privind activitatea administrare CURS I Generalitati de a rutiere drumurilor si investigatiile

1. Obiectulsi scopulinvestigatiilor rutiere. Investigatiile rutiere au ca scopstabilireadin punct de vederetehnic gi economic a lucrdrilor gi serviciilor pentru fiecare din activitdtile de proiectare, executie, intrefinere gi reparare a drumurilor gi podurilor de gosea, construcfiilorgi amenajdriloraferentelor. a Investigatiile rutiere deservesc diferite etapedin activitateade executiesi de intretinere rutiera si stau, conform legii, labaza tuturor deciziilor legate de acivitateade administrare drumurilor. a Potrivit prevederilor legale, administrarea drumurilor publice gi private are ca obiect proiectarea, construirea, reabilitarea, rcparare4 intretinerea gi exploatareadrumurilor.Reglementarea mod unitar a acestoractivitSli se in gasestein Normativul privind administrarea,exploatarea,intrefinerea gi repararea drumurilor publice AND 554-94. Acest normativ reglementeaza organizarea planificarea activitatilor de si urmdririre a proiectarii, a execu{ieilucrdrilor gi serviciilor de intretinere gi reparafii, in mod sistematic ai la timp, pentru a asigura desfdgurarea traficului rutier in condilii de siguranf[ gi confort gi conservarea patrimoniului rutier. Con{inutul gi domeniulde aplicarea normativului : a) clasificarea gi definirea lucrdrilor gi serviciilor desfrgurate de citre administratorii refelei de drumuri publice aferente intrelinerii gi repardrii gi drumurilor, a podurilor de $osea a anexeloracestora; b) principii, sistemegi proceduride planificaregi evaluarea lucrdrilor de intre{ineregi reparafii la drumuri, poduri gi construclii aferente; c) proiectarea, avizareagi aprobarea documentafiilor tehnico - economice pentru lucrdrile de intrelinere gi reparalii la drumuri , poduri gi construclii aferente; gi d) organizarea,executarea urmdrirea lucririlor de intrelinere gi reparatii e) recep{ialucririlor de intrefineregi reparafii; 2. Clasificarea lucrdrilorgi serviciiloraferente intre{ineriigi repardrii drumurilor,podurilorgi anexelor acestora

Activitafile de intrefineregi repararea drumurilor, podurilor gi anexelor aferenteacestora clasificain : se a) lucriri gi servicii planificate; b) lucrdri accidentale. Lucrdrile gi serviciileplanificatepot fi : intrefinerii gi repardriidrumurilor, podurilor aferente a) servicii pregdtitoare gi anexeloracestora b) lucr[ri gi servicii privind intretinereacurentaa drumurilor, podurilor gi anexeloracestora c) lucrdri gi servicii privind intrelinereaperiodicaa drumurilor, podurilor gi anexeloracestora d) lucrdri aferentereparaliilor curentela drumurilepublice e) lucrdri aferenterepara{iilorcapitalela drumurile publice intrelinerea gi reparareadrumurilor, podurilor gi anexelor acestora cuprinde deci pe ldngd lucrdrile propriu-zise gi o serie de servicii pregdtitoare, incepdnd de la gestionarearefelei de drumuri, intocmirea documentaliilor tehnico-economice gi asigurarea calitS{ii, pdnd la monitorizareacontrolului mijloacelor de transportcare circula pe drumurile publice. Lucrdrile gi serviciileprivind intrefinereadrumurilor, podurilor gi anexeloracestora constauin totalitateaactivitdlilor de interven{iece se in de executain tot timpul anului, determinate uzurasaudegradarea condilii normalede exploatare, au ca scopasigurareacondiliilortehnicenecesare ce cu normelor in desfdgurdrii circulafiei rutiere in siguranfd, respectarea vigoare,precumgi de a menfineacestpatrimoniupublic in starepermanentd de curdfeniegi aspect. 2.1. Lucrdrilede intrelinerepot fi: a) lucriri de intrelinere curentd, care se executd pernanent pentru mentinerea curd{eniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminareaunor degraddripunctualede micd amploarela drumuri, lucrdri de artd,de sigurantdrutierd gi cladirilor anexeaferentedrumurilor; b) lucrdri de intrelinere periodici sunt acelelucriri care se executdperiodic 9i planificat in scopul compensdrii parfiale sau totale a uzurii produse

structurii rutiere, lucrdrilor de art6, de siguranldrutiera gi cladirilor anexe aferentedrumurilor. pot Ca strategiede execufiea lucrdrilor de intre{inere,acestea fi: - de tip curativ,carese aplicdde reguldin conditiileunui bugetrestrictiv, cdnd se executdlucrdri punctuale,func{iede degraddrile apar, ce preventiv careare ca obiectiveprincipaleconservarea adaptarea gi - de tip lucrdrii de artd(pod,podef,pasaj, sistemului rutier saua elementului la viaduct,etc.) pentrunivelul de agresivitate careestesupus. 2.2. Ltcrdrile de reparatii a drumurilor publice constauin totalitatea pa\iald sau lucririlor ftzice de intervenlie care au ca scop compensarea totald a uzurii ftzice gi moraleprodusdca urrnarea exploatdriinormalesau a acfiunii agenlilor de mediu, imbundtd[ireacaracteristicilortehnice la nivelul impus de traficul maxim pentru numirul de benzi de circulatie existente, refacereasau inlocuirea de elementesau p[r,ti de constructii iegite din uz care afecteazd, rezistenfa, stabilitatea, siguranla in exploatare gi protecfia mediului. In funcfie de modalitateade interventielucririle de reparafiipot fi : a) reparaliicurente b) reparatii capitale a) Lucrdrile de reparalii curentesunt cele care se executaperiodic in scopul compensdriiparliale sau totale a capacitd{iiportantegi pentru uzurti produsedrumurilor, podurilor gi anexeloracestora, a li se reda condiliile normale de exploataregi de sigurantaa circulatiei rutiere periodic b), Lucrdrile de reparafiicapitalesunt cele care se executa in scopul compensdrii totale a uzuni frzice gi morale sau a ridicdrii caracteristicilor tehnice ale drumurilor, podurilor gi anexeloracestora nivelul impusde cregterea la traficului rutier gi in raport cu cerintelecategorieidin care faceparte drumul lindnd seamaatdt de condiliile prezente gi cele de perspectivd. cdt

3. Planificarealucrdrilor gi serviciilor aferente intrefinerii gi repardrii drumurilor, podurilor gi anexeloracestora La planificarealucrdrilor gi serviciilor privind intretinereagi gi repararea drumurilor, podurilor de gosea a anexeloraferentelor, se tine principii debaz6: seamade urmdtoarele a) crearea unor legaturi organiceintre diferite categoriide drumuri (autostrdzi,drumuri expres,drumuri nalionaleeuropene, drumuri nafionale principale, drumuri na{ionalesecundare, drumurijudelene,drumuri comunale,drumuri vicinale qi strdzi)in vedereaasigurdriiunei retelede drumuri unitare din punct de vederefuncfional gi omogenedin punct de vederetehnic in concordanld cerinfeleeconomieinafionale; cu prioritdlii in planificarealucririlor de intrefineregi reparalii b) acordarea pentru drumurile deschise traficului internafional,traseelorimportantedin punct de vedereeconomic,administrativqi turistic; c) oblinereaunei eficientemaxime autilizdrii fondurilor. Tipurile de lucrdri de intre{ineresaureparafii,volumul lucririlor gi fondurilornecesare executieiacestora stabilesc funcfiede : se in (naturagi intensitateatrafrcului, a) nivelul de serviciu al drumului respectiv zonaclimaticd); b) stareatehnicda drumurilor, a podurilor gi a construcliilor aferentelor, ca urrnarea efectudriimdsurdtorilortehnice,a reviziilor gi controalelor; c) evidenfeletehnice(bancade datetehnicerutiere)privind comportarea in exploatare; d) strategiagi politicile de intrefinereadaptate funclie de ipotezele in bugetareavutein vedere; e) normativele i. specificefiecdreiactivitdf privind duratanormaldde func{ionarea drumurilor 4. Prevederigenerale publice DuratanormalSde funcliorare a unui drum estedurata deutlhzare in condifii normalede exploatare, exprimatdin ani, de la darea circulafie a in drumului,ca nou, gi pdndla introducerea in primarepara\ie sa capitaldsau intre doui reparclii capitale. Durata normaldde funcfionarescursade la darea circulalie a drumului ca in nou, gi pdndla prima reparaliecapitaldesteduratainifiala de funcfionare. Duratanormaldde funcfionare(ini1ialdsauintre doudreparalii capitalese stabilegte raport cu intensitatea in medie zIlnicd, anualda traficului in perspectivaexprimatdin vehicule frzice,gi de tipul sistemuluirutier realizat.

