ACADEMIA DE STUDII ECOMOMICE FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENTUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

IORDACHE ANA-MARIA Anul 3, Seria C , grupa 145

BUCURESTI – MAI 2011

1

....................................1......pag 9 Studiu de caz Varianta individuala...............................................................pag 10 2 .....................................................................................CUPRINS: Conceptul de management operaţional al producţiei ...............................................pag 3 Studiu de caz 4......................................pag 7 Studiu de caz 5..2..............................23..

depozitare. a perturbaţiilor de mediu. utilizarea maxima a bazei de materii prime şi folosirea superioara a forţei de munca. planificare. aprovizionare. capabil sa asigure folosirea eficienta a capacitaţilor de producţie. cantitate şi timp impuse de obiectivele fundamentale ale producţiei. abateri de calitate). funcţiilor sistemului de producţie – aprovizionare. 3 . caracterul informaţional – decizional. astfel încât atingerea obiectivelor sa se faca în condiţii optimale de eficienţa economica. de ieşire (calitaţi de produse. variantelor de sistem de producţie – în funcţie de marimea şi periodicitatea obiectivelor. O alta funcţie fundamentala a acestuia o reprezinta controlul. Pentru menţinerea operaţionalitaţilor sistemului de producţie. livrare etc. lansarea în fabricaţie şi controlul îndeplinirii programelor de producţie. variabilelor sistemului – de intrare (activitaţile de desfacere. cantitate. şi menţinând siguranţa şi stabilitatea funcţionala a procesului de producţie. autoreglarea. persistenţi sau de scurta durata. managementul operaţional al acestuia acţioneaza asupra : componentelor structurale – elaborarea programelor de producţie. rezulta ca principalele concepţii ale managementului operaţional al producţiei trebuie sa fie dinamicitatea. control tehnic de calitate). personal-retribuire. variabilitatea produselor şi tehnologiilor. precum şi a dinamicii cerinţelor de piaţa. cât şi constatativ. precum şi de a o putea corecta în caz de degradare. lipsa de personal) şi de comanda (decizii operative). fabricaţie. termene de livrare. calitatea şi adaptabilitatea. prestatoare (modificarea termenelor. Managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure calitatea de stabilitate funcţionala a producţiei în condiţiile variabilitaţilor de intrare. caderi. obiectivelor sistemului de producţie – calitate. De asemenea. sensibilitatea. Acesta constituie o componenta principala a managementului producţiei (întreprinderii) şi se realizeaza prin elemente de tactica şi strategie. reparare utilaje şi gospodarire a energiei. pregatire tehnica a fabricaţiei. managementul operaţional al producţiei trebuie sa permita adaptari oportune şi condiţii de perfecţionare a producţiei din punct de vedere tehnologic şi operaţional. realizând raspunsuri calificate la stimuli complecşi. renunţari. pentru a da posibilitatea intervenţiei de ameliorare a calitaţii producţiei înainte de degradare. Din aceasta analiza. cereri suplimentare. termene şi costuri. Principalul obiectiv al managementului operaţional al producţiei îl constituie agregarea elementelor discontinue şi directe într-un proces de producţie continuu. întreţinere. care trebuie sa fie atât preventiv.Conceptul de management operaţional al producţiei Managementul operaţional al producţiei are drept scop mentinerea operaționalitații producţiei în limitele parametrilor de calitate.

potrivit programelor de producţie şi cuprinde: concentrarea informaţiilor. în raportul prezentat în figura 3. organizare. pe trei etape: programarea calendaristica – centralizatoare.Pentru urmarirea îndeplinirii funcţiilor sistemului de producţie de programare. managementul operaţional al producţiei îţi exercita funcţiile de prevenire. 4 . direcţionare. programarea producţiei la nivelul entitaţilor de producţie. bonurile. fişele. Conceperea şi funcţionarea eficienta a managementului operativ al producţiei presupun respectarea urmatoarelor principii : al transparenţei – faţa de cerinţele pieţii şi ale consumatorilor. programarea operativa în cadrul entitaţilor de producţie. multiplicarii şi difuzarii documentelor economice. Lansarea în fabricaţie cuprinde ansamblul de activitaţi necesare elaborarii. lansare şi urmare a producţiei. Figura 3 Raportul dintre funcţiile managementului operaţional al producţiei şi cele ale sistemului de producţie Elaborarea programelor de producţie constituie ansamblul de activitaţi desfaşurate în scopul atingerii obiectivelor de producţie. coordonare şi control. dispoziţiile şi desenele de execuţie. Metodele şi tehnicile de elaborare a programelor de producţie se structureaza în funcţie de sarcinile de producţie şi de condiţiile de fabricaţie.

managementul general este completat în mod fericit cu unul operaţional de care depinde în mare parte performanţa. al variantelor – în funcţie de ierarhizarea obiectivelor. 5 .T. adaugă valoare produselor. procesualitatea informaţionala. al eficienţei – impune alegerea variantei optime. varietatea parametrilor reglabili. structuralitatea şi densitatea funcţionala. capacitatea de integrare în mediu şi de adoptare la schimbarile acestuia. În acest scop să revedem metode precum J. dar în funcţie de nevoile reale ale acestora (ce. termenele de livrare şi continuitatea asigurarii resurselor. aşteptările acţionarilor. precum şi siguranţa în funcţionare şi mentenabilitatea suportului tehnic al acestuia. caracteristicile de organizare. Teoria şi practica sunt invadate de metode mai vechi sau recente. şi nu în raport de „goana necontrolată” după profit. al perspectivei – în vederea adaptarii la varietatea pieţei. teoria constrângerilor. reducerea timpilor schimbarilor productive. nivelurile calificarii raspunsurilor (oportunitate. sensibilitatea şi stabilitatea acestora etc. a materiilor prime. În funcţie de analiza operaţionala. când şi cum procesăm). iar pierderile de resurse se reduc. intensificarea ciclurilor de producţie. folosind paradigma atragerii componentelor procesate. ceea ce presupune flexibilitate şi proactivitate la fluxurile cererii. eficienţa. detectabilitate. serviciuilor. în acest context. deşi cele două demersuri sunt de multe ori convergente. observabilitate. atât în exteriorul organizaţiei. Managementul.I. cât şi în interiorul acesteia. tehnologiilor şi cerinţelor.). susţine performanţa liniară pas cu pas.Toate au elemente comune precum poziţia centrală a clientului. accesibilitate. lean manufacturing/lean thinking/kaizen. serviciilor. caracteristicile mecanismului de reglaj (timpii de regie. Dulitatea JIT – lean thinking. bonusuri etc. al balanţelor – presupune corelarea obiectivelor cu posibilitaţile de realizare şi cu resursele la dispoziţie. Pentru încadrarea în aceste principii fundamentale. capacitatea de decizie. controlabilitate). optimizarea calitaţii şi perfecţionarea continua a factorilor de producţie. timpii de reglare. minimizarea muncii. Această concepţie asigură „sănătate” în cadrul companiilor. parametrii fundamentali ai managementului operaţional sunt: timpul operaţional (durata dintre timpul maxim al ciclului de producţie impus de timpul de livrare şi timpul minim tehnologic). managerilor fiind „temperate” de clienţi. al determinarii incomplete – factorii de producţie şi de piaţa au caracter de incertitudine. TQM. focalizarea procesului etc. reengineering. pentru clienţi. managementul operaţional al producţiei trebuie sa asigure: cunoaşterea clienţilor.. în funcţie de cerinţele clienţilor. TCR etc. În prezent. În acest fel sistemul de business asigură dezvoltarea produselor. dar şi trăsături specifice. Six Sigma.

Roxana Ștefănescu Managementul operaţional al producţiei. Editura Economică. 1999 “Conceptul de management operațional al producției” . Seria Management. 2005 .Revista Economia. .http://store.Bibiliografie: . nr.ectap. Bucureşti.G.1 .ro/articole/577_ro.pdf 6 .Moldoveanu.

ansamblu picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 50 2 3 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 100 150 1 0 2 3 4 200 200 5 150 150 100 6 100 100 200 150 7 . componenta masa standard platforma traverse scurte traverselungi picioare stoc 50 50 150 0 100 durata de executie 1 1 2 2 4 masa cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. cu inventar initial. dezvoltati un program MRP. 1 50 2 3 4 200 150 5 150 150 100 6 100 100 150 150 platforma cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 150. rezulta urmatorul inventor de produse finite sau componente: Mese standard: Platforma: Picioare: Traverse scurte Traverse lungi 50 buc 50 buc 100 buc 150 buc 0 buc Pe baza informatiilor prezentate.Studiu de caz 4.23 Se ia in considerare produsul “masa standard” din ofertoteca unei unitati. in saptamana a 5-a si 100 in cea de-a sasea saptamana. Din evidenta operativa a unitatii. se cunoaste ca 200 de mese standard se vor livra in saptamana a 4-a. Pe baza programului calendaristic centralizator.

traverse scurte cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. 1 0 2 3 200 200 4 150 150 100 4 150 150 100 5 100 100 6 200 1 100 2 150 3 200 100 5 100 100 6 100 150 8 . 1 150 2 3 200 50 4 150 150 100 5 100 100 6 50 150 traverse lungi cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr. picioare cerere bruta stoc existent cerere neta lansare in fabr.

2. Rezolvare: Se alege valoarea cea mai mica din tabelul de valori Solutia optima se determina astfel: min (m3) >= max (m2) Min (m3)=5 = Max(m2)=5 activitati 1 2 a1 11 10 a2 11 10 a3 6 10 a4 5 13 a5 10 14 In urma tabelului succesiunea optima este a4.Studiu de caz 5. astfel ca timpul total sa fie minim.a2.a1. 9 . a5.1 Executia a 5 activitati. pe 3 masini necesita timpii prezentati in tabelul urmator: activitati m1 m2 m3 a1 6 5 5 a2 8 3 7 a3 4 2 8 a4 3 2 11 a5 5 5 9 Determinati succesiunea de executie a celor 5 activitati. a3.

” In acest moment. asculta si nu intervine. ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema managementului operational al productiei.11 S-95 METAL SRL Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30. am fost informat telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de organizare a productiei pe criteriile metodei ”just in time” (JIT). -utilaje de tip 2 (U2) = trei buc.1 Studiu de caz 7. In acest moment al discutiei apare Dobre I.1 Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat. domnul manager general. de comun acord cu clientul. se afla si contabilul-sef al unitatii. termenele finale de executie si apoi cele de livrare sunt systematic inculcate. Figura 7. dispecerul coordinator. iar arborescenta constructiva este simpla. totusi. Este ora 9. de care se leaga imbunatatirea situatiei noastre financiare.. Teodorescu V.. La prima intalnire a Comitetului directorial de saptamana viitoare. fara calculi detaliate... dar hotarat. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri. care este invitate printru-un gest neprotocolar la masa discutiilor. prezentati un proiect de reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de fabricatie. Analiza tocmai declansata de Dobre I. a bazei de materii prime. Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita. care il convoaca in biroul acestuia.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. cu singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual.. 50% din productia unitatii. spune Teodorescu V. -utilaje de tip 3 (U3) = patru buc. Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au prezentat astfel: 10 . stiind ca ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca. sunt formate din cinci produse A si trei produse B. Vasilescu T. este intrerupta de telefonul managerului general. “In plus. Politicos. Dobre I. -locuri de montaj = 12 locuri individuale Toate utilajele sunt relative noi si performante. 3B. Dobre I. spune: “Domnule Dobre.7. Nu mai putem tolera aceste pierderi! Abatut. Se lucreaza in regim de doua schimburi. S-a propus si s-a acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A. Cunosti starea nefavorabila in care se afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. nu de mult. Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale: -utilaje de tip 1 (U1) = doua buc. care stabilesc termene de executie in mod global. 5A si asa mai departe. un om calm. precum si a experientei lucratorilor sunt bune. care prezinta o informare despre penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a contractat. Situatia capacitatilor de productie. este nemultumit de activitatea programatorilor sai. Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie pentru repere procesate in uzinaj. numai in zilele lucratoare. ceea ce inseamna ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la ruperea relatiilor cu noul nostrum partener.

25 A 12 12 0.31 Durata devansarii Ore 65 40 45 30 32 17 zile 4. gama de operatii.75 12 0.81 1.25 0.63 0. in vederea stabilirii ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie. graficul de analiza generala a procesului. iar in cel de asamblare.56 1. Subactivitatea de programare a productiei Din documentatia de fabricatie. etc. programatorul foloseste nomenclatorul de repere si consumul de materii prime si material pe produs.2 Tabelul 7.75 .Tabelul 7. Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe perioada programata.00 1. fisa de operatii.50 2. Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in tabelul 7.2.. pentru un lot de cinci produse A s-au stabilit urmatoarele devansari. Astfel.1 reper r2 r3 r1 a A operatia U2 U3 U1 U3 U1 U2 LOC DE MUNCA MANUAL LOC DE MUNCA MANUAL timpul de procesare 5 4 3 2 3 1 8 12 reper operatia r1 r2 r3 b B u1 u2 u2 u3 u1 u3 loc de munca loc de munca timpul de procesare 3 1 5 4 3 2 10 30 La nivelul sectorului mecanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor tehnologice.93 0.93 2.a Reperul r2 r3 Operatia U2 U3 U1 U3 U1 Timpul de prelucrare (ore) 5 4 3 2 3 1 Numarul de bucati pe lot 5 5 5 5 5 5 Montaj individual Montaj individual 11 Total timp pe lot In In ore zile 25 20 15 10 15 5 1.06 r1 U2 a 8 8 0.50 20 1. montajele s-au facut in paralel la toate produsele dintr-un lot ciclic.06 2.93 0.

18 3.56 0. Cumularea se va face in sistemul numaratorii inverse.b r1u1= 18+6+10+30 = 64 ore r1u2= 6+10+30 =46 ore r2u2= 15+12+10+30=67 ore r2u3= 12+10+30 =52 ore r3u1= 9+6+10+30 =45 ore r3u3= 6+30 =36 ore b= 10+30= 40 ore 12 . adica la timpul de reglaj general se adauga timpii de montaje partiale ale subansamblului.2.2.93 0.25 r3 u3 loc de munca loc de munca b 10 10 0. timpul zero fiind momentul predarii produselor finite.87 30 1.82 4.38 0.50 B 30 30 1.a r2u2= 20+8+12+25=65 ore r2u3= 20+8+12 =40 ore r3u1= 15+10+8+12=45 ore r3u3= 10+8+12 =30 ore r1u1= 15+5+12 =32 ore r1u2= 5+12 =17 ore a= 8+12= 20 ore A= 12 ore Durata devansarii Tabelul 7. Reperul r1 r2 Operatia u1 u2 u2 u3 u1 Timpul de prelucrare (ore) 3 1 5 4 3 2 Numarul de bucati pe lot 6 6 3 3 3 3 Montaj individual Montaj individual Total timp pe lot In ore 18 6 15 12 9 6 In zile 1.Tabelul 7. marimea loturilor se stabileste conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.63 40 2.75 0. Cumularea se face pe ansamblul lotului.b.13 0.87 Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat arbitrar loturi standard.81 2.25 2.37 Durata devansarii Ore 64 46 67 52 45 36 zile 4.2. In cazul programarii reale.00 2. Durata devansarii Tabelul 7. Ciclul de fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica. iar la suma aceasta se adauga timpul de prelucrare a reperului component.

se determina mai intai fondul de timp disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile: u1= 2 buc. * 16 ore/zi=32 ore/zi u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi u3= 4 buc. dupa cum urmeaza u1: 3*5=15 ore r1 u2: 1*5= 5 ore u3 = 0 ore Total: 20 ore r2 u1= 0 ore u2: 5*5= 25 ore u3: 4*5= 20 ore Total 45 ore u1: 3*5= 15 ore u2=0 u3: 2*5=10 ore Total: 25 ore r3 Iar subansamblul a si ansamblul A: a: 8*5= 40 ore A: 12*5= 60 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci: 20+45+25+40+60=190 ore Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A. Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul: -timpul necesar pentru executarea reperelor este u1: 3*6=18 ore r1 u2: 1*6= 6 ore u3 = 0 ore Total: 24 ore 13 .volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A.B= 30 ore Pentru stabilirea tactului de livrare. in care: TnL. Tdzi.timp disponibil pe o zi de munca. la fondul de timp disponibil pe o zi de munca: TL=TnL/Tdzi=190/336 = 0.56 zile.*16 ore/zi=64 ore/zi Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi Total ore disponibile/zi =336 ore Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de produse “A”.

termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1.55 326. respective de 0.55 zile Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se determina prin cumularea ritmica. in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente. Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau itinerarii. Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei. la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de produse astfel: Tabelul 7. DLh-1.22 327. Acestea sunt redate in tabelele 7.termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n.00 325.33 328.66 Lotul A3 B3 A4 B4 Termenul de livrare 327.n-1 + TLh Unde: Tlhn.9) 14 .77 328.4-7.5.r2 u1= 0 ore u2: 3*5= 15 ore u3: 4*3= 12 ore Total: 27 ore r3 u1: 3*3= 9 ore u2=0 u3: 2*3=6 ore Total: 15 ore Iar subansamblul b si ansamblul B: b: 10*3= 30 ore B: 30*3= 90 ore Timpul necesar executarii unui lot de produse B este deci: 24+27+15+30+90= 186 ore Tactul de livrare pentru un lot de produse B este: 186/336= 0. alternative la loturile A si B a tactului de 0. TLh. Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe “itinerarii”(fise de insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot de obiecte aflat in fabricatie.56 zile.88 TLhn=DLh-1.1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.3.3 Lotul A1 B1 A2 B2 Termenul de livrare 325. Pentru ilustrare. Subactivitatea de lansare in fabricatie Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul subactivitatii de programare.tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.11 326.55 zile. se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele 2.6-7.n-1. in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe loturi.

59 324.07 326.88 326.55 321.77 324.05 324.74 323.00 2.25 B1 325.90 327.07 323.19 323.05 A3 327.95 323.38 B - 1.00 323.81 1.72 324.93 2.82 4.30 324.58 Tabelul 7.16 324.94 322.27 326.08 A 0.11 322. Tabelul 7.22 323.33 324.33 327.06 2.30 322.25 325.18 3.25 2.4 Reper r2 r3 r1 Operatie u2 u3 u1 u3 u1 u2 Montaj subansamblu Montaj subansamblu Durata de devansare (zile) 4.22 326.75 324.50 2.5 Reper r1 r2 r3 Loturi si termene Durata de de devansare livrare (Operatie (zile) ) u1 u2 u2 u3 u1 u3 4.83 325.00 1.55 322.29 325. u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.37 322.66 322.27 325.27 a 1.01 15 .11 325.18 324.63 b - 2.84 322.16 325.47 327.36 326.97 327.68 324.30 B2 326.50 323.85 324.12.25 323.00 320.81 2.Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje (u1.87 323.70 325.66 323.77 323.52 B4 328.16 A4 328.40 326.05 323.63 326.73 321.75 324.06 324.41 323.86 325.50 322.52 324.96 325.88 324.06 Loturi si termene de livrare (-) A1 325.41 B3 327.79 325.41 325.52 326.48 323.94 A2 326.61 323.10-7.

97 326.9 Lotul A3 Operatia A A Destinatia =Mag. Finite Prioritatea 325.75 Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de prioritate. Prod.8 5r1-pentru lotul A3 Operatia U2 U2 Destinatia =montaj general Tabelul 7.7 5r3-pentru lotul A3 Operatia U1 U3 Prioritatea 324.56 1.16 324.Fise de insotire ale reperelor pe lotul “a3” (itinerarii) Tabelul 7.22 326.16 Durata prelucrarii (zile) 0.72 Durata prelucrarii (zile) 1.93 0.93 0.41 325.25 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.50 0.31 Prioritatea 325.47 Durata prelucrarii (zile) 0.6 5r2-pentru lotul A3 Operatia u2 u3 Prioritatea 323. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1: 16 .29 Durata prelucrarii (zile) 0.63 Destinatia =montaj subansamblu Tabelul 7.

93 0.88 325.56 1.93 0.94 322.38 0.56 0.56 1.31 0.93 1.31 0.00 322.96 326.56 1.55 322.52 Durata prelucrarii (zile) 1.27 326.13 1.93 0. 1 3 5 2 4 7 9 6 8 11 13 10 12 15 16 14 Reperul R1B1 R1B2 R1A1 R3A1 R3B1 R1B3 R1A2 R3A2 R3B2 R1B4 R1A3 R3A3 R3B3 R3B4 R1A4 R3A4 Prioritatea 321.93 0.74 323.38 0. Crt.93 0.66 323.31 17 .59 324. 2 1 5 3 4 7 11 8 6 10 14 13 12 15 16 9 Reperul R2B1 R2A1 R1B1 R2A2 R2B2 R2B3 R2B4 R1B2 R2A3 R2A4 R1B4 R1A2 R1B3 R1A3 R1A4 R1A1 Prioritatea 321.27 Durata prelucrarii (zile) 0.07 326.30 323.10 Nr.16 327.48 323.95 326.33 325.73 322.13 1.93 0.38 1.11 Nr.93 0.56 0.19 322.05 322.84 323.13 0.11 323.93 0. Crt.27 327.70 323.22 324.93 0.38 1.56 0.41 324.56 0.37 320.06 325.85 324.31 0.16 324.13 0.77 324.93 Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2: Tabelul 7.13 0.56 0.05 324.Tabelul 7.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Reperul R2B1 R2A1 R3A1 R3B1 R2B2 R2A2 R3A2 R3B2 R2B3 R2A3 R3A3 R3B3 R2B4 R2A4 R3A4 R3B4 Prioritatea 322.63 0.83 326.25 0.Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3: Tabelul 7.41 324.63 325.37 0.72 325.29 325.30 323.41 323.30 322.07 323.63 0.75 1. Crt.61 324.50 323.12 Nr.52 325.37 0.52 324.40 326.25 0.25 0.37 0.18 324.37 18 .75 1.75 1.63 0.75 1.25 0.63 0.63 Durata prelucrarii (zile) 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful