Fericirea de a fi profesor

Viaţa determină fiinţa umană să aprecieze şi să direcţioneze sistemul de valori în jurul căreia e concentrată esenţa existenţei. Acest proces e perpetuat incontinuu şi îşi lasă amprenta pe viaţa zilnică a omului. Sau acest om supravieţuieşte prin dorinţă, perseverenţă şi izbîndă. Totul are un reper iniţial – viziunea vieţii se proiectează datorită experienţei şi tendinţei carieriste. Aceste capătă veridicitate prin muncă, sârguinţă şi informare. Toate le datorăm dascălilor, profesorilor care ne-au ajutat să înţelegem din tainele vieţii şi să deprindem cunoştinţe care ne ajută pe tot parcursul existenţei noastre. Abilitatea de a fi profesor este încununată de competenţă, dăruire şi umanism – esenţe pe care nici o altă profesie nu le presupune în măsura atribuită acestei profesiuni. Stabilit în limitele prezentului, întrezărind viitorul şi tatonând dimensiunile posibile ale personalităţii, ale omului în devenire – profesorul este principalul exeget care educă, dirijează, mobilizează şi evaluează neîncetat procesul formării şi desăvârşirii personalităţii umane. Ca profesie intelectuală, meseria de pedagog conferă deţinătorului prestigiul social. Avantajele sunt nenumărate, iar răsplata mai presus de orice. Fiind profesor, simţi că dăruieşti atât de mult... Nu e o muncă uşoară, dar e una foarte frumoasă, dacă ştii cum să lucrezi cu elevii. Pregătirea în acest domeniu presupune o muncă asiduă, persoana trebuie să dispună de abilitatea de a descoperi şi valorifica limitele ştiinţei, trebuie să penetreze straturile cognoscibilului prin intermediul uni deziderat atribuit activităţii intelectuale. Pentru a putea fi un bun profesor trebuie să fii, în acelaşi timp, şi un bun cunoscător al psihologiei umane. Comunicarea e cuvântul de bază în această profesie. Elevii trebuie să fie captaţi de ceea ce li se comunică şi să demonstreze că sunt interesaţi de informaţiile primite. Să transmiţi elevilor cunoştinţe este o îndemânare, este o artă, pentru că arta de a fi pedagog îmbină cunoştinţele personale cu cele ale elevului. Dibăcia profesiei presupune şi exigenţă, profesorul trebuie să pretindă la o asimilare convingătoare a informaţiei expuse de către elevi.

un caz. acţiune. ci. Zilnic prin fiece cuvânt. ci în ceea ce a vrut să facă.Este veridică afirmaţia: Adevărata poveste a unei vieţi nu se găseşte în ceea ce a făcut. dar să nu uite că ceea ce au învăţat la facultate e doar începutul. ci dăruire. Iorga: Un secol de trăieşti. în primul rând la felul în care el foloseşte în mod independent ceea ce profesorul l-a învăţat. dar nu mereu în aceeaşi clasă. Nimic nu e uşor. la felul în care elevul v-a răspunde la lecţie. având mereu în minte cuvintele lui N. persoana respectivă poate aborda o carieră didactică. pentru că lecţia nu implică predare. un destin. plăcere şi talent. acesta dă prelejul de a fi cunoscut în tot ce are el mai abject şi mai sublim. Aceasta este mobilizatoare din perspectiva idealurilor şi motivaţiilor. Cei care sunt hotărâţi să îmbrăţişeze cu sufletul şi mintea această profesie sunt aşteptaţi cu braţele deschise. Uneori lipsa de apreciere e determinată de faptul că unii minimalizează această profesie. profesia cere învăţare permanentă. Fiecare zi de muncă a unui pedagog presupune o implicaţie operativă. . o urmezi numai dacă îţi place. dar în cazul dat e şi frumos. dacă ai vocaţie. solicită calităţi speciale. Astfel profesia de cadru didactic e mai profundă. Un profesor adevărat nu se gândeşte doar la stăpânirea disciplinei lui. exemplificativă din perspectiva cauzelor care determină profesorul să nu reuşească să facă ceea ce a vrut şi e provocatoare din perspectiva necesităţii de a face ceea ce vrei să faci. Meseria de profesor nu e o Manta de vreme rea. nu doar atunci când viaţa te refuză în alte locuri. care se pot forma şi dezvolta daca persoana doreşte cu adevărat să fie pedagog. un om. Înainte de a alege cariera didactică fiecare candidat trebuie să găsească răspuns la întrebări ca: Sunt în stare să mă dedic acestei cariere? Pot să iubesc şi să respect copii? Dacă răspunsul vine după o analiză profundă şi dacă e sincer. crezând că ea constă în două acţiuni: predarea şi evaluarea. o situaţie de responsabilitate. un secol învaţă.