Durata initiald de funcfionaresauintre doudreparafiicapitale,se gi cd stabilegte considerdndu-se prin proiectareseprevddtoateelementele gi circulafie a constructiileaferentecareasigurdstabilitatea capacitateade drumului. acestora, elemente La alegerea sistemelorrutiere gi dimensionarea care determindin mod direct duratanormaldde funcfionarea drumurilor, se tehnicede proiectare va line seama normelegi reglementdrile specifice. de Duratele normale de funcfionare a diverselor sisteme rutiere stabilite in raport cu elementele menlionatemai sus,pot fi reduse,dupd caz, dacddupd darea in circulafie (ca nou sau dupd efectuarea unor repara{ii capitale) au intervenit cregteri ale traficului sau modificdri in structura acestoraaltele decdt cele avute in vederela dimensionarea sistemelorrutiere respective.in acestcaz se vor executalucrdri de repara{ii capitalela drumurile respective inainte de expirareadurateinormalede funclionare. Se considerdcd durata normald de func{ionare este expiratd qi in situaliile in care drumurile publice au capacitateade trafic depdgitd necesitdndldrgiri, benzi suplimentarede circulalie sau modernizdi chiar dacd din punct de vedere al sistemelor rutiere executate, durata de funcfionarea acestora a expirat. nu Durata inilial[ de funclionare sau intre doud repara\ti capitale va putea fi prelungita in cazul in care starea tehnicd a sistemelor rutiere portanta a drumului se men{in in limite admisibile existente gi capacitatea prevdzute-de regle-.ntd.i1. tehnice in vigoare la data expirdrii duratei normalede funcfionare; Timpul de prelungire sau de scurtare a duratei normale de functionarese determindprin observaliigi m[sur[tori directeale traficului qi capacitSliiportante ale sistemelorrutiere cdt gi a determindrii capacitSliide circulafie in raport cu evolu{iatraficul rutier.

CURS

a Determinarea starii tehnice drumurilor

1. Implementareasistemelorde programare a lucrarilor de intrefinere si a resurselor financiare aferente in domeniul infrastrucfurii transporturilor rutiere Domeniulproiectdriigi modelarea de sistemelor intrelinerein timp la sectorul rutier au fost dezvoltate BancaMondialdtimp de mai bine de20 de ani de prin combinalii intre solulii tehnice si economicela investilii, precum si la elaborareade standardesi sffategii de aplicare.Aceste obiective analizatein programulamerican H.D.M. III (HighwayDevelopement Management) fost and au dezvoltatede studii internalionale sub forma unei extensiia modeluluiH.D.M. III, penfru a deveni un sistemimbunat5litin managementul rutier, care sd se mai adapteze bine la sistemulinformatic.Noul H.D.M. [V esteun sistemevoluat perrtru_PLANtrICAREA STRATEGICA,PROGRAMAREALUCRARILOR $I PREGATIREA PROIECTULI-N APLICARE. DE Planificarea strategiciconlineo anahzd reJelei a rutiere,tipicd solicitdrilor pe termenlung, a strategieiprogramdriilucrdrilor, a estimdrii dezvoltdrii acestei refelea previziondriivariantelor bugetaregi scenariilor a economice. gi Programarea lusdrilor deintervenfie calereprennthpregdtirea construclia in programe bugetului aferent lucrdrilordedrumuripe mai mu{i ani,precumgi gi pe predeterminateverificdridelaborator, experimentale sectoare undeseanalueazA gi diverse solufiigi suntidentificate verificate solufiileoptime. Intocmirea proiectului de aplicare reprezntd ultimul stadiu, unde beneficiile economiceale studiilor efectuateasupradrumului sunt analizatedtn punct de vedereal prioritdlilor, pentru implementarea in documentalia execulie.in lor de pentru STRATEGIA qi fazAre descriuopttmizueametodelordezvoltate aceasta PROGRAMUL DE, APLICARE dupa modelul IIDM ry, in care raportul benefi ciu/costdicteaz[ programarea lucrdrilor. Previzionarea trebuiesi conducala selectarea bugetuluieficient gi a indicatorilor de performan{d necesar conditiilor tehniceale drumului, cu variantegi nivele de fi.rndamentare. Lucrdrile preconizate trebuiesc sus{inute de o planificare economicd nivel de administra[ie la rutierd. Desfasurarea unei analizela nivelul factorilor de deciziepenfu evaluarea stdrii tehnicela un momentdat pentmun drum luat in studiu,precumqia soluliilor de remediere costuriinglobatecuprindeaceste cu etape.

Astfel, Initial sedesfasoara ciclu de analizd- investigare tehmco- economrcS. un dupd investigafii in teren se determindindicii de starela nivel de bancdde date D.R.D.P.(Direc{iaRegionalS DrumuriqiPoduri),funclie de carese intocmesc de rapoarte de necesitatecdfre A.N.D. (Administralia Nalionald a Drumurilor). un Nivelul de degradare solicitd infaza de proiectare anumittip de interven{iein prin gi cale.Cu aceasta ocaziese stabilesc costuriinglobateexprimatein schema politica bugetari la costuri relative (globale).Acesteala rdndul lor influen{eazd prioritafile,precumgi resursele aprobate. nivel central,undesestabilesc In general, dacdlucrdrile de intrefinere curentainfluenfeazi bugetul alocat la penfruconsolidarea nivel de D.R.D.P.,cheltuielileaferente structuriirutieresau reconsfucfie necesita sumemai mari, care suntla diqpoziliaguvemuluireqpectiv pentrua nu seajungela aceste nivele la nivel debugetnafional.Din aceastd cauzd, permanentd terengiintervenlii pentru in de abordare, estenecesard investigare o remedierela timp, in vedereapistrdrii zestreidrumului existentprin lucrdri de protecjiegimenlinerea caliti\1i suprafeleide rulare la nivelul reglementdrilor in vigoare.In acestfel se menlin condiliile de sigurantaa circulalieigide confort la parcurgereatraseului de cdtre conffibuabil, obiectiv primordial in activitatea lucrdtorilordin sectorulrutier. 1. Metode de investigarea drumului 1.1. Investigareastlrii tehnicea structurii rutiere conform CD 155-2001 Evaluarea stdrii de degradarea structurii rutiere reprezintd o etapd importantd in stabilirea intervenliilor necesarepentru a aduce drumul la nivelul cerut de evolufia traficului. Metodologia de evaluare face parte integrantd din sistemul de administrare optrmizatda drumurilor moderne. Sistemul de administrare rutieri optimizatd a drumurilor reprezintd, totalitateaactivitdfilorcare asigurdutihzareajudicioasa fondurilor alocate a pentru intretinereagi reparatiadrumurilor gi aducerea la nivelul cerut de lor traficul rutier. Starea tehnicd a drumurilor publice se determind pe baza unor caracteristici ale acestora,valabile pentru toate categoriile de drumuri, cu excep{ia celor cu pavaje. 1.2. Cwacteristici utilizate in evaluareastarii tehnice Starea tehnica a drumurilor se evalueazacu ajutorul urmatoarelor caracteristici: planeitatea suprafetei de rulare exprimata prin valoarea indiceluide planeitate IRI

rugozitatea suprafetei imbracamintii rutiere exprimata prin valorile SRT sauHS capacitateaportanat a complexului rutier exprimata prin valoareadeformatieielasticeecaracteri sticed"2s stareade degradare imbracamintii rutiere caracteizataprin a urmatorii indici de degradare : global de dgradare pentru IG - indicele imbracamintilebituminoase ID - indicele de degradare pentru imbracamintile bituminoase din betonde ciment si 1.3. Organizarealucririlor de investigare pe Stareatehnicd a unei refele se stabilegte toatd lungimea ei. Pentru reteauade drumuri se imparte in tronsoaneomogene caractenzate aceasta, prin: - tipul structurii rutiere, - anul modernizdriigi / saual ultimei interventii cu lucrdri de intretinere saureparatiicurente, - caracteristicile traficului. 1.3.1Tipul structuriise caracterizeazdprin alcdtuire: structuri rutiere suple - SS - care au in componenJdo imbricdminte bituminoasagi straturi debazd bituminoase,sau strat de bazd drn macadam,straturi de fundalie din agregate naturale; - structuri rutiere semirigide, SSR - compusedin cel pu{in un strat din agregatenaturale stabilizate cu lianli hidraulici sau puzzolanicisi imbricdmintea bituminoasd; - structuri rutiere rigide, SR - cu imbricdminte din beton de ciment sau bituminoasd cu cel putin un strat din beton de cimentin alcdtuire. 1.3.2.Traficul estecel corespunzdtor ultimului recensdmdnt circula{ie. de 1.3.3. Mdsurarea caractensticilor efecfueazd,inurmdtoarele se etape: l. etapainitiald - dupd modernizare, reabilitare sau ranforsare, inainte de preliminard a lucrdrilor, dar nu mai tdrziu de 8 luni de la recepfia dareain circula{ie; - la drumurile in exploatare,in conformitate cu planificarea stabiliti de cdtreadministrator:

2. etapacurentdse stabilegte funclie de clasadrumului, dupd cum in urmeazd: Tabel l. lntervalul de timp intre etapele de mdsurare a caracteristicilordrumului Intervulul de timp Categoriu dramului tntre etupelede mdsurure Drum nalional 3 ani (E) european Drum nalional 4 anr principal Drum na{ional secundar 5 ani Drum iudetean Drum comunal 6 ani Perioadacea mai portivitd pentru determinarea caractensticilor suprafald de se alegein conformitatecu prevederileinscrisein tabelulurmdtor. Tabel2. Perioada ln an cdndsuntrecomanoate din cano dateoperatiilede mdsu operatllle masurare Caracteristicu Perioadu de Recomanddri drumului mdsurare recomandutd Planeitatea Tot timpul anului la Pe timp frumos, fbrd oC precipitatii temperaturi> 0 Rugozitatea Aprilie-octombrie Pe timp frumos, fErd SRT qi precipitatiila > in5lfimea de temperaturi 15 oC nisip HS Deforma!ia Primdvara,dupd ln cazulunei alte elasticd dezghetsaucel mult perioadede mdsurare se caracteristici 15 zile dupdperioada facecorectia dczo ploilor de primdvard rezultatelor (aprilie-iunie) mdsurdtorilor Indiceleglobal Tot timpul anului, Dupdperioada de de degradare pufin un an dupdcel dezghe!,imediat dupa (IG) sauindicele de la execufia ploaie, cdnd suprafafa de degradare ultimului tratament starului de rulare estein

(ID) al imbrdcdmin{ii

rutiere

bituminosde I suprafaldsaucovoare I

cursde uscare

ranforsdri

1.4. Sectoareomogene, amplasareagi numirul de pozi{ii pentru determinlri In vederea colectdriiunor datede calitate(vezi descrierea tehnologiei de mdsurarein paragrafeleurmdtoare)care sd poatd fi prelucrate in mod corespunzdtor, necesar pentru: este ca a. nluneitate - mdsurdtorilesd fie fdcutede-a lungul unei linii ce marcheazd, mijlocul benzi| pe cate 200 m (pentru echipamentul APL), respectivde-a lungul urmei rofii pe lungimi de 1000m(echipamentul BUMP Integrator); b, rugozitste - in sectiuni situate la distanfeegale pe sectorul omogen, in puncte rcprezentative, numdrul de secliuni fiind stabilit in raport cu lungimea sectorului omogen, dupdcum urmeazd: L< 1km - 3 profiluritransversale L: l-5 km - 5 profiluri transversale pe L > 5 km - 1 profil transversal kilometru Punctelede mdsurare aleg la 1,00m de margineapa4ii carosabile se gi la 0,5 m de axul drumului. c. cspscitateuoortantd - lungimeasectoruluide mdsurare, poatef,rmai mic[ (munte,dealuriinalte) gi profil de 500 m pe sectoarele relief accidentat cu transversal pnn: variabil. Sectoarele omogenesuntcaracterizate - tipul profilului transversalpredominant(rambleu, debleu, mixt, la nivelul terenului) - starea de degradarea imbrdcdminfii rutiere (foarte bund, bund, mediocrd, rea) conformnormativuluiAND 540-98 pe Numdrul sectoarelor mdsurare sectorulomogende drum trebuie de sd fie de minimum 3, iar lungimeatotalda sectoarelor mdsurare nu fie de sd mai micd de l/10 din luneimeatronsonului drum. de

SURS

Investigarea caracteristicilor de suprafafi.

Planeitatea

Aprecierea uniformitifii suprafefeide rulare - planeitatea Abaterile de la planeitate afecteazd atdt confortul gi siguranjain circulatie, "cdt qi costul de exploatareadrumului care se materializeazdprinintdrzieriin parcurs, consum mai mare de carburanfi gi lubrefianJi, precum gi uzura vehiculelor. In profil longitudinal, abatereade la planeitate apare prin ondul[ri ale suprafeleide rulare, iar in profil transversalse manifestdprin existenta fdgagelorqi alte defecliuni.ConformComitetului tehnic pentru caracteristici de suprafafd al AIPCR, defectele de planeitate sunt prin lungime de undd gi amplitudinein urmdtoarele caractenzate limite: - lungime de undd : de la 0,50 m la 50 m pentru profil longitudinal, intre 0,20m la 2,00m pentruprofilul transversal; - amplitudinea la 3 milimetri la 20 cm. de pot Defectelede planeitate fi grupate douacategorii: in defecte cu lungime de unda scurta 0-3 m in domeniu planeitatesecuritate defectecu lungimede undapeste13 m in domeniulplaneitateconfort Existi o gamdfoarte diversdde aparate complexitdli diferite pentru cu mdsurareaplaneitSlii, de la dreptar, pdnd la instrumente foarte moderne. Actualmente,in adminisffafiilede drumuri se mai foloseqte incd dreptarulde 3 m care permite aprecierea abateriide la linia dreaptdcu ajutorul unei pene gradate.Cu destul de largd utilizare este dreptarul-rigld(rigla mobild) care are un sistemde deplasare rofi qi o roatd palpatoarecu ajutorul cdreia se pe inregistre azd denivelSrile suprafetei rulare. de

neregularitalile drumului in lung in Profilometrele, careevidenfiazd raport cu un element de referinld geometric sau inerfial, sunt echipamente careau un bun randament, oferdposibilitatea calcululuiunei gamede indici de planeitate plecdnd de la acelagi profil determinat, dar prezintd dezavantajulcd sunt costisitoare.Este de remarcat faptul ci acest tip de analizd, reahzatd,cu ajutorul profilometrelor, ra in consideralie numai abaterilemici de la planeitate(lungimi de undd mici), nu gi elementede relief. mdsoarddiverseleabateride la Viagraful (fig.1), mai perfecfionat, planeitatein raport cu linia medie a profilului drumului. Este echipat de la asemenea o roatd palpatoare amplasatd mijlocul unui sistemde trei cu grinzi articulatecare se sprijind pe rofi agezate echidistantpe lungimeade 6 m. Inregistrareaprofilului real sefacegrafic Aielectronic.
ill'

ii;i

Fig. 1 Viagraf

Metoda de determinare a planeitatii cu analizorul de profil lonsitudinal permite redarea continud a varialiilor APL 72 (Instr.AND 56312000) profilului longitudinal. Acest releveu geometric este uttlizat pentru

determinarea unor indicatori ai defectelorde planeitate:coeficientul IRI (International RoughnessIndex), coeficientul CAPL 25 (caracterizeazd, uniformitateala recepJia lucrdrilor noi de drumuri la un pas de egantionare Pentru viteza de mdsurarede 20 de 25 cm) pe lungimea de drum anahzatd,. m/s (72 km/h) se inregistreazddefectede planeitatecu lungimi minime de unddsituatein domeniul0 - 3 m gi lungimi maximeintre 13 gi 50 m.

EchipamentulAPL estemontatpe un ansambluformat din: vehicul de tractare tip Renault care addpostegte calculator de un bord

Fig.2 APL

vitezei de mdsurare; aparatulpentrumdsurarea doud remorci APL (vezi frg.2) care au urmdtoarelecomponente: axul de rotafie a brafului port-roat6,pendulul iner,tial,gasiullestat, prevdzutd amortizorul,resortul gi roata de mdsurare cu'un captor de distantd.

Mdsurdtorile APL se efectueazdpe sectoare minim 200 m in cazul de controlului calitdfii lucririlor, respectiv 15.000m in cazul evaludrii stirii tehnicea drumurilor, in perioadamartie-noiembrie, temperaturisituate la intre OoC 350C. 9i
* Sectton no 98766 luitesse oate hesure ! 260{199{ lPas 6chenrillon m | 12932 Longr seciion lRemorque Km.{76+OOO - 177+OOO zam-Lipova Idenr.iONT ! O7O.O kmlh ! O.2l m : Dr.+Ga' srare REA lLongr fAbsc. lAbsc, a{lich6e d6bqr {in : . r

946.5 IPR r 6el s 3O O o.O l Oeb. 4946.5 I F i n

en o 3Oo1 .+SAS

4 I

N D N

0
N

o
N

F ;'" '-l

Ech

Y =1.OO

L mxl

986.5{

tn

Fig.3 Figd cu rezultateale misurdtorii APL Metoda APL se utilizeazala toate categoriilede drumuri cu imbracaminti bituminoase cazul : in receptionariidrumurilor noi saureabilitate controluluicalitatii lucrarilorpe faze: stratde baza,legatura, xa u

evaluarea starii tehnice

Metoda de determinare a planeititii cu echipamentul BIIMP Integrator gi, se folosegtela drumuri nalionaleprincipale gi secundare fiind un analizor de goc,constdin contorizarea valorilor deplasdrilor cumulateale axului din spatea autovehiculului,fald de corpul acestuia. Aceasta metoda se utrhzeaza numai pentru evaluarea starii tehnice a drumurilor. Yiteza de mdsuraretrebuie sd fie constantd,cele mai uzitate viteze f,rind:32,50 gi 80 km/h. Lungimeasectorului mdsuratse alegede 500 m de cdndexistdbornehectometrice de 1 km cdndacestea sau lipsesc.Rezultatele sunt raportatein valori IRI [mlkm] prin calcul de corelarecu ajutorul unui programpropriu careoferdrezultatelein fiqiereBUMP.xls. Penffu mdsurarea uniformitd{ii profilului transversal se poate utiliza proiectatin sablonul, bareoferd valorile abaterilorde la profilul transversal puncte izolate, sau transversoprofilograful, care pennite gi inregistrareape supotthdrtie pentru compararea profilul proiectat. cu In mod evident,gi in acestcaz au fost imaginategi alte modalititi de determinare a planeitdlii in care tehnicile de mdsurare se bazeazd pe utilizarealaserului. In tabelele urmdtoare sunt prezentatecdteva astfel de echipamente carepun in evidenfagi alte caracteristici suprafeleide rulare. ale Tabl. Aparatede tip profilometru Aparat Referin{I qi [ara de origine Viagraf geometric (Fr) rielS Viteza de Parametru misurl mdsurat lkm/hl
mlca

Parametru oferit

Lungimi de unde detectate pdni la de 2 ori

releveu profil

profil

rigida APL (Fr) ARAN (Can) inerfial pendul

20 - t40 releveu constantd profil 0- ll0 accelera!ia

prof,rl

lungimea de referintd pdnala 100 m

Laser RST

(sw)
FHWA

(E.u.)

distanfa s0-100 Intre gasiu gi suprafafa drumului

profil 0 ,5 - 1 0m 0 posibil maselor gi suspendate nesistematic nesuspendate acceleratia profil 0 ,5 - 6 0 m gasiului posibil (masei nesistematic suspendate)

Tab.2. Aparatede tip rdspuns Aparut lara orisine $ Vehicul de suport Parametra mdsurat Psrametru oferit Viteza de mdsurd Ikm/hl

BUMP Integrator
ARAN (Can)

remorcd cu deplasarea cumul de 3 2 - 5 0 o roatd verticalda rotii deplasdriverticale 80 in raport cu intr-o directie sasiul lmm/kml vehicul acceleratia Indice de 5 0 - 8 0 osiei din spate planeitate(varianf a (mase acceleraliilor) nesuspendate)

Conditii de planeitate a suprafefei imbricamintilor bituminoase executate Planeitatea gi imbrdcdminfilor suprafe{ei bituminoase condiliile tehnicecare trebuiesd fie indeplinitesuntconformtabelului( SR EN 1741 2009) planeitatii suprafeleiimbrdcdmin{ilorbituminoasese efecfiieazd, Verificarea in termen de o lund de la execufia acestora,inainte de data recep{iei la terminarealucrdrilor. Planitateain profil longitudinal se determindfie prin mdsurarea indicelui de planitateIRI, fie prin mdsurarea deniveldrilorsub dreptarulde 3 m.

imbracamintilorbituminoase Tab. 3 Conditii de planeitatea suprafetei

Nr. crt.
I

Caracteristica profil Planitatea in longitudinal Indice de planitate, IRI, m/km: drumuri de tehnicd I...il drumuri de tehnicdlll drumuri de tehnicdIV drumuri tehnicdV de clasd

Condi{ii de admisibilit ate

Metoda de incercare Reglementdri tehnicein vigoare privind m[surarea indicelui de planitate

<)5

clasd < 3,5 clasd < 4,5 clasd

<55

Uniformitatea in profil longitudinal Deniveldri admisibile mdsuratesub dreptarul de 3m. mm: - drumuri de clasdtehnic5 I .Si strdzi de categoria < 3,0 tehnicd I...ilI - drumuri de clasdtehnicd il gi strdzi de categoria < 4,0 tehnicdlV - drumuri de clasdtehnicd

sR EN 13036-7

m ...v

< 5,0