aparatele cu punct fix. o membrană elastică. Modul de funcţionare a aparatelor seismice va fi descris în cele ce urmează. piezoelectrici. .1 masa m. capacitivi. captorii pot fi: cinematici — pentru deplasări. execută o mişcare armonică. robusteţe. deci şi suportul aparatului.1. fie cu elementul elastic. captorii seismici pot fi: inductivi.1. Captorul are frecvenţa proprie de 5 Hz şi poate măsura deplasări pînă la 2 mm. lucrand pe baza mişcărilor ce i se imprimă de elementul mobil. viteze.7 Hz 4. pe scurt.Accelerometre. domeniul de liniaritate al captorului se măreşte.transformă mişcarea într-un semnal electric.1. acceleraţii — sau mecanici — pentru forţe. Pentru deplasările de răsucire. un tub cilindric. In funcţie de traductorii folosiţi. -aparate seismice. la frecvenţe între 7 şi 100 Hz. In ce priveşte elementul elastic. Aparatele de măsurat vibraţii — deci şi captorii de vibraţii — sînt de două feluri: -aparate cu punct fix sau cuasistatice. Traductorul este pus în legătură fie cu masa seismică.

cîmpuri magnetice. zgomot.La alegerea unui accelerometru. Alegerea captorilor se face în funcţie de amplitudinea (prezumptivă sau predeterminată a) mărimii măsurate. — să nu se depăşească temperatura maximă admisibilă a accelerometrului . trebuie să se aibă în vedere următoarele : — greutatea lui să fie cel mult 10 % din a piesei pe care se aplică. prin integrare. relativ recent. — gama de frecvenţe a accelerometrului să corespundă cu cea de măsurat y — domeniul dinamic al accelerometrului să fie corespunzător . a vitezei şi deplasării. o largă întrebuinţare. lipsei părţilor în mişcare relativă. radiaţii. — accelerometrul să suporte celelalte condiţii de mediu : umiditate. Captorii de acceleraţii piezoelectrici au căpătat. datorită gabaritului şi greutăţii mici. Pentru vibraţii de frecvenţă joasă şi amplitudine mare se aleg captori de deplasări. iar pentru şocuri şi vibraţii de frecvenţe înalte se aleg captori de acceleraţii. domeniul de frecvenţe şi greutatea relativă în raport cu structura măsurată. Captorii de viteze sînt preferaţi uneori deoarece multe norme şi specificaţii sînt scrise în funcţie de valoarea eficace a vitezei — direct proporţională cu energia care produce mişcarea . domeniului larg de frecvenţe şi posibilităţii obţinerii.

care nu mai poate fi analizat apoi de aparate. de multe ori portativ şi alimentat cu baterii. se foloseşte un echipament compus din cîteva elemente de bază. supuse la frecări şi uzură. Pentru măsurări prospective. Se mai pot folosi analizoare de vibraţii portabile. capacitatea totală a circuitului este micşorată foarte mult. înregistratoare de trepidaţii 5. pot produce degradări ale clădirilor sau pot . EFECTELE VIBRAŢIILOR Rezultatele măsurărilor de vibraţii se interpretează prin prisma nocivităţii lor. astfel încît în sistemul de măsură se transmite un semnal avînd cea mai mare valoare posibilă a tensiunii. prezintă avantaje substanţiale. Totuşi. Cu ajutorul unui preamplificator de sarcină. La folosirea aceelerometrelor piezoeleetrice se poate alege fie un preamplificator de tensiune şi un preamplificator de sarcină. Analiza rezultatelor acestor măsuri este concludentă doar atunci cand semnalele au o formă de undă relativ simplă. Aparatul folosit în prezent pentru măsurători de vibraţii se numeşte „măsurător universal de vibraţii". iar gabaritul mare determină suprafeţe mari de montaj.vibratorie. unde nu se impune o precizie deosebită sau efectuarea analizei semnalelor. analiza în domeniul timpului pe baza unei vibrograme devine dificilă. Peste anumite limite. un produs final. Totuşi. Se apreciază că dacă semnalul conţine fundamentala şi mai mult de cinei armonice. precum şi la unele măsurări pe teren. ce apar la modificarea lungimii acestora. în schimb. Forma înregistrării finale dorite determină o bună parte a sistemului de măsură. care pot mări rigiditatea locală a structurilor mici şi elastice. şi este un aparat portabil universal capabil să măsoare acceleraţia. fiind în schimb o „înregistrare definitivă”. folosinduse chiar aparate pur mecanice. fie pe bandă magnetică. fie în memorii electrostatice create pentru calculatoarele numerice. înregistrarea electrică. adesea ei au dimensiuni mari — ceea ce ridică problema instalării — şi cuprind părţi mobile delicate. ci trebuie citită de operator înainte de a o folosi la calcule ulterioare. înregistrarea pe hîrtie sau film oferă un mijloc simplu şi convenabil de detectare a unor tendinţe în desfăşurarea fenomenelor. Captorii de deplasări au un domeniu de frecvenţe relativ redus. viteza şi deplasarea. în scopul determinării ordinului de mărime al vibraţiilor. deci cînd conţin componente cuprinse într-un domeniu relativ îngust de frecvenţe. accelerometrul este încărcat cu o capacitate de şuntare atît de mare încît semnalul transmis în sistemul de măsură devine independent de mici variaţii ale capacităţii cablurilor. la măsurarea vibraţiilor de amplitudini mari sînt preferaţi celorlalţi. ele sînt dăunătoare oamenilor. Cu ajutorul preamplificatorului de tensiune.

Dintre toate acestea. Nivelul de tărie a vibraţiilor în pali este egal cu nivelul de intensitate în vibrări la frecvenţa de referinţă de 1 Hz. S-au introdus pentru vibraţii niveluri de intensitate şi tărie numite vibrar şi respectiv pal. . Efectul vibraţiilor asupra omului depinde şi de durata de aplicare a acestora. Se redau. folosit ca indiciu al efectelor vibraţiilor asupra omului. omul este cel mai sensibil la perceperea vibraţiilor. maşinile. Numeroasele studii făcute în acest scop au drept subiect pe om. cîteva din principalele prescripţii din literatura de specialitate 5.Efectele vibraţiilor asupra omului In baza studiilor lui Dieckmann s-a stabilit un coeficient de pereepere a vibraţiilor K. v0=10"8 m/s pentru viteza şi x=10"11 m pentru elongaţie. Pentru această frecvenţă se admite că limita de percepere a acceleraţiei valoarea de referinţă : a0=3.deranja buna funcţionare a maşinilor. Se vede că nivelele tolerabile sînt cu atît mai ridicate. clădirile. cu cit durata de acţiune a vibraţiilor este mai scurtă dupa urmatoarea figura. în prezent se mai utilizează şi nivele în dB cu valorile de referinţă a0=10'5m/s2 pentru acceleraţie. în cele ce urmează.16x10"3 m/s2.1.

îndeosebi mâinile. sunt supuse direct acţiunii vibraţiilor produse de diverse unelte şi instalaţii. recomandările prevăd : — locul măsurării: lagăre. viteze. tensiunea în materialul rămas devine atât de mare încât propagarea fisurii se accentuează şi se produce distrugerea prin oboseală. prin deplasări relative. Efectele vibraţiilor asupra utilajelor. Astfel. în sarcină.Efectele vibraţiilor şi zgomotelor se manifestă. denumite „VDI-Richtlinien 2056”. Obiectul recomandărilor îl constituie : sursele active de vibraţii (maşini de diferite feluri) şi aparatele care trebuie izolate pasiv. în cele ce urmează. In prima figura se face o clasificare a vibraţiilor produse de maşini. forţe. se cunoaşte sindromul de „degete albe" la muncitorii ce utilizează fierăstraie mecanice şi care constă într-o degradare treptată a ţesutului nervos şi vascular al mâinilor până la pierderea completă a sensibilităţii tactile. benzile de alunecare progresează şi dau naştere unor mici fisuri care se propagă apoi prin material. Primul semn vizibil al oboselii materialului. fundaţie.2. Figura urmatoare da. Prin creşterea fisurii. valori eficace. ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne. acceleraţii. 5. din care se redau unele amănunte şi grafice. după Rathbone. în coordonate deplasare-frecvenţă. Studiile întreprinse de către VDI au dus la stabilirea unor Recomandări. — condiţii de lucru ale maşinii: pe bancul de probă. . Orice alunecare intercristalină este însoţită de o distrugere de material. carcase. O altă situaţie este aceea în care numai anumite părţi ale corpului omenesc. cu fundaţii individuale. -amplitudini. Mărimile care se măsoară sînt: -deplasări. -mărimi absolute şi mărimi relative In ce priveşte executarea măsurării. Astăzi se consideră că oboseala este rezultatul unor curgeri locale de material sau. în gol. îl constituie apariţia aşa-numitelor benzi de alunecare. aprecieri asupra mersului maşinilor grele. Sub influenţa continuă a vibraţiilor. altfel spus. funcţie de frecvenţă şi de amplitudinea deplasării. intensităţi de vibraţii. funcţie de energia şi direcţia lor de acţiune. în general acolo unde energia se transmite de la maşină la fundaţie . amplitudini duble. rezultatul combinaţiei dislocaţiilor şi a concentrărilor locale de tensiuni.

. asupra clădirilor. ceea ce permite a se aprecia atît vibraţii armonice cît şi nearmonice.3. în funcţie de amplitudinea vitezei vibraţiilor. constatarea defectelor şi detectarea cauzelor — producerea vibraţiilor : libere. 1979. Efectele vibraţiilor asupra clădirilor In tabelul urmator se indică posibilităţile de deteriorare a clădirilor. Efectele vibraţiilor de diferite viteze sau deplasări. Bibliografie 1. produse de maşină. – Masurarea vibratiilor mecanice 3. Rades. Picu Ana Alexandra. 5.M. Bucureşti. excitate prin vibratoare. pentru gama de frecvenţe pînă la 100 Hz sunt importante. produse de explozii care au loc în apropiere. Drept mărime caracteristică se ia viteza eficace. Metode dinamice pentru identificarea sistemelor mecanice. Buzdugan. Ghe.— scopul măsurării : recepţie în uzină sau după montaj. 2.. Editura Academiei România. . -teza doctorat „MODELAREA BIOMECANICĂ NELINIARĂ A DINAMICII CORPULUI UMAN SUB ACŢIUNEA VIBRAŢIILOR TRANSMISE . De multe ori interesează valorile limită admisibile ale vibraţiilor clădirilor. Radeş. excitate prin şocuri. M. Mihailescu E.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful