. A NUL

17 0

1 V.

N r.

42
1943

GAZETA OSTA!?EASCA A NATIUNII . _PARE DUMIN,C.
In8cr' •• la Trlbun.lul .lIov B. I. C•• ub Nr. 823/18219

REDACTIA $1 ADMINISTRATI"
.. ... cIa Sarlndar TEL.FON Hr. 5-7-9 - Buou ...... 2. •••••••

c 10 on V r I e

l1-

DOl ANI DELA CUCERIREA
La 16 Octomvrie s'au implinit doi ani dela caderea Odese~.P~ntru ofensiva din rasarit :aceasta biruinta romaneasea a ansemnat un pas hotaritor. Izbanda dela Odesa ca~tigata cu jertfe ~i mijloace romanestt, a starnlt admirati~ lumii intregi, dovedind cu prisosinta virtutile razboinlce ,i eroismul estasutut nostru. Sub conducerea iscusltA a Mare~alului, oastea noastra a infAtifBt, dela general pAni la ultimul soldat, un singur gAnd, 0 singurA simtlre, pentru ci~tigarea supremei birulntl. Nenumirate sunt locurile vite)lel romin~ti: Carpovo, Vigoda, Oalnlc, Titarca, VicirJanl etc., carl, aliturl de numele oflterllor ,I soldatllor erol, au Intrat in Istoria bitallei dela Odesa.Tlmp de doui lunl, zl ,I nOIIiDte. o.stea noastrA a susllnut asedlul cetlln. dov_dlnd 0 fru;IArJII,.

ODESEI

SENTINELA

ARJPJ BJRUJTOARE ••• CONTRIBUTIA AVIATIEI LA CUCERIREA ODESEI
Doi anil Sunt doi ani de cand armata romana, vlctorioasa in vazduh, pe pfimaut si pe ape, a intrat in Odessa. In cetaten din care bolsevicii vroiau sa-si Iaca bastionul de unde sa porneasca asupra intregului Sud-Est european, Aviatia roman a, in lupte crancene, cu un inamic superior numericeste->dar numai numericeste, - a adus un loarte important aport trupelor terestre, contribuind din plin la victorie, atat prin sborurile de recunoastere, cat mai ales, prin necrutatorul ei bombardament. Zi de zi, pilotii nostri si-au purtat aparatele deasupra terenurilor de aviatie inamice, angajand lupte crancene si victorioase. De asemenea, au atacat si distrus caile de comunicatie terestre si navale, nimicind transporturile si aglomerarile de trupe, Au ramas in amintirea tuturor atacurile, dela: Basarabeasca, Chisinau, Tighina: Tiraspol; Bugaz: Dubosari, del a trecerile peste Nistru, dela: Dalnik; Tatarca; Cebanka; Ghildendori si mai ales, Odessa. Reamintind astazi aceste localltati care s'au inscris in istoria gloriei romanesti, prin Iaptele de arme, atii! ale trupelor terestre cat si ale aviatorilor, suiletul nostru vibreaza $1 ne simtim mai tari, mai puternici, iacrezatori in ziua 'de maine. De asemenea, este demn de reamintit marile atacuri lt~ masa del~ 10 si 12 lulie, la capetc!c pod deb Albita sl Falciu, Este ins a mai blue s~ las3u: cHrl-:i~: care vorbesc indeajuns, s'; araxe contributia aripilor rcmanesti h. cucerrrea Odessei. Intr'adevar, in aceasta prima p,aste a campaniei, care it adus 1~~desrobirea Bucovinei ~i Basarabiei ~i la cucerirea pamilntului transnistrian, pana la malurile marl] ~i care a culmina"! prin ciiderea Odessei la 16 Oclomvrie 1941, avlatia romanii a avut: 17.368 ieslri avion; 30,000 ore sbor eleclua te; 2.489 tone bombe aruncate; 875 lone munitii A. C. A.; - 35 lone munitie de bordo - 217 lupte aeriene; 586 avioane inamice dislruse; 332 in lupte aeriene, 150 la sol si 104 de A. C. A_ Acestea sunt ciirele care impresioneaza mai mult decat oricare inaripal cuvant. Ele miirturisesc indeajuns despre bravura sburatorilor nostri. Victoria aripilor romanesti a los! sfintita cu sangele celor mai buni dintre aviatori. Neuitat va ramane numele Lt.-c.-dorului Batacui Corneliu, comandant de cscadrila de recunoastere, primul plecat si primul cazut la 22 lunie, ora 4 dimineata, De asemenea va ramane in amintirea generatiilor viitoare numele sublocot.-aviator Claru Vasile, care, terminandu-i-sa munitia, n'a pregetat sa intre cu avionul propriu intr'unul din cele 6 aparate inamice care-l atacau Rrabusindu-se torta vie pe pamantul eliberat, Alaturi de numele lor s'a inscris, peniru totdeauna, figura mareata a cpt. c.vdorului Popisteanu, erou de legendii ~i Cavaler al 0 dinului "Mihai Viteazul", care a ~il \ In lupta aeda.nii it! Irltnh:!} ~rl,1 "j}ui sau, dhi ' se implinesc :.,h.... romaointa 'l'J<";~!<,""'.":""~""nostru se subovietii M(\~"oa('" pagina

r:: i-::.·

~=-~ ,l_-

r--7

1=--=--.

Cantec la Odesa

Crezul

ostasului

I Cred in Regele nostru, in Cunducatorul tarii si in vesnicia Neamului Romanesc. 2. Port in sufle! icoana Romimiei adeviirate si iur sa-mi iertfesc 'vieata pentru hotarele ei. 3. Indeplinesc ordinele lara sovaire ~ nn ma 'niricoseaza nici primeidia, nici trufia dusmanului. 4. Urasc de moarte: minciuna, hoUa, tradarea, iiindca ele injosesc si necinstesc pe ostasi. 5 Iubesc camarazii; ei sun! ca si mine chezasia libertatil tarii, ostasi bravi in razboiu si lucratori harnici in uzine si ogoare, in limp de pace. Asa sa-mi aiute Dumnezeu.

Mii. inlii,lnesc

"n p(JI'1 en Puscliir: U« seeol. in rr"'ivi,'i $i.-a to,'s' Dar v·isele'n, coriibii neg.,-e S'o u. flus .5i 1W, s'a·u, 'mal intm·s.

ION SOFIA

MANOLESCU

ne

MIIIUI DUMITREI[U
E"!NP

Fratie ~i camaraderie
sa (JJra.tarn (;(i ""tre doi vn g,-ad"l Gel "wi inalt, .p""em w ei se vubesc co. f,-atl'.-. Ad.ica: Meti m(DJ'e iubire detii.t aceasta_ intre oa-me'll.i, '14' se poate. Il n f'-o.te se lipsesie pe l,;,ne de bucru! cet mai nccesm- "i-Z dd f,-atel"i SQ;IL. U» om cii.satOl-it QJVea grih.l pe camp, aliincri de recoita fn/;tel1,i sm" necasatorit. Et ma" cika noaptea d:in snopii sai "i it p'<1tea pe ogOl-uZ f.-ate/h.,i slim" despre 00"'0 i.~izicea ca este simgl<1' .'ji [a,'a aj,,(o(lJl'c. Acesta in,~a, tlin-a sa "tie oi"eva. (Zucca, din snop;" sJi lo. [,-atele ciisalo,..it, .1ti';"UZ ca eZ Qlre rnai ",,,U;e gl"'e,,' tap·, fii1<d ~11ta,11I;ilie $i cop-I:i. ACO{ISI(L este adevii:rata 1:"bin-e trafeascl'. Ea esle S1Lblwna. Eo este cVIIITI"wzeiasca, Ca 0 /a11,iZie cn 11."lli copi; SI,nt $i osta,~i; ,,,tr'o caZ(JJI'mii, SI1Jl' 1'6 trOl.I .. Acolll.1i a,coplfrollt(lJnt, aeel'(L.1i caza"'. aeeea"i of;te!'i $i povaf"ilori (;(11'0fin (0elll pii.nm(ilOl'. (,celeas·i bUC11A-,ii.1 ocelea$i ' greutiili, Sutl,etele Zo,' .'!'IV"t. friVIna11/ate de acctewfi dOT,",-i .1' aIt a,cela$' ""bol:1 de a-.~i iw,tJli11.; cal IIta,; f"'WIOS cwtOl'1a
oOlllem.i este 0 iubi,-e wtre

Cii1ld vrem

ODESA
()~t ciJ:ntece eltl"!l

zl s V1'e sa va i ~ta/I'np'£n, eroi biruiiori, (wa, cti zi'um.bete, en flo·ri,

Cn linis

~e)1Ji(f.l;ra,

cu. ?ni'ungil'ier'i d,e

[rote,
de. coc/allr,

C'lf holt._~te'7J.e . iineet, ca. genel.e plecaie, San s{-III.i I'ivesc ge'l1unci!ii 1/1 l)l'afnl S~.::I(i. sarli' obraj.;.i ,~ist~fletul de auI',

Deci. 'n/oomo'; ca .1i frat,i,: blt,.i, .<wnt datO'ri sa sc i·lI.beasea 01111-ec;, sa .Ie (l,.i"tc, sa sc invele, l1£bwea a.ceasta. di.zi,-e osta.~i, c(j,re trebue sii fie In teZ C1' i1,bi".oa dlimtl'e fro~"i de acJlw$i sa'TIge, .Ie cheOlna caml(JJl'dertc. ednd 1In saldal, ill rnar·1 soo pe cam'JIul de 111pta ;$i irnpQll'te CiU aU ,ornat putma 0IP1i pc care 0 mai Me in vbjdcm~ ~8erwneazi'i w tace 0 fOlP·1i de rasplata, ()6resci1. 0 fOlPta de adevarafii C(1mIO".O-

IM'L.

:dsrie'lJniJ,6

Bste adeviJ,rafa COJnllJ.radcne

inqcliiciunc,

injuriiturii,

71!U

rnalu.l ?'omilJ/(!sc, ce sa 'vii. prim('sc? Am t!'e?"J1,lfrat ele grlje, de donlri .~i (le ieamti, 11m. I,resaril; n(1)ro.;¥nic ln orice foe de ol"mii, ,,'i "mpoviitrat de ,r;ct'I'bfI/l/'/: m'a/n lot rltgal; let DOl/IIIlII, a ·va ''/'ldl'u.'ltloeze l'(/.~ii, sa 'vii IJiiz(!(t,~cii somnlll, Sii piottre odi/llYI,a in ob08il;e gel/e, Pe !'wU1%blate ill'lI-'/'rI,lIri .~'izllri TrClJlSl1i/it rielle, Sli vii '1ItOa.rCa ,;u1"ci,~i'Voiuici Crt Ife!i-Frll1?lo,~i, Pe scutlll biruin/ei, cum 8>0.11inlors sl rli1llo.~ii· 8£ a,stiizi, c(md se spctrge l'iizcllllll17 de IImle, . Gilnd cerul se "l"IcoL'oaie ele 'lltC/r.~lIri Il'illlllfale, I'llett, i-ncef, g[lIIelirca incepe sa 1IIii 7Joorte, [tl, zilln bafiiliei, pc dilllplIl plill de moarfc, 8i ininw de jail' clIprillsii. wi se [rangc_ .. rai a!i tCSllt izbitnda din lacrillli .~i dill 8ange, Din elorm-ae arse, elill .~oOl)tele elin safe, DI:n visurile fra,nte, in fund de caze-mote, Din a-mintil'i st'/'i v'ite 1/1. ooll II ri de 1Iii/ronta, Din li01'a .~ielill cantee, eli?t rllintari d6 mama, ce sa va lntiimpin in Bornu,nin No'ua' Pc tplaitll'i argintate de boabele de rotta, Pe unde sa vii cOtltt icoane dragi ;;i s/i-ntef Prin ce 2)tlstiuri ninse de cruci {Ii de mOl'mif!'tel
11(;

S~ c7 'ui iI(l'idllce.~/f C)t e so. ies in cale,

CII

La inceputul lunii August 1941, 0 Mare Unitate de inianterie ca~tigase, numai in cateva zile, trei victorii asupra pozitiei bolsevicilor din zona Razdelnaia, Timp de sase zile se masurase crancen cu puhoiul rusesc, pe care il impingea mereu inapoi. Fermata intr'o disciplina cu adevarat de Iier, aceasta Mare Unitate ayea ostasi bravi si era condusa de ofiteri dintre cei mai destoinici. Ordinul de zi din 25 August 1941 ne prezinta astiel pe unui dintre eroii acestei divizii: "In lupta apriga pentru cucerirea inaltimilor din zona Est cota 102 (Gara Carpowa), a cazut la datorie, in Iruntea plotonului sau ~i a Regimentului de Dorobanti, eroul Sublocotenent Dumitrescu Marius, impreuna cu tot plotonul sau, dupa ce au asaltat la baionetii pozitia dusmanului. A cazut in lupta corp la corp, cu un inamic mult mai numeros, Cinste tie, Sublocotenent Dumitrescu Marius ~i bravilor tiii osta~i". Legamantul pe care I-a lacut ~elu1 promotiei de oiiteri "Regele Mihai I" din 1941 ca "va apira, cu ultima slortare ~i pana la ultima nadejde, pimintul romanesc" si I-a tinut pina intr'atata, incat n'a consimtit, niei in ultima clip a a eroicei lui vieti, sii fie ridicat de pe pozitia pe care ~-a apirat pamantul tarii lui pana la .,ultima suflare". Spirit viu, intreprinzator, entuziast, excelent camarad, cu iniUativa ~ plill de curaj, caracter ferm, Marins Dumitrescu nutrea adiinc adevarata illbire de neam, adevaratul patriotisJD. Pentru faptele lui, Sub-It. Mari1l5 Dwnitrescu a lost decorat "post mortem" cu ordinul "Mihai Viteazul". Marea $i impresionanta lui fi~uri se cade si rimiina de:anlururi viti de intregul Neam R~'milne,sc, care-l va conduce ca un far spre culmile destinelor lui.

ebb

5ENTINELA

Aniversarea
Era tot ci vreme ca asta, de toamna acum dol ani, cand a~teptam din zl in zi, cu. i~im~ infrigurata, vestea ceo ~are. ~h mtr, o. buna dimineata, Capitala a tresarit, steagurile au prins dela sine sa ialfaie in Iata case lor vazduhul sa tresalte de sarbatoare: Svonul venis~ .mai iute decat gandul: Odesa, teribila cetate, cazuse in mainile unitatilor romanestl, Era in ziua de 16 Oclomvrie 1941. Aceasta data s'a inscris cu litere de foc in sufletele Romanilor, dupa cum s'a incrustat ~i in eartea eroica a neamulni, alaturi de biruintele lui Stefan- Voda, alatur! de napraznicile asalturi ale dorobantilor dela Plevna sl Smardan, si atatea alte r asunatoare bataJii pe care sbudumatul popor r omanesc a lost nevoit sa Ie duca pentru apararea pamantului si credintei stramosesti. A fost eueerirea Odesei intr' adevar un mare eveniment in deeursul aeestui razboiu si de aeeea popoarele europene s'au intreeut in cuvinte 1p.agulitoare la adresa armatei si natiuni] romane. Posturile de radio aliate ~i ziarele tarllor neutrc au aratat, fara ineonjur, importanta caderii Odesei, pentru reusita campaniei antibolsevice. 0 gazeta din Praga spunea textual ca Odesa a fost piatra de ineereare a Armatei Romane. De aid avea sa inceapa 0 noua traditie per.tru Statui Roman si drumul sau in Europa, cladindu-se prin aceasta biruinta un viitor mai bun Romaniei. ,,0 lara care a faeut astlei de jertie, luptand mai mult decat orieare alta, va trebui sa aiba 0 mare misiune si 0 mare rasplata in urma aeestui razboiu", mai seria gazeta slovaca. De sigur, ostasii nostri viteji, ducand lupla pentru siguranta Patriei, au iacut in acelasi timp un serviciu de siguranta Europei. Eroismul pe care de abia astazi ni-l recunoaste strainatatea, noi l-am dovedit de veaeuri, in misiunea de sentinel a la poarta de rasarit a lumii eivilizate. Odesa, prin asezarea el la tarmul Marii Negre, se stia de toti ca este un cui lare ascutit infipt in irontul de miazjiz] ~i numai prin inlaturarea acestei amenintari se putea inainta spre Crimeia si Caucaz. Onoarea de a eueeri faimoasa Iortificatie, a revenit iDtreaga ostirii romanesti si ea s'a aehitat si aid eu aceeasi putere de jertia ~j eroism ea si pretutindeni in aces I razboiu un de au fost izbirile mai edineene. Chiar dela ineeputul asediului, e1ectele au ineepul sa se vada, cad prin fix area inamieului in c1e~tele de lier al dh,;ziilor romane~ti, s'a dat putinla lorlelor germane, in unire cu eavaleria ~i vanatorii de munte romani, sa continue mar~uJ spre I asari!, ca:;tigaD,d victoriile deja Man'a de .\;;ov ~i Crimeia. Nu este nevoie sa iii strateg ca sa-Ii dai seama cat de grea a lost lupta eu un port lortificat, ce avea posibilitatea sa primeascii mereu pe api intiriri proaspele. Cu toale aees~ea, numai dupi doua luni de asalluri IDvEr~unale, cetalea Odesa a eiizut. S'a dovedit in aeeaslii biitiilie, iotr'o .mare misura, iscusin\a comand~\ilor romani, perfecta colaborare dintre toate arme1e ~i mai presus de to~te,. spiritul de je;Ua cheltuit cu mare\le dela general ~i panii la ultimul soldat.

caderll Odesei
Zi sl noapte, pe uscat, in aer sl pe apa, Odesa a fost hartuitii fara crutare. Artileria ~i aviatia au macinat necontenit cazematele din cele trei centuri de aparare, iar asallurile inIanterlstilcr romani au inscris cele mai stralucite fapte de arme din istoria razboaielor ' Atatea umbre de eroi ne apar acum in locurile sHntite cu sange romanesc dela Dalnic, Vaearjani, Vigoda, Tatarca si altele, incat sirul de nume nu mai are cap at. lata, nu putem uita infa\i~area chipe~a a eolonelului Nasta, cazut la Odesa nici faptura viioroasa a It.-col. Trofin, eroul dela cota 80; nici jertia eroica a It. Victor Comsa si mai ales a proaspatului subloeotenent Marius Dumitrescu, seiul promotiei Rcgele Mihai I. Ar trebui sule de pagini si pana inflaearala a lui Nicolae Balcescu, penlru a descrie, asa cum se cuvine, eroismul oiiterilor si soldatilor care inlr'un avant sublim s'au jertfit sub zidurile Odesei. Prin sangele lor au ridicat mandria numelui de roman la inal1imi nemaiajunse, pun and la temelia drepturilor noastre, fara precupetire, sacrificiul vietil lor. Pentru linistea si siguranta Tarii, pentru pacea Europei si salva rea crestinatatil, Odesa trebuia sa cada si a cazut. Acesta a fost raspunsul roman esc pentru incalcarea Basarabiei, a Bucovinei ~: plata tuturor biestama1iiior abatute asupra iratilor nostri, Astaz], la aceasta glorioasa aniversare, gimdi\J ni se indreapta plin do:- rcc~;n,,~tillta catre eroii dcla Odesa av ;:'~,d credinta nesdruncinata in vicrcr la aiiatilor nostri ~i in dreptate a cauz ci tWo!nane~ti. I. VALERIAN

Osta,?ii no,.t,i arDoreazil drapelul rornanesc pe clildlrea G. P. U-ulul din Odesa

ODESA.
Numele acesta ne evoaca si amintiri istorice ~i despre un mare eras vecin. Pe deasupra Odesei, dealungul sesului Oceacovului, stramosi de ai nostri moeani mai eu ssama ~ei d-in 'I'ransil. vania t~i duceau mari turme de oi ta pascut, ~l1lti dintre "'I, deprinzandu-se cu clima de pe-acolo ~i avand pasune grasa psntru turrnc, au si ramas in diferite localitati, alcatuind un i.el do catune ".parte, romanssti, cu limba ~i datinele noastr a, iar altii au dat fiin~a la asezar i noi pe ca re ei Ie ~j carmuiau, pliitind bi.. sliirM,dtorilor de mosii. Assmeu-a localitati s'au tot in tins spre Rasiirit peste apa Cujalnicului, din colo de Bug, pe malul lui stang, in fata orasul ui Nicolaev, si inca mai departe, unele chiar la Mariupol. pe tarmul nordic al Marii de Azov, Si mulL, din aceste a~ezari si.au past'rat, 10 cursul .ecolelor pana azi, vechile lor numiri romane~ti; !:hiar intr'o margin~ a Od:sei de azi este suburbia Moldo· vanca, In chipul acesta Istor'a cccunoa~l' pe Rom'ini ca cei mai vechi locuitori transnistrieni Prin porturi au stipunir, Grecii si Genovezii Apoi Le·au ocupa' Turco.T~tarii, ~i numai tirziu, pe la sfiir~itul sec 18 ,'au supra pus Ru~ii
\1)' "{·('I'Rilll'llj;.

NEAM
In liune .011 e Sub soar,.
.'ilnlp

AL
losl

MEU
.\~i

Glasul silngelui de frate ne-a chemat intr'aeoio si eu el am izbutit "a Invin gem hidra bolsevica Dupa [nstalarea aiel a auto ritiitti romanesn vieata s'a intors la pulsul ei vechi de liniste, de siguran Iii personala, de d reptate, Pcpulatla orasului, eliberat-i ~i de fermentul jidovesc, ce-o surzea cumpl.t, este mul\:iim)ta • are ocupati-, hranji si ocrotire. Ea activeaza c.t harmcie la refacrre ~, prosporitate dn zel, nu din frica sau de groara mortii cl din incredere in omenia eond uca+orilor C. T,

(IU nram sii-ii SCII,ene. Aptl eli vlina in crcmenc .. Nram ol11lf'1l! ?/'O/l. IlIClr'liri

Un erou
('u/Joralill (Jura
f

'/'riirrrlf ilia'

HO/llul/l

C(l

la'Hell

('(Ii

pOllulll,l'(i

lIori,;; de 1)f,(/hc Ie ,~Iir ["Io'/'i((,. Xunn al II/('u/
('(ll/dflft

III

/(1 rtf
8IrribIl1l(1.

/'o(l(,IO'i

(lor

.... IIll'ide

w

ICIIII//II, rreriin(a
.\'((101

IlIdcHlIIU1.

(1/

mill!

/,(/ 1'01ra In o)"i('ill(, d( ploi s 'n ,..;hirit '~'''-IUI lof' (I (lrlsil. p("o(Jorl(l frill s(,i·/. Sralll (II IIIr1l1
/)(1)'

nri('r;lId

!WI'
1'1 fl'

I'rt "

11, ell'

II/(I{i;

SI1-(i

,1/10/'/11
,Y1(l1H ('/I

rT,' .il al mCu!

$i dulin"

r1u/i"r

,",tea cit, !fil" .~i mdCllrU/fl pur/a.,. TJll,;"gC-Vi; pltllOill de vriijUlIJ$i. Soon 01 JIll"!

GR.

BANU

La 2,~ Septemvr:. 1924, 0 delega\ie a s't,~IOT moldoven~'!i din Traosnistria participa 13 ~edinteb comitetului executiv gubp.Tnbl din Odesa, ca sii arate pri: mejdia Ucrainizarii Moldovcnilcr. ~I cer 0 renublici autonomi, ceea cc au ~i reu~it ,~ a'bii., incorporand in ea lii to! ocrugu' Odesei, Republica moldove· neascii a avut 0 populafe de peste 600,000 locuitori. cu 1'.0'1, Moldoveni, pe o supnfati de 8,2S!! kmp, ~i eu cap" tala ei !a inceput, ,a Balta, iar 1a 192i1 a fost lIlutatii la Tiraspol. Popu:atia transn'~rignii in curg03rea vremii, "a macinat in suterlnli lIloarte. Mai alC" dupii ~zarea regimului pa. gin bo!;evic. distrugerea tHntei moldo. v3n~ a fost grounicii. Mase mari de frali phngeau in' 8uferinti ,; in d,eportiri De aceea multi luau fuga peste Nistru, in Rominia CD si trliascii alci in Iibertate ma~lIr eAteva clipe • . •Risp"nsul Ia aceasti. tirani, adat-o Armata geIJlllllll..ti ~ iu Iuuie 19&' IIIID a lIt;a-

,i

1'I'/q·it Hi;' cfi~{1gc c(IlIIoT(Jzilor $' s"prl,jorilO'r .wii. MUII('n lll; "'Iobosilli (J [osl l'IISllliilild Cit rerJ{lrlizarw la er"pnl d,' Vellele 'I'm'p':ware, iI('i 1-11 !Jl1sil IIl(;epu'/nl nlzboilllll" nas/,'n Sfiilll, ";1 <'(I fe/'ieit rle flew"lIi rt'parti~(hre, .~i-.'fi f',rfJ'r;ma Itot(irireu r/r U l11t pr{(}ll_ pf'ti nimic din saori/iei,1t pen/orr, ,.victfT ria r(;fllij'Jlcl.lscii" pc flpelc .""ii;rii 'lwastre. In mitf;;u'It'ile df' ,·(lzbrM.£ umtie el'lll11 Cll1/O,'!tPfl repa.uslll, Era gatn oricumd sa. schiml/8 lII(li rlr:grrtba pc aU III din servioi II ,rleelit sa .'" ,luea la odth-na. Cia,d i-nan,icIII aparea de .\'ub apa. pc "))Ii sail din vilzduh. mtii1lile l'tI se ;IIC!P!fIOII pc Irrigiitorul mitralicrei. U· rcchca ii crrt OO1,t nuu apntita La Co· lII(I1uUJ .. 1 # oehiul sau ager de t'nta~ 11l'illlrrcul i$j u,marea du~mll1lul ell tncm-cLatii ahntje. Totul era gata La elll Nllmai comaw: ..Poe"l lIIai "",epta .d potop de gloante piecau spre 11111mil'. ,ltu1Ici ednd frGgea caporalul Tiitaru RomullU. camaf'tl~j lUI il pnlleau cu admiratie.
(I

ric ;ltdatli dr' /3 /ol'}>i/ooro .•Vijr'Ma". /)ill p}·illlf!l(~ z;fc
('hi,Jflmenl

{fai /rgof

.... II 1Jj.I'r. fi· ·/ dr' ('(l'I'e le ,\~im('r (,"J/{).~lca; micul
(I'

OIl/Hf'lIi

vecictei

,~/ iuc}'(,,zerca

.~ (1CIIllirat/a

1" cioonin18 cu :21amicul, ~l Tiitaru RtmtUIua a bil;af spaUn4 til

f)U1za.m~ ~

de.

focuZ

SENTINELA

001 Alii DElA [U[EIIIEA DOESEI
In istoria slantului riizboiu del a Rasarit. lupta pentru cucerirea celei mai mad Iortarete Sovietice dela Marea-eNeagrii i-a revenit Sentinelei de Sud a destine lor Europei, Romaniei. Cucerirea Odessei a insemnat una din cele mai frumoase victorii ale armatei romane, ~ezata in partca de Sud a Transnistriei, la 30 km de l\'istru, la 150 km de gurile Dunarii, la 300 km de Constan [a si la 400 km de zona petrolifera (Valea Prahovei) ~i Bucuresti, Odessa forma baza navala si aeriana de prim ordin a Sovietelor. De aci. puteau lovi Rusli oricand si in oriee directie in Sudestul european. Stapa' nirea Odessei insemna deci un Iocar puternic in mana bolsevicilor si 0 crunta amenintare pentru noi. Sovieticii hotarisera sa men tina cetatea cu orice pret, stiind ca in caz de pierdere a ei, posibilitatile lor viitoare de atac se reduc la minimum. De aceea, au intarlt orasul cu un sistem de Iortificatii puternice, pe 0 adancime de 30-40 km. ' Misiunea strapungerii acestei centuri puternice pentru cucerirea Odessei a fost incredintata Armatei Romane. La 13 August 1941 unitatile rapide ale Armatei au atins coasta MarHNegre, la rasarit de Odessa. Din acest moment Iortele rusesti din jurul Odessei sunt incercuite sl izolate de restul forte lor Sovieticc care se retriigeau la Est de Bug si Nip.m, Inaintarca spre Odessa Intampina insa inversunate ;"c:7.i~dentcJ indata C2 chinga asediuloi lrt:c:2"! sa se stranga rasuoetul ultimei izbinzi, adauga laurii celei mai meritate glorii. Birultorilor Armatei Romane, care la 16 Octomvrie 1941 patrundea~ peste vrajmasi] svarliti in valuri de pe cheiurile Odessei, Ie deceme in. susi Fuhrerul Marelui Reich, Adolf Hitler, iotr'o memor abila telegrama: "Cucerirea Odessei incoroneaza co o mandra fapta istorica lupta de eli· berare a poporului roman sub viteaza ~i implinitoarea dv. conducere", scrie Fuehrerul, dela Cartierul sau general eroicului Mare~al al Romaniei, "Primiti pentru acest mare succes, cordialele mele Ielicitari". Aceasta mare fapta de arme romaneasca contribue deopotriva la victoria finala a ostirilor noastre unite, prin sing,e si Iier. Dand graiu entuziasmului din tara la vestea acestei rasunatoare biruinte, Mare~alul Ion Antonescu ingenunche smerit in Iata eroilor cazuti in sangeroasele asalturi: "Neamul. Regele si eu, ne inchinam respectuosi in lata mortilor si a eel or ce au luptat eu atata eroism pentru onoarea si mandria Ncarnului".

SIt. rez. P. COTET

oo

ESA
porii.

PRA VOSLA VIA
Di ntre multele $'i .d1utooreLc into-r,IIi' t uri pe ca.. ' ni fe'a ojcri! adu,aLu.L rcizboiu au C(/Jrc no-a SlLrp.-imR mai mull, a [ost uostco I'mpori/,ici ojiciale a lnscricei ru.ru. Pi;uc; (1(;1011" noi .stiofn $i stciplinireo ru,'i(; din, ul! i trI,;'; 25 (lrni se s-ili.r.;c sa "" 1,,('rceJoi'lIleze, - ce; biserca din Rusia
1)tC

ROSIE ,
ca

cova bolscuicii ,1i .1'0 reucnil realmcnic 1.a. ucchco oriodoxie, pc carr- n 111'111111';/'0. persecutoi-o .~irlislrus·o sisi ematic vnde 25 ani / Ti: Iirnpcdc
ul/l11ui
?til.

Avell/'

(If'ofUG(

Oll 0

" [ost /irhid.al{i, ea ne nuu existU",{Z dou ..

drriil /11 omit/finn ciitoro« bii.lriilJlIi 'il1~ fiirzill(i, Ret'ol,ulia rusli reusise ,'lIIlIlflii dill suflelul I·U. ,~i d~ pe "asl III

sa

tcritori«

rllSu:c Gecst .,opium"

al masse·

lar (." carr opera oechea burqlu-zic, Accusttt ,~i 1;,110 fillaW a. difcritrlm' ..p;(lii/l 1;6" (p/allll"" 7)1; ;j (1",i) "I< cOI'e O'l1'rrnarra bo/:;rt1i(,(1 'i.~; 11Lcunflui<!.v 0prra (h' drHlO(-trrliuu'(l .~~i f"a,ns[m'nlflrr n.

r,,-,cs,
cii.

wehri

](1I.,;i,

$i indriisnea tel 'IJtrHll v1'(i pc C{lJ'~C a incearc(i u"vernarw botseoico. spre ([ se soloa din urclli impas in care a ad" ..-o riizboiul. Clioi Busta se u(ise$le la capeli ul. «[oriiirilor maieriaie ,~imorale pe cate i le-o pu!«! OfM'; pilll,i a,c1l.'" spirltu! revo/'u!iml!lr, Ea inccorcii sii foea a(,11111apel; hI int •.riM. la [oriole reale nlc rccliii RU,\'i,i burqheze ,~i C/-e.,time. fa in s tinctul national ,~i la [uctorul: reliqios. iar ill i .J'.lc,·ior. III ajlllm~tl $i inc'l'trierca allg7,l}-ame1'i('(uuf, ()/t. can·e ('.lite ,,1-;,(II!a De ([CNG paten/alii MO"C'OIHi al< "/leereol 0
rlllbtii
rr~t1i

,~; ;aft"i

rhoda/II,

a{lr,rn

eli

bi.~(1'·'ira

,,,,one"r(;:

1'rJI101(01'NI

rmhl (Ii.fitr;

i~l('n. an' 101 (piscopof, NI1-( adu'lI.lf 'iu ltfljuil sino,l, .~i~u "[,,,.r: l£.n Pa tria,·h. ;11 p("".~(m1/(1 Mi{}"'pohillitli" C"yhir (II Jlos.routi. [';,'cniwcn/fil a('(s/a, cari' poot,. ;IIUliinuu)'; pr lIlul(i din f 1'(1 1lOi. 1~i m'( 11/.',:(1 f(/felli sii'u. (uni7'Y,." ('(,rw'a I'rfm Sfl sln,.,d", i" ,.r;n(/,,,·i/, r71 /al(i. at mn.'i:(·(;lIrl,,-i d{(I~"'1( pf urill .~i('al-

d',ol'!lind '-t'II11n(iilld prOlriuiud friur'''. • UIII .,iH(·'~rI (f(·f.~tr (I/)r7i .. (';;,.i ,·uRr'! ('on' .'ililtl J/(d",'; .wi Ie ('r('ot/(1.. 111 "far/i. dOG)". f1( I'J'O'rn{f(uu7iJJfii oll{llo-omcri-

,jJCn/I'1i anfJlo-ameri7(/ ,.('volutin Hlf7nrUnll"", ('o",inll i'Iilll, hi,. 1Jf'1\·lru Ru.,i, 70 }}f,· .... ·(I(·llf{Jr('a bi.\·(tirii. in.,,lUi SiJloc/ olr(ffnul 1111. Pn-

.,i

Clill/e,
Ra,

(,flui.

('art

(lit

in/fns

Rli-ifj

ofcrc

1Jrnl'ru

r

Ii

l')(}ri;i/

"r/icfl

fn,,.·orll

"(11' .110.,,-

('oIJ-:o/jjll/a

IQr .~i c.n'llpolrioli[m· 1,01'. nlt"two/lll (U" .,If i /)nu:('1' .,,;('hilHbr'i1·i In fall; n (,jllr/I/I, j inJ' (/lial(.I lY(}i in.~i'i. ('(Ire .~lrfm In .{uta .primr.irlilj boi.5r1'i('r. sfirn C(I 1)tut·(}.'·dClt'ia "(J.~r.(, r70J 01'/(111 rs.lr· si 11I(1i prinll jr(ioa.\(j d('("£1/ (I}Jo .... /a!;ia srllro;ic,f tI( 1)/i1lli if ri En (sir ulJiulO HHI1U'l'rii p1--;n ('(/I't' JIOS('rn'fl i,,~rO"l'(i~ Jilf "!twa; .~ll-,~j IJI.'frlr propn"j .,'uPII.~i, dor $; popoarric or/odorr dj'lI R(llC(1ni~ (1(' a C(ir(W simpaI;,. nl( "rllfH~ . .'iP"(· o,.~; aju.u(lc (rlttl ("; .'.;I1pr(m: 1)iilrIlJJfl.(,.(n spre 'fo.r;grad. S'd;',,1 rt""lImcni(, al o-riOdOTili \j (iu.ln de .-i,1ti. fir Mmuni$li.

toldofl""n

a :i1llip;;,,'~tm-11m'rll,:ri. fir fa-

Vll izhllfi. Oilr(\. acca .•W IIUimii mao 1l('urnf No; rredcm cn 1111, Fii-nd.rii "i_ nUll; 1111 f)Oatr rrei/e in ON'o,dii rOlrl'cr .. fire rll,r;ii. "~-l();.flln; vutin flr('iil Of"i rarr nationaUI ~j O1'tflina. fie ell fflII· duciltarii ej vor t;'ne in ",a1lli sCCPrca ri

allij, Pcntrlt

n"i. 'Rusia ramlin" marM pri·
DOmltnW •••

",rjtlj.

eioclllnUl rCtJalutiJJi

alt

CMt-

cea pataia dB .angEl~ allilor O1'.ftinallJ~ orlodB:u.

marliri

ai

in h;:\;.;,,;.1\ ,("~alon?te pe in!l :,;<,;-bl'd ·)H,:";t.>!·.~i:1( .n adancime, G.J¥~~H. ;:~! ft.'l?_IS~[},~~t':il Iebril foate skulk s' ,.h;",i1l1ilk in cazemate de apriga impotrivire. Forie!" romsne au inccput atacul metcdic d p07.i1·i.ilol' iHi'micate, Nenumiirate C.i.u~e:n~i£ ~.r\:htllau asaltate una dupa alta. Operatiunea era extrem de grea ~i se cere au numeroase sacrilicii. Catre mijloeul lunii Septemvrie 1941, Irupele Romane au strapuns rezistentele primei Iinii Iortiiicate. indreptandu-sl acum atacurile impotriva centurilor interioare. 0 serie de lupte care au avut loc la: Carpova, Mannheim, Kagarlik, Vigoda, Vacar[ani, Berezeni ~i Colidendof, vor ramane scdse eu slova de sange in istoria razboiului sfant. Dupa ce braul exterior al fortificatiilor fusese frant intre 23 August ~i 15 Septemvrie 1941, in luna cuprinsa intre 16 Septemvrie ~i 16 Octomvrie 1941, cat dureaza asediul Odessei, o~tirea invingatorilor are de respins nenumarale atacuri vrajma~e, slaramate odatii cu tancurile Sovietice, de zidul de neclintit al asediatorilor. La 8 Octomvde a doua centura de eazemale esle sparla ~i ea la Ta· tarka ~i Daloic, dupa 0 singeroasa balalie. Fiecare loealitale a Irebuit smulsa printr'un sangeros asalt; liecare palma de piimint a trebuit cucerila unui adversar care mai curand murea decat sa cedC2:e. Zilele pana la 12 Octomvrie sunl culremurate de delunaiurile ,i va· carmul batilillor. La 16 Oclomvrie 1941,0 luni dupa incercuirea ceti\ii .. statomicirea a· sediului, Odessa capitula, tropele romine au intrat triwnlitoare pe mai multe direetii in ora, • Tricolorul romiinesc lilfae deasu· pra lortiretei. Sacriliciile lieute de eroicele trope r~mi~e au lo~ insi indreptitite ti rasplatite, pencolul bo"evie iDdepirtat de Itrauitele tirii noastre. Vestea eocerirU Odessa a trezlt risunitoare ecouri pe iDtiDsal contiaentul!li, adueiad armatei romine cele m'ai mandril CUDwU de
I

41;:~lu~!~,i';j;;'

r,taie p{wuuritli de oiiorul ateu. 'It [crecasc bczna; witn all1';'ili!i cei m01'~i t ·5;·"/II"ei eand (i-am tuius pe V'i1ti Dwmnezeic T,T nni uru! sii deschiei a tale urele ii-a; inipletii simisirul. coli",. Sai ti-oducen: icoa,ne ,'Ii Cristul riistiqnit.: 'I'" di» crenrlc "o$ii rIC im.p.-o~cai en iier. ri-a [ost poa!e 'n d{)'nmtii.. 00 sll >Ie ai . clu,~mani. Dar 1'-11 trecut tl'lttia ~i pof/a de miicel, ('r1nd. brcicle voi.,ice ,'Ii aspre de (,Il,·ahui. p-a,1t ..trans ;111 po irioirea: in clest e de Ci pl1n.iJ. de trufie pe tntp Dim gil"; de foc 'Ii pia.trll. Do-am fi Imbr{i.ti$at a ruzbll.",iirii m'IL ..· Of Tu. cetatc malld,.,i. cia". fara froiumollt. • ehi'lllbam a la poiloabl1 111 mal~ltln' de . sgnrli. 8"0; Ii don"il pc vcci, In l}ra-pritlll tiil!< :'I'oi Ir
I,.clillll>

oia.

ranit(i

en ficrn/

mOnnli1tf.

'. i 111t-(i VO;(IHI pifirra" (~i t11Chirnarca tao Pc "til T' tic "ilclIU;, a ROllliiniei Oasle, ('rjnd dI1.5t11l1n"f Sf TJ/raC{i F:a ,5lie 0 irrl(/. D,II sll'ifl,il"l rlr mO(DrtC. "u n<HI cent!

int"r COllslr

i.crtarrIJ.
XtHI(

I"nitii

dill

-til1f1.

11('

lufruntolll

,1/110(';. 7'(
-1/11/

In. illrp!j crunt. Clrcrrit
fe-011{)11
(n,

se11lc(1.
,r.;ffir.5;t-(lIIn

prr!ul

a.~leplarca, atlila-r mii eTe vieli.
(f.~{J

Aru",

inl1'''(J{Ji'i,

C1lm

l'e-a~

eTa-rit.
• Ull-t multumifi ~r.:i rnOl-ti-i. f1coW'n lllmea

lot'. (',;e, be,.lio din line pc "c(,; a impi6lrit. ('fJlld a", inf"pl ;11 pjrp1u-l; Dratpl'l7d Tricolorl Soldat ANTON ~TEF ANESCU

I S.

auri,200

,I PlI'U

La"te~~:t~~&~;~~~ii~;

5ENTINELA

Lt.-Co I. Ion Gh. Trofin
eroul dela

cola

eo

Orumul spre Odesa luses~ deslundat de bombele care s.tra~ungeau vazdubul lara incetare. Om.tr 0 p~rt.e ~i din cealalta- fevi!e tu~unlor trimiteau moarte pre~u~mden~. ~u se a~zea oici in aer, n~ct ~e pama~t, decal o continua b~bUllura, care-It sdrundna creerii din cap. ~.. " La legalura diolre do~a A OtV~zu de iolaoterie, care alacas~ra!o d._,-ecJta Odesei cola 80 era aparala cu indarjire de' bolsevici. In apropierea a.ce~tui viespar, se alia ~ose~ua prrncrpal a diotre Freudentbal ~t Odesa. De pe cre~tetul cotei 80, bolsevlcii aveau un orizont deschis, de unde pu~ teau sa vada rezervele celor doua divizii si arlil.eria. . ~. . Comendantii tuturor unitatilor si-an dat seama ca orice miscare de inai~tare este zadarnica, inainte de stapinirea cotei 80. Sub uo puternic sprijin de artilerie divizia din dreapta se pregateste sa 'atace cola, dar renunta repede la aceasta, deoarece pierderile ar fj lost prea mari, bolsevicii ilind bin~ i~elestati pe Inaltime, Pe buzele fiecarui ostas se plimbau cuvintele: "Cola 80". Toti stiau ca, dupa ocuparea acesteia, drumul spre Odesa se va usura. In Iata acestei situatli, comandantul Corpului de Armata da ordin ca loaltimea cu cot a 80 sa fie. cucerita de Divizia din stinga. Ordinul esle categoric. A doua zi in zori, atacul trebuia dat. Sefid biroului de operatii al Corpului de Armata pleaca imediat la lata locului, pentru organizarea ac-tiunii de a doua zi. Atacul trebuia dat de cele doua batalioane din rezerva Diviziei care se allau foarte aproape de linia de foe. Seful biroului de operatii se adresa celor doi comandanti de batalioane, carora Ie vorbi in numele generalului -sau. La intrebarea cine vrea sa atace cota 80, Lt.-Colonelul TroHn, simtind ordinul si obligatia de comandant, raspunse pe loc: - .,Virlul sagetii otravite, cu care Divizia loveste in bol~evici, este Lt.Colonelul T~ofin. Eu atac cota 80 ~i o voi cuceri. Oati-mi sprijin doua divizioane de artilerie". Selul biroului de operalii asigur~ pe comandantul batalionului ca va ~I sprijinit de Regimentul ... Artilerie. SI, lara a pierde vremea, alearga la comandantul Regimentului, de unde s.e intoarce, indata, cu un oliter ~e .arhlerie observator ~i doi teleloDl~lt, cu cablul ~i bobina pentru transmisiunea lelelonica. A doua zi dimineata, c1ind zorile inceDeau sa se ridice spre orizont, Lt.-Colonelul Troiin, impreuna cu 0-. iiterul observator de artilerie, cu cel doi teleloni~ti $i ofiterul de Stat Maior, se indreapta spre cot a 80. Sc opresc la 400 melri la Nord-Vest de aceasta, adapostindu-se intr'o plantie de salcimi. Imbricat in mantaua de piele, cu crava,a sub brat, Lt.-Colonelul Trofin apuci receptorul $i conduce personal focul arlileriei. Cu glasul sau vioiu. Lt.-Colonelul Trofin cere la telefon: - "Tral!eti in cota 80! Scurtati c~ 100 metril Scurtati inca 100 metrt! Mai la dreapta 100 metril ... Regimentul ... ArtiJerie raspun~e cu precizie. Exploziile ridica in vazduh bucili mari de pamint.

Unele dups allele, bombele traznesc cola 80 timp de peste 0 jumatalc de ora. Inaltimea esle deslundata metru cu metru, parci ar Ii lost laiata de cutitele unui plug urias. Cand pregatirea de artiJerie s'a terminal, a dat ordinul de pornire la atac, Planul actiunei era organlzat. Doua companii Irebuiau sa atace pe la Sud de linia de salcimi, iar alta, de iront, prin dreapta soselei. Una dinlre companii inainteaza pc un Iront de 400 metri, trece soseaua Freudenlhal-Odesa, strabate un Ian de griu, altul de porumb si apoi intra intr'un Ian de Iloarea soarelui, loarle aproape de semnul topografic al cotei 80. Bolsevicli, vazandu-se atacati cu atita lurie de catre ai nostri, Isi concentreaza iortele ce Ie mai ramasesera si, cu 0 suta de oameni la un metru interval, lovesc cu disperare centrul batalionului, impinzit in cele trei companii de atac, In timp ce lupta se angajeaza intre cei 100 de bolsevici si centrul bat~lionului, aripile inainteaza spre cota. Lt.-Colonelul Troiin, vazind ca spre mijlocul Irontulul sau s'a inte~iL o lupta crancena, intra in rindurt!c ostasilor, unde, doar cu cravasa In mana ii indeamna la rezistenta, - "Pe ei, baieti! Nu va lasat], baieW" Fara a se Ieri de gloante, lara a da inapoi din Iata exploziilor de grenade, lara inca de armele automate, U,Colonelul Trofin s'a repezit In fl'1Ultea ostasilor din batalionul sau, 1mbil.rhatan.du-j ~i !'eil.~lnd asH",) sa respinga pe bolsevici, cllu ,\;a:-~ {~ lr~'7Hre: parl(' s'au <;1 pred:dt.. . 1 '" Du~a Incetarea J"$.:qst~n~eI ;(h..~~" vice dela cota 801 i.:n~a.t;gerat~~ ~~.. ~k: surile sovietlcilor, apare soar~le 'VICtoriei, ca dupa 0 z\ blrtunoasa, Lt.~ColoneIul Tro:r.ll. aleal'!Za~ spre cots unde dii ordin peatru aparare. Stia 'ca bolsevicii au oblceiul sa re~ina la contraatac. ~,. Agentii goneau in to.ate parttie, pnmind ~i transmilind ordinele comandantului. Cota trebuia intarita pentru rezistenla, ~ ~ Lt.-Colonelul TroRn pare a ca sb~ara spre inallimea cotei ~o, ~ ve.a ~do,:~la A_ s~ ajunga acolo sus $1 sa ~nflga Plclorul in viesparul care Ie dad use alata de lucru. Figura lui imparta~ea tutur?r ~anatorHor bucuda izbinzilor ca$hgate, Cu suiletele cernite pen~ru ce~ cazufi, dar plini de mullu~rea VICtOriei care va lumina mormtnt~le celoT jertiili, osta$ii se !ioeau dupa com!'ndantul lor peotru a se bucura 1mpreuna de' stapanirea cotei insaogerate. Dar, cum in razboiu, t.otul se masoara cu c1ipa. omul nU-~t poate face prea mulle socoteli. Cand ~omanAd~nt I batalionului era numal I.~ catlva p~~i de semnul topografic al ~~tei 80, uo obuz de brandt explodeaza ID spatele sau, la 10 metri. o schija love~te in ceala pe bravul Lt -Colonel Trolio. De 'pe ioaltimea cucerita, ,ochii ~ se rotesc 0 clipa spre trupa Alwdraga ~i moare ca on erou~ pe campul de bataie. Mormintul IIl_1 este pe I!oot, colo unde ~i-a dat tnbutul de ~a~ge, cu gindul la bi~Ja Neamulul la mind ria copilulw sau scump,

Bar leada pe atrlizl la cilderea Odesei

CEI

25 SUBLOCOTENENTI
atmosfera de intelegere, convorbirile noastre i~i Iixeaza solide temeiuri de apropiere, luand drept sprijin intreg trecutul celor doua popoare, trecut care nu a dus niciodata la lncruciseri de inter ese, deci, nici la ciocniri. Din contra: Am retinut atonci concluzia: industria, fabrica german a i~ gase~te un real sprijin in agricultura ,i produsele !iirii romane$ti. Totul concura pentru 0 curata ,i sincera prietenie. Tinerii romani plecati la studii in Germania, ca $i tinerii germani veniti In tara noastra, intreg acest schimb va contribui mult la limpezirea noilor asezari sociale si nationale, ce se vor intemeia numai pe dreptate. Or dreptatea nu se poate aseza inIre o~meni si popoare lara 0 bona ,i sincera cunoastere, Cunoasterea esle fructul copt al prieteniei deci, af iubirii. Cei 25 sublocotenenti duc astlei in spatele lor ,i misiunea unei cor: wale aliante intru indeplinire~ unei dreptati, de care popor_ui roman .este adanc insetat. A1alura!1 celorla!t~ camarazi, pregatiti io scolile m!litare din tara linerii sublocotenentl, formali sub' semuu~ ~pri{~lo~ luyte dose contra celui mal IDspalmanlator du~man al oeamului, alcatuesc a~el~ "sacre balalioane" ale neamulw. sufletului uostru romanesc, cap~b~e sa inlranga cele mai grele I~IIIDI. T~nerelea aceasta este mm:dna noastr~. Oaruirea ei, cu atita a:vanl 'p~ntru ~I: direa onei tari putermce ~utregda in hotarele-i fire$ti, inseamna 0 cheza,ie peste care nu se poate trece. Robusteta acestor lineri, vieata ce Ie clocote,te in vine, hoti_rirea !O! de a Ii ai Patriei ~i numai at P~tnel, fac:.e din ei lemelie de lara noua, tare cat veacurile.

Prima serie de oiiterl iormati in scolile militru:e din Ge~m~n~a, Cei mai buni elevi, absolventl ai liceelor militare, si-au faeut scolile militare pentru armele alese, limp de doi ani, alaturi de colegii lor germaoL Au pornit acesti buni copii ai nostrl pe drumul carierii, cu imaginea scumpa a Patriei in inima si setosi de lucruri bune. 25 de tined, dar toto data 25 de ambasadori ai neamului. Au aratat noilor lor colegi ce tara avem, greutatile prin care am trecut, suierintele DV3sl:re, nedreptatile ce ni s'au facut, ori.ginea sl drepturile noastre. Col~!lii lor la randu-le, le-au prezentat C~rmania cu tot trecutul el furtunes, cu toate drepturile ei. Si astiel, S',l.U inchegat legaturi de roditoare prietcnie inlre acesti tineri, plini de .vieaiii, CD ochii aprinsi de marile hoiiir,:ri impuse de cariera armelor. Scoala lor, a lost scoala realitatilor. Departe de teorii goale, tinerii elevi de scoala militara au trebuit sa traiasca iotreaga gama a vietii osta: sesti, pornind dela simplu sol~al $1 pana la sublocotenent. In liecare grad, in fiecare etapa a ~colii. s'au pregatit cu totul io mod pracltc. Au experimentat intreg armamentul ar· mei respective. Au trait pan a $i sub focul inamic cilva limp, dindu-$i astfel Hecare seama de structura sa psiho-oervoasa, ~i sondandu-$i puterea de rezistenta, atat din punct de vedere moral, cat ~i Hzic. Trecu!i prin toate aceste probe, tinerii no~lri sublocoteD.en!i, dupa doi ani, apar 'stapaniti de un sanatos op~imism~~i gata peotru cele mai grele IDce~cart. Din plin increzatori in ei, nu $ltu ce esle ~ovairea. Oevolamenlul lor, un reconlorl pentru cei din jur. Prin eu(hsiasmul $i increderea in ziua de maine, creeaza atmosfera. Unita!ile, $colile sau serviciile care i-au prirnil, dupa ce Ii se va acorda un oa1eeare timp de acomodare ,i punere la punct, cu felul nostru de a coManda $i instrui, se vor imbogati cu noui forIe, cu ooui caraclere, cu noui spidte organizatorii. Pot deveni cbiar ni$le buni coosilieri. A organiza, inseamna a posed a bine legile cauzalitatu. Spiritul de organizare german, poate Ii dat model pentru intreaga lume. Ofiterii nO!llri formati la lumma marHor !Ii etemelor principii de conducere lJi organizare, vor putea aduce cu ei 0 inviorare in plus. pe linga camaraderia care va cimenta tot mai mult alianta sinatoasi dintre Rominia lJi Germania. In Primavara lui 1939 rna Iliseam iu Germania. facind parle dinu'o mi- • siune de calda prietenie. La 0 agapi de prim contact, lau'una din rullicUe cabane din A1pil GerDUUliel, In Sud, la GIU'IIIiaachi dQpi oe

,I

,I

LocaL-col. N. VLADULESCU

MOART[A

,I

ele .,.... ... t 'QUte

~

SENTIINELA

[8rll dB r8lbalu: filDl1 dl
Ideia $i grija intoc:mirii c:irtii "Fapte de arme", apartlne Marelui Stat Major al Armatei, spre a lisa posterititH ca 0 mirturie stanti din zilele noaslre, virtu tile slribune de vitejie, de care au dat dovadi atitia Iii ai TirH pe campurile de bitiilie pentru dezrobirea Basarabiei $i Transnlstriei $i pentru apirarea legii $i a credintei slrabune in tlnuturile din Crimeia sl Caucaz, Don $i Donet, Stalingrad ,i Cuban. In aceasta evanghelle a eroismului romanesc, ce va apare in mal mulle volume, se redi, pe baza marturiilor viz ute sau scrise, faptele de arme sivar$ite de eroi, ce au trecut in legenda prin curajul $i inaltul spirit de sacrificiu, de care au dat dovadi atunci cand a fost nevoie ca 0 actiune de lupta sa fie indeplinita cu orice pret, Sergentul de cavalerie Smarandacbe Paul se inscrie printre primii eroi la trecerea frontierei in Bucovina, la Valva. Locotenentul de infantede Luncasu Stefan, elev al Scoalel Superioare de Razboiu, se inscrie. de asemenea, printre primii cazut] dintr'o Divizie de Garda la 27 lunie 1941, in luptele de recunoastere de pe Prut, pe pamantul Basarabiei. Sergentul de inlanterie Finis cade pe pamantul slant al Basarabiei liinga Targul Calara,i, in apriga urmarire a inamicului, care se retragea spre Nlstru, Numele colonelului Halunga Raul, comandantul Reg .. ,. Vanatori, ligureaza alaturi de: Iocotenentul de inIanterie Comsa Victor, capitanul de artilerie Antoniu Viorel, capitanul de inlanterie Horia Mladinovici, It-colonelul de dorobanti Franc Carol, It.colonelul Troiin Ion. ofiter de stat major, capitanul de infanterie Hudrici Emil, capitanul de infanterie Opaschi Adrian si sublocotenentul Marius Dumitrescu, selul promotiel de ofiteri de infanterie .Regele Mibai I" din 10 Mai 194t, care a ciizut in marea batalie pentru Odesa, luptand cu un elan cum rar s'a cunoscut. Capitanii de inlanterie Horia si 0vidiu Niculescu, Irati, cad unul dupa altul in aceeasi campanie din 1941, primul la Tiganca, dupa trecerea Prutului in Basarabia si al doilea la Dalnic, in fat a Odesei, ca neiniricati si temut] eroi. Lt.-comandor Popi$teanu Alex., comandantul unui grup de vanatoare, cade ca prim as al aviati.ei noastre in lupta din vazdub cu avioanele ruse$ti superioare ca numir, deasupra garii Karpova, in lata Odesei, bray prir,tre buvi. Pe campul Ucrainei cad in diferite incle,tari cu inamicul: It.-col onelui Bradaleanu Emanoil din bravii Vanitori de Munte la Malaja Belosjorka in Stepa Nogai; locotenentul Husarescu Colin dintr'o Divizie Blindata, la Mibailovka: sergo de artilerie Popescu Adrian, la cola 177,4; cipitanul Cristea Dumitru, sublocotenent Banaleanu Gh. $i plot. major Craciun, toti trei din RO$iori, la Akimovka, frunta,ul gomist de inlanterie Tinase Gheorghe, la Harcov, In crancenele lupte dela Sevastopol 9'au distins printre mulli altu: caporalul pionier Popa Const, din Pionierii de Munte, sublocotenentul Arhip Liviu din Vinitorii de Mante.

II"•

F aptele mirete ale ac:ettor pOi printre eroi, vor r~!Din~. c:a 0 IIIIdi vie pentru generatille vutoare, ..... se vor adipa c:u ac:eeafi ~. din virtutile stribune ale OItqUor lai Stefan eel Mare, Mihai Viteaz1l1 .. loan Vodi c:el CumpHt, ap prec:aa s'au c:ultivat $i generatiile dill ziJele de glode din timpurile noa8tre. Cpt. MAILAT N. lOAN

..

Convoi romAnesc navlgheaza escortat de naveIe noastre de razbolu

Marina
La doi ani del a caderea Odesci, gandnl nostru se indreapta pre marinarii care, intr 'un efort urias, incununat de cdc uiai frnmoase succeso, all adus aportill 101' importaut la cuccrirea a restei cetati. Illtr'adev5.J', inca din p rin.a zi a. razboiului, mariuaiii nostri an poi-nit pe navele 101' en. sa iufruntc si sa hi rue flota , ovieticii. P1'imcle cperatiuui s 'au desfii'jll1'at pe Dunarc, si ele aveau drept scop impiedeearea patrunderii navelor rusesti in sus pe gura Prutului. III afara de ace.te acriuui de aparare, marina 'l'Om£llla a pasit ?i la atac. Iu l'egiunea Isaccea, 0 vedcta blindata sovietica este prima victima a tirulni de pe navele noastre, iar orasul Reni a fost ocupat de flotila fluviala. Iusa adevaratele si marile Jup. 1c n<J.Yalc s 'all desfii~l1rat:in apc1e Marii Negre, marea I!oas1,l'a. Prima Illpl'a - prima biruimii a llayelor romane - are loc III'wl'ii zilei de 26 l1lnie 1941, (';)nd dona (,I'uc-i?ctoal'C sovietice ,.)108('0\'1.," ~i "IIal'cov", an eawt 1)l'ada 11 e('l'lJ 1 iHoarclor gll!'l <il? '11111 dl? pc ~lif't!'llgatonl'cle .,Hcgilla Maria" :;;i ".Mal'al)c',;ii" a lJrii11llli de IIline ;;;i batcri;lol' gl'elc de coa~tii. Ilicepand ('11 a('('st JlJO)II~lIt, nIif;illllile )lal'iuci Homalll' dc'vin dill ('e h (·c IIwi lHlIOCl'lJU.P' Eu l'stc f'hClllati'i ~a faea ' iglll'HIlta tal'llllll'ilc>l' I'olllaill.: ~i III a('cla~i til11l!, In 10yil11I'<l-sollda, ~a pro\'ou('C pif'l'dcL'i ('fIt Illai illari flotei sodet ipe, incollIpa I'abi] maiplltel'lIi('i'1 In tOllaj, dal' ('0var~itii de '('lIrajlll lIe1nfl'ir'at £11 hravilol' u()~tl'i IIlHriwlL·i.

-. rOD1.a.na.

-

l T. VI[To. [oM51
Suntem la Dalnic in apropiere de Odesa. Unitatea locotenentului Victor Comsa a dat in cursul zilei $apte atacuri. Bolsevicii rezistii cu iudirjire. Pentru a lace lata atacurilor Inversunate romanesti, ei aduc in llniile de batae patru tancuri. Neiniricat, locotenentul Victor Comsa se repede asupra unuia, se calara pe matahala de fier care scuipa gloante ~i foe ~ incearca sa 0 distruga Dar grenadele i se ispravesc, inainte de a-si desavarsi planul. Situatia ofiterului este deosebit de grea. Cac! comandantul tancului inamic, dandu-si seama ca risca prea mult, inaintand, renunta la luptii, intoarce taucul ~i se indreapta spre locul de unde plecase. Locoteneutul Comsa abia mai are timpul sa sara de pe taucul dusman si sa se rcintoarca in Hnille romane. A doua zi, vin alte incercari grele pentru Vanatorii nostri, care, intr'uu adevarat iniern de fum sl Ioc, se bat cu inversunare crescanda., Locotenentul Victor Comsa se ridlca in picioare, privirile lui incearca sa strabata iumul, sa desluseasca mersul luptei, vrea sa se repeada spre dusman. lace un semn cu mana dreapta "Inajnte", dar, in clipa aceea, 0 schija il Ioveste grav. Era in ziua de 23 Septemvrie 1941. Ridicat de brancardieri. locotenentul Victor Comsa a lost transportat la spitalul Salz (Transnistria), Cit toate sfortarile medicilor de a-I salva, in ziua de 25 Septemvrie 1941, un erou idre eroi inchidea ochii peutru lotdeauna. Locolenentul Victor Com~a n'a fosl un erou al in tamplarii, nici al instinetului. Era un intelectual ~;, in toate acliunile era condus de rat:uue. De aceea, urmarinctu-I, in tot CI,ea ce a savar,it, impresia eroismului devine cople$itoare. Figura lui se desprinde, ~'in faptele de arme, ca dintr'o.1e: genda, ca sa incbege alta legenda lara moarte, "De va Ii uevoie si ma sacrific seria el soliei sale - jertfa mea va Ii talmacita peste vremi ca an supr~ oma~!u adus eroismului $i abnegatiel me Ie ... Pe pieptul Iocotenentului eto! Com$a Victor ',u stralucit cele dona decoratii simbolic infratite: Ordinul "Mihai Viteazul" $i .,Crucea de Fier" germana, iar pe amintirea lui strilucellte astiizi ~ va striiluci deaplll1lll recunOlitinta Patriei.

In [Impanil Plntru [u[lrirlil Odlili
III tirnn ce armaf elc tercst re treceau Pr-utul ~i Nist rul pe pamant, apropiindnse de cetutea

blastemata a Odesei,

anibo rca-

roman« i.ucepuser-a si actioueze in apele russsti. Actiunoa submurina de patrulai-e a avut drept rezultat aducerca de pretioasa informatiuni Comandamentului nostru, dar inai ales ea a eoutribnit .Iin r.lin la siguranta drunun-iloi- noastre ruaritime. i;li in vreruo ce, datorita priceperii l?i curajului marinarilor 1101?tri, navels 1'(IlJ)~i)Je'?ti au ramas intaete, rusii pierueau mtrun sciu-t timp lEI uiai putin de ;) submarine: 2 erau vicf incle grcnadelor antisubmarine, pe cand celelalte 3 i~i gaseau 'Sfiirsitul in r-iilllpnrile de mine iutinse de marina noastraIII acelasi timp Marina RollJana a Illai uvnt ?i rolnl de aparare a com'Qaie101' pctl'olrere. Pr:mn1 COlJvoi apal'at de nave1e 110astl'c a pornit din pOl-tnl Constanta in zilla de 5 AUgllf;t ::Ii el lnseunma, prill su('cef.;nl lJu. 0 JlJarc lJil'ltillta pellh'll llIurillal'ii n()~h'i, eal'e efecblall pcntJ'll Intflia OUl'a 0 u, tfel de opCl'a\illue. DaJ' ildilJlJile (·ele I1lui impol'talltc (lin'ar·pst tilnp 1111 aVllt 10C' ill apele Odesei, Hllcle: maJ'iual'ilor IlOl?tl'i Ie-a I'cv('nit dllbla ~aJ'(·illi1:

t iunilo

1. Dc a (hIe ;;lIb fO('llllol' I.atcriile imllnir-c earl' inN'n'nll, j)l'illll"1Il1 buruj ell? 1'0(" sa 0])I'c;ls('a L\I'ma1.ele 1'0111511(' 111 1'10l'io~1I1 101' ImlL'~, :;;i :l. Dc a taia, prill lIli;jlouf'ele ]]();tf;tI'C off'lIsiy(~ I'Clpidc, caile dc f'Olllllllipatii in.umir·c, De U~ell1el1(,U III1:l1'i~a a facllt llJasiye tranSpol'tlll'i de tl'lIpe ~i IIIlUl~tll~lli: lIIai intilill III folo"111 Of(,lI~l\'Cl iiJ apoi al H,,('{linllli Odpsci. ~li('a flUI' b1'a\'a. flota lIoustrii a tillllt ill I'csper't flolu Rovielic'ii, prill a('( inlli de 0 iu(ll'i'izneala eure i-a utl'lIS stilllu ~i ill('J'edf'rea ('ulIlarazilor gCl'JIlalii .~i a lUseris pagini de frUlJloasii biruintii in istoria riizboiului nostru

sianl,

Sergo t. r, SCHILERU

VINCA

SENTINELA

7

lincinni en fol08 brodite
111.11"0 dimincalii. 10 0 aaf"nua
'('11m

Glu
Leac
-

In.

e

lIIai acUs~(I lYast'r(tr.-tll vcuco S'(L/t ueseli! Zieond ciitrc dlin'HI: Bine ai ve'l,lt!
iutrii pc ,/,~ii loti

Unde

De ce te uiti cu lupa pc jos? )[ii stnln;;: teribil pantof.i, ~i dad! ii mjires« putin, simt oarecare usurare l

10 tc "og lle 81'"110, (law ne illbe$ti o ,"im-cilllo '11,lalii far's(£ tc giindc$vLl! Nastrattn. ?'Il.s1''IIlISeh·isl la ei cotand: - 1'oi de dimineola ,·Gdcti. chef a~and" ~Mti co .iw/e am in casii ell eli 1lI11,n: ax'nooipte bieiui taM-'"/HI, $i Wit $t-i'U a pZa.nge, ori a t!Juem e,l de'llrJ"opiicil/?lea-i 11 '0111 chioari)
'111

intre ei
AIorit, dece nu te mai speli
~i

tu

din cand in caud Y - Eliti nebun !tid
evreji sau Biue, spala! dar cand

Tu nu stii ea
au trecut Marea s'au r e-

$i

R{)~ie?
de atunei apele

pm'a,

rras .... - S'an retras ?... 1\U e nimic : mane pentru altadala!

ra-

Bi. ea sii ajute pc b·ietnl san-miMI 8co/and ii diid,hI'ii ioti elitc-1Mt bMl ('11111 luii el bonii ,~'ato,'ii iC$i ,fJi tatii~ "au i{lW 1)8 '/.$0. pa$l~. Ei elWI it viizul'a, de ,·os s'cu. ",mIlat, Zicand 711l1l~ aliui: Vezi ca ne-a "I$elat? D7Ipii accra 1<:wa io" peste p'ltp"n '0 ;lIfliti,~caz(1 la ei Na.sl,·otiln
emil il viid pe 11$11. in(lata ii zic:

Cinste
Nicu,
Eu nu l-am iuselat nictodata pe atot Bins, dar uiti pe locotenentul cela de cavalerie dela Govora t - Bine, dar ~i pe el 11 cheama Nieu!

Viteaz
Ehei. tinere, cand eram ea d-ta, hm facul douazeei de kilometrt pe jos, peutru a pedep i pe eiueva care rna VOl" b' e de diu.

- Bravo. Nast1'aJin~! esii om de n,;mic! 'I'atiil iiiu a.c'll.mo d'aici a ':e$it 8; til dsnioorii zisesi c'a 1Jt111·it! m=aii P7lS ::;:i pe ncgll1ldilc minci7lna y'ant SPitS; Cn. aUii miuciunii daca va spumeam Ilei de chcltuialii Cll ?lU c{i~tigam.
CU, VI)'I:

JIll stric

al zisa, ci chiar

-

~i te-ai reinters
Nn. :lI'an adus

tot pe jos t ell ambulanja,

Neala

cafilufla.

ANTON

PAN

Strigaturi
CopiNa,

$i

Fa-pi

copilita

[jlll'ita flintanita bllzew pahiirele,

80. bea yo;?ticii din ele ; Sii beo" mandl'lllo fi eu Sih,,; ircacs de dorui talt,
':(~(.~IC. (/?·(lgrl. iubeste Co IwCmCa se V1~ent'liest(J Ti11(I"C(l'(t '1IIb(itl'(i11est~:

GHICITORI
Am
1<11

1~(I(a c(iur/ s'o vcslci.
Dro aostc!»
S '01'

d orobtnii (Oil:nele)

I,'pz;

Perecat

,II Zant

De oum 'm'am 'n(rsmd Barbii c'uni [iiciu. (Capra)

Piilaniile
000 0

trunta!tului

de Neagu RiiduIescu

Neala.

...._-

..
mi-a

-

Camar8du~ cu

Xoagu

dat ,intiilnire
resta rrant

aiel

sa

Riiduleseu

mergem
dar se

la un
vede

muzicii,

veaba eA 1-0 fi consemnat in eazarma ei prea intilnie,

Ce-i eu tlue Neala, ai inghetat' - Plii cum sa nu iug~~ nene I Blccurule astea nu vezl ee umbra NU-i ca la noi la Putlnel.

-

~'n'

-

~

seam,

domnole

ehelner,

spui orhestret sa cAnte eeva de 'ulma albastra, si-~ aduci amlnte Neat' de
lr8ri~e8 lui.

sa-i

N


sa
LUxEI

A

lele
R

saplam
eugl~ isbut.nd

•. n
tele
I'

TA

A
ca.

v ,u 'fu~, S'II sfiu~it aeum til.tev8 zjle t.roi~ l' diealtii pe locul unde unde II zut valorosul ofiter. .

u PRILEJUL impliuir-ii unui au de.a moartea loeoteneutulu' IIv-';'a1.or SiI·

C

1'l<)lIumcnthle pe Til.mlpa Brasovu u ~n't'atO'rii au udresat ciltre I'O~ buni: rO'mll n, 0' ehemnrs ill care ni se sp nne di ,,(lcest m.onlt1n,el1t va rep','vzclIta lin ""il'et allwl' 'Il/(/.{iqnal, ",&wi,t sa ~1Ll. liue ~i sa ne intiir()(Iscci 1l1a.ndri" $1 (0'/1. ~lIiil1ta ,·om.a.lwascii, *i (}rc,~11"m,ii-n. a~a }Itat -"Inl ca puten, ilw.",ge toaie vitrfgiile de azi $; de IIIU; ne ale sOl'tfi".

ell marc

gl'entllle

au

Baluee,

Polonia,

Basarab'

fsea oro ne. '2,000 DE I SOLDA'rt dill urmatele u".glo.·udillnii. d.ntre care 8.000 complet eell p!L~i au nrecut in Birmania. alii· lurunclu·se fo'ite'lor amrnte' indeue de sub condueerea na4ionaJi;stului 'ndian Suhhas .Chaudra Bose pentru a sxlva India de Englexi. 0 LUNA, ael'eli dela 7 pana la 8 Octomvrie. ~and rutimele trupe romflne ~i gea-malle an pleeat din Cuban. bolsev'ci au IlYU!. 25,000 morti 3.648 prison 'Ilri ~ 1'00,000
IN Tl~

ul F,ndande' eu gran'1(lle precum ~i infhlcn~a asupra
din

.',0

t,

HO'Pania, CUH,SUI,

Bulgarin,

SPrb a ,~

sa

N CURSUL au mai eerut voluutar
vadii

SEP'l'EMYflm Mr~lSTE~UL AP1IRARlI NA'l'IO. XALE a dee's eoustituirea cornis u;J..Jol' de recruta re a . '"eril'Or ee urmllazii a f' in~'O"l)ora,~i pe data de 1 Noemvre 1943 in sllCt, le de pl'egiitil'jl militarii do pe :rIngi'. fa,cllitiit:le de mecl'OJinii uman" ~' veternara, farmacie ~i ~'Oli'le politeh11

mearga pe front 17:3 de ~i 13 Ieme.. Este 0 noua do-

roman ~ dii seamn de insemnatatea II~IU' rii2'bo'u pe ~"re·! pu.rti\m pentru apiira,rea Patrie ~I erecFn1>ei stramosesti.

eli poporu.

DE

Septemvrie

au .nt rat ill ltalia spre a '0 vnz··a ang+o-nmerean lor, s'au dirt; svonur' eil German:i au cil;'j'at

rnl Papei.
Ad~viirtll insil este Cl'i ne nn :fermn,n n 'a pa1.runs la Vatcan. . Nu cred ea Statele Unite snnt in "111'il a cere Uniunei Sovietice, sa dllei riizboiu contra J'aponiei, 3 SpUS d-l R0osevelt. referindu-se la niste invinoiri «are i s'au adus in Senatul american.

D.L LOGOTENENT OOiM.A,i~DOR DE ~fARL~A Popescu-Deveselu St. PIl· Ire. a fost nume, pe ziua de 1 Oerom,\"~ie,. adjutant al Condueatorului Sta-

~u":,:-. .
IN
CURSUL

I.•• ~~

LUNEI

NOEMVHIJE

a. e. sa vor prezenta la examenul penrru gradul de sublocoteuent de rszerva : PI'Ot. t. 1'. absolventi a ~colil'Or de ofiteri de rezerva d.n !IJl1llli 1942. Plot, t. r.. absolventi ai sect'l'Or de
pregatire militarji de pe laugii ~t:"lle politelm ce diu anul 1942 (Incorpcratla 1 Mad e Hl42) , Plot. t. 'r., contiugente mai veeh , care indeplaiesc condit.un Ie de a se prezenta la examenul pentru gradul de suolocotonent ~i care dn diferte mot ve nn

Ilfov, aduee amnte eaminelor cuiturnle eomunals, eii noul au de munca tncepe ia fecare eam'n in ziua de 15 Octomvrie, printr'o fj'ujbii r"lig',oasa, 1'& cnr,e vor part e''Pa sfatui camicuhi', allt~:"tii.

c

ceo

l'a(ni~i,
IN OR.A~UT"

l~nxuL

. CULTURAlJ

al jl]d~~uJu;

de sovet'el. totl 11a~i inf rto piata' ,l{.: mitraliera.

U01'Bl

Cl'J,RNIGOV, ocupat nieni au foot adu~i omoriti ell gloante

pe ~' locntorii

comunei.

DE

PESTE HOTARE

ZIARUL E\:GLEZ "Da'!y Hel'a!dJ" scrie cii intre soldat" englezi ~ americani d'1}Dr''0 l'Oc'aI'i1ate din reg unea ("eruwa: (.Angl'a) s'au produs cio- niri sange.l'oase. 1:-< CELE 18 Oo.l\'TRATORPI· LOARE pe care sovetei Ie a veau III :VI-area ~ea.gl'a Ia inceputul riizbo ului, 1\ au Eost c1'struS8 de fortele germaneromane.

0

au dat examen cu seria

:'01'.

Plot, t. r. care au ea'zn,t la exaruruul pentru gradud de sublocotenenr de re;:frva, eu condit a sa fi eomandat un;tai' pe fr'Ont ~i fi f'Ost bine notati de ~efii :erarhie', atM pc t mpul eat au eoman· clat uniotlivi pe D'Ont cat si dUfpa 81 ~a

M O:VSE!N}ORUL Dr, TWO, presed ntele Statului Slovac a implin t 5G an', .prilej pentru ill'tl'eaga na'~ une slovacii de a-s' manifests calda e stima ~i iub'ae pentru aeela cace lntrl1<!h'peadi. ill ;:er. soana sa '<denlur le natiolla!,~ a'e nnni PO'])''01'harne ~i dorne de progl'e.se. Paz.tor all unei independents Cb.5t"· g-ata

DmIINECA.l0 OCTOMVRIE,a avut loe. sub ausp iciile Asoeiatiei RomanoSuedeze, solemnitatea inchiderii expozitie! de arti'~ eontcmporanii roma· neascii. in prezenta d-lui n.inistrn Nann. " mcmbrilor Lcgatiei Homaniei. a Servic+nlu i de p resji ~: a unni uumeros pnbl'c.
lli.'\lJN'1'A fiicei imperiale

f i a,e organzat

in urma unor grele lupte. ~lD!~*I1'ornl
dr. Tisso este continuatornl l?1 infiiptlli. toru1. zi de zit al programutui po;:tic insniletit de aeela care a fost ~i a ~F,maB

sa

in inimlle tuturor
lll'uka.

slov-acnot'.

Ahnt€l?

U \:

GHUP NUiVIEROS de frullta,~' ai "ieti; pUbl'ep ~ carlu.rar~f trancl:\'8' lll.'nC a Inat botarirea l'idieilr:i unei Clue

j~nti, l'e\U~i,n.d,sa fi.1«fi crl)) :Jl..,u]a S ?)in

U~

ITj\LL~;\,.

cu nllmel,·

Gu I:{) C''O·

,; gi !l11.1"t'dulu1 nat onalsocalist gorman .e u svut 0 consfaru re ill ziua rie 6 Octomvre. Ou acest prilej FU?1'hI'{'l'n,! le-a S"Curi. :r.':r~ altele e:'ii atat t Tl1p pat PQPOI'1_~! ,p:p.l'TI.1en estlf st ... ans tia,t ".··.ctm·i.<:lva f " Gel·man·ei. C''OnduditDr'j au a"i\tat apo' Fu<:'hre· rului 3JCI,iv'i,tatea dppartamentelol' ee condu.e \;I plauu;;:!.]e ee au de flieut in ve· '.!e!'e8 nuui re'Z'uJtat ci\t rna' bun

REIC'J:IsLu'rERI1.

SF]

din

T'Oki'O eli
I

gauleiterv

si ~.

japoneze,

Shigeko 'I'erunomya, eu printu biko Bizasbipuni. a avut loc in lemn Miercuri dimineata. In Palatulu] Imperial. Poporul ja.P'One.< a aratat . fliiearal'€. fata cle aeeasta deoareee este pentru prima 29· de ani cand 0 pl'ineipesa se c8sat'Ore~te, SERVTCIUL mat;un; anunta eli de Stat bl·;tanie al Afacerilor Stro " rasPllus negaliv Marti, ip Camera mnllel'Or, la Intrebarea uaeii "'"'vPrnm. britanic lllal 1·e-cUl1oa~te pe l'egeJeliei ea Impiir>1l al Et'opiei,

11181111111 '11110

Inlre orlll IZ,50-I),50 "lira IlIISulal" Illna, "I,nurea II Sambala) II 1'1 Dstasllld, romano· !lermana" rUiner.. '.

It vorb't 18. un poot c1e mo';) a,1 l<uv2rnll· lui fa!lili!'f: repub1'can. spt1l'lilnd eii SQI, dat: en:zle7.! ~i amer:cani. indat~ r~up;l f..,('"upalloa ol'a~u]n' Pa1eTlTI{) s'nu apl.lcat "Ii j~fll 'a&e:iilocu';ntele ita,lienj.]'OI', p~';~ia

IARUL A1VIERICA:'oJ .. :-Jot e'iJs G ra· f:{'a" ~(:'rie in Je{?uludi ell conferintn ce se \'a tine la M'Ose'Ova intre mi!"~tl' de cxtel'l1~ a' .Angl'e', Stat,elor Un'te ~; Ru· sia Soyietica. sovietele \"01' cere Sta-

Z

Evenirnenle din rilzboiu
Frontu1 antibol$evic din rasarit.
Indiirjita rezisrenta gel'mana. lllCUll11nala de sueces. in seet'Orul atat de dis' putat dintre Za'P'Oroje ~i 1IelitoP'Oi. unde ofensi"a sovietioa. pentrn a dona oarii a f08t 'Obligatii ,a cedeze. arala r.a Inaltnl Comandameul gel'man Ull il1telel!~ sa lase pc bol~eviei sa rnpa .,zii· vornl" de lIei ~i Sil izoleze ('rimeia, :-ill nurnlli eil ill8n.ieul a f().,1 respins, dar rortell' ~rl!lnne au prOl1'l'€Snt simtitor spre Est ~i Sud. ('()nsolidftlldn·~i fl'<ln· tul defensi". Pe frontul :-;;prului. pnnelul ('el mni importanl se gi\se~te. in ,;ee~'Orul ~!n!re Kiew ,i varsarea Prlpetulul. SprlJtnlll~f'Ortul pc capul de pnd InrI( PP la I!:urile Pripetnlui. fortele bol· acum spre V cst $i Sudm'~fr'e:ln(J '0 inylilUlre a Kievului. ,,.iJti!nu1:1i tn aeela~i timp de alte illdebarcarl' pe portiunea flu· clTca 100 kin. dintre Kiew ~i Pr:petului. Acesle incercari .'<1IIID'JWll'·iIIii_, in urma dil.rzeJor contra· ca.re IlIJ dus la \neerunor lJnportante
depline~te eu sneees funet;nnea pl'eva' zutli. de stiivilil'e a tavalugului bol~evle. pfl'l11itanc1 0 st>1bilizal'e a frontlllui. La iIl'Ord de Val'Sal en Pl'ipell1lni, uncle rl1~ii . nnt ~innti inca la 0 dcpal'lal'e I'€spectabil" dc :-;iprl1, Inpte crnn· ~ene "e dau in rata GOII:elului, Fortele gel'mane r1ctin ,olirl 1Il~lul ~'estic III ",,,Jini So~, "flnentlll xlprnhIl. l!1cer~Arilp (Ie tre~re inRlI1:c~ fiincl ('('pl'imRIe, Tn set'lorul Vilebsk·\1evel. inami"ul ~ord de campia Foggiei !iii care de a e· lT,enea a luat eontne! aenm eu lall~lll Apeninil'Ol'. pe versantnl r5saritean al acestora ~i cantii la 1'andul lor sa forte7.e tl'ecereE, mlllltilol' spl'e Vest. pen· tru a intillni armata 5'8 In m'Odlll aee,la, stl'ilpung-ilnelu·se defilellr Apen;. l1il'Or, s'al' elibera ~i liniile ferute trans' \'(~rsa]e FOg'g'ja-BpnpY~nto-~eflpolp ~i 'rel'lnoli·Bellevent'O·:VcAP'Ole. de mare important'. pentru .,·hilibrloTell eforlu· Ini mililar AI aliatilor inlr. ,ertorul ('oastei apnsel1l' ~i (lplei riisaritf'llC' a Tlnli.i P,inil Ileum rortpl. Rnglo·nmer'paue. . n'aa pulut spargr rezislPllta !!,prmana. in rJpr:}enl Apeninilor. inre!!istrand p;erdpri simftoare din part~a fortplor ,I~ acopprirp gprrnane. III N'giunpa rUlllui Volturno (Xord de Xeapole) numai actiuni locale. b'Ombnl cliere. majorilatea cu I'Om·e. ceeace ridica cifra inamiee in' llitimele 3 7.ile la

c'ontinu8. ~fortiil"ile

salp \"ig1l1'oasr de n
7.iIrlp IrN'nle, ..i spre Xor(l.

extren;

de ~relp,

I~I')!: sparturn efectunt;, In afara ,Ie miri p~trnn'le

111' IInlnl"ii lOt'Hlii. blwla

so\'ieticii

n ra-

LupteJe pe api
.\viatorii de vanlltoa!'e artileria antiaerianii a ~i al·tiler;a antiaeriani rinei. au d'Oborit 9 bombard;ere. majol1ta:1IIf, m'Otoare. Submarine !(elr... '.... ~.' prin luple sarit de !l:'ord ti deplasare riat grav torpile.

mos insi! fixlltii pc loe. grll~ie \'ignroa. ,pi rpzistl'nte gprm8n~. puterlli. snsti· nutli de a\'iatip. LupeWl~ din Italla

Pe frolltul dill Italia pu~inp IIwl'ri. ,·~ri. Presiunea armatei a 5-a Clark ope· rand tn seetorul ~pap'Ole, ae manifestii acurn mai puternic tn directia Nord· Est tncel'cand '0 strapnngere a derileu· lui Apeninilor in zona Benevento- Vin· chiatura, pentru a face astfel I.tura em fol1ele armatei a 8·8, ee opereazll 101

Bitilia

sJ.8t1ului

aerian

german

Germania de V<'St a lost din nou tinta unci masive ineursiuni aeriene anglo-amerieane. fiind ataeat in speeial orqul Munster, unde 8 'au aruneat e%elua:" bombe inceudiare ,i ~ fOllfor, ceea ce dovede,te earacterQl fleroriat ~ atacmJut. IDIIIUiaff au -pierdlit llte 51

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful