Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita b

CAPITOLUL I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI 1.

1 Anatomia
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă, ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng. Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât cel stâng. Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng, lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal. In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului. Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş este capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.

Vascularizaţia ficatului
Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava inferioară.

~1~

Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului
Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

1.2. Structura histologică
Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase. Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială, alcătuită din celulele hepatice (hepatocite). Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic. Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice (hepatocite), capilare şi canaliculi biliari. Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor. Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi, ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final, în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.

~2~

Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în perioadele interdigestive în vezicula biliară.

1.3. Fiziologia
Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funcţiile lui sunt multiple, fiind îndeplinite la nivelul hepatocitului. Funcţiile lui principale sunt:  Funcţiile metabolice se exercită în metabolismul glucidic, protidic, lipidic şi mineral. In metabolismul glucidic, ficatul intervine în fosforilareaşi polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi menţinerea homeostaziei glicemice. In metabolismul protidic , ficatul are funcţie proteinoformatoare, din β -globuline, şi de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează albumina, 70% din α- globuline, 50% nucleoproteinele. In metabolismul lipidic intervine în absorbţia grăsimilor şi în fosforilarea lor, în sinteza şi esterificarea colesterolului, în sinteza lipoproteinelor, In metabolismul mineral acţionează prin depozitarea fierului şi a cuprului şi intervine în repartiţia apei şi a electroliţilor (ionii de Na + , K şi Cl - ) în organism. fosfolipidelor şi trigliceridelor. protrombina şi fibrinogenul, catabolizează

 Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în absorbţia fierului şi calciului alimentar.
~3~

într-o mare măsură. ficatul mai are rol de depozit al apei.  Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită.  Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele rezultate din metabolismele endogene sunt transformate în substanţe mai puţin toxice şi eliminate ca atare. colesterol. ~4~ . de ficat. pigmenţi biliari.  Menţine echilibrul acido-bazic. lecitine şi săruri anorganice.Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare.

persistă încă imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a hepatitei B şi nonA-nonB. mai ales a ficatului manifestată prin fenomene generale infecţioase. boală mai severă. digestive şi hepatice. potenţial în creştere al hepatitei de tip B. cu persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul formelor tendinţă mare de cronicizare. însoţite sau nu de icter. ceea ce demonstrează că au făcut în decursul vieţii boala. în ultimele decenii. - potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri). iar hepatita de tip B este şi ea puternic implantată în populaţie pe întregul glob. o importantă problemă de sănătate publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră. - consecinţe economice importante datorită pierderilor în producţie prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi ~5~ . din următoarele considerente: - morbiditatea crescută şi persistentă. introduse în organism pe cale digestivă sau în mod accidental. - severe cu insuficienţă hepatică gravă. de asemenea. pe cale parenterală. provoacă o îmbolnăvire generală a organismului şi. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ Definiţie HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului. Importanţă HVA a devenit.1. determinate de un grup de virusuri specifice hepatotrope care.CAPITOLUL II 2. circa 80% din persoanele peste 60 de ani au anticorpi faţă de virusul A.

Etiologia HVA . Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă. enterală. greu de diferenţiat. responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză. dar clinic au manifestări mult asemănătoare. Virusul hepatitic B . ciroza. decesul cu totul excepţional (la subnutriţi). Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele.recuperării lente. - consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică. Virusul hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri.cu transmitere parenterală. producând hepatita virală B. bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin modul de evoluţie în timp a bolii. Hepatita virală A are evoluţie favorabilă. cancer) şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).Clasificarea HVA Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice acestei boli. cu risc letal. Cele 4 tipuri de viruşi sunt: Virusul hepatitic A . excepţional la bătrâni. Este frecventă la copii. cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr. ~6~ . vindecarea fiind regula.care produce hepatita virală A ce constituie 55-65% din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN. ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. care face parte din genul Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă. Este mai frecventă la adult.

cu risc letal şi cu potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi ciroză (constituie 10-15% din HVA). virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil. adesea dificilă. un virus ADN. prezenţa virusului hepatitic B (virus "helper"). b) şi virusul E care determină hepatita virală E. Are 2 subtipuri principale: a) virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C. caracterizată clinic printr-o evoluţie variată. transmis pe cale parenterală. ~7~ . HEPATITA VIRALA DE TIP B HVA tip B este o boală infecţioasă.care produce hepatita virală Delta. Virusul hepatitic D(delta) . în special cele cu virus care determină hepatita virală C. fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus hepatitic B. determinată de virusul hepatitic B. 2. C.Virusurile nonA-nonB . Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală. ce apare fie ca o coinfecţie. cărora le agravează evoluţia bolii deja existente. El este un virus defectiv necesitând. pentru a se replica. au risc letal şi prezintă risc de cronicizare.care constituie cauza a 10-15% din totalul hepatitelor virale.2. din familia Hepadnaviridae.

Antigenul "e" (AgHBe) Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc. Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi persistă atât timp cât continuă replicarea ei. ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai puţin în citoplasmă). AgHBe apare precoce în incubaţie. Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B) denumit Antigen Australia AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice. odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar persistenţa lui indică evoluţia bolii spre cronicizare. începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. înaintea creşterii şi transaminazelor serice. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are semnificaţia trecerii în stare cronică. dublu spiralat sau dublu helicoidal şi are 42 nm. Antigenul central (AgHBc) Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în sângele circulant. In structura antigenică a virusului hepatitic B.Etiologie Virusul hepatitic B conţine ADN circular. semnificând prezenţa activă a bolii. se găseşte numai în serurile AgHBs parazite. In tot acest interval este posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de HVA de tip B. faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici. ~8~ . tendinţă la cronicizare. se cunosc 3 antigene principale.

lapte de mamă). Rezervorul de virus hepatitic B Este reprezentat de om prin: . este puţin afectat de razele ultraviolete. la eter. Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C. alcool.bolnavii de HVA de tip B. de hepatită cronică purtători de AgHBs. fiind distrus numai prin fierbere prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Epidemiologie HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani.bolnavii . mai ales abundenţei manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi vârstnici. cu ciroză posthepatită B.bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători de AgHBs.Alte antigene ale HVA de tip B • ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). fenol.bolnavii . A fost decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu Hepatitiă cronică. Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de sânge. ~9~ . secreţia vaginală. . diferite secreţii (sperma. sângele menstrual. saliva. Rezistă la clorinarea apei.

Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională. Receptivitatea Este generală. prin plăgi contaminate. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul persoanelor cu secreţiile. AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. celor bolnavi de HVA de tipB. Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada postnatală. HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs persistă mai mult de 3 luni de la detectare. ~10~ . sperma sau lichidul vaginal.Perioada de contagiozitate La bolnavii de hepatită B. Patogenie Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al fiecărei persoane. mai ales la adulţi şi vârstnici. Calea de transmitere Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea parenterală. Intre 5 şi 10% din bolnavi continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval. 2-5 luni şi chiar un an de la vindecarea clinică.

Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii imune grave. Această perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o săptămână de la inoculare. Faţă de virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de diferite grade. Frecvent apar manifestări cutanate şi articulare ca: artralgii fixe. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. manifestări alergice de tip boala serului. manifestări cutanate sub formă de urticarie. In această perioadă se instalează o senzaţie de discomfort digestiv. până la necroză. şi fără frisoane. simetrice. Temperatura creşte discretă. datorate complexelor imune circulante sau fixate în capilare şi sinoviale. Tablou clinic Hepatita virală acută de tip B. erupţii purpurice. Perioada de incubaţie Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Perioada prodromală (preicterică) Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. prognostic mai sever şi un potenţial important de cronicizare. cu manifestări extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau deloc anticorpii anti-AgHBs. astenie şi indispoziţie generală. se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex. ~11~ . deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip A.

• manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme.sideremie crescută . • manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita nodoasă. obraji congestionaţi de culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale. observat la copii mai ales. mielite.bilirubină crescută .foarte mari . Se instalează lent şi durează mai muft decât în HVA de tip A. Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice: • manifestări digestive . facies particular. In formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice. • manifestări renale: nefrită interstiţială şi.sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară. nevrite care apar excepţional.Perioada de stare (icterică) Incepe când apare icterul.leucopenie şi anemie hemoiitică acută ~12~ . menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter colestatic). în unele cazuri.testele de disproteinemie sunt pozitive . urticariene sau purpurice (vasculite).VSH normală sau încetinită - teste hepatice cu valori crescute TGP 1000-2000 UK . orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti. • manifestări neurologice: meningite. • manifestări hematologice: . • manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent. apare glomerulonefrita.

bilirubinemie 5-15mg% (icter) Forme prelungite HVA tip b prelungita simpla Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice. HVA persistenta Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi chiar 1-3 ani. Forme clinice Forma anicterică Se întâlneşte în 10-29% din cazuri. ~13~ . cu recidive cauzate de eforturi. în funcţie de vârstă şi forma clinică.Evoluţie HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă. 10-20% rămân purtători cronici de virus. colesterolemie mult crescută. cu prurit supărător. Forma colestatică Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri. timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA. Din foştii bolnavi de hepatită B. 10-15% din bolnavi evoluează spre cronicizare. fără aspecte de cronicizare HVA tip B ondulanta Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani. fosfatoză alcalină crescută.

febră persistentă. gingivoragii) .persistenţa şi agravarea simptomelor digestive .manifestări hemoragice (epistaxis.somnolenţă - tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril ~14~ . perturbarea testelor hepatice. creşterea IgG. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive. a 4-a săptămână. Forma fulminantă In care se produce o necroză masivă hepatică. prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis). Manifestările clinice ale formei fulminante sunt: .abateri alimentare. HVA prelungita cu potenţial de cronicizare Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice. suprainfecţii. cu insuficienţă hepatică supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. tratamente cu cortizon. reducerea dimensiunilor ficatului.icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil) . prezenţa autoanticorpilor. astenie intensă. iar la sugari 10-15% din cazuri. rar în a 3-a.persistenţa febrei în perioada icterică . La această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi. Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri. Forme severe In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi brutală a simptomelor. scăderea timpului de protrombină sub 50%. scăderea albuminelor şi manifestări histopatologice.astenie intensă . somnolenţă. Survine în primele 2 săptămâni de boală.

balonări abdominale . cei cu boli cronice digestive.digestie dificilă . cu potenţial crescut letal şi de cronicizare.diskinezii biliare .-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate) Hepatita virală acută tip B la copii . diabetici.suprainfectări biliare . HVA tip B la vârstnici . Riscul de a rămâne purtător cronic de virus hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică. HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi. tuberculoşi. Complicaţii şi sechele Complicaţii infecţioase .evoluează mai sever la gravidele cu malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină. toxicomani.anemia aplastică sau pancitopenică . Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină.redeşteptarea unei TBC Complicaţii funcţionale vegetative .are o evoluţie mai severă cu forme prelungite.anemii hemolitice .evoluează favorabil datorită puterii mari de regenerare hepatică.hipotensiune hipostatică ~15~ . Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală. alcoolici. Hepatita virală acută tip B la gravide .

posibilităţi de inoculare parenterală (manopere medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului) - date clinice date de laborator . contacte profesionale.datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită virală acută B.-hiperbilirubinemie (icter prelungit) Hepatita cronică persistentă sau agresivă Ciroză posthepatită B Cancer hepatic primar Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B Diagnostic Diagnostic pozitiv Se pune pe baza: .anticorpii antiHBc de tip IgM care permit -AgHBe • date icterică) .VSH mică - un diagnostic precoce cea nespecifice:- bilirubină crescută(în TGO.TGP- mari (teste de citoliză) ~16~ .sunt indispensabile pentru diagnostic: • date specifice: .leucopenie .determinarea AgHBs= pozitiv .leucograma .

meningoencefalite bacteriene.se vindecă complet în 80-85% din cazuri.. organofosforate PB.asemănător cu HVA tip A.este rezervat . tumori. Prognostic . abces cerebral. uremica. citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita virală acută tip B. dar scade mai repede. Comele infectioase: encefalite virale. Co. . tetraetil de Pb.crescută . Diagnostic diferenţial . Comele toxice: alcoolica.modificată Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se pozitivează lent ulterior: în HVA tip A. hipoglicemica. alcoolismul. Comele neurochirurgicale: traumatisme. în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute. ~17~ cronică (hepatită cronică.scăderea albuminelor - creşterea y globulinelor . hidroelectrolitica. epilepsie. Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de: Comele metabolice: diabetica.fosfatoza alcalină . IgM în HVA tip B sunt normale sau uşor crescute. barbiturica.teste de coagulare . în rest evoluând spre infecţie Datele de prognostic agravant sunt: vârsta.sideremie crescută . malarie. ciroză).

hipertiroidismul, luesul, diabetul, afecţiuni gastrointestinale cronice, leziuni hepatice anterioare.

Tratament
Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi condus pe baza următoarelor obiective:
► ►

scurtarea evoluţiei bolii prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză

hepatică supraacută
► ►

prevenirea complicaţiilor imediate prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică

► reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei. Reluarea activităţii se va face progresiv. DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza. Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn. Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta
~18~

trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea bolnavului. TRATAMENT MEDICAMENTOS  lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei - Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei 18-24 cp/zi timp de o lună  vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) hepatoregenerator
-

-vitamina B-anabolizant, vitamina C – antiinflamator

- vitamina Kl, K3 - coagulant

 colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 1521 zile Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese

 hepatotrope - acid orotic şi baze purinice: Preparate: - Purinol Aspartofort Silimarină Trofopar La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra:
-

Fosfoliptdele: Esenţiale

soluţie de glucoza i.v. vitamina B1,B6,B12,C,E,K

- Arginină sorbitol
-

- cortizonul are două indicaţii:
~19~

1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile 2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează Prednison. Alte medicaţii: Interferonul Fenobarbital în icterul prelungit Colecistinamină diminua pruritul Tratamentul formei fulminante:  repaus total fizic şi psihic  suprimarea proteinelor din dietă  se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin, Apartofort, Trofopar

 combaterea producerii de amoniac în intestin cu: Neomicină 1 g la 6h peros Ampicilina lg la 8h i.m.  HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă  hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia - asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.  corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser fiziologic, bicarbonat, sol Ringer)  combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca, Venostat  combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20%
~20~

Ht.5%. EKG.  izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie.  contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin control periodic pe durata incubaţiei maxime. spălare pe mâini cu apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0. electroliţi.  măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros. Timp Quick. Măsuri faţă de căile de transmitere Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri: ~21~ . echilibru acidobazic. TGP. Hb. Profilaxie Măsuri faţă de sursele de infecţie  bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea tipului de hepatită. pentru celelalte instrumente: autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C. pulsului. EEG.- Furosemid Glicerol 10% Cortizon: combate edemul cerebral sedative  prevenirea infecţiilor secundare  vitaminizare  supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale  controlul respiraţiei. TA.

PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE 3.depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs . dar să nu facă o procedură pentru care nu este calificată. CAPITOLUL III NURSA. Nursa .  îndeplineşte standardele stabilite de CAM.eliminarea donatorilor periculoşi .  este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla.  a trecut cu succes examenele stabilite de CAM.utilizarea raţională a transfuziilor - protecţia cu imunoglobuline umane specifice.  este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi pregătirea sa.1 NURSA Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel: este o persoană care:  a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor Medicali..este pregătită printr-un program de studiu incluzând:  promovarea sănătăţii  prevenirea îmbolnăvirilor ~22~ .

fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare. Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel: „ Sa ajuti individul. • să participe . sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea. îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic.ingrijirea persoanelor bolnave (fizic. a celor cu deficienţe. Nursa este pregătită şi autorizată: • să desfăşoare educaţie pentru sănătate. cuprinzand: . .2 NURSING-UL Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca: Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii. psihic.promovarea sanatatii. • să fie implicată în cercetare. vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face. fie bolnav sau sanatos. cu conditia ca acesta sa aiba taria. mental. 3.prevenirea bolii. si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand ~23~ . . in toate unitatile sanitare. sa ajuti individul. mental. asezari comunitare si in toate formele de asistenta sociala.ca membru al echipei din sistemul de sănătate. handicapat) de toate varstele. • să supravegheze şi să formeze asistente medicale. indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.

observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. De natura interdependenta: ~24~ .4 FUNCTIILE NURSEI De natura independenta: . De natura dependenta: . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai reoede posibil”.inlaturarea suferintei. vointa sau cunostintele necesare.promovarea sanatatii .educatie pentru sanatate . daca ar fi avut forta.3ROLUL NURSEI Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei medicale: „ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur. de tratament sau de readaptare. 3.restaurarea sanatatii .la indicatia medicului aplica metodele de observatie.posibil”. 3.

5. în sensul că pe tot parcursul muncii sale. social. Alte functii: .asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar. care permite acordare de îngrijiri individualizate. administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare.date conţinând informaţii trecute - date legate de viaţa pacientului. educativ.expuse de pacient . asistenta nu încetează de a observa.date obiective .observate de asistentă despre pacient . de anturajul său sau de ~25~ mediul înconjurător.educativa . Demersul de îngrijire este centrat de reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de sănătate. PROCESUL DE INGRIJIRE Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică. Tipuri de informaţii culese: .date subiective .. . de a întreba şi de a nota datele privind pe fiecare pacient. 3.de cercetare.profesionala . Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească acţiunile de îngrijire. Procesul de îngrijire comportă 5 etape: Colectarea de date sau aprecierea Culegerea datelor este un proces continuu.economica . de obiceiurile sale.

atingerea. METODE DE CULEGERE A DATELOR OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor pentru a obţine informaţii (vederea. tensiometru etc ASCULTAREA INTERVIUL . auzul. In observarea pacientului de către asistentă pentru culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de măsură: termometru. mirosul).Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite.este o formă specială de interacţiune verbală care se desfăşoară în intimitate între asistentă şi persoane care recurg la îngrijiri de sănătate - permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei şi diverse manifestări de dependenţă pe care le determină. Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil: ♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură cu pacientul ♦ să se pună o singură întrebare o dată ♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a răspunde ♦ dacă este cazul să discute câteva minute despre să explice ~26~ lucruri banale ♦ pacientului că informaţiile sunt .

Planificarea îngrijirilor Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie. la îmbolnăvirea. boala sau situaţia sa. Acestea vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). prin baza pregătirii şi experienţei lor sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire. ~27~ .necesare pentru planificarea unor îngrijiri potrivit dorinţelor sale ♦ să se facă o concluzie a interviului şi să se să se mulţumească pacientului pentru colaborare. analiza şi interpretarea lor.o problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele. Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula PES:  P robleme de sănătate  E tiologie  S emne şi simptome Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la informaţiile culese. de către asistentă şi exprimă problema persoanei. Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului pacientului. Diagnosticul de nursing . aprecieze dacă consideră folositor acest interviu ♦ Analiza şt interpretarea datelor Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi care reies din datele culese.

tratament) asistenta se întreţine cu pacientul. Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. îl ascultă. Aplicarea în practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor) Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor sale de sănătate. Planul de intervenţie cuprinde două componente:  obiective de îngrijire  intervenţiile. ~28~ . Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi. In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient. In cursul îngrijirilor (igienă. asistenta trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine.prevederea etapelor. Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa problemelor de dependenţă. împarte cu el povara bolii şi comunică acestuia înţelegerea sa empatică. asupra tratamentului său. ori despre obiceiurile de viaţă mai puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale. răspunde la întrebările sale. a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie luate. putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să le respecte în cursul unei zile de muncă.

asistenta va trebui ea însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o relaţie cu pacientul.6. la diverse intervale. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale.Evaluare Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei. 3. Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. atunci trebuie să ştim de ce nu avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia. Dacă intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor. Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse. Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate. cu componentele bio-psiho-sociale. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:  a respira ~29~ . Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul profesiei de asistentă medicală. culturale şi spirituale ale individului. Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie să ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală. în apărarea fizică şi mentală. Ne propunem să evaluăm două aspecte: • rezultatul obţinut sau schimbarea observata • satisfacerea pacientului însuşi. esenţială a fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine.

a-şi proteja tegumentele  a evita pericolele  a comunica  a acţiona după credinţele sale şi valorile sale  a se realiza  a se recrea  a învăţa. Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:  o dimensiune biologică (biofiziologică)  o dimensiune psihologică  o dimensiune culturală  o dimensiune spirituală  o dimensiune sociologică ~30~ . a se odihni  a se îmbrăca şi dezbrăca  a-şi menţine temperatura corpului în limite normale  a fi curat. a se alimenta şi hidrata  a elimina  a se mişca. a păstra o bună postură  a dormi.

1.cazul agresiunilor externe (piererea a manca locului de munca. evenimente a se odihni .nevoia de putere. .NEVOIA DE REALIZARE . a comunica - a se distra a elimina absenta durerii ~31~ anularea suferintei nevoia de aer.de a avea cui impartasi .de respect. NEVOIA DE APARTENENTA .nevoia de siguranta se manifesta in .sociale etc. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si NEVOIA DE SIGURANTA corporale elementare) . schimbarea mediului.creativitate NEVOIA DE RECUNOASTERE .realizarea personalitatii -autodepasire .de a fi recunoscut si acceptat de catre grup .de stima .de recunoastere a statusului . razboi.oeasului) – catastrofe.de recunostinta .a apartine unui grup .a bea .de iubire . apa .

PROCESUL DE INGRIJRE CULEGEREA DATELOR ANALIZA DATELOR DIAGNOSTIC EXISTENT FORMULAREA OBIECTIVULUI DE INGRIJIRE STABILIREA PRIORITATILOR STABILIREA UNUI TIMP PENTRU ATINGEREA FIECARUI OBIECTIV SELECTIONAREA INFORMATIILOR PENTRU A ADUCE PERSOANA INGRIJITA SPRE OBIECTIV EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI) EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII Comparatie intre dependenta potentiala si depenenta actuala. Obiective si timp pentru a le atinge. NU ESTE PE CALEA DORITA PERSOANA NU MAI ARE NEVOIE DE INGRIJIRE ANALIZA CAUZELOR EXTERNARE ~32~ .

In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină. AgHBs prezent. icter al tegumentelor si mucoaselor. varsaturi alimentare. inapetenta. urini hipercrome.02. bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice. somnolenta. am aflat că acesta a mai fost internat în această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.CAPITOLUL IV PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA VIRALA ACUTA tip B Cazul 1 Numele: Mihailescu Prenumele: Anton Varsta: 37 ani Profesie: somer Data internarii: 17. Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în observaţie.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti Bacau. senzatie de greutate in hipocondrul drept. greturi. astenie.02.2007 Diagnostic: hepatita virala acuta tip B Sectia: Boli Infectioase adulti. testele hepatice mult crescute). Spitalul Bacau INTERVIU Pe data de 17. ~33~ . Din discuţiile purtate cu bolnavul. cefalee.

inapetenţă. bolnavul fiind o fire care se consumă uşor. I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon. a famatului. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiind consecinţa unui temperament mai energic. a meselor neregulate. manifestată prin greţuri. au determinat alterarea necesităţii de a se alimenta şi hidrata. a consumului de alcool. vărsături. ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa. ~34~ . orice problemă afectându-l pe plan psihic.Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi suferit de boli cronice sau debilizante. Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 45cm). cauzate de prezenţa virusului hepatitic B.

02. antiemetice: Torecan 1 f .linistesc pacientul din punct de vedere psihic. DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI ~35~ OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE . cat mai aproape de marginea patului .DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI 17-23. Manifestari: .linistesc pacientul.varsaturi . Pacientul sa fie echilibrat psihic.pacientul nu mai prezinta senzatie de greata. pacientului .in functie de starea pacientului il asez in pozitie sezand.pacientul are o stare generala alterata . semisezand sau decubit dorsalcu capul intr-o parte.icter OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE .procesul inflamator hepatic. Scobutil 1f 2.greata . la indicatia medicului: 1.asigur repausul fizic si psihic al fizic.inapetenta . il ajut in timpul varsaturilor si pastrez produsul eliminat.dureri epigastrice . DELEGATE Pacientul sa prezinte stare de comfort . Pacientul sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi.durerile si varsaturile au cedat dupa ce i-am adiminstrat tratamentul prescris de medic . si-i administrez medicatia.2007 Alterarea starii generale Cauza: . sa inlature sau sa-si amelioreze durerile epigastrice.explic acestuia ca este necesar sa stea in pat .senzatie de greutate in hipocondrul drept . antispastice: Papaverina.

prin punctie venoasa.93 mg% DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI Investigatii de laborator. . confortabil.3 UI AgHBs. investigatiilor.asigur un climat cald.prezent pozitiv VSH= 10mm/h incurajez pacientul si ii explic scopul Hb= 12. . pentru hemostaza pacientul va tine tamponul cu alcool timp de 5-10 minute. Recoltez sange. dimineata. pentru urmatoarele probe de laborator: TGO. OBIECTIVE Prelevare de urina pentru precizarea diagnosticului. AgHBs. TQ. pe nemancate. DELEGATE . HLG. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Recoltarea urinii: recoltez urina de dimineata care este cea mai Rezultatele probelor de laborator confirma diagnosticul de HVA tip B: TGP= 31 UI Tymol= 20.informez pacientul ca trebuie sa nu manance nimic a 2-a zi dimineata pentru a-i putea recolta probe de laborator (pentru ca datele de laborator sa fie exacte). TGP. ~36~ EVALUARE Examenul urinei: se evidentiaza pigmenti biliari prezentei (+++++) . tymol.Investigatii de laborator Prelevare de sange pentru precizarea diagnosticului.completez buletinul de analiza si trimit produsul la laborator. Printr-o miscare sigura retrag acul si tamponez locul cu alcool.

lapte. supe de zarzavat. dieta este un element principal care intervine in vindecarea bolii. . Asigurarea unui regim igien-dietetic corepunzator afectiunii. dulceturi. Cauze: . Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional. Alimentatie neadecvata prin deficit.dieta va contine toti factorii nutritivi pentru a grabi vindecarea. regimul alimentar este lacto-hidrozaharat (in prima si a doua zi dieta hidrica) .urmaresc orarul si distributia meselor.concentrata. continand functiile hepatice .recoltarea se face in Nevoia de a bea si de a manca. Pacientul sa elimine din alimentatie alimentele interzise si sa adecvate intolerantei digestive. de apetit.inapetenta .informez pacientul asupra dietei pe care trebuie sa o urmeze si va fi oferita in functie de toleranta digestiva. compoturi. In urmatoarele zile regimul alimentar va fi imbogatit cu: miere de albine.adinamie. consume din cele permise in cantitati alimente care solicita cat mai putin . Pacientul a luat la cunostinta de regimul alimentar ce trebuie urmat Alaturi de tratamentul medicamentos. Pacientul are apetit diminuat si a primit regimul alimentar corespunzator evolutiei si stadializarii bolii. . recipiente sterile.in prima saptamana de boala. . paine prajita. mesele vor fi dese si reduse ~37~ urobilinogen ++++.procesul inflamator de la nivelul celulei hepatice Manifestari: . sucuri naturale din fructe. biscuiti.i se dau pacientului ceaiuri indulcite. branza de vaci proaspata. iaurt.

3 0C . peste slab pregatit rasol cu adaos de ulei si lamaie.. Deoarece pacientul necesita un aport crescut de vitamine si pentru a nu forta apetitul. la indicatia medicului. INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE Masor zilnic temperatura pacientului de observatii.m. pentru stimularea apetitului se vor folosi alimente estetic prezentate. i. vitamina C si pentru refacerea celulei hepatice administrez: Liv tb 3/zi. Metaspar tb 3/zi cu o jumatate de ora inaintea DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Pacientul (dimineata si seara) si notez in foaia . EVALUARE Pacientul este subfebril T= 37.cantitativ. carne slaba. administrez vitamina B1. B6. unt proaspat. din a II-a saptamana de boala voi imbogati dieta pacientului cu oua moi sau ochiuri in apa. Cauza: OBIECTIVE Pacientul sa prezinte temperatura sa fie echilibrat hidroelectrolitic. ~38~ meselor principale.in urma tratamentului cat si datorita antietermicului administrat corporala in limite normale. ambianta placuta in salon.

Manifestari: . Curatirea si dezinfectia mobilierului pavimentelor. Pacientul sa aiba o buna stare fizica si psihica. mentin igiena tegumentelor. Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru persoanele din jur (izolarea pacientului). Cauza: nerespectarea regulilor de profilaxie a hepatitei virale. 3. Paracetamol si lichide n cantitati suficiente pentru a evita deshidratarea.transpiratii. Nu se inregistreaza raspandirea procesului infectios.procesul inflamator hepatic. . 4. pacientul nu are voie sa primeasca vizitatorii in salon.. Schimb lenjeria patului. Nevoia de a evita pericolele. Respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient temperatura incepe sa scada spre limite normale. Manifestari: riscul raspandirii infectiei. masurile de asepsie si circuitele din sectie: 1. Administrez antitermice : Aspirina.trebuiesc respectate cu strictete toate regulile de igiena.se are in vedere depistarea si controlarea infectiei. Aerisesc camera. . ~39~ .febra (subfebrilitate) . Asigur pacientului imbracaminte lejera. dezinfectia veselei folosite de bolnav prin surmenaje in cloramina 1 %2h 2.

discut cu pacientul si il incurajez in privinta bolii permitandu-i sa-si exprime emotiile si sentimentele sale. Cauze: .necunoasterea bolii si a prognosticului ei . prin probe de laborator.. . prin intermediul alimentelor si a obiectelor contaminate .ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz de HVA .diminuarea anxietatii prin informarea bolnavului despre boala sa si prognostic.informez pacientul asupra regimului de viata pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea ~40~ Pacientul este echilibrat psihic si si-a insusit informatiile privitaore la boala sa. ii explic ca boala este infectioasa si se transmite pe cale digestiva. .transmit bolnavului notiuni despre boala sa si despre complicatiile potentiale ce pot surveni .neliniste in legatura cu starea sa Manifestari:.deprsie psihica Pacientul sa fie echilibrat psihic. .contactii vor fi investigati clinic si Nevoia de a comunica.declararea nominala a pacientului cu HVA in primele 24 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica. .

Climatul corespunzator a fost asigurat iar pacientul se poate odihni. si de a-si proteja tegumentele.durere epigastrica. .oboseala Manifestari: . Manifestari: .icter Nevoia de a dormi si a se odihni Cauze: .icterul s-a diminuat.ajut pacientul.discut cu pacientul despre importanta repausului la pat cat si renuntarea. pe cale orala: Dicarbocalm 1 tb x 3/zi Anghirol 1 tb x 3/zi Metaspar 1 tb x 3/zi Durerea a scazut in intensitate. Se urmareste ca pacientul sa-si asigure igiena corporala pentru a ~41~ Combaterea durerilor epigastrice.aerisesc salonul pentru a indeparta Nevoia de a fi curat. Pacientul sa prezinta o stare buna psihica. .usoara senzatie de greutate in hipocondrul drept .la indicatia medicului. mirosurile neplacute .creez un climat de incredere explicandu-i pacientului ca in mare 25-29. parte vindecarea depinde de el.2006 Discomfort abdominal Cauza: . administrez pacientului. . la activitatile fizice si psihice care il suprasolicita. sa faca baie sau dus. in functie de starea sa generala. s-a ameliorat .astenie Sa se asigure conditii corespunzatoare penrtu ca pacientul sa se poata odihni.pe cat posibil.02. ingrijit. Pacientul sa prezinte o stare de comfort fizic. sau Bolnavul prezinta tegumente si mucoase icterice (icterul a scauzt in .climat coresounzator .vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei .

02-03. Manifestari: .identific.Risul de a nu-si pastra tegumentele si mucoasele curate. Nevoia de a actiona dupa convingerile Asigurarea conditiilor pentru proprii. legume uscate.respectarea religiei si a convingerilor proprii. practicarea religiei.bogate in celuloza. grasimi prajite.03. condimente. mezelurilor. intensitate). impreuna cu pacientul.constientizez pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a tegumentelor. ~42~ . sosurilor cu rantas.facilitarea conditiilor pentru rugaciunea de dimineata si seara. . avea tegumente curate .2005 Nevoia de a bea si a manca Asigurarea regimului dietetic corespunzator evolutiei bolii. pentru prevenirea suprainfectarii . cauzele si motivele nepreocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice . 29. alcool.din saptamana a 3-a asigur pacientului un regim alimentar complet cu exceptia conservelor. Pacientul prezinta un apetit crescut. Pacientul prezinta stare de bine fizica si psihica.evitarea aparitei altor complicatii (infectii cutanate) ii efectuez toaleta pe regiuni .

~43~ .

astenie. In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de hepatita virala acuta (TGP 310 UI.repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat timp de 2-3 luni . sosurile cu rantas.02. A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice. varsaturi. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil (antibiotice). legume bogate in celuloza . .sa elimine din alimentatie conservele. condimentele. coloratie icterica. Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii. vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice). dureri epigastrice. mezelurile.Epicriza: Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17. cefalee.2007 in sectia de boli infectioase Bacau cu greturi.dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de nterocolita acuta. Cazul 2 ~44~ . hepatotrope. inapetenta. grasimi prajite. somnolenta etc.La externare se recomanda: .nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur . prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs pozitiv).odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic). iar bolanvul se externeaza in stare ameliorata. alcoolul.

transaminazele mult crescute). somnolenţă. cu dureri musculoarticulare. cefalee.04. Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues. Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. sezaţie de greutate în hipocondrul drept. ~45~ .2007 ora 7. TBC. se pune diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B. Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni. astenie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa pigmenţilor biliari în urină. Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B. Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în observaţie. După 2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii.04. testele de disproteinemie alterate. mama lui a avut HVA de tip B. transpiraţii. icterigena SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau INTERVIU: Pe data de 08. inapetenţă. bolnavul Peridon Marian in vârstă de 32 ani. diabet şi alte boli cardiovasculare. care este pozitiv. transpiraţii.30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase adulţi Bacau. In urma primirii rezultatului AgHBs. icter tegumentar.NUMELE: PERIDON PRENUMELE: MARIAN VARSTA: 37 ANI PROFESIA: SOFER DATA INTERNARII: 08.

~46~ . La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative: .puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale) .6 °C (subfebrilitate) . icter cutaneo-mucos intens colorat. astenie.temperatura 37. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome.respiraţia 16 r/min (respiraţii ample) . somnolenţă. scaun decolorat la culoare. bolnavul este condus la salon.cefalee.greutate 66 kg I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat în pijamale de spital.TA = 120/65 mmHg .

- pregatesc asigur pacientul un climat pentru In urma explorarilor de laborator se comfirma diagnosticul de HVA de tip cald. Pacientul sa fie echilibrat psihic. combaterea usoare: administrez hipocondrul drept icter Investigatii de laborator. sa se amelioreze durerile bolnavului necesar sa stea in repaus la pat de medic durerile musculo-articulare majoritatea timpului dar mai ales au scazut in intensitate.04.2007 Alterearea starii generale. Cauza: procesul inflamator hepatic. postprandial. B icterigena Tymol= 12. dimineata. prin punctie venoasa ~47~ recoltez sange.DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI 08-15. comfortabil. incurajez pacientul si ii TGP= 110 UI explic scopul investigatiilor nemancate. la indicatia pentru antialgice medicului. pe VSH= 10 mm/h . - INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE DELEGATE asigur repaus fizic si psihic al Pacientul are stare generala alterata.4 UI recoltarea probelor de laborator.in urma repausului la pat urmat de acestuia ca este bolnav cat si a tratamentului prescris explic fizic. dureri musculo-articulare astenie cefalee senzatie de greutate in Manifestari: OBIECTIVE Pacientul sa prezinte stare de confort musculo-articulare. durerii Algocalmin. Prelevarea de sange pentru precizarea diagnosticului. .

pacientul va fi pacientul asupra pacientul este constient de . urobilinogen.sediment urinar – leucocite urmatoarele probe de laborator: . pacientul sa fie echilibrat informez asigurarea unui regim igieno. in prima saptamana de boala. la mijlocul jetului) pentru . dietei pe care trebuie sa o urmeze regimul alimentar pe care trebuie sa-l dieta va contine toti factorii urmeze atat pe perioada bolii cat si digestiva.urobilinogen +++ justificarea diagnosticului de HVA. de apetit. TGP. Timp tymol. regimul alimentar este nutritivi si va fi oferita in functie de dupa vindecarea clinica informat toleranta asupra regimului alimentar pe care continand alimente care solicita cat principalul principiu de tratament al trebuie sa-l urmeze mai putin functiile hepatice HVA tip B pacientul si a are un apetit regimul primit se urmareste pacientul sa regimul alimentar de baza in - elimine din alimentatie alimentele HVA este constituit din glucide usor diminuat permise in canitati adecvate suficiente si o cantitate moderata de grasimi in functie de evolutia bolii ~48~ interzise si sa consume din cele digerabile. VSH. Manifestari: inapetenta adinamie.pentru Quick. hidroelectrolitic si nutritional procesul inflamator al celulei dietetic corespunzator afectiunii.pigmenti biliari prezenti: ++++ dimineata. . hemoleucograma. pentru Recoltez urina (prima emisie de . sediment urinar. tolerantei gastrice. Investigatii de laborator Prelevarea de urina urmatoarele AgHbs.examen de urina. Cauze: hepatice. probe de laborator: TGO. cu proteine si vitamine alimentar comform stadializarii bolii. Nevoia de a bea si de a manca.

Vit. . compoturi. iaurt. dulceturi.m.. supe de zarzavat. Pacientul este afebril. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. lapte. cantitativ administrez vitamine din complex „B” si vitamina C 200 (B1. temperatura normale (36-37 0C) ~49~ corporala limite dimineata si o notez in foaia de observatie - la indicatia medicului. B6 – 1 f/zi i.regimul alimentar este hidro-lactozaharat: ceaiuri indulcite. Cauze: pacientul sa aiba in o masor temperatura seara si Temperatra a scazut. cu o jumatate de ora innaintea meselor. C200 3 tb/zi) pentru regenerarea celulei hepatice aministrez: Liv tablete 3/zi Metaspar tb 3/zi. paine prajita - mesele vor fi dese si reduse la indicatia medicului. miere de albine. branza de vaci proaspata. sucuri naturale din fructe.

adminstrez lichide in cantitati pentru de a evida lichide suficiente deshidratarea cantitatea administrata va fi in functie de foaia de temperatura. se va adauga inca 500 ml lichide pe langa 1. Paracetamol.- procesul inflamator hepatic subfebrilitate 37. Cauza: bolii sa psihic pentru pacient.pacientul sa aiba o buna stare fizica - Nevoia de a comunica. regimul de viata si alimentar.pacientul este echilibrat psihic si sitransmit bolnavului notiuni boala. .6 0C transpiratie - pacientul sa fie echilibrat administrez antitermice: Aspirina. astfel. pacientul sa fie echilibrat schimb lenjeria pacinetului - mentin igiena tegumentelor . pentru fiecare grad de temperatura in plus fata de valorile normale. a insusit informatiile privitoare la sa si despre ce pot Manifestari: - hidroelectrolitic si psihica.5-2 l (cantitate ce trebuie consumata zilnic de un om) aerisesc camera asigur imbracaminte lejera Pacientul are o stare de mai bine. boala potentiale necunoasterea prognosticului - diminuarea anxietatii prin pacientului despre informarea bolnavului despre boala neliniste in legatura cu starea sa si prognosticul ei complicatiile ~50~ .

igiena si circuitele din sectie: de bolnav prin sumerjare - Nu se inregistreaza de infectie pentru persoanele din jur. nerespectarea regulilor izolarea si controlarea infectiei. a regulilor de raspandirea procesului infectios Pacientul a luat la cunostinta Dezinfectia veselei folosite de masurile ce trebuiesc respectate in pentru a impiedica raspandirea bolii. Manifesteri: Riscul raspandirii infectiei. ingrijorare) discut cu pacientul incurajandu-l in privinta evolutiei bolii si ii permit sa-si exprime emotiile si sentimentele sale informez pacientul despre regimul de viata si alimentar pe care trebuie sa-l urmeze pentru grabirea vindecarii lui si evitarea transmiterii infectiei - creez un climat de incredere ii explic ca este o boala empatica infectioasa care se transmite pe cale digestiva prin intermediul alimentelor Nevoia de evita pericolele Cauza: - de - si obiectelor contaminate. Pacientul sa nu devina sursa Urmaresc respectarea tuturor Se are in vedere depistarea. cloramina 1% timp de 2 h ~51~ . profilaxie a hepatitei virale.surveni Manifestari: depresie psihica (neliniste. masurilor de asepsie.

ingrijit. in functie de starea sa generala de observatii evolutia coloratiei curate Observ si notez zilnic in foaia - Riscul de a nu-si pastra tegumentele si asigure igiena corporaal stima de sine toaleta pe regiuni.- Informez pacientul ca nu are Se va dezonfecta si curata Se vor respecta normele de si dezinfectie pentru a voie sa primeasca vizitatorii in salon mobilerul. si mucoasele curate. Contactii vor fi investigati Ancheta epidemiologica a Icterul s-a diminuat (a scazut Pacientul prezinta tegumente Nu au aparut infectii cutanate. sau sa-si faca baie ca intensitate) icterice a tegumentelor si mucoaselor ~52~ . pavimentele sterilizare - fiecare material folosit de pacienti Declararea nominala bolnavului cu HVA in primele 25 h de la depistare la Directia de Sanatate Publica Nevoia de a fi curat. clinic si prin teste de laborator fiecarui caz de HVA Se urmareste ca pacientul sa.Ajut pacientul sa-si efectueze Pacientul sa-si redobandeasca sau dus.

astenie - tegumentelor pentru Climatul corespunzator a fost sa se asigure prevenirea imbolnavirilor. cat si asigurat iar pacientul se poate odihni. Cauze: oboseala Manifestari: . starea administrez: Algocalmin tb 1/zi Anghirol tb 3/zi in urma medicatiei administrate. conditii Discut cu pacientul despre renuntarea. motivele nepreocuparii pentru aspectul fizic si ingrijirii igienice - Constientizez a pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a dormi si a se odihni. suprasolicita. Pacientul sa prezinte stare de Asigur repaus fizic al La indicatia medicului Starea generala s-a ameliorat comfort fizic si sa inlature sau sa pacientului diminue durerile epigastrice Sa se amelioreze generala. la corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat. Cauze: -procesul inflamator hepatic Manifestari: usoara jena in epigastru si in hipocondrul drept - indepartarea mirosurilor neplacute. cauzele impreuna si cu pacientul. ~53~ . pacientul sa prezinte o buna activitatile fizice si psihice care il 16-21.05. Aerisesc salonul pentru pe cat posibil.- Identific.2007 Discomfort abdominal. sa poata reusi sa se odihneasca stare psihica.

peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie. se vor administra. vitel. ~54~ Riscul sedentarismului. - Pacientul prezinta apetit alimentar corespunzator evolutiei dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua crescut moi sau ochiuri in apa. sa evite plimbari scurte si exercitii fizice are o circulatie si mobilitate buna Urmaresc valorile functiilor AV= 72 b/min T= 36. B12 i. la indicatia medicului: Vit B1.inapetenta..medicatia pentru regenerarea celulei hepatice: Liv 3 dj/zi Metaspar 3 dj/zi. Pentru imbogatirea aportului de vitamine. Pacientul sa sa faca - Pacientul evita sedentarismul. soteuri de legume. al imobilitatii aparitia complicatiilor articulare. Asigurarea unui regim - Din a 3-a saptamana de boala. vitale si le notez in foaia de TA= 130/80 mmHg observatie. articulare si alterarii circulatiei.8 0C R= 17 r/min. . Nevoia de a bea si de a manca. unt proaspat. efectueze Ajut pacientul usoare Bolnavul a primit regimul carne slaba (pui. bolii.m. B6. vaca) sau corespunzator starii in care se afla. vit C200 . Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. Alimentatie adecvata. Nu au aparut complicatii exercitii fizice usoare.

rugaciunea de seara si dimineata. Asigurarea conditiilor pentru si psihica. Manifestari: respectarea religiei si a convingerilor proprii. Facilitarea conditiilor pentru - a practica religia. ~55~ .Pacientul prezinta stare de bine fizica Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

prezintă urini colurice. ochiuri în apă. antispastice. carne slabă (de vită. ciocolată.04. lapte. scaun decolorat la culoare. Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt în limite normale. medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope). mezelurilor. sosurilor cu rântaş. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare. cafea. icter cutaneo-mucos intens colorat. senzaţie de greutate în hipocondrul drept.2007 în secţia de boli infecţioase Bacau cu dureri muscuio-articulare. astenie. supe de zarzavat cu adaos în cantitate mică de ulei. legume bogate în celuloză - pregătită rasol sau grătar. urobilinogenul intens pozitiv. miere de albine . dulciuri.Epicriza: Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de 08.dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni - odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică dar cu un program redus de muncă ~56~ . Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare. cefalee. înainte de spitalizare. In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină. somnolenţă. transpiraţii. antigenul HBs pozitiv). De 3-4 zile. La externare se recomandă: .odihnă 10-12 ore pe zi - eliminarea din alimentaţie a conservelor. testele de citoliza hepatică alterate.în perioada de convalescenţă (2-3 luni) . pasăre) grăsimi prăjite.evitarea efortului fizic şi intelectual . alcool. vitamine. dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete. antiemetice.

copilul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani.05. Nedispensanzarea corectă a acestor copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. Bolnavul a fost trimis la spital pentru internare şi tratament. subfebrilitate.2007 ora 14. inapetenţă şi splenomegalie. Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la vârsta de 2 luni de către mama sa.Cazul 3 NUMELE: STEFANESCU PRENUMELE: BOGDAN VARSTA: 10 ani Centrul de plasament „Pinochio” DATA INTERNARII: 07.05. Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Spitalul Bacau Interviu: Pe data de 07.2007 DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B. La apariţia bolii au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă. scaune diareice. ~57~ . urini hipercrome. La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. cu: dureri epigastrice. Toţi aceştia au fost spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. icterogena. adenopatii. somnolenţă. SECTIA: boli infectioase copii.30 a fost adus la secţia contagioase copii Colentina.

pulsul 130 b/min - respiraţia 22 r/min -TA 100/65 mmHg .greutate 30 kg .înălţime 0. In ultimul timp nu a fost internat în nici o secţie din spital.8 °C .80 m Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei.La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative: -temperatura 37.hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine - i s-a făcut toaleta pe regiuni i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon. I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare: . ~58~ .

In urma repausului la pat cat si a Explic acestuia ca trebuie sa stea tratamentului administrat durerea s-a mai ales dupa luarea mesei. introduc in alimentatie mici cantitati de carne slaba. fac toaleta anusului de ~59~ . dureri epigastrice adenopatii scaune diareice somnolenta splenomegalie Manifestari: OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE DELEGATE Pacientul sa prezinte satre de comfort Asigur repaus fizic si psihic total al Pacient cu stare generala alterata. medic: Pacientul sa elimine produsii rezultati Antispastica: Papaverina fiole 1 i. integre. morcovi.m. dupa fiecare scaun. Curat su usuc regiunea anala. treptat. zeama de orez) apoi. fiarta. Cauza: procesul inflamator hepatic. epigatsrice.05. aplic creme protectoare. limite fiziologice.m. fizic si sa-si amelioreze durerile pacientului. in limite Antispastica: Algocalmin fiole 1 i. Pacientul sa aiba tranzit intestinal in linistit in pat cat mai mult posibil dar ameliorat. Asigur alimentatie hidrica. Pregatesc pacientul pentru examinari endoscopice.2007 Alterarea starii generale. branza de vaci.DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI 8-13. in primele 24 ore (ceai neindulcit de menta. normale (1-2 scaune pe zi). Pacientul sa aiba tegumentele si Administrez medicatia prescrisa de mucoasele perianale curate. paine prajita. in urma metabolismului.

TGO.recoltez o cantitate de 100-150 ml Examen de urina: diagnosticului.9 UI de Zn. laborator se comfirma diagnosticul de Rog o colega sa tina pacientul pentru HVA tip B icterigena: a recolta urmatoarele probe de TGP= 34 UI laborator: TGP. precizarea diagnosticului. ZnSO4= 6. Nevoia de a bea si a manca. ~60~ . timp Quick.functie de toleranta digestiva sau de afla. pentru Pregatesc pacientul pentru explorarile In urma rezultatelor analizelor de functionale necesare. urobilinogen +++ Asigurarea unui regim igieno-dietetic Dieta bolnavului cu HVA va contine Pacientul primeste regimul alimentar corespunzator afectiunii. Cauze: din urina de dimineata. bilirubina. tymol. din mijlocul pigmenti biliari +++ jetului. La indicatia medicului administrez un antidiareic: Furazolidon tablete 1 mojarat si amestecat cu putin ceai de Investigatii de laborator Recolatare de sange menta. toti factorii nutritivi si va fi oferita in corespunzator stadiului in care se Pacientul sa fie echilbrat hidro.5 USH Bilirubina: totala 1. in recipientul special. sulfat Tymol= 13. TQ= 100% Investigatii de laborator. dezinfectez cu acid boric 2-3 %.6 mg% directa= 2. AgHbs pozitiv.25 mg% AgHbs.mai multe ori pe zi.8 mg% indirecta= 1. Prelevare de urina pentru precizarea . Alimentatie indecvata prin deficit.

se inregistreaza raspandirea interdigital. Manifestari: corpului in limite normale (36-37 0C). normalizarea interzise si sa consume alimente In prima saptamana de boala. Cauza: Pacientul sa nu devina sursa de . sa in elimine cantitati apetit continand alimente care Prezinta apetit normal.mentin igiena riguroasa a plicilor si Nu corpului in limite normale. Pacientul permise. Pacientul sa aiba o stare de bine si bumbac care absorb foarte bine Nevoia de a evita pericolele. regimul tolerantei sale digestive. tranzitului intestinal. Cauze: procesul inflamator hepatic. Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura . bicuiti.- procesul inflamator de la electrolitic si nutritional. pe cei care transpira pe procesului infectios. nivelul celulei hepatice Manifestari: . adecvate alimentar este hidro-lacto-zaharat (in prima si a doua zi dieta hidrica)paine dulceturi prajita.branza pana la proaspata. alimentele solicita mai putin functiile hepatice. miere de albine. iaurt. Apoi vor fi introduse in alimentatie compoturi. regulile de curate. . sucuri de fructe. ~61~ toate masurile de asepsie.trebuiesc respectate cu strictete Copilul are tegumente si mucoase infectie penrtu persoanele din jur.inapetenta. supe cu legume cu paste fainoase. comfort fizic. plante ii invat sa poarte sosete de transpiratia. subfebrilitate transpiratii reci sete intensa.

. ingrijit. ~62~ toaleta (dus sau baie cel putin o data receptat informatiile provitoare la pe saptamana). curatirea si dezinfectarea pavimentelor.evitarea aparitiei altor infectii.riscul rapandirii infectiei.05.respectarea normelor de sterilizare si dezinfectie a fiecarui obiect folosit de pacient . de a Ajutarea pacientului in a-si mentine .interzic copilului sa faca vizite in celelalte saloane (chiar il supraveghez pe acesta) . Manifestari: . .- nerespectarea regulilor de Se are in vedere depistarea. mobilierului.copilul este ajutat sa-si efectueze Pacientul este echilibrat psihic si a proteja mucoasele si tegumentele. boala sa.declararea nominala a pacientilor cu HVA in primele 24 h de la depistare la Durectia de Sanatate Publica ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz de HVA . pardoselilor . Pacientul sa fie echilibrat psihic.2007 igiena corporala. prin probe de laborator.dezinfectia veselei folosite de bolnav . izolarea igiena si circuitele din sectie: si controlarea infectiei. Nevoia de a fi curat.contactii voro fi investigati clinic si profilaxie a hepatitei virale. 14-19.transmit bolnavului notiuni despre .

icter.icterul s-a diminuat. s-a ameliorat. Cauza: - Combaterea durerilor epigastrice. buna.Nevoia de a comunica. Cauza: necunoasterea bolii si prognosticului ei Manifestari: sa depresie psihica neliniste in legatura cu starea - diminuarea anxietatii prin afectiunea sa si despre complicatiile . administrez Durerea a scazut ca intensitate. ~63~ asigurat iar pacientul se poate odihni Pacientul sa prezinte o stare psihica - aerisesc salonul pentru a recreere indeparta mirosurile neplacute . Cauze: oboseala. . Pacientul sa prezinte o stare de pacientului. pe cale orala: durere epigastrica usoara senzatie de greutate in Sa se asigure conditii - Manifestari: hipocondrul drept.discut cu pacientul si il incurajez in privinta evolutiei favorabile. comfort fizic. Anghirol tb1X 3/zi Metaspar tb 1 X 3/zi informarea pacientului despre boala ce pot surveni a sa si prognostic. astenie. prin intermediul alimentelor si a obiectelor contaminate . Manifestari: discut cu pacintul despre creez un climat corespunzator - climatul corespunzator a fost pacientul are conditii de corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat sa se poata odihni. ii explic ca boala este infectioasa si se transmite pe cale digestiva. Discomfort abdominal. Nevoia de a dormi si a se odihni. La indicatia medicului.informez pacientul asupra regimului de viata pe care va trebui sa-l urmeze pentru a evita complicatiile si a grabi vindecarea .creez un climat de incerdere.

pentru a fi preocupat. asigure igiena corporala pentru a se starea sa generala sa faca baie sau mucoase icterice (icterul a scazut in preveni cutanate). complicatiile (infectii dus - intensitate). pentru a-si petrece timpul cat mai comod posibil. pentru asigur . cmplex. in functie de . constientizez a pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate Nevoia de a bea si de a manca. sosurile prajite. diversificarea activitatilor recreative. legumele uscate.pacientul prezinta apetit crescut.Apatie datorita deficitului in Se vor gasi mijloace de distractie si recreere pentru pacient. grasimile un regim cu corespunzator evolutiei bolii. Asigurarea regimului tegumentelor. de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si ajut pacientul. alimentar rantas. ~64~ . Nevoia de a fi curat. ingrijit. - asigur o atmosfera agreabila ii dau pacientului carti. condimentele. Alimentatie adecvata. de care va trebui sa se fereasca toata viata. exceptie facand conservele. prevenirea suprainfectarii. in salon jucarii.pacientul prezinta tegumente si proteja tegumentele. dietetic Din saptamana a III-a pacientului mezelurile.

Metaspar (pentru refacerea celulei hepatice). antialgice. 4. subfebrilitate. urini hipercrome.05. medicaţie hepatolropă: vitamine.nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză sunt normale). splenomegalie. – terapeutic.2007 în secţia boli infecţioase copii Bacau cu: dureri epigastrice. uroblinogen pozitiv). cu diagnosticul de …………… SCOP – explorator . somnolenţă. scaune diareice. adenopatie. grăsimi prăjite. conservele. condimentele.05. In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B (transaminazele mult crescute. testele de disproteinemie alterate. La externare se recomandă: . pacientei …………. Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în stare ameliorată . legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni) - repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi Data externării: 18. ~65~ . 500ml in perfuzie.dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni - respectarea în continuare a regimului alimentar..2007 timp de 2-3 luni. s-a internat pe data de 07. antitermice. se vor elimina din alimentaţie mezelurile.4 Fisa tehnologica Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%.Epicriza Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani. sosurile cu rântaş. pigmenţi biliari prezenţi în urină. Liv. alcoolul. A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice.

pentru prevenirea 3.2 se evalueaza calitatea venelor. 3. alcool medicinal .pentru reusita tehnicii . vata.5 se fixeaza acul cu benzi de leucoplast ~66~ .pentru abordarea unei vene bune . . rate pe tava medicala.. ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 1. .pregatirea fizica si psihica 3. tava medicala. 3.norme obligatorii de respectare a asepsiei si antisepsiei .MATERIALE NECESARE : - stativ .pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.3 se efectueaza punctia administrarii venoasa.1 se aseaza materialele enume.1 se anunta bolnava si i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.4 se verifica pozitia acului in .2 se transporta in apropierea bolnavei 2. solutie de Glucoza 5%. . vena pentru aspirare . 3. apoi se dezinfecteaza cu alcool medicinal . garou.creaza siguranta. 2.pentru folosirea judicioasa a timpului . leucoplast. parave-noase .1 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun. . perfuzor steril . 3. 1.este necesara colaborarea cu pacienta. foarfeca.2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie.efectuarea tehnicii 1.

3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie .1 se atentioneaza bolnava sa .se previne 4..exista posibilitatea bolnavei nu ca acul sa iasa din miste mana .1Motto ~67~ .norme de locului de munca folosite protectia muncii.ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR 4. 5. 5. Capitolul v 5. . 5.supravegherea 4.previne durerea. 4. si se arunca la cos . vena .1 se strang materialele . 4.3 se scoate acul din vena printro miscare rapida si sigura .reorganizarea 5. nului . inainte de golirea completa a flaco.2 se intrerupe perfuzia embolia gazoasa .4 se comprima locul injectarii cu un tampon.

ci în instinctul de conservare al individului şi tendinţa de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli. e greu ca stiinta si silinta sa faca vreun progres” (Montaigne) 5.2 Motivatia lucrarii MOTIVAŢIE Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în anumite cunoştinţe teoretice.“In orice lucru. daca natura nu ajuta putin. ~68~ . tendinţa izvorâtă din viaţa în comun. Complicaţiile deosebite şi complexitatea bolii m-au determinat a alege această temă.

Baciu. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului Dr.Bucuresti 1977 3.editura didactica si pedagogica. Ianculescu UMF. Gabriela Chirueditura CISON 5. a fost un motiv în plus şi întemeiat pentru a aprofunda această temă. Dr. BIBLIOGRAFIE 1. Dr. din cauza hepatitei B. Manual de nursing Prof. Letitia Morariu. I.editura “Fundeni” ~69~ . Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Florian Chiru.Bucuresti 2. Al.Totodată decesul unui amic. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali Lucretia Titirca.editura didactica si pedagogica 1983 4. Dr. Fiziologie Prof. Georgeta Balta.editura Viata Medicala romaneasca 6. Curs de anatomie Prof. Crin Marcean Elena Ciofu.

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale Lucretia Titirca.editura Viata medicala romaneasca 8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali Lucretia Titirca. Urgente medico-chirurgicale Lucretia Titirca.editura Viata romaneasca 9. ~70~ .7.editura medicala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful