Cresterea fazanului Varianta 1.0 www.fratia.

ro

This work is licensed under the Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike License. To view a copy of this license, visit http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/2.5 or send a letter to Creative Commons, 543 Howard Street, 5th Floor, San Francisco, California, 94105, USA. Aceasta lucrare este licentiata sub o licenta Creative Commons 2.5. Sunteti liberi sa o copiati, sa o distribuiti sau sa o modificati, in urmatoarele conditii : - nu o puteti utiliza in scop comercial - trebuie sa dati credit autorului original (acesta va fi mentionat ca autor in cazul distributiei lucrarii initiale, sau in bibliografia lucrarii derivate) - lucrarea derivata va fi licentiata cu o licenta identica cu aceasta. Oricine poate modifica aceasta lucrare, cu conditia sa pastreze intacta aceasta licenta (prima pagina). Numele sau va fi mentionat ca si autor, versiunea va fi schimbata prin adaugarea unei unitati, iar autorul anterior va fi mentionat in prima pozitie a bibliografiei, precizandu-se titlul acestei lucrari si versiunea anterioara.

1

Cresterea fazanului Varianta 1.0 www.fratia.ro

CUPRINS ........................................................................................................................................................................1 INTRODUCERE............................................................................................................................................3 Fazanii de vânătoare..............................................................................................................................3 FAZANUL DE DECOR........................................................................................................................4 2. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE.........................................................................................................5 Manipularea fazanilor............................................................................................................................5 3. FERMA DE FAZANI................................................................................................................................6 Modele de ferme de fazani....................................................................................................................6 Creşterea naturală (sistemul de creştere extensiv)................................................................................7 Creşterea în captivitatea a fazanilor (sistemul semiintensiv)................................................................8 Creşterea intensivă a fazanilor...............................................................................................................9 4. REPRODUCŢIA LA FAZANI.................................................................................................................9 5. CREŞTEREA PUILOR DE FAZAN......................................................................................................10 Creşterea în condiţii de mici gospodării..............................................................................................10 Creşterea în captivitate........................................................................................................................11 Creşterea puilor de fazan în puierniţe..................................................................................................12 6. PRODUCŢIA DE OUĂ...........................................................................................................................13 Clocirea ouălor.....................................................................................................................................15 Clocirea artificială................................................................................................................................15 Clocirea naturală..................................................................................................................................16 7. HRĂNIREA FAZANILOR.....................................................................................................................17 Hrănirea fazanilor în condiţii casnice..................................................................................................17 Hrănirea puilor de fazan......................................................................................................................18 Model de raţie pentru puii de fazan.....................................................................................................19 Hrănirea şi exploatarea fazanilor adulţi destinaţi reproducţiei...........................................................20 Hrănirea fazanilor adulţi......................................................................................................................20 Adăparea fazanilor...............................................................................................................................22 8. MALADIILE FAZANILOR....................................................................................................................22 9. FUNDAMENTAREA PRODUCŢIEI....................................................................................................23 Alti autori:................................................................................................................................................24

2

Fazanul verde (Phasianus cochicus verzicolor). mai fină şi coada mult mai scurtă decât masculul. dintre care cea mai cunoscută este fazanul sălbatic. negre – castanii. Faşa este lipsită de penaj. Greutatea corporală la femelă este 600-900g. Este unul din fazanii cu talia cea mai mică. cu pete aurii sau negre – albăstrui pe abdomen. Trunchiul este potrivit de lung. aripile sunt puternice.fratia. care în perioada împerecherii capătă o nuanţă aprinsă. transversale pe axa longitudinală. Coada este formată din 18 pene. Coada are culoarea galben – castanie cu dungi subţiri de culoare neagră. îngust şi strâmt. Masculul are capul de culoare verde închis.2005 INTRODUCERE În ultimele 2-3 secole.ro CRESTEREA FAZANULUI Autor: Sorin GACHE 12. Ciocul la fazan este asemănător cu cel al găinilor. ruginie metalică pe cap şi roşie – brună pe restul capului.03. Drept rezultat al împerecherii fazanului sălbatic cu alte specii de fazani s-a obţinut aşa numitul fazan de vânătoare. cu pieptul bine dezvoltat. iar masculul iar la mascul între 1-1. potrivit de lung şi uşor curbat. spinarea pe partea anterioară este de o culoare verde închisă şi pe cea posterioară cenuşiu-albăstruie. un zbor mai rapid decât fazanul comun şi o producţie de ouă mai mare. caracterizat de un penaj foarte frumos colorat şi un zbor foarte rapid.5 kg. asemănător cu culoarea frunzelor uscate de toamnă. . Familia fazanilor este împărţită în 9 rase şi mai multe specii. Coada este verde. de culoare roşie. Deasupra urechilor prezintă un smoc de pene orientate cu vârful spre în jos. Femela are conformaţia mai mică. Acest fazan are o talie şi greutate mică. ca urmare a extinderii relaţiilor comerciale. formată în Anglia în jurul anilor 1940-1950. iar pieptul este verde cu nuanţe metalic-bronzat. Lungimea corporală la mascul poate ajunge la 80-85cm. cu luciu metalic pe gât şi pe cap. în multe ţări au fost introduse cele mai diferite specii de fazani. din care coada reprezintă 3035cm. Are culoare a penajului albăstrui – verzui. cu cele 18 rectrice barate cu linii transversale subţiri. Abdomenul este brun închis. Este originar din Arhipelagul Nipon.Cresterea fazanului Varianta 1. Femelele au un penaj de culoare mai închisă şi uniformă pe tot corpul. cu laturile cenuşii-castanii. care cunoaşte o largă răspândire. cu penajul de un colorit mai şters. ier picioarele sunt subţiri şi lungi cu 4 degete. în care-şi face cuibul. Fazanii de vânătoare .Fazanul comun de vânătoare (Phasianus cochicus colchicus).0 www. 3 .Fazanul negru (Phasianus cochicus varietas tenebrotus) reprezintă o varietate comună de fazan de vânătoare. . prevăzute cu pinteni. brun – gălbui deschis. coloritul general al corpului este verde închis la mascul şi aproape negru la femelă. gâtul verde cu nuanţe albastru-roşcate.

galben-portocaliu pe umeri şi părţile laterale ale trunchiului verde pe partea posterioară a spatelui. de peste 2 kg. La femele. dar niciodată anterior. numai la masculi. . brun-castanie. Culoarea penajului este verde închisă. Femela are colorit uniform. FAZANUL DE DECOR . Masculul prezintă pe cap şi gât o formaţiune de pene sub forma unui moţ. cu care se aseamănă la culoare.0 www.Fazanul chinezesc gulerat (Phasianus cochicus torquatus). cu o lungime totală a corpului la masculi de peste 2m. penajul capului având tente metalice 4 . Pe piept are culoarea brun-roşcată cu reflexe roşii-aurii. Cea mai mare importanţă pentru fazanul de vânătoare din România o prezintă produsul de hibridare realizat la fazaneria de la Pădurea Verde. care se continuă pe partea dorsală a gâtului. cu luciu roşiatic pe penele cozii. Femelele încep ouatul timpuriu. Penele rectrice au culoare deschisă. dar în schimb şi cel mai frumos. între masculul de fazan comun şi femela de fazan auriu. albastru şi castaniu) şi foarte simplă la femelă. au o producţie mai mare de ouă. cu nuanţe verzi pe cap. . iar puii sunt caracterizaţi printr-o viteză mare de creştere (caracter important pentru creşterea acestei specii în captivitate). de culoare brună. are o talie mai mică decât fazanul chinezesc. Spinarea şi coada la masculi au o culoare argintie. Nuanţele coloritului la mascul sunt mai deschise cu precădere pe flancuri şi porţiunea anterioară a spinării. barate cu dungi subţiri negre şi brune. iar spinarea este de culoare închisă. care se asemănă mai mult cu fazanul de vânătoare. asemănător cu rasele de găini uşoare. Are în jurul gâtului un inel de culoare albă închisă complet. sub formă de glugă. coloritul are un fond general mai deschis roşcat.Fazanul regal (Symaticus reevesii) este specia de fazan cu cea mai mare talie. Femela are o culoare deschisa.fratia. Masculul este de culoare verde sau albastru închis. nuanţele de culoare sunt mai închise pe spinare decât la masculi. ca şi a gulerului-inel de pe gât este albă. cu rezistenţă organică deosebită şi adaptabilitate crescută.Fazanul mongol (Phasianus cochicus mongolicus). brun-roşcat cu nuanţe aurii pe piept şi gri-albăstrui pe rectricele codale. restul corpului fiind galben împestriţat cu negru. întrerupt uneori în partea posterioară. Caracteristic acestuia este moţul de culoare neagră. Culoarea penelor este brun-gălbuie.Fazanul auriu (Chrysolophus pictus). prelungit pe partea postero-inferioară a gâtului. dar cu greutate corporală mai mare. uniformă. Spre deosebire de fazanii anteriori.Cresterea fazanului Varianta 1. Caracteristica acestei rase este monogamia. Este o specie de fazani bine adaptată condiţiilor din Europa. Culoarea penajului este foarte variată la mascul (cu un amestec de roşu aprins. Diferenţierea dintre mascul şi femelă este foarte pronunţată la fazanul sălbatic. are pe gât un inel de culoare albă. din care coada reprezintă până la 1. cu nuanţe metalice pe cap şi pe gât. culoarea capului.Fazanul de Formoza (Phasianus cochicus formosanus).ro . nuanţe mai închise pe spinare . La femele. de la marginea Timişoarei. Acest inele este întrerupt pe faţa anterioară a gâtului. pe toată suprafaţa corpului.5m. . de nuanţă brună închisă.Fazanul argintiu (Genaeus nycthemerus) are o talie mare. Este fazanul cu talia cea mai mică.

mergând până la maximum de 55 de ouă. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE Fazanul este o pasăre mobilă. Atunci când există un strat mai gros de zăpadă. cu fructe mărunte sau cu seminţe ale acestora. Pieptul are culoarea roşiatică a cuprului. Principala sa hrană este de origine vegetală sau animală. Este posibil ca unele femele tinere să ouă.Cresterea fazanului Varianta 1. cu nuanţe gri închis în regiunea capului. Fazanul sălbatic are o lungime totală medie de 85-100cm. în medie. Femelele depun ouă. care încep să construiască cuibarul. fluturi. gândaci. Masculii cântăresc între 1. Coada are o lungime de 4550cm şi este compusă din 18 pene ascuţite şi foarte elastice.5kg iar femelele în jur de 1kg. de la sfârşitul lui aprilie. de la o femelă care depune ouă se pot obţine 45-65 ouă. mărăcini şi alte locuri greu accesibile. Distruge mulţi dăunători ai culturilor de cereale – larve. 23% insecte dăunătoare. confecţionate din plase de sârmă. mici rozătoare. În condiţiile creşterii intensive. masculii şi femelele trăind separat. Ouăle se clocesc. Fazanii sunt păsări poligame.. Femelele îşi fac cuiburile în tufişuri. care sunt nişte cuşti de dimensiuni mari. la început direct pe pământ. depunerea ouălor începe la jumătatea lunii mai şi durează o lună de zile. raport care se modifică în funcţie de condiţiile meteorologice şi de anotimpurile anului.3kg şi 1. Puii de fazan cresc foarte repede. cu sâmburi (folosiţi în locul pietricelelor pentru digestie mecanică). 2. şi şoareci de câmp sau alte mici rozătoare. păsările formează stoluri. pe care le vor folosi drept sursă de energie pe timpul iernii. în funcţie de condiţiile climaterice ale zonei. fazanii se mulţumesc şi cu rămurele mai subţiri ale unor foioase.fratia. de asemenea.0 www. Manipularea fazanilor 5 . cu dimensiuni de 34-45 x 36-47 mm. Partea superioară a spatelui are culoarea roşiatică a cuprului. făzăniţele produc 8-18 ouă. cu o strălucire înspre albastru-violet. de zi. penele capului fiind asemănătoare unor corniţe. până la începutul lunii mai. fazanul scurmă doar la suprafaţă şi nu produce nici un fel de pagube culturilor agricole. Masculii îşi aleg un loc înalt de pe teritoriul lor şi încep să cânte până atrag 4-6 femele. 2-3% seminţe ale unor culturi agricole. Femelele depun în medie între 40-45 de ouă. culturi de cereale. tulpini sau tuberculi. într-un interval de 24 de zile. melci. În cazul creşterii intensive. Se hrăneşte cu diferite seminţe ale unor plante de câmp. provenite de la tot felul de plante. Păsările încep să se hrănească sănătos şi să acumuleze o importantă cantitate de grăsimi sub piele (8-10mm) şi pe organele interne. care este acoperită cu iarbă uscată şi puţin puf. Aceşti fazani se cresc uşor în voliere . Consumă. înspre un roşu auriu iar partea inferioară şi penele exterioare ale aripilor sunt de o culoare ocru deschis. gâtului şi pe părţile laterale ale pieptului. omizi. Cuibarul este reprezentat de o groapă adâncă de 3-5 cm şi lată de cel mult 15 cm. cu o greutate medie de 32g. atunci când sunt bine hrăniţi. cu smocuri ridicate bine pronunţate. Coloritul femelelor este maroniu deschis. cu frunze. 11% şoareci. hrana fazanului se împarte astfel: 42% seminţe de la tot felul de buruieni şi plante. În timp ce îşi caută hrana. gândacul de Colorado. Potrivit unor studii. la vârsta de 2 săptămâni ajungând la 350-390g.ro strălucitoare. Odată cu venirea toamnei. În mediul lor natural. care-şi caută hrana în mediul înconjurător.

care o păzesc de vânturi puternice şi de soare. înconjurată din 3 părţi şi vând o comunicare directă cu o volieră.fratia. cu înălţimea de 2-2. iar peste această înălţime se poate folosi o plasă cu ochiurile de 4x4cm. Crescătoria de fazani poate fi construită din cărămizi. Comportamentul crescătorului de fazani trebuie să fie unul special. aşa numitele cuşti pentru cuibul de ouă. păsările sunt apărate de animalele de pradă şi alţi dăunători. Fazanii maturi sau aflaţi în creştere pot fi crescuţi. ca plasă de acoperire.Cresterea fazanului Varianta 1. Partea din faţă este acoperită cu un gard de sârmă. iar pentru fazanii cu coada mare este necesar ca această suprafaţă să fie ceva mai mare (4x4 până la 5x6m). scânduri sau din pereţi de beton. de obicei. marginea de sus trebuind să fie răsfrântă spre interior. fazanii sunt hrăniţi cu porumb sau orz măcinat. 3. aşa că sensul de extensiv. În timpul transportului. ferit de vânt. Dacă se realizează construcţii mai uşoare. Pentru crearea unor ferme de creştere a fazanilor trebuie ales un loc liniştit. fazanii se adăpostesc sub streaşină. Pentru o familie de fazani este necesară o cuşcă cu suprafaţa de 4-6m2 (2x2 sau 2x3m). Pe pereţii exteriori se practică orificii cu un diametru de 2 cm pentru a permite accesul aerului curat. în perioada neproductivă. De obicei. pe timpul iernii până la începutul sezonului de împerechere. bătut de soare. pentru a se preveni evadarea păsărilor. în crescătorii comune. aruncat pe podea. Ochiurile plasei pot să aibă dimensiuni de la 2x2cm pe o înălţime de 1m. fazanii sunt aşezaţi în voliere mai mici. Acoperişul volierei poate să fie realizat tot plasă de sârmă. În perioadele cu vreme mai nefavorabilă. FERMA DE FAZANI Modele de ferme de fazani Datorită faptului că fazanul nu a fost domesticit. să fie aşezate baloturi de paie sau rogojini care protejează de frig şi vânt. În aceste voliere comune. fără menajamente şi precauţii deosebite. Baza construcţiei trebuie să fie din beton. o plasă din material sintetic. În acest fel.ro Fazanii trebuie prinşi şi transportaţi cu atenţie. 6 . Capacul trebuie căptuşit cu pânză groasă de cânepă. deoarece în cazul creşterii unei rase mai bătăioase. pentru a se evita o eventuală rănire a păsărilor. Voliera se construieşte din plasă de sârmă. acestea sunt reprezentate de un şopron sau streaşină. Transportul se face în lădiţe sau coşuri cu dimensiuni de 60-80 x 30-35 x 30 cm. unde iarba se usucă uşor.0 www. faţă de orice specie sălbatică. Unii crescători de fazani preferă să folosească în locul plasei metalice. atunci când se încaieră. cu o adâncime pe perimetru de până la 80 de cm.5m. dispuşi la o distanţă de 4-6m unul de celălalt. să evite stresul de orice fel. semintensiv şi intensiv este cu totul altul decât cel cunoscut la păsările domestice de fermă. este recomandabil ca pe lângă pereţii volierei. în afara împrejmuirii. fazanii sunt adăpostiţi. mai ales iarna. păsările zboară pe verticală şi se pot răni. atunci când comportamentul faţă de această specie este brutal. Odată cu apropierea anotimpului de înmulţire. Pe peretele din faţă al gardului se leagă o adăpătoare şi se pun cofraje suculente şi iarbă verde. pentru a se evita pătrunderea frigului. care poate avea efecte dăunătoare nebănuite. creşterea lui în captivitate prezintă anumite particularităţi. O parte din volieră se acoperă cu o folie de plastic sau cu rogojini. fixată pe stâlpi din lemn sau metal. pentru a nu se permite rozătoarelor sau altor animale de pradă să treacă pe sub plasa de sârmă.

Acestea constau dintr-un cadru realizat din scânduri peste care se întinde o plasă de sârmă. cloşca este închisă într-o cuşcă (cutie de creştere). latura a 4-a (faţada) este prevăzută cu stinghii. PFL. Hrana pentru cloşcă se administrează în faţa laturii prevăzute cu gratii. dintr-un loc în altul. În acest sistem. până ce puii părăsesc cloşca. eventual se pot planta şi arbuşti şi copăcei. terenul este cultivat cu plante. când sunt părăsiţi de cloşti. este de dorit ca condiţiile din volieră să se apropie . Cutia de creştere este un miniadăpost. bacterii. în cuşcă se pun nişte putini de circa 1m înălţime.Cresterea fazanului Varianta 1. până la vârsta de 60-90 de yil. salcâm. închisă complet pe 3 laturi şi acoperită. iar pe de alta. acoperite cu 4-5cm de nisip. Sistemul de creştere cu cloşcă captivă înlătură neajunsurile creşterii cu cloşti în libertate. pentru spălare. 7 . un jgheab pentru mâncare. ecloziunea se face în mod natural. Legătura cu lumea vegetală trebuie să fie extinsă la maximum. care să le dea animalelor iluzia mediului lor natural. În unele crescătorii se fac nişte voliere uşoare şi mobile. pe o suprafaţă de 20 m2 se instalează 10 fazani adulţi sau 15 fazani aflaţi în creştere. cu un coridor de lucru între ele. după ecloziune. lângă volieră se ataşează un coteţ de păsări. În fermele mari pentru creşterea fazanilor. pe un teren cu o vegetaţie bogată. cu ajutorul cloştii adoptive. în poziţii verticale. cu un înveliş opac (din plastic. mucegaiuri.fratia. gutui sălbatic. care să satisfacă instinctul fazanilor de a se ascunde. cât se poate de mult. din cuiburile periclitate. pin negru. Trebuie evitată podeaua din pământ sau lut deoarece poate o fi o sursă de infestare cu paraziţi. Iată de ce volierele se acoperă. se cresc în mod natural. suplimentar. cu cloşti(găini).ro Masculii sunt foarte agresivi şi iritabili şi se lovesc cu ciocul prin gardul de sârmă. Sub streaşină se pune un cuibar pentru depunerea ouălor însă este posibil ca femela să nu-l agreeze şi să-şi facă alt cuib pe pământ sau în arbuşti. În cuşcă se mai pun adăpătoare. rogojină) la o înălţime de 45-50 cm de la sol. având dimensiuni de 70x70cm pentru găina cloşcă. În plus în timpul iernii sau după ploaie se transformă în noroi iar păsările capătă o înfăţişare neatrăgătoare. În cazul volierei permanente este preferabil ca aceasta să aibă podele mai calde. în formă de tablă de şah. pe de o parte. bolovani. Se dispun la 10-15m una de alta. din cărămidă sau asfalt. tablă. În fermele pentru vânătoare. la distanţă. o troacă pentru nisip şi alte substanţe minerale. care dispun de terenuri întinse. Puii. astfel încât să nu permită ieşirea puilor.0 www. astfel că joacă rolul unei „crescătoare artificiale”. trunchiuri de copaci. păducel. În fermele mari. Pentru fiecare pasăre se alocă 2-3m2 din suprafaţă. Pentru a da posibilitatea păsărilor de a dormi la înălţime de sol. Atunci când sunt crescute rase de fazani iubitori de căldură şi când există şi condiţii climaterice mai uscate. o dată la 2-3 zile. precum lucerna. Volierelor trebuie de asemenea să fie împodobite cu ramuri uscate de copaci. mărind valoarea decorativă a volierelor: molizi. stejar. rapiţă. aşa fel încât cloşca să ajungă cu uşurinţă să consume hrana. cu ouă procurate de la făzănării organizate sau ouă recoltate din terenurile de vânătoare. care se mută periodic. Creşterea naturală (sistemul de creştere extensiv) În acest sistem. în imediata apropiere a acesteia. Dacă se ia în considerare natura sălbatică a fazanului. cuştile pentru depunerea ouălor se dispun pe câteva rânduri. de cele din mediul natural. trifoi. care prin cloşcă asigură căldura necesară puilor în primele zile de viaţă şi în continuare. precum şi o lădiţă cu nisip amestecat cu cenuşă.

cutiile de creştere rămânând însă pe loc (ca locuri de refugiu şi adăpost). când puii sunt închişi. De asemenea. de câţiva mp. hrană naturală (plante verzi. late de 3-4m. Cutiile pot avea pardoseala din plasă de sârmă cu ochiuri foarte mici. Creşterea în captivitatea a fazanilor (sistemul semiintensiv) Se practică în voliere de ouat. crude şi insecte. de anumite răpitoare. Puii vor fi chemaţi de îngrijitor prin fluierături scurte. pardoseala poate fi construită din carton asfaltat. pentru loturi de 25 de fazani la 100 făzăniţe (raport 1:4). în situaţia în care fazanii se cresc pentru popularea fondurilor de vânătoare. Pot fi folosite “volierele de grădină”. Cutiile de creştere se amplasează pe pajişti. la intervale de câteva zile. care va chema puii la mâncare.Cresterea fazanului Varianta 1. puii obţinuţi se vor elibera la 60-90 de zile în pădure. astfel încât puii să găsească frunze verzi. sub unii arbori care să asigure umbra necesară. Din a 4-a zi puii sunt lăsaţi să caute şi ei hrana. cu cloşti şi pui. fiind chemaţi pentru consumul tainului de hrană de către îngrijitor. Pe măsură ce vegetaţia creşte. Cu o săptămână înainte de amplasarea cuştilor în câmp. care se mută dintr-un loc în altul. pui din serii apropiate de ecloziune (naturală sau cu cloşti). Pe primele 2-3 zile de viaţă. Pe o “pajişte de creştere” se grupează.0 www. În cazul în care creşterea se face pentru popularea fondurilor de vânătoare. astfel asigurând puilor. În jurul cuştilor se amenajează volierele din plasă. în acelaşi timp. lăsarea puilor liberi în pădure şi sălbăticirea acestora se fac la vârste variind de la 60 la 90 de zile. dacă fazaneria îşi lasă puii să se obişnuiască cu acestea. în rânduri paralele.ro Cutiile de creştere se pot amplasa pe terenuri cu vegetaţie bogată şi valoroasă (lucerniere sau trifoişti cu talie foarte mică – cosite frecvent). cutiile de creştere. la 25-30m una de alta. permanent cu aceeaşi melodie. Terenul de amplasare a cuştilor este bine să fie pe sole cultivate cu plante care atrag insectele (recomandabil lucerniere sau trifoişti). în poieni sau în imediata apropiere a pădurilor.fratia. şi încep şă doarmă pe crengile unor copaci sau arbuşti (în interiorul volierei). cu suprafeţe de 500-700 mp. sau în câmp. lucernierele vor fi cosite în fâşii paralele. împărţite în compartimente cu suprafaţa de 18-20mp pentru fiecare familie formată dintr-un mascul şi 6 femele. pe cât posibil. fragede şi insecte) de bună calitate. În momentul în care se observă că numărul de insecte pe o anumită parcelă se reduce. Ouăle obţinute de la făzăniţe pot fi incubate natural (cu cloşti) şi puii se cresc cu cloşti captive. Treptat. iar hrana se 8 . permanent. puii sunt ţinuţi închişi în cuşti de creştere sau într-o îngrădire de plasă mică. Seara. cu ochiuri foarte mici (ceva mai mici de 2x2cm). până ce învaţă să vină la chemarea cloştii. Practic. pe măsură ce puii devin mai independenţi de cloşti. odată cu fazanii adulţi. în timpul nopţii. se mută pe o altă parcelă. despărţite una de alta de zone de 15-20m. În aceste 2-3 zile hrana puilor se administrează lângă cloşcă. îngrijitorul va închide puii să fie cât mai egal repartizaţi în fiecare din cutii. dar să se şi ascundă în vegetaţia mică (lucernă sau alte plante). Locurile alese pot în pădure. iar în zonele cu precipitaţii foarte abundente. aceasta va fi cosită. pentru culcare. se reduce numărul de cloşti. care să nu permită puilor să iasă şi să-i ferească. iar cutia va fi aşezată pe un strat de nisip. uşor mai ridicat (5-7cm).

în apropierea acestora. fazanii sunt crescuţi toată viaţa închişi în voliere. bine conformate. dar procentul de ecloziune obţinut va fi mai mic cu 8-15%. Procentul de ecloziune în cazul clocitului natural variază 9 . transportul. să fie acoperit pentru asigurarea protecţiei de ploi şi a umbrei necesare pe timpul foarte călduros şi însorit. Se vor reţine numai exemplarele în perfectă stare de sănătate.fratia. penaj complet. dau rezultate slabe de ecloziune.ro administrează ca şi până atunci. putând fi crescuţi natural sau artificial. hrana se depune în apropierea cărărilor spre pădure sau chiar în pădure. Înainte de a începe incubaţie se verifică integritatea cutiilor – cuibare pentru clocit. Creşterea intensivă a fazanilor Se practică folosind sistemul de creştere pe toată durata vieţii economice a fazanilor. În unele ferme se foloseşte incubaţia naturală amplasând cuibarele cu cloşti pe un teren împrejmuit. La femele se aplică ochelari din plastic special confecţionaţi. Recoltarea. O cloşcă poate acoperi 18-22 ouă de fazan. Altă categorie de pui pot fi crescuţi pentru producerea de carne sau pentru repopularea fondurilor de vânătoare.natural (cu cloşti – găini). fără solzi. ecluzionat înainte de 15 mai. cu un sol permeabil. cu pieptul cărnos. Îngrijirea cloştilor se face asemănător ecluzionării altor specii de păsări. hale adăposturi pentru ouat şi pentru iernat. Incubaţia ouălor se face în 2 sisteme: . cei obţinuţi din loturile de elită se cresc până la maturitate pentru împrospătarea efectivului matcă destinat producţiei. Toate aceste deziderate trebuie să conducă la obţinerea de loturi cât mai mari. Selecţia se face în luna septembrie-octombrie.5 kg. masculii de minim 1. Puii pot căpăta destinaţii diferite. Puii se obţin prin clocit sau prin incubaţie artificială.0 www. care să permită scurgerea facilă a apei. în hale.Cresterea fazanului Varianta 1. cele deteriorate se repară. Incubaţia naturală – cu cloşti (găini) – se face în cutii – cuibare pentru clocit. Asigurarea numărului de cloşti – găini trebuie să aibă în vedere procurarea unui număr suficient de cloşti care să ecluzioneze pe o durată de timp apropiată (un interval de 2-4 zile). 4. Ouăle peste 15 zile vechime. departe de drumuri intens circulate. ochi limpezi şi ageri. Popularea fondurilor de vânătoare se face la vârsta de 90 de zile a puilor. compacte şi de vârste apropiate. care trebuie să fie mai ridicat. se vor alege de regulă. aşezate în linie. În acest sistem.artificial. în staţii de incubaţie specializate. Volierele de clocit trebuie să fie amplasate departe de sate. . Producţia de ouă a făzăniţelor sălbatice nu depăşeşte 25-30 de ouă. ţinând seama de faptul că producţia de ouă de fazan se realizează în procent de 6065% în luna mai. toate sunt dezinfectate şi dezinsectate în sodă caustică 3%. în timp ce femelele selecţionate pot realiza producţii de 65-80 de ouă/cap/sezon de ouat. femelele de 0.9 kg. ferit de vânturi. colorit vineţiu. Ouălor de 8-15 zile pot fi folosite pentru incubaţie. depozitarea şi păstrarea ouălor de fazan se fac în mod asemănător cu cele ale ouălor destinate incubaţiei fiind de 5-7 zile. REPRODUCŢIA LA FAZANI Fazanii selectaţi pentru reproducere. în zone liniştite. pe marginea adăpostului opus faţadei. din tineretul de sub 1 an. După ce se îndepărtează cloştile în totalitate. picioare netede. inclusiv coada. căi ferate.

care se deschi deasupra jgheabului. După naşterea puilor. Cealaltă este acoperită cu o plasă deasă. urmaşii se numesc metişi. puii de fazan pot fi scoşi afară. Hibridarea artificială efectuată în laborator oferă o paletă largă de posibilităţi. Se practică în special în cazul raselor de fazani ornamentali. de perioadă de reproducere. în incubatoare de diferite tipuri şi mărci. în care se realizează practic clocirea. În cazul creşterii fazanilor. hibridarea nu reprezintă o prioritate. câteodată cu o lădiţă pentru ecloziune. mobil parţial sau în totalitate. de circa 20mm. dar cu caracteristici diferite. se obţin urmaşi hibrizi. procentul celor care vor atinge vârsta de 8 săptămâni se situează între 60 şi 90%. Incubaţia artificială se realizează cu rezultate foarte bune.Cresterea fazanului Varianta 1. 5. preferându-se conservarea raselor pure. late de 15-20mm. Capacul are dimensiuni de 100x93cm. Cu aceasta cuşca este închisă pe timpul nopţii. se poate închide capacul de noapte. cu atât şansele de reuşită sunt mai mici. fixate la o distanţă de 6cm una de alta şi se foloseşte pentru închidere pe timpul zilei. astfel încât la mijlocul lădiţei să se formeze un spaţiu izolat din 3 părţi. Lădiţa combinată pentru clocirea ouălor şi creşterea puilor are o lungime de 85cm. de exemplu. Durata medie de ecloziune pentru ouăle de fazan este de 24 de zile.0 www. asupra cărora nu insistăm. chiar şi cu specii analoge cum ar fi cocoşi de munte sau găini pitice. înălţimea posterioară de 50cm şi de 40cm în cea din faţă. Acoperişul cu streaşină este puţin aplecat. Dacă se încrucişează subiecţi din aceeaşi specie. o lăţime de 50cm în faţă şi de 40 cm în spate. Partea din faţă se închide cu două uşi – cu un grilaj din 2 şipci pe timpul zilei şi una cu plasă. pentru aerisire. În medie.ro între 60-75%. o lăţime de 50cm. din 100 de ouă puse la clocit vor rezulta 57 de adulţi. Una este din şipci. Cloşca are grijă de ei şi îi păzeşte. Pentru a realiza o hibridare de succes. Peretele din faţă are două uşi. de obiceiuri. Hrana se pune în spaţiul dintre grilaj şi peretele cutiei. astfel ca puii de fazan să nu poată ieşi afară. Cu cât diferenţele dintre păsări sunt mai mari. 10 . care sunt adesea sterili. Nuielele sunt la 7 cm distanţă una de alta. dacă vremea este rece şi umedă. Din acest considerent. În primele zile după ce puii au ieşit din ouă. În afara diferenţelor morfologice. pe timpul nopţii. Lădiţa pentru ecloziune trebuie să aibă o lungime de 60cm. în special atunci când ouăle au fost clocite de cloşcă. spre deosebire de hibrizi. în limite de 23-35 de zile. Rezultatele obţinute în incubaţia artificială pot conduce la realizarea unui procent de ecloziune de 70-75%. există numeroşi alţi factori ce îngreunează acest proces: diferenţe de alimentaţie. Diferenţa majoră dintre cele două procedee constă în faptul că metişii sunt întotdeauna fertili. iar în spate şi pe lateral se formează o streaşină care poate fi înlăturată la nevoie. CREŞTEREA PUILOR DE FAZAN Creşterea în condiţii de mici gospodării Creşterea puilor de fazan în condiţiile oferite de gospodărie nu este grea.fratia. Dacă se încrucişează subiecţi din specii diferite. Se fixează cu nişte şipci groase. În practica de amatori. obţinându-se. se va avea în vedere alegerea unor exemplare care să prezinte compatibilităţi (să fie măcar din aceeaşi familie). După câteva zile . de multe ori se folosesc cuşti pentru creştere. folosind ouă de calitate foarte bună (vezi clocitul natural). după ce s-a observat că reacţionează la chemarea cloştii. rase rezistente la temperaturi scăzute sau la anumite boli. La o distanţă de 20cm de peretele lateral şi de cel din spate trece un grilaj din nuiele.

Temperatura din bateria de cuşti se modifică. cu o înălţime de 1-1. grupul este transferat în coteţe acoperite. Podeaua este acoperită cu un strat de paie curate sau talaş de cel puţin 7 cm grosime. Acestea nu se încălzesc.0 www. ulterior. însă temperatura nu trebuie să scadă sub 18-20°C. conform tabelului: Vârsta (zile) 1-3 4 5 6 7 8-14 15-17 18-21 După Temperatura (°C) 32 31 30 29 28-27 26-25 24-22 22-20 18-20 După cea de-a 2-a săptămână de viaţă.2 m. nemucegăit. podeaua trebuie să fie acoperită cu câteva bucăţi de hârtie. În nici-un caz nu 11 . în voliere.Cresterea fazanului Varianta 1. într-un coteţ cu curte şi. după care sunt crescuţi iniţial.fratia. aceştia sunt crescuţi în baterii de cuşti pentru păsări. Puii de fazan îşi pot răni picioarele în gardul de sârmă de pe podea. După ce au atins o vârstă de 20-30 de zile. Încălzirea se realizează cu ajutorul unor eleveuze. în primele 4 zile. de 3-5 mp. care sunt îndepărtate treptat. Creşterea în captivitate Modalităţile prezentate anterior sunt caracterizate printr-o serie de pierderi provocate de schimbările meteorologice bruşte. Prin urmare. O găină poate avea grijă de 15-20 de pui. care are dimensiunile găurilor de 6x6 până la 12x12 mm. iar o curcă poate avea grijă de un număr de până la 30 de pui de fazan. bine tasat pentru ca să nu afecteze mersul puilor. în funcţie de anotimp şi condiţii. Puii de fazan pot fi crescuţi în voliere cu o suprafaţă de 10-20mp. Aceasta se pune deasupra ierbii unde fazanii au posibilitatea de a scurma după insecte şi alt gen de hrană.ro lădiţa este combinată cu o mică cuşcă în formă de curte. rogojini sau pânză groasă. În fermele moderne de creşterea fazanilor. În cazul unor rase mai mari poate fi necesar ca păsările să fie tăiate pe durata creşterii lor. puii se cresc în 2 sau 3 faze. Pentru creşterea puilor de fazan se folosesc cuşti mobile. care se aşează pe o păşune pregătită anterior. Creşterea pe podea poate fi făcută numai dacă deasupra se asigură un aşternut gros sau se aplică nişte grătare din material plastic. în care puii de fazan se adăpostesc în caz de vreme urâtă. până la împlinirea vârstei de 2 săptămâni. Bateriile de cuşti sunt cu mai multe etaje. Într-o cuşcă cu dimensiuni de 3000x100x30 cm pot fi adăpostiţi 80-90 de pui. Înăuntru se pune o cuşcă obişnuită din lemn. cu curte pentru plimbare şi păscut. de pierderile provocate de păsările şi animalele de pradă. bine uscat. puii de fazan sunt transferaţi în volierele comune. La vârsta cea mai fragedă. cu dimensiuni de 50x50x200cm.

deoarece puii de fazan pot să le înghită în loc de furaj. Se recomandă ca volierele să aibă aceeaşi lăţime cu boxele. la 15-20. După 6 săptămâni. floarea soarelui.ro trebuie folosite aşchii de lemn. Colţurile boxei se rotunjesc (se umplu) cu talaş. Acestea au suprafeţe variabile (0. din anii ’50-65. în aceste condiţii putând să survină chiar şi moartea. începând cu ziua a 6-a. în caz de vreme urâtă. iar în a 4-a zi se elimină. al căror număr scade. Aici ei pot creşte liber până în momentul în care sunt valorificaţi. porumb. din plasă de sârmă cu ochiuri de sub 2x2cm dimensiune pe înălţimea de 60cm de la sol şi de 4x4 cm pe înălţimea de la 60cm până 12 . minim 3-5 bucăţi de câte 3-5 mp. atunci când sunt mutaţi. de suprafaţă de 30-40mp. După aceasta. În cazul creşterii pe podea. timp de una. asigurând în jur un padoc demontabil (de 15x30m) cu înălţimea de 2. pe urmă progresiv. temperatura camerei în timpul zilei. densitatea nu trebuie să depăşească 18-22 pui/mp. În adăposturi se vor construi mici adăposturi cu acoperiş într-o singură pantă sub care se amplasează hrănitoarele şi adăpătoarele (câte una pentru fiecare 100 de pui).Cresterea fazanului Varianta 1. când dorm. puii sunt introduşi în voliere de stocaj. dacă se vor creşte în hale până la sacrificare. puii pot fi scoşi la plimbare prin curte timp de jumătate de oră. La înălţimea de 1m de la sol se vor fixa stinghii de 3-4 m lungime. sorg.4mp/cap. iar lungimea cât mai mare. În primele 3-4 zile puii au la dispoziţie un spaţiu mai redus prin limitarea acestuia cu ajutorul unor cercuri de carton sau placaj. Puii se cresc în hale şi volierele aferente până la 40-50 de zile. Din loc în loc se vor amenaja grămezi de nisip şi cenuşă.5m. în funcţie de comportamentul stolului. În fiecare volieră se vor amenaja scăldători de nisip şi de cenuşă cu un mic adăpost acoperit. pentru 1mp de podea sub nişte eleveuze se instalează până la 25 sau chiar 30 de pui de fazan.fratia.5-1 ha) fiind recomandate menţinerea unor pâlcuri (boschete) alternând cu suprafeţe cultivate cu lucernă. În unul din colţul volierei se amenajează din plasă de sârmă tunelul de prindere în vederea valorificării. În puierniţe. În cazul unei vremi nefavorabile. în care sunt crescuţi aproximativ 100 de pui. trebuie să avem 37-38°C şi la 5 cm deasupra solului. asigurându-se astfel hrana suplimentară precum şi adăpost natural. Se va asigura câte 0. sfeclă furajeră. ca şi în cazul creşterii în cuşti. după a 9-a săptămână de viaţă. cu perioada de vegetaţie diferită. De la această vârstă. În ziua a 2-a se lărgeşte cercul. iar noaptea. Temperatura se micşorează prin ridicarea eleveuzei cu 1 cm pe zi. două trei ore.Ăn centrul eleveuzei. în cazul unei vremi însorite. De obicei. În ce-a de-a 7-a zi. se instalează pe câmp. asemănătoare cu cele folosite pentru puii în fostele crescătoare de păsări de tip CAP. Densitatea minimă este de 4-5 mp/cap.0 www. puii vor fi introduşi în boxe sau adăposturi imediat. Se vor asigura cutii cu nisip şi cenuşă în hale. atunci când grupul este în mişcare. la 25 cm una de alta (50 de stinghii/ha). se menţine în jurul a 25-28°C. vârstă de la care suportă relativ uşor capriciile vremii. ca şi pentru puii de găină). indiferent de tipul de construcţie. la 32°C. sunt mutaţi în voliere cu lungimi de zeci de metri. Într-o boxă de 4x4 m se introduc 350 de pui. puii sunt transferaţi în voliere. după vârsta de 3-4 săptămâni. temperatura se micşorează treptat. Iniţial. Creşterea puilor de fazan în puierniţe Puierniţele pot fi hale – adăpost fixe sau mobile. dotate cu sisteme de încălzire (eleveuze. Puierniţele mobile (pe roţi).

Grupele se formează cel mai târziu în prima jumătate a lunii martie. Temperatura optimă în hala puierniţă va fi de 35-36 grade în primele 7 zile de viaţă. fiind introduşi în hale numai pe vreme foarte rece. masculul este separat într-o parte a volierei. 6. unii masculi mai agresivi îşi pot răni sau chiar ucide partenerele. Media este situată în jurul a 55 de ouă/femelă. care pot fi folosite drept ascunzătoare pentru femelele care vor să-şi depună ouăle în locuri ascunse sau întunecoase. începând cu a 3-a săptămână de viaţă.Cresterea fazanului Varianta 1.ro la restul înălţimii. În libertate. femelele încep să facă mici găuri pentru cuibar. Spermatozoizii fazanilor sunt foarte rezistenţi şi sunt în stare să fertilizeze câteva ouă. tot de obicei.fratia. Începe perioada de călduri. După ce începe să manifeste o atitudine binevoitoare faţă de femele. se creează locuri cu grămezi de crengi. numărul ouălor recoltate de la o singură făzăniţă poate ajunge la 70 de bucăţi de-a lungul a 3 luni: aprilie-iunie. În colţuri se pun rămurele de copaci. scăzând apoi progresiv la 32-27 grade în a 2-a săptămână de viaţă. mai ales în primele săptămâni de viaţă. pentru ca păsările să aibă timp să se obişnuiască cu noul adăpost. Se pot recolta ouă şi mai târziu. Masculii devin mai neliniştiţi. peretele despărţitor este înlăturat. Găurile trebuie să fie lărgite şi în jurul lor se pune iarbă. în mod normal în jur de mijlocul lui aprilie şi se termină. Dacă sunt foarte excitaţi şi le incomodează pe femele. Înainte de depunerea ouălor. dar ele au o fertilitate foarte scăzută. de preferinţă uşor îngropată pe 57cm adâncime. care să asigure puilor adăpost pe timp neprielnic. Cuibul poate fi făcut bucăţi de pământ scoase împreună cu iarbă. Pentru adăpat trebuie folosite asemenea adăpători care să nu permită udarea pufului de pe corpul puilor. eliberând masa pe măsură ce aceasta este folosită de către pui. Pe laturile padocului sau în colţuri se amenajează copertine-umbrare. Din acest motiv. Încrucişarea se realizează. După vârsta de 6 săptămâni. însă compartimentul masculului trebuie urmărit cu atenţie timp de încă câteva zile. puii pot fi lăsaţi afară şi pe timpul nopţii. În captivitate. pentru câteva zile. Din cea de-a 2-a jumătate a lunii martie încep să se manifeste instinctele sexuale ale fazanilor. masculii trebuie separaţi. Ouarea începe după ce vremea se încălzeşte. puii sunt lăsaţi liberi la padocul înierbat. care să imite tufişurile. Dacă nu se cunosc. până când se liniştesc. de obicei. în prima jumătate a lui iunie. Riscurile se micşorează dacă în volieră există destule plante vegetale şi locuri de ascuns pentru femele. asigurând un front de furajare de 3cm/cap. Borcanele aşezate cu gura în jos sunt umplute cu apă. frunziş sau muşchi. mărăcini. Administrarea hranei se face în puierniţă în primele 14 zile de viaţă. o femelă poate depune între 16 şi 18 ouă.0 www. se umflu în pene. cuştile pentru depunerea ouălor trebuie pregătite pentru primirea femelelor. La scurt timp se manifestă instinctele sexuale şi la femelele depunătoare de ouă. adăparea se face fie în adăposturi automate sau semiautomate. folosind hrănitori (asemănătoare cu cele pentru puii de găină). Condiţiile climaterice 13 . Sârma trebuie bine ancorata de la sol. se învârt în jurul femelelor cu un mers specific. la primele ore ale dimineţii. fie folosind borcane aşezate cu gura în jos în nişte farfurii de lut. de la 3-5 săptămâni în padocuri. în luna iulie. De asemenea. cu o plasă de sârmă. înainte de a începe clocirea lor. spre a nu permite ieşirea puilor pe dedesubt. în primele zile ale convieţuirii. bat din aripi şi emit tot felul de sunete. la 25-22 grade în a 3-a săptămână şi la 21-16 grade în săptămânile 4 şi 5. PRODUCŢIA DE OUĂ Cel mai târziu la sfârşitul lui februarie.

Ouăle adunate sunt marcate prin înscrierea iniţialei rasei şi data ouării. Ouăle adunate se pun în suporturi din carton pentru ouă. Condiţiile de depozitare sunt 10-13 grade Celsius şi o umiditate de 50-60%. succesiv. Pe primul loc se află condiţiile de creştere şi alimentaţia. fenomen rar întâlnit la alte rase de păsări de curte. În timpul perioadei de conservare. Există metode de stimulare artificială a producţiei de ouă: femelele sunt închise în cuşti luminate artificial şi natural. fertilitatea este întotdeauna mai mică însă ajunge. uniformă. iar în cazul unei vremi ploioase sau foarte calde – mai des. acolo unde se găsesc pe moment. curate. data recoltării şi numărul boxei. Unii crescători acordă o importanţă deosebită culorii cochiliei: ouăle mai pigmentate sunt. greutatea lor variind între 30-35 de grame. el este reluat. şi abia după 4-6 ouări se obţin ouăle cu greutate şi aspect normal. În luna mai fertilitatea ajunge la valoarea maximă. fertilitatea la fazani poate fi de peste 95%. astfel încât perioada de lumină zilnică să fie de 13 ore. Fertilitatea la unii masculi mai vârstnici este mai mare decât la cei tineri. pentru a nu se fisura în timpul transportului. de 98%. în cazul unei răciri bruşte. procesul de depunere a ouălor poate fi încetinit sau oprit.ro nefavorabile pot amâna procesul de depunerea ouălor iar cele favorabile îl pot accelera cu 10-15 zile. Femelele din rasele mai productive de ouă o dată la 2 zile. de 2-3 ori pe zi. nu cele mate. ele crescând de-a lungul perioadei de depunere. Puii rezultaţi de la părinţi mai în vârstă au o mai mare vitalitate şi sunt mai rezistenţi la boli. Ouăle de fazan se păstrează la fel ca cele de găină. ei evită incubarea ouălor a căror coajă este rugoasă. pentru a se identifica şi înlocui masculii nefertili. fug haotic în diferite direcţii şi înainte de ouare se îndreaptă spre cuibar. ouăle pot fi ţinute şi culcate însă trebuie întoarse în fiecare zi la 180 de grade. mai puţin fertile. însă după încălzirea vremii. Capacitatea de ouare şi fertilitatea depind de mulţi factori. În cazul unei bune îngrijiri şi a unei hrăniri cu produse de origine animalieră. Primele ouă sunt mai mici (32 g în medie). La începutul primăverii. care au forme anormale. Ouăle fazanilor sunt foarte slabe şi au un înveliş fragil. ouăle vor fi aşezate în poziţie verticală. Ouăle trebuie să fie puse în incubatoarele pentru clocit cel mai târziu după 3 zile. Atunci când nu sunt bine hrăniţi. Ele devin neliniştite. iar în cazul păstrării lor timp de cel mult 10 zile . sau sunt prea mici. în general. deoarece calităţile lor de incubaţie se deteriorează foarte repede. la capacitatea sa maximă. se vor alege ouăle cu o mică strălucire. cu partea mai lată în sus. în special atunci când păsările sunt crescute în voliere. este posibil ca unele păsări. La începutul sezonului pentru ouare.Cresterea fazanului Varianta 1. după câteva zile. în special masculii. Femelele din rasele de vânătoare ouă uneori dezordonat. uşor înclinate. în special seara. Dacă nu există suporturi de carton. cu 15-20%. începând cu 1 martie. să spargă ouăle aflate la clocit. La rândul lor. moale. Aceste ouă sunt produse de femele la începutul sezonului. Pentru transportul 14 . masculii trebuie supuşi acestui regim începând cu o lună mai devreme. Cei mai buni indicatori îi au femelele aflate în al doilea ciclu de ouare. când nu au suficiente substanţe minerale şi vitamine în tain. Cojile de ouă care se dau ca adaos de substanţe minerale trebuie să fie bine fărâmiţate. cu vârful în jos.fratia. important fiind ca durata păstrării să nu depăşească 10 zile. Ouăle de fazan au culoare verzuie. Întoarcerea lor nu este neapărat necesară. În cazul păstrării ouălor timp de o săptămână. Pentru incubaţie. Ouăle trebuie strânse în mod regulat. Ouăle mai mici sunt învelite în hârtie.0 www. Pe cel de-al 2-lea loc se află vârsta. de aceea trebuie să se umble cu foarte mare atenţie cu ele. La recoltare se va însemna cu un creion negru. capacitatea lor de clocire se reduce cu 10%. De asemenea. pentru a-şi păstra capacitatea de clocire.

cu excepţia raselor la care perioada de incubaţie este de 27-28 de zile. iar cea de-a 2-a. În cazul alimentării cu prima şi cea de-a doua serie. Pentru nevoile crescătorilor amatori de păsări se produc diferite sisteme de incubatoare plate. Clocirea ouălor Ouăle de fazan se clocesc într-un interval de 24-25 de zile. care trebuie să fie menţinută la o valoare relativ egală. prima examinare de control se realizează în cea de-a 7-a zi. Incubatoarele plate sunt construite cu diferite sisteme de încălzire. Pentru a nu se încălzi prea tare. ouăle sunt puse în câte 4 serii. se încălzesc mai mult. fiartă şi filtrată. În incubatorul cilindric. iar în ultimele 4 zile ea urcă la 39 grade. la intervale de câte 5 zile. apoi progresiv până la 15 minute după 15 zile. Acest inconvenient este înlăturat prin mutarea periodică a ouălor. cu o temperatură de 38 grade.0 www. cu o capacitate de 100-1000 de ouă. Camerele în care sunt aşezate trebuie să fie aerisite mai des şi la un interval mai scurt de timp. Timp de 5-6 ore temperatura este ridicată la 39. după transport. În timpul clocirii. porţile de ventilaţie sunt deschise la jumătate. Mijloacele de transport trebuie să circule cu o viteză mai mică pentru a se evita gropile şi denivelările de pe drum. de preferinţă dimineaţa. cu indicatori tehnici foarte buni.ro ouălor se folosesc lădiţe de transport pentru ouă. ouăle sunt stropite cu apă de băut. iar în ultimele zile de creştere până la 70-80%. Ouăle din incubatoarele plate se întorc din cea de-a 3-a zi până la ieşirea puilor.5 grade. Alte incubatoare au sisteme de încălzire a vasului cu apă iar umezit şi încălzit are temperatura necesară în întreaga cameră de clocire. iar după introducerea şi celei de-a 3-a şi a 4-a serii sau când incubatorul este plin. 15 . zilnic. până în ziua a 21-a. În ultimele zile ale incubaţiei se intensifică schimbul de proteine al embrionilor iar temperatura lor creşte. Ouăle se întorc la fiecare 2-4 ore. În incubatoarele mai mici mai lipsesc aparatele pentru măsurarea umidităţii.8 grade iar umiditatea relativă la 52-56%. drept rezultat. Clocirea artificială În clocitorile fermelor de fazani se folosesc incubatoare automate universale. în comparaţie cu cele aflate pe margine. se va lăsa uşa incubatorului deschisă 5 minute.5 grade. în imediata apropiere a acestor sisteme de încălzire. Înainte de a fi introduse în incubator. ouăle se vor lăsa 24 de ore. se deschid în totalitate. Umiditatea relativă se menţine prin vaporizarea apei din tăvi şi prin deschiderea gurilor de ventilaţie.Cresterea fazanului Varianta 1. Temperatura se menţine constant la 37. Răcirea se realizează la fel ca în cazul incubatoarelor circulare. În fiecare dimineaţă. la fiecare 8 ore sau de 3 ori pe zi. Unele au sisteme de încălzire dispuse deasupra ouălor şi. ouăle care sunt în zona centrală. temperatura poate fi mărită până la 40 de grade Celsius. iar clocirea se controlează prin măsurarea temperaturii aerului în camera de clocire. La început este menţinută temperatura de 37.fratia. Umiditatea relativă a aerului este de 60%. pentru a se „odihni”. în a 21-a zi. iar umiditatea relativă se menţine la 65-70%. Incubatoarele plate cu un volum mai mic reacţionează la temperatura din cameră.

ro După ieşirea din ouă şi uscare. Înainte de a fi pusă pe ouă. În cazul creşterii naturale. unde se răcoresc şi absorb umiditatea necesară pentru dezvoltarea normală a embrionilor. Temperatura foarte ridicată în incubator produce hemoragii şi moartea embrionilor în special între a 3-a ţi a 15-a zi de incubaţie. Ea este pusă pe nişte ouă încălzite. dacă se poate într-o depresiune naturală. exces de umiditate în incubator. membrana devine elastică. Embrionii mor în ou. Embrionii se dezvoltă normal numai atunci când au o umiditate suficientă şi solul este răcit. după ce a fost hrănită şi a băut apă. Clocirea naturală Multe rase de fazani nu clocesc ouăle atunci când sunt crescuţi în mediul artificial sau atunci când volierele sunt strâmte. într-o cameră întunecată. datorită excesului de temperatură în incubator în timpul primelor 15 zile. sub găini câte 15 ouă iar sub curci 25 de ouă. creşte concentraţia de dioxid de carbon. aceasta se ridică la 40 cm deasupra puilor. Furajele cu multă apă nu sunt indicate deoarece pot provoca colici şi alte deranjamente ale stomacului. Cloştile trebuie mai întâi deparazitate pentru a se obţine pui sănătoşi şi cu o vitalitate crescută. Alături de cuibar se pune nişte fân. murind sufocaţi. muşchi sau frunziş. ele trebuie schimbate cu cele de fazan. neîntoarcerii ouălor deloc sau neregulat. de consistenţa cauciucului. Dacă temperatura este prea ridicată. Sunt preferate găinile care sunt mai liniştite şi nu ciupesc ouăle de fazan. a calităţii scăzute a ouălor (vechi). Aceasta se mai datorează şi oscilaţiilor de temperatură şi în mod special supraîncălzirii în primei săptămâni a incubatorului. Apar pui de talie mică. De aceea. Dacă se foloseşte o lampă cu infraroşii. coaja oului se sfărâmă uşor. şi puiul moare asfixiat. ecloziunea întârzie. Dacă ea rămâne aşezată peste aceste ouă.Cresterea fazanului Varianta 1. cloşca trebuie obişnuită să clocească. Dacă în cuibar există fân sau paie. în decurs de două până la trei zile. care împiedică ouăle să atingă pământul. Dacă avem umiditate prea scăzută în eclozionator coroborată cu ouă vechi sau păstrate incorect. cloştile sunt ridicate de pe ouă pentru o perioadă scurtă – în prima săptămână pentru maxim 10 minute. crescătorii de fazani preferă să folosească găini sau curci pentru clocirea ouălor de fazani. rezultatele clocirii sunt proaste – fie embrionii mor. cu embrion uscat. Sub găinuşe se pun zece ouă. puii de fazani sunt aşezaţi într-o baterie de cuşti. puii vor avea abdomen mare şi murdari de conţinutul oului. Temperatura prea ridicată în eclozionator în timpul zvântării puilor îi face foarte nervoşi. Dacă avem exces de aerisire. Ecloziunea prematură este datorată temperaturii prea ridicată în eclozionator. Crescătorii de fazani trebuie să aleagă locul de cuibar într-o poiană cu iarbă. rezultând o umiditate scăzută în eclozionator.fratia. La început. care trebuie să aibă întotdeauna contact cu pământul iar atunci când se usucă.0 www. aerisire insuficientă sau supraîncălzirii camerei de ecloziune. puii cresc foarte mari şi nu pot ieşi din ou. incubaţiei la o temperatură foarte scăzută sau foarte ridicată. Întârzierea ecloziunii se datorează temperaturii scăzute din incubator sau eclozionator. Clocirea ouălor de fazan se deosebeşte de clocirea altor păsări de curte. Cloştile se ridică în fiecare seară de pe ouă. trebuie stropite cu apă rece. ouăle se clocesc direct pe pământ. pentru a fi hrănite cu furaje din cereale. în cea de-a 2-a săptămână pentru un 16 . fie puii se nasc morţi. seara. iar ulterior la 60 cm.

ouăle se răcoresc iar cloşca se poate hrăni şi adăpa. energetice şi biologice. Astfel. cerinţele de apă.ro sfert de oră. puii de fazan încep să dea semne de viaţă şi ies din ouă în următoarele 2 zile. menţinerea presiunii osmotice. Unii crescători de fazani consideră că aceste păsări trebuie hrănite cu cât mai multe produse de origine naturală. Restul de hrană necesară de origine animalieră îl găseşte în natură. După ce puii au ieşit din ouă. insuficienţa. cu apă de băut fiartă. iar ultimele zile pentru 20 de minute. care conţin 18-20% proteină crudă pentru fazanii care sunt scoşi sub cerul liber pentru a fi crescuţi. În cea de-a 23-a zi. determină diminuarea absorbţiei de mangan şi zinc. 7. aberaţii de gust. unii neputând fi sintetizaţi de organism şi de aceea trebuie să fie luaţi din proteinele din furaje. Prezenţa celulozei. Energia metabolizantă rezultă din energia brută a furajelor din care se scad pierderile de energie prin fecale. acestea sunt stropite. Substanţele minerale contribuie la metabolismul glucidelor şi lipidelor. Pasărea îşi reglează consumul până la nivelul necesarului energetic. în limite minimale. realizează un tranzit digestiv normal. distrofii osoase.Cresterea fazanului Varianta 1. Alţii preferă o alimentaţie combinată cu diferite amestecuri de furaje. proteină. lipide. Un conţinut mai bogat în proteine şi aminoacizi esenţiali. Deficienţa de zinc duce la deformări ale membrelor.8-40 zile – minim 3 cm/pui . cu valori energetice ridicate. Prea mult calciu în furaj. Sunt formate din aminoacizi. duce la afecţiuni grave în organism: anemii. care o temperatură de 39-40 grade. urină şi gaze de fermentaţie Celuloza este un poliglucid ce alcătuieşte ţesuturile. poate conduce la un consum mai redus de hrană. lipsa şi excesul de hrană produc boli grave – vitaminoze. Unii crescători de fazani consideră că prin atingerea pământului ouăle se răcoresc suficient şi de aceea ridică cloşca de pe cuib o dată la 2 zile. Proteinele îndeplinesc importante funcţii plastice.5 cm/pui . ci numai de bacteriile de fermentaţie din tubul digestiv.peste 40 de zile – 5 cm/pui În voliere hrănitorile se dispersează uniform pe toată suprafaţa. din cea de-a 18-a zi. Vitaminele asigură reglarea metabolismului fiind indispensabil.fratia. Pentru uşurarea ieşirii puilor din ouă. Hrănirea fazanilor în condiţii casnice 17 . carenţe care pot fi fatale. Grăsimile sunt sintetizate dina alimente cu ajutorul zaharurilor din cereale.0-7 zile – minim 1. Frontul minim de hrănire este: . Carenţa furajelor în substanţe minerale. cuibul este curăţat de coji iar cloşca şi puii sunt lăsaţi în locul unde vor fi crescuţi. cu o structură fibrilară. Ea nu este macerată de fermenţii digestivi. sub adăposturil acoperite. HRĂNIREA FAZANILOR Există mai multe modalităţi practice de hrănire a fazanilor. de origine animalieră. la care se adaugă şi hrană naturală. Manganul asigură evitarea deformării articulaţiilor şi oaselor. Funcţie de vârstă şi starea fiziologică.0 www. În unele ferme se folosesc furaje combinate. îngroşarea articulaţiilor şi pielii de pe picioare şi degete. minerale şi vitamină diferă. cu un conţinut de peste 30% în proteine.

foarte bine tocată. În cea de-a 3-a lună. gândaci. mazăre. lucernă. ovăz. Hrana de origine animalieră poate fi înlocuită cu carne. cu un conţinut bogat de proteine şi săruri minerale / de floarea soarelui. aruncată în carne fiartă. pentru a se evita înăcrirea. Hrana se dă de 6 ori pe zi în intervale egale de timp. salată. fermele de fazani folosesc o hrană mai dietetică. sfeclă furajeră. soia. Se foloseşte un amestec format din pesmeţi bine fărâmiţaţi (30-35%). griş. ridichi. păducel. raţia zilnică este îmbunătăţită cu iarbă verde. La multe ferme se preferă folosirea furajelor combinate moderne. Această alimentaţie este completată de existenţa unei curţi cu surse de hrană naturală. În timp ce puii de la păsările de curte se hrănesc în special cu furaje combinate.fratia. denumit şi caimac de ouă. omizi. Raţia zilnică începe de la 3-5 grame şi ajunge. Pesmeţii pot fi amestecaţi şi cu furaje combinate. în cazul adulţilor. În primele 3 zile după naşterea puilor. la 80-85 de grame. Din acest considerent. alune. La sfârşitul săptămânii. la începutul primei săptămâni.0 www. Tainul zilnic trebuie să fie mai diversificat. la care se adaugă 2 linguriţe de făină de ovăz. afine. deoarece cerinţele diferă în funcţie de fiecare pasăre. care să-i ajute pe nou născuţi să se dezvolte. În raţie se regăsesc diferite făinuri. spanac.ro Crescătorii amatori de fazani consideră că nu există o alimentaţie de tip standard pentru toate rasele de fazani. măcriş. 40% amestec de urluială de grâu. soia. Hrănirea puilor de fazan 18 . Numărul ouălor poate fi micşorat în cea de-a 2-a săptămână. bogate în grăsimi. tărâţă de grâu. sămânţă de conopidă. alcătuit din turte măcinate. după posibilităţi. seminţe de floarea soarelui. mei. Din cea de-a 4-a sau a 5-a zi. în cea de-a 2-a 60-65%. Terciul se fierbe până când începe să se îngroaşe. Este de dorit să se adauge şi 2-3% substanţe minerale. pentru fiecare categorie de vârstă. orz. după cea de-a 3-a zi. Dintre alimentele de origine animală sunt de preferat făina de oase şi cea de peşte. şroturi sau furaj concentrat. Ei au constatat că la fazanii din rasa încornorată şi strălucitor nu trebuie să li se dea furaje din cereale. jir. precum şi o cantitate mai mare de furaje verzi şi suculente într-o combinaţie echilibrată. fazanii aflaţi în creştere se hrănesc ca şi adulţii. zer. Acesta se prepară în felul următor: se bat 4 ouă în 330 grame de lapte. ovăz şi orz decojit. În cazul fazanilor adulţi trebuie să se acorde o atenţie deosebită pregătirii pentru sezonul de înmulţire. la care se trece. mei şi 10% lapte praf. orez. precum şi iaurt. soc. Se poate da şi orz. ouă de furnici. În amestecul de furaje se adaugă de obicei şi câte un ou bine fiert – unul la 15 păsări – sau numai gălbenuşul. ovăz. Nucleul este constituit din: cereale – grâu. iar în cea de-a 3-a în jur de 50%. orz. în general de cereale. fructe – de salcâm alb. în scopul creşterii fertilităţii şi creşterii vitalităţii puilor. urda. în totalitate sau parţial. După împlinirea vârstei de 4 săptămâni se măreşte cantitatea de mei. puii de fazan trebuie îndreptaţi spre o asemenea hrană sau spre furaje combinate cu o concentraţie ridicată de proteine. principala hrană a puilor de fazan care se află în libertate o reprezintă insectele – în prima săptămână în jur de 85%. măceş. urluială de porumb (20-25%). morcovi. iaurt. furaje verzi – varză. puii de fazani încep să se hrănească cu terci de ouă. plante rădăcinoase – cartofi. Acestor păsări le sunt date tot mai multe alimente cu vitamine. porumb. urzică. În fermele pentru creşterea fazanilor sunt răspândite mai multe sisteme de hrănire a puilor.Cresterea fazanului Varianta 1. la care se adaugă lapte fiert.

Tainul de nutreţ concentrat se poate administra fie uscat (reprezentând jumătate din cantitatea de cereale – făinuri. alternând cu tainuri formate din ouă şi brânză de vaci care se reduc treptat. peşte drojdie de bere furajeră morcovi roşii sau nutreţ verde (lucernă) făină de scoici (cretă furajeră) făină de oase sare de bucătărie În primele 3 zile de viaţă. Model de raţie pentru puii de fazan Sortiment de furaj: făină de porumb făină de orz cernută făină de ovăz cernută făină de grâu furajer şroturi de soia. atât cât se consumă în totalitate la o masă. 7. precum şi a premixului care conţin aminoacizi esenţiali din grupa sulfonică.2 mg vitamina D2. şroturi. pot fi înlocuite cu altele conform cu echivalentele cunoscute în normele de alimentaţie a animalelor domestice. cereale. la început de 2-3 ori pe zi. Acesta mai conţine o serie de antibiotice necesare pentru apărarea organismului faţă de bolile infecto-parazitare. 30 mg vitamina B2. Când unele sortimente nu pot procurate. tărâţe).Cresterea fazanului Varianta 1. Prima hrănire se va face la 24 de ore de la naştere. care se introduce în raţie abia după vârsta de 14 zile. Este dovedit că puii de fazan pot fi crescuţi în bune condiţii cu cloşti artificiale. scoţându-se complet din furajare după vârsta de 10 zile. Din a 4-a zi se începe hrănirea cu amestecul din reţeta prezentată în tabel. în concordanţă cu nevoile organismului într-un anumit stadiu de dezvoltare. sânge. diferite ca valoare nutritivă şi energetică.mineral. 19 . Creşterea penajului şi colorarea se asigură prin prezenţa in raţie a şroturilor de floarea soarelui şi de soia.fratia. puilor de fazan li se administra în raţia de hrană exclusiv un amestec format din ouă fierte tocate foarte mărunt. floarea soarelui tărâţe de grâu ouă de fierte tari tocate lapte praf ecremat făină de fân de lucernă făină de carne. în părţi egale cu făină de porumb. din care însă se elimină făina de fân. În general sunt mulţi crescători care susţin că puii de fazan nu pot fi crescuţi fără larve de furnici. reprezentând restul nutreţurilor.0 www. Pentru fiecare kg de amestec de nutreţ se adaugă 40 mg vitamina A. asigurând raţii nutritive bine echilibrate din punct de vedere proteino – vitamino . fie şi umed. rărindu-se până se ajunge la un tain. fapt infirmat de zootehnică. Amestecul umed se va administra în tainuri mici. până la 4 luni (la deplina dezvoltare). se vor asigura mai multe reţete de hrană.ro Metabolismul şi ritmul de creştere la puii de fazan sunt foarte active şi.

Înainte. În apa de băut este bine să se adauge hipermanganat de potasiu în proporţie de 1%. 1 g la un litru de apă. În săptămâna a 6-a poate apărea fenomenul de picaj. D3. odată cu vaccinarea. coccidioză sau alte boli parazitare. respectiv 2-3 g zilnic. În ziua a 2-a şi a 3-a se administrează streptomicină în apa de băut. tuberculoză. pe un teren uşor înclinat şi bine drenat. trifoi). vitamina A. D3. Se izolează puii cu fenomene de picaj sau canibalism. În perioada 4-7 zile. se administrează în apa de băut. fazanii sunt întreţinuţi în aceste voliere de iernat. În ziua 23-27.1 litru de apă. Înainte de popularea volierelor. în primele 3 săptămâni de viaţă. deoarece nu se imunizează corespunzător. Volierele sunt împrejmuite cu plasă de sârmă şi acoperite cu acelaşi material. fiartă şi răcită (2 g la 10 litri de apă). în număr de 10-12 capete. E şi C şi un antimicrobian cu spectru larg. inactivat. E şi C – 1 g . volierele se amenajează la marginea unei păduri sau chiar în pădure sau lângă o lizieră sau pâlcuri de pomi şi arbuşti. . coriză. mixt.fratia. Hrănirea fazanilor adulţi 20 . de asemenea. subcutanat. În mod obişnuit. fazanii se vaccinează antipestos. liofilizat.Cresterea fazanului Varianta 1. Eritrom sau Flumequinorom. pieptului sau aripii. În continuare se execută vaccinările din 2 în 2 luni. bursită infecţioasă.0 www. de exemplu. un pui consumă 330-350 g. contra singamozei. Pentru fiecare 50 de familii (300 de făzăniţe şi 50 de fazani) se asigură o rezervă de masculi. în ziua şi după vaccinare. ajungând la 30-35 g/zi la vârsta de 2 săptămâni.a. La 125 de zile. se administrează. colibaciloză. La vârsta de 15 zile se execută prima vaccinare împotriva pseudopestei. bine înierbat cu vegetaţie valoroasă (lucernă. conjunctivă. Nu se va face vaccinarea la păsările care prezintă avitaminoze. asociat cu vitamina A. holeră. liofilizat. tulpina La Sota. Avipestisota. bolnave de micloplasmoză. cu fenilbenzadol sau tetramisol. odată cu scoaterea puilor în voliere. Se efectuează tratament individual.. La vârsta de 75 de zile se efectuează a 4-a vaccinare cu vaccin PESTIHOLVAC contra pseudopestei şi holerei. cu vaccin PESTIHOLVAC. în regiunea cefei sau intramuscular. cu vaccin viu. cu vaccin „Avipestiosota”. cu expoziţie spre sud. În voliere se amenajează un compartiment de ouat şi un compartiment de iernat. viu. contra pseudopestei aviare şi holerei aviare. Hrănirea şi exploatarea fazanilor adulţi destinaţi reproducţiei Fazanii adulţi care formează efectivul matcă cu destinaţie pentru reproducţie în voliere care pentru lunile de iarnă trebuie să aibă un şopron pentru adăpostire şi tufişuri formate din arbuşti în care păsările se pot ascunde. se micşorează densitatea şi la nevoie se taie ciocul. Din săptămâna a 8-a se introduce sare în apa de băut – 5g/litru de apă. în primele 3 zile de viaţă. se execută a 3-a vaccinare. Pentru timp de iarnă. În jurul vârstei de 42-44 zile. La 24 de zile se face a 2-a vaccinare antipseudopestă aviară. uleios. Voliera de iernat este căptuşită în exterior cu pereţi din stuf sau coceni. în grupe mari formate dintr-un număr mare de familii (o familie este formată din 6 făzăniţe şi un fazan). se administrează Eritrom 6% s. salmoneloză. tulpina La Sota. se execută a 5-a vaccinare cu acelaşi vaccin. în muşchii coapsei.ro Cantitatea de nutreţ consumată zilnic de un pui de fazan este relativ mică.

Raţia de furaj pentru această perioadă trebuie să asigure un raport 1:3.0 www. furajarea se face sub adăposturi de hrănire (în voliere de iernat). la orele 16-17. sorg). mei 20%. de dorit de către aceeaşi persoană cu care păsările s-au obişnuit. plasate pe nişte suporţi la o înălţime de 8-10 cm de sol.fratia. antipseudopestei şi antiholerei aviare. În perioada de reproducere raţia se administrează în două tainuri. napi) se pot înlocui cu nutreţ verde (lucernă. nutreţurile suculente (morcovi. Administrarea raţiei zilnice de hrană se face o singură dată pe zi. conţinut echilibrat de săruri minerale (3-4% din raţie) şi vitamine. cânepă 10%. Înainte de a începe perioada de ouat (luna mai). cu făină de fân în cantităţi echivalente )1g faină corespunde la 5g nutreţ verde – raport 1:5). în raţie se asigură vitamina A 100 micrograme. îngrijitorul este bine să fluiere o melodie. În acelaşi timp se asigură zilnic circa 10 g de rădăcinoase pentru fiecare fazan (morcovi. întrucât păsărilor li se creează reflexe condiţionate. cartofi. 21 . liniştit. în vederea pregătirii fazanilor pentru ouat şi reproducţie. Tainul de seară. cu furaj special pentru stimularea activităţii sexuale. floarea soarelui 5%. spre a nu stresa păsările şi a le obişnui mai mult cu captivitatea. Cu 4 zile înaintea introducerii în boxele de ouat se administrează în apa de băut fenbentazol sau tetramisol. În amestec se mai poate adăuga 5g cartofi sau napi cruzi raşi. cadavre. 5g făină de carne. De la 1 ianuarie se schimbă şi raţia de furaje. între orele 7-8. iar mai târziu. nu sub formă de terci. Fazanilor li se poate asigura la discreţie nutreţ suculent (sfeclă furajeră sau morcovi). în amestec cu cărbune de lemn. care pe timpul geros se ridică pentru a nu îngheţa şi a produce tulburări digestive. Lichidul cu care se va umecta amestecul de concentrate de mai sus va fi apa în care se dizolvă sarea sau lapte proaspăt smântânit. îmbrăcată în haine mereu de acelaşi fel. ca şi pietricele şi nisip mare. O regulă generală în tratamentul faţă de puii de fazan sau de păsările adulte este ca îngrijitorul să se poarte calm. 5g şrot de floarea soarelui. 2g de fân de lucernă. dimineaţa. trifoi). Consistenţa amestecului umed trebuie să fie sub formă de pastă fermă.Cresterea fazanului Varianta 1. 10g ovăz încolţit (cu colţul în faza de culoare albă) şi 5g amestec de seminţe mici (cânepă. În momentul administrării raţiei.25g sare de bucătărie şi 1g de untură de peşte pentru fiecare fazan. de aceeaşi culoare.5 la 1:4. mei. Dacă lipseşte untura de peşte. napi). Este interzis a se hrăni reproducătorii cu furaje concentrate combinate preparate pentru pui. 1g de cretă furajeră sau făină de scoici şi 0. sfeclă. va asigura zilnic pe cap de fazan câte 10g porumb boabe. sub forma unui amestec de grăunţe întregi Amestecul umed va fi format din 5g de uruială de porumb. format din boabe de cereale întregi. în lipsa furajului verde. dimineaţa . 5g morcovi raşi. cochilii de scoici sfărâmate. deoarece conţin substanţe care reduc sau opresc ouatul. 5g uruială de orz. fazanii se introduc în voliere speciale de ouat.ro Pe timpul friguros.5 proteină animală (făină de carne. sânge. Raţia de hrană este formată dintr-un amestec de grăunţe de porumb 35%. şi seara. Înainte de introducerea în voliere se va face vaccinarea cu vaccinul bivalent PESTIHOLVAC. vitamina D3 1-2 micrograme şi vitamina D2 30-50 micrograme/cap de fazan. Administrarea tainurilor trebuie să se facă la ore cât mai regulate. 5g tărâţe de grâu. mereu aceeaşi. peşte). mereu la aceeaşi oră. cu care fazanii se obişnuiesc şi vin să mănânce imediat ce o aud. administrând raţia de hrană în hrănitori semiautomate. soia 5% şi spărtură de orz sau de grâu 25%. respectiv circa 35g nutreţ umed. Atunci când este posibil. cu multă blândeţe.

necesarul de apă este de 2. 8. pot fi victimele unor boli de origine foarte variate.Cresterea fazanului Varianta 1.7 săptămâni – 90 ml/cap/zi . de regulă.3-5 luni – 150 ml/cap/zi .10 săptămâni – 120 ml/cap/zi .3-4 zile – circa 0.2 cm/pui .9 săptămâni – 110 ml/cap/zi . Frontul de adăpare minim este: . când temperatură aerului creşte de la 21 de grade la 35 de grade. 3. apa să fie administrată la temperatura halei de creştere. şi de 4 ml/fazan adult. se va apela obligatoriu la ajutorul unui medic veterinar. ca şi celelalte păsări. pentru evitarea umezirii aşternutului şi implicit dezvoltarea microbilor şi mucegaiurilor. care pot fi interne sau externe. MALADIILE FAZANILOR Fazanii.3 săptămâni – 45 ml/cap/zi .1 săptămână – 15 ml/cap/zi . Maladiile datorate absorbţiei elementelor dăunătoare.8 cm/pui .4 săptămâni – 55 ml/cap/zi .2 săptămâni – 25 ml/cap/zi . Maladiile produse de acţiunea elementelor vii: .până la 7 zile – 0. dezinfecţia ouălor înainte de incubaţie şi a incubatoarelor.5 săptămâni – 70 ml/cap/zi . Exemplu de aceste boli sunt rahitismul şi avitaminozele.peste 40 de zile – 1 cm/pui Adăpătorile din halele de creştere se vor amplasa pe cutii cu capac din plasă de sârmă. În cazul apariţiei unei epidemii sau a unui focar de infecţie.0 www.parazitozele (de origine animală şi vegetală).6 săptămâni – 80 ml/cap/zi .4 cm/pui . se dublează. Maladiile determinate de lipsa anumitor elemente – aşa-numitele maladii de carenţă – sunt produse de o alimentaţie prea puţin variată şi care conţine prea puţine substanţe vegetale proaspete.5 ml/pui. Acestea pot fi clasificate prin prisma cauzelor care stau la baza producerii lor: 1. adică intoxicaţiile şi autointoxicaţiile.ro Adăparea fazanilor Pentru fiecare gram de hrană consumată.Virozele sau infecţiile cu diverse microorganisme (microbi sau viruşi). vaccinări împotriva diferitelor boli.peste 6 luni – 250 ml/cap/zi Consumul de apă. 22 .8 săptămâni – 100 ml/cap/zi . crescând odată cu vârsta: . Măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor constau în asigurarea igienei adăposturilor. Se recomandă ca până la 10 zile.fratia.până la 40 de zile – 0. izolarea elementelor bolnave. singurul în măsură să stabilească ce măsuri trebuie luate pentru remedierea situaţiei. 2. .

din care femele – 48 masculi – 8 rezervă masculi – 2 2.ro 9.210 (10%) bune pentru incubaţie – 1900 3. pui de 150 de zile (pierderi 10%) – 1080 capete 6. tehnomet@mail.Cresterea fazanului Varianta 1.C.A.tehnomet.dnttm. ouă total obţinute: 2110 bucăţi. – vinde utilaje avicole - - www. S. FUNDAMENTAREA PRODUCŢIEI Pentru 1000 pui livrabili: 1. pui de 50 de zile (16% pierderi) – 1200 capete 5. calitatea hranei reproducătorilor şi a puilor exigenţa aplicării stricte a prevederilor sanitar veterinare.ro. din care necorespunzătoare .: Calea Stan Vidrighin 5A 23 .0 www.fratia. adr.ro. TEHNOMET S. pui de 1 zi (min 75%) – 1425 capete 4. tel: 0256-222055. reproducători: 58 de capete. pui peste 150 zile – 1000 capete Această fundamentare se poate modifica funcţie de dotările tehnologice.

. . Mai jos. fara a sterge sau modifica alte bibliografii prezente Este posibil ca un autor sa isi modifice propria versiune.....0 www. prin adaugarea de informatie noua...ro Alti autori: 1.. Consideram deosebit de important ca fiecare versiune sa aiba un autor si o bibliografie a surselor care au stat la baza intocmirii acelei versiuni ) BIBLIOGRAFII 24 ... va fi scrisa bibliografia care a stat la baza intocmirii noii variante..0 va deveni 1.. va veti trece numele eventual adresa de email pe pagina a treia.... inlocuind autorul existent si modificand de asemenea si versiunea prin adaugarea unei unitati....fratia..........Exemplu: 1. in acest caz algoritmul prezentat ramanand identic.Cresterea fazanului Varianta 1..... (in cazul in care modificati aceasta lucrare.. insotit de titlul lucrarii si versiunea care l-a avut drept autor.....1 Cuprinsul va fi si el modificat adecvat Numele autorului va fi trecut in prima pozitie a acestei liste...