CADRILA TERUL

1. Despre noua administratie din Cadrilater. pregatita $i organ;zata de guvern Cum a fost

1/1. Co pie de pe raportu I D~Iui Prefect aI j udetu lui Do bric i Catre D~I Ministru de Interne.IFara numsr $; data - n.n.!. 1) Tn urma constatarilor noastre ce am putut face timp de aproape trei saptamanl cat am stat Tnjudelul ce administrez, am onoare a va expune in alaturatul raport intreaga situatiune asa cum se prezinta ea astazl din punct de vedere administrativ, cultural, economic §i politic. Judetul este complect lipsit de adminlstratiuns propriu zis prin faptul ca titularii celor 5 pla§i cari com pun judetul precum §i ajutoarele lor numai ca nu au nici un fel de preqatire pentru asemenea functiune, dar 0 parte din ei sant elemente foarte rele, vilio§i §i cu antecedente foarte putln recomandabile. Comunele au pastrat fiecare consiliile comunale care se gaseau in functiune in momentul ocupatiunel, s'a numit lnsa pe langa fie care consiliu comunal un secretar asa zis delegat al puterei centrale. Functlonarf acestia sant oameni adunati de pretutindeni, fara de nici 0 constiinta in cea ce priveste chestiunile administrative, cea mal mare parte fosti scriitori Imici tunctioneti - n.n.t pe la administratiunlle din Dobrogea, certaf cu Justitia, fiind concamnau pentru fapte infamante. Acesf functionari platiti cu salarii de la 150200 lei lunar sunt pentru moment plaga comunelor §i a intregei populatiuru, ei stlind ca cu greu'§i pot pastra postul cauta sa adune ce pot frustrand averea comunei §i jefuind lumea. De la ocupatiune §i pana azi singurul serviciu care este mai rau organizat, sau mai bine zis nu este organizat de loc este serviciul administrativ propriu zis. Dupa informanunlle ce am capatat, armata rornana ocupand teritoriul acesta §i punand mana pe localurile comunelor au risipit §i distrus archivele prirnarlllor cari s'au mai gasit cacl 0 parte din aceste archive fusese deja ridicate de secretarii-bunicl bulgari cari s'au retras in Bulgaria. In aceste archive se gaseau lucrari foarte imporiante relative la statistica populafiunei, a vitelor, situatlunsa proprletatei, lucrari relative la averea comunelor §i a scoaielor, creantele si datoriile lor la Banciie Agricole etc. S'au luat mas uri ca aceste archive sa se stranga din toate pa'1ile §i sa se puna in

1) F.D.P.S.G.

- DOSAR 235/1913

ordine. Am disposat ca pana la legea de organizare pentru ca servicii.le comunale sa nu sufere, fie care comuna sa lnchida anul finaneiar la 31 Decembrie 1913 si sa tntocrneasca budgete provizorii pe lunile lanuarie, Februarie §i Martie. ln aceste budgete sa se treaca ca resursa principal a §i venituri zecimile comunale asa cum rezulta din recensamantul intocmit de adrnlnistratlunea flnanciara, celelalte venlturi dupa legile bulgare asa cum s'au lncasat pana azi. La cheltueli sa se faca toate economiile posibile astfel ca budgetele ce vom intocmi la Aprille sa nu alba sa acopere deficite. Toate zecimile comunale incasate pana la 25 lanuarie §i carl sant foarte importante cad impozitul funciar bulgar era foarte ridicat, am dispozat sa se consemneze iar recipisele sa se inainteze Prefecturei. ln rezurnat, Domnule Ministru, pana in prezent nu exista nici 0 organizare cornunala ~i totul urrneaza sa se faca de la inceput. Pentru aceasta insa cu personalul ce avem este absolut imposibil ~i ori cata silinla ~i orl cata buna vointa am pune, nu ajungem la nici un rezultat. Subprefectilor Ie lipseste cele mal elementare cunostinte administrative §i nu au nici bunavolnta de a Ie dobandi. Pentru a'mi forma personalul m'am adresat la cativa administratori de piasa din lara ruqandu-i sa accepte posturi de subprefecti dar nu am putut gasi niei unul care sa prirneasca §i motivul este ca nimeni nu voeste sa accepte 0 sltuafiune unde de sigur trebuie sa depuna a rnunca lndoita de cat aceia care 0 au in tara si pentru un salariu aproape egal, la aceste el adaoqa de sigur incovenientul de a se transporta asa departe ei §i familia ~i in plus privatiunile de tot soiul ce pot indura aci. A~a fiind singura solutie ce intrevad este ca Dvs. sa delegati obligatoriu dintre administratorii de cl I-a cu 0 vechime de cel pufin 5 ani, 5 sau 6 persoane dupa nurnarul plasilor ce voiu forma, timp de cel putin 6 lunl, sa gereze afacerile subprefecturilor locale. Acesta este singurul mijloc ca sa putem organiza vlata comunelor din noul teritoriu. Cu persoane cari nu au practica administrativa indelungata nu se poate face absolut nimic, si socotesc ca este imperios ca de la Tnceput sa pornim lucrurile bine, caci numai astfel putem ajunge la un rezultat satisfacator. Obligatoriu delegati tnsa acesti administratori cred ca urmeaza sa Ii se faca 0 situatiune rnateriala ca sa poata face fala necesitatilor, §i In aceasta prlvinta socotesc ca un minimum de tratament ar fi ca sa Ii se plateasca pe langa salariul lor de administratori de cl. I-a 0 diurna lunara de 300

20

21

lei. Aceasta suma n~ este ~i.ci de cum exagerata fata de, lipsa a~.roape complecta de A cal .. de comunlcatiune ~i scumpetea mlJloacelor de transport. In privmta secretarilor comunali, socotesc de ase':lenea ca pana sa ne formam un personal cum trebuie sa delegati de ~~e.m~ne~ not~ri cu experienta din tara dintre aceia cari nu ysu~tfamlll~t' !?IAan n"_lal c user s'ar putea transporta, in locul lor in t~ra s ar putea cu inlesnire alte persoane care provizoriu le-ar putea ~me locul. . JANOARMERIA. Jandarmeria este foarte bine organizata §i elementel: care a c.ompun, s.ant din cele mai bune. Campania comandat~ .d~ un major :are §~~unoa§te ~oarte bine atributiuniJe §i pune multa Inlma pentru ,.ndepllnlrea datonei, are un efectiv dublu §i se compu~e. apr?a~e din 350 oameni. Pentru moment singL.Jrul ?gent .a?mlnlstratlv In comunele rurale este jandarmul; pnnel ne mdepnnirn toate serviciile noastre. Bine lnteles ca chiar printre jandarmi se pot strecura elemente rele, am luat intelegere insa cu 0-1 Comandant C8 la cea dintai a~ater~ de la ~atOyri~,sa se ia masuri riguroase in contra celui C~~utA ~re§ala caor numai ast-fel am putea pastra disciphna ~i In gnJ~. Impllni~ei datoriei, in acest carp, care este cel mai pretios auxlliar admrnistrativ. ' POLl!'A_. Po.'itia atat ce~ din erase cat si aceia de la punctele de la fr~ntle!a, ~I Asep~re ca ~e compune din elemente bune §i este suficienta, atat In cera ce priveste numarul ofiterilor de politie cat ~i a serpentilor de erase. " ~R'~ADA ~E SIGURANTA. Tn afara de politie avem la Dobrici a br!g~da de slgura~ta care'sl face serviciu in con§tiinta, §i dupa cat rm sa parut.este bine condusa ..Aceasta briqada de siguranta ne da foart~. pre.lloase lnformatiunl, atat politice cat ~i de ordin a~mrnlstr~tlv, foarte multe anchete provocate de informatiunile slg~rantel au dat rezultate favorabile. Socotesc ca ar fi bine sa se mal creeze cate a s~bbrigada la Cavarna §i Balcic. C~R~UL pE GRANI~ERI. Judetul Oobrici are doua puncte de frontl~r~ fata .de BUlg~n.a:la Ceatal-Ci§me §.i Kuiungiul, ambele lea~ .vlzl!at §I am gaslt totul in ordine. Socotesc ca nurnarul granlcenl~r este insu~icient §i nurnarul pichetelor ar trebui sa se sporeasca, .age~sta din cauza ca granita este in mod natural cu totul oeschisa ~I trecer.ea clandestina este foarte usoara, Faptul acesta ~e .c~nstata din marele nurnar de persoane care se aresteaza zllnlc pentru trecerea frontierei fara pasaport, tot acelas lucru ne lndritueste sa credem Ga se fac §i multe contrabande. In legatura cu acestea tin sa aduc la cunostinta D-vs. ca prefecture de Dobrici elibereaza zilnic de la 30-51 pasapoarte. Faptul se explica prin acea ca cea mai mare parte din poputatiunea limitrofa §l in special Oobrici, are leqaturi cornerciale §i de familie cu Varna, din cercetarlle lnsa fa cute de noi, rezulta ca foarte mul~i temandu-se ca mai tarziu sa nu fie contestati ca se gaseau aci in momentul ocupatlunei, cauta sa se asigure de pe acum de

supusenla rornana.

.

JUSTITIA. Atat tribunaluldin Dobrici cat §i [udecatoriile de ocoale, functioneaza foarte bine, rnaqistratli sunt dintre cei mai distinsi, §i neavand 0 lege de organizare s'a delegat temporal personal de la tribunalele din tara, acesta ar fi un argument mai mult in sprijinul cere rei mele ca sa se faca §i pentru administratie acelas lucru ca §i pentru justitie. Tribunalul §i judecatorlile sunt pentru un moment acupate mai mutt cu organizarea biurourilor §i punerea In ordine a archivelor bulgare. Procesele civile sunt foarte putine §i cele corectlonale §i mai putine, Tn orasut Dobrici, s'au stabilit aproape 20 avccati roman! Atat tribunalul cat §i judecatoriile sunt pentru un moment cuviincios instalate. FINANTELE. Una din administratlunlle care a pus inca de la Tnceput piciorul pe noul teritoriu este Fiscul: astfel se exotica ca Adrninlstratia Financiara locala este bine organizata cu personalul camplect §i care a lucrat asa de bine ln cat recensamantul este terminat pentru tot judetul !?icea mai mare parte din dari sunt deja Tncasate pana la zi. Comisiunea de apel l§i va incepe In curand lucrarile, astfel ca la finele Februarie se va putea stl precis veniturile impozitelor directe. Impozitul financiar bulgar fiind un imposit pe capital, darile noastre sunt cu mult mal usoare, populafiunea apreciaza in mod sensibil aceasta usurare §i din acest punct de vedere este mul\umita de stapanirea rornana. Trebue sa va aduc la cunostinta Domnule Ministru, ca printre perceptori se gasesc §i elemente rele, care frustreaza pe locuitori lncasand mai mult de cat darile legale, liberand chitantele bine tnteles numai pentru sumele cuvenite. Aceasta am constatat'o prin cercetarile meIe personale, in cele cateva inspectiuni care Ie-am facut prin comune §i din rapoartele ce Ie-am capatat de la Jandarmerie §i Siguranta. Evident ca daca am avea 0 adrninistratiune generala bine orqanizata, asemenea fapte s'ar tntarnpla mai rar. Am adus faptele cunoscute la cunostinta D-Iui Administrator financiar, §i am avut pramisiunea ca se vor iua rnasuri

22

23

riguroase. In legatura cu chestiunea de ordin financiar, va aduc la cunostlnta ca comisiunea pentru slabirea rechizitiilor romans §i-a terminat lucrarile iar la 1 Februarie a inceput sa functioneze comisiunea ce am intocmit pentru rechizitiile bulgare. Moneda bulqara mai circula in mare cantitate la Salcic, cea rornana fiind lnsuflcienta, numai printre negustorii bulgari. Marile institutiuni financiare din tara, Banca Nationala a Romanlel, Banca Romaneasca, Banca Ag'ricola si Banca Marmorosch-Bank. si-au stabilit sucursala la Dobrici ~i si-au inceput operatluntle. 0 nemulturnire mare printre cornercianfii musulmani este ca nu Ii se primesc politele lor in Banca Nationala §i prin faptul ca nici ac~ste Banci rornane nu Ie acorda credit, fiind astfel obliqaf a se imprumuta la carnatarii bulgari cu dobanzl colosale. Cauza este ca regulamentul Bancei se opune sa prirneasca cambii care nu sunt semnate cu litera latina sau slava. Am semnalat acest fapt Directorului Bancei Nationala romans ca sa se gaseasca 0 solutiune. CAlLE DE COMUNICATIUNE. Cestiunea cea mai importanta si care reclarna 0 solutiune imediata este acea a caller de cornunicatiune. Actualmente nu posedam nici un drum care sa ne lege cu Dobrogea veche sau cu Silistra. Din cauza aceasta, mai cu searna acum cane drumurile sunt desfundate, comunicatiunile au devenit aproape cu desavarslre imposibile. La soseaua ConstantaCaraomer-Dobrici lipseste aproape 40 kim. terenul fiind §es !]i piatra in abundenta in apropiere, aceasta portiune s'ar putea foarte bine termina pfma la 1 Septembre, daca Serviciul de Poduri §i 90sele ar pune staruinta antreprenorului carula i s'a incredintat. La soseaua cu Silistra prin Carapelit, lipseste de asemenea 0 portiune cam de acelas lungime §i care s'ar putea da gata mai curand, Terminandu-se aceste sosele am putea avea si corespondents mai regulat care acum se face la 4-5 zile dupa cum se intampla ca vaporul sa poata sau nu acosta la Balcic. Trebue ca sa spun Domnule Ministru ca este putina probabilitate ca vom putea vedea o grabnica indreptare in ceia ce priveste drumurile. Avem un inginer set al serviciului technic care de la 1 Decembrie de cand a fost numit a fost 0 singura data la Dobrici §i acum sta la Bucuresti. Am cautat din primele zHe ale numirei mele ca prefect sa-rni asigur concursul unui inginer capabil §i muncitor §i am indicat D-Iui Ministru de Lucrari Publice, care i-a aratat rnulta buna vointa rna; multe persoane carora Ie putea da aceasta lnsarcinare. [ntrebati de Domnul Ministru daca primesc postul, toti au refuzat pe motiv ca au
J

familie si ca Ie este greu sa se deplaseze. .. . Cu consideratiuni sentimentale nu se mai poate dar face rurmc §I soeotesc ca pentru acest serviciu ea ~i pentru adminlstratie sa s~ delege obligator ingineri de la alte servicli. Am ga¥sitde I~ Bul~an vre-o 170 km. de sosea lin! foarte buna stare daca se va lntretine, Cea mai mare parte din aceste sosele sunt prevszute cu cantoane frumoase, confortabile §i solide, cari lnsa stau goale caci nime.ni nu s'a ingrijit pana acum de numirea cantonierilor. A.m vorort de drumurile mari de eirculatie, in ceia ce priveste drumunle care merg la cornuna nici nu se poate vorbi, noroiul este asa de mare in cat cu patru cai abia se pot face trei km. pe ora. Din aceasta cauza nu numai ca se suspend a ori ce viata cornerciala dar nu se poat~ ~ace nici un fel de administratiune. Este imperios dar Domnule Mlnlstru ca pana la constructiunea drumului de fier sa se ia urgente §i serioase rnasuri pentru constructiunea soselelor. ., POSTA $1 TELEFOANELE. Din cauza lipsei de co~umcatlune, putem spune ca suntem complect i~olati ?e lara, caci n~ pute~ avea corespondenta de cat la 5-6 zile cera ce aduce 0 Intreaga perturbare in vlata admtnlstrativa, cornerciala §i tarrutiala. Daca s',ar termina mai curand soseaua prin Caraomar la Consta~la •. s ~r putea stabili trenuri automobile care sa ne ad~ea zilnic corespondsnta. Teletoane nu exlsta de cat in foarte _p~\ln: centre, lipsa aceasta s'ar fi putut complecta de armata Inc~ de ¥la ocupatiune, dar nu s'a facut. A§a fiind este urgent ca sa legam toate comunele acestea mai cu searna din punctul de vedere al siqurantei, Forrnatitatlle prea multe lancezeste lucrarea, caci .de,§i s'a lnsarcinat oficiul local cu lnstalarea acestor telefoane, nu 1 sa pus la dispozitle de cat 1500 lei §i desi admlnistratia ~?meniilor a oferit gratuit stalpii, ofieiul nu are mlJloac~ cU c¥esa I do.~oare.. Operatiunea aceasta nu se poate face de cat pana la 1 Apnhe, on daca la aceasta data nu avem toti stalpii, care ne trebue, suntem amenintati sa rarnanern Inca muita vreme, fara telefoane, atara daca va aduce lemne din tara. ADMINISTRATIUNEA DOMENIALA. Tn acest serviciu cupa cat sunt informat s'au cheltuit sume Insemnate pana acum cu studiile si cu personalul nu s'a facut inca nimie. Statistic~ p~pulaliunei ¥sau.a vitelor nu s'a facut inca, abia acum vre-o 10 zue 5 au luat masunle preliminare in veder.ea statisticei populatiunei, Pentru c~estiunea proprietatei s'a lnfiintat un intre~ p:rs?na~, cu Inspe.et~r, subinspector, etc., care mai mult stau In tara §I aCI nu se face rurruc. Pe langa bunurile care au apartlnut Statului Bulgar ~i care erau
A

24

25

scoaleior.

foarte ouune si pe langa bunurile gasite fara stapan, s'au luat in stapanire bunurife comunelor ~i in special isfazurile ~i bunurile

Aceste bunuri cu buna dreptate daca se va gasi ca este necesar sa Ie ia Statui, trebuests sa se plateasca valoarea lor comunelor, caci veniturile lor erau mijloacele principale de existenta mai cu seams cand zecimele s'au rnicsorat. Adrninistratia padurilor ~i-a Tnfiintat si ea de asemenea un Tntreg serviciu ~i a luat In stapanire toate padurile care au fast ale Statului, comunelor ~i scoalelor. Personalul inferior adica paduraru, nu este din cel mai bun, si cea mai mare parte fac furtisaquri Tnsemnate. BISERICA. Tn ceia ce priveste chestiunea biserleeasca in conformitate cu disposifnle fostului Guvern ~i ale Sinodului, archereul care este delegat cu episcopatul Tn noul teritoriu, a hotarat ca in fie care biserica sa oficieze un preot roman §i un preot bulgar ~i ambii sa sluieasca deodata toate serviciile, unul in limba romans altul in limba bulqara, de asemenea raspunsurile sa se dea de cantaret in limba rornana §i bulqara. Preotii din Ba/cic §i Cavarna, s'au supus §i actualmente serviciul 56 face astfel precum s'a hotarat de episcop. La Dobrici insa cei patru preoti bulgari, cari se gasesc acolo, refuza sa pnrneasca deciziunea Sfantuiu! Sinod, fapt pentru care a fost dat ludecatei. Ei pretind exclusiv pentru ei una din cele doua biserici care se gasesc in Dobrici, sub cuvant ca aceasta biserica s'a construit cu cheltuial.a credinciosilor bulgari, iar nu de stat sau cornuna. Evident ca lucrul acesta nu s'a putut face, i'am chemat personal la prefectura ~i Ie-am aratat ca din momentul anexiunei noi nu mai putem recunoasts alta bisenca cre~tina ortodoxa in tara noastra, de cat aceia al carui sef este P.S.. . MitropoJitul Primat §i ca nouii S nostri supusi au fost deslegati de schisma astfel ca pot foarte bine primi sohrtiunea Sinodului. Preotii au refuzat sa dea ascultare interventiunel noastre ~i continuand sa intereseze populanunsa orasulul la 0 plangere ce voiau sa adreseze Mitropolitului Primat, leam interzis cu desavarsire sa faca sa circule prin eras planqerea, prin care adunau semnaturile credinciosllor. Unul din acesti preof llie Sapincet, beneficiind de pasaportut ce i s'a eJiberat de unul din predecesorii mei, merge foarte des la Varna, la Mitropolie, de unde capata instructiuni ca sa staruiasca continuu in cererea lor §i sa refuze de a se supune. Tn cele 34 biserici care se gasesc in judet, funcnoneaza preof bulgari care pomenesc inca pe Tarul Bulgariei sau Tarul Rusiei; am dat dispozitiunl

Jandarmeriei ca sa ia parte lin zilele de - n.n.! sarbat?are ~a serviciul religios §i in caz cand preotii. b~lgari ~tarUiesc In procedarea lor, sa ia rnasuri pentru darea lor rn Ju_decata. . Chestiunea aceasta bisericeasca impreuna cu chest~une~ scolara, preocupa pentru un moment o~j~ia. publi~a a popula!lunel: mai cu searna a populatlunel din Dobrici ~I solu1lunea_lor cat mal grabnica ar fi de dorit. ~entru_ bise~ici.': de la ta~a, _soc9t.esc Domnule Ministru, ca ar fi bine sa se trtmita de urgenta calugan .de pe la rnanastirile din tara, ca sa tina de 0 cam. dat~ I~cul preotitor care cu greu se vor deplasa pentru asem~nea ~lt.uatIU~1. _ • Numirea acestor calugari este cu atat mal impenoasa cu ~at populatiunea este la discretlunea preotilor bulqari, ca.r~ pretlnd sume 'exorJjitante pentru savarsirea ceremoniilor reliqioase la botezuri, cununii §i tnmorrnantan, _. §COALA. Chestiunea asupra caruia Guvernul urme~za sa .Ia 0 hotarare irnediata este chestiunea scolara. Aceasta chestiune preccupa pentru moment in mod foarte viu po?ulatiunea_ de la erase §i ea asteapta cu nerabdare ca Guvernul s8.dea un rasp~ns la cererile care s'au facut, ca sa aprobe function area ~cohl.or bulgare intrennute de particulari. Pentru n:oment !a ora§~: localunl: de scoli sunt ocupate de arm~ta, iar ~c_o"'eromane au Inc~put sa functioneze in localurile lnchirlate. Dupa raportul ce ne-a facut ~-I reviior scolar, la sate s'au tnfiintat pana Tn present 20" §c~ale~ ?In care numai 10 functioneaza, din lnformafille noastr~ .lnsa, ruci ? scoala rurala nu functioneaza. ln ~rei, p~tr~ comune VIZlt~t: de nOI, am gasit lnvatator: presenti, dar n am ~~Slt sccala desc~lsa., cauza este ca s'au trimis Tnvat~Uorifara de ruci 0 experienta, tinen de tot, care n'au nici un prestigiu §i nici 0 pricepere. . ., Altfel cu toata lipsa de administratiune care este~ ar fi gaslt mijlocul ca sa oescmda scoala timp de 0 luna. sau ~oua de.c~n_dse gasesc prin comune. So?otesc ca. es~e blne. sa se trirntta ca lnvatatori oameni maturi ~I cu experienta, numat astfel v~m putea ca~ti'ga teren ~i vom Inlatura deschiderea scoalelor p~rtlc~lare la tara. localurile scolare la tara sunt foarte bu_ne, .§I !_!lal.toate ~coalele sunt dotate cu averi fnsem~ate ~e ~a~antun, padun care au fast luate ln stapanirs de Stat. EVident msa ca nu toate ~atel~ au localuri ~i cred ca se impune ca de tndata sa se constr~lasca .de Casa ~coalelor localuri ale carer lucrari sa se acopere din cr~dl!u~ de 50.000.000 deja votate de Parlament. .~st~ urgent iarasr Domnule Ministru, ca sa supuneti Parlamentulu., lnal~teAd~ 1 Aprilie legea de organizare pentru noul teritoriu, on ce lntarziere este

26

27

daunatoars unei bune adrninisfratiuni §i pe de alta parte cea mai mare parte a populatiunei, vazand ca inca nu s'a facut nimic in aceasta privinta, este inca in credinta ca stapanirea noastra este vremelnica §i ca in curand are sa modifice ceia ce s'a facut prin tratatu I de la 8 ucuresti.'. ..I. Prefecul judetulul Dobrici Iss/lndescifrabiL

4. Rege/e se implica in guvernare
nr. 247 din 7 Septembrie 1913. Sinteza: M.S. Regele a cerut guvemului sa i se raporteze, In mod amanuntit, ororile comise de popularia bulgara contra supusilor mahomedani cari emigreaza tn noua noastra provincie anexata §i vor sa se stebileescii, cum §i mesurile ce s'au fuat contra bulgarilor care fac propaganda tn teritoTiul ocupat.
4/1. Ziarul "Epoca"

2. Atitudinea bu/garilor fata de Romania
2/1. Directtunea Polltlei ~i Sigurantei Generale. Brigada 1. Nota din 3 Septembrie 1913. Agent 2 1) Tn tot timpul cat am fast mobilizat §i atasat la Marele Cartier General, am fost in contact direct cu poporul bulgar, precum §i cu rezervisf - soldati bulgari cari s'au predat armatei Rornane. Poporul bulgar, in general, nutreste cea mal mare ura contra Rornanlei sl se exprima pe fala §i tara nici 0 jena ca cel mult peste cinci ani ei 0 sa ne ia inapoi ceia ce am cucerit acum de la ei, precum §i Dobrogea, ca sa ne lnvete minte. Rezervistii bulgari se exprimau tata de rezervistii romani zicand: De ce atl venit voi peste noi, ma, §i ne-af luat parnantul? Ce, voi credeti ca statui vostru 0 sa va dea pamant? Noi daca ne-am batut cu Turcul §i am luat parnant, I-am luat pentru noi §i daca ne batem cu Sarbii, e ca sa luarn parnant pentru noi, dar voi nici nu §titi pentru ce va bateti, ca nu 0 sa avef nici un drept asupra pamantului precum avem noi. Soldatii nostri stau la ganduri cand auzeau astfel de cuvinte din gura unor simpli tarani bulgari. Se introduc traudulos ziare §i brosuri care fac propaganda antlrornaneasca, instiqand la ura prin inventarea sau exagerarea unor asa-zise asupriri.

5. Bu/garii au inceput sa ectionez« in Cadri/ater impotriva autoritafilor prin diverse metode (propaganda antiromaneasca, pregatirea bande/or de comitagii, infi/trarea acestora, spionaj etc.). Carente/e administratiei romane$ti
5/1. Directlunea Polltlei ~i Sigurantei Generale. Nota din 17 Septembrie 1913. 1) Cea mai mare parte a intelectualilor bulgari vor ramane in Dobrogea in scopul de a agita populatia bulgara impotriva dorninatiei romans. in fruntea acestor intelectuali stau fo~tii deputaf bulgari Babageanoff §i Brasovanoff. Acestia propaqa ideea ca toate relele de care sufera Bulgaria se datoresc Romaniei care prin lnterventla sa a zadarnicit planul armatei bulgare de a inconjura pe sarbi, de a-i bate §i apoi de a bate §i pe greci; ca bulgarii nu vor uita niciodata aceasta §i ca prin ocuparea Dobrogei a creat 0 chestie Aisaciana. Din cauza Romaniel, acum toate statele vor saraci, fiindca se vor Tnarma avand fiecare din ele de luat cate 0 revansa. Astfel Bulgaria va profita de primul moment cand Romania va fi ocupata la Nord, pentru a-i da lovitura de gratie §i a-§i retua Dobrogea. 5/2. Ziarul "Viitorul" Nr.2018 din 21 Septembrie 1913. Articolul: "Anarhia din Cadrilater" (G. Diamandy). Era necesar ca pana la votarea prin Parlament a anexarli regiunii Silistra- Turtucala-Dobrlci-Balclc aceasta sa fie ocupata §i administrata de autoritatea mllitara' carela, eventual, i se puteau alipi functionari auxiliari. Sa nu uitarn ca avem de-a face cu 0 populatle 'in efervescenta, agitata din afara §i hranita cu stiri §i sperante cari vor Tngreuia mult rolul adrninistratiel viitoare. A judeca

3. Romanii cer ca s/ujbe/e religioase sa se faca de preoti!

romsni.

3/1. Ziarul "Seara" nr.1309 din 7 septembrie 1913. Sinteza: Romanii din Turtucaia cer ca bisericile ortodoxe sa aibB preoti romet», ecestie fiind goniti In anul 1900, §i ocupate de preofi; bulgari, In bisericile zidite de ramen! tn anul 1863.

1)

F.D.P.S.G. - DOSAR 41/1913

1)

F D.P .S.G .• DOSAR 42/1913

28

29

pe bulgari dupa blandstea 1aranului roman, e 0 gre~eala tot atat de mare ca aceea care am comite-o daca In fiecare bulgar ~i In modul lor primitiv de a se purta am vedea apriori numai dusrnani $i dusrnanie. Ei au fast educati in ura ~i olspretul a tot ce e roman. Upsa oricarui instrument organizator, pe langa alte urrnari va tncredinta §i mai mult pe bulgari ca cele spuse la Sofia sunt adsvarate: 'Romani! vor parasi ln curand Cadrilaterul". Acsasta lozinca, ici soptita, colo strigata, serpuleste din sat in sat, din casa in casa, din ca$la in ca§la, dela om la am, nedesrnintita de nimeni $1 acredltata prin absenta rornanilor. Turcii vor sa emigreze tn Turcia, deoarece bulgarii Ii arneninta 1ngrozindu-i: "Dupa ce vor pleca rornanii, va vom tala", Ei i§i parasesc familiile §i averea §i fug la Stambul. Cu cei sase jandarmi pierduti in comunele bulgare, care nurnara mii de oameni, nu se poate administra 0 populatie. de nu ostila Tn toata masa ei, dar straina de noi ca stare econornica, ca moravuri, ca drept $i forma de proprietate. 513. Dtrecttunea Polltlei ~i Sigurantei Generale. Extras din Raportul cu data de 29 Septembrie a.c. presentat de agentul special de siguran1a No. 73. 1) Teritoriul ocupat: Fiind delegat cu cercetari la granita bulgara din prejurul Turtucaiei, in acest scop am plecat in zlua de 23 curent din Dobrici prin Silistra, la Turtucaia, vizltand satele Turk-Ismiel, CaraMemetler, lanuslar §i Camalar, dupa care m'am intors prin Belita la Turtucaia. Toate aceste sate sunt locuite in mare parte de turci zi$i §i deliormaneni, §i sunt totl multumiii de ocupatiunea noastra, ~i tine rna; mult la M.S.Regele Rornaniei de cat chiar la sultanul lor. Peste tot se aude cuvintele de: (bizin Carol) adica Carol al nostru. Populatiunea musulmana dela granita ar dori sa Ii se dea arrne pentru ca sa se poata apara in cazul unei invaziuni bulgare. Arme nu se gasesc la populatiunea bulgara de pe langa granita rornaneasca ele au fost toate confiscate de armata. Atat bulgarii cat si turci din aceasta regiune se plang ca soldatii dela graniia iau cu forta din fiecare sat cate 10-15 sateni pe care fi lntrebuinteaza tara plata, punandu-i sa care apa, sa taie lemne, sa reguleze drumul frontierei, sau alte lucrari de acest soiu, la care Ii lntrebuinteaza §i cu carele si vitele lor fara a Ie acorda vreo plata. Din aceasta cauza populatiunea nu-si poate vedea de culesul porumbului. De asemenea taranii turci §i bulgari ce vin la Turtucaia

1)

F.D.P.S .. . - DOSAR 235/1913 G

in eras se plang ca sunt tntrebuintati fara plata de regimentul 40 Calugareni, la caratul nisipului din Dunare. Din aceasta ca~za spun ei ca nici nu mai tndrasnssc sa vlna in eras pentru afacerlle ce au. In jandarmeria rurala sunt dati cate 5-6 sold ali deta§~~i de. fiecar~ regiment. Acestia n'au primit leafa dela ~ pana. astazi decat ~ le~. Neavarrd ce rnanca ei se duc prin sate §I cer allmente dela tararu. Din cercetarile facute, am aflat ca la comuna urbana Camalar din Bulgaria, la frontiera dinspre Turtucaia, Mesimler, s'a .format 0 societate Naroden Sniz, care are de scop a apara lnteresele natiunei bulgare Tnteritoriile ocupate. ... Aceasta societate are ca scop stranqerea de arme !?Itrlmiterea de agitatori §i propaqandlsti in teritoriile ocupate. In aceasta .co~u~a se face un t8rg de vite, saptamanal, unde se due lccuitorii din satele dinprejurul Turtucaiei pentru a vinde §i cumpara vi~e. De asemenea sunt informat ca este un loc de propaganda !il satul Balbunar unde 5e afla 0 scoala (pepiniera) unde se duc copii de tarani di~ cadrilater la tnvatatura. Am aflat ca ordinul de mobilizare partiala care se dadese acum cateva zile in Bulgaria, pentru 6 contlnqente era indreptat contra serbilor, dar ca s'a c?ntramandat. in comuna Eminler la grani,a dinspre Rachman Asiclar am .~ost informat ca se ascund arme, tucru ce I'am adus la cuncstiinta comandantului jandarmeriei care a dat ordin in consecinta. Sateanul Ivan Coleff din Comuna Belita mi-a spus ca de ~~tre oflterii regimentului 40 Caluqareni s'a ridica~ care _c~ fan, platind numai 100 lei lar dela alti sateni Ii s'au luat vitele platindu-le cu 2030 lei bucata.'in dreptul postului 9 graniceri vrad-Tepes, santi~elele bulgare obisnuesc a trage focuri de pusca Tnvant~ acum 5-~ ~lle pe zlua de 23 curent, un glonte tras in vant a cazut la plcloarel~ soldatului granicer Petre, !ii numai gralie ~a~tul~!granic~ri~ar nostn, nu s'a produs un incident pe frontiera. Gr~n.lceru bulqari d~n.dreptul posturilor noastre 6 ~i 7 de graniceri, au vlzitat pe al nostri, l?r.un~1 din ei a spus ca armata bulgara va isgoni in curand pe rornaru, din care cauza a fost palrnuit de un qranicer. . Ancheta asupra acestui conflict s'a facut de catre sergentul major dela gran ita bulqareasca care a gasit vinov~t pe soldatul bulgar. In dreptul comunei Calimoc spre Bresrnan, rn drumul ce duce ~a Rusciuc se afla mai rnulte bal1i in legatura cu Dunarea. Drumul pr!n aceste balf nu se poate controla de cat numai cu salupa. Pr~n aceste loc~ri pescarii bulgari din Turtucaia, co~unica cu c~i Bulgaria §i fac contrabanda. Tot prin aceste locun au ~recut.~I s au refugiat eel trei soldaf §i serqentul cari au desertat dln reqirnentul
v
v

?In

30

31

40 Calugareni. Acest punct trebue neaparat cu 0 salupa rnilitara.

sa fie controlat

noaptea

514.Ziarul "Dlmlneata", 2 Oetombrie 1913. Artieolul: "Administratia in Cadrilater".
Mijloacele de existents se procura cu rnulta greutate de funetionarii din Cadrilater, unde viata locuitorilor e traita tntr-o modeste ce Tntrece orice a~teptari.' Milionarii bulgari, "ciorbagii" cum sunt numiti, se hranesc ca ~i taranf eei mai putin avuf ~i pentru ca ei nu cumpara ~i nu produc alimente lntrebuintate de cei veniti din Romania, acestia §i Ie procura cu preturi foarte marl, Populafia musulmana este de 250.000 fata de 70.000 bulgari.

6. Rapoarle $i note privind situeti« loeuitorilor Oespre unii gr{mieer; rom/mi. Comitagii.

turei.

6/1. Dlrectlunea Politlel lji Siguranlei Generale.Copie dupa raportul no. 446 al Muftiatului leapetenie religioasa DEXI aI j udelul ui Constanla, din 2 Oetom brie 1913. 1.1

=

Catre d-l Ministru de Finanle ~i ad-interim, Prim Ministru sl Ministru al Afaeerilor Streine.
Domnule Ministru, Guvernul tarei vrand sa alba date exacte asupra modului de instaJare a refuqiatilor musulmani din Bulgaria, prin diferiteJe sate din cadrilater, cum ~i asupra orqanizatiunei populatiunei musulmane de acolo, in ce priveste cultul religios, a binevoit a ma delega pe mine subsemnatul, spre a vizita localitatile acelui teritoriu, Ordinul Onor. Minister de Razboi poarta no. 627/913., iar acel al Departamentului CulteJor §i lnstructiunei e sub nO.30091 a.c. Mi-a trebuit un interval de timp de aproape 20 de zile, spre a ma transporta tn tot cuprinsul noului teritoriu ali pit tarei, ~i "de vizu" am putut constata cele urrnatoare: 1) Refugiaiii musulmani din Bulgaria, (in nurnar de mai bine de 200 familii) au fast repartizaf prin satele din judetul Silistra, danduli-se de catre locuitori (coreligionari de ai lor) locuinta si primele ajutoare materiale. Refugiatii au lnceput a fi angajati §i la munca carnpuiui In schimbul unei plati in bani. Subsemnatul inca am staruit pe langa musulmani, deterrninandu-i prin sfaturi amicale a fi cat se poate rnai favorabili confratilor refuqiati, ramasi astazl in rnizerie. 1) F.D ..P .S,G ..- DOSAR 40/1913

2) Popuiatiunea musulrnana din intregul cadrilater ~con.~idera ca "0 mare fericire trecerea lor sub stapanirea romaneasca, stiindu-se cat de mult au fast napastuif sub trecutul regim bulqaresc cum §i cat de bine sunt tratati coreligionarii lor din vechea Dobroge rornaneasca. Chiar astazi Bulgarii din Cadrilater nutresc senti mente dusrnanoase conlocuitorilor lor de religie ~usulma.n.a, §i ~ceste senti mente ale lor se releva in intrigile §I clevetirile urzlte pe ascuns, de catre dansil, pe Itmga autoritatile rornanesti, .. 3) Nu odata mi s'a spus de personalitati musulm.ane ma~cante din cadrilater, ca ademenif de bulgari, niste sef de janoarrnt, cu d~l? sine putere citeaza la sediul lor pe un 1.aran mu.sulman §I, ~ sorneaza sa plateasca bulgarului X sau Y din acel~~1 sat a fi.~tlva datorie. Musulmanul citat nestlind rornaneste se sileste pe Ilmb~ turca a convinge pe jandarm ca reclarnatiunea de. bani a bu~garul~1 e nefondata - neputand documenta cererea sa pnntrun act In scns ori rnarturle - insa jandarmul fara a sta mult pe gandu.ri fo,,~aza pe musulman, prin bata; §i maltratari sa se execute la or~lnul sau ... 4) Epidemia de hotera facand victime §i prin c~dfllater, ~ervl.clul sanitar pentru combaterea flagelului se ved~ ne~olt a lu~. m.asurl d~ prevenire, dano ordine Tn consecinta. Ei bine, Ja~dar~1I §I ~soldatl~ afla1i prin sate pentru paza §i men1inere~ bunei crdina, fara~ a" f tnsotit: de imanul Ipreotul - n.n.! satului, sau de vreun batran locuitor. sub pretext ca vor sa faca control sanitar, brusc~ea~a u§~ domiciliului musulman (act ireligios dupa eredlnta ?toman~) §I ~da~a dansli lntrodusi in fa mill e , ocarasc nevestele §.I fete1e ~n v~~s~a, dedandu-se chiar §i la devastari. S'a vazut lucrun de pret In mainile soldatllor, precum ceasornice, _cercei §i a~te sc~le. . .. . .~ 5) Rechizltiile militare au ajuns ade,va_rate InCh,lzltlunl,§1 facut~ fara nici 0 norma. Locuitorii musulrnanl din acelasl sat, sunt SUpU§1 fara ragaz sa faca incontinuu mai multe transporturi cu carutele lor, in diferite directiuni. , 6) Din faptul padurarii sunt bulgari, pe a slrnpla d~clara~une a lor, cum ca au vazut anume locuitori rnusulrnaru devas!and, padure~ din vecinatatea satului, au fast luati in mod brusc de ~atr_eJ?n.da~ml, ea pe niste rau tacatori, §i culmea nedrept~tei oam.enl batram, ~I de buna searna, au fost batuti tara crutare de [andarrnl. . . 7) 0 alta nenorocire psntru musulmanul ~in eadnlat:r! m~1 est~ teroarea la care e supus de catre percepton, pent~u daflle~ fl~c~IUI. Sunt recente toate mizeriile indurate de rnusulmani sub staparnrea bulgareasca, in cursul celor doua razboale din u~ma: Sta~ul_bulqar a cerut musulmanilor sacrificii de sanqe, bani, vite fara mel a

~a

32

33

compatimlre. Atara de aceasta, dela anexare ~i pana in prezent, ei n'au avut posibilitatea de a-!?iduce pe piete productele agricole !?ia Ie desface. Nu Ii se libereaza Inca din partea autoritatitor comunale bilet~ ~entru va~zarea. vitelor. Aceste restrictiuni' i-a adus pe 10c~ltornsat?lor d~ncadnlater la a excepnonala jena de nurnerar, §i desi aceste trnprejurar: sunt de notorietate publica, agentii fiscali nu Ie ing8d~i~sc nici 0 a~mlna.re, sornandu-l cu rigurozitate la plata tutu~or.danlor pe anul fmancl~r 1913. Ar fi un act de umanitarism §i patrlotlc, a seface 0 concesiune locuitorilor de cadrilater la plata contributiunilor. ' 8) Pe timpul celor doua razboaie, guvernul bulgar a strans armele ce Ie avea fiecare familie musulmana. Dupa anexare !?i guvernul roman la randu! sau a confiscat armele gasite la locuitorii din cadrilater. Mi s'a comunicat Insa confidential de catre musulmani ca bulgarii au dat autoritatfor romanesf numal armele ce fusesera I~ate dela t;Jusulm~ni pe tim~ul regimului bulqaresc, iar pustile sistern Manilcher, §I alte se gasesc ascunse in mai toate casele bulqarestl pentru orice eventualitate de aqitatie in contra statului roman. 9)_Fiecare comuns rurala locuita de musulmani, §i-a angajat cu ?Iata cate un tal.~a.ciu prin. int~rmediul caruia locuitorii se pot Intelege cu autoritatile rornanesti. Acest lucru neconvenind nici b,ulga!ilor, nici j~n~armilor, (deveniti niste organe neconstiincioase) sa vazut cazun cand acel talrnaciu a fast lndepartat cu forta din comuns de catre jandarmi, sub diferite pretexte. ' 10) Bulgarul din sate (din cadrilater) secundat fiind !?i de catre speculantul armean, care exerciteaza nesuparat de nimeni meseria de comersant, intre satenl, nu se sfiesc a sopti musulmanului c~e~ul ca .stapanirea romaneasca e provizorie Tnteritoriul anexat, §i ca In curand armata rornana va evacua acel teritoriu. Atunci - zic bulgarii - va fi vai de capul musulmanilor; toti vor fi masacrati pe_nt~u~a. dan§ii .~u lntarnpinat cu mult entuziasrn pe nouii stap~nltorr. Bulgaru prin aceasta rnanopera tind sa intimideze $i sa t~ronzeze pe musulmani, facandu-i sa emigreze din Romania. AJunga~d la 1.inta~orita, fac doua servicii statului bulgar: . 1) Dlsc~edlteaza sta~ul roman, dovedindu-se ca intolerant §i mcorect $1 al 2-lea, pnn plecarea musulmanilor din cadrilater se ridj~a zi~ul de aparare al statului roman, zid format din piepturile otelite $1 clocotinde de 0 legitima ura ale musulmanilor catre stapanirea bulqareasca, $i gata a se jertfi pe altarul noel patrii

Subsemnatul, fiu credincios al patriei, §i devotat slujbas al statului, va rag cu mult respect, Domnule Ministru, sa binevoiti a lua de urgenta dispozitiunile cuvenite, pentru ca locuitorii de'religie rnusulrnana din cadrilater, sa fie pusi la adapost de orice prigoniri, irnpilari, inqerinte si nedreptati, tacano sa Ie fie respectata viata, averea, onoarea §i libertatea individuala. Singurul cusur al acelor musulmani este necunostinta limbei romane, facandu-t neapti intru a-si lua ei Tn§i§i apararea leqitima. Subsemnatul, pretutindeni in cadrilater am staruit pe langa musulmani sa nu emigreze, asiqurandu-l in acelasl timp ca guvernul raman nu va Intarzia a lua masuri largi pentru slquranta, propasirea ~i fericirea tuturor locuitorilor din cadrilater, iar fata de musulmani - cetateni fideli - guvernul tarei hraneste cele mai bune senti mente. 1. ..1. Muftiu Issl Hafiz Rifat, Secretar, Issl Dimitrie Nicolescu Rezolutie: 16 Noembrie 1913. La dosar. Issl Panaitescu. 6/2. Ziarul "Dreptatea" nr. 175 din 5 Octombrie 1913. Articol: "Comitagiii cutreiere Cadrilaterul. Guvernul ia miieur! militare pentru a preintiunpin« eventuate tulbursri". Bandele Ide comitagii - n.n.! organizate cu asentimentul celor de la Sofia $i-au $i facut aparitiunea ~i excita populatla la nesupunere, sub cuvant ca stapanlrea noastra este trecatoare tn Cadrilater. Aceasta producand anarhie $1 pentru a face fata oricarei eventualitati, s-a dispus trimiterea unui regiment de artilerie, a cateva batalioane de infanterie $i un regiment de cavalerie, cel din Tecuci. Pe de alta parte, contingentul din Corpul V de armata care urma sa se libereze pe ziua de 1 Nov., in mod exceptional va f retlnut sub arme, pana la noui dispozitiuni. 6/3. Dlrectiunea Poliliei ~i Siguranlei Generale. Nota. 15octombrie 1913 - n.n.l " in Varna se afla Tn prezent $i de mai mult timp stabilit acolo fostul capitan de armata bulqara anume Mihail Vuceff, care este cunoscut ca revolutionar bulgar ~i fast sef de banda In Macedonia avand titlul de "Voevod". :;ltiind ca se afla in localitate §1 avand in vedere ordinul ce am primit de .a cerceta daca se orqanizeaza Tn adevar bande pe ianga frontiera noastra, pentru a f introduse in quadrilater, mi-am procurat a scrisoare de recornandatie dela

rornane.

1) F.D.P.S.G.· DOSAR 34/1913

34

35

Vuceff dela 0 ruda a mea din Silistra, fost si el comitagiu $i buni prieteni arnandol. Aceasta scrisoare mi-a servit de minune, caci am putut afla dela Vuceff urrnatoarele lucruri: Comitetul central revolutionar macedo-bulgar din Sofia, hotarase ca sa organizeze bande de comitagii pe care sa Ie trlrneata in quadrilater, unde sa procedeze ca in Macedonia pe vremuri. Nu mai departe de cat acum 20 de zile, Vuceff adunase in imprejurimile frontierei noastre aproape 2000 comitagii, pe care Ii tinea ascunsl in cateva sate aproape de com una 8alage dela frontiera noastra $1 anume 500 in apropierea citatei eomune, 500 la Teseol §i Ghebage, cateva sute la Prevadia, iar restulla Varna. Nu stie niei el sau n'a vrut sa-mi spuie pentru ce motive eomitetul central revolufionar donat pornirea lor spre granita sarbeasca, trirnitandu-i pe tof imparliti in grupe, parte la Sofia §i parte la Vratza, de unde au fost trimi§i spre frontiera sarbeasca. Vueeff mi-a mai spus ca a rarnas singur ifi'l Varna fara oameni, dar ca la ideia de a se organiza §i trimite bande in quadrilater, nu s'a renuntat $i s'a arnanat numai pentru mai tarziu, probabil pentru la orirnavara, Un lucru rn'a mirat mult §i anume spusa lui ca multi turci s'au Inserts In bande pentru ca sa rnearqa in contra sarbilor, Rezolutie: 10 Oct.1913. Se va da ordin politiilor din T.Cedat §i jandarmerii rurale sa ia masun pentru a prinde pe Vucef si cand va pune mana pe el sa ne avizeze telegr. Issl Panaitescu. 6/4. Directiunea Polltiel ~i Sigurantei Generale. Brigada 1. Agent 40. Nota din 6 Octombrie 1913.1) A plecat la Livada 0 deleqatie cornpusa din 10 bulgari, care se vor prezenta M.S. Regelui caruia Ii va cere ea tinerii elevi cari au absolvit scolile primare §i gimnaziale sa Ii se rscunoasca acest drept fara examen si sa fie primiti in scolile superioare rornane. De asemenea se va cere ca toti tunctionarii bulgari sa fie reprirniti in slujbele ocupate de mai inaintea ocupatiunei romanesti.

Fiind informat ca un numar de tineri din Cadrilater s'au refugiat la Varna unde fac propaganda tntlnsa contra Rornaniei, Tnacest eras, in populafia bulqara din teritoriul ocupat: a). Cu scop de a preqatl 0 revolutie a acestei popuiatii contra noastra: b). De a arma populatiunea bulgara ca la momentul oportu~ sa~fie gata de ~ ne ataca: c). De a distruge podul dela Cernavoda. Ca aceste cornitete sunt Tn legatura cu comitetul central din Sofia, iar ca mijloaee de actiune se servesc chiar de cafre locuitorii bulgari din vechea Dobroqe, care sunt cetateni Romani ~i ca atare '!la~ p~'in supraveqhiati. Avand acestea in vedere $i pentru ~ premta~?~na orice rebeliune, cu onoare va reg a da ordin autorttautor administrative a supraveghia cu atentiune populatiunea bulgara ca sa se poata lua rnasuri la timp. p.Ministru, General/ss/lndeseifrabil. .. p. ::;;efde Stat Major General, Colonel, /ssz tndesclfrabit, Rezo/utie: 9 Oct.913. Se va comunica §tiintele ce avem pana acum in aceasta privinta. Se va da ordin in cadrilater. Issl Panaitescu

8. Terenurile agrico/e din Cadrilater au inceput constituie 0 importanta sursa de nemultumir!

sa

7. Marele Stat Major coopereaza cu Ministerul de Interne
7/1. Marele Stat Major. Sectia II. Biuroul 5. Confidential. No.414 din 7 Octombrie 1913. Domnului Ministru de Interne.

8/1. Ziarul "Epoca" nr. 278 din 8 Octombrie 1913. Articolul: "Cumpararea pamfmturilor In Cadrilater". _~ Ziarele liberale acuza pe dl ministru C. Arion, ca a lucrat fara pricepere §i cu u§urin~a, dand in vileag lntentiunea statului ~e ~ curnpara parnanturi de cultura in nolle teritorii §i faca~.d pub.ll~atll intense in acest sens. Rezultatul ar fi fost ca bulgaru au ridicat peste masura prejul pamantulul, iar aoest pamant destinat taranil?r rornani va fi platit prea scump. DI Arion a proced~t asa cum tre~ulI~ sa se procedeze 1... /. S'a grabit sa ceara creditut necesar ~I s~ trirnita 0 comisiune, care pe fata, si niei nu se putea altfel, sa cumpere parnanturi, Oferte s'au facut. Preturile ofertate nu tntrec de cat foarte pufin acele cu care terenurile au fost cumparate.

9. Raportul Muftiatului judeluJu; Constanta
2)

1) 2)

FD.P.S.G.

- DOSAR 213/1915

9/1. Directiunea Politlei ~i Sigurantei Generale. Copie dupa raportul no. 468 din 15 Octombrie 1913 al Muftiatului [udetulul Constanta.

F.D.P.S,G. - DOSAR 41/1913

36

37

Catre d-l Ministru al Cultelor si lnstructlunei publice. 1) Dornnule Ministru, Cu ordinul no. 30091 din 6 Septembrie trecut, ati binevoit a rna delega sa rna transport de azi In cadrilater constatand starea populatiunei musulmane, In ce priveste cultul mahomedan. Confcrmandu-ma acestui ordin, subsemnatul am vizitat cu dearnanunt in decurs de 22 zile, tot cadrilaterul, ~i cu onoare va supun in acest memoriu cunostintel d-vs, constatarile facute la fata locului, cum §i rnasurile ce cred de cuvilnta 9- se lua in consecinta. E de remarcat in primul rand ca nu exists nicaeri un tribunal mahomedan propriu zis ..In teritoriul anexat se afla 5 MuftU, cari pe 18mgaatribufiunile muftiatului, au silnsarcinarea de cadii, adica presedinf de tribunale mahomedane. Trebue .relevat de asemenea ca nici seminariu, propriu zis nu exlsta: copii care frequenteaza scotile primate cum !ji cursurile secundare din scolile numite "Rujdie" sau gimnazii, primesc acolo notiuni elementare privitoare la religie. :;lcoalele existente precum §i geamiile sunt intretinute §i administrate de cornunitatlle musulmane din veniturile vacufurilor, E drept lnsa ca dupa rnulte staruinte, primariile, judetele si guvernul central din Sofia, acordau din tirnp in timp unora dintre scof 0 mica subventie anuala. Totusi mijloacele de intretinere fiind lnsuflclente. atat scolile cat §i mai toate geamiile, sunt tntr-o stare deplorabila. Trebue sa adaog ca scolile erau recunoscute de statui bulgar, §i ca Muftiul tn afara de unele venituri, primea sl dela stat 0 retrlbufle, (varilnd Tntre 120 §i 150 lei lunar). Aceste zise, fie-mi permis, Domnule Ministru, sa expun aparte situatia oraselor principale. BALCIC. Acest oras numara aproximativ 4000 locuitori musulmani; 1n jurul orasului sunt 25 sate musulmane. 1n Balcic exists 5 geamii, §i ooua scoli mixte primare. Directorul scoalei este supus otoman, numit §i retribuit de guvernu! otoman, ca §i la alte scof din Bulgaria. Acest sistem datand inca de pe timpul vasalitatei Bulgariei. In Balcic se afla un muftiu girant. CURTPUNAR. Acest eras numara vre-o 600 tocultori musulmani §i e lnconjurat de 74 sate musulmane .. in Curtpunar se afla un muftiu girant. CAVARNA. Orasul are vre-o 600 locuitori rnusulmani, totusi nu exista geamie, de oarece aceia care a existat a fost transformata in biserica de catre bulgari .. Din aceasta cauza creoinciosil musulmani

1) F.O.P.S.G .• DOSAR

40/1913

sunt nevoiti sa se adune in case particulare, spre a face ruqaciunl. DOBRIc'i. Acest oras posed a aproximativ 7000 locuitori musulmani :;;i 52 sate musulmane. Sunt In eras vre-o 12 geamii si mai multe scoli, dintre care una superioara "Rujdie" (gimnaziu). Directorul gimnaziului este supus otoman, nurnit §i retribuit de Ministerullnstruciunei publice din Constantlnopol, SILISTRA. Populatiunea rnusulmana din acest oras nurnara vre-o 6800 suflete; 64 sate musutmane depind de acest eras. Numarul geamiilor este de opt (8) §i scolile trei (.3) dint~e c~re una "Rujdie'~ ln aceasta din urma scoala functioneaza :;;1 a profesoara rnusulrnana, numitasi retribuita, de un timp fndelungat, de catre statui otoman. Exista §i un muftiu. TURTUCAIA. Poputatiunea rnusulmana e de 3000 suflete. Irnprejur sunt 42 sate musulmane, Orasul are 4,;g.eamii §i 2. scoli primare. Exista si acl un muftiu .. In urma canst~tanlor de m~1 sus, lmi permit a formula urrnatoarele propunen .. C.a c~estle" de organizare cu caracter general est~ foa~e ~e _~ont,~m, nmul rand, p ca populatia musulmana din tmuturlle ~Ol, s~ traiasca din punct~1 ~e vedere religios §i cultural, sub un reglm uniform cu "mus~lma~1Idin Dobrogea. Programele scoalelor §t regulamentele sa fie I~entlce cucele din vechea Dobroge. Adrninistratia scoalelor particulate :;;1 ge~miilor cum :;;i tntretinerea lor, sa fie.la.sata p~ mana. obstiilor, reprezentate de catre un comitet. Presedlnfia comitetelor ~~orasele de re§edin~.aale muftiHor, sa fleincredintata de drept rnuftlilor, rar In sate irnarniilor. Comitetele din erase vor fi constituite In baza unor statute, legalizate de catre Onor, Minister al Cultelor, pe cand statu~~le comitetelor din comunel.e rurale vor fj sub aprobarea rnuftiilor respectivi. 9coalele primare particulare ale musulrnanllor din erase, vor fi prevazute cu unul sau doi institutori de limba roma~a, num~\1 §i retribuiti de stat. Pe la scoalele primare ale sta~ulul de pnn comunele rurale se vor infHnta cu timpul, pe langa personalul didactic romanesc, sa figurez~ §i cate un Inva\ator de limba §i religia turca, care tnvaVHor sa fie numit §i retribuit de stat. ~entru reparatiuni de scoll §ii geamii, cum §i pentru tntretmerea personalului lor atat didactic cat §i eclesi.astic, ar fi 0 rnasura de. tnalta prevedere, daca s'ar dota scolile particulate musulmane §I geamiile din sate cu 0 Tntindere de parnant de 10 ha. Avand In vedere trnpartirea teritoriala dupa care se vor forma doua judete, ar urma sa §i In cadrilater 2 muftii §i 2 cadii, avand drept re~edinte capitalele judetelor, Totusi avand in vedere nurnarul

fie

38

39

ri~!cat a! populatiunei musulmane din cuprinsul Turtucaia, precum §I trnprejurarea ca acest eras e situat la a lndepartare prea mare de c:ntrul, (sau ca~itala jude.tulu!) Silistr~, ar fi bine ca §i in acest oras sa se numeasca un rnuftiu §I un cadlu. Este absolut indispensabil ca.pe lan~gafie~are muftiu. §i fiecare cadiu, sa se numeasca si sa se plateasca de catre stat, 91 un secretar interpret, cunoscand I.imbile r~mana §i turca. Asa dar in total vor f trei muftii §i trel cadii (sef de tnbunal~ mahomedane) §i anume in localitatile Dobrici, Silistra §i T.urtu~ala. Pentru recrutarea unui bun personal eclesiastic §i dlda~tlc m~s~lman, va fi de trebulnta sa se mal largeasca rolul ~en:'lnarulul din Medgedie, marindu-se nurnarul bursierilor din acest institut, care chiar in ziua de astazi seriile anuale de absolventi serninaristi sunt foarte restranse. si prin urmare nesatisfacand decat ..in mica parte cerintele de locuri vacante de prin scolile si geamllie din vechea Dobroge. Salariile inca cu. care se deservesc clericii geamiilor de prin co~unele ~rba.n~ §I rurale, clerici retribuitl de stat, cum §i tnvatatorti de hmt:>a reliqia ~usulmana atasati pe langa scolile primare ale !I stat~lu.l,,sa fie egallzate ~cele s.alarii cu ale clericilor §i tnvatatorilor rornaru. In fiecare eras din cadnlater, una din geamiile existente sa poarte. denumirea de moschee principala, al carei personal clerical cum §I celelalte cheltueli necesitate de reparatii ale cladirilor cu intretinerea lor, sa fie in sarcina statului, ceia ce se practice §i in vechea Dobroge. Tn afara de toate acestea ar fi de un incontestabil folos atat pentru ~imp.lific~rea.c~respon?entei. cu Onor. Minister al Cult~lor §i lnstrucfiunei, cat §I din consideratiunea ca personalul muftiatului Constanta prevaleaza In sentimentul patriotic, §i cunostinta limbei rom~n.e; p~st~ to~te. av.and §i a Tndelungata §i tncercata pracuca in ad~'n'~tralla tnstitutlunllor culturale-religioase, ar fi zic de folos ca cet trei muftii §I cadii, impreuna cu toti clericii §i functionarii dependenf de ei, sa alba drept sef ierarhic religios (echivaient in putere cu un episcop ortodox) pe muftiul judetului Constanta. In aceasta unificare s'ar putea alatura §i muftiatul din Tulcea. ' Muftiul set din Constanta ar avea indatorirea sa faca cat mai des lnspectiuni pastorale in tinuturile noi, stabilind astfel trasura de ~nire, care sa puie in contact permanent pe toti musulmanii din In!r~aga Dobroge, (veche §i noua) §i raportand Tncontinuu Onor. Minister. rezultatul constatarilor §i reformelor necesare de introdus. Acest sistern de centralizare, preconizat de catre subsemnatul ar aduce cu sine §i un control mai serios, si ar stabili a autoritate mai

mare In acmlntstrafiune. Complectez cele expuse pana aci prin necesitatea presanta, ca pana \a organizarea definitiva a cultului musutman din cadrilater sa se recunoasca In mod oficial cei 5 muftii existenti deservindu-Ie cate un salariu de eel putin 250 tei lunar, iar pentru tlnerea corespondentei in limba rornana, e absolut necesar ca sa se nurneasca inca de pe acum, §i cate un secretar-interpret pe langa fiecare muftiu §i cadiuJ...I. Muftiul judetului Constanta, Issl Haviz-Rifat. p. Conformitate Issl Indescifrabil Rezo/utie: 16 Noembrie 1913. La dosar /ss/ Panaitescu.) 10. Pentru destabilizarea situatiei din Cadrilater, bulgarii se fo/osesc de orice mij/oace, comitand chiar §i crime 10/1. Dlrectiunea Politiel ~i Sigurantei Generale. Biroul Central al Presei, serviciul special, 15 Octombrie 1913. 1) Sinteza: Bu/garii, fmbracati turceste, comit crime tn noile teritorii pentru ca ura sa se rasfranga asupra turci/or. 10/2. Dlrectlunea Polltlel ~i Sigurantei Generale. 17 Octombrie 1913. Secret. D.lui Director al Polltlel !iii Sigurantei Generale. 2) Achltandu-rna de tnsarcinarea ce ati binevoit a-mi d~ tn Bulgaria, am onoare a va comunica rezultatul cercetarilor mele: In ziua de 28 Septembrie am fast Tn Rusciuk unde am tntalnit pe inginerul Nicola Tufeccieff, inginer la atelierele pentru repararea locomotivelor C.F.B. din Rusciuk, membru marcant al Comitetului central revolutionar macedo-bulgar din Sofia. Acesta mi-a spus ca a primit lnsarclnarea - ca specialist in fabricarea bombelor, tntrucat este chimist, lucru ee-l ~tiu §i eu foarte bine - sa fabrice bombe cari sunt destinate sa fie introduse In teritoriul ocupat de nol; mi-a spus ca a acceptat aceasta rnsarcinare, ca a ~i inceput fabricarea bombelor pe cari \e expediaza pe rnasura ce sunt gata la Si§tov §i Vidin unde sunt depozitate §i de unde, la timpul oportun, vor fi introduse Tn Quadrilater prin portul Silistra, ascunse In baloturile sau' lazile cu marfa sau in bagajele calatorilor, ce vor sosi in acel port cu vapoarele austriace !?Iungare; daca tn acest chip nu vor reusi sa Ie introduca, vor incerca sa introduca bombele prin contrabanda cu

1)
2)

F.D.P.S.G. - DOSAR 40/1913 F,D.P.S.G. - OOSAR 41/1913

40

41

ajutorul barcilor de pescari. Acest Nicola Tufeccieff este frate cu Naum Tufeccieff, amestecat in afacerea vasului "Zora" naufragiat pe coastele rornanesti, cafe era lncarcat cu arme 9i cartuse destinate de Comitetul revolutionar macedo-bulgar din Sofia, sa fie introduse in Dobrogea §ii distribuite populatiunei bulgare de acolo. In Rusciuk am mai tntalntt pe Vojvod~1 Gh ..Giausoff care mi-a spus ca se aM cu intreaga banda pe care 0 cornanda tn Rusciuk, unde asteapta ordine dela. Sofia pentru a trece in Quadrilater spre a opera conform lnstructiunilor ce va primi (vezi cartea postala No.1 ilustrata). EI mi-a spus ca la slstov se afla tn asteptare tot in acest seep Voivodul Petco Spirof (v.c.p. No.2) cu banda lui precum §i Voivodul Ivan Pasata din Bitolia (v.. .p.No.3), care lucreaza lmpreuna cu c cellalti doi.Toti acesf Voivozi mi-au spus ca pima la prirnavara se vor ocupa cu introducerea de arme §ii bombe tn Quadrilater, cu depozitarea lor 1n locuri sigure, cu gasirea de gazde §ii apoi vor lncepe sa opereze bandele. in ziua de 30 Septembrie am fost in Sofia si prima lntalnire pe care am avut-o ad a fost cu D-r Tatarcef Hristu, viceprssedintele cornitetului central revolutionar macedobulgar care rn-a invitat la e.1acasa, spunandu-rni ca acolo va fi 0 adunare interesanta. A doua zila 1 Octombrie am fost acasa 18 dr., unde am avut lntalnire cu urrnatorii sef revolutionari: V. Protogherof, presedintele comitetului, fast capitan Tnarmata bulqara; Vasile Atanasof, Voivod din Cumanovo, cu domiciliul la Osman-Pazar tn Bulgaria; Tanea Nicolof din Melnik, Voivod; Cernopeief (v.c.p.No.d) Voivod vestlt §i Donciu, Voivod din Melnik .. Cum ne-am tntalnit toti acestia la Tatarcef, au sosit urrnatoarele persoane din Quadrilater: 4 notabili din Balcik: 5 notabili din Dobrici; 2. notabili din Turtukaia; 3 notabili din Silistra. Unul din notabllii din Dobrici a expus situatia rea cu care se gasesc dela ocupafiunea romans bulgarH din Quadrilater,. si persecutiunlle pe cari Ie indura din partea autoritatilor romans: intre altele spunea ca: 1) Autoritatile romans le percep dari pe carl §i leau platlt deja bulgarilor; 2) Militarii §ii jandarmii Ie percep dari imaginare; 3) Soldatii §i jandarmii se poarta rau cu ei si cu ferneile lor la sate §ii in special cu vaduvsle celor cazu~i tn rascolu; 4) Rornanii vor sa tnrolsze in armata pe bulgari carl n-au luptat rn rasboiu;5) Rechizitiile tortate, mita sl batjocurile de orice fel sunt la ordinea zilei. Dupa ouvantarea acestui notabil ~.al carui nume ca 9i al celorlalti

nu-l stiu tntrucat nu ne-au fost prezentati cu numele, dar_pe.care iasi cunoaste ori cand i-a§i revedea - Cernopeef se scoala §I spune ca comitetul central a hotarat ca la prirnavara sa trirneata bande de revolutionari In Quadrilater §i pana atunei are sa trimeata arme, bomb~ 9i dlnamita pe cari Ie vor introduce pe Dunar~,. pe .!ronti~r~ de uscat prin varnl si printre pichete - de oarece gramcer~1ro.man~ 1nchid ochii pentru bani - sl pe la Balcik §i Kavarna cu carcun car~ vor veni cu marfa din Burgas §i Varna sile va introduce armele §I explosivele cu bare: pe timpul noptei, care barci vor fi scufundate imediat ce granicerii ar cauta sa puna mana pe ele. Cernopeef a intrebat dupa aceasta pe notabili da~a ei consi~t. s~ dea concursul comitetului §i sa lupte pentru isbucmrea revolutlei §I acestia, dupa 0 scurta chlbzulnta intre ei, au pri~it. §i. fn ur~a a~ jurat cu totii cu mana pe revolver ca vor f credmclo~I..comlt~t.uIUi central §i vor lupta pana la moarte. Dupa aceasta numl\IJ n?t~bllt a~ convenit §i acceptat apoi propunerea lui Cern?peef?a ~cel .dlntre e~ cari vor fi desemnati de cornitetul central pnn sorn, sa pnmeasca depozitul de arme sibombe §i sa aiba grijalui. .. .. .. Apoi Cernopeef Ie-a spus notabililor ca au deja partlzan.1pe f?:;;tll soldaf din Reg. 8, 31 §i 44 din Quadrilater, cari a.u fost IIbe~atl d~ guvernul bulg.ar, au jurat vor lupta sub orolnele ?~ml~~tulU1 revolutionar central §i apoi s-au tntors la vetrele lor Dobricl, .Slh~t~a: Turtukaia, etc. unde asteapta semnalul. Tn urma acestor hotaran marele comitet central, mi-a dat mie tnsarcmarea - ca unul ce sunt bun prieten cu Tatarceff §i Cernopeef, §i in Macedonia _am_I~crat trnpreuna cu revolutionarii bulgari - ca sa serv.~sc de leg~tura mtre notabilii sus mentionati §i Comitet §l de consilier al lor §I tn acest scop, imediat ce' chestia baneasca va fi requlata (_subs!dii.de: I~, guvernul bulgar, cari acum n-are de und~ da .banl) VOl. pnrru si fondurile necesare actiunei, eu fiind tnsarcinat §I cu functiunea de casier al acestei rniscart. Cornitetul central s-a impartit acurna tn doua sectiuni: una pentru organizarea bandelor, in Macedonia contra grecilor §i s8.rbilo_r ~i A alta pentru organizarea bandelor §i provocarea reV?lutlunel In Quadrilater. lnacsasta privinta am vorbit chiar cu Volvodul Cole Elefterof din Kunianova, care e desemnat sa piece in Macedo~i.a in scopul aratat mai sus .. Fiind in Sofia am mal ~vut ccnvorbiri CU macedoneanul revolutionar Alecu Constantinof (v.c.p.No.5) profesor la universitatea din Sofia. Tat in Sofia se mai afla Tn asteptare urrnatorll Voivozi: 1.. ./ .. Pe cand ma aflarn in casa la dr. Hristu Tatarcef el a primit 0

ca

42

43

s~:isoa~e (e~a in zi~a de Sambata 5 Oct. a.c.) a desfacut-o si citindu-i continutul rm-a spus urmatoarele: "lata scrisoarea asta: ea vine din Bucuresti si este dela un ofi1er superior (colonel)' din armata austro-unqara - roman de origina - care se aM acum in Bucuresti ~i-mi scrie ca a venit acolo §i a luat intelegere cu mac~do-romimii refugiali ca sa lucreze de comun acord cu el ~i cu cornitetul central revolutionar din Sofia, pentru autonomia Macedoniei, adaugand Tatarceff ca acest of iter lucreaza din ordinul quvernului austro-ungar". ' N.B. In leqatura cu cele spuse mai sus Tn privinta conlucrarel pentru a.ut~nomi~ Macedoniei Tntre macedo-romanit refugiati tn Bucuresti §I cO~ltet~1 central din Sofia si cu emisarul guvernului austro-unqar, 11n sa atrag atentia D-v. ca macedo-rornanu in cestiune co~l.ucreaza tot tn scopul aratat mai sus §i in alte scopuri (nu su~t edlficat p~ deplin, T.n aceasta privinta) cu comitetul juneturc din Constantinopole; In acest scop va presint dovezile urmatoare: telegrama prin care maiorul Bekir, membru marcant al co~itetulu~ june-turc chiarna la Constantinopole pe Tali Hagigogu §i Tacit ca s~ desavarseasca acolo Inteleqerea pe care a avut-o cu ei acest Bekir lun.a tre:cuta cand a fost In Bucuresti; telegrama prin care, Haralawm~le Tararescu, chiama din Constantinopole pe Toli Ha~lgogu sawvie a~oro cu primul curier, desigur tot tn scopul aratat mal su~,Daca m-ast duce la Constantinopole a§i descurca compleet aceasta atacere. Deja 10-14 Octombrie am stat in Varna unde mam intalnit cu urmatoru voivozi ce se aflau acolo: I.../. _Nicola,e A!~aba~o~~ mare.negustor de fierarie din Varna mi-a spus ca gra,nlCerli ro~anl In schimbul banilor lasa sa intre §i sa iasa din Quadnlater pe cine vrea, fara sa Ie pretinda vre-un act de calatorie: !n ac:~t fel lrni ~'pu.ne ca tree §i oamenii lui cari se duc dup~ incasan la oarnenn din Quadrilater §i negustori carii datoreaza bani pentru marfa. Cautand sa lntalnesc la Sofia pe Voivodul Sandanski mi. s-a comunicat ~e Tat~rceff §i Cernopeef ca el impreuna e~ Voivodul Ceaule din Ohrida, Crastea, Voivod din Balno tinutul Resne~ sunt plecaf din Bulgaria cu 0 banda de 205 oarneni §i au trecut In Albania operand cu albanezii in contra sarbilor. Notez ca banda a fost de 205 oameni la plecare, lnsa s-a rnant ln drum numarut comitagiilor §i s-au trimes inca alti multi sa-l lntalneasca in Albania. "L." , ,

11. Starea invatamsntului. Rapoarte referitoare la invafarnsntul din Cadrilater
POlitiei!}i Sigurantei Generate. Nota din 31 Octombrie 1913. 1) Turcli din Silistra nu-si pot deschide scolile, fiindca toate localurile lor de scoli, ocupate tn mod arbitrar de bulgari, credeau ea Ie vor fi Tnapoiate de autcritatile rornane. Lucrul acesta nu s'a lntarnplat, Bulgarii ocupa §i azi eladlrile cladite din obolul tutulor locultorllor, altele luat cu japca de la turci ~i unele cladtte pe locurile moscheelor, care, de drept, nu Ie pot aparfine. Din aceasta cauza populatia otornana este foarte arnarata. Este yorba ca sa se tie un congres la care sa se elaboreze un memoriu cari apoi 0 deleqatie sa se prezinte guvernului ~i M.S. R., spre a Ie spune doleantele lor.

11/1. Dlrectlunea

11/2. Directiunea Polttlel !}i Sigurantei Generale. IFara data - Probabil octombrie 1913 - n.n.i "

Raport

nr.1.

Din eauza ploilor ~i drumurilor impracticabile nu s-a putut calatori niei pe apa nici pe uscat, de la Constanta la Dobrici. Automobilele nu pot circula fiind expuse fmpotmoliril. In Silistra, localurile de scoala in functiune, ca §i cele care de moment sunt ocupate de servieii administrative las a de dorit in ce prlveste Intrebuintarea ~i ingrijirea lor. Se lasa impresia de 0 gospodarire vrernelnlca, Iorrnand convingerea locuitorilor ca ocupatia romaneasca este de scurta durata §i de aci neincrederea parlntilor de a-sl trimite copiii la scoala, Toti spera ca in curand Tratatul de la Bucuresti sa fie revizuit. Drept argument se aduce lipsa de seriozitate l?i oranduiata in tot ce s-a facut de catre autoritatile romane. Se intrebuinteaza astfel timbre, chitante sau recipise, imprimate tot bulgare§ti; strazile, barierile si tarqurfle, aproape toate au denumiri vechi, bulqarestl, Elevii de liceu bulgari, cu unlforrna §i chipiuri bulqaresti, intotdeauna Tn grupuri de 8 - 12 cutrelera strazile, discuta aprins evenimentele politice; cand vad vreun roman (mai ales functionar, profesor) vorbesc cu gla5 tare adresandu-le insulte sau fae spirite jignitoare in limba bulqara, Acestia nestiind bulgara trec mal departe a-I lua in searna. Apoi i§i lndeasa ealpacul pe cap aruncandu-le priviri vrajrnase. Toate acestea se petrec zilnic in pietele §i pe strazile principale,

tara

1) F.D.P.S.G. 2) F.D.P.S.G. 44

- DOSAR 213/1915 - DOSAR 24/1913

45

deoarece elevii au convingerea, sugerata de profesori, ca ocupatia rornaneasca este cu totul vremelnica. Sunt multi aqenti, ale§i dintre eJevi sau fosf elevi, care au tnsarcinarea de a afla adresele rornanilor nou veniti, functiile lor; alti agenti fac propaganda printre localnici, pe care-i Indeamna sa stea lntr-o rezerva cat mai mare. Parintii elevilor sunt foarte lngrijorati de soarta fiilor lor. Ei spun: 'Voi romanii nu §titi ce leqaturl Intime sunt la noi lntre copii §i scoala, gradini, pomi, florile din curtile scoalei, toate au fost plantate §i Ingrijite de mana copiilor din scoala, Fiecare copil are sadit cate un pom altoit de el. Chiar §i padurea din preajma Silistrei, de la poalele dealului Medgidi-Tabia, In mare parte a fast sernanata §i ingrijita de scolarli nostri, din dorinta de a-si tnfrumuseta orasul Silistra". Drept concluzii cer sa se lase scolile pe seama lor. Patura intelectuala, mare parte vorbese §i scriu romaneste, multi dintre ei $i-au facut studiile In tara, tnsa din eauza sentimentelor sovine bulgare$ti este putina speranta ca se vor putea tmpaca cu dominatia romaneasca, preferand sa emigreze in Bulgaria. Negustorimea §i muncitorii tnsa, gandesc altfel. Daca se vor lnfiinta banci $i mai ales daca Tn Tnvatamfmt se vor introduce programe adaptate intereselor §i tmprejurarilor actuate, intreaga populatie de afaceri se va atasa de cultura $i stapanlrea rornaneasca, de la care stlrn mai dinainte ca S9 pot astepta la 0 mai buna stare rornaneasca. Ceea ce da tnsa orasului Silistra un caracter cu totul strain, facand pe oricine sa creada ca se gasesc pe un teritoriu bulqaresc este biserica - unica In ora§ - unde nu se rosteste nici a verba romaneasca, unde de la preot $i pfma la paraciiser sunt bulgari neaosi, avand aerul ca nici nu vor sa stie ca se gasesc sub dominatie romaneasca. Acolo, obiceiuri, elevi in uresc; iar functionarf rornani, maqistratii, ofiterii, profesorii $i familiile lor sunt condamnaf sa asculte ruqaciunile intr-o llmba straina, aceeasi limba care se aude $i Tn bisericile din Basarabia! Se propun urrnatoarele masuri: - Tnfiintarea a doua scoli secundare In Silistra cu directori §i doi profesori rornani, restul din fosti profesori bulgari, cei mai docili, care Tnsavor fi Irrlocuif treptat. Profesorii romani sa cunoasca limba bulqara, Intematul sa aiba 100 elevi, din care 50 % sa fie abs_?lventi din tara, iar ceilalti din Cadrilater, cu uniforma rornaneasca, Incetul cu rncetul §i acestia vor tnvata limba rornana mult mai repede. Sa se tnfilnteze o§coala secundara de fete cu internat §i cu majoritatea absolventelor din tara, cu un program profesional $i de

rnenaj, In care tesaturlle, broderiile .cu motive rom~ne$ti sa predomine, pentru ca astfel gustul $1 caracterul romanesc sa patrunda cat mai adanc, tn familiile bulgare. .... ... - :;lcoala prirnara sa fie de 5 ani, Tn care ultlrnii doi cu ap~lc~tll serioase la pornlcultura ~i viticultura, cu un maestru spe~lallst: Acest program va fi precedat de un curs frobeliane, de eel putin doi ani. d _ La Silistra sa se nurneasca un preot roman paroh, secondat e alti doi preoti rornani, iar restul bulgari. Servfciul Duminica, in zilele de sarbatoare si zilele nation ale sa fie numai in rornaneste. __ _ Administratia materiata a bunurilor scolare $i chiar de cultura sa fie, pentru {ntreg Cadrilaterul, tncredintata unui delegat. al ministerului. In centrele principale, el sa fie secondat ?e u.n cO,:"ltet cultural administrativ, cornpus din tunctlonarii local! ~e.1ma.1de seama. Atributiunile acestui comitet sa fie fa1a de scoala Ident!c cu cel al eforiilor bulgare~ti, a$a cum sunt primariile din tsra. Coml.~etul cultural administrativ, compus din persoane civile, Tnafara §COIIl,va avea darul sa crediteze buna reputatiune a lnstltutlunllor noastr~ fata de populatia civila bastlnase, care, la randul ei, va purta un mal mare interes sl capata atasarnent pentru ele. .. _ Sa se infiinteze 0 scoala de adutti ~i un organ de ~ubhc~tate, pentru interesarea populatiei la reformele ce trebuie sa se lntroduca. . _ Factorii principal! ai autoritatllor locale sa aib~ un cont~~t mal des, 0 apropiere mai dernocratica cu fruntasii po~ul~tlel: Se observa ca functionarii nostri trateaza cu indiferenta ~I dispret populatia locala.' Deci, formarea de cercuri, socie!ali Iit:r~re, muzica'ie etc, ar putea contribui tn mai mare masura la sadirea culturii !iii clvilizatiel rornanesti Tnnoul teritoriu cucerit.

12.Tureii din Bulgaria, fiind perseeufati de autorifatile bulgare, tree in mod elandestin granita, in Romania 12/1. Directiunea Politiei ~i Siguranlei Generale.
Brigada Special Dobrici Nr. ~9 din ~ N~iembrie 1913..1) ~ 1. ..1. Locuitorii otomani, SUPU§!bulgan, din comunele sltuat~ In apropierea nouei granite romanesti, f!e ca. sunt persecu~a'i ~e autoritatlle bulgare, fie din alte temen, mal mult sau mal 'pu~m justificate, au parasit carnlnurile lor intrand fraudulos pe teriteriul 1)
F.D.P.S.G. - DOSAR 40/1913

a

46

47

nostru, de unde au plecat la Constanta ~i dandu-se drept locuitori In Dobrogea, au ~i obtinut de la Consulatul Otoman pasapoarte cu care emigreaza. Pana In prezent suntem intorrnati ca au trecut In acest mod un nurnar de aproximativ de 15 familii. Din cele expuse mai sus, precum ~j din constatarea ce zilnic 0 facem dela instalarea brigazei prin anchetarea persoanelor intrate fraudulos In tara rezulta, domnule director, ca paza frontierei noastre spre Bulgaria este insuficient facuta, asa ca urmeaza neaparat sa se avizeze la rnasuri mai serioase.Seful Brigazei, Comisar Iss! Indescifrabil

14. Comitagiii $; spionii bulgari 14/1. Directiunea Poliliei §i Sigurantei Generale.
Nota din 2 Noiembrie 1913. Agent P. P. 1) . . stnteza: Comitagiii sunt in numsr de vreo 400 in Sittstra, Dobrici, Balcic Acadan/ar, Esibei. Rez~/utle: 4 Nov. Se va comunica Brigazilor respective

14/2. Directiunea Polltiel §i Sigurantei Generale.
Politia ora~ului Calara~i. Nota din 2 ~oiembri~ 1~~3. 2) 1.. .1. Guvernul butgar are trlmisi 0 rnultirne de SPIOni .In .Do_?rogea:
cea mai mare parte deqhizati in bragagii §i covrigan ~I ca acesti spioni sunt recrutati dintre oflteri tmbracan in haine d: mace~onen~ In special insistau asupra podului de I~ Cer~av.oda, spuna~d ca acesta este piediea cea mare pentru ei, dar In jurul podului sunt bragagii §i covrigari, otiteri Bulgari. ~. . Rezo/utie: 4 Nov. 913. Se va scrie Brig. Cernavoda §I se va vesti Brigazile Dobrici §i Silistra. Issii. Panaitescu

13. Statui roman cumpara terenuri agricole de /a musulmani 13/1. Dlrectlunea Poliliei ~i Siguranlei Generale. Brigada Speciala Dobrici. Nr. 40 din 2 Noembrie 1913.

1)

Cu privire la curentul de emigrare al populatiunei musulmane din acest [udet avem onoare a va aduce la cunostinta urmatoarele: Ministerul Agriculturii ~i Domeniilor, prin organele sale, curnpara 1n prezent diferite terenuri din judet §i pentru a hotart populatiunea a se preta la aceasta, subinspectorul Zadic a lnsarclnat pe un hoge, Haadil, ca sa faca propaganda In acest sens. Astazi chiar, cu ocas.iunea trecerei prin oras a D-tui Secretar General dela Domenii au fost adusi aci, toti acei musulmani, locuitori in majoritate aproape de linia frontierei, pentru ca sa tndepllneasca forrnalitatile cuvenite de vanzare-curnparare. Statui tnsa, natural ca, cauta sa cumpere §i de la bulgari, dar acestia fie din causa credintei ce se pastreaza Inca, de retrocedare a cadrilaterului, fie din causa ca doresc sa ridice pretut terenurilor sunt greu de convins. Rezulta deci ca lntreaga populatiune rnusulrnana cu drept cuvant i§i pune intrebarea de ce Statui roman cauta sa ii forteze la emigrare prin curnpararea terenurilor lor. in aceasta privinta se impune a se lua dispozitiun'le cuvenite, cum de asemeni se impune sa se alba in vedere - pe cat posibil - ~i prescriptiunile religioase ale musulmanilor care sunt cu totul In contradictie cu rnasurlle noastre sanitare sau unele administrative tntrucat §i acestea sunt cause care ii decid tot la emigrare. geful Brigazei Iss/lndescifrabil. Rezo/utie: 4 Nov. 913. Raportat. Issl PanaHescu

14/3. Dlrectiunea Polltlel §i Siguranlei Generale. Silistra. IFara data - n.n.r " ..' Slnteza: Functionarii bulgari carl servesc ca agent al statulu! ' bulgar sunt profesorii bulgari, otiietii de rez~rva din. arma~a b_ulg~~a §i avocati; bu/gari din loc~litate. Proiesoni bu/gan continua §I In prezent sa primeasca sa/anuJ de Jastatu' buJgar. 15. Administratia romana nu tine seama de unele facilitati ale sateni/or' de care ace§tia au beneficiat in vechea administ;atie. Abuzul de putere al jandarmilor , 15/1. Directiunea Politiei §i Sigurantei Generale. Brigada de Siguranla Turtucaia. Raport No.1 din 6 Noiembrie 1913. 4) .

.

Populatia turca ~i eea bulgara d!n .satele.'. catunele JI co,:,unele din Piasa Turtucaia §i in general din judo SllIstra se _plang cvade ~a ocuparea acestui tmut de catre rornani nu se. mya~bucura ca In trecut de oarecari inlesniri §i anume: De unde pana In prezent erau lngadui'i sa se aprovizioneze cu ler:nne ?in padurile com~n~le, platind 1 leu de caru',a, astazi Ie este tntsrzts. De asemenea II s au
I) 2) 3) 4) F.D.P.S.G. F.D.P.S.G. F.D.P.S.G. F.D.P.S.G. - DOSAR - DOSAR - DOSAR - DOSAR 40/1913 40/1913 40/1913 213/1915

1) F.D.P.S.G

.• DOSAR 42/1913

48

49

luat dreptul de a-§i pasuna vitele prin ostroave ~i terenuri comunale, precum ~i taierea stufului de prin balti, neecesar la acoperirea casilor. Cat priveste nevoile locuitorilor de natiune turca §i bulgara, care difera de la sat la sat, precum §i neajunsurile pe care Ie pot Intarnpina a parte din ei de la militari !iii diferiti functionari ai statului roman, am onoare a vi Ie expune mai jos, in ordinea satelor vizitate: - soldatii graniceri Ie iau ai §i alimente Tnmod samavolnic, dandu-le preturl derizarii sau nu Ie dau de lac; - Ii se dau fel !?ifel de amenzi fara a Ii se elibera chitants; - autorltatlle bulgare, inainte de ocupatie, le-au rechizitionat vite !?iacum, cand se prszinta dupa ele, acele autoritati ii pun pe fuga; - seful de jandarmi le-a interzis sa rnearqa in oras pentru a-§i vinde produsele, luanou-le el cu preturi derizorii; - jandarmii permit trecerea granitei in Romania contra unui ciubuc, tara a controla actele respectivn'or; - granicerii se tmbata aproape zilnic, cer rnancare gratuita locuitorilor, cer sa Ie aduca apa cu sacalele, se iau de femeile acestora §i ti ameninta cu
lmpuscarea. '

oeazia ocuparei, 17. Banuieli in ce privest« introducerea de cstre bulgari a

armelor §i comitagiilor in Cadrilater
17/1. Dlrectlunea Polltlel §.iSiguran1ei Generale. Telegrama cifrata Nr. 35173 S. din 9 Nov. 913 $efului Brigazei de Siguranta Dobrici. Telegrama 63 1) V'arn expediat telegrafic 180 lei pentru RMulescu; sa piece in [udet !;Ii faceti-l atent asupra tntentiunei bulgarilor de aintroduee arme ~i bombe ~i a Ie depozita in cadrilater !;Iichiar eamitagii. Sa caute a afla depozitele eventuale pe marginea frontierei. in acelasi sens lucraf ~i Dv. cu aqentii ~i cu ajutarul hogilar. Brigada Silistra tmi sernnaleaza aparitia a 3 regimente de infanterie pe granila la Balbunar; Dv. aveti vreo stire in spre judetul Dv.? Se rernarca a stare de iritatie a bulgarilor mai mare ea de obicei? Director, Issl Panaitescu 17/2. Telegrama clfrata prezentata la Oficiul Dobrici No. 704 din 15 Nov. 1913. Cilltre Ministru de Interne Bucure§.ti. Primita la D.P.S.G. la 15 Nov. 1913- Nr. 51317 bis. 2) Se observa aqitatie printre laeuitorii din judet §i a mare nernultumire din cauza pasunatului aprit; populanunea turca de asemenea, fapt ee face pe bulgari a-i alata in contra noastra ~i a-i indemna la emigrare. Aceasta rnasura ar trebui rnoderata mai eu searna ca era foarte permisa la bulgari §i ocupatiunea cea mai mare a lor. Prefect Dabrici, Issl Falcoianu Nr.13 s.d. 17/3. Dlrectiunea Polltlel sl Siguran~ei Generale. Nota din 16 Noiembrie 1913. 3) 1. ..1. in piasa Turtueaia traieste a populatie turceasca de cea 30.000 lacuitari. Aceasta populatie se ocupa exclusiv cu cresterea vitelar. De la stabilirea dominatiunei rornane, laeuitarii sunt lrnpiedicati de a-si paste vitele ca !;Ii mai inainte. Unii primari ~i jandarmi au transformat aceasta prohibifiune legala intr-a resursa de venituri ilicite. Locuitorii turci, din aceasta cauza sunt disperati, Muftiul din Turtucaia este zilnic salicitat sa intervie pe langa autoritati pentru a se gasi 0 solutiune eare sa impaee legea cu
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913 2) FDP.S.G. - DOSAR 42/1913 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913

16. Dificulta1i funciare
16/1. Direcliunea Politiel §.iSiguran1ei Generale. ~eful Politiei Turtucaia.Nota confidentiala.8 Noembrie 1913.1) o stare Tngrijoratoare se creeaza fala cu dreptul de praprietate al parnanturilor pe teritoriul cucerit. Bulgarii, inca de Ja inceputul consolidarli statului lor au lucrat in asa mod sa sileasca pe Turci, ee farmau masa populatiunei ca sub regim de teraare sa fuga, abandonandu-sl proprietatile sau dandu-Is pe nimic. A ajuns un timp in care tinutul, rarnanand despapulat, asa ca parnanturile refuqiatilor Turci, s'au repapulat cu bulgari adusi de aiurea, iar autoritatile lor sub a forma de licitafie surnara i-au facut proprietari adjudecandu-la cumpararea chiar eu rate de 2 lei decarul de parnant. Bulgarii, ocupand asemenea pamanturi s'au tntlns §i pe locurile comunelor §i altar institufiuni, asa ca astazi agentii dameniului var lntampina mari difieulta1i in alegerea dorneniilor cuvenite statului §i comunelor §i cu acsasta ocazie prevad a se crea a stare anorrnala de aqitatie, eare va provoca statului bulgar un mijlac de pratestare contra statului nastru putand explaata cazul ca asuprire. Unii din refugialii Turci reinters], eei cart sl-au gasit locurile si Ie-au reluat, ocupand §i pe ale altora nerelntorsi, tntinzandu-se astfel si pe dameniile statului, mai ales acum cu
I) F.D.P_S.G.- DOSAR 40/1913

50

51

nevoile loeuitorilor. Pana aeum nu a faeut nici un demers, deoarece legalmente nu este recunoscut muftiu. Rezofutie: 16.11.1913. Se va comunica Dlui Ministru de Domenii. A se avea in vedere §i celeJalte rapoarte primite in aceasta privinta de la brigazi §i cel de la cancel. Aj. Barzescu. Iss/l.Panaitescu. ' 17/4. Dlrectiunea Politiel §'i Siguran1ei Generale. Nota. IFara data - n.n.! 1) Sinteza: Datorita interzicerii pa§unatufui vitelor turcilor pe domeniile statu/ui, ecesti« sunt ara!at; de cafre bulgari contra noastra §i statUi!i sa emigreze. Se recomende ministrulu i ca eceeste masura sa fie moaerete deoarece bu/garii Ie-au permis rntotdeauna turcitor sa pa§uneze fiber, deoarece pasloritul este ocupeile de baza a turcilor. 18. Militari corupti 18/1. Ziarul "Minerva" Nr. 1769 din 16 Noembrie 1913. Articolul: "Situa!ia in Cadrilater. Jandarmii §i gran;eerii nu-sl fae datoria" Am seris aeum cateva zile asupra starei de lucruri din Cadrilater ara~and unele fapte de 0 revoltatoare neglijenta adminlstrativa §i mal ales procedarea necorecta a jandarmilor care sponaza prin toate mijloacele, pe locuitori. Primim noui stiri asupra acestei intolerabile situatiuni 1. ..1. Publicandu-le atraqern atentiunea d-Iui ministru de interne asupra lor cu credinta ca va lua imediate masuri pentru suprimarea raului .ce-I sernnaiam. Astfel ni se aduce la cunostlnta ca autoritatue centrale neglijeaza cu desavarsire pe functicnatii trimi§i in noul teritoriu. Nu Ii s'a. trimis lefurile §i niei nu s'au luat rnasuri pentru lnzestrarea servieiilor tnfiintate cu mobilierul necesar. Nu exlsta mese de seris, lipsese sobele pentru incalzit. Din aceasta cauza functionarii sunt nevoiti sa-si faca slujba prin eafenele, singurele local uri unde i§i pot scri cateva randuri. 1.. .1. Un fapt Insa asupra caruia atragem Tn deosebi atentia d-Iui ministru de interne §i eomandamentului jandarmeriei este procedarea mai mult decat necorecta a jandarmilor §i granieerilor. ~stfel ni se aduc la cunostlnta ca familii Tntregi de turci erniqreaza, jandarmii protejand - bine inteles nu dezinteresat - pe bulgari in detrimentul populatiei turcesti.La frontiera paza este iluzorie, de
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913

oarece granicerii lasa libera trecere oricui, in schimbul unei taxe de

5 lei in profitul lor personal. De acest lucru profita in primul rand
comitagii bulgari cari asteapta in banda pe la granila ca sa poata trece in noul teritoriu §i sa faca opera lor de propaganda antlromaneasca §i cu vorba §i cu fapta. 19. Diferite aspecte
§i

comportamente

ale bulgarilor

19/1. Telegrama clfrata nr. 36.033 S din 16 Noiembrie 1913 Catre Prefeetura Dobrici ,i SUistra. 1) Sunt informat ca in cea mai mare parte din carciumile din comunele rurale ale acelui [udet sunt tmute de bulgari macedoneni :;;ica servesc ca locuri de tntalnire §i gazduire a dtferitilcr emisari §i propaqandisti bulgari. Rog alcatuiti §i lnaintati 0 statistica pe comune de carciurnile existente cu aratare pentru fieeare, cine 0 tine, daca e bulgar macedonean sau de alta nationalltate, de cand o tine §i de la cine 0 are arendata. P. Ministrul de Interne Issll. Panaitescu. 19/2. Dlrectlunaa Politlei §'i Siguranlei Generale. Nota. IFara data - n.n.r " Sinteza: In Cadrifater se vand, de ciitre comercienti, anne §i munltii oricui, fara nici un fel de restrictii. 19/3. Directlunea Polltlel §'i Siguran1ei Generale. Nota. IFara data - n.n.r " Sinteza: In mutte sate, bulgarii detin anne §i cettuse lngropate pentru a Ie folosi la nevoie .

19/4. Dlrectlunea Politiei §'i Siguranlei Generale.
Nota. IFara data - n.n.r " Sintezii: Nu s'au gasit anne sau certuse. 19/5. Directiunea Polltiel §'i Siguranlei Generale. sectlunea Seeretariatului. Telegrama clfrata Nr. 36784 din 21 Noiembrie 1913. S) Domnului Comisar ~ef al Brigazei de Siguranta Dobrici Inalntati raport detaliat asupra orpanlzarii eforiil~r scolare bulgare pentru biserici §i scoale sub regimul bulgar cu numele celor cari
1) F.D.P.s.G. - DOSAR 34/1913 F.D.P.S.G. - DOSAR 34/1913

2)

3) F.D.P.S.G. - DOSAR 34/1913 4) F. D.P .S.G. - DOSAR 34/1913

52

53

compuneau eforiile la Dobrici, Balcic ~i Cavarna. Directorul Siqurantei Generale, /ss/l. Panaitescu

20. Austro-Ungaria ingrijorata de emigrarea romenilor arde/eni in Dobrogea 20/1. Dlrecttunea Polltiel ~i Siguran1ei Generale.
tmportanta comunicare a sosit astazi la Consulatul AustroUngar dela leqatiune, Legatiunea Austro-Unqara a fost !ntre~at~ daca in adevar agenti rornani fac propaganda pnn Transilvania §I Bucovina printre romani din acele flnuturi sa emigreze Tn Quadrilater, de oarece guvernele austro-ungare au fast informate de catre autoritaf de acesti propaqandisti. if' Transilvania toti agentii sunt urmarili, tnsa pana Tn prezent n'.au fost p,rin~i. Min!~terul de Externe austro-ungar a informat lega11unea n ar fi strain de aceste propagande. Leqatiunea din Bucure~ti a fost insarcin~ta ~ face cercetari in aceasts directiune. Statui austro-ungar considera aceasta ca un pericol cu atat mai mare cu cat succesul prooapandistnor s-a tntins §i prin judetele sacullor din Transilvania. Pentru aceste motive legaliunea a intervenit §i pe langa consulatul austro-ungar din Bucuresti sa. faca cercetari discrete In aceasta privinta.

19/6. Telegrama cifrata prezentata la oficiul Dobrici cu Nr.161 din 23 Nov. 1913. catre Directia Sigurantei Generale Bucuresti Prim ita ~i inregistrata la Nr. 52767 din 23 Nov. 19131)
Suntem in posesia unei scrisori adresata din Varna unui lnvatator de aci prin care ii da oare care instructiunl cu privire la scoalele din Circurnscriptia Dobrici; se spune ast-fe I ca Inspectorul scoalelor din Varna cere instrtutorilor sa ramana la posturi, sa faca ori §i ce ca sa deschida scoalele, iar daca nu reusesc, sa astepte la posturi pana la rezolvarea chestiunei, intrucat lor Ii se socotesc nurnirlle de la Septembrie ~i tnoata ce vor trimite listele vor primi salariul §i subventiunile, Li se cere apoi sa se adreseze comitetelor scoalelor spre a fi tnscrisi in listele ce se prepara §i Ii obliga sa stea fiecare In satul sau: aceia care vor reusi sa deschida mai repede scoalele vor fi recornpensati, iar daca sunt urmarili sa piece la yarna. Aceleast instructiuni sunt §i pentru scoalele din erase. In legatura cu aceasta, politia punctuJui Cuiugiuk ornunica intrarea, Tn ultimele trei zile a unui nurnar de opt tnvatatorl; urrneaza raport detaliat §i originalul scrisoarei. $eful Briqazei, Issl Dragomir.

o

Nota din 28 Noiembrie 1913.

1)

20/2. Directiunea Polltlel ~i Sigurantei Generale.
Brigada Dobrici. Nota din 30 Noembrie 1913
2)
A

19/7. Dlrectlunea POlitiei ~i Siguran1ei Generale. Nota din 24 Noembrie 1913. Agent 9.2)
Eri cand se bateau tobele in eras, prin care se anunta deschiderea scoalelor romans §i ca au Tnceput Tnscrierile la scoli, in populatiunea bulgara se manifesta mar; nemultumiri, mai ales pentru motivul ca se spunea ca cei ce nu vor trimite copii Ja scoala vor fi arnendafi. Ast-fel in cafeneaua lui Caprel, unde se gaseau §i catl-va profesori, se aratau nernulturniri ~i unii spuneau, ca mai bine sa-§i faca copii pescari, de cat sa-l dea la scolile rornanesti. In toate partite unde s'au batut tobele populatla bulqara era la fel nemultumtta !?i I!?i aratau indignarea, ca Romanti cu sila vrea sa-i tnvete rornaneste. Pe cand turcii erau multumltl, bulgarii lasau sa se tnteleaqa ca vor lupta mereu pentru aceasta causa.

Slnteza: Multi locuitori i§i trim it copiii la §coli in Varna, nevrand a-I tnscne fa §c'oJileromane§ti din Cadrilater

21. Diferite rapoarte asupra cercetarilor in teritoriul cedat 21/1. Dlrectlunea Potitlel ~i Siguran1ei Generale.
12 Decembrie 1913. Raport asupra cercetarllor tacute
in teritoriul cedat, in chestiunea bulgara. 3) in ziua de 28 Noembrie cor. plecand din sucuresn am mers la Turtucaia - unde am stat 2 zile. In acest timp am tntalnlt pe un cunoscut al meu numit Diamandoff, originar din Turtucaia, tost inspector vamal, iar actualmente tara ocupafiune. Dupa ce mi-a afirmat miscarea comitetului revolu1ionar a adauqat ca ~ste seful comitetului din Turtucaia avand tovaras ~i pe Mavrodinoff fost deputat precum !?i pe Jeneff !?i I~ancio A~ra§off. t~ti din Turtucaia~ Relativ la rniscarile comitetului rsvoluflonar rru-a declarat ca I) F,D.P.S.G. - DOSAR 78 vol.1/1913
2) F,D.P.S.G, - DOSAR 235/1913

5) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913 l ) F.D.P.S.G. - DOSAR 42i1913 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 42/1913

3) F.D,PS,G,

- DOSAR 40/1913

54

55

guve.rnul roman pana in prezent n-a luat nici 0 rnasura serioasa la frontl~r~ noua rornano-bulqara, asa ca intrarea din Bulgaria in Roma~la est~ ~oarte u~?ara ~i. ca dese ori au coresooncente prin oam~n~ speciali cu cornitetul din Rusciuk. Intrarea acestor oameni s.pec~alise~face prin punctul de frontiera Turc-Smil, noaptea pe langa vama.De asemenea au corespondenta ~i cu comitetul din $uf!1la, ~are corespund la Turtucaia prin punctele: Chiose-Abdi Saliler §I Sarm~nchioi; lar inlesnirea trecerei prin aceste puncte s~ !ace ~ewplutonierul granicerilor dela aceasta frontiera. Trecerea e lnlesnlta - dupa cum mi-au spus bulgarii - de catre plutonierul Nedelc~ Ivan (Ion) de la Chiose-Abdi, care e curnparat cu bani. In Turtu9ala a.m ~flat ea notabilii acestui oras carl s-au dus la Sofia nu s-au m?polat InCa. I?in. T~rtucaia am mers la Silistra cu un vapor unqar, In vapor am mtalnlt pe notabilul Hristo Tomoff unul din cei can a~ fost la Sofia pentru organizarea rascoaier §i revolutiunei in Quadn.later. Tomof era lnsotit inca de alli 4 bulgari, toti din Silistra. Vorbind ~u. Tom.?f, c~re ma cunostea din Sofia, mi-a spus ca putem vorbi lib~r fara s~ ne !emem de ceilalf 4 lnsontor: al sal, de oare~e sunt tol' oameru .de Incred~re ai lor, recomandandu-ma ~i pe mine tot ca un.om de mcredere. lnsotitorf lui Tomoff se numesc: Sav~ Peneff, Hnst~ Ivanoff,. Hr~sto cum vorn putea lucra pentru reusirea progr~mulUl nostru !il rm-a declarat ca totul este pregatit ~i nu se asteapta decat luarea in primire a fondurilor dela guvernul bulgar, !~cr~ ce ~e face de ceilalti notabili bulgari ce au rarnas la Sofia,M~1 mr-a afl.rrnat ca un fond insemnat s'a strans in teritoriul c~dat pnn o.amenl speciaJi,trimisi de comitetele din Sofia $i Varna. Dmtre a~e.§tlafac parte: faimose! capitan Vuceff §i Samail Mefanoff. Am .mal J.n!re~at pe ~~moff .care sunt ceilalti representann ai comitetunn .In Ju~etul Silistra $1 mi-a spus ca la Acandanlar este Todor Hagl Stoioff la Bei-Bunar, Raicio. La Dobrici este lIie Curdoroff. Apoi n~-am desparti.t. Voind sa plec din Silistra, m-arn dus sa caut o tr~sur.a la hanul ~f1sto Peneff. Aci am gasit din nou pe Tomoff. In~and In co~ver~atlew Peneff in privinta rniscare. comitetului, am cu arata! ac:stUia ca a sa fie cam greu pentru reusirea programului din cauza ca. Bulgana se gase~te astazi lntr-o stare critica, la care P~~e!f ml-a ra~pu,ns ca nu va fi greu de oarece §i Romania se va qast rntr-o aceiasi stare In urma caderei actualulul Guvern, dupa c~re va ave~ loc 0 r:narerevol~a romaneasca.Io acest scop - arata _ ca s-au t~lmes din Bulgaria oameni speciali pentru a face propaganda in satele din interiorul tarei.

Din Silistra am plecat la Acandanlar, aci am tntalnlt pe Todor Hastoioff, representantul comitetului din acest loc cu care vorbind rni-a declarat cam la fel cu cele aflate dela Tomoff. Din Ancandalar am mers la Beibunar, aci am cautat pe Raicio, pe care nu I-am gasit deoarece se dusese la rnoara. Am vorbit lnsa cu hangiu Ivan Boceff care mi s-a recomandat ca este roman macedonean din Strumita, Din cercetanle facute am stabilit ca acesta nu este roman maeedonean ei bulgar din com. Popina, judo Silistra §i face parte §i el din comitet.Tot la Bei Bunar am gasit vre-o 5-6 tineri bulgari cari au luat parte la rasboiul baleanic !li dupa ce s-au lnapoiat la casele lor au plecat la Varna de unde si-au proeurat paspoarte bulgare, dupa care s-au inapoiat iar ta Beibunar.D-1 Subprefect respect. cercetandu-i de ce si-au scos paspoarte bulqaresti, nurnltii i-au raspuns ca sunt bulgari §i vor muri tot bulgari; daca nu Ie permite sa stea in satul lor natal, n-are decat sa Ie spue sa piece. Plecand din Bei Bunar am mers la Dobrici unde am stat 3 zile. In tot acest tirnp am lntalnit pe Dumitru Popoff originar din com. Zelenicevo, judo Costur (Macedonia), care a avut la Tulcea 0 tabrlca de bauturi spirtoase !li a fost isgonit fiind descoperit ca este membru Tn comitetul revolutionar bulgar. Numitul a venit Tn Dobrici la 22 Noembrie a.c. Din convorbirea avuta cu el mi-a afirmat ca la prlrnavara in teritoriul cedat va fi 0 mare rascoala pentru care totul este preqatit. Dumitru Popoff domicilia in Dobrici la hanul lui George Nicola Gunguli, un bulgar macedonean tot din Costur. Avand :;;ieu acesta o convorbire mi-a spus ca in com. Bogdali-Ceamurli s'a trimes din Varna un preot bulgar, un macedonean originar tot din Costur, care are §i tnsarcinarea de a face propaganda de rascoala in satele dinprejur.Preotul se nurneste Nicola Petrof. Plecand din Dobrici, am rners la Balcik descinzand la hotel Bulgaria, unde am fost vizitat de notabilii acestui eras pe care i-am vazut la Sofia unde am facut §i cunoscinta. Acestia se numesc Vasile Neicef §i Varlo Ivanoff, cu care intrand in dlscutie mi-a spus ca s-au lnapoiat cu notabilul avocatul Anghel Lutzcanof. Acesta a plecat din nou la Sofia tot in scopul stiut. Mi-a mai spus ca aci In Balcik mai au In comitet :;;ipe bancherul Zlate Atanasof, pe Janeu Janaehieff sl Hagi Pavlov. Despre miscarne $i programul comitetului spunea ca totul este gata §i asteapta fondurile neeesare dela guvernul bulgar, pentru care s-a dus din nou la Sofia avocatul Lutzcanoff. TnBaleik am mai lntalnit §i pe voivodul Risto Traicoff bulgar macedonean originar din Ghergheli, Macedonia, care a fost cu banda lui Lefterof (voevod).

56

57

Pe Traicoff I-am cunoscut Tn Salonic. In Balcik este stabilit cu familia ~i mi-a s,?us la fel, adaugand C8 aceste locuri Ie vor relua in c~rand bulgarii. In Balcik am mai gasit ~i pe cunoscutul revolutionar din 1902 A. Nasipoff ~are a facut parte din comitetul lui Sarafof, ~i care. a fast ~xpulsat din Bucuresti.Ds asemenea se mai gase~te in Balc!k un ofiter bulgar numit luda Hazmanachi, israellt, ~i care se ocupa cu comert de grane ~i lana. Acesta are la Varna pe socrul sau .care este foart~ bogat. Se banue~te ca sub forma de granar numltul. Hazm~n,achl, fac~ propaganda ~i spionagiu.Tot Tn Balcik am mal aflat ca In com. Irrdge se gase~te un alt ofiter bulgar numit P~vel Ivanoff '. La plecarea mea din Balcik notabilul Vasile Neiceff ~I-a dat 0 scrrsoare pentru notabilul Ratail Mandofski din Kavarna In care ma recomanda ca sunt omul lor de Tncredere. Sosind Tn Kavarna, am dat scrisoarea personal numitului Rafail Mandofski cu care. vorbind mi-a afirmat la fel cu cei lalti ~i ca ei primesc ordine din Balclk.~n Kavarna am ':lai Intalnit ~i pe un fnfocat nationalist ~i revolutl~nar bulgar n.umlt Kost Uzunof care mi-a' afirmat ca merge d~se on la Bucuresti unde viziteaza pe ministru bulgar S. Radeff. Din Kavarna prin via Mangalia m-am dus la Constanta. /ssl "L." N:~. .'uda Hazma~aki ~i Pavel Ivanof sunt ofiteri bulgari in activltate din Varna m'a inforrnat nu numai bulgarii din Balcic cu cari am f?st .In relat/uni ci ~i do~i notabili bulgari din acel oras, proprretan de vapoare comerciale pe cari l-am fntalnit la hotel Bulgaria. /ss/ "L." " Rezolutia 1: 14 Dec.1914. Raportat. Se va rezolva fie care chestie In parte. A se vedea rezolufille de mai jos puse in fntelegere cu D-I Secretar General. /ss/ Panaitescu. . R.~zolutia 2. Se ~~ da ord~n p~ef. sa ia rnasurt pentru cercetarea ~i verificarsa acestei Inf. lvezi Bel Bunar - n.n.! noi fiind hotarati daca se adeverests sa-i expulsam din tara. De asemenea ~i pe 'Boceff daca nu va fi devenit roman. Issl Panaitescu. Rezolutia 3: 16 Dec 913. Se va da ordin telegrafic Pret. de Dobrici pen~ru ares!area ~i perchezinonarea ambilor Qficeri /ss/ Panaitescu. IMa, sunt cateva rezofutii necitete - n.n.l.

cartuse, din Gale luate de la turci la Karklisse si au fost trimise Tn urmatoarele localitati; 1 vagon de arme ~i cu cartuse la Varna; 1 vagon eu pusti ~i 1 cu cartuse la $umla sl restulla Rusciuk. Aeeste arme ~i cartuse sunt destinate a fi introduse tn Cadrilater.Tot el mia spus ca pana acum nu s'a introdus niei arme, niei cartuse, nici bombe de catre Comitet in Cadrilater, introdueerea lor va lncepe cand Comitetul va pune mana pe banii prornisi de guvernul bulgar. La lali Ciorba, un sat de gagau\i situat langa Kavarna, este un mosier bulgar, Durnitrof din Kotel, care e membru in Comitetul din Kavarna. In sat are 0 carciurna care e condusa de un fiu al lui. La Durani-Culak sunt doi membri ai Comitetului din Varna. Am eunoseut pe unul din ei, anume Stefan Cuiumgief, care mi-a spus ca mai are un alt tovaras, dar nu mi-a spus numele. Amandoi se dau drept reprezentanti ai unei socletati agricole, dar tn realitate sunt lnsarcinati a strange fonduri pentru Comitet si a face propaganda. 21/3. Dlrectlunea Politiel $i Siguranlei Generale'. Raport nr. 8 din 20 Decembrie 1913.1) Slnteza: Popuieti« din Balcik este eterogena, compuse din bulgari, turci, armeni, greci §i gagauli. Majorilatea 0 iormeeze turcii. in scotue romenest! (doua §i una fo~beljana) se simie /ipsa oticsrui fel de material didactic. 21/4. Dlrectlunea Politlel !li Siguran~ei Generale. Raport nr. 14. IFara data - n.n.t " Slnteza: Tn orssu! Cavama este necesers 0 §coala de adulti §i truniteree a 500 abeeedare romenest: 21/5. Dlrectlunea Polltlel sl Siguranlei Generale. Raport nr. 15. IFara data - n.n.l. Scurt istoric al infiinlarii scoalelor primare ale cornunltatllor: 3) fnvalamantul bulgar difera de eel roman, nu numai prin prea mare extensiune ee i s-a dat ~i prin solicitudinea cu totul deosebita de care se bucura, ci §i prin organizarea lui ca toate celelalte institutiuni nationale din Bulgaria ~i inva1amantul se caracterizeaza prin interventia tnsemnata a inltlativei private in condueerea §i sprijinirea lui, prin sistemul de descentralizare §i prin popularizarea
I) F.D.P.S,G. - DOSAR 24/1913 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 24/1913 3) F,D.P.S.G. - DOSAR 24/1913

ca

21/2. Directlunea Pori~iei $i Siguran~ei Generale. 13 Decembrie 1913. Raport. 11 Ca u~mare ~i completare a raportului meu cu data de 12 cor. ~o~unrc - dupa cum am aflat de la Neiceff - ca la 22 Nov. a.c. s'a mcareat la Sofia 6 vagoane, din care trei cu pusti mauser ~i trei cu
I) F.D.P.S.G, - DOSAR 40/1913

58

59

lui. Poporul nu numai ca se lnfrupta din binefacerile scoalei, dar oarticlpa in chip efectiv la conducerea ~i admrustrana ei. Inca de pe vremea turcilor, cand statui nu avea nici un rol tn crearea ~i administrarea scoalelor crestine din imperiu, au existat comunitati scolare - asa cum exlsta in Ardeal si la romanii grecomani din Macedonia - care-si sprijineau scoalele lor. Aceste comunitati f$i administrau scoalele prin mandatarl alesi din sanul ei, care constituia Eforia scolara. Aceasta organizare este prin tradifie mostemta de la grecii bizantini,de pe vremea cand tureii au acordat tuturor crestinilor din imperiu autonomia scolara ~i bisericeasca, pusa In jurisdictia Patriarhului Ecumenic, sub a carui autoritate confesionala au stat bulgarii panS. la 1869, cane s-a declarat schisma ~i s-a infiintat Exarhia. Autoritatea conteslonata a Patriarhului este reprezentata prin Episcopia de Eparhie Tn jurul carela se adunau numai din sanul Comunitaiii, fermata din elementele crestinest], fara deosebire de neam, iar limba care se lnvata tn scoala ~i se citea in biserica era, binetnteles, cea greceasca. Asemenea consilii exista numai la resedintla episcopilor. Din sanul aeestor consilii se delegau persoane care formau Eforia scoalelor de 0 parte §i altii care formau Epitropia bisericei. In celelalte erase si sate existau comunitatile din sanul carora se alegeau de-a dreptul eforii scoalelor §l epitropii bisericilor, care se confirmau de catre Episcopul respectiv. Odata cu constituirea statului bulgar, guvernantii, Tn loe de a eentraliza Invatarnantul au organizat mai complet aceste comunitaf generalizandu-Ie in toate orasele §i satele, iar mai tarztu, care corespunde cu epoca infiinlarii eomitetelor revolutionare pentru trimiterea de bande In Macedonia !?i Tracia, bulgarii au schimbat titlul de eforie scolara prin cel de comitet scolar, care devine organ executiv al cornunitatuor respective §i mai tarziu degenerand, au servit de comitete teroriste, care urrnareau §i incurajau scopurile revolutionare §i formand bande pe care Ie aprovizionau pana In punctele eele mai putin cunoscute din Macedonia si Tracia. Totusl, aceste comitete nu au lipsit de la chemarea 16rreala de a ingriji si sustine scoala din satul respectiv. in fine, la 1902 se editeaza un regulament, prin care se stabilests, pana la cele mai rnlcl arnanunte, modul de constituire :}i functionars al aeestor comitete, se requleaza indatoririle §i drepturile lor, se stabilesc raporturile lor cu scoala, cu Invatatorft, cu autoritatea comunala, cu autoritatea administrativa supsrioara, cu inspectorul regional sub controlul caruia trebuie sa functioneze scoala etc. lata pe scurf

dispozitlunile din acest Regulament: . Comitetele sunt institutii elective autonome. Alegerea lor trebuie sa fie conflrmata la inspectorul scolar regio.nal. ACol_;l~et~~ ~e compune din un presedinte, un secretar. ales dl~tre In~atatorll din cornuna §i un casier contabi!. Fondurlle comitetului seolar se forrneaza din: . ~ _r' I) Averi imobiliare ca tarim, gradini, paduri, livezi, c~~din, prav_au, rnori fabrici de cherestea etc. etc., care au fost taiate de catre locuitorii filantropi din cornuna sau de aiurea. II). Din ajutoarele pe care Ie voteaza comu~a In fle~are an, dupa rnodalitati arnanuntlt reglementate de lege, din darun etc. Este de notat ca'statul bulgar, in ultimul timp a obligat prin lege pe tiecare comuns ca din izlazul sau sa constituie un quantum de hectare pentru scoala. Din veniturile acestea se intocmesc anual bugetele conform cu indicatiile legii, dupa care se plate:}te personalul §col~r, pers~n~~ul de serviciu, mobilier, ca r1;i , constructii noi sau reparatlll.e la cladlnle de scoala etc. in comunele un?e. com!tetu~ respect~v nu poat~ suporta toate cheltuielile, atunci vine In ajutorul s~u. Statui ~I cornpleteaza suma cu care se acopera toate c~eltulehle. ~~nt_ru fiecare categorie de cheltuieli, regulamentul sta~~~e:}te~ondltlunlle in care sa se efectuez.e, cuprlnzand ~i dispoztfii precise asupr~ modului cum trebuie administrata aceasta avere,. ~sup~a dr~ptul~1 de control al Statului prin organele sale administrative .~~pnn autoritatea superioara scolara, cum §i dispozitl' asupra penalitatdor
A • Y

22. au/garii pregatesc tulburari in Cadrilater: Din. no,,! despre indiferenta guvernului r?~~n fata de s~tuatla .dm Cadrilater. Directia Sigurante/. 1$1 face totus! datona
22/1. Dlrectlunea Polltlei ~i Sigurantei ~enerale. . Sectiunea Secretariatului Nr. 42244 S din 25 Decembrle 1913. Strict confidential. 1} • ~ •• D-Iui comisar sef al Brigazii Speciale de S.lguranta .Slhstra. . Suntem inforrnati ca comitetele revoluJlona~e .din Bulgar~a corespund /corespondeaz8 - n.n.! cu cele din t~ntonul ~edat: p~ln oameni speciali, cari trec fraudulos. frontiera pnn. diterite puncte.Trecerea prin aeeste puncte le-o lnlesneste p~utonlerul d~ granieeri Nedelcu Ivan dela Chiose Abdi care e cumparat cu bani.
I) FDPS.G. - DOSAR 235/1913

60

61

Din S!listra_suntem i~formati ca a fost de curand la Sofia pentru a rascoale din Cadrilater, Hristo Tonef, insotit de Sava Pen~ff, Hristu Ivanof, Hristu Peneff §i Hristu Ghiortzot Pentru reusita programului revolunonar se zice ca comitetele din Cadrilater nu asteapta decat sa Ie soseasca surnele de bani necesare promise de guvernul bulgar. Afara de aeeste fonduri insemnate sume ~~ ~a~i .sunt~m in~ormali ca s'au strans §i din C~drilater prin oame.nll t~lml~1la_tlm~ din comitetele de la Sofia §i Varna. Printre acestia flgureaza fairnosul capitan Vuceff ~i Samoil Mefanoff. Reprezentant al comitetului revolutionar pentru Silistra este Tudor Hagi Stoiof §i Acadanlar. '
orqarnza

24. Preotit bu/gari din teritoriu/ cedat sunt chema,i treptat la Rusciuc unde primesc instructiuni pentru sustragerea obiecte/or de va/oare af/ate in biserici.
24/1. Directlunea Politiei ~i Siguranlei Generale. Raportul :;Jefului Brigazii Speciale al Siguranlei Dobrici No. 450 din 30 Decembrie 1913. 1) Pe 28 Decembrie 1913 in Dobrici a sosit lPSS Episcopul BartoJomeu cu 6 preoti cu care a oficiat serviciuJ divin pe 29 Decembrie 1913, la ambele biserici din localitate, luandu-le in primire §i dandu-le protoereului judetului, parintele N. Gheorghiu. Inainte de oficierea serviciului, lPSS a chemat pe preotii buJgari carora le-a propus sa serveasca /sfujeasca - n.n.l tmpreuna cu preotii nostri, ei tn limba slavona, iar ai nostrt romaneste. Preolii bulgari au aratat ca nu Ie convine intru cat n'ar ln1elege nici credinclosf §i niei ei n'ar putea oficia in acest mod, tot din cauza necunoasterei limbii; au cerut tnsa sa Ii se aprobe a servi cu saptarnana alternand ei eu preotii nostri. Propunerea le-a fost refuzata §i atunei ei au cerut timp pentru a se constatul si a aduce rezultatul inlelegerii lor.

23. Co/onizarea Cadrilaterului 23/1. Ziarul .Dlmineata" No. 3527 din 26 Decembrie 1913 Sinteza: Colonizarea Cadri/aterului se face prin romeni macedoneni 23/2. Dlrectlunea Poli1iei ~i Siguran1ei Generale. Brigada Speciala de Siguran1a Silistra. !"r.777 din 27 Decembrie 1913. T) I~ lun~ ~ov. a.c. la Constantinopol s'a constituit mai de searna VOleVOZI toate ~inuturile din Macedonia $i Bulgaria. Bandele care din opereaza in prezent in Macedonia §i Albania sunt conduse de lany Sandanschy, comandant supremo 23/4. Dlrectiunaa Politiei ~i Sigurantei Generale. IFara numer §i data - n.n.1 2) ,
Sinteza: Administratia romene n'e dispus canfiscarea sau predarea arme/or, a§a eli aproape toti bulgarii au arme §i munitii ascunse. 23/5. Dlrecttunsa Politiei ~i Siguran1ei Generale. Nota: Corup1ia functlonarrlor bulgari ~i romanl din Cadrilater

25. Multe nemultumiri ale romtinilor, care se simt • nedreptatiti.. .

..

IFara numer §i data - n.n.t "

.

2511. Dlrectlunea Polltiei ~i Siguran1ei Generale. IFara numar ~i data - n.n.1 2) Slnteza: Medicii romen! sunt nemuffumiti, deoarece au drepturi mai putlne oecet cei bulgari. Ei nu primese nici un fel de indemnizatie pentru chirie, transporturi ale familiei din Romania panli ecoto. in afara de aces tea medicii bulgari au 0 clientela mare, eunice lor e mai mare, rna; bine dotata §i 7ntotdeauna plina, pe cend a noestre nu are decal cafiva soldati ranifi §i turci etc.

~int~za: Se tree fra_udu/os miirtut de contrebenae din Bulgaria marfun de eontrabanda de tot felul de produse din Bulgaria

25/2. Dlrectiunea Politlel ~i Siguranlei Generale.
Cabinetul Directorului No. 581 S. din 7 lanuare 1914. Dragomir, Seful Brigazii Siguranlei Dobrici. 3) Sunt informat ca mare parte din aqenti vor sa paraseasca
1) F.D,P.$,G. - OOSAR 235/1913 2) F.D.P,S.G. - OOSAR 40/1913 3)F.D.P.S.G, - DOSAR 40/1913

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 235/1913 2) F.o.P,S,G. - DOSAR 235/1913 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 235/1913

62

63

serviciul, unii din cauza ca si-ar fi gasit ocupatiuni mal rentabile, iar altH ca sunt siliti prea mult de Dv. sa produca peste puterile lor avand in vedere timpul scurt de cand se gasesc Tn locantate !?i faptul ca orasul fiind mic sunt cunoscuti acum. Cornunicati-rni telegrafic cum stau lucrurile $i daca este asa cum sunt lnforrnat, cautaf sa-l convingeti sa ramana pe eei buni, fagaduindu·le trnbunatatirea situatiei §i ne fortandu-i produc~ cand nu este orneneste posibiL Cautaf sa va procarati lnformaton seriosi $i sinceri :;;1 eras :;;i in judet :;;isumele necesare vi .Ie voi in pune la dispozitie, Faceti tot posibilui sa nu se descompl~c~eze personalul, cacl este foarte greu sa vi-I eomplectez de aicr $1 nu trebue sa ne surprinda prirnavara care poate sa ne aduca mari dificultatl, cu un personal descomplectat si nepreqaflt, Ata§ati-va pe eel bun! prin purtare afabila, prin atenfiunl tn diferite ocaziuni ~i prin acordarea eonsideratiunilor cuvenite culturii si rarqului social pe care I-a avut tn societate lnalnte de a intra in servic:ul nostru. Celor cari sunt bunisi nu pot patrunde acolo unde creden ca trebule,. datiIe poslbilitatea sa-!?i recrutezeindieatori, punatdu-le sumele necesare tn acest scop la dispozitie. Celor pe cari fi trimiteti in afara de Dobric.i, Ie veti pune la dispozitie sume mal. marl ca pana T~ prezent, dupa situatla fiecaruia avand In vedere si alte?heltuel! stricte de lntretinere §i transport ea sa culeaqa lnformaflum. Puneji in vedere agentilor ca cu Tncepere din aceasta luna vom aearda gratificatii speciale banesti celor ce se vor distinge in cursullunei$i Tnafara de aceasta si recompense banesti in chestiunileimportante pe cari le-ar descoperi. Director, Issl Panaitescu.

si ai unui alt post vecin, sositi tn graba, au arestat pe 15 dintre bulqari. Arestatii a.u fost dusi la Sarsalar. S-au luat rnasuri pentru prinderea lui lordanof.

sa

26. Spionaj . .Iredentism bulgar 2611. Zlarul "Universul". (Turtucala, 18 lanuarie 1914). Articolul: "Atentatul unor buJgari contra unor functionari romsn!' Acum cateva zile, secretarul comunei Viscioi a fast insultat chiar in localul prirnariei, de catre locuitorul bulgar Raiciu lordanof, Secretarul, cerand anchetarea cazului, ieri s-a prezentat ta primarie dl subprefect loneseu, care a chemat la prirnarle pe lordanof. Acesta a venit Tnarmat cu un cctitsl chiar in tata subprefectului a incercat sa-l loveasca pe secretarul comunei. Fe cand suhprefectul fncerca sa-l dezarmeze pe atentator, au intrat Tnprimarie inca vreo treizeci de bulgari, care au insultat §i amenlntat pe subprefect. lordanof, profitand de ocazie, s~a facut nevazut. Jandarmii comunei

2.6/2. Di.reetiunea Polltiei ~i Siguranfei Generale. Brigada Speciala de Siguran~a Dobrici No. 156 din 20 lanuarie 191.4. 1) La Sofia, populatia spune ca. Romania a avut 0 purtare lncaliftcebila. necavalereasca fata. de Bulgaria ~i se nadajdue§te intr'o revansa. In Bitolia, bulgarii macedoneni sunt tntr'o continua agita1ie din cauza rnaltratarilor ce sutar din partea greeil?r~i sarbilor ceea ce i-a determinat la formarea cetelor de cornitaqtl, colaborand cu albanezli. Dupa cele ce spun bulgarii maeedoneni, este sigur ca In prlrnavara va avea loc revolutle general~. Se. ma! spune ca oamenii politici din Sofia se silesc a atrage prietenia §I neutralitatea Rornaniei, oa apoi Bulgaria, aliata cu Turcia - alianta despre care se spune ca va fi sigur - contractata sa lupte contra grecilor §i sarbilor, lasand Tnsa sa se Inleleaga, ca de neutralitatea Rornaniei se vor servi nurnal la nevole, iar daca vor reusi se vor indrepta contra noastra, . ... Acesta este curentul ce se formeaza §i se discuta acolo. Grecn §I sarbii lnsa simtind alcatuirea aeestor miscarl macedo-sarbesti, tn teritoriile cucerite de ei, au luat energice rnasuri contra populatiei bulgare, tinandu-l ln supraveghere continua $i cauta sa zadarnicea'sca formarea bandelor de comitagii.. Se mai spune ca bulgarii ii vor convinge pe politicieni §i guvernul sa rupa rela~iunile cu Romania, caci ei avand aproape siqura atlanta eu Turcia vor reusi a capata Dobrogea. Scopul aliantei tu~co-bulgare e~te In primul rand autonomia Macedoniei §i Albanlei sU.b suz~ranltatea Turciei. Turcia stapanita actualmente de bulqari 0 sa se dea Turciei, trnpreuna cu Salonicul, iar Bulgaria sa ia teritoriile ~ucerite de la sarbi ~i greei !?1 parte din Macedonia, iar dac~ vor reusi se v.or tntoarce contra Rornaniei. Aceste toate tnsa trebuie tacute grabnlc, pentru ca sa nu apuce sa se organizeze Romania noile. t~ritorij: Cum insa Bulgarii se tern de Rusia, se vorbeste ca vor trirnite doi oameni politici de mares sa ia In~elegere cu Austria $i Japonia spre a face ca aceste doua puterl sa tie inloc pe Rusia.

!n

2.6/3. Direc~iunea Politiei ~i Sigurantei Generale . Brigada Speciala de Siguran~a Dobrici No. 446 din 21 Februane 1914. D~saleD~lui Director al Politlel ~i Sigurantei Generale.
I) F.O.P.S.G.· DOSAR 239/1913

64

65

Confidential. 1) D-Ie Director, in referire la raportul nostru No.3614 din 14 Februarie a.c., am onoare a va raporta ca agentul Radlulescu ne comunica ca tinerii bulgari ce fug din Cadrilater, din cauz:a armatei, fac armata in Bulgaria, in mod exceptional 6 luni de zile. IPe de alta parte ni se cornunica ca acesti tineri sunt prirnif ca voluntan, dar ca Ii se pune in vedere ca nu pot cere vreo favoare niei lf11ainte,nici dupa eliberare; Ii se spune tnsa ca, dupa terminarea !Serviciului, aceia care vor fi rnerltosi, vor putea fi reanqajaf ca iinstructori, conform leqilor militare bulgare. $eful brlqazii de siquranta Iss/lndescifrabil. 2614. Dlrectlunea Polltlel ~i Sigurantei Generale. Nota din 25 Februarie 1914. Extras din raportul agenitului "L" trimis In misie la Constantinopole. 2) In privlnta Cadrilaterului mi-a declarat ca daca Romalnia s'ar fi multumit sa ia numai teritoriul care i-a fost cedat ~i pe care-I are alipit acum, Bulgaria ar fi putut sa uite repede acest lucru, de oarece ar fi ca§tigat mult In Macedonia. Din cauza fnsa C8l, Romania a lnaintat cu armata aproape de Sofia si a capturat 0 rnult.rne de trenuri cu hrana !}i munitiuni, facand lrnposibila acfiunea militara a bulgarilor contra armatelor dusmane, grabind eatastrofa Bulgariei, lucru care nu poate fi uitat cu niei un chip de bulgari. Ei vor organiza bande puterniee de eomitagii, vor trimite bombe §i VOir organiza rnlscarl care sa dea mult de lucru Rornaniei. Bandele vor fi comandate de 12 voevozi, dintre care !}i capitanul Vuceff. 26/5. Dlrectlunea Politlel ~i Siguran1ei Generale. Brigada Speciala de Siguranta Silistra No. 443 din 12 Martie 1914. Personal-Confidenttal. 3) Cu ocazia razei din 7-10 Martie a.c., agentul acoperit H. Sa, din comuna Alfater, in referire la raportul nostru No.234 din 612.914, ne inforrneaza despre unele constatuirl, pentru constituirea In bande de comitagii. Capul rniscarei este Rascu Gheorghief din acea cornuna. La 0 astfel de consfatuire a luat parte !}i locotenentul Nicola Coltsicof, semnalat cu raportul No., cu ocazia treeerei sale prin eomuna Alfatar lndernnand a se organiza in bande 1.. .1. Bandele ar fi conduse de voevozii Talef Cuzman (eunoseut
1) F.D.P.S,G. - DOSAR 89/1911 2) F.D.P.S,G, - DOSAR 89/1911 3) F.D.P.S.G, - DOSAR 18/1914

Directiei) si Taniu Colef (Nicolot); aeest din urma voevod este foarte popular Tn Bulgaria; are la adresa sa mai multe poezii populare §i este eel mai tnversunat dusrnan allui lani Sandanschi Agentul ne inforrneaza ca Tn satul Cirecci, pendinte de comuna Usulehioi !}i Tar Asen, pendinte de comuns Senir Eni Mahle, toti locuitorii bulgari au arme !}i nu asteapta de cat momentul oportun pentru a sa uni cu comitagii, eari ar navall in Cadrilater, informatie de altfel culeasa si de agentul 181, la punctul de frontiera Ibrahim Mahle, de la lIie Ivanof din satul Cireeei, care a luat pe aeest agent, ca unul din ai lor §i carula i s'a dat un jurnal bulgar, de agent, pentru a-i capata Tncrederea; fapt comunicat (numai aeesta) §i D-Iui sef al Polltiei acelui punct, pentru a-I avea Tn supraveghere (prevazut in raportul general de razie). Agentul acoperit §i-a procurat pentru suma de lei 60, doua pusti militare "Mauzer" in cea mai perfecta stare, de la locuitorul Haralamb Minciu (unde fusesem cu 01 sub Prefect al plasei !}i facusern 0 observatie dorniciliara, lasandu-l in supraveghere), §i asteapta a sa da gloante, pe care le-ar avea in pastrare numitul Buzduganof $tefan, fost comisar, aeum comerciant de bauturi spirtoase, in comuna Alfatar. Agentul ne spune cum sa proeedeze, pentru ca i s'a propus a i sa vinde inca trei pusti "Mauzer' pentru acelasi seop, a cate 60 lei bucata. 1.. .1 $eful Brigadei de Siguran~a Iss/lndescifrabil

27. Comporlamentul evreilor in Cadrilater
27/1. Directiunea Polltlel ~i Sigurantei Generale. Ciorna No.' 1024 din 19 Martie 1914.~) D-Iui Comisar $ef al Brigazii de Siguranla Silistra. Confidential. Brigada de Siguranta Dobrici ne-a raportat ca dupa incheierea tratativelor dela Petersburg, cand se hotarase ea SiUstra sa fie cedata Rornaniel. prirnarul orasulul Silistra, Tnasoclatie eu un evreu din Bucuresfi, ar fi recrutat multi evrei din tara in schimbul unor Tnsemnate sume de bani !}i i-a inseris tn reqistrele primariei, ca fiind stabiliti acolo Tnainte de ocupatiunea rornana 1.. .1. Facandu-se cercetari s'a stabilit ca Tn adevar 1.. .1 mai multi evrei au cumoarat deja loeuri in Silistra inseriindu-se la primaria local a ca cetatenl.

28. Conducerea de la Sofia ii incurajeaza pe bulgari emigreze din Cadrilater 28/t. Dlrectlunea Politiei ~i Sigurante.i Generale. Biroul
1) F .DP.S.G. - DOSAR 89/1911

sa

66

67

Secretariatului No. 12546 S. din 2 Aprilie 1914. 1) D-Iui Comisar Sef al Brigazii de Siguranta Silistra. Suntem inforrnaf ca guvernul bulgar ar fi oferit bulgarilor cari ar emigra din Cadrilater in Bulgaria, locuinte sl parnanturi in comuna Popova $i Balbunar din apropierea Rusciukului !?i ca autoritatile buJgare de la frontiera ar avea instructluni de a Ie da tot concursuJ $i a Ie face toate inlesnirile posibile la trecerea frontierei. Tot in acest scop s'ar fi eonstituit $i un comitet in acele comune spre a face propaganda printre populatiunea bulgara pentru a emigra in Bulgaria unde i se va face mar; inlesniri $i vor scapa de persecutille autoritatilor romane. Dupa ce se vor stabili in Bulgaria, guvernul bulgar va interveni pe langa cel roman spre a permite bulgarilor emigrati sa-si vanda avutul ce-I mai au in Cadrilater. 29. Societatea IIDobrogea" a bulgarilor, din teritoriul ocupat de Romania, cu sediul in Sofia face propaganda antiromaneasca 29/1. Directiunea Poliliei ~i Siguranlei Generale. Sofia, 14 Apri Iie 1914. 2) 1. ..1. Printre agitatorii din Dobrogea s-a ivit 0 dezbinare vlzibila !?i lnltiatorii acestei rniscari sunt, din cauza aceasta, foarte deprimati. Pe fanga societatea culturala "Oobrogea" s-a format 0 "Infratirea Oobrogei", care exercita 0 activitate mult mai febrila $i are deja un organ de presa al sau - deocarndata apare bilunar. ln primul numar al acestui organ, care se nurneste §i el "Oobrogea" sa publica un "apel catre toti bulgarii" Tn care se spun printre altele urrnatoarele: "Astazi se exercita in teritoriul Dobrogei subjugat de Romania, 0 teroare ne mai pomenita fata de fratii nostri cari nu au nici un sprijin; batranl, vaduve §i orfani, blestarna soarta, care dupa ce leau luat fiii §-i parintii i-a lasat fara sprijin tn mainlle unei natiur-i degenerate, care nu cunoaste sentimentul uman, sentimentul mile; §i al dreptatei, Teroarea, violarea, furturile, corupfiunea, spionajul $i lnjuraturile tormeaza in Dobrogea un sistem. Toate scolile sunt Tnchise $i toate bisericile Tn rnainile rornanestt. Proprietatile scolilor §-ibisericilor au fost confiscate in favoarea Statului." Primul nurnar al organului "Dobrogea" publica §i statutul tnfratirel, care este deja in general cunoscut. Scopul infratirei este: ridicarea
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 235/1913 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 53/1914

culturala a bulgarilor din Dobrogea noua subjugata §i .unirea !or_cu bulgarii din Bulgaria ubera, apoi sprijinir~a moral~ ~I ~~t:flala a dobrogenilor ~i sa fiinteze pentru 0 Interven\l~ PO~ltlc.aspre Imbunataiirea situatiei bulgaril.or ~in Dobro~ea. ~u~Juga~a$1pentru mentinerea libertatii scolare, btsericeasca §-Ipolitica, Mal departs se spune ca lnfratirea "Dobrogea" in atara de.zi~ru~ s~u mal are ~! un drapel propriu ~i 0 zi de sarbatoare a s~cleta~e; §~anu.me ~1 ~e doliu - ziua lncherei pacel de la Bucure§tl. Meflt~ sa m~) amlnt~m I~ detallu si anume ca organul oficios al ~inlsterulu~ de r~s_bo~ "VOJENNI IZMESTIJA", in ultimul sau numar, cu oca~la prec~z~rel locului natal al unei persoane militare, spune: "Nurrutut e onqmar din camuna X din Dobrogea furata Bulgariei". Rezolutie: 27 Apr.914. La dos. Soc. "Oobrogea"

?

29/2. Ziarul "Adevarul" No. 8835 din 2~ Aprilie 1914. Ultima ora. Articolul: "Campaniile societafii "'nf~af!rea ~,ObrOgeana" in Par/ament. Interpe/area a-tu! Julian Vrab,escu ~. _ Am aratat eri atacurile violente din presa engleza §I franc~za mijlocite de societatea "infraiirea Dobroqeana" di.n S.ofia, trnpotriva Rominiei pe tema noui 1egide orqaruzare a teritoriului ane~at: In_loc sa vedem in presa guvernului un raspuns la aceste atac~n ~I ~a se arate cari sunt adevaratele tntennunl ale guver~ulu.l fa,a de populatia din Dobrogea noua, am av~t azi la Camera Int~r~e~ar~ adresata ministrului de externe de cat~e un me~~ru al rnajoritatel, dl, Julian Vrabiescu de la Craiova, pnn care rnlnistrul de exter.~e este intrebat ce masura are de gind sa ia c~ sa l~ceteze campanl~~ societatei "Dobrogea" din Sofia, carnpann can pot avea urman grave. be§-i ministrul de exte~ne era _defa!a la §edi~\a, ~-sa nu _s'a glndit niei pe departe sa pnme~sc~ a" raspund_e ~~edlat daca e dispus sa intervie, ci s'a mul\u~lt sa zlmbea~ca §-I~nt.erpelan~aa fast dspusa la birou pentru a fl pusa la ordinea zilei. .. dupa ce Parlamentul va fi dizolvat! 1.. .1.
y

°

2913. Directiunea Politiei §i Siguranlei Generate. Nota. Cum urmaresc bulgarii prtetenla fcul Romania. Un docum.e~t . senzatlonal. Curentul anu-romaneec alime~tat.~e oflclaht?te. Socletati sovlnlste bulgare. Bande de comitaqu. Bom~e ~I exploslblle in Cadrilater. Dovada uneltirilor bulgare!}tl. Sofia, 28 Aprilie 1914. 1)
l) F.D.P.S.G. - DOSAR 7/1914

68

69

Pentru cei ce traesc tn Bulgaria sau cari tntarnplator tree prin aceasta tara, credem ca nu mai este un secret faptul ca cu toata b~nav~inta rom.anilor de a restabili relatiuni normale ~i de buna prieterue cu vecma sa, poporul ~i oficialitatea bulqara nu pierd nici o ocazie, fie cat de mica, pentru a 0 insulta, preconizand revansa, asa de apropiata, dupa bulgari. Presa de toate nuantele, tn frunte cu cea oficioasa, publica zilnic articole lniurioase la adresa Rornaniei numind-o 0 tara de briganzi lasi !}i talhari. Insulteie acestea sunt asa de numeroase, lncat ar trebui pagini Tntregi pentru ~ Ie reedita in fiecare zi, La Sft. Gheorghe generalul Cantardgieff a tinut trupelor din Rusciuk un discurs asa de trivial tncat corespondentuJ nostru din acea localitate a fost nevoit sa-' amelioreze, ca respect pentru ziar ~i cititori. Alimentat din to ate par1i1e !}i mai ales de oficialitate, curentul anti-rornanesc in Bulgaria creste pe zi ce merge, - in timp ce presa arunca unt peste foc inventand pe socoteala autoritafilor rornanesti din Cadrilater acte de teroare ~i banditism fata de locuitorii bulgari.

*
Dar toate acestea nu sunt indeajuns. $ovini~til bulgari apartinand tutulor partidelor politice, in care unii joaca roluri importante, nemultcmitl cu campania publica de ponegrire contra Rornaniei, s'au hotarat sa lucreze ~i din umbra, pentru ca rapoartele dintre ambele tari vecine sa se tnaspreasca in asa fer lncat un viitor rasbo.iu sa devie absolut inevitabil. In acest scop, sovlnistii in chestiune, au format societatlle "Dobrogea" ~i "lnfratirea D?brog~ana" cu cara.cter ostil contra Rornaniel, avand drept scop afl!ii~t p~ln ~ta~ute, strangerea de relatiuni nation ale intre bulgarii din patne ~I cet din Dobrogea, cum si demascarea prin presa straina a ororilor imaginare, la care se dedau autoritatile rornane, fata de bulgarii din Cadrilater. In ultimul timp ambele societati au fuzi'onat pentru a lupta cu puteri unite contra Romaniel, aleqandu-se un no~ comi!~t In care in afara de personalitati de maroa din partidele opozltioniste, !ac parte si d-nii Dr. Vaceff presedintele Camerei !iii R.V. Radeff hederul guvernului Sobraniei. Intrarea d-rului Vaceff prieten intim al primului ministru ~i a deputatului R.V. Radeff, in comitetul acestei societati, da un caracter de semioficialitate lnfiintarei ei. Pornirea sovinistilor bulgari nu s'a oprit Insa act. Para lei cu actiunea de ponegrire contra rornanllor, ei au hotarat sa rnearqa cu tnorasneals pana a preconiza formarea de bande care

uzand de bombe l}i exposibile, sa transforme Cadrilaterul in a doua editi~ a Macedoniei de eri, unde macelorile provocate de comitagii se tineau lant, lntentiunea aceasta resulta cu prisoslnta din urrnatoarea imprejurare: In afara de organul sau public, societatee "Dobrogea" are ~i un alt organ secret numit "Obnovlenie" §i in care se cornunica membrilor adevaratele intentiuni ale societatii.Acest organ care este redactat In intregime de fo~tii redactori ai 'ziarului guvernamental "Vecerna posta" care a incetat sa mai apara. publica in numarul 12 dela 10 Aprilie cor. drept program urrnatoarele: "Revista Obnovlenie" preconlzeaza lnstituirea ... unei orqanizatiunl revolutionare in teritoriile noui ocupate de rornani, sarbi ~i greci. Noua orqaruzatlune are datoria de a se ocupa cu crearea de bande de comitagii, cu fabricarea bombelor !}i exploslbjlelor. iar conducatorn al carer sediu va fi la Sofia var avea misiunea de a se pune in leqatura cu toti nemultumitii' din nolle provincii sarbe, rornane ~i grece, cum si cu diversele orqanizatiuni revolutionare, care functioneaza deja in Bulgaria, Macedoni~ ~i Albania." "Obnovlenie" se ccupa apoi de modul cum vor decurge evenirnentele dupa intrarea in actiune a acestor bande ~i terrnlna preconizand razboiul de revansa, Rezo/utie: Raportat. 1551 Panaitescu.

30. Studiu ..In chestia colonizarii Dobrogei No; cu romani din Transilvania, Ungaria §i Banat, semnat de preotul V. Luca, referitor la une/e mssur; pentru impiedicarea emigrarii romsnitor in America §i pentru infaptuirea sistemulu; de colonizare a Dabrogei No! cu e/emente rOmane$ti
U I]ea Paliliei ~ i Si 9 U rantel Gene ra Ie. 10 Mai 1914. Promemoria. In chestia colonlzarll Oobrogei Noui cu rornanl din Transilvania, Ungaria ~i Banat 11 I. Constatarea faptelor. 1). E fapt, ca rnultirnea de roman; din toate provinciile Transilvaniei ~i ale Ungariei emigreaza in America. . 2),. Fiind aceasta emigrare continua ~i neintrerupta, nu sa poate precrza exact nurnarul ernigrantilor. 3). Din intorrnatiuniie primite dela preotil de ambele confesiuni cari pastoresc pe romanii emigrati, se calculeaza, sa fie numarul lor peste 100.000.

30/1. Oi recti

I) F.D.P.S.G. - DOSAR 72/1914

70

71

4). Cunoscand conditiila grave /gre/e - n.n.I cari se cer pentru ad~iter~a emigratilor in America sa poate afirma ca persoanele can erruqreaza, barbatl §i femei sunt indivi.zii cei mai narnicl de lucru: sanato§i, destepti, capabili de orice fel de rnunca. 5). Acesti erniqratl, toti muncitori agricol;, acasa, tn America sunt apficatl la lucrarile cele mal grele, in uzine, in fabrici adesea p~st!le~ntiale,!n ~m,ined~ carbuni, E drept, ca sunt bine platiti, ~a~tlga mul!, insa '~ putlna vreme, in cativa ani, sa enerveaza, sa istovesc, slabesc din toate puterile §i sa Tntorc acasa cu bani dar incapabili de orice rnunca !?i sa prapadesc inainte de vrem~ in boalele contractate prin fabrici §i mine. ' 6) ..Emigr~l,ii,care raman Tntara noua, unda-si agoniseaza case !?i avert sau I§! rnzestraaza ateliere, sa pierd Tn marea straina se asimile~za cu indigenii §i forrneaza un contingent de cet~teni valoros] pentru Statele-Unite, Insa perdut cu desavarsfrs pentru
natlunsa

7). constata" i.n..I~nil~ mai recente ca puterea guvernativa a Unga~!el ~e rornaru II Impinge spre America si-i opreste a cauta a soarta. ~~I. buna in ~omania, iar pe sacul §i pe maghiari din Sudul Unqariei 1~ In~eamna sp~e Romania, !?iaci Ii ajuta Tntat chipul sa se c?nserve In ~lnta lor etnica - nationala - maqhiara. Scopul e evident §I nu e trebumta de explicatluni §i larnurin, 8). E c~ar prin urmare ca aceasta chestie a emigrarii rornanilor, trebue sa ~ormeze u.n obiect de preocuoapune speclala, pentru cei ce au sentiment patriotic pentru interesele rornanisrnulut. II.• ~tabili~ea un~r principii fundamentale in chestia emigrarii romamJor din Transllvania si Ungaria. • 1); E~igr.~rea romanilor din Transilvania §i Ungaria, nu se poate Impledl~a ~t"nd ca a urmare fatala din situ alia politica, etnografica §i econormca a regatului ungar. ~). ~ri~ ~ urmar~, chestia aceasta trebuie sa fie requlata si ctuvernlslta, trebuie condusa in interesul romanismulul, 3). Aceasta regulare §i conducere in spirit patriotic §i national roman",a poate face exclusiv numai guvernul regatului roman .. 4) ', In Dobroqea noua este lipsa arzatoare de 0 populatis roma~easca pr~n ~a~e ~umita provincie sa fie legata de patria mu~a, cu legaturl indisolublle ale sanqelui si ale intereselor ~atlonale. Ace~t el~ment national rornanesc sa poate ca§tiga prin mdreptarea emiqraflunei americane spre Dobroqee-Noua. .5). Regularea practice a acestei afaceri pretinde infiintarea unui sistern bine organizat de colonizare, tara atingerea sau desteptarea

».

romana,

imperiului vecin §i Tn special a guvernelor Ungariei. III. lnfaptuirea sistemului de colonizare cu elemente na!ionale romane§ti TnDobrogea-Noua. 1). Modele de sisteme de colonizare avem multe §i variate inaintea ochilor nostri: ale ltalienllor in Argentina §i in zilele noastre, in Tunizia ~i Tripolitania; ale francezilor in Maroc §i mai ales in Algeria; ale germanilor Tn Cameron; ale belgienilor In Congo; ale englezilor in Transvaal. Nu face pentru noi sistemul englez din Indii, sau cel olandez pentru provinciile sale coloniale, nici eel francez pentru Madagascar sau Cochinchina. Acestea sunt exploatari fortate ale bogatiilor naturale din acele tari tn folosul stapanltorilor. 2). Pentru scopurile noastre nationale romanestl avem la lndernana ~i sistemul de colonizare ce au intreprins !?i realizat guvernele maghiare in Ardeal §i in Banat, in detrimentul elementului national rornanesc din acele provincii. 3). in Dobroqea Noua pe averile intinse aquirate de statui roman, se vor forma sau intemeia comune puternice rornane cu cotonisti rornanl, jar intre masele de populatie straina sunt a se forma cclonil puternice de rornanl cu orqanlzatie separata de vlata bisericeasca,
susceptibitltatilor culturala-economica rornaneasca.

4). Pentru organizarea, apararsa §i desvoltarea acestor colonii este neaparata trebuinta tnfiintarea unei sectiuni de sine statatoare, Tn sanul ministerului de agricultura, combinat cu ministerul de interne. Aceasts sectiune trebuie sa fie tnzestrata cu atribuuuni speciale, dupa firea chernarei sau a misiunei sale . 5). Sectiunea aceasta de colonizare va aseza in locuri acomodate familiile romans, ce se vor strecura din Ardeal !?idin Sudul Ungariei, cu toate piedicele ce se vor pune la cale din partea guvernelor maghiare. 6). Colonizare in proportiuni mal mare se va face prin readucerea erniqratilor rornani din America. Calea este pregatita. prin cornunicatia dlrecta ce s-a inaugurat §i care trebue sa se desvolte conform cerintelor, intre Constanta §i America de Nord.Spre acest scop sunt a se aplica trei oameni devotati cauzei, discreti §i alesi pe spranceana: foarte cinstiti §i vrednici de 0 incredere neconditionata. 7). Acestl oameni in lnteleqere cu sectiunea de colonizare pot sa readuca familiile romans emigrate in America l?i pot sa Ie aseze deadreptul Tn Dobrogea Noua pe locurile destinate pentru colonizare. 8). Cu modul acesta Tndecurs de caliva ani se vor putea aseza tn

72

73

Dobrogea Noua 50 mii familii romans cari vor forma 0 fortificatie vie §i netnvinsa a noului parnant romanesc, fara sa provoace susceptibilitatile vecine. Pentru cazul cane inaltul guvern al Rornanlei va primi aceasta propunere buna, bucuros rna angajez sa prelucrez un plan detaliat pentru secfiunea de colonizare, care va putea servi de baza pentru inceperea lucrarilor eminamente politico-natlonale. Iss/lndescifrabil. Rezolutie: 11 Mai 1914. Dosar special. Originalul e la DI. Ministru. 1551 Panaitescu.

cunoscut din Sofia. Amicus. p. conformitate Iss/lndescifraoil. Rezo/utie: S'a citit de Of. Ministru prin 01. Prefect Corbescu. 32/2. Directiunea Politiei !1i Sigurantei Generale. Secret. Nota din 29 lunie 1914. 1) B.L. din Balcic detine 0 informatie dela unii bulgari din .acest ~ra!?~ dupa care cei din fruntea sccietatel "Dobrogea" ~ntentloneaza sa puna la cale, Tn Bucuresti, 0 se,rie de ~tentate _ln~ ~ontra tuturor acelora cari intr'un fel sau altul s au rnanltestat pma In prezent ca dusrnani ai unei mari Bulgarii. Acest~ ~te~tate s~gerate. d: asasinatul dela Sarajevo au de scop sa raspmdeasca 0 adrnca teroare si TnRomania. /ssl V.I. . .. " Rezolutie: 30 Iunie 1914. Raportat O-Iul Ministru. S a cOl~unl~at O-Iui Prefect Corbescu, cu ruqarnintea d~ a raporta O-Iul Ministru anuntand O-sale §i denuntarea din Sofia. Se vor remnoi ordinele'date Brigazii Sinaia p. rnasurile de siguranV3 din localitate. Ordine noi la frontiere sa fie vigilenti laintrarea p~rsoa.n~lo.~ suspecte cu destinaua Sinaia-Bucure!?ti. Se va da ordin Bngazll Bazargic sa angajeze provizoriu pe indicatorul de~pre care fac~ mentiunea in raportul No ... §i sa-Ilnsarcineze cu venficarea acestei lnformatiuni ca unul ce face parte ca membru al Soc. Dobroge~ Noua. acelas scop, se va trimite maine verba prin aj. Petru Toll lui H.S. aflat acum la Constantinopol sa piece imediat la Sofia. _S~ va atrage atentiunea asupra acnvttatei societatii Dobrogea Noua §I Brig. Silistra Iss/lndescifrabil.

31. Societatea "Dobrogea" il felicita pe ministrul de externe englez pentru atitudinea luata impotriva guvernului roman 31/1. Dlrectlunea Poliliei !1iSigurantei Generale.
Din ziarul "Dnevnic" No. 4235 din 161unie 1914. Articolul: "Dobrogenii §i sir Eduard Grey". 1) Societatea "Dobrogea" a adresat Ministrului de externe al Angliei, 01. Sir Eduard Grey, la Londra urmatoarsa teleqrarna: "Societatea Dobrogea din Sofia, In numele populattunei bulqara din Dobrogea, este profund miscata de lndrasneata lnltiativa, a Excelentei voastre de a lua apararea drepturilor populatiunllor asuprite In persoana Dv. traditionala pofitica a marei voastre patrii care este aceea a patrona pe cei slabi si fara de aparare §i are profunda Incredere ca nu va fi tioslta de grija Ov. intr'un moment cand este supusa unui regim exclusivist inca necunoscut in istoria popoarelor balcanice. /551 Pres. Dr. K. D. Spisarevski.

:f1~

In

32. Miisurile luate pentru preintampinarea unor atentate contra regefui Carol puse la cafe de Societatea "Dobrogea", sub influenta atentatului de la Sarajevo
32/1. Dlrectiunea Politiel §i Sigurantei Generale. Dlrectia Presei §i a lnterpretilor, Sofia 17 lunie 1914. 2) Domnule Grigorescu, Cred de cuvllnta sa va comunic, ca eri s'a tinut 0 §edinta la Societatea "Oobrogea" din Sofia §i s'a hotarat uciderea regelui Carol. Daca doriti pot sa va fac cunoscut §i alte lucruri de la societatea Dobrogea. Adresa Ov. 0 am de la un
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 53/1914

3213. Directiunea Poliliei !1i Siguran1ei Generale. Nota din 161ulie 1914. 2) ." Joi, la orele 8 dirnlneata voind sa plec la Sumla .ml s a .~pus I~ gara ca trenul nu pleaca In acea directie di~ c.auz~ lnund~~lIlor can au strtcat podurile. Tot aci am aflat ca [urnatate din orasul Eskrigiuma este sub apa. lnapoiat la Varna m-am dus la cafe.ne~ua macedonilor vis-a-vis de primarie sl aci am tntalnit pe Gh. Mlhalloff cunoscut personal de mine, fiind originar ~in .aceea~i c?muna cu ~ mea. EI primise Tn aceea§i zi 0 telegrama din. Sofia din part~a lUi Protoghroff prin care-I enema la Sofia. Cupnnsul telegr.am~1 er~ urrnatorui: "Ou-te Burgas, opre~te-te lamboli, vino Plovd~v ~) a_po~ Sofia." Am vazut §i eu acea telegrama. I-am cerut expiicatiuni §I
l) F.D.P.S.G. - OOSAR 52/1914 2)F,D'p,S.G. - DOSAR 21/1914

2) F.D.P.S.G. - DOSAR 52/1914

74

75

~u~ai. dupa multe !nsistente mi-a spus ca mai multi comitagii sunt rnsarctnaf de comitetul Societatii Dobrogea sa cornita 0 serie de atentat~ in Rom~nia ca sa provoace Incurcaturi si ca vor profita acum eand atentiunea generala este lndreptata la evenimentele de la ordinea zilei, ca sa se streeoare In tare neobservati. Nu I-am putut decide In niei un chip sa-rni arate in' contra carer pe'rsoane vor f indreptate atentatele. Refuzul mi I-a justificat prin iuramantu' ee t-au depus In Sofia. Ate.ntate se vor face ~i 1n Serbia :;;i in Grecia. Am reusit Insa sa obtin ~u~ele celor Insarcinati cu atentatele. Ei sunt urmatorii: 1). Gh. Mlhalloff, fost sublocotenent In armata, 33 ani rnustata mica blon.d~~ochi caprul, statura lnalta, 2). Arsenoff, ani, statur~ pot~lv~ta, oac~e:;;, rnustata mica, robust, par mare dat pe spate (chika). 3). ~II~:;; Petcoff, gras, mustata carunta, 40 ani, sprancena stufo~se, c~ut~tura fi~roa~a, vorbesta gros, caches, stat potrivit. A~e:;;~la dol din u.rma rru-au fost recornandatl In cafenea de MI~allo.ff, pre~um :;;1 5). Pavloff (fost prin orasul Dobrici), pe acesf dOl nu I-am vazut.

26

I

ar fi un care-care, Gheorghe, la varna, care in schimbul sumei de sase mii lei, pe care i-a pretins, Ie va inlesni trecerea lor. in seara de 27 lulie a.c. pentru aducerea bombelor, se va tine consfatulre, de catre capii comitetului din Alfatar. . 1.. .1. In tot timpul raziei m-am interesat de starea de spirit a populatiei musulmane, in actuala situane §i am constatat ca sunt foarte deprimati vazand rniscarile bulgarilor §i versiunile care clrcula printre ei; fiind arnenintati de bulgari, ca imediat ce armata lor va navali in Cadrilater, totl turcii vor fi rnacelariti, din cauza ca pima acum au luat partea rornanilor. 1.. .1. Din toate cercetarile facute, populatia turca, la 0 eventuala rniscare din partea Rornanlei, contra Bulgariei, va ramane neutra, daca in caz nu ar lua partea Bulgarilor, si acest fapt se poate eonstata ca aceasta populatie lrnpreuna cu copiii lor, care pana acum 0 luna erau cei mai buni patriof rornanl, azi ii vedem de la mare pana la mic lini§titi §i cu caput plecat, fara ca sa mai rosteasca 0 verba, Tncontra bulgarilor. 1.. .1. Comisar Ajutor 1551 D.C.Popescu. 33/2. Dlrectlunea Politiei ~i Siguranlei Generale. T. Apostolescu. translator. Nota. din 30 lulie 1914. 1) Am onoare a depune alaturata traductie a scrisoarei care mi-a fost data de catre agentul acoperit H. Sa., care scrisoare a fast adusa din Bulgaria de catre Mihal Mocanu din Alfatar. $eful brigadei de siquranta, /ss/lndescifrabil. "Domnului Ganazof, Daca lntrebati despre noi, noi santern bine §i bine organizati. N'avem de la voi nici 0 scrisoare. Ce faceti? Scrietimi cate persoane santeti tn bande :;;i cate pusti aveti? Va e de ajuns, ori nu? Daca nu ajung comunlcati-rni sa preqatesc. Bombele sant gata, scrieti-rnl cand vetl veni sa Ie luati ca sa preqatesc ~i pustile ca sa Ie luati toate trnpreuna. Ce mai face fratele Raiciu §i de ce n'a venit de loc pe la noi §i nici Petar Bojinof. Sa ne spui ce faceti; ce fac tovarasii din Babuc, Calipetrovo :?i din Cara Osman. $titi ca noi ne gasim la Gicoel-Dag vreo 300 de insi aici gata. Ma. tntrebati de Sandanschi. $ti~i ca el a venit pana aici §i iara:?i a plecat pentru Macedonia 1. ..1. Prietenul vostru Issl Calciscof.
J

33. Starea de spirit a populatiei din Cadrilater nefavorabila statului roman, supravegherea persoane/or suspecte pentru propaganda nationalista bu/gara. Contrabanda cu arme §i munitii , 33/1. Dlrectiunea Polltlel ~i Sigurantei Generale. Brigada Speciala de Siguran1a Silistra No. 1185 d'in 28 lulie 1914. 1) Am ?noare ,a va raporta rezultatul raziei (acute in zilele de 24 §i 25 lulle a.c. In satele Alfatar, Babuc ~i Calipetrova 1nsotit de DI Tuliu Apostolescu, translatorul Brigazei. Agentul aco~erit H. Sa. di~ Alfatar: acum 0 saptarnana ar fi avut de gand sa introduca din ~ulgana, bombe. Astazi verlficand informatia, agentul ne afirma CEl :;;1 ~~nsul face p~rteAdi~ c~misiunea cornpusa din: Mihal Mocanu si ~alclu Gheorghlef, InsarClnata a transporta bombele de la granita In Alfatar. Bombele sunt aduse la granita la un pichet bulgar int;e Ibrahim M~ale:;;i Omurgea de catre §eful de banda Calcicof Locot. de re~erva bulgar, ?e fel ~in Tar~-Lenovo, acest judet, care sef de banda fa.ce p.arte din Cornttetut din Alfatar, fiind in acelas timp ~i 1n banda lUI lani Sandanschi. Pana 1n prezent au fast In doua randuri la granita, pentru a ridica bombele, dar n'au reusit sa Ie treaca din cauza armatei romane ce se afla acolo. Asta-zl Ii s'a comunicat, ca
1) F.D.P.SG.· DOSAR 21/1914

i

I

34. Se fac pregatiri pentru apararea teritoriu/ui

34/1. Telegrama clfrata. Dlrectia Polltlei, Biuroul Secretariat
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 21/1914

76

77

No. 35125 S. din 31X1914. Cheia circularilor. D-Iui Prefect al Judetului Durostor.

1)

Va ro~ sa luaf ma:uri pentru ,grabirea lucrardor de aparare n~tlo~ala ,ce se executa la Turtucaia, sa se puna la dispozitiunea directlunei acestor lucrari, un numar de 500-600 lucraton civili cari sub conducerea. maiorului Negru Atanase sa extraga §'i sa transporte matenalul lemnos necesar la constructia adaposturilor acestor lucrari. Ministru de Interne /ss/ lndescfrabll.

35. incercari 35/1..Mini~terul Sectla I. Blroul

de spionaj militar

de Razboi. Marele Stat Major. t. No. 6645 din 2 Octombre 1915 _ Secret Catre Ministerul de Interne.

2)

, Ce,ta1enii din Cadrilater, care serveau in armata bulgara ca grade Infenoar~ s~u ?fi!e!i §i ,c~r~ au renuntat la supusonla bulgara au fost (ce:' dintai) InSCfJ§1 In controalele armatei noastre dar n~r~partlzati. Ofiterf lnsa au fost repartizan la trupele din C, 1 ~i 4 A. Nici un_ul nu a ~ost ins~. concentrat §i s'au dat ordine speciale ca aceasta cat~gone de mllltari sa nu fie chernati cecat atunci cand se vor da or~rne anume. Cu toate acestea insa, unii din ei, sub pr~textu.' ca _s~nt chernati, lmbraca uniforma §i cauta a patrunds cniar pnn partl1e unde se executa lucrari militare, cu scopul de a a!'~ tot ce se face acolo. Roaqa pe ministrul de interne sa ia masurl sa-i aresteze pe cei care s'ar gasi 1n aceasta postura. 35~2. Direcliunea Politie; §oiSiguranlei Generale. Bngada 1: Nota din 1 Decembre 1915. Agent 13 3) Auqust ,Vlceoff, ~is Viciu,'escu, zis Dumitresou, supus bulgar, on~ln~r din Turtucaia, refuqiat Ja noi inainte de a se fi anexat noul !enton~, a!e afaceri cu contele Montefortte, reprezentantul Persiei In Capitala, ~u care face afaceri de pasapoarte, inlesnind trecerea multor bulgan sub preteens Persiei, in schimbul unor sume de bani. No. 71 1916. Secret. Catre Ministerul de Interne. 4) Cea mal mare parte din coresponden1a /ocuitorilor bastinas: cu
1) F,D.P,S,G, - DOSAR 50/1914 2) F.D'p,S,G, - DOSAR 89/1911 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 52/1914 4) FD.P.S.G. - DOSAR 89/1911

Bulgaria se· face de curieri, care, pornind din satul lor de resedinta, se strecoara pe fundul vallor pana dincolo de frontiera, fara ca sa treaca prin sate §i fara ca sa fie expusi a fi vazuti de autoritati sau de jandarmerie. Natura terenului ingaduie aceasta, deoarece vaite, povalele Tntre ele sunt dirijate de la Nord la Sud, perpendicular pe Dunare, alcatuind 0 legatura nelntrerupta Tntre Dunare ~i frontiera: Vaile sunt pustii, prapastioase §i salbatice. Este lesne de prevazut ca aceasta va fi calea fireasca aleasa de locuitorii potrivnici intereselor noastre nationale §i pentru trecerea treptata a vitelor lor mari §i rnici in Bulgaria, de indata ce vor sirntl ca se apropie ceasul mobllizarii genera Ie Tn Romania. Nurnarul vailor care strabat astfel Cadrilaterul este de 10-12. S'a dovedit ca este aproape imposibil pentru qraniceri de a pazi Tncontinuu comunicatiunile lor cu Bulgaria. 1.. .1. Ne permitem a propune ca sa se fnfiin1eze posturi fixe de cate 3 la 5 graniceri In 2 sau 3 puncte din valle cele mai inaccesibile circulatiunei obisnulte §i la 0 departare destul de mare de frontiera §i unul de altul. S'ar construi pentru aceste posturi bordeie provizorii, la fel cu cele care adapostesc posturile de paza ale lucrarilcr de arta de pe sosele.

36. Urmimd exemplul greci/or §; bulgar;; au inceput prigoana eromsnitor
36/1. Directlunea Politlel §oiSigurantei Generale. Nota din 27 Februarie 1916. 1) In cercurile rnacedo-romane din Capitala se agita ideia de a lncepe 0 campanie de protestare contra represaliilor barbare la care sunt supusi fralii lor macedoneni din teritoriile ocupate de bulgari. Aceasta in urma celor povestite de macedo-rornanul Th. Narte, interpretul roman al Consulatului din Bitolia care a fost silit sa paraseasca teritoriul bulgar §i a sosit la Bucuresti, unde povesteste suferintele poporului macedonean indurate din partea autorltatllor bulgare, care Ii expulzeaza sau departeaza din caminele lor pe simple banueli politice trirnitanou-i sub escorta nu se stie in ce loc, §i a mai §ti de soarta lor.

35/3. Prefectura din 4 Fe,bruarie

Judetulut Durostor

tara

37. Contrabanda

bulgari/or
Generale.

37/1. Dlrectiunea Poliliei fji Sigurantei Informatiunl. 23 Martie 1916. 2)
I) FD.P.S.G - DOSAR 1637/1915 2) F.D.P,S.G .. DOSAR 89/1911

---

78

79

La legaliunea bulgara din Capitala s'a intoemit un tablou Itabel _ n.n.t eu numele tuturar bulgarilor din Cadrilater eari fae contrabanda eu vite s~u eu diferite articole, prohibite, pe cad Ie tree in Bulgaria. Pretul vitelor pe cari Ie trec dineolo se plate§te la legatiunea bulqara '. P~nctul pe unde se fae eontrabandele este unul singur iar granleern din partea loeului sunt bine platiti. Rezo/utie: Din ordin s'a eomunieat D-Iui' Prim Ministru, Ministru de Interne §i D-Iui Seeretar General al Ministerului de Rasbol /ss/Indescifrabil. 37/2. Brigada Speciala de Siguranta Silistra No. 1107 din 1 August 1916.1) • Catre Direcliunea Poliliei §oi Sigurantei Generale. La ordinul telegrafie No. 65874 S.l1916 facand cercetari la frontiera asupra eelor raportate de sub-brigada Turtucaia, relativ la bande de _eomitagii, organizate, nu sa poate preciza, circuta ,nsa svonul ca aceste bande puse sub comanda unor oameni cunoscand bine pozi1iile Deliormanului Uudetul Caliacra §i Bazarqic) vor. eoopera In caz eventual de razboi cu trupele regulate, aeeasta m~1 mult pentru a produce efecte morale asupra populatiunei de aCI, cu deosebire musulmana. Ca astfel de bande s'ar afla in satul M"ungilar. nu s'a putut stabili exact. In Mungilar se a~la 0 e.ampa.nie din reg.19 infanterie. In ce priveste pe Gheorghe Mann Neicof §I Radi Ivan Neicaf, avem anoare a va ~aporta: ambii au locuit In comuna Cadichioi, acest judet, fiind tinuti In sup!ave~here i~ .~ot timpul cat au loeuit. Din aeeste supraveqhen rezulta ea numitn fae propaganda antlrornaneasca; primul, Gheorghe Marin Neicof a fost expulzat In anul 1914 (prevazut ~ctualm~nte in b~Jetinul d~ urmarire No.48 din 1 Decembrie 1914), rar al doilea, Radi Juan Neicof, sub. Lt. de rezervs fiind repartizat la Reg. 2 Valcea, in luna Sept.1915, a trecut frontiera in mod fraudulos, luand cu sine $i uniforma rornana, iar dupa informatiile facute In urma, ar rezulta ca s'ar fr inrolat In Reg.S info Rusciuk i.: Cunoaste limbile romana, turca §i bulqara. $eful Brigadei de Siguranta. Issl Indescifrabil.

(Sectia lntormatillor).

16.12.1918 - n.n.!

1)

Am onoare a va raporta ca 0 parte din aceasta ocaziune am putut afla mici episoade petrecute cu ocazia instalarel autorttanlor rornane in Dobrogea sl Cadrilater. Faptele pe care Ie voi povesti mai jos desl sunt mai mult ehestiuni de arnanunt totusi din ele se poate vedea elar starea de lucruri care dornneste astazi in Dobrogea §i Cadrilater. La Silistra. Un functionar din politia secreta dela prefectura judetului Durostor mi-a 'spus urrnatoarele: In ziua de 6.XII.918 ora 5.30 p.m., 140 functionari trnpreuna cu Domnul Prefect (General Castris) $i 60 jandarmi au sosit cu vaporul del a Calara§i §i Silistra. P~ma la ora 8 seara au trebuit sa astepte in vapor spunandu-ll-se ca nu pot debarca. Generalul Englez a ordonat ea jandarmii rornani sa depuna armele tn camera corpului de garda a soldatilor englezi din port Idezarmarea detesementuiui roman, care intrase in propria

lui tara, a constituii 0 grav8 jignire adusa nu numei annalei romane, dar §i statu/ui nostru, jignire eduse de un stat "a/iat" - n.n.l apoi
santinelele engleze sa conduca pe functionarf §i jandarmii rornani la liceul din eras unde trebuieau sa petreaca noaptea. Dupa ce au intrat tn loealul lieeului - peste 0 jurnatate de ora s'au adunat la ferestre 0 ceata de elevi de liceu care au dat cu ho. Soldatli englezi i-au trnorastiat. A doua zi jandarmilor romani Ii s'au dat armele ~i .au fost impai\i1i pe la posturile lor, totul petrecandu-se in ordine. La Ostrov. Acelas agent povesteste ca cu ocazia trecerii aliatilor In Dobrogea, un raman a arborat un triculor la Ostrav. Atunci un bulgar fruntas din Ostrov s'a repezit sl a rupt drapelul zicand: "N'a sosit timpul vostru §-iinca Dobrogea nu este a voastra", au sarit mai multi romani §i au tras bulgarului 0 batae buna, Intarnplarea facand ca toemai atunci sa treaca 0 patrula enqleza linistea a fost restabilita. Bulgarul din Ostrov care a facut trebusoara asta se chearna Nieolau §i este om cu stare. Judetul Constanta. Comandantul companiei de jandarmi din judetul Constanta mi-a spus ca comandantul francez din Constanta are 0 atitudine foarte bine voitoare tala de romanl dar nu mai putin fata de bulgari. Cazul dela Inam-Ce§me. Se stie ca bulgarii din sat au lntamplnat cu focuri pe jandarmii rornani. Aducandu-se cazul la cunostinta Colonelului Boneaut, eomandantul francez din Constanta. aeesta a declarat in fata prefectului Negulescu §-i a Capitanului de jandarmi Panaitescu ca va lua masuri represive pentru a da un exemplu 1) F .D.G.P .• DOSAR 46f1 91 9

38. Despre ins tala rea autorita!ilor Cadrilater. 38/1. Locotenent

romen« in Dobrogea

$;

Popescu loan catre Marele Cartier General

1) F.D.P.S.G - DOSAR 2/1916

80

81

celorlalt~ c?mune. A: doua zi 60 de jandarmi rornani, 0 campanie franceza ~I a sectie de mitraliere pornesc spre lnam-Cesrne. ~oco~enentul. F!ancez care comanda acest detasament in loc sa intre I~ sat §I sa aresteze pe capii rebeliunei ~i sa dezarmeze satuJ a OPrlt., eta~am:nt~1 m.ult afara din sat $i a trim is parlamentari: ~ Bulqaril In loc ~a vie ~I sa stea de verba cu parlamentarii, s'au apucat sa tr~ga clopotele, alarmand satul, esind fiecare cu turci topoare, g~loage tint~ite,. ocupand transeele. Li s'a spu~ parl~n:en.tar~or n~ted. ca prrmesc francezi dar nu primesc pe r~manl ~I c.a daca pnntre francezf care vor intra in sat va fi un smqur r?man, var_trace cu ar~ele. Fata de acest raspuns darz 9ompa.nla fr.anceza $1 [andarrnii romarn n'au intrat in sat ~i s'au inters mapoi, Raporta~du-se aceasta Colonelului francez, acesta a ?rdonat L?cotenentulUl francez sa mearga sa dezarmeze satul ~i sa Instal~ze [andarmll rornani, Locotenentul francez a venit din nou in sat ~I ..s'a m~ltumit. sa stranqa 20 arme §i 300 cartuse pe care bulgarn au bine VOlt a _Ie da. N'a putut instala jandarmi rornani. Colonelul. _Bone~u~a f~~ut 0 aspra observanune Locotenentului care nU-~1indeplinise rmsiunea sl atata tot. Cat priv~~te d.espre masurile represive pe care le-a promis in fata pre.fectulUl roman, Colonelul francez i§i schimbase acum cornplect ideile .. EI s~unea acum ca trebuie sa se faca tot posibilul pentru a se evita once conf1i~t care ar da nastere la varsare de sange. Ca a~are a_propus.ca e~lmpreuna cu prefectul §i Capitanul de jandarmi sa faca un raid pnn comunele cu pricina din judetul Constanta Rezultatul a<.?e~tui. n ~a co~u~i~a Capitanul de jandarrni. raid " ~a Potur. Inta~n~ndu-ma.cu Invatatorul roman din Comuna Potur rm-a decla~at ca In.. at. t01' bulgarii au arme ~i ca trag noaptea cu s pustele ..'.$1 bul~anl din Potur sunt hotarati sa nu prirneasca jandarrnil rornanl. ' .Pre?tul ?ulgar. din Constanta. Este un preot inalt, voinic, tantos, bine ':nbracat §I cult. ':"orbe§te ~a perfectie rornaneste, A fast §i este ~n spion bulqar ~e ~nma clasa. Se gasea Tn Constanta inainte de Incep~rea_rasboiului, $~~UI bnqazei siqurantei din Constanta, 01. Duca .,-af~cut 0 p:rchezWe acasa, unde s'au gasit mai multe probe de s~lo.najul ce-I facea. Intre lucrurile ce i s'au confiscat este §i un c~et. Intl.tulat "spovedania mea", unde sunt trecute zi cu zi impresiile lUi din zura de cand a venit in Constanta. C~~tu~ se tradu~e la siquranta din Constanta. Acest preot a af.unslt In aIt,:ruI blsericei bulgare poporul roman zicand: "asa cum sting eu lumanarea aceasta asa sa se stinga poporul rornanesc ,

pe

amin" §i zicand aceste vorbe a intors lurnanarea cu flacara in jos stinqand-o de masa altarului. Cei1alii bulgari din eras (putini la nurnar) au 0 atitudine rezervata evitand contactul cu romanu. Orasul Constanta. Orasul are 0 Tnfaii~are trista, Case incendiate, dararnate, bombardate, locuinte pustii, geamuri sparte, cam acesta este aspectul orasului, Centrul se rnentine mai bine, periferia §i in special cartierul dinspre Anadolchioi este trei sferturi distrus. $coalele ~i hotelurile au fost devastate. Regimentele 34 $i 74 Infanterie, 5 Obuz., 13 §i 18 Art., 9 Calara§i, Cercul Militar, Comandamentul Corpului 5 de Armata, Comenduirea Tn stare buni§ioara; ferestrele $i uslle sunt tnca in fiin\a, lipse§te numai mobilierul. Cazinoul daramat si devastat. Cuibul Reginei devastat. Din tot mobilierul luxos al defunctei Regine n'a ramas decat arcurile de sarrna ale fotoliilor §ii cioburi de oglinda. in ceia ce priveste averea cetatsnilor, cine a plecat din eras, a pierdut tot, cine a rarnas a mal scapat cate ceva. Povestirile locuitorilor din Constanta despre cruzimile $i ne\egiuirile facute de bulgari la sosirea lor Tneras nu se mai ispravesc. Tot; rntreaba cand vine Armata Romana pe care 0 asteapta cu mare nerabdare. Portul. In buna stare. Am vazut carbuni suficienti. in port tocmai sosise dela Sulina cargoboturile: lasi, Bucegi $i Milcov care asteptau ordinul de plecare la Marsilia pentru a aduce marfuri. Se mai aflau ~i vapoarele Turnu-Severin $i lrnparatul Traian. Vaporu! lmparatul Traian avea amenajate paturi pentru sotdatii francezi §ii cabine pentru oflteri, pentru a face drumul in bune conditluni la Marsilia. 400 de permisioneri francezi $i 20 de ofiteri au $i piecat cu acest vas Tnziua de 22 Decembrie 1918 . Comandantul vasului spunea ofiterilor francezi ca Tn 5 zile vasul ajunge la Marsilia. in port se afta §ii vaporul bulgar "Boris" sub pavilion francez, dar cu echipaj bulgaresc. Era un vas recnlzitlonat. Venea din Sebastopol §ii a descarcat la Constanta: ceal, cafea §ii faina. Tot atunci sosise §i vaporul francez "Seine" (3500 tonaj), vas modern, frumos §ii armat cu tunuri; venea dela Salonic. Se mai aflau 2 torpilcare bulgare, unul cu echipaj francez, altul cu echipaj bulgar, ambele sub pavilion francez, cel dintai capturat, cel de-a! doilea rechlzitionat. Aceste doua torpiloare au fost construite in anul 1904, in $antierul naval francez dela Chalon-sur-Saonne. Aceste torpiloare construite au fost darnontate §i transportate cu calea terata in

82

83

Bulgaria ~i apoi montate in Marea Neaqra. in dimineata zilei de 21.12.1918~ a aparu.t fat~ portului Cruclsatorui Italian ','Roma" pe c~re I-am lasat ~t~tlonand In afara de port. Ofiterii italieni spuneau ca vas~1 are ~rmsiunea sa imbarce prizonieri italieni. In magaziile portu.IUI.a~ va~ut.mai multe lazi care purtau cate 0 eticheta rosie cu inscriptia; Raviatilernent de la Roumanie". Paza portului se face cu

ir:

soldati francezi.
Cadrilater. In ziua de 10.x11.1918 ora 8 dimineata autoritatile rornane !mpreun~ ?u doua sute cincizeci $i dol de 'jandarmi am plecat .dln Me?gr~la la Bazargic. La ora 4 p.m, am ajuns in Bazargrc. De!?1 sa anuntat aproape tn fiecare statie venirea ?u~orit~lilot ro~an~ in ~azargic, totusi la gara nu era nimani sa Ie rnvtampl~e, Ba mea mar mult, au fost tmpiedicati de a debarca de catr~ oflter~1 .englez din gara sub cuvant ca nu are nici un ordin relativ la pnrrurea autorltatilor romans. • Function?ri~ rornani $i jandarmii au fost siliti sa astepte 4 ceasuri In tren, pana la 8 seara, cand Ii s'a permis sa debarce, 0 dele~atlur:e rom~neas~a s'a ~r~zentat Generalului englez /parca am ti fost In Angfla, nu In Romama! - n.n.l care i-a primit foarte bine. Generalul englez a spus: "stlarn ca autoritatile rornane vor veni tnsa n~ stiam cand; /daca genera luI englez §tia ca romenl! vor veni: de c~ I-a la.sat sa 8§tepte, 4 are in tren, dupa ce a af/at ca ecestie se_gasesc In gara Bezerqic? Faro comentetii - n.nl in orlce caz nu ma asteptam sa sositi atat de curand • Am dis~us sa oartlruiti provlzoriu la un hotel."Seara pe rntunerec jandarrnii $1functionarii rornani au fost condusi la hotel. In noaptea aceea patrulele bulgare au umblat din casa in casa vestind bulgarilor sa ia parte cu mic cu mare la manifestatia Ide ostilitate n.~./ _~~ ur,ma sa aiba loe a doua zl, A doua z'i la ora 9 toate p;avalille din. Bazargic erau inchise contrar obiceiului. Manifestantii s au, adunat In num~r mare 1~ plata publica §i de acolo cu 4 drapele m~fI negre au pornlt la locuinta Generalului enqlez. Acesta nu s'a ar~tat_de !oc ma~ifestantil~r oare cereau sa vorbeasca cu el, §i n'a VOlt sva pnmeasca deputatiunea bulgara, in schimb a spus sa i se aduc~ dr~'pelel~ ~egre $i sa tmprastie muftirnea. Tn acest timp functlo.na~l~ rornaru ..se a~a.u lnchisi in hotel, Infricosaf de urletele bulgar.llo~, jandarrnii rornaru faceau cu curaj paza in afara hotelului. Cartl~,Ulrea. Functionarii rornani ineep sa caute case pentru locuit. ~ulg,a,rll nu voese sa Ie dea locuinte spunand ca nu au case de lnchiriat p~nt.ru ,r?manL Functlonarii romani umblau de colo pana colo, umlhtl, hpsl\1 de autoritate §i batjocoriti de bulgarii care faceau

,~t(

cere in jurul lor vorbind bulqareste §i razano de ei In chip ostentativ. lDatorita guvernului roman, care s-a dovedil incapabif de a lua masurile ce se impuneau in acea situatie - n.n.!. Atunci s'a adus la cunostinta Generalului englez ca bulgarii nu voesc sa dea locuinte pentru rornani, acesta a luat atunei urrnatoarea dlspozifie: La comenduirea pietei engleze se gasea un tablou Itabel- n.n.l cu un nurnar de case pentru incartiruire impart,t in trei cateqorli: foarte bune, bune §i bunlsoare. Din prima categorie s'a cedat 7 case pentru ~efii de servicii §i tnaltil tunctlonarlJar din categoria a II-a, s'au cedat toate casele pentru functionarti romani; ofiterii englezi urrnand sa-§i gaseasca alte locuinte. Chestiunea primariei (Ia Bazargie), Bulgarii au spus ca in conformitate cu proclarnatia lui Berthelot vor preda autorltatilor romans tot aparatul administrativ de stat, afara de biserici, scoll §i prirnarie, de care romanii nu trebuie sa se atinqa caci altminteri se face varsare de sanqe. Prlmaria nu 0 preda deoarece primarul, ziceau bulgarii, este ales de Com una sl nu este numit de Stat. Generalul englez, care dupa cum se vede, nu prea cunostea lucrurile, a spus rornanilor: "Primaria nu 0 veii ocupa caci aici sunt numai bulqari". "Ole General, noi n'am venit sa ocuparn nici 0 palma din teritoriul bulgar, acest parnant pe care am venit sa-l adrninistrarn acum, a tacut parte din corpul Romaniei la 1916", Atunci Generalul a cerut instructii del a Comandamentul englez dela Varna, iar autoritatile noastre au telegrafiat Ministerului de Interne la Bucuresti. Dupa rnulta ciorovaiala, bulgarii au trebuit sa cedeze ~i prirnarla. Cu scolile ~i biserica nu §tiu cum a rarnas. Papagalul bulgarese, Pe peretii prirnariei era lipita 0 gravura In culori intitulata: Papagalul. in acea poza Romania era reprezintata calcata tn picioare de bulgari, turci $1 germani. I s-a atras atentia primarului bulgar zicandu-i-se: ili place dumitale poza aceasta ca estetica? Nu mai vorbim de incompatibilitatea de fapt in care se gase§te azi Bulgaria, ci numai ca chestiune de estetica. Cum poate rarnana aceasta bazgalitura pe peretii prirnariei?" Cum nici Anglia $1 Franta nu erau mai frumos zuqravite in acel tablou, primarul s'a grabit sa-l ridiee. Ofiterii englezi. Sunt bine primiti in familiile bulgare§ti, regala,i, ospatati cu yin §i friptura de curcan. Se dau baluri, serate, unde ei iau parte. La un bal s'a cantat pe langa cantecele nation ale bulgaJe~ti §i cantece antlrornanesti. "Na Dobrogeanschi krai". Atragand atenfia otiterilor englezi ca bulgarii rnanlfesteaza fa,i§ contra Romaniei, au raspuns: "ei, bine, nu sunt bulgarii liberi in tara

84

85

lor?" Se pare ca ofiterii englezi nu cunosc alta istorie decat aceea englezeasca /daca 0 cunosteeu §i pe aceea! - n.n.l, Asa, unii ofiteri abea i§i dau seama ca Romania este allata lor; iar unui ofiter englez cand i s'a vorbit de Mara§e§ti a tnceput sa exclarne: "What, What", habar n'avea de Mara§e§ti. In aeeste conditiuni este user de tnteles de ce englezii atunci cand Ii se da de rnancat §i baut din belsuq sirnpatizeaza cu bulgarii. Vama. Un judecator din Cadrilater Imi spunea: "Guvernul roman a trimis in Cadrilater functionari vama!i. Ce vor face acesf funetionari, nu stiu, atata vreme cat nu exista soldatul granicer roman, $i atata vreme cat nu este trasata granita sa se stie de toti cf! aici e Romania si dincolo Bulgaria." Ziarele bulgare§Ji. Presa bulqara a Tnceput 0 campanie tnversunata pentru sustinerea dreptului lor asupra Dobrogei. Aceste ziare se vindeau la Bazargic, ca §i la Sofia, in ochii englezilor, fara a se impiedeca aceasta. Nu mai vorbim de celeialte brosuri scrise tn frantuzeste, unde bulgarii ne ponegreau in fata strainilor aratandu-ne ca barbari. 0 ordonanta a prefecturei judetulul Caliacra a interzis aceasta ttn zadar, deoarece eng/ezii nu au luat mesun de
aplicare

a

oraoneniei

- n.n.!.

Concluziuni. a). Manifestul dat de Generalul Berthelot catre populatia dobroqeana, susceptibil la lnterpretari, a tacut mai pretutindeni ca populatia Bulqara sa alba 0 atitudine agresiva fata de autoritatile rornanesti si in special contra jandarmilor rornani b). Comandamentul francez $i Tn special cel englez nu se poarta fata de populatia bulqareasca din Dobrogea si Cadrilater ca fata de 0 tara lnvinsa, ci se poarta aproape ca cu niste aliati. c). Generalul englez a dat dupa cum sunt informat un manifest §i patru ordonante: ar trebui sa avem $1 noi un exemplar din acestea, caci numai asa putem cunoaste precis sltuatia,

39. Dupa insta/area autoritatilor romsn« in Cadrilater
Polltlel $i Siguran1ei Generale. Biuroul Presei $i lnterpretilor. Serviciul de lntormatluni Francez din Varna No. 407. Bucurestl 27 August 1919. Traducere din limba franceza, Copie. Varna 30 lulle 1919. Nota. 1) Stavro Constantin Papadopulo, supus grec a facut urrnatoarea declaratie: Eu domiciliez la Dobrici (Bazargic), unde exercit meseria de spoitor. Acum 15 zile m-am dus cu gazda casei mele, birjarul
1) F.D.G.P. _ DOSAR 46/1919

Ivan Gali in satul Vladimirovo (Cadrilater) pentru a cumpara cositor. La intoarcere noaptea pe cand treceam in drumul dealungul frontierei la 0 distanta de 3 krn. am fost arestaf .de vre? 1 comitagii bulgari, cari - cu testa rugamintea lui Ivan ~all, care II cunostea, mi-au legat rnainile §i m-au batut intr-un mod salbatec. Dansii mi-au furat $i 6000 leva, care Ii aveam a~upra mea. Deasemenea ei au vrut sa rna omoare, tnsa Ivan Gall le-a atras atentia ca absenta mea va fi cornentata, asa ca dansul va fi tinut respcnabil la tnapoieraa lui in Bazargic. Comita.gii,v fruntea caro~a Tn, era Volcio Todorof, ne-a trecut dincolo de frontiera §I m-a predat In rnainite poltiei bulgare din satul Corcut. Se~g:n!ul de politi: Mincio, dupa ce m-a batut cu ultima cruzime m-a tnmis In satul Emlr?v~, rar sergentul din acest sat m-a condus pa~a. Tn targu§orul_Bon§nI, de unde cornisarul de politie, declarandu-si incornpetenta In cazul cu mine, m-a inaintat Prefecturei de Politie din Varna. Dupa multe sovaieli am fost eliberat provizoriu depunand gara,ntie 1000 de ~eva. Susnumitul rnarturiseste §i urrnatoarele: Nurnitul Sava Chlrcot, pericolos comitagiu bulgar, fugit din Romania, unde e:_ste urmarit, §i a trect cu banda sa de comitagii in nurnar de 10 In satul de la frontierea bulqara Crumovo, de unde continua sa treaca frontiera i~ Dobrogea furand $i aseslnanc drumurile putin pazlte ale acestei parti a Cadrilaterului. . _ Cazuri: Acum 20 de zile, supusul grec Pandeli, pe cand mergea din Bazargic spre un sat din Cadrilater, in drum ~ fost prins ~e aceasta banda, jefuit de 0 sum a de 10 000 leva $1transportat I~ zona bulgareasca, unde a fost asasinat. Doi di~ rud~le I~i Pa.ndell, bulgarii Pavel Nenof §i Diaco Ivanof din Bazarglc, afla~~ !medlat de asasinarea lui Pandeli s-au dus sa reclarne la autoritatile bulgare din Varna §i sa ceara arestarea criminalilor. In drum dan§ii au fost arestati de Sava Chircof, care i-a obligat sa sape groapa pentr~ ruda lor. Acestia pot arata locul rnorrnantului. 1.. .1. Issl ~eful postului

a

39/1. Direcliunea

39/2. Direcliunea poli1iei $i Siguranlei Generale Brigada de Siguran1a Turtucaia. 1 Nota din 16 August 1919. Agent No. 297 I Bulgarul Denico Sargarof din Comuna Sarsanlar ne inform:aza acum vre-o 2-3 saptarnanl, 01. Alexandrescu seful poteret ce urrnareste comitagii bulgari a venit in acea comuna $i a cerut numitului sa-l arate pe bulgarii ce sunt in legatura cu bandele de comitagii el a aratat pe Ivan Petrof, Ivan Cazacof, Drasco Ziatcof,
v

1) F,D,G.P,·

DOSAR 46/1919

86

87

Niculae Gh., Agi Stanian §i pe Oima Pancef. Dupa ce i-a cercetat le-a spus ca, daca da ceva bani Ie da drumul, de frica a dat fiecare cat a putut: Ivan Petro 400 lei, Ivan Cazacof 600 lei, Niculae Gh. 500 lei sl Oima Pencof600 lei. Bani sa primit prin bulgarul Safcio Sazarof care umblatrnpreuna cu 01. Alexandrescu. $eful Brigazei /ss/ Gh. AI. Florecu
39/3. Dlrectfunea Politiei ,i Sigurantei Generale. Brigada de Siguran~a Turtucaia. Nota din 19 August 1919. Agent No.172 1) Femeia Atina Bone Coset din localitate, SIr. Belica No.6, ne informeaza in timpul retragerei armatei noastre un soldat s-a ascuns la dansa in casa. Bulgarul Ivan Tancu cimpreuna cu fiul sau Petre Ivan Tancu din localitate §i aceias strada vazandu-l I-a scos §i I-a tmpuscat In lemne fiind ascunsi tnca cati-vasoldati cari au voit sa fuga i-a prins ~i pe acestia voind a-i lmpusca Tnsa'niste soldati bulgari i-a terit tn urma a spus soldatilor bulgarisa 0 trnpuste §i pe sus numita ca este romanca si ca a ascuns soldatiiromanu tn casa lnsa soldatii bulgari au lasat-o in pace, ei au plecat cu armele In main; pe strazi striqand dupa soldatii romani ee-l mtalnea. S-a comunicat ~i Politiei p. Cercetari. $eful Brigazei Issl Gh.AI. Florescu Rezolutie: O. 2.IX. Sa-mi comunice rezultatul cercetaruor Iss/lndescifrail

Cadrilater este terorizata de bandele de comitagii, care ataca populatia, furandu-le vitele §i cornitarrd chiar omoruri. Populatia este agitata din cauza revolutionanlor bulgari, pe care numai starea de asediu §i teama de instantele militare §i masurite luate de Comandament Ie mai potoleste activitatea. 1$; ca 7ntotdeauna, masurile se lasau esteptete - n.n.!. Ridicandu-se starea de asediu, propaganda ar f mai tntensa, dupa cum este cazul deputatului Boris Stefanoff, care tine intruniri §i imparte aftse comuniste. Cere a se lua rnasuri pentru a se pune stavilatredentlsrnutui bulgar ~i este de parere a se rnentine starea de asediu. 39'6. Dlrectlunea Politiel ~i Sigurantei Generale. Nota din 23 August 1919.IFara semnatura/. 1) D-Jui Corbescu, D-Iui Ministru de Razboi, M.C.G. Compania de Jandarmi Durostor raporteaza ca in ziua de 14 c. in comunele Atchioi §i Chiosi-Abdi, pe frontiera, 0 banda de 19 bulgari lnarrnaf au ataeat din marginea padurei cu focuri de arma pe 0 Patrula de jandarmi din postul Atchioi, ornorand pe jandarmul capora\ de garda Constantinescu Vasile si ranlnd grav pe soldatii Socol Ion ~i Udrea lon, cari faceau parte din acea patrula. Rezolutie: 25/8. Comunicat 39/7. Prefectura judo Caliacra. Serviciul Administrativ. No. 3920 din 25 Aug. 1919. Buletin zilnic. 2) Domniei-Sale Domnului Gh. Marzescu, Ministru de Interne. Postul de Jandarmi Duvan-Iuvassi raporteaza ca azi 23 August a.c. pe soseaua Balcic-Teke s-a gasi cadavrul sergentului de polltie lonescu Serim, din politia Balcic, trnpuscat ln noaptea de 19-20 August a.c. de la postul sau de paza din Baleic. Cercetarlle s-au faeut de politia respective, banuitii sunt arestati. Se va cerceta §i de seful postului 1.. .1. p. Prefect Issl Indescifrabil de Rasbnlu, Cabinetul Ministrului. Nr. 12956 din 1 Octombrie 1920. Confidential - Personal. Catre Presedlntele Consiliului de Mini,tri. '3) Sinteza: Se cere reintroducerea starii de asediu §i cenzurei in Cadri/ater, ca §i in Basarabia, pe 0 zona de 30 km latime, de-a lungul frontierei sud-dobrogene
I) F.C.R. - DOSAR 3/1925 2) F.C.R. - OOSAR 3/1925 3) F.C.R .. DOSAR 711921

39/4. Telegrama: Directiunea Poliliei ,i Siguranlei Generale. No. 2.8698 bis. Primita la 22 August 19192) Eri a sosit in localitate 01. Locotenent Oiaconeseu din marina mllitara avand ordinul Marelui Cartier General sa ia rnasuri pentru aranjarea pontoanelor neeesare debarcarei trupelordiviziei 10-a in acest oras. Cu aceasta ocazie raportarn ca din informatiile ce Ie avem, aceste trupe fmpreuna cu trupele Oivizlei 3-a v~r inlocui armata franceza de ocupatiune la Rusciuc §i Sofia,care urrneaza a se scobort spre Tracia §i Macedonia. $eful Briqazei Issl Florescu no. 522/919 Rezo/utie: Comunicat O-Iui Min. de Interne. ~915. Ministerul de Ra.zboi IFara data s! numar- n.n.l " Inainteaza raportul Oiviziei 9 prin care arata ca populatia din
1) F.D.G.P. - DOSAR 46/1919 2) F.D.G.P. - DOSAR 46/1919 3) F.P.C.M. - DOSAR 70/1920

39/8. Ministerul

88

89

40. Despre ban dele de comitagii
40/1. Dlrectiunea Polltiel Iji Sigurantei Generale. Nota din 17 Noembrie 1921. 1) Inspectoratul general de Siguranta Constanta raporteaza ca actualmente, in judetul Durostor, exista doua bande de comitagii, care opereaza sub conducerea lui Petre Encef §i Colciu Dobref. Acestea se compun din 1.. .1. inainte toate bandele care cutreera judetul Durostor, erau tntrebuintate de societatea .Dobroqea" din Kemanlar, de sub conducerea lui Anghel Papoff $i Drune Matef urmarind un scop politic $i fiind incurajate de guvernul bulgar. Vazand lnsa ca prin acest mijloc nu vor putea ajunge la nici un rezultat decat numai a inrautati relafiunile romano-bulqare, societatea .Dobroqea" a hotarat ca nici 0 banda sa nu mai treaca granita, In urma carui ordin toate bandele s'au retras de pe teritoriul nostru. In urrna lnsa, dupa dezbinarea ce a avut lac in sanul societafll .Dobroqea" $i anume intre comitet $i Petre Encef $i Anghel Popof, acestia din urma, tmpreuna cu Drume Matef, s'au retras $i si-au format bande pe socoteala proprie, luand cu ei $i toata arhiva §i averea socletatli din Kemanla. Presedinte al acestei forrnatiuni a fost ales Petre Encef, inca din luna Aprilie a.c. Aceste bande ar fi protejate de comisarul Tancu Calef, maiorul Boiagief $i Petre Saulescu din Kemanlar, cu care i§i impart banii luati dela locuitorii [efuiti, P. Saulescu este acela care face naveta Varna, Rusciuc, pentru a schimba aurul adus de bande. Pichetele de graniceri rornani 3-25, aflate Tntre satele Saraman $i Atchioi $i cel bulqaresc dela Saladiu §i Eski Balabanlar, ar fi in legatura cu banditii, caci prin acel punct este locul lor de trecere" Comunicat Dlor M.I.; SG.MR; MSM.b.2 Camp. Jandarmi." 40/2. Bazargic Nr.1301 p 100 18/1217. Universul, Bucurestl 2) Sambata noaptea 20 banditi Inarmati cu arme manlicher revolvere sl cutite In uniforma militara bulgara au atacat cas~ locuitorului Constantin Deatcof din Ghiursuciuc. :;;ase din banditi au patruns tn casa $i tntepat cu cutitele pe acesta, sotia $1fiiea sa hind sirntiti de earaule si jandarmi Tn urma unui viu foe schimbat de ambele parti banditii au dlsparut fara urrna $i fara a putea jefui unul din banditi a fost recunoscut In persoana lui Athanase Lefterof din acel sat fugit in Bulgaria. Din ordinul procurorului Frurnuseanu sau
1) F.C.R.· DOSAR 7f1921 2) F.D.G.P. - DOSAR 41f1925

format puternice potere pentru prinderea lor. Issl Petrescu. Rezolutii: C. M.R., M.Ext. 20/XII. Comunicat Iss/lndescifrabil

41. Nein1e/egeri intre lib eraIi §i averescani in Cadrilater
41/1.1

Decembrie 1923 "Stimate Domnule General"

La Tutova lupta este grea, din pricina luptei cu ura pe care 0 duee partidul liberal contra noastra; Toata administrafia e in picioare si a inceput a face tot felul de neajunsuri $i persecutll: aflu de la un liberal bun prieten al meu ca de la centru au ordin formal a ne distruge, - $1 numai asa imi explic, venirea aiei, in tirnpul congresului nostru la Bucuresti - a Generalului Mosoi, care a cutreierat [udetul tntovarasit de Simionescu Vicepre$edintele camerei liberale $i sef al orqantzatiei liberale In TutOV8. Primul gest de abuz, efect al vizitei lui Mosoi, a fost perchezifionarea Dlui l.upascu fost secretar al nostru de jandarmi la lindescifrabil- n.n.t, in comuna sa - sub pretext ca are mana forte contra guvernului in ziua cand el revenea de la congresul nostru. Faptul mai gray este ca au falsificat listele electorale, omitand din listele din 1922, data alegeri de azi, numai la orasul Ba.rlad: peste 1200 aleqatorl din 3100 total, toti averescani $i banuif averescani sau rnanisti. La fel sunt date instructii la tara la comunele rurale. Cu toate aceste mari greutati pentru noi - vern lupta hotarat, Vi Ie comunic acestea ca sa $ti\i §i bvs. - caci fiind eu la aucuresn - mi s'a afirmat de acei de ai nostri caci au raporturi cu liberali fruntasi §i cu Ministerul de Interne, ca liberalii sa dezintereseaza la Tutova ~i Caliacra. La Caliacra da, _ caci acolo legea proprietatii - nu Ie da 100 de voturi; la Tutova e lupta pentru a se afirma puterea liberal a in masa taraneasca, cu speranta a justifica alegerile comunale. Va rag a-mi scrie daca sunteti dispus sa venif 2-3 zile, de mers prin jude" prezenta Dvs. fiindu-ne un foarte mare ajutor. N'am gasit prea rnulta buns voin\a din partea rnultor amici politici din alte judete - la cari apelasem telegrafic $i tn scris, a ne da concursul; nu rna pot pla.nge de Tecuci, Vaslui $i amicul Pogonatu de la lasi, care astazi vine la Barlad pentru cateva zile a ne ajuta. Ajutorul banesc ne va f necesar, cel putin 250.000 lei. Eu am mare nadejde in reuslta noastra, cu toate greuta1i1e,puse de guvern, - $i de opozitia unita, toti fiind de acord a lupta contra noastra. Issl T.Cudalb J)
F.D.G.P. - DOSAR 41/1925

IGeneralul Averescu - n.n.l "

90

91

42. Comercianlii $; industria$ii doresc ridicarea starii de asediu 42/1. Nota.IFara emitent, data §i numsr
Comerciantii
«

n.n.l "

~i industriasii din orasul Silistra fac 0 pl1ngere catre primul ministru tn care arata: "Vremurile turburi de dupa rasboi, a avut ca consecinta ca un limp oare care dupa Yncheerea pacii sa domneasca starea de asediu in regiunea noastra, ca §i in alte parti ale 1ar1i.Tncetul cu lncetul insa rnasurile severe dela inceput s'au indulcit si starea exceptionala n'a mai fost rnentinuta decat pe teritoriul coprins Tn intindere de 20 kilometri cu toate bandele ce mlsunau Tn judet :;;i atacau ln toate paTtiIe destul de des. Astazi, desi din luna Aprilie a.c. bandele nu mai exista 9i nici atacurile asupra satelor §i la drumul mare nu se mai produc Tn urma incidentelor regretabile dela Pasabala §i Satul Vechiu, s'a instituit din nou §ii dainuieste inca starea de asediu pe aproape lntreg teritoriul judetului Durostor. Prin crearea §i rnentinerea situatiei exceptionale §i ca 0 consecinta ftreasca a masurilor severe luate, viata economics lancezeste, locuitorii sunt stingheri1i tn rniscarile lor §i tmpiedicati de a lucra in mod normal parnanturile lor, producatorii agricoli, mai ales acei din paTtile unde reeolta a fost medlocra, surera llpsa din faptul ca sunt irnpusl a preda 0 cot irnportanta din bucatele lor armatei, care trebue sc~f§ii procure in mod imperios cele necesare hranei oamenilor §ii animalelor. Din cauza rngreunarei circulatiei, caci fiecare locuitor este datar sa se prezinte posturilor de jandarmi, ca sa vizeze bilete de ribera esire din sate - aducerea produselor parnantului la oboare se face cu mare greutate §i astfel miscarea economica este tinuta pe loe, iar orasul nastru ale carui resurse se trag dela populatia rurala, se vede arnenlntat de un adevarat dezastru. Prin rnasuri vexatorii, prin incatusarea libertatii individuale, munea este redusa, productia se rnicsoreaza si locuitorii aeestei regiuni nu vor mai putea, decat prin ruina lor, sa'§i achite obliqatiunile, precum §i darlle catre Stat. Daca noi, cornerciantii §i industriasii purtarn pe umerii din ce tn ce mai ingreunati consecintele erizei ce a mers tot crescand din an In an, ne vedem pusi Tn imposibilitate de a mai lucra §i trai azi, cand la criza flnanclara se adaoqa §i urmarile dezastruoase ale starit de asediu, politele se pastreaza tot rnai multe, falimentele se anunta numeroase, avutul nostru iroseste zi de zi sub apasarea unei situatli eu desavarsire neprielnice. Daca

inlaturarea crizei reclarna din partea Onoratului Guvern chibzuiala §i masuri ale carer blnetacatoare rezultate nu se pot vedea decat mai tarziu, ridicarea starei de asediu, care ne tnabuse, poate fi ordonata de indata consecintele sale vor fi eradicate §i vorn putea astfel vedea a ameliorare i~ediata a situatiel tn care ne gasim. Faptul ca pe tot lungul frontierei §i de 0 parte §i de al~a a .§oselelor §i drumurilor s'au taiat pe 0 largime destul de mare padunle, faptul ca 0 administratie inteleapta §i dreapta ia toate rnasurile ca sa asigure linistea, buna ordine §i slquranta in general, constituie la un lac 0 garantie ca bande nu vor mai exista §i atacurile atat de dese alta data, nu vor mai avea loc. Prin reprezentantii ce deleqarn a va comunica doleantele noastre, va ruqarn respectuos §i cu toata insistenta, Domnule Prim Ministru, sa binevoif a face ca starea de asediu sa se ridice complet, sau cel putin pana la 0 adancirne care sa rnearqa la linia dela zece kilometri de-a lungul f~onti.erei. Sal~ati industria §i cornertul, salvati lini§tita desvoltare a vietei econormce in judetul nostru 1.. .1. Semneaza cateva zeci de persoane.

43. Congresul organizafiei "Refugiafii Dobrogeni" 43/1. Copie de pe hotararlle luate de congresul organiza1iunei
refugiatilor Dobrogeni care a avut loc in orasul Tamovo in zilele de 26-27 !ji 28 Septembrie a.c.11925 - n.n.l " 1) stortarne inernationale ale guvernan\ilor §i popoarelor din Europa pentru a denne pacea in viitor prin incheerea de tratate de granite §i instituirea arbitrajului obligatoriu, ca§tiga teren. 2) liga Natiunilor nu a rezolvat ins~ yana i~ pr~ze~t, in mod echitabil §i drept, chestiunea minoritafilcr din dlteritele state Europene. .. 3) Romania 9i celelalte state vecine Bulqariei, care stap~nes? minorrtati straine si tn special Bulgaria, cauta sa arnane la infinit rezolvarea chestiunei rninontatllor §i sa pareze to ate stortarile facute de rninoritaf tn Directiunea de a Ii se acorda drepturile prevazute Tntratatele de pace aflate in vigoare. 4) Ca influenta opiniei publice din statele apusene asupra deciderei chestlunei minoritalilor a inceput sa aiba un rol determinant in notararile diferitelor conferlnte internationale, ce au avut loc §i vor mai avea pe viitor. Fa\a de constatarile enurnarate mai sus, congresul hotaraste:
v •

a

1) F.P.C.M. - DOSAR 15/1924

I) F.O.G.P. - DOSAR 41/1925

---

92

93

Sa se tntreprinda a larga propaganda in strainatate asupra regimului inchlzitional aplicat minoritatilor bulgare din Oobrogea. Aceasta propaganda urrneaza sa fie lrtreprinsa, in cel mai scurt timp posibil, prin presa si conferinta pentru aducerea la cunostinta in Bulgaria ~i strainatate a regimului rninoritatei bulgare din Oobrogea. Se va cauta ca folosindu-se mfluenta eereurilor politice bulgare !ji straine, chestiunea Dobrogeana sa fie rezolvata in acord eu doleantele congresului. 2) Sa se prefinza cu energie ca situafia econornica a bulgariJor din Oobrogea sa fie imbunatatita. De asemenea sa se Intreprinda 0 actlune pentru locuitorii bulgari din Oobrogea sa obtina drepturi civile !ji politice egale cu ale locuitorilor din vechea Rornanie, ca !ji pentru aprobarea legilor care distrug dreptul de proprietate si libertate politica populatiunei Oobrogei.3) Sa se tntreprinda a vie actiune pentru impiedicarea colonizarei Dobrogei cu romani ~i macedoneni in care seep comitetul suprem al orqanizatiunei refuqiatilor Oobrogeni sa urmareasca de aproape desfasurarea evenimentelor lnternationale !ji sa profite la timpul oportun de aceste evenimente pentru a putea astfel rezolva chestiunea Oobrogana, care consta Tn e.liberareaDobrogei de sub jug Rornanesc. 44. Faradeiegiile comitagiilor

Bulgaria. La alte atacuri, Tn lupte, au cazut prin tmpuscare b~~di~i, care au fast lentiflcati ~i dovedif ca sunt de asemenea venltl din Bulgaria. . _" Pentru dovedirea celor 93 atacun ale bandelor, anexam copu depe rapoartele de evenimente, iar pentru dovedirea, ?a b~ndilii ~~ fost in mare nurnar, ca dupa atac s'au retras in Bulgaria, ca bandlJII erau lmbracati in uniforrna mllltara butqara, ca bandele formate din refugiati dobrogeni erau ajutati ~i sustinuti in lupta de catre soldaf bulgari,' anexarn 13 ceclaratluni (un dosar cu 31fll.e). Inspector General Oelegat Iss/lndescifrabil $eful biuroului Iss/lnescifrabil 4413. Direetiunea Politiel ~i Sigurantei Generale. lnspectoratul General de Siguranla Cire. II-a din Constanta Nr. 14878 din 18 Decembrie 19251) Avem onoare a va raporta rezulatul obtinut de catre 0-1 Colonel Staneseu Comandantul Regimentului 1 Graniceri, cu privire la anchetarea ineidentelor depe frontiers. in ziua de 2 Oecembrie a.c., a sosit 1n orasul Turtucaia 0-1 Colonel Stanescu !ji apoi a mers la punetul de frontiera Turksmil, unde a luat contact cu Colonelul bulgar Penef !ji Capitanul bulgar Ofeearoff Comandantul Sectorului de graniceri. Colonelul Penef comunicand O-Iui Colonel Stanescu ca in afara de O-sa se mai afla in Comuna Braslea §oiLocotenentul Colonel bulgar Pantofceff, Comandantul Corp.ului de wanic~ri depe frontiera judo Caliacra, Prefectul Judetului Rusciuk §ol Comandantul Garnizoanei Rusciuk care ar dori sa ia contact cu 0-1 .Colonel Stanescu, a primit propunerea §i fiind anuntati dupa 20 minute au sosit !1iD-Ior. ". . ~ Prefectul Jud. Ruscluk luand euvantul a citit doua rapoarte transmise de Ministrul bulgar din Bucuresti din care reesea ca Marele Stat Major, roman, aduce la cunostiinta Ministe~ului de externe roman, ca bandele de comitagii ce bantue in Cadnl~t~~ se orqanizeaza In mod fati§ope terit~riul bulgar ~i.cu snrea autontall!or, iar conducatorii bandelor sunt Hnstu Naceff §I Tone Toneef, can ar fi §oifunetionari ai statu lui bulgar. Dupa teminarea cetirei acesto~ rapoarte 'O-sa combate aceasta in.for~al~e .§i. explica ,ca ace~tl indivizi nu sunt conducatori de corrutaqf §olmCI odata n au fast In vre'o slujba a statului bulgar, tot ce stie In~~, d~sp!e da~§i"eS.tec~ sunt niste hoti evadaf din fnchisoarea .Lovlci , §I ca au savar§lt mal
1) F.D.G.P. - DOSAR 41/1925

44/1. Copie dupa telegrama Prefectu rei Jud. Durostor No. 6395/13 Octombrie 1925, adresata Ministerului de Interne. 1) Asta noapte a banda de 30-40 eomitagii atacand satul Daidar au jefuit pe carciurnarul Petre Arnaudof, Un jandarm din patrula de jandarmi a comunei Balica si a cataula in lupta au fost lmpuscaf mortal. Banda a atacat !ji satul Mesle Mahle jefuind pe locuitorul Vasile lordanof. Urrneaza raport prin posta, P. Prefect de Durostor Iss! M.T. Husanu. p. conformitate Iss! Indescifrabil 44/2. Dlrectlunea Polltlel ~i Sigurantei Generale. Inspeetoatul General de Siguranta eire. ll-a din Constanta Nr.14845 din 16 Dec. 1925 In referire la ordinul Ovs. NO.55391 din 28 Octombrie a.c., avem onoare a va raporta, ca dela 1 lanuarie pana in prezent s'au savarsit 93 atacuri §i jafuri pe teritoriul judetului Ourostor, unele asupa satelor, altele la drumul mare. in luptele duse cu jandarmii !1i caraulele, unii bandit; au fost ldentiflcaf §i recunoscuti ea sunt din
1) F.D.G.P. - DOSAR 1/1917

94

95

multe ata~u~i in i~teriorul Bulgariei, fapt ce a determinat autorttattls b~ul~ar~sa-t ~r~are.as~a; unul. din ef a fost ornorat, iar unul grav ran~t §I se afta inchls In unul din aresturile bulgare. $i-a exprimat dorrnt~ ca $ef ~I J~detului, irnpreuna cu cei prezerrn, ca vede nec:sltatea un~elstranse colaborart, intre autorltanla de frontiera romano-bul~ara, c~ ocaziunea cercstazlor ce fac asupra atacurilor d~ ~ande ~I numai atunci se va obtine rezultatul dorit, de ambele partl.A .mal ~ratat. ca statui bulgar lupta de ani de zile contra Comunls~ulu., ~§I co~tra . formidabilului partid agrarian (Stambuilinskl), ~a Bulgana a plerdut 384 de vieti ornenesf printre c~re ~4 Gen~rall,. 50 ofitert, In plus persoaneJe oticiale asasinate, c~ a facu! atatea )er_!fe 'p~ntr~ m.entinerea ordinei in statui bulgar §i ca Bulgarra e_stecalaUZlta de Idela sa poata avea 0 legatura stransa cu statui .vecrn pentru a Ie da putinta sa progreseze ~i sa se achite de povenle ce Ie are depe urmele razboiului §i ca nu doresc altceva .de cat~p~c~a, iar in ceia ce priveste chestiunea de ardin superior, lasa sa .fle transats la Bucuresf §i Sofia. Dupa aceasta D-I Coronel Peneff §I 0-1 Pref:ct al Judetulul Rusciuk, au mai spus ca tot ce a fo~t pan a acum, sa se lase la 0 parte, lar de aici inainte se va ~a ordine severe ~en!ru a ~u se mai lntampla nimie. Apoi au hotarat ca a doua Zl sa se lntruneasca Comisiunea pentru a proce?a la facerea cercetaruor asupra incidentelor petreeute. lrttrunindu-se au dresat un proces-verbal depe care anexarn cople.Inspsetor General Delegat Issl Indescifrabil. $eful biuroului Iss/lndescifrabil. Rezo/utii. 9 Ian. 926. Com. D-Iui Ministru Tatarescu §i D-Iui General Brosteanu, Issl IndescifrabiI18.1.926. 44/~" Re~imentul. 1, Graniceri ServieiuJ Pazei catre Corpul Granlcenlor Servlclul de Stat Major. NO.72/9 Martie 1926 1) Urmare rap~rtu.lui no~t~u No.4903 din 7 Martie a.c. 11926 - n.n.l. Am onoa.re a rnal~ta aici alaturat copie dupa raportul Confidential N~. 80 din 8 Martie a.C. al Sectorului 3 Graniceri paza Turtuca'ia pnn car~ raport~a~a modul cum s'a produs atacul §i asasinarea ~ celor dol so!datl al.n.o§tri de catre eomitagii. 1... 1. De asemenea reese clar §I complrcltatea oflterilor bulgari, care pazesc frontiera 1.. .1 _seconst~ta ca autoritatile bulqare nu dau nici un concurs asa dupa cu~ el au propus la ancheta care a avut loc In luna Decemb.rre .~925 /. .. 1. Din contra ei alirnenteaza ~i spriilna bandele de corrutaqii contra noastra, Daca acestia comit aceasta crirna
1) F.D.G.P. - DOSAR 41/1925

contra Statului Roman, vina lor nu este atat de mare, ca a Casel
Paduriior.

Raportand Domniei Voastre ornorarea celor doi soldati, pe langa cei multi care au fast In trecut, aceste crime nu vor lnceta decat in ziua cand, Casa Padurilor va fi enemata a raspunde de ce nu lasa sa se detrlseze padurile pe 0 zona de 1 km. la frontiera, in dreapta si stanqa drumurilor cate 200 m. §i parcelarea padurilor mai mari de 100 hectare. Aceste cereri de cinci ani Ie sollcitarn cu staruinta §i nimeni nu ne aude iar soldatll nostri cad victime. 1.. .1. Noi ofilerij ~i soldatii care avem raspunderea pazei frontierei §i vlata ne este vesnic in pericol, cerem a se hotara de altii mai mari asupra aeelora ce nu 1nteleg ca prestigiut '[arei e lovit de atata vreme. Eri 8 curent vorbind cu Domnul Director al Casel Padurilor desi i-am spus crima a aratat acseas rea volnta ca intotdeauna. IPrecum ieri este e! estezi, In toate domeniile de activitate - n.n.!I .. .I. Comandantul Regimentului I Graniceri, Colonel/ssl Stanescu Rezo/utii: Na.83 din 9 Martie 1926, Corpul Granicerilor catre Ministrul de Interne, Domnului Tatarascu Subsecretar de Stat. Am onoare a inainta in original raportul de fata, care daca nici de asts data, nu va raporta imediata §i energica sotunonare tavorablla, apol de sigur saerificiile de viata ale granicerilor, privite eel pu\in cu inditerenta de Casa Padurllor, pot submina aparatul de devotament ~i de jertfa al granicerilor de care dau dovada, cu atata tenacitate. Comandantul Corpului Granicerilor, General de Divizie Issl Brosteanu, Daca In mod ostentativ suntem lipsiti de coneursul §i solicitudinea organelor de Stat, atunci ce vor face oare granicerii care vor constata aceasta? Iss/lndescifrabil

J. 42431. Nota din 11ulie 1926 1)

4415. Directtunea Poli~iei ~i Sigurantei Generale

Serviciul Special de Siguranta Giurgiu aporteaza ca la congresul refuqiatilor dobrogeni, ce a avut loc la Plevna in zilele de 20-22 lunie a.c, s'a atacat fara menajament Romania, indicandu-se mijloacele violente de lupta contra tarei noastre, ca raspuns la pretinsele atrocitati comise in Cadrilater de functionarii romani 9i colonisfii macedoneni. Congresul, s'a facut dovada elocventa, ca a fost sub auspiciile guvernului bulgar. Astfel, au participat ca delegati ai diferitelor filiale din provincii, un mare nurnar de lnalti demnitari §i functionari ai statului bulgar, carora Ii s'au acordat concedii specials. Tof
I) FD,GP, - DOSAR 30/1926

96

97

conducatorii r:nai principaJi ai mi~carii iredentiste, au calatorlt Tn mod cu totul gratult cu permise liberate de Ministerul comunicatiilor 1.. .1. Conqresisnlor Ii s'au tacut 0 primire oficiala la Plevna, iar autontatile Ie-au acordat mari avantaje. ' 1...1. Prirnele cuvantari au fost 7ncepute de H. Stefanoff pre~edintele comitetului suprem al orqaruzatiei, care a aratat c~ mO!lvele c: a determin~t pe comitet sa convoace acest congres in lunte, nu In Septembrre dupa cum prevedea statutul a fost ca sistem~J ~eAext:~mina~e al el:mentului buJgar din Dobr~gea a luat e,,!ensl~nr In~palmantatoare In ultimul timp §ii pentru a se putea aviza cat mal curand la rnasurile ce trebuesc adoptate pentru a pune capat ororilor din Oobrogea. ' Polltlel §Ii Sigurantei Generale Nr. 77711 din 16 Nov. 1927 1) Suntem infor~ati ..c~ in ~ulga~ia s'au organizat in ultimul timp 5 bande de comitann. mstrulte ~I comandate de ofiteri de rezerva bulgari, care i~i vor in cepe activitatea intre 22 - 25' Noembrie a.c. De asemenea se luereaza ~i pentru formarea a doua bande in interiorul C~drjlaterului, cu a caror organizare a fost lnsarcinati Gh. Sta~cov, din comuna 8abuk, fost locotenent In armata bulgara ~i Mann Teodorof Colef, din satul Alfatar, fost sub-Iocotenent de rezerva. Cele doua bande din interioruJ Cadrilaterului vor lucra de comun acord cu cele din Bulgaria. Centrul de adunare a bandelor este padurea ..Caracuz. S'au luat rnasuri. Inspector General 1551 Stefu Rezo/~tll: 1.5 Noembrie 927. Com ~i Cdm jandarmi Iss/lndesclfrabl115. Nov. 927. Comunicat. Afacerilor Straine. Dlrectlunea Polltlca, No. 46718 din 241ulie 1928 2) Oomnului Ministru de Interne (Siguranta Generala) ~m onoare a Va trimite aci alaturat, in copie, raportul pe care" pnmesc de la Consulatul nostru din Varna sub No. 355 din 6 lulie a.c., relativ la atacul banditesc din comuna Vii~oara. Ministru Issl Jndescifrabil Director Iss! Indescifrabil. . Rezolu!!i: 26 Julie 928. Cu lucra.rile ~e avem de la Insp. GI. C-ta ~i intervenfii Ja Externe 1551 tndescifrabil. 27 lulie 928. In copie Insp. GJ. Constanta. 2S.v11. 928. Comunicatlss/lndescifrabil Copie de pe raportul Consulatului nostru din Varna No. 555 din 6

lulle 1928 catre Ministerul Afacerilor Straine inregistrat sub Nr. 46718 din 12 lulie 1928 Domnule Ministru, in noaptea de 23 lunie trecut, 0 banda de 6-7 indivizi s'a introdus in satui Vii~oara (fost Umurkioi) judo Cali.acra ~i a atacat locuinta locuitorului Muzechia Halil, de la care au luat, cu arnenlntare cu moartea, suma de 230 mii lei, salbe de aur ~i alte obiecte de valoare. In fuga lor din sat banditii au intalnlt pe paznicul satului, Mitiu Atanase, pe care I'au trnpuscat, tnainte ca acesta sa fi avut timpul a face uz de arrna, Chiar in acelasi noapte, ei au reusit sa revie pe teritoriul bulgar, prin apropiere de satul Botievo, unde au dat de patrula, cu care - dupa intorrnatiunlle mele particulare neTnvoindu-se asupra recompensei ce Ii s'a cerut spre a fi lasa1i Tn libertate, au fost condusi la pichet ~i de aci predat autorltatilor competinte din Varna, ceea ce n'a tntarziat a se afla, atat aci, cat §i la autorltatile noastre din Bazargic. lndata dupa intoaroerea mea la 2 curent, am vazut pe Prefectul judetului ~i i-am cerut sa-ml comunice informatiunile ce ar ave a asupra acestor arestan. ruqandu-t in special sa-mi comunice, daca din declaratlile banditilor s'ar putea afla numele cornplicilor, ce de sigur ei trebuie sa alba pe teritoriul nostru. Spre surprinderea mea, Prefectul mi-a raspuns, ca a aflat ~i dansul din ziare de acest atac, dar ca n'are nici 0 cunostinta de arestarea bandei In Bulgaria, desi inca de Marti 26 lunie ei fusesera adusi in Varna §i delinuti mai intai la clrcumscripfia IV politieneasca §i apoi In arestul Sigurantei Generale de aci, autoritati depinzand direct de dansul, Trebue sa adaog aGi, ca a doua zi dupa savarsirea atacului aqentii Soc. iredentiste .nobroaea" din Bazargic si de aci au raspandit svonul ea atacul ar fi opera colonistilor macedoneni, atat spre a-i compromite ~i spre a deruta autoritatile noastre. Ziarullocal .Varnenschi Novini" a publicat chiar acl-alaturata informatie in acest sens, ce i-a fost data de comitetul Soc. Dobrogea. ' Banditii arestati sunt in nurnar de 5 ~i anume: 1.. .1 cu toti originari din Cadrilater, unii dezertori din armata noastra, stabiliti de cat-va timp pe aci. Cei dlntai trei au fost pana acum 2-3 'Iuni agenti politienesti. al patrulea tn serviciul flotei. Numitul Boiciu Atanasof a facut parte ~i din banda de care am vorbit in raportul meu NO.711 din 18 August 1927 §ii care dupa ce a savarsit mai multe jafuri §i nelegiuiri in Dobrogea Noua !?i chiar aci a fost achitat de Tribunalul local.; din llpsa de dovezi, desi acuzatia se baza pe rnarturlslri proprii. 1.. .1. Banditul Ivan lanakief mal are 0 condamnare de 3 ani, pentru un ornor savarsit aci; este liberat sub garantie, procesul se

44/6. Directiunea

44/7. Ministerul

1) F.D.G.P. - DOSAR 7211927 2) F.D.G.P. - DOSAR 72/1927

98

99

afla pendinte la ape/; aceasta n'a impiedicat autoritatile de aci ca sa-I numeasca agent polifienesc, in care calitate a funcfionat pana acum de curand, precum am spus. /..I. $eful Siguran~ei mi-a declarat, ca asupra bandiiilor s'au gasit numai 21 mii lei, despre care surna ei declara ca le-a fost data de rudele lor din Dobrogea, la care se dusesera. I...!. Or, din informatiile pe care Ie am, fntreaga surna a fost gasita asupra banditilor; ea tnsa a ajuns in casa Soc. .Dobroqea" la fondu/ pentru constructia "Casei Dobrogenilor", in schimbul apararei de care vor beneficj~ din partea Presedlntelal ~i membrilor din Comitetul Societatii. 1.. .1. In tot cazul, atitudinea actualului Prefect, care in loc in a-mi' cere concursul spre a-i procura prin autoritatile noastre informatiuni de natura a contribui la descoperirea adevarulul, s'a mentinu't fntr'un mutism absolut, lasa loc la toate presupunerile. Issl C. Meta Acest raport a fost inaintat ~i Legaiiunei noastre din Sofia.
44/8. Dlrectta Polltiel $i Sigurantei G-Ie. Serviciul Special de Siguranti al Jud. Durostor No.132.1din 2 Decembrie 1928 1) Citre Directorul General al Siguranlei Statului Urmare raportului Nr.1327 de azi: Cu ocazia cecetarilor tacute pentru identificarea cadavrului banditului comitagiu Enciu Milanoff, cercetand asupra activitatei bandelor de comitagii, am stabilit urmatoarele: Sediul prncipal al bandelor din sectorul de frontiers roman Chi/iCada, Ujulchioi, este comuna Be§tepe cu rarnificatiune in satele Givel, Buromlar, Sofular, Mahmuzilia §i Chiuciuc-Ahmet din Bulgaria. Acesti comitagii - cum s'a facut dovada sunt echipaii rnllltareste dupe lnformatiuni sigure - chiar de plutoanele de graniceri bulgari cu sediul in Bestepe, Givel sl Mahmuzilia. Granicerii bulgari au ordin a Ie permite §i inlesni trecerea; iar in ce privests frontiera rornana in aceste locuri fiind prea accidentata cu teren paduros §i lastari~ des ~i nedefrisat, este greu de supravegheat. 1.. .1. Tot dupa aceste lnformatiuni, de catre organizatorii bandelor s'a admis 0 noua tactics de atacare a satelor rornanesti de catre bande. Aceste bande sunt formate numai de 3-5 oameni bine echipaf si facand parte dintre refuqiatii comunelor respective atacate §i aceasta din motivul ca. cunosc bine confiquratla terenului pentru ca eventual sa bata in retragere, cum ~i victimele ale carer nume in
1) F.D.G.P. - DOSAR 72/1927

cele mai multe cazuri sunt bine determinate ... $eful Serviciului de Sig. Durostor Issl Stroian

45. 0 carlita s-a introdus in Serviciul de Siguranta . Constanta
de siguranla Giurgiu No. 91 din 7 lanuarie 1929 Citre lnspectoratul GI. de Siguranla Constanta 1) lncepand din anul 1924, prin nenumarate rapoarte adresate Onor Directiunei Generale, am semnalat faptul ca multe din lnformatiunile acestui Serviciu, cari prin natura lor urmau sa ramana secrete, s~ publica Tn intregime adliteram in zlarul "Cuvantul" din Bucure§tl, cupa 15-20 zile dela trimiterea lor autoritanlor supe~ioa~e.in drept. Concomitent cu semnalarea acestui fapt, am cerut instituirea unei severe anchete, pentru a se stablli cine anume furnizeaza ziarului Cuvantul" informatiunile Tnchestiune. " Onor Directiunea' Generals ne-a raspuns numai la unul din aceste rapoarte, in 'sensul ca informatiunile inserate de .Cuvantul" ~unt reproduse din ziarul "Pravda" din care probabil au fost luate ~I d: noi, Am cerut atunci sa ni se indice localitatea unde apare "Pravda tntrucat in Europa exista trei ziare cu acest nume, dar §i acest raport al nostru a rarnas fara raspuns. Faptul ca zia~ul.IICuvantul': insereaza tn conditiuni aratate mal sus, mtormatlunue acestui Serviciu, s'a raportat §i Dvs. Tncursul anilor 1927 §i 1928. . La inceputul lunei lanuarie 1929, ziarul "Cuvantul" a publicat deasemenea adliteram, informatia trirnisa cu raportul nostru No. 8398/21/12/1928, iar .Unlversul" a inregistrat acelasi lnformatiune in nurnarul dela 6 lanuarie 1929, cu rnenfiunea ca 0 detine dela Inspectoratul General de. Sigura~ta ~~nst~n\a. Cum O.nor Directiunea Generala atrlbule acestul Serviciu vma ca ar fi furnlzat ziarelor "Cuvantul" ~i "Universul" informaliunea. comunica~~ Dvoastre cu susmentionatul raport, am intrepnns cercetan amanuntite din cari rezutta: 1. lntorrnatlunea aparuta in ziarele .Cuvantul" ~i "Universul", n'~ fost cornunicata zhiarelor Tn chestiune de personalul acestui Serviciu. . .. 2. Ca nici unul din aqentii §i informatorii nostri n'au legatun nici directe, nici indirecte cu aceste ziare.
y

45/1. Copie de pe raportul Serviciului

1) F.D.G.P.·

DOSAR 72/1927

100

101

3. Ca p~ma anul trecut informatiunile primite de noi ~i publicate in ziarul .Cuvantul" erau furnizate de DI Costin pe atunci redactor la acest ziar si tnsarcinat cu procurarea ~tirilar dela Ministerul de Interne ~i Directlcnea Generala a Siguran1ei Statului. Pentru stabilirea respcnsabitltatilor, va rugam sa binevoif a ordona 0 severa ancheta, pentru a se dovedi cine anume furnizeaza aceste lnformatiuni ziarelor din Bucuresti, cu atat mai mult cu cat .Universul" ~i-a permis sa afirme ca inforrnatiunea publicata in nurnarul dela 6 lanuarie 1929, 0 detine dela Inspectoratul de Siguran1a Constanta. 1...1. Cu aceasta ocazie mai raportam ca §i acest serviciu a intreprins 0 ancheta pentru stabilirea persaanelor, cari inlesnesc pasibilitatea, In special ziarul "Cuvantul", sa publice intormatlanile, ce trimitem confidential autoritatilor In drept. $eful Serviciului Issl Gh. Elisevici 46. Dare de seama asupra activitatii ban de/or de comitagii

46/1. Direetiunea Pofitiei §i Sigurantei Generale lnspeetoratul Generai de Siguranfa '§i Poli1ie Cire. II-a Constanta No. 429 din 161anuarie 1929 1l Domnul~i Director General al POlitiei §i Siguran1ei Generale 1. ..1. Dare de seama asupra incursiunilar !}i atacurilor bandelor de camitagii bulgari. trecuti peste frontiera din Bulgaria urn judetul Durostor, in intervalul dela 1 lanuarie 1928!}i p~maIn prezent. 1. In seara zilei de 11 Februarie 1928, un nurnar de 3 comitagii bulgari au atacat, pe ~oseaua Silistra-Bazargic, la km. 68, un convoi de carute, jefuind pe locuitarii 1.. '/, dupa care luandu-le ~i 4 cal, au trecut peste frontiera in Bulgaria. In timp ce banditii jefuiau pe nurrrltii locuitari, fiind surprinsi de 0 patrula de 5 soldati, din compania rnobila Durostar, au deschis foe de arma ranind gray pe soldafii Burlacu Ignat §i Enache Marin, primul tncetand din viata, secundul rarnanand cu a mana fracturata IDe unde se trage concluzia ca patrula era neinstruita, de 7ndata ce ea i-a surprins pe comitagii pe care pulea sa-i omoare, mai ales ca raportul de forte era de 513, dar In loc sa se lntample aceasta, soldatii din patrula romsneescs au avut pierderi, comitagii scapand nevatamati - n.n.l. 2. In seara zilei de 12 Februarie 1928, a fost atacat prin focuri de arrna, jandarmul caporal Neagu Ion 1.. .1 de catre 7 comitagii bulgari. 1.. ./; jandarmul a reusit sa se retraqa prin fuga, neatlns, la postul

3, In naptea de 16 spre 17 Martie 1928, dai comita~ii n~cunoscu~i, veniti din Bulgaria, au jefuit casa tocultcrului turc All Agl Amet d~n cornuna Carameli, judetul Durostor. 1. ..1. In noaptea ~e 1~-18 M.arb7: 1928, pe soseaua lntre Turtucaia - Ahrnatlar.alti tr~1 comitaqf bulgari 1.. ./, au jefuit pe locuitorul Asan Mahmut, din comuna Ahmatlar. . 4. Tn noaptea de 9 Aprilie 1928 a al~a banda, c~mpu.sa din ~ comitagii tnarrnati 1.. .1 au fost lrnpiedecatl de 0 patrula de jandarrm, cu care au avut schimb de facuri de arma . 5. in aceiasi seara, 0 banda cornpusa .din. 5 cornitaqii bulgan, tmbracati tn uniforrna rnilitara bulqara, au [efuit pe locuitorul Petre Tiningief, din comuna Casinlar-Durostor, luandu-i suma de 12000 lei ~i obiecte casnice. _. .. 6. In noaptea de 13 Aprilie1928, a banda de 14 comitaqu 1.. .I.a~ atacat casa locuitorului Aliman Suliman, din satul Harm~nchlol, comuna Atchioi, judetul Durostor luandu-l suma de ~O.~.O.O ...~. lei? 7 . in ziua de 12 Aprilie 1928, un numar de 3 cornitaqii lnarrnaf au jefuit un convoi de carute 1.. .1 ducand cu. ei ~ loc~itori. pa~a la frontiera bulqara, dupa care, luandu-le ba?ajele,. t-au I~~a! IIben 1.. .1. 8. in noaptea de19-20 Aprilie 1928, facandu-~I_apafltla rn_co~una Cainargeaua-Mare, judetul Durastar, a band~ com~usa 5 comitagii, la alarma facuta, a fost capturat de jandarrni cornitaqiul Rade Gheoghief 1.. .1. . 9. in noaptea de 20-21 Mai 1928, pe cand patrula postului de jandarmi Asfatchioi, judatul ~urostor,. tr~.versa soseaua, a fost atacata de 0 banda numeraasa de cornitaqu ': ..J.. . .. 10. in noaptea de13-14 lunie 1928, 0 banda din 6 comitaqii' .. .I, a jefujit pe locuitarul Ivan Caraivanof ?i~ ~a~ul C~atalagea, judetul Durostor, luandu-i suma de120.000 lei §I siluind §t pe 0 nora a sa. . Concluziuni. in cursul anului 1928, s'au dat in total 27 de atacuri din partea bandelar de comitagii; iar in cursul.anul.ui ~~~9. numai unul, acela din camuna Siahlar. Au fost arestaf 21 tndivizi, In curs de cercetare.

?In.

47. Stare de spirit agitata in Cadrilater 47/1. Brigada de Intorrnatiunl, Referat d!n 1 O.etombrie 1929 ). Printre colonistii din Cadrilater, tn special, pnntre rnacedonenl exista 0 agitatie foarte mare din cauza masuril~r luate.de guver~ pentru a verifica aceste colonizari §i de a lua unei anurnrte cateqorii
1) F.D.G.P. - DOSAR 194/1929
1

sau

J) F.O.G.P. - OOSAR

194/1929

102

103

de colonisti parnanturile cu care au fost lmproprietarif §i cari Ie-au muncit pana acum. ' Agitalia care era pronuntata a crescut §i mai mult atunei cand s-a raspandit svonul ca treimlle din parnanturile .rnirie" cari de drept trebue sa apartina statului §i nici de cum bulgarilor, vor fi retrocedate vechilor stapani, cari prin trauda si Ie au apropiat, de oarece nici astazl nici Tn trecut ei nu lntrasera ln stapanirea lor cu vre 0 forma ci erau toleraf numai sa munceasca pamantul beilor §i pasalelor din .Pasalacul Silistrei", care pana la 1878 a fost tureesc. O.alta c:auza care, a contribuit la lnasprirea stare: de spirite este §i aceia ca, probabll persoane interesate au raspandit printre macedoneni versiunea ca ei fiind deposedati din Cadrilater vor fi coloniaaf in alte linuturi ca Basarabia, Bucovina §i Maramures 10c~litati unde el nu se pot acomoda. Elementul bulgar din acea requme, in loc sa stea linistit cauta sa atate si mai mult aceasta stare de spirite §i astfel frictlunile pot deveni'din zi in zi mai violente §i sa dea loc la fapte deplorabile. As~el printn: macedo~eni se vorbeste ca comitagii bulgari chiar, au inceput, In atacunle ce fac, sa se imbrace cu costume asemanatoare cu cele ale macedonenilor §i astfel inducand aut~rit~til~ in er~are §~sa se ea rnasuri de represiune contra lor §i de~1 sa fie considerati ca rau facatori. Dupa alte versiuni acestla mal spun ca pe timpul verei ar fi venit din Bulgaria un nurnar de vre o cateva sute de bulgari din cei ce paraslsera Cadrilaterul de buna voe, vanzand terenurile ce au, iar acum posand drept victime asteapta sa Ii se retrocedeze pamanturile. Fata de aceasta stare de spirite lnasprita am cautat sa stabilesc pe cat posibil intentiunile de viitor §i resultatul este urmatorul: . Colonietii macedoneni sustin ca guvernul desi arneninta cu luarea parnanturllor totusi pana tn cele din urrna vazand agitatia ce s-a produs in ultimul timp va sfar§i prin a renunta la deposedarea lor de parnanturile ce Ii_ s·~u acordat; Treimile rarnase inca in suspensie §i care se lucreaza ~I acum de bulgari desigur ca vor fi luate de la acestia §i vor fi date altor colonist: cari se aM nelmprcprietarif sau cari vor mai sosi ulterior. Daca guvernul va cauta sa-i colonizeze in alta regiune ei nu se vor duce sub nici un motiv. Daca fnsa in adevar se va lua parnantul ce Ii s-a dat unora dintre ei atunci nu numai ca nu se va putea executa hotararea luata dar cu ~r~tul vie\ei, lor ,vor apara acel petec de parnant !;Ii nu se' §tie daca In aceasta aparare nu vor face uz de arrna contra acelora cari vor executa deposedarea sau care ar fi cauza acestei deposedarl

Odata. ce s~ va ajunge la acte de vlolenta ele nu se stie daca nu vor f corruse §I asupra locuitorilor pe cari 1i cred ca sunt cauza acestor
deposedarl,

Rezo~utii: 3.X::929. Verificare prin serviciile de siguranla Silistra ~i Bazarqic. COPII se vor da §i D-tor subinspectori M. Fradulescu, atasat pe langa Comisarul guvernului. Issl Indescifrabil 3,X. 929. D-Iui Popa Sotir pentru a face lucrarlle Issl Indescifrabil ~7/2. Brigada de lnforrnatiuni. Referat din 13 Octombie 1929 11 • In anul 1924, in orasul Veria din Macedonia greceasca, s'a tnceput propaganda pentru colonizarea Cadrilaterului cu elemente romans din Macedonia, propaganda care a fost tmbratlsata §i sustinuta de macedonenii din tara. Pe la inceputul anuhJi 1925, avocatul Vasile Musl, din Bucuresti, a plecat la Salonic, unde a tratat cu conducatorli rornanilor macedoneni asupra conditiunilor de plasare in Cadrilater §i apoi revenind in tara, in unire cu profesorul Noe Constanti, fostul senator Pineta §i profesorul Petre Marcu au Tnceput sa faca demersuri la autontati spre a se admite imigr~rea elementului roman din Macedonia. O?ata imi~r~rea adrnisa s'au tnceput transporturile necesare si in dimineata zilei de 26 Octombrie 1925 a !;Iisosit TnConstanta primul !ransport cu colorustl, care a fost separat Tndoua esaloane, ce s-au mdreptat unul spre Bazargic §i altul spre Silistra. Colonizante lncepute, s'au pus In stapanlrea parnantului parte din colonlsti iar alt~i din lipsa disponibifitatilor nu au fost lmproprietariti la tirnp, cerace a provo cat nemultumirile celor sositi. Pe rnasura ce se iveau dispcnibhitati, ele se dedeau celor indreptafif §i astfel in inerval de patru ani de zile, aproape toli colonistii au fost satisfacuti cu parnantul necesar culturei. ' in aceasta importanta opera a colonistilor nu s'a tinut searna de locuintele necesare celor ce veneau, fapt care a provocat nernulturnirile §i ale colonistllor §i a bastinasilor, - prin aceia ca primii fiind plasati ou loculnta la bastinasi, nu se rnulturneau cu ceiace Ii se dedea §i pretindeau partea cea mal buna §i mai tncapatoare. Aceasta elernentara neprevedere a dus de multe ori la conflicte regretabile, carl au provocat 0 serie lntreaqa de nelnteleqeri, Pe de alta parte, unii dintre conducatorf cotonistilor §i anume dintre aceia carl se afla in tara Inca inainte de rasboiul balcanlc, au inceput sa faca agitatii printre colonisti. in scop de a-l face agresivi
I) F.D.G.P. - DOSAR 194/1929

104

105

fala de populafia bulqara sau chiar turca, pentru a 0 determina sa-~i vanda averea ce poseda ~i a emigra In Bulgaria sau Turcia, ceiace In parte le-a ~i reusit, 1.. .1. Comisar de Siguranla Iss/lndedscifrabil 48. AI 13-lea congres al organizatiilor Bulgaria. dobrogene din

4811. Direc~iunea Polltlel lli 8igurantei Generale Nota din 21 Februarie 1930 1) in zilele de 8,9 ~i 10 XI. 1929, a avut lac la Razgrad al 13-lea congres al orqanizatiilor dobrogene din Bulgaria. Presedintele orqanizatiei 1.. .1 observa ca 1.. .1 numai propaganda in stralnatate nu a avut de suferit, din cauza ca a fast subventionata de ministerul de Externe bulgar. Membrii orqanizatiei sunt Tmpartili in doua tabere, majoritatea pleaca dela principiul ca rniscarea dobrogeana fiind nationala, are drept scop liberarea Dobrogei, care va avea ca forma de guvernamant pe aceia ce va alege populatlunea sa, alta fractiune, nurnita "de stanqa" care e Tn minoritate ~i fermata din federalisti §i cosmopolif ce vor a Dobroge libera care sa faca parte din federatia statelor balcanice. Stoianoff mai arata ca Romania a luat toate libertatils politice, culturale §i economice bulgarilor dobrogeni si ca s'au adus bande de tantari pentru colonizare. IMacedo-romanij erau denumiti tenieri" - n.n.! 1...1 s'au tinut mai multe cuvantari de indemn la unire ~i jertfa pentru salva rea 'dobrogenilor, caci puterile straine, vor jefui pe bulgari, dar nu Ie vor putea fura niciodata, constlinta ca sunt bulgari. I.../. In afara de discursuri, s'au citit la desbateri §i urrnatoarele motiuni: Motiune-apel cafre opinia publica !iii Liga Natiunilor JUga Natiunilar a fast infiintata de cetre organizatia mandiala francmasana. A se vedea voiumu; despre masoner/e - n.n.l, tn care se arata ca Romania nu respecta tratatele de pace !iii a luat toate libertatile bulgarilor dobrogeni. Guvernul Maniu nu-si tine cuvantul dat §i nu transeaza echitabil chestiunea rninoritatilor ci continua teroarea ce 0 exercita partidul liberal. Liga Nafiunilor ar trebui sa intervina spre a stabili ordinea asa ca refuqiatii dobrogeni sa se poata intoarce la carninurile lor.

2. 0 motiune-apel catre minoritatile asuprite din Romania, Tncare congresul 'constata suferintele ce Ie tndura ~i ca guvernul Man~unu ~i-a tinut promisiunile date la ':I~a lulia, C?~~r.esul sal~ta _P~ intelectualii combativi, admira stolclsrnul lor §I II \ndea~na S~-§I coordoneze actiunile lor, tmpeuna cu ale Conqresului la l1ga Natiunilor. 3: 0 motiune-protest asupra situatiei din Dobrogea, Tn car~ congresul constata ca guvernul Maniu nu a curm~t ~e~?area §_I anarhia ce domneau Tn Dobrogea §i cere Europei clvilizate sa intervie pentru incetarea acestui sistem §i a vandalismelor ce se exercita de societatea "Ac\iunea Rornaneasca" §i .Cultul Patriei", . Dupa terminarea desbaterilor publice ale congresuIUl.'. conducatoril organizatiei au avut a consfatuire secreta cu deleqatii comitetului revolutionar macedonean, veni\i la congres, hotarand sa taca interventii comuns asidue la Liga Natiunilor §i sa tnceapa lupta terorista in o'obrogea, de asta data fara a cruta colonistii macedorornani.

49. Alte crime ale comitagiilor

in Cadrilater

1.'

I) F.D.G.P. - DOSAR 30/1926

--

49/1. Din ziarul Tara No. 183 din 11. IX. 1930. Articolul: Crimele comitagiilor bulgari. Cum au fost asasinati cei doi ~oPii ai cotonlstilor din satul Arbagi.Un copi/ a fost decapitat, altul a fost ciopartit" . • _ Din cauza starel de spirit care dornneste in populatia romanea~c~ - rornani din regat ca §i macedoneni -, de teama uno~ d.ezordlnl, autoritatite au refuzat autorizatia ceruta de colonistl pentru tnrnormantarea la Silistra a cadavrelor celor doi copii macelarili de bulgari la Arabagi. Cadavre\e lor au fast readuse §i in.mo~mantate 1~ sat. Jalea mamelor este de nedescris. Cei dol copllasi erau veri. Unul din ei era orfan, tatal sau fiind asasinat de un bulgar la Guimaia-Bulgaria. 1.. .1. 130 bulgari. 13 romani. lata acum cateva arnanunte cum a fo~t executat oribilul asasinat. Satul Arabagi este locuit de 130 bulgan. Aci au fast asezati 13 colonisti maced_oneni, refuqiati d~n tinutu~ Giumaia-Bulgaria, unde erau persecutati de bulgan §I zilnic somali sa-§i paraseasca locul natal. Din acesti 13 colonisti ~ parte au fost tmoroprietariti, iar restul asteapta sa Ii se dea pa~ant. Pent~u nevoile lor ei au cerut ocolului silvic sa le dea sa tale le.mn: dl~ padurea din apropiere. Acum cateva :lle, T~tr'o ~upa amraza, eel doi copii au fast trirnesl la padure ca sa vaza daca lemnele au fost

106

107

talate spre a se trimite carutele sa Ie inearee. Un ture da copiilor struguri. iar altul pere. Copiii au pornit veseli $i zglobii pe sosea. Tnainte de a se apropia de padure au treeut pe la via unui ture, care a chemat pe eopii $i le-a dat struguri .. Copiii eiugulind boabele au pleeat mal departe. Un alt ture, tntalnlndu-i pe sosea le-a dat pere $i i-a vazut departandu-se. in apropierea padurii se aflau sase bulgari din satul Arabagi, din care trei eomitagii - adica din eel refuqiati din Cadrilater in Bulgaria, care se lnapoiaza $i.fae incursiuni arm ate. Canibalii pandesc. Cum l-au vazut apropiindu-se unul din bulgari, s-a repezit la balatul de 11 ani §i l'a apucat cu 0 mana de par $i eu celalta i-a retezat capul eu un cutit, asa ca ii atarna numai de 0 bucata de piete. Un al doilea cu 0 baioneta a vrut sa loveasca pe baiatul de 14 ani in gat. Baioneta rlcosand, \'a ranit la fata. Baiatul, de$i ranit a rupt-o la fuga. Ceilalti doi bulgari insa i-au talat calea §i punand mana pe el, §i dupa ce I-au asasinat, au seos cutitele §i I-au ciopartit, in vazul mai multor bulgari, care luerau la 0 caramldarie din apropiere. Comitagii tug peste granita. Complleii lor se duc Iinistiti in sat. Odata oribila crirna faptuita, cei trei eomitagii au tugit peste granita, iar ceilalti trei din satul Arabagi s'au dus liuni$titi acasa, unde si-au schimbat hainele. Din tericire, tnsa, turcul care daduse pere baetilor, observase, ca atunci cand copiii se apropiau de padure, erau Tnapropiere niste bulgari. Facandu-se cercetari 0 tata a putut spune ca avazut pe doi sateni care se spalau de sanqe, Facanduse perchezitie in casele satenilor s'au gasit ascunse hainele patate de sanqe pe care Ie purtau Tn ziua crimei. Cel trel bulgari au fast arestati, Cercetarile continua. I.../.

III. POLITICA BU12GARILOR FATA DE _ 'A ROMANIA $1 DE MACEDO-ROMANI.
1. De unde se vede cum au fost primiti, in Romania, bulgarii refugiati inainte de anu11830, ($; ;"'au fost putin! la numsr) st cum ne-eu multumlt (nu dupa multi ani), cum neau raspMtit ei pentru ca te-em salvat viata, i-em dotat cu de toate, au gasit refugiu politic, economic $; moral- multi dintre e; s-au imbogatit in tara noastra -; Ii s-a dat tot' sprijinul spre a-$i organiza lupta pentru crearea statului national bulgar; i-sm ajutat sa devina un stat lndepenaentcu multe secriiicl! umane din partea Romsniei. in continuare, documentele de arhiva arata care le-a fast "recunostims" tata de Romania , ,
111. Condilii1e asezanl greco-bulgarilor. 1) 1...1 "spre a da un sigur ada post ticalosilor Isarmanilor - n.n.! sarbo-bulqan care astazi, totodata cu rnantulrea lor, cearca tn crestlnatate pe langa indreptarea pierdutei lor stan $i asezarea unei mai statorniee soarte decat aceia ce au avut pana acum, urmeaza socotinta in gios adios: tot streinu lucratoriu de parnant ce ar veni sa se statornrceasca tn Moldova, unul ca acest, neputand cu asemenea lnsusiri atarna de 0 streina protecfie, se va scrie intru osebire §i in curglre de cei intal trl ani va fi numitut scutit de toata darea lar dupa trecerea acestui termen Tn 7 ani urmatori va plati giumatate din capitatiile Ibirurile - n.n.! hotarate pentru ceilal1i birnici ai tarel; iar dupa Tmplinirea a 10 ani socotif din ziua statornicirei sale i se va trece numete in randul celorlaltl dajnici ~i va plati birul deopotriva cu ceilalti de lac; tara nici 0 havale alta sau adaoqire Tn bani, decat va mai da cate 4 para Ie de leu care se vor pune Tncutia sateasca ce ar fi in mana alesllor de a ei purtare de grija §i iarasi pentru a lor indemnare cand s-ar lntampla vreunuia din ei scadere de vite sau vreo alta nenorocita scapatare, Pe la loeurile unde vor f biserici bejenarii acestia trnoreuna cu ceilanti laculton vor purta de grija pentru biserici a Ie tine in buna stare iar pe unde nu vor fi biserici vor fi datori a avea preuf ca sa poarte lor de grija pentru cele sutletesti pana cane tara prelungire sant datori a-sl face bisericl dupa inchipuirea ce vor avea $i a Ie pazi in cuvilncioasa
1) F.C.R. -lnventar727 - Carol 11- DOSAR 128/1938 -ALBINA ROMANEAScA nr.58, lasi, 31 lulie 1830, p.248-250, extras.

108

109

stare. Acestea fiind datoriile fie§tecarei familii catre ocarmuirea locului, urmeaza apoi pe acelea de catre stapanil mosiei pe care se vor aseza §i datorille stapanului rnoslei catre fiestecare din aceste familii bejanarlte, adica proprietarul este datoriu de a da flestecaruia lacuitor a rnosiei sale urmatoarete: 1) Un loc de casa !}i cuviincioasa ingraditura §.i locu gradinei de legume in casnica sa trebuinta ccprinzand toate aceste patru sute stanjsni patrati la partea campului,iar la partea, padurii sl de munte pana la 200 stanjeni: asupra acestui loe nu se va lua de la dansii nici 0 dijma iar de vor face livezi pe acestloe vor da dijma: aeeste asezari lacuitoresti vor fi alaturate una catre alta §i la locul insemnat de proprietariu. 2) Proprietarul va randui loeul pasunf cat 0 falce §i giumatate de satean ce va avea vite cinci tnsusi ale sale sau de ar avea mai putine.Jocul pa§unei se va da dupa analoghia vitelor ee va avea. ln acest nurnar de vite lacuitorcl este dater a avea 4 boi de giug sau cal de tnhamat §i 0 vaca iar in locul vaeii este in voia sa de a tine 10 oi sau capre. 3) Una falee si giumatate iarba de coasa pentruiernateeul vitelor sale; laeuitorului ce va avea 4 sau 5 vite i se va da un f€mal pentru vitele acelea ce va avea. 4) Se va da fiestecaruia sa semens, avand vite sau neavand, Gate una falee §l giumatate pamant pentru aratura lui trebuincioasa, 5) La mesiile unde vor fi codri, proprietarul va da voie lacuitorilor a lua lemnede foe numai pentru 1ncalzirea caselor lor din lernnele cazute la parnant, fara a se atinge de padure, durnbravl sau araturi cat de putin iar nefiind cazaturl se vor Invoi cu proprietarul pentru pad uri. 6) l.acuttorf din partea lor sant datori a da padurari trebuineiosi de la unul p,~lna la trei, dupa Tntinderea padurei; acesti padurari vor fi scutiti. de lucru a 24 zile de peste an iar daca proprietarul ar avea trsbulnta de mal multi padurari, atunci pe langa seutirea zilelor boieres'cului §i alte slujbe a sale va plati capitatea lor. Cat pentru parii §i nuelele spre ingraditura Ie aduce de aiurea, orl de a fngradi cu santuri, l.acuitorii ee vor avea mai multe decat acele mai sus aratate'ori ca ar voi sa are 0 mal mare parte din lac peste acelloc randuit, se va tnvol prin buna tocrnala cu proprietarul §i se va urma dupa lnvoiala. Flestecare satean este datoriu a lucra 24 zile Tntr-un an proprietarului rnosiei ce lacuieste, Acest lueru este pentrulocul asezarii sale, a gradlnei casnicii sale trebuinte §i pentru pasunatul vitelor ce sant pentru hrana familiei sale, pentruiconomia sa, la

care 4 pana la 5 vite sant indestule;

pentru acest loc niei 0 dijma nu

se va da. ." .' . 7) Spre lnlesnlrea lacuitorllor sEl impart acele 24 zile a datornlc~IUI lor lucru tn 4 timpuri ale anului, adica: 7 de prirnavara, 7 de vara, 7 de toarnna §i trei de iarna. Facstiut ca flestecare satean va luc~a acele 24 zlle eu plugul, carul §i vitele sale ce va pasuna pe mosia satului §i in lipsa de vite va lmplini zilele lueru sloboda sau cu mainile. 8) 0 a sasea parte din falce sau 480 stanieni patrali arati in rnoina se soeotesc, pentru doi boi lucru de 0 zi, sau ln telina 0 a opta parte din falce sau 360 stanjeni patrati. 9) Giumatate falce aratura gata, sernanatul sl grapatul se socoteste 0 zi pentru dol boi, '. _ ._ _ _. 10) Pentru toata sernanatura ee ar trebui pra§lta .. Ia eea lntaie prasa, a opta parte din falee se va socoti drept 0 Zl tar la a doua praseala a 5-a parte, _ _.. _ au: 11) La seceris fiestecare lacuitor va secera doua clai fie secara, rnalaiu, ovaz sau orz. C[~ia va fi Gate de 30 sn~pl ~I fiestecare snop va f cats de 4 palme '~prejur ma~~rat ~a_legatura: acest lucru cu caratul la arie va f socotit drept 0 zt tar fara aceasta caratura lacuitorul va fi dater a seeera doua clal §i giumatate. 12) Culesul $i dezghiocatul de frunze a u~u~ o~or_de papu§~iu Tn rnasura falceasca de 30 prajini sau 1080 stanjern patratt, cu caratul la cosierul de pe acea mosie, se va socoti drept 0 zl, . _ 13) Cosirea §i cladirea in stoq 0 giumatate de falce _Iarba ~e v~ socotl drept doua zile deci acest lucru pentru 0 Tntreaga falce larba este socotit drept 4 zile, cuprinzandu-se §i tngraditul fiecarui stog. 14) Sateanullntrebuintat lalucru de vie sau ori care altul ~r economisi parnanteste (afara de aeel.e mai. sus zlse) va l.uAcra _dl~ rasarlt §i pana la apusul soarelul cu rapaos de trel ore pe Zl Impartl~ in doua rastimpuri vara §i de doua ori rapaos in Zli de toamn.a §I lama. Se intelege ca la lucrarea acestor 24 zile nu va ~ IntrebUlnt:a~ sateanul !a taiere de piatra, nici la ectolcatle de rnetaluri precum ruci la caratura de lemne rnari de pe rnunf afara numai cand ar urma-o de buna voie tocmala. 15) Tot lacuitorul tnsurat, avand loe de hrana, hotararn ehiar de va lacul sub acelasi acoperarnant cu tatal sau, va fi supus a lucra proprietarului datornicele 24 zile. Tot flacaul netnsurat care ar ~rma a lacui trnpreuna cu tatal sau va fi scutit de datornicul lucru a zilelor in cata vreme va trai parintele sau ·16) Un satean cu earul sau Tngiugat de 4 boi va putea f trimis in

W

110

111

departare de 12 ceasuri, socotindu-se cate 2.500 stanjenl fiestecare ceas !iii se vor scadea 5 zile din acele 24 zile pentru mergere ~i intoarcere, in socoteala de 6 ceasuri pe zi ~i una zi pentru lncarcat §i descarcat. Sateanui cu 1ngiugarea de doi boi nu va putea fi trimis decat in departare de 6 ceasuri §i aceasta caratura cu dusul ~i lntorsul se va socof trei zile. Daca sateanut va fi Tntrebuintat la asa caratura in vreme de iarna, proprietarulli va da fanul trebuincios socotit cate 10 oca de bou pe 24 ceasuri iar cand ar fi a se trimite mai rnulta departare nu s-ar putea face decat prin a de buna voie tocrnala, 17) Zilele lucrului vor fi chibzuite In toate timpurile cu un chip, lncat parnanteasca iconomie atat a proprietarului cat !iii a sateanului sa se taca in vreme cuviincioasa. 18) Satenii vor da de pe locurile de arat §i de cosit hotarate lor numai dijma, din rodul semanatunlor ~i a ierbii cosite, care dijma a va ~i cara la locul insemnat de proprietari pe aceeasi mosie precum s-au urmat. ., 19) Fiestecare laeultor cu trasura sa va fi datoriu peste acele 24 zHe de a tala §i cara din codrii ce tl va da stapanul tn departare pana la 6 ceasuri numai un car lemne socotit a sasea parte dintr-un stanjen cubic (adica din toate partile cate 0 palma dornneasca) sau in locul carului de lemne in aceleasi departari lacultorut va cara un car cu fan sau cu graunta sau cu bautura, iar daca departarea va fi lndoita, doi lacuitori vor uni trasurile lor pentru 0 singura caratura socotita pentru fiestecare.Cat pentru eziturile spre tinerea rnoslllor §i a elesteiurilor, filndca slujesc !iii pentru adaparea vitelar satenilor §i Tntru aceasta sa-si ga5eaSCaadevarate folosinte la iconamiile lor, vor fi datori satenii a face numai dergirile trebuincioase spre \inerea lor in buna stare. Tot agiutoriul ce s-ar da venetecilor sarbo-bulqari din partea proprietarilor de rnosii pe care se vor statornici fie in boi, vaci, cai !iii arice alta, trebuie a se pretui in bani chiar in ceasul ce se vor da §i veneticii din scris acele pe seama ce vor cuprinde acele lor date, vor fi datori a plaf acele sume In curgere de trei ani adica pe fiestecare an cate 0 a treia parte din suma peste tot. lar cand din tntarnplare st-ar putea plati pe fiestecare an suma analoqhisita, atunci in looul platei va putea lucra pentru acei bani proprietarului afara de zilele 24 a rnoslei, asemenea cu cazul cu boi sau cu sloboda in lipsa de bot, la tot aceia ce proprietarul ar avea trebuinta §i se vor scadea din dateriile omului, socotindu-se ziua de lucru ct'upa pretul curqatoriu in anul ~i timpul ce se vor lucra.Pe langa acestea se vor lucra §i la obsteasca larina hotarata la

fiestecare sat spre lntampina,rea lip~ei anilor ,ner~dnici: ~e ~in~ se lnteleqe ca strangerea panel ace~~I~ s,e cuvlne. mSIJ~1 ~ac~ltor~I?r. Cu acest asezamant se vor statornici §I pe locunle. manas~r~§tl "" oaca bulgarii vor voi de a se statornici la taJgun vor platl_.c~ §! ceilalti targoveti de acolo. Dar tnsa daca acesti strarnutaf stralnl nu vor voi sau nu vor afla putinta a se statornici In Moldova, pe acest parnant, apoi li se da lor dreptate de a s~ merg.e j~ Valahia sau In Basarabia tacand tnsa cunoscut mal de tnalnte scopul lor deputatului ce se trimite §i nu mai ta.rziu decat 'pa~a via. 1.5 iuue.Asezamantul pentru primirea bulganlor er~ a fl t~lma:lt. m limba bulgareasca §i-I voi sili sa arate oa num~1 ~~easta alcvatUlr~ ce este tmbunatatita de catre ocarrnuire, va fi prtrnita cu adevarat §~ ca In urma daca s-ar isca osrescare giudeca1i §i invoiri lntre bulgan §i intre stapanitorii de parnant, atunce toate alcatuirlle ce vo~ ~ facute nu dupa intocmai noima acestui asezarnant nu se vor prim I de legiuite de catre stapanire §i de giudecato~i~: toate .aceste. de mai sus n-au atingere decat numai catre veneticii bulqari, n~avan~ nicicum atarnare catre lacuitorii tarei. Se ln1elege de sine ca dreptatlle proprietatei nici tntru aceste ~rec~m nici tntr-o i.nt~mplare nu pot fi jignite, fiind §i rarnanano propnetanul sloboda pnmi sau nu asemenea tacultort lscalit, Catargiu vist (ier) vel loqofat." 1/2. in~tiinlare. 1832, Martie 7/19 Pltestl 1) ,.' "Se da in cunostlnta la toti bajenarii bulgari, ~ac~.lton pnn orasa §I targuri a acestui Prtntipat, ce uneltesc negut~t?nl sau me.s~rn,.eu pravalii §i fara pravalii §i care au venit In P.nnllpat nu vm~1Inal.nte decat de la 30 aprilie tncoace al anului 1828, ca I~torcan~ stapanlrea luare aminte asupra-va pentru multe vnevol ~e ~i' lncercat tn vremea paraslrii caselor voastre,. m~car v.ca ~nn exemplurile ei 5-a obosit la anul 1830 'pe~tru as~do.::i1aaJena!llo~ b bulgari se vorbeste numai pentru muncitoru de p~mant ~ fi aparati de dreptele raspunderi catre stat, pe vremea §I cu .chlpul ce 5~ hotaraste prin Organicescul Regulament, ia~ pentruveel ce ~or u~eltl negutatorii sau meserii §i se vor aseza pnn orasa sau targun nu pomenaste nlrnic, din care pricina !iii se putea d~e~.~toriil: I~cale a lua patenta cu plata de taxa cu~enita .I~dele~nlclnl fiec~rUla, d~r dupa 0 noua chibzuire a SfatulUi Adrninistrativ Extraordlnar, pnn
v'

1) Comitetul caranlinelor, 1854 tulle 9/21, Braila, cotecna microfilm.e ~ulg.aria, r:11, c 452 (Narodna biblioteka "Kiril Metodii, FON~ nr. 28 Ivan Sehmmski) Arhivele statului, Pltestl, Fend acarrnuirea judetulul Arge~, pachet V - DOSAR 6157, fila 128, Martie 9

112

113

jurnalul Tncheiat la 24 februarie a curqatorului an, s-au notarat ca prin curgerea de trei ani socotif de la punerea tn lucru a reformei, adica de la 1 iulie a anului 1831 sa va iarte §oipe voi de taxa patentelor dupa urrnatoarele legiuiri: 1-i. Cati veti uneltind negutatorii sau meserii, cu pravalii sau fara pravalii, santef datori sa va intrupaf ln corporatiile parnantesti. Dupa firea negustorii sau a meserii fiecarula, sa cunoastetl starostiile acestor corporatli l?i sa ia fiestecare din voi patenta cuvenlta indeletnicirilor sale pentru care nu va plati nlmio in pomenita curgere de trei ani. 2-lea. Slugile voastre sau calfele, cari pentru neajungerea capitalului ori a rnestesuqului nu ar fi in stare a lnvarti sau a unelti de sinesi negu1atoria sau mestesuqurile lor, unii ca acestia socotindu-se din oranduiala celor nepusi la capitatie vor avea toate acele drepturi cate s-au legiuit prin obstitele exemplare pentru bajenarii bulgari muncitori de parnant, pana cand var veni in stare de a primi l?i ei patente, potrivit cu paragraful (al) 2-lea ce se coprinde mai sus. 3-lea. Oranduirile locale tacand alegeri de toti asemenea voua pe temeiurile de mai sus aratate $i dupa 0 tncredintare vrednlca pentru sosirea fiecaruia din voi in Printipat ori in bileturile carantinelor pe unde veti fi trecut, de la malui drept al Dunarii, sau $i din alte dastoinlce dovezi pentru cei ce vor fi trecut pana a nu se Tntocmi carantinele, ca aceasta sa nu poata amesteca pantre cei veniti din nou bulgari §.ide acei streini ce vor fi asazatl in aceasta tara mai nainte de inceperea trecutului razbol din anul 1828, se va impreuna la ale voastre corporatii $i se va da patente cuvenite fiestecaruia, facandu-va sa Intelegeti milostivirea stapanirf $i ca numai trnputernicif cu asernenea patente Yeti putea unelti ale voastre nequtatorii sau rnestesuqurl, dobandirrd toate acele drepturi ce au negustorii $i rneseriasii parnantutui, tara a plati vreo taxa de curgere de trei ani socotiti de la 1 iulie a anului 1831. 4-lea. uaca, p~ alocurea vreunii din ocarmuitorf judetelor sau din starostii corporatiilor, Implinind de ta patentari banii taxelor pe trimestrurile trecute, vor fi luat §.ide la voi, sa vi se tntoarca Tnapoi, de vreme ce apararea de trei ani ce vi s-a dat se sccoteste de la 1 iulie a anului 1831 epoha Tn care este Tnceperea lmpartirii patentelor. lar in condicile ce se vor alcatui pentr patentari, atat pentru venitul Visterii In total, cat"§i pentru Ocarrnuire in parte, sa se treaca si numele voastre, rnsa tara bani, precum sa trece $i al privilegialilor cu intitularea supt acestla (aparati pe 0 scurgere de

trei ani). Drept aceia primind cu bucurie aceasta parinteasca mllostivire a stapanirii, sa va siliti cu denadinsul intru sporirea neqotului §.i mestesuqurilor voastre (1832, martie, 7, Sectia I nr.856. Rezolutia Oc~rmuirii judetufui Araes: "Secretaru! tndata sa chieme I In tete - n.nl. o'carmuirii starostii Corporatiilor §i ai meseriasilor din orasul Pitesti ca sa Ii se arate parinteasca milostivire a stapanirii revarsata asupra baienaruor sarbi, aflandu-se de-odata fata $i acesti bajenari, carora pe temeiul acestei porunci sa Ii se tntoarca atat banii taxelor ce s-au primit de la dansii pe trei trecute trimestre, cat §.i calfelor §i ucenicilor lor ce era trecuti in randul capitatii plugarilor. Sa Ii se dea $i copie adeverita de ocarmulre dupa alaturata tnstllntare, ca sa 0 publicariseasca in zile de targ la toti deobste. $i la asternerea socotelilor sa se scaza Ocarrnuirea cu banii acestora, dupa duhul poruncii. lar la primirea poruncii sa se tntoarca raport cinstitei visterii. /55/ Catuneanu 1832. 113. Dlui doctor at [udetulul Braila.')

*) Comiletul carantinelor, 1854 lulie 9/21, Braila, Colectia. microfilme Bulgaria, r.11, c 452 (Narodna biblioleka .Kiril Metodii, FOND nr. 28 Ivan Seliminski) Arhivele statului, Pltesti, Fond acarrnuirea judetului Arge§, pachel V - DOSAR 6157, fila 128, Martie 9

tEste vorba de Ivan G. Sefiminski:1797-1867, stabilit definitiv In Romenis, din 1846 §i numit doctor al judetului Braila. In perioada 1853-1856 organizeaza detesemente de voluntari pentru Razboiul Crimeii - n.n.!. "De vreme de pe raportul cu nr. 70 zicese ca s-a gasit de cuviinta ca dv. TnsoNi pe bejenarii bulgari pana la Reni spre a Ie da ajutorul doctoricesc la tntarnplare de boala, apoi $i comitetul lncuvlinteaza aceasta gasire cu cale $i totodata va pune Tnainte ca tndata dupa tntoarcerea dv. sa-i raportaf despre rezultat." 1551 N.Gusi, N. Bobescu, 114.D. Georges Rakovsky
(Colectia microfilme Bulgaria, t.9 c.171 (Narodnaia biblioleka "Kiril i Metodii" FOND nr.t, G.S.Rakovski) Original, MINISTERUL DE INTRU. Brevet Nr.42, 1863 lulie 31/August 12, Bucuresti)

1) Comitetul carantinelor, 1854 lulie 9/21, Braila, Colectla microfilme Bulgaria, r.11, c 452 (Narodna biblioteka "Kiril Metodii, FOND nr. 28 Ivan Seliminski) Arhivele slatului, Pite§ti, Fond acarmuirea judetului Arge§, pachel V - DOSAR 6157, fila 128, Martie 9

114

115

Domiciliat In Bucuresti, facand declaratiunea prevazuta la & 30 §i 31 de la cap. II, partea II din Legea presei pentru fondarea unui jurnal bulqaro-rornan intitulat "Viitorul" ("Badu§tnost") care va aparea de doua ori pe saptamana aici tn capitala sub garanta responsabila a dlui Tache Vasilescu, i s-a dat acest brevet de catre noi, ministru secretar de stat la Departamentul de Intru, asernanat celor prevazuf la art. 14 din Regulamentul de aplicare a Legii asupra presei." Ministru, $eful sectiunii 1-a /ss.llndescifrabil. 1/5.4/16 August 1863 Braila. Onor Prefeetura [udetulu! Braila 1). Domnule prefect, La adresa domniei voastre cu nr. 5486, urrnata dupa ordinul domnului ministru de interne sub nr. 14.841 si aceasta dupa nota celui al judetului cunr.t 0.608, subscrisul cu onoare raspunds prin aceasta ca'toli articolii politici ce se publica In "Albina Bulqara", foaie periodica edltata aici 1n dialectul, sau mai corect, tn limba bulqara, sant totdeauna reprodusi dupa alte ziare streine §i locale §i fara comentarii din partea redactiunii, astfel tncat "Albina Bulqara", niciodata nu poate cadea in nici unul din delictele prevazute in Regulamentul Legei de presa, al guvernului local. "Albina Bulqara", domnule prefect, In tot timpul cat va avea fericirea de a fi in ospitalitatea acestei frumoase tari, i§i va indeplini constiincios misiunea ce are de a culege in lini§te miere din florile sale, a Impunge nlciodata pe nimeni de aici. Pentru acest cuvant, domnule prefect, subscrisul crede ca, tuand in ccnslderatiune argumentele de mai sus 11 veii dispensa de Indatorirea ce punef prin citata domniei voastre Bulgare" ~i traductia fidela in limba rornana dupe articolii politici ce ea va contin~. Primiti,. domnule prefect, asigurarea perfectei mele consideratiuni. AI dtra cu respect, Ispas Popescu," Rezolutie: "Sa se recomande procurorului." Iss.llndescifrabil

tndreptandu-se spre Constantinopole unde au intentiuni se provoc~ miscari §i sa useze de explosibile. Aceasta mater~e se ara,ta ca va ~ ascunsa chiar Tn instrumentele musicale. Rog priveqheaf cu multa baqare de searna, §i punand mana pe vre unul din tr'ensi arestati-l §i tnsciintatirna imediat. Issl Ministru Perekyde. 2/2. Copie dupa raportul Prefecture] Politlel Capitale No. 13862 din 14 Februarie 1900 (j.Arh.1430/900) clasat in 005. 25/900.11 Oomnului Ministru de Interne, Indivizii Traiciu Svetcof, Anghel Pop, Arsof Voivod ~i Cote Zamfirof, cate-si trei membrii Tn comitetul revolutlonar macedonean din Bucuresti, acum depusi provizoriu In penitenciarul Vacare§ti, precum §i Ivan Ivanovici, Teodor Gabrovschi, ~u~i~ru C.olarof,. Mihail C, Botcevarof si Hristu Florea (Svetcof) asociati at cornitetului revolutionar macedonean, fiind pericolosi ordinei §i siqurantei genera Ie, prin aqitatiile revolutionare ce fac in. Capi~ala .cu o~oare va rog sa binevoiti a aproba expulzarea lor din tara, binevoind ~ cunoaste, Domnule Ministru, ca printr'un alt raport, vom mal interveni §i pentru expulzarea altor indivizi, asociaf a~ suszi~ulu¥i comitet, pe cari Ii vom constata ca prin existenta lor In Capitala cauta a arneninta ordinea §i siquranta publica. L/. Prefect 1551 GI. I. Aigiu

tara

3. Evolutia natiunii bulgare , ,
311. Serviciul S. Iridenta bulgara. Istorie. 2) Epoca preromana. Cu doua milenii Tnainte de era cre§tin~. se porneneste de catre istoricii §i g~ografii antichitatii de 0 exp~d'lle a Fenicienilor (istoricul Laetus) tn partile Dunarii de jos ~I de 0 expeditie a Egiptenilor in chiar regiunea gurilor Dunarti. Istoricii suedezi aflrrna ca si strarnosii Scandinavilor s'au stabilit catva timp pe langa coastele Marii Negre ~i In regiunea Dunarli de [os: istoriceste insa este dovedit ca aceste popoare. in trecerea lor, au gasit statornicite Tn Dobroqea sernintii de origina traclca: Traci, D~~~ (acestia din urma cunoscuti tn deobste pe malul drept al. Du~arll sub numele de Geti), Bessi, Carpi §i altii, precum §I tnbun de origina necunoscuta ca Tribali, Pigmei, Troqloditi, etc., asa ca
I) F.D~P.S.G. - DOSAR 1/1910

2. Alta categorie de spioni
211. Directlunea Polltiel ~i Siguranlei Generale. Prefecturilor de judete dupa malul Dunarei, eu Constanta ~i Tuleea ~i Pref~etura Polltlel Capitalei Sunt informat ca un nurnar de bulgari agitatori din Macedonia travestiti, in musicanti sau aItfeJ cauta sa treaca pe la noi , ,
1) Arhivele statului, Braila, Fond prefectura judetului Braila DOSAR 2110/1863, fila 13, Original

2) Fond Ministerul de Razboi - Cabinet - DOSAR 11

116

117

Tracii, cu popoarele inrudite constituiau majoritatea populatiei din Dobrogea antica avand ca sarnbure permanent neamul getic. Istoricul Herodot ne descrie pe Geti ca fiind tribul tracic eel mai de seama, eel mai viteaz §i eel mai inclinat spre eele spirituale. Parnantul Dobrogei a fost de pe atunci supus unei nenurnarate fluctuatiuni de popoare. In secolul al VII-lea lnainte de Christos, s'au st~bilit pe coasta Marii Negre Grecii din Milet, ispitif de granele parnantului getic si de pe§tele Dunarii, Ei au intemeiat Histria sau lstrlopolls, port Tnfloritor la Marea Neagra (astazi satul Istria). Cu un secol mai tarziu, alti Greci din Asia Mica veneau sa intemeieze in Dobrogea asezarile comerciale: Tomis (Constanta), Calatis (Mangalia), Tirizis (Caliacra), Bizone Sionysopol (Balcic). Grecii au debarcat in calitate de negustori ~i intemeetori de orase-porturi, nu cu gandul de cuceriri teritoriale. 1.. :1. Dar penetratia cea mai bogata in urrnari a fost aceia a Scitilor, despre care geograful Strabon spune ca au trecut Nistrul $i Dunarsa (Tyras §i Ister) din partea Sud-Estica a Rusiei de astazi, asezandu-se dincolo de acest fluviu, in Dobrogea. N'a fost 0 invazie trecatoare, ei 0 patrundera Ienta, treptata, tncat la un moment dat au format majoritatea populatiei §i au dat intregei regiuni numele de Scytia Mica. Scitii se aseaza TnDobroqea !?ipun stapanire pe ea lntre secolele VI-IV inainte de Christos. lmpotriva lor intreprind expeditil Regele Darius al Persiei ~i Filip II Macedoneanul. Acesta din urrna ocupa toata Dobrogea Tn secolul al IV-lea. 1.. .1. Stapanirea macedoneana este turburata de continuile revolte ale Getilor §i Sci\ilor 9i Alexandru Macedon a trecut Dunarea, atacand pe rasvratitii dela Vest (Muntenia de astazi). Lysimach, un alt rege al Macedoniei, Tnfn3ngepe Tracl §i Geti, dupa ce acestia opusesera o Tndelungata rezistenta alaturl de cetatile grece§ti autonome. A urmat navala Celtilor, cari ocupa toata Tracia, inclusiv Dobrogea, tnlatura stapanirea macedoneana (anul 280 a. Chr.) §i se aseaza dealungul Dunarii intemeind orasele Durostarum (Silistra), Arrubium (Macin), Noviodunum (Isaceea). Staparurea Celtilor este trecatoare, Getii §i Tracii Ii gonesc, reintrand in stapanirea teritoriului .lor. Dar in curand 1§ifac aparitia, coborand dela Vistula spre Dunare, Bastarnii, barbari de origina germanica, cari ocupa tinutul dintre Carpatii maldoveni si Nistru, trec apoi Dunarea, asezandu-se la gurile ei, Dupa lupte indelungate, Traco-qetii §i Scitii. adica locuitarii ba§tina!?i sunt
tnvinsi,

Epoca rornana, Intre timp, put~rea crescan~~. ~ Roma~ilor sfarsise a se ciocni cu popoarele din nordul Du~arll, .mdeosebl cu Dacii din Dacia propriu zlsa 9i cu popoarele traclce din Dobrogea, Scythia Minor, cum 0 numeau Romanii. Scythia Minor a f?st cucerita de Romani In urma unor serii de rasboaie purtate lrnpotriva Daco-Getilor. 1. ..1. Dupa unii istorici, Scythia Minor a fost anexata definitiv in anul 46 p. Chr. de catre Imparatul Claudius, care a instalat garnizoane Tntoate cetanle, 1.. .1. In secolul II p. Chr. incepe raspandirea crestinlsmului §i TnScythia Minor 1...1. .. . Tn concluzie: Dobrogea antlca a tacut parte succesiv din Tracia, Geto-Dacia, Scythia, Macedonia: ~i din Imperiul roman. 1.. .1. Scitii, iranieni de origina, au gasit in Dobroqea pe la 700 a.C~r. pe Traci, a carer prezenta aci dateaza cu mult mai dinainte. In al doilea mileniu a. Chr. 'lntreaga Europa Sud-Estica era traco-daco-qetica, dupa cum restul Europei Occidentale era ce~t~~ger.mano:tra?~lllrlan. 1.. .1. Pe la 1000 a. Chr., Tracii aveau 0 ctvuizatie stralucita. tntrerupta numai de navala Scitilor, care aduce 0 e~li~sa trecatoa~e: dar in veacul IVa. Chr. tncepe renasterea getlca sub auspicu celtice 1.. .1. Tntre timp, puterea Imperiului roman incepe sa sovae sub loviturile barbarilor dela Nord-Est §i Nord 1.. .1. Lupta dureaza timp de secole. Dobrogea se gase~te iar8§i In calea navalitorilor barbari 1.. .1. Barbarii 51 epoca bizantina. Primii barbari, care au patruns in Dobrogea pe la Nord la inceputul secolului III din era .cre§tina, ~u fost Gotii, un popor de origina germana 1.. .1. A~ mal .~~ecut pnn Dobrogea Carpii, veniti din Moldova (295 p. Chr.) §1.:A.va~1I s:colul m IV 1.../. Tn secolul VI p.Chr., apar tn Dobrogea Slavn can prada, dar nu se aseaza definitiv decat in regiunea lacurilor (spre gurile
Dunarii).

Tnanul 660 p.Ch r. apar in numar de numai 40.000 Bulgarn. gonltl din regiunile Volgei si se a§eaza la inceput in sudul Basarabiei. D~ aci. luptand contra armatelor imperiale, ei navalesc in ~obr.og~ea n§1 ajung Tn expeditiuni de prada p~na la.Varna. 0 ~~rt~ din e! ra~~n in jurul Varnei §i mai la Sud i~ Balcam. c~..f.eder~tl ~I .lmper!ul~1, I?r grosul se retrage in Basarabla, de unde I§I continua Incurslunll~ l_n Imperiu ptma ce se a§eaza definitiv in Penins~la Balcamca, slavizandu-se §i constituind vreme de secole un pencol permanent pentru Imperiul Bizantin. Locul lor in Basarabia a fost luat de catre Unguri. Se arata apoi Pecenegii, cari se stabilesc 0 parte in nordul Dobrogei ~i gurile Dunarii, alta parte dealungul malului drept al

..

..

118

119

Dunarii. Imperiul Ii tolereaza §i pe acestia ca "federa~j" 1.. .1. In 904 p. Chr. l§i fac aparitia in Dobrogea Cumanii, cari lnsa sunt batuti ~i tmpinsl peste Dunare de armatele Imperiului. Urrneaza apoi navala Tatarilor, cari se aseaza sporadic In Dobrogea. E demn de retinut faptul ca in timpul lui Ion Asan, Dobrogea era nurnita Vlahia Alba. Principate romanesti. Pe la 1330 a existat in cuprinsul Dobrogei un unic principat cuasi independent, condus de printul Balica roman de origina - cu capitala Carbona (8alcicul de astazi), fost la origina Ducat sub independents Imperiului, apoi aliat cu acesta. 8ulgarii revendica pe printul Balica pentru ei. Dupa 8alica urmeaza fratele sau Dobrotici (1357), care a fost catva timp stapanitorul litoralului Marii Negre §i al Zagorei !?ise intitula: .Arhonic Print" sau "Despot". in 1831 Dobrotici murind Ii urrneaza fiul sau Ivanco. in timpul acestuia Genovezii - profitand de slabiclunea Imperiului Bizantin - pun stapanlre pe caile maritime ale Marii Negre §ii pe intreaga Dunare pana la Calafat. Dobrogea sub Mireea eel Batran, Pe cand Ivanco stapanea numai imprejurimile Varnei, partea de miaza-noapte a tarH lui Dobrotici, era in stapanirea lui Mireea cel Batran, Dornnul T~rii Romane$ti. in calitate de staparutor al acestei provineii, Mircea avea in emblema sa pajura bizantina, cum se poate vedea pe chipul sau dela Cozia, ceiace ar dovedi ca el luase Dobrogea §i cu tnvorea Imperiului Bizantin. Titlul sau de stapanitor apare tntaiu la 1837 ~i se repeta in multe hrisoave panciila sfarl?itul domniei sale. Mircea se intitula: .Eu, cel tntru Christos Dumnezeu, bine-credinciosul, binecinsfitorul §i de Christos iubitorul §i singur stapanitorul, 10 Mircea Mare Voevod ~i Domn, cu mila lui Dumnezeu §i cu darul lui Dumnezeu stapanind §i domnind toata tara Ungrovlahiei ~i partile de peste rnunti, inca §i spre partile tatare§iti ~i Alrnasului ~i Fagara§iului herteq §ii Banatului dela Severin Domn, si de amandoua partile de peste toata Dunarea, pana la Marea cea Mare si cetafil Darstorului stapanitor". -in diplomele latinesti, titlul suna: "Despot al tMi lui Dobrotici !?iDomn al Darstorului 1. .1. Dela 1388 l?ipana la 1390 Silistra cazuse in mana Turcilor, dar a fost restitulta lui Mirceain anul 1393. fn acelas an statui bulgar es:e desfiintat §i ocupat de Turci, cari ocupa §i Dobrogea pentru prima oara, spre a restitui lui Mircea la 1403 §i a 0 recuceri apoi !?i oCLPadefinitiv la 1420. Dominatia turca, Aceasta dorninatle dureaza dela 1420 pana la 14 Noembrie 1878, prin urmare mai bine de patru secole 1... 1. Imediat dupa cucerirea Dobrogei de Turci s'au asezat peste
II'

populatiile aflatoare aci, Turci, Tatar; §; TiganL 1... 1. Sub dom;nali~ otornana Dobrogea a avut de lndurat consecintele un~1 administ~atii orientale, care a distrus toata opera civilizatorie. 1... 1. In cursul secolelor XVIII §i XIX, Dobrogea afost teatrul neintreruptelor rasboaie dintre Ru§i !?i Turci §i tinut de prada pentru cetele de Cerghezi, Lazi sau de turco-tatari. in urma rasboiului din .1877-1878 §i a congresului dela Berlin, partea. de N~rd ~ Dobroqei trece s~b stapanirea Romanlei, care ocupa tinutul In ziua de 14 Noembne 1878. In anul 1913 Dobrogea romaneasca este retntreqita cu Cadrilaterul 0 parte din tinutul Deliormanului II. popula~ia Dobrogei 'sub dominatiunea turca si romaneas~a. P~ 16mgaRornanii bastinasi, gasi1i de Turci in ~ob~og.ea, au ~al V~nlt nenumarati rornanl diri stanqa Dunarii sub Mihal Viteazul §I, mal cu searna tntirnpul domniei fanariotilor 1.. .1. Ciobanii ardeleni ..- asa numitii mocani - au trecut secole dearandul cu oile lor, unu pe la Chili~ TnDelta Dunarii, altii 1.. .1 se stabilesc pe malul dobrogean 1.. ,1. fntr'un studiu publicat 'Ia Rusciuk de P. lankoff in 1897. el recunoa~te ca pana la sfar~itul rasboLului ruso-turc din 1854-56, Tn Silistra nici nu putea fi vorba de element bulgaresc. 1... 1. . 'rurco-ratarti. Dupa batalia dela Varna (1444) Turcii au venit in masse mari colonizand Bulgaria orlentala §i Dobrogea. Tatarf au fast adusi din bugeacul Basarabiei in secolul XVI §i er~u ~rga.~iza,ti militare§ti. Dupa 1856 s'au stabilit .in D~brogea §I. Tatarn din Crimeea; e; au schimbat numele tarqului Carassu In acel de Medjidia. . ., • Cazacii Zaporojeni ~i Lipoveni. oupa ce Ucraina din stang~ Niprului a fost redata Moscovei, de catre P~lonia in ~86~, 9~~ac" nemultumiti §i in continua rasvratire imp~trlva nouei stap.anlr~ au fost dusi de Miscovi\i in Sudul Cubanului, dar 0 parte dln el au reuslt sa scape §i s'au refugiat in Dobrogea. 1.. .1. Germanii. Au aparut pentru prima oara in Dobrogea, in anu11841, venind din Berezina, Leipzig §i din alte colonii basarabene, stabilindu-se la Macin §i Acpunar; cateva familii s'au stabilit tn Silistra. 1. ..1. Un mare nurnar de $vabi catalolcl s'au stabilit in Tulcea dupa 1842 §i in comuna Malcoci. 1...1. In vara anului 1848 1... 1 fondeaza comuna Atmaqea 1. ..1. Tn 1~57 au mai veni~ f~n:'ilii germane din Galitia §i Germania de Nord '. In 1873 ~..au venit catl~a din Rusia, iar intre anii 1873-1874 au venit 44 farnllil germane - In majoritate §vabe§ti. . ., Cerchezii. Venlf Tn numar mic in secolul XVIII §I XIX, el s au stabilit Tn Alibeichici, Malcoci, Sarapcea, Punar Topolog-cerchez,

120

121

Decebal, Dolufari, Silva-cercheza etc. Gagautii. Au venit Tn Dobrogea dela Sud Tncursul secolului XVIII, asezandu-se tn cateva sate de pe tarmul Marii Negre. Origina lor este necunoscuta. 1.. .1. Lazii. De origina musulrnana, au venit din Asia Mica In Dobrogea, unde se Tndeltnicesc cu cultura tutunului tnflintand satul Lazmahale. Grecii. Acestia sunt stabtlif in porturile maritime. 1... 1. Hircoii sau Jircoii. Acestia erau consideraf de turci ca aborigeni ~i erau stabiliti Tn nurnar mic Tn Nord-Estul Dobrogei, de oriqina , necunoscuta. Bulgarii s'au stab;lit Tn Dobrogea ca coloni§ti In cursul secolului XIX. 0 parte din ei au venit dinspre Nord, ~i anume din Sudul Basarabiei, iar alta parte dela Sud, din Balcani ~i din imprejurimile Varnei, Tn preajma anului 1850 ~i anii urmatorl 1.. .1. Specialistul bulgar Miletici recunoaste ca numerosi Bulgari au venit din regiunile $umla, Provadia §i Razgrad, in urma rasboiulul ruso-turc din 1828 ~i ca numeroase asezarl noui din Dobrogea ~i din judetul Silistra au fost intemeiate de acesti emiqranti. in rezumat: Inainte de 1828 elementul bulgar nu s'a aratat in Dobrogea decat in mod sporadic §i disparat: cativa negustori, cativa muncitori. Jurnatate cel putin din actuala populatie bulgara a provinciei nu s'a constituit decat printr'o infiltrare netntrerupta, de data recenta: in mare parte postertoara anexiunii ~i mai ales in 1882. Aceasta infiltratie a fost favorizata de restabilirea ordinei ~i siqurantei Tn Dobroqea, de belsuqul parnanturilor acaparate de Bulgari si de toleranta noastra trnplnsa pana la incurie §i neprevede re. III. Activitatea bulgara Tn Dobrogea.1. Tntre 1878-1913. 1.. .1. Din punct de vedere economic, Tn momentur anexarii Dobrogei, gasim aceasta populatiune cu 0 situafie predominanta, indeosebi Tn ceiace priveste marea proprietate agricola I.../. Sub raportul cultural, elementul bulgar nu s'a manifestat in nici 0 directiune pana in 1878. Aceasta se datoreste pe de 0 parte asupririi turcesti, iar pe de alta parte faptului ca populatia bulqareasca avea un caracter accentuat rural 1.. .1, Sub raportul religios, Bulgarii s'au gasit tot timpulin stare de inferioritate fata de celelalte populatiuni din cauza caracterului lor Inch is, nesincer §i invidios. 1.. .1. Abia dupa anexarea Dobrogei la Romania, datorlta preponderentei economice §i libertatilor largi acordate de statui roman, populafia bulqaraasca ineepe a se manifesta sub raportul cultural 1.. I, trezirea constllntei nationale bulgare~ti, I Statui bulgar a tntiinie: §coli primare §i

secundare bufgare§ti, sociefari cultura/e, biblioteci, clu.buri,.societati sportive §i de oruce rosie - in centrul e~o~o!!lIe_ ?u/~ura~ bulgaresc Tulcea - Tn care a trimis profes~n §/. tn.vatato,? §/ alt/ intelectuali - n.nJ rnarcheaza inceputul unei actiuni ofenslve:. 1.:.1 Imergand chiar pana fa sfidarea autoritatii d~ ~t~t I .../., Bulgam dm aceasta provincie se simt sprijiniti §i tncurejet) In eciiune« for de. eatre StatuI bufgar - n.n.l. se dedau la manif~stalii viol~nte. §I provocatoare arborand steagul bulgares.c c~ ocaziunea s~rbatonlo~ nationale bulqaresti §i rornanesti, considerandu-se Stat ." Stat, ~I uitand ea sunt cetateni rornani. ISesizandu-se de aceasta of enstve tmpotriv« romanis~ufui, guvemul roman a ~nefe ..mesurt de eoreetare a modului prea indiferent a/ admm/stratl/lor focale, fini§tind popufatia bulgara, lnsa numei pana in 1913 - n.n.!. 2. intre 1913~1916, 1...1. Dupa 1890 Ibulgarii din Dobrogea, - !!:n.l tncep toate presiunile pentru a se intra in pose.siunea propneta111?r turca-tatare prin amenintare, jafuri §i ornorun /,,:t. St~tul roma~ repeta gre§eala din 1878 §i recunoaste bulganlor d~n aceasta provincie to ate drepturile de proprietate as~p~a terenurllor. s~ulse prin jaf §i violenla. Prin aceasta se I.nt~r:~~e e~onlmlce~!e elementul bulgar in detrimentul elernentului tatarasc §I turcese I~ special, element loial §i de ordine. 1.. .1. Terenu~ile luate de B~lg~~~ Tn mod abuziv reprezinta proportia de 90-95% din totalul p~oprle~a\1I bulgare§ti din noua Dobroge. Dupa anexarea ~obrogel nOUI la Romania, centrul de activitate bulqaresc se muta dela Tulcea la Bazargic. . ... lntre 1916-1918 (ocupatia bulqara). Chiar Tn momentul lsbucrurli rasboiului din 1916, populatla bulgareasca din Dobrogea. no~a, tratata de Statui roman eu atata toleranta, a adoptat 0 atitudlne dusmanoasa fali§a, ajutand trupele ~ulga~e in inaintare~ ~I~r, atacand trupele rornanesti din spate §I dedandu-se la atrocltatile cunoscute asupra soldatilor rornani rani1i §i prlzonlerl §i asupra populatiei romanestl rarnasa fara aparare, I....'. In ur~a tru_pel?r bulgare care lnaintau In Dobrogea, pop~la1la bu~gar~~s::a, s,a constituit Tn bande, cari au atacat populatia de alta ongma ~l ~n special populatla rornaneasca omorand §i dis~rugand ?in tem~lle sate lntregi §i jefuind tot ee apartinea acestei populafii, ca:~Vlt~, alimente tmbracaminte, etc. Daca populafia nebulqareasca din Dobroge'a a fost scapata de exterminare totala, aeeasta se datoreste tn mare parte eomandamentului ger~an §i. In oarecare masura eelui ture. Dupa ocuparea Intregel Dobroge, Comandamentul trupelor bulgare de ocupatie a lncredintat rolul

J/

=.

I;

122

123

politic §i administrativ societatii .Dobroqea", care a inceput 0 actiune de teroare, desfiintano sccietati, lnchizand scolile §i neperrnitand sa se vorbeasca alta limba afara de cea bulqara, Chiar in biserica au impus sa se sluieasca numai in llrnba bulqara. in locul scolilor rornanesti s'au deschis imediat numai scoll bulqaresti, /...1. Populatia bulqareasca iese din acest rasboi lntarita econorniceste, gratie acelorasi procedee lntrebuintate in timpul rasboiului din 1877-1878. IV. Iredenta !?i revendicarile bulgare dupa 1918. ISe arata in documentele ce urmeaza - n.n.l.

4. Scurta istorie politica a Bulgariei
411. Paglnl din istoria polltica a Bulgariei. Caracterizarea luptelor politice in nazuin~a lor spre normalizare constructlva $i tnsanatcstre morals de Vanghele C. Hriscu - fost atasat de press la Sofia. Martie 1938.1) Epoca rena§terii nationale. Dupa aproape cinei secole de sclavie sub turci, sub lnraurlrea evenimentelor politice de prefacere sociala din Occident, pe la ineeputul veacului al XIX-lea, popoarele bafcanice incep a se trezi din letargia lor, pornind lupta pentru scuturarea jugului asupritor. Pe cand grecii si sarbii au pa§it direct la revolte armate, poporul bulgar, asupra caruia stapanirea fusese mult mai reala - pus deei in conditiuni de inferioritate morals - si-a marginit lupta numai tn eadrul unei independente eultural-religioase. 1.. .1. in ajunul formarii statlJiui bulgar. in Europa evenimentele politice se sueeedau eu multa repeziciune ..Turcia "ernul bolnav" af Europei, devenise terenul unde se tncrucisau interesel.e Oecidentului si mai ales ale Angliei, Rusiei §i Austriei. zguduire lntema a Imperiului Otoman convenea unora din aceste state. Rusia, prin departamentul sau aziatic, alirnenta cu fonduri rnlscarea revolutionarilor bulgari. Pe cand lupta pentru independenta culturalreligioasa a fost dusa de unanimitatea conducatorilor poporului bulgar, aceea pentru neatarnarea poltica i-a trnpartit pe acestia in doua tabere. Astfel "tinerii" (bonjouri§tii nostri, de altadata) grupali in majoritatea lor in jurul comitetelor de actiuns in Bucuresti §i inspirati de ideile liberale ale tinerilor conducatori rornanl, cereau cu oriee pret revolutia, ca mijloe pentru eliberarea Bulgariei. Nelncrezatori in puterea sentimentului national, "batranii" sau

a

1) F.CR. - DOSAR 1/1898

"ciorbagii" (boerii) preconizau pasivitatea,_cerand ~unele refo_rmernai liberale ce dealtfel erau prevazute, in buna parte, In noua Constit~tie a Imperiului Otoman, elaborate de marele vizir Mi~hod Pasa, fast multi ani guvernator la Ruseiuk_ §i _oaspe statornic ~I Bucurestiului. Evenimentele si-au urmat msa cursul I?r. Pnn sacrificiul Ruse-Roman, razboiul din 1877 aduse eltberarea poporului bulgar. .. " fneeputurile vietii politice in noul stat bulgar._Con~ecven~a POh~ICIl sale traditionale de expansiune Tnspre stramtcn, Rusia obtinu dreptul de' ocupapune in Bulgaria. Toate ~nstituliile ci.vile ~i militare au fost oeupate §i conduse de rust. 1.. .1. Prlntul Dande.lcov-~orsaco~ fu tnsareinat 1.. .1 de a prezida §i prima Adunare Nationala bulgara ee urma sa voteze Constitutia !iii sa aleaga pe viitorul demnitar, el tnsusl fiind unul din candidatii eei mai seriosl. . . Aceasta prima Adunare Na\ionala si-a de;schls sedintele I~ Tarnovo, ln zlua de 10 Februarie 1879. In afara d~ alesii populatiunii din principatul liber; au parti.cip~t ~i. delegati de ~I bulgarilor din Bucure~ti, Braila, G~laJI, G~urglu §I alte ora_~e.dln Romania. Sub vrajaentuziasmulUl rumeru nu se putea gan~1 I~ naivitatea sentimentala pe care 0 prezentau aeeste delegallunl, dupa cum nimeni nu se gandise inca la 0 viata d~ partido .. Ziua de nastere a primelor partide. polltlc.e. Comlsl.un~a parlamentara tnsarclnata eu elaborarea. ~roleetulUl d: Constltu\le. si-a prezentat raportul in ziua de 4 Aprilie 1879, data ee poate f considerata ea ziua de nastere a partidelor bulgare. Primele partide politice. in felul acesta s'~ aju~s la f?rmarea primelor doua partide politice in Bulgari?: Partldul Liberal,. In frunte cu P. Karavelof §i Partidul Conservator, In frunte cu C. StOllof.l...I. Primu\ guvern. Dupa acceptarea definitiva a Constitutiei .de I~ Tamovo, printul Alexandru Batenberg, ales de Adu~area_ Nallonal~ ca Domnitor al Bulgariei, a depus juramantul prevazut In aceasta Constitutie §i sernna deeretul pentru numirea primului guvern bulgar, Tnfrunte cu N. Burmof. 1.. .1 . Tncep IUDtele dintre eele doua partlde. I.,,~. S~sp~.n~a.re~ Constitutiei. incurajat de conservatori, ea !iii de pne~enll sa., In!lml, printul Batenberg dadu in ziua de 27 Aprilie 1881 pnm~ lovltura ..de stat: suspendand Constitutla, dizolvand Parlamentul §I.concedllnd guvernul Karavelof. In fruntea noului guvern a fost numlt. gen~ral~~ rus Ehrenrot un amic devotat al 'prinlului. 1. ..1. Karavelof ~I partizan II sal incerea~d sa se agite Tn contra Coroanei §i guvernului, se produsera Tnmulte locuri rascoale si turburari. 1.. .1.

124

125

Guvernul Dragan Tzancof. Tn ziua de 7 Septembrie 1883, dupa eliberarea din inchisori a sefilor opozlfiei, Printul Batenberg incredinta formarea guvernului unuia din conducatorf opozitiei, Dragan Tzancof. 1. ..1. Detronarea Printului Alexandru Batenberg. Nernulturnit de politica Printului Batenberrg, guvernul rus speculeaza marea influenta pe care 0 avea in viata politica a principatului ~i asiqurandu-si complicitatea catorva ofiteri din garnizoana Sofiei, pune la cale detronarea acestuia. 1.. .1. Contralovitura lui Stambulof. $tefan Stambulof era presedintele CamereL Fiind in provincie si afland de cele petrecute la Sofia el reactioneaza imediat si ridicand garnizoanele din provincie se tndreapta cu ele asupra Capitalei. Afland ca printul a debarcat la Reni, Ii telegrafiaza cerandu-i a se inapoia in tara spre a-§i relua tronul, Stambulof, la randul sau, formeaza un guvern in frunte cu Karavelof, pe care II tnsarclneaza a conduce tara pfma la consolidarea situatiei. Cateva zile mai tarzlu, inapoindu-se in Bulgaria, Printul Batenberq face toate tncercarile spre a ca§tiga increderea Rusiei ~i a factorilor politici din tara, dar nereusind ~i convlnqandu-se ca totul e pierdut, a abdicat, de data aceasta in mod formal, lasand tn urma sa 0 regenta compusa din Stambulof, locot. colonel Mutcurof ~i B. Karavelof. Au urmat cateva guverne. dupa care a fost ales Printul Ferdinand de Coburg. 1.. .1. Marea Adunare Nationala proelama in ziua de 2 August 1887 ca Domnitor al Bulgariei pe Prlntul Ferdinand de Coburg, 1.. .1. Din nelU s-au succedat cateva"guverne. Razboiul Balcanic. Cu toate frarnantarile prin care a trecut, pana la 1912, Bulgaria facuse un real progres politic ~i economic, ajungand la situaua de a fi considerata un important factor in Balcani. Nu vom cerceta in arnanuntirne motivele care au stat la baza declararli razbolului Balcanic', Trebue retinut tnsa ca ambitiile regelui Ferdinand §i uneltirile orqanizatiunel macedonene au' avut un rol important in declararea razboiulul. Ametiti de succesele obtinute in contra armatei turce insuficient pr~gatita ~j mai ales prost comandata, conducatorf politici bulgari cuprinsl de megalomanie ajunsa la paroxism, se pierdura in labirintul marilor aspiratiunl ~i se anqajara tntr'o vrie total a care a provoeat razboiul interaliat din 1913. Era inceputul catastrofei. Guvernul Marelui Razboi. Sub apasarea evenimentelor grave ce se precipitau, nemai putand face fata situatiei extrem de grele,

guvernul Ghesof ~i apoi, acel de Ascurt~ durata, al lui Danef, s~ retrag de la conducere, dupa ce tncheie pa~ea I~ Bu~ure~tl, tacano loc unui guvern de concentrare national a IIberala.' sub prssedintia lui V. Radoslav?f. Adus la. putere de reg:l~ Ferdman?, guvernul acesta avea mislunea. precisa d~ a preqatl revan§~ In contra vecinilor, tncercand a-si asiqura In acest s.cop s~flJmul Austro-Ungariei. Sub inspiratii!e dire.cte ~Ie.. regel~1 Ferdl~~nd, Radoslavof preqatea in mod inconstient rrusiunea Bulqariei in marele razboiu. Perse\terenta nlzbunarei. in manifestu~ sau adresat .1~,.13 A~~u~t 1913 trupelor demobilizate, regele Ferdinand spunea. tnCOI\I\1 dl~ toate partite, am fost nevoiti sa semna~ tratatul ?el~ ~u~ure~tl. lstovif sl obositi, nu tnsa 9i lnvins], not v,a trebui "sa Infa~uram falnicele noastre steaguri pentru zlle mal bune ...~ la~ la 1-14 Octombrie 1915, la intrarea Bulgariei tn marele razbolu, regele Ferdinand nu ulta trecutul §i reamintind ordinul s~u pentr~ "infa§urarea steagurilor", veste§te sosirea "zilelor mal bune" §I ordona atacarea Serbiei, "vecina vlcleana ~i tasa". in marele razboiu, Timp de aproape 3 ani, popor~1 bulg~r ~e zbate ~i face maximum de sacrifieii pentru realizarea Id~e~lululsa_u national: "Bulgaria dela _ Gurile I:?u~ar~ila cele patru_~a!1 '. Cu cat perspectivele realtaarei promisiunel.IUI Radosl.a~~f c~ pa~antul pe care a calcat picior bulgar va apartine Bulgarlel se Indepartau~ tar razbolul continua, cu atat In sufletul poporului i§i tacea loc m~1cu temeiu dezarnaqirea §i arnaraciunea. Felul cum a ~ost tratata de aliatii sal la Brest-Litovsk ~i mai ales la Bucure~tl, unde a fo~t stabilit condominiumul in Dobrogea atat de ravnita, a pro?us In sufletul poporului §i armatei bulgare 0 rana grea. De acum mcolo~ guvernul Radoslavof culegea roadel,e P?liticei sale nefaste. Oda!a cu insuccesele pe fronturi se apropia §I catastro~a~sutleteasca. ~n cuprinsul tarei - 0 pronuntata mizerie econornrca: cu popula'l~ inflamanzita cu armata 'pe front deprirnata, tntornetata ~I neimbracat~, soarta razboiului era de acum hotarata pentru bulgan.

d:

1.. .1. , 1918 d t Documente lstorice, In raportul sau din 10 lunie , a r~sa regelui Ferdinand, generalisimul Jecof, ce fusese rugat de catr~ Suveran sa verifice moralul trupelor de pe front, aces~a spun~a. "Situatia este de asa natura ca unltatite de pe front au pierdut onc: sperante §i incredere in guvern. Se ~are ca, profitand de ae,ea~ta stare de lucruri, elementele extrerniste fae cu succes Aag~tatllie lor...", iar ca concluzie generalisimul cere "un guvern de mana tare,

126

1.27

un guvern solid §i cinstit, un guv~rn ce ar avea ca deviza Patria §i nu Partidul. lata ce-i trebuie tarei."lee ne trebuie §i noue, estezi n.n.! Tn ziua de 21 lunie 1918, regele Ferdinand lnsarclneaza cu formarea noului guvern pe dl. Malinof dandu-i misiunea de a salva situatia, Bulgaria fiind expusa unor pericole ce arnenintau chiar existenta ei ca stat. Pace 'cu arice pret. In fata acestei perspective atat de grave, la Consiliul de Coroana din' noaptea de 24 Sept. 1918, cu toata opunerea rege.lui §i a Marelui Comandament, guvernulia hotararea de a face demersuri netntarziate pentru incetarea ostllltatllor, chiar impotriva asentimentului aliafilor de pana atunci. Evenimentele ce au urmat au grab;t deznodarnantul, In noaptea tn care la Sofia se tinea Consiliul de Coroana, un grup numeros de soldati fugiti de pe front ataca Marele Cartier al Armatei instalat in 'Chiu~tendel, rnaltratand pe ofiteril aflati acolo. Tn zilele urmatoare grupurile fugarilor devin tot mai numeroase, se fac chiar tncercari de a fi organizate in unitati compacte cu intentiunea ca sub presiunea lor Sofia sa fie silita a cere Tncetarea ostilitatilor. Zorile revolutiei, Framantarlle acestea erau prevestitorul revolufiei ce urma sa se declanseze in curand.' ...I. Republica. Detronarea Regelui Ferdinand. in noaptea de 27 Septembrie, Stambolinschi se qeciara de partea rasculatilor §i punandu-se Tnfruntea lor proclama Republica, adresand armatei §i poporului a proctamaue, 1n care, intre altele, spune: "Azi, 27 Septembrie 1918, fostul rege Ferdinand, Dinastia !?i guvernul Malinof sunt tnlaturati. Bulgaria a fost proclamata republica". 1.. .1. Republica n'a durat decat 13 zile, In luptele ce au avut lac au cazut peste 8000 de oameni. Dupa tnfranqerea lor, "republicanii" s'au
«

tmprastiat.

Demobilizarea. in fata situatiunei atat de grave, trirnisii guvernului Malinof reusesc, in noaptea de 29 Septembrie sa semneze cu comandantul francez al frontului dela Salonic arrnlstitiul §i sa ordone demobilizarea generala. A fost unul din marile merite ale lui Malinof, scapand in felul acesta tara de sanqeroase frarnantan interne. Abdicarea regelui Ferdinand. 1.. .1. Sltuafia Regelui Ferdinand devine tot mai critica. EI se pune sub protectia unitatilor germane aduse special pentru paza sa ~i a Palatului. Aceasta insa nu mai poate dura rnulta vreme. in seara zilei de 3 Octombrie, Malinof fu chemat la Palat, unde Regele li lnmaneaza abdicarea Sa Tn favoarea Prineipelui Boris. 1.. .1.

Evaeuarea Dobrogei provoaca demisi a guvernului Malinof. i~ zi~a de 19 Noembrie 1918, comandantul trupelor aliate de ocupatie din Bulgaria a adresat guvernului Malinof N?ta _~r.1188/2, prin ~are cerea ca cele ooua divizii bulgare aflate mea In Dobrogea, sa fie retrase netntarziat pe linia ~grani1elorimp~se Bulg~riei. pr~n trat~tu~ de la Bucuresti din 1913. In fata acestet grave situatiurn, a c~rel raspundere guvernul nu se incumet~ .~a §i-? asu.~e, ~Malmo! raspunde Comandamentului Francez ca II este Imposl~11sa aduc~ la tndeplinire cererea adrssata, rnotivand aceasta pnn faptul ca guvernul D-sale si-a prezentat demisia. 1...1.. ~.... Tratativele de pace de la Neuilly. Conferinta pacu ~I-a In~eput lucrarile la 18 lanuarie 1919. Delegatii bulgari, in frunte eu pnmulministru T.Todorof, au sosit la Neuilly abia in lulie ... La_ 19 Septembrie au fost invitaf la :;;edinta spre a lua cunostunta de clauzele tratatului ce urma sa fie sernnat. .. . Bulgaria lsi recunoaste gre§eala In mod oficial. Cu acest prlle] primul ministru al Bulgariei a rost,~t n§i:di~~a o.cuvantare ce poa~e fi T socotita ca un important document In istoria statelor balcan.lce. Recunoscand in mod ofida I politica gre!?lta urmata pana atunci de catre guvernele tarii sale, Todorof spunea: "Daca poporul bul~ar. Tn majoritatea sa - este nevinovat de imensul rau ce a.fast corms I~ numele sau Statui bulgar este insa raspunzator. NOI nu am venit aiel ca sa' apararn numai drepturile Bulgari~i, n~i vrem sa rscunoastem §ii qreselile facute. Suntem acuzati ca In 1913 ~m tradat pe aliatii nostri §ii ca in 1915 am trecut de partea Put~nl?~ Centrale. Recunoastern in totul greutatea a~~stor a~uz~1IUnl. Atitudinea adoptata nu i-a Induiosat pe membrn .~onfenn1el. / .. .1. Dupa multe §i Indelungate pertractarl §ii conclliabule .In jurul chestiunei forrnarii guvernului ce ar fi urmat sa semneze §il tratatu~ de pace, Tn ziua de 7 Octombre Regele Boris trees aceasta tnsarctnare partidului Agrarian. 1... 1. .. Urma la guvernare Stamboliischi, care fu §ii el lnlaturat la 9 turne 1923, printr-o lovitura de stat a opozitlei, condusa de profesorul AI. Tzancof. -" ld Un precursor al desfiintarii partidelor. In lucrarea sa . p'artl : politice sau orqanizafiuni de breasla", ca. §i T~ aceea intitulata "Moarte vechilor coterii politice", Starnbolinschi expune pe larg vederile sale asupra inutilita1ii ~~~idelor, vede~i p~ carl ~ Tnce~c?t sa Ie aplice in decursul guvern~rn ~ale. ~I. sus.tl.neI~contmuu ca In Bulgaria au drept la viata numai tret wupan politice §I a.cestea nu ca partide politice, ci ca exponente a diterltelor clase soclale. Acestea

128

129

ar fi: 1) Uniunea rneseriasilor Iii'i micilor agricultori. 2) Uniunea organizatiilor profesionale a muncitorilor ~i 3) Uniunea orqanizatiilor de breasla - comerclanti, lndustriasi, bancheri, avocau, medici etc. Inutilitatea partidelor. "Toate celelalte orpanlzatlun! politice trebuiesc desfiintate sau oprite prin lege - spune Stamboliischi pentru ca ele au 'degenerat tn coterii rnarunte cari nu au avut ~i nu au irnportanta politlca In viata noastra sociala decat atata timp cat s'au folosit de bunavointa SuveranuJui de a obtine puterea §i a-!?i continua existenta Aceasta existents nu a folosit nici Suveranului, pentru ca ele au scazut prestigiul Coroanei in tata poporului, nici tarii care a fost pentru politicieni doar object de jaf ~i acumulare de milioane. in ziua de 27 Noembrie 1919, Stambolinschi sernneaza la Neuilly tratatul de pace. Reforme fatale. Sprijinit pe increderea maselor populare e1face 0 curbs lndrazneata Tn politica externa de pana atunci a tarii sale, cautand in primul rand inteleqere ~i colaborare cu statele vecine. Pe cat de lnteleapta a fost intentiunea aceasta la politica externa, pe atat de fatala i-a fost dorinta de a aplica ln interior reformele sale lndraznets. Tn actiunea sa contra partidelor politice, Stambol.inschi reusi sa reduca la minimum intluenta acestorain massa poporului. Arnenintate in existenta lor, pierzand speranta de a mai putea veni la putere pe calea increderii poporului, vechile partide recursera la sistemul luptei conspirative. 'r Lovitura de stat din 9 lunie 1923. Forrnand asa-zisul "bloc national" §i avand sprijinul ofiterilor de rezerva, nurnarul lor se ridica la vreo 12.000, precum §i al puternicei orqanlzatiuni macedonene, opozitia, condusa de profesorul AI. Tzancof, dadu lovitura de stat din noaptea de 9 lunie 1923. Actul acesta provoca 0 mare turburare Tn massele poporului bulgar §i 1n multe sate §i tarqun se dadura lupte sanperoase intre agrarieni §i "uzurpatorl", lupte ce s'au soldat cu nenurnarate jertfe din ambele pan;i. Stambolinschi §i multi din tovarasf sai au fost ucisi 1... 1 altii au fost trirnisl Tninchisori, iar 0 alta parte a trecut frontiera, tn statele vecine §i in special in Juqoslavia, de unde au continuat sa duca lupta Tncontra guvernului Tzancof. In zorii zilei de 10 lunie, conspiratorii au putut obtine prin arnenintari semnatura Regelui Boris pe Decretul pentru formarea noului guvern din care faceau parte reprezentantii tutu lor partidelor "vechi".I ...I. Grave tulburari interne. Regruparea aceasta a fortelor politice a cuprins doar capeteniile partidelor. Poporul !?i mai ales adeptii comunismului §i agrarienii au rarnas simpli spectatori. Voind sa §tearga oriee urma de opozitie, guvernul reeurse la aete de teroare.

inchisorile, localurile de polilie, pana si scoule, au fost Tndesate de detinuti politici. Masura aceasta 'a dat tnsa rezultate contrare celor scontats. in toata tara se torrneaza comitete secrete, Tnscopul de a preqati lupta contra guvernului Tzancof. In multe regiuni ~par~ra bande Tnarmate ee tncepura lupta de guerila in contra partizanilor guvernului. Atentate, rnasini infernale, _ as~sinate politic~~ consptratlcni, trsnsformara tara Tntr-un adevarat intern. Adversarii guvernului erau fostil cornunisti !?i aqrariemi. .Luptel~ a?e~tea de distrugere au ajuns la capatul ~ebunle~ §I c~uzl~el In luna Septembrie 1923. Guvernul sustinea ca Rusia §I ~elgradul preqatesc revolufia in Bulgaria