Strategia si politica privind managementul deseurilor

Obiective strategice generale Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric; Constientizarea factorilor implicati; Intensificarea preocuparilor privind reducerea cantitatilor de deseuri generate; Exploatarea tuturor posibilitatilor tehnice si economice privind recuperarea si reciclarea deseurilor in vederea reducerii cantitatii de deseuri eliminate; • Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări Evolutia cantitatii de deseuri municipale in perioada 1998-2002 • • • •

1000 0000 9000000 8000000 7000000 6000000 5000000

n a / e n o t

4000000 3000000 2000000 1000000 0

1998

1999

2000

2001

2002

DATE GENERALE PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR Gestionarea deseurilor cuprinde toate activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor. Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plateste” sau dupa caz, producatorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producatorului”. Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor municipale este una dintre obligatiile administratiilor publice locale. Categoria deseurilor municipale include: - deseuri menajere generate în gospodariile populatiei; - deseuri de tip menajer generate în unitati economico-sociale; - deseuri din comert; - deseuri stradale; - deseuri din parcuri si gradini; - namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti; - deseuri din constructii si demolari. In mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata în mod organizat,

incinerare).8 milioane tone). din care cantitatea de deseuri menajere s-a estimat tinând cont de valorile indicelui mediu de generare (1.72 milioane tone – colectate de serviciile de salubritate). Compozitia medie a deseurilor menajere generate în anul 2002 este urmatoarea: . cât si capacitatile de lucru.zi în mediul rural). In anul 2002 a fost raportata o cantitate totala de 372. restul de 67% fiind eliminata (prin depozitare. Cea mai mare parte a acestora din urma este reprezentata de deseuri generate din activitati extractive.5 milioane tone deseuri de productie (periculoase si nepericuloase) si 347. in general nu exista servicii organizate pentru gestionarea deseurilor.sticla: 5 % . Astfel.15 kg/locuitor. iar serviciile pe care le ofera acestea sunt limitate atât în ceea ce priveste tipurile de deseuri. transportul la locurile de depozitare fiind facut în mod individual de catre generatori.hârtie si carton: 11 % . Unitatile economice realizeaza aceste activitati cu mijloace proprii sau contracteaza serviciile unor firme specializate.4 milioane tone deseuri din activitati productive. industria metalurgica (4. Din cantitatea de deseuri de productie.9 milioane tone de deseuri care nu intra sub incidenta Legii 426/2001 privind Regimul Deseurilor. La momentul actual. circa 33% a fost valorificata. pentru anul 2002 s-a obtinut o valoare estimata totala de 7. se apreciaza ca numai 5 % din cantitatea de deseuri menajere este colectata în vederea recuperarii.2 milioane tone) si industria chimica/petrochimica (1.metale: 5 % . dar acest sistem acopera numai 95 % din totalul generatorilor de deseuri municipale din mediul urban.deseuri organice biodegradabile: 51 % .7 milioane tone). exista foarte putine firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deseurilor de productie.zi în mediul urban si 0.04 kg/locuitor. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deseurilor numai o mica parte din localitatile rurale si in special numai acele localitati rurale aflate in proxima vecinatate a centrelor urbane.alte deseuri: 13 %. . Deseurile menajere sunt colectate neselectiv (exista numai câteva proiecte la scara pilot) si eliminate prin depozitare (pe depozite de deseuri urbane). Acestea lucreaza pe baza de contract cu generatorii individuali. Ponderea cea mai mare a deseurilor de productie a reprezentat-o industria producatoare de energie (11. industria alimentara (1. respectiv 24.66 milioane tone deseuri menajere rezultata de la populatie si de la agentii economici (din care numai 5.1 milioane tone).plastic: 10 % . Cantitatea totala de deseuri municipale si asimilabile (împreuna cu deseurile din constructii si demolari si namolurile din statiile de epurare orasenesti) generate în anul 2002 a fost estimata la 9.prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor de salubritate.58 milioane tone.textile: 5 % . Organizarea activitatii de gestionare a deseurilor de productie este obligatia generatorului. In mediul rural.

• modul de evaluare a cantitatii de catre fiecare generator (cântarire sau estimare). • principiul protectiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabila” si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare. • principiul masurilor preliminare. cerintele pentru protectia mediului. 600 000 tone de deseuri periculoase. privind îndeplinirea obligatiilor legale de colectare si raportare a datelor de catre generatorii de deseuri. Cantitatile de deseuri generate înregistrate au variat semnificativ de la un an la altul. Din totalul deseurilor periculoase generate. din partea autoritatilor de mediu locale. din motive cum ar fi: • modificarile survenite în activitatile companiilor industriale si de prestari servicii.5% din totalul deseurilor de productie. 49% au fost valorificate si 51% eliminate. ceea ce reprezinta 2. PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate în cele ce urmeaza. • constientizarea diferita de catre generatorii de deseuri a importantei activitatii de colectare si raportare a datelor. • principiul substitutiei – stabileste necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase. trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor. si faptului ca s-a trecut la noua Lista europeana a deseurilor. • principiul poluatorul plateste. inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET). punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. tratarea în scopul recuperarii. corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului – stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator. alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic. astfel încât costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de • generatorul acestor. tratarea si eliminarea în conditii de siguranta pentru mediu. . înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deseurile. • modificarea periodica a chestionarelor de ancheta (ca de exemplu modificarea chestionarelor în anul 2003 – pentru raportarea datelor aferente anului 2002) • Variatiile inregistrate intre anii 2001 si 2002 pot fi datorate (pe langa celelalte motive mai sus mentionate). Incepând cu anul 1995. minimizarea cantitatilor.La nivelul anului 2002. în ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei. colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s-a facut în conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al Deseurilor. • principiul prevenirii – stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor. • controlul diferit. pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor). evitându-se astfel aparitia deseurilor periculoase. s-au generat aprox. corelat cu principiul utilizarii BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileste ca. în special a celor neregenerabile. • înregistrarea sau neînregistrarea ca deseu a sterilului de la excavarea minereurilor.

• reducerea cantitatilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deseuri. deseurile industriale (periculoase si nepericuloase). Ministerul Transporturilor. dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national. Incepând cu anul 1995. Optiunile de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare a prioritatilor: • prevenirea aparitiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activitatile care genereaza deseuri. Ministerul Administratiei si Internelor. Ministerul Economiei si Comertului. eficient din punct de vedere ecologic si economic. Constructiilor si Turismului. în conformitate cu responsabilitatile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislatiei europene în domeniul gestionarii deseurilor si conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor. • principiul substitutiei. Sunt colectate si raportate informatii referitoare la: deseurile urbane (deseuri menajere. Prevederile SNGD se aplica pentru toate tipurile de deseuri definite conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor. principiul masurilor preliminare corelat cu utilizarea BATNEEC. Elaborarea Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor.principiul proximitatii. • Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor este elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. colectarea si procesarea informatiilor referitoare la tipurile si cantitatile de deseuri s-a facut în conformitate cu cerintele europene de clasificare (Catalogul European al Deseurilor. • eliminarea – prin incinerare si depozitare. exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai în conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri. • valorificarea – prin refolosire. corelat cu principiul autonomiei – stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cât mai aproape de sursa de generare. deseuri din parcuri si gradini. namol de la epurarea apelor uzate orasenesti). modificata si aprobata prin Legea 426/2001. . • principiul integrarii – stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. deseurile generate din activitatile medicale. principiul “poluatorul plateste” corelat cu • principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului. principiul proximitatii corelat cu principiul autonomiei. reciclare materiala si recuperarea energiei. Principiile pe baza carora se realizeaza activitatile de gestionare a deseurilor sunt: • principiul protectiei resurselor primare. principiul prevenirii. • principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) – stabileste acordarea competentelor astfel încât deciziile în domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare. înlocuit în anul 2002 cu Lista cuprinzând deseurile. Autoritatea competenta careia îi revin atributii si responsabilitati pentru gestionarea deseurilor este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si alte autoritati publice cu atributii în domeniul gestionarii deseurilor sunt: Ministerul Sanatatii. Ministerul Apararii Nationale. în plus. modificata si aprobata prin Legea 426/2001. inclusiv deseurile periculoase) si de raportare la EUROSTAT si la Agentia Europeana de Mediu (prin reteaua EIONET).

instrumente economice. Directiva introduce o ierarhie a deşeurilor în cinci paşi. piatra de temelie a politicii privind deşeurile a UE. marcând o trecere de la perceperea deşeurilor ca pe o povară nedorită la perceperea acestora ca o resursă de valoare. obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deseuri periculoase. şi chiar de crearea depozitelor de deşeuri ca ultimă instanţă. reciclare şi alte forme de recuperare. practic. Obiectivul său principal este de a se asigura că actuala creştere economică nu va conduce la generarea a tot mai multe deşeuri. Politica Uniunii Europene de management al deşeurilor Politica UE în domeniul deşeurilor a evoluat în ultimii 30 de ani printr-o serie de planuri de acţiune pentru mediu şi a unui cadru legislativ care urmăreşte să reducă efectele negative asupra mediului şi a sănătăţii şi să creeze o economie eficientă din punct de vedere al resurselor şi energiei. acela de a deveni o societate a reciclării. alte instrumente. a întregii societati. societate civila. Acest lucru a condus la dezvoltarea unei strategii pe termen lung privind deşeurile. Acesta include ţinte de reciclare a 50% din deşeurile municipale pentru statele membre UE şi 70% din deşeurile din construcţii până în 2020. generatori de deseuri.2012) a identificat prevenirea şi gestionarea deşeurilor ca una dintre cele patru priorităţi de maximă importanţă. urmată de reutilizare. Revizuirea aduce o abordare modernizată pentru gestionarea deşeurilor. tratare/ depozitare. Pentru îndeplinirea obiectivelor nationale si europene în domeniul gestionarii deseurilor este necesara implicarea. Al şaselea Program de Acţiune pentru Mediu al UE (2002 . reutilizare/reciclare. reprezentata prin: autoritati publice centrale si locale. legislaţia UE urmăreşte să mute gestionarea deşeurilor în fruntea ierarhiei deşeurilor. Cu alte cuvinte. valorificare materiala sau energetica. Legislaţia în domeniul deşeurilor . Optiunile de gestionare a deseurilor sunt in ordinea descrescatoare a prioritatilor: prevenirea aparitiei/minimizare generare deseuri. Obiectivele Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor sunt stabilite dupa cum urmeaza: obiective generale pentru gestionarea deseurilor. Strategia Tematică privind Prevenirea şi Reciclarea deşeurilor construită în 2005 a dus la revizuirea Directivei cadru privind Deşeurile. principiul integrarii. obiective generale pentru gestionarea deseurilor periculoase.. unde prevenirea este cea mai dezirabilă opţiune. obiective specifice pentru gestionarea unor fluxuri speciale de deseuri.• principiul subsidiaritatii. Directiva se concentrează pe prevenirea producerii de deşeuri şi stabileşte noi obiective care vor ajuta UE să avanseze spre obiectivul său. instrumente statistice. Pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei sunt necesare: instrumente de reglementare. asociatii profesionale si institute de cercetare.

Directiva privind vehiculele ieşite din uz stabileşte obiective în creştere de reutilizare. de asemenea. Noua Directivă cadru privind Deşeurile a introdus conceptul de analiză a ciclului de viaţă în politicile de deşeuri. cum ar fi gestionarea deşeurilor periculoase şi a uleiurilor uzate. Aceasta înseamnă. revizuită în 2008. inclusiv a deşeurilor periculoase.Directiva Cadru privind Deşeurile. la fabricarea. utilizarea şi eliminarea lor. Directiva privind bateriile stabileşte ţinte de colectare. Alte aspecte ale legislaţiei UE privind deşeurile: • • • • • • • • Regulamentul privind transporturile de deşeuri are scopul de a asigura transportul în condiţii de siguranţă a tuturor tipurilor de deşeuri. de exemplu. . de la extracţia de materii prime pentru producerea lor. O viziune asupra ciclului de viaţă Toate produsele şi serviciile au un impact asupra mediului. Directiva UE privind depozitele de deşeuri şi directiva privind incinerarea deşeurilor stabileşte standarde şi limite pentru eliberarea de deşeuri în atmosferă sau în pânza freatică. Legislaţia în materie de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) stabileşte ţinte de colectare. care generează la schimbări climatice. distribuţia. că de multe ori este mai sănătos pentru mediu să înlocuieşti o maşină veche de spălat. Analiza ciclului de viaţă implică studierea tuturor etapelor de viaţă ale unui produs. bifenili policloruraţi sau terfenili policloruraţi (PCB/ PCT). acidifiere şi crearea găurilor în stratul de ozon. poluarea solului. reciclare şi recuperare pentru bunurile electrice. acumulatori. decât să continui să utilizezi o maşină de spălat veche care consumă mai multă energie. Directiva privind volumul substanţelor periculoase din echipamentele electrice şi electronice restricţionează utilizarea substanţelor periculoase în aparatura electronică. Un obiectiv cheie este astfel de a evita acţiunile care decalează impactul negativ de la o etapă la alta. Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje stabileşte standarde pentru designul de ambalaj şi stabileşte obiective specifice de reciclare şi recuperare a deşeurilor de ambalaje. Legislaţia vizează de asemenea fluxuri specifice de deşeuri. reciclare şi valorificare. pentru a afla unde ar putea fi aduse îmbunătăţiri pentru a reduce impactul asupra mediului şi utilizarea resurselor. aerului şi a apei şi generarea de emisii de gaze cu efect de seră. Această abordare oferă o viziune mai largă asupra tuturor aspectelor de mediu şi oferă garanţia faptului că orice acţiune are un avantaj de ansamblu în comparaţie cu alte opţiuni. Acestea presupun un consum de energie şi resurse. cum ar fi nămolul rezultat din epurare. în ciuda deşeurilor generate. reciclare şi recuperare şi restricţionează utilizarea substanţelor periculoase atât pentru vehiculele noi cât şi pentru piesele auto de schimb. asigurânduse astfel gestionarea corespunzătoare a acestor deşeuri. Acest lucru se datorează faptului că maximul de impact al unei maşini de spălat asupra mediului se înregistrează în timpul etapei de utilizare. simplifică legislaţia în domeniul deşeurilor incluzând norme privind o serie de aspecte. Analiza ciclului de viaţă a demonstrat. Cumpararea unei maşini eficiente energetic şi utilizarea detergentţilor pentru temperaturi scăzute reduce impactul asupra mediului. că acţiunile de gestionare a deşeurilor ar trebui să fie compatibile cu alte iniţiative de mediu.

autorităţile de mediu sunt responsabile pentru construirea permiselor. de asemenea. Ea impune. trebuie luate măsuri suplimentare pentru a reduce emisiile în mediu. instalaţiile de incinerare a deşeurilor trebuie să funcţioneze în condiţii controlate şi la temperaturi suficient de ridicate. Recuperarea energetiei Instalaţiile moderne de incinerare a deşeurilor pot fi utilizate pentru a produce electricitate. dacă este transformat în energie. ceea ce va conduce la reducerea semnificativă a emisiilor de metan. Conştientizarea acestor riscuri a generat necesitatea creării unei legislaţii la nivel european. Metanul produs de un sit de deşeuri municipale de dimensiuni medii. statele membre şi cetăţeni pentru a stabili şi menţine standarde minime la fiecare nivel al ierarhiei. În plus. de asemenea. să nu se poată descompune în totalitate şi. utilizate drept combustibil în anumite procese industriale. efectuarea de inspecţii şi asigurarea respectării standardelor. ar putea furniza electricitate pentru aproximativ 20. Din aceste motive. un gaz cu efect de seră periculos. dacă este posibil. Incinerarea realizată incomplet sau la temperaturi scăzute a deşeurilor poate cauza daune mediului şi sănătăţii. Uniunea Europeană a stabilit standarde de mediu pentru instalaţiile de incinerare şi co-incinerare. ceea ce echivalează cu cantitatea medie de apă potabilă consumată de o gospodărie într-un an.000 de gospodării timp de un an. să emane metan. prin eliberarea de substanţe chimice periculoase. Deşeurile pot fi. metanul trebuie colectat în rampele de gunoi şi. precum şi maximizarea beneficiilor. Legislaţia stabileşte valori limită pentru emisiile provenite de la unităţile de prelucrare şi impune monitorizarea acestora. .Ierarhia deşeurilor Următoarele secţiuni evidenţiază activitatea desfăşurată de către Uniunea Europeană. In momentul actual. Această legislaţie asigură minimizarea efectelor incinerării deşeurilor asupra mediului. apă caldă şi încălzire pentru clădiri. recuperarea pe cât posibil a căldurii generate şi stabileşte praguri pentru eficienţa energetică a incineratoarelor de deşeuri municipale. în absenţa oxigenului. Un depozit de deşeuri de dimensiuni medii poate produce până la 150 m³ de substanţe toxice pe zi. Conform legislaţiei actuale. în special cele biodegradabile. utilizat pentru producerea de energie. se estimează că materialele care ajung la depozitele de deşeuri ar putea avea o valoare comercială anuală de aproximativ 525 miliarde de euro. Pentru a asigura eliminarea completă a substanţelor periculoase. Directiva privind depozitele de deşeuri obligă statele membre să reducă până în 2016 volumul de deşeuri biodegradabile pe care le depozitează cu 35% faţă de nivelul din 1995. inclusiv a dioxinei şi a gazelor acide. Depozitele de deşeuri Structura etanşă a depozitelor de deşeuri face ca materialele. În cazul în care emisiile de substanţe periculoase nu pot fi prevenite.

Reciclarea reduce cantitatea de deşeuri care ajunge la depozitele de deşeuri. De asemenea. plastic şi metale. Politica UE referitoare la deşeuri urmăreşte ca acestea să fie utilizate pe cât posibil ca materii prime pentru producerea de noi produse. Statele membre se străduiesc să pună în aplicare sisteme pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective. plastic. baterii şi ambalaje. Reutilizarea produselor sau materialelor cum ar fi hainele şi mobila. atunci când acestea devin deşeuri. cartuşele de cerneală sau imprimantele de computer pot fi recondiţionate pentru reutilizare. prin reciclare se realizează şi o economie de energie: de exemplu. Reutilizarea Reutilizarea implică folosirea repetată a produselor şi a componentelor cu acelaşi scop pentru care au fost concepute. care în sens contrar ar deveni deşeuri.Recuperarea energiei prin incinerare nu este adesea cel mai eficient mod de gestionare a materialelor uzate. Acest lucru este important deoarece Europa este dependentă de importurile de materii prime rare. producţia primară de energie realizată din incinerarea deşeurilor municipale s-a dublat. localnicii sunt îndemnaţi să separe deşeurile pe diferite tipuri de materiale (sticlă. sticlă. echipamente electronice. care probabil nu îşi pot permite să cumpere unele . De exemplu frigiderele. Reciclare O mare parte din deşeurile pe care le aruncăm pot fi reciclate. maximizând valoarea materialelor şi crescând numărul de produse care pot fi realizate din ele. De asemenea. persoanele fizice joacă un rol foarte important. hârtie. prin reciclarea unei cutii de aluminiu se economiseşte aproximativ 95% din energia necesară pentru producerea aceleiaşi cutii din materii prime. Din 1995 şi până în prezent. Statele Membre sunt încurajate să analizeze ciclul de viaţă al produselor pentru a evalua posibilele beneficii şi dezavantaje pentru mediu atunci când decid incinerarea deşeurilor. UE a stabilit ţinte de reciclare pentru multe tipuri de deşeuri. reducând în acelaşi timp volumul de materiale obţinut din mediul natural. precum şi metale preţioase extrase din aparatele electronice utilizate. metal. inclusiv vehicule vechi. În multe state membre. atribuind producătorilor responsabilitatea pentru întregul ciclu de viaţă al produselor şi pentru ambalajele pe care le produc. Această abordare ajută la obţinerea celei mai înalte calităţi posibile a materialelor la finalul procesului de reciclare. produce beneficii sociale. economice şi de mediu prin crearea de locuri de muncă şi realizarea de noi produse pentru consumatori. cum ar fi hârtie. iar reciclarea furnizează industriilor UE resurse esenţiale provenite din deşeuri. Aceste sisteme includ Responsabilitatea Extinsă a Producătorului. deşeuri de grădină şi altele). deşeuri municipale şi deşeuri provenite din construcţii şi demolări. inclusiv ultima etapă a ciclului de viaţă. mai ales a acelora a căror ardere este este dificilă sau a produselor care emană substanţe chimice la temperaturi ridicate.

Industrii solide de gestionare şi reciclare a deşeurilor au în prezent o cifră de afaceri de aproximativ 137 miliarde euro. Multe state membre derulează campanii de sensibilizare pentru a educa publicul şi a încuraja consumatorii să solicite produse care produc mai puţine deşeuri şi conduc la crearea unei pieţe mai eficiente a resurselor. Produsele ecologice ar trebui să fie create folosind materii prime secundare reciclate şi ar trebui să evite utilizarea de substanţe periculoase. fără a compromite standardele de calitate. Înainte de începerea proiectului RESPECT (Re-utilizarea de Componente auto Second-hand în Flote Auto deţinute de companii). materiale plastice. Cu toate acestea. Maşinile avariate sau scoase din uz conţin o cantitate enormă de piese uzate şi materiale cum ar fi metalul. de asemenea. multe state membre introduc politici care încurajează reutilizarea şi pieţele de bunuri reutilizate.1% din produsul intern brut al UE. Trecerea la o societate a reciclării În unele state membre. Aceasta va fi o sarcină esenţială în viitor pentru a stabili ierarhia deşeurilor şi în aceste state membre. în timp ce alte state membre încă mai folosesc depozitele de deşeuri pentru majoritatea deşeurilor lor. Prevenirea producerii de deşeuri este strâns legată de îmbunătăţirea metodelor de fabricaţie şi influenţarea consumatorilor. utilizarea depozitelor de deşeuri fiind redusă la cantităţi neglijabile. reciclarea şi recuperarea sunt opţiunile principale de gestionare a deşeurilor. Aceste produse ar trebui să consume mai puţină energie în timpul fazei de utilizare şi ar trebui să poată fi reciclate după ce au fost aruncate. pentru a atinge obiectivul UE de a deveni o societate a reciclării. acesta este un concept foarte provocator. care se concentrează pe aspectele de mediu în faza de concepţie şi proiectare a unui produs. ceea ce nu este produs nu trebuie să fie eliminat. Prevenirea O bună gestionare a deşeurilor începe în primul rând cu prevenirea producerii deşeurilor – pentru că.noi. Prevenirea producerii deşeurilor devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce populaţia globală se află în creştere şi consumăm mai mult decât ne permit resursele naturale limitate. Unul dintre instrumentele cheie folosite pentru a încuraja prevenirea producerii de deşeuri este eco-designul. Toate autovehiculele companiilor de asigurare şi leasing au fost reparate cu piese refolosite. Programul LIFE al UE sprijină un proiect în Ţările de Jos de care urmăreşte reutilizarea componentelor auto second-hand la scară largă. cauciuc şi sticlă. până la urmă. aceste zone crează peste 2 milioane de locuri de muncă. Dacă statele membre ar recicla 70% din . în Ţările de Jos nu exista nicio organizaţie specializată care să repare maşinile avariate folosind piese uzate. Împreună. De aceea. fără să existe nicio structură sau sistem disponibil pentru gestionarea fluxului de piese folosite. Proiectul a vrut să demonstreze că 80% din totalul daunelor auto (pentru autoturismele mai vechi de doi ani) pot fi reparate cu piese second-hand. în general reciclarea deşeurilor municipale crescând de la 19% la 38% între 1998 şi 2007. în condiţiile în care este dificil de măsurat ceva care. o oportunitate economică. care înseamnă puţin peste 1. prin definiţie. nu a existat niciodată. Aceasta este. astfel încât aceştia să solicite produse mai ecologice şi să folosească mai puţine ambalaje.

.deşeurile lor. ar putea crea cel puţin o jumătate de milion de noi locuri de muncă în întreaga Europă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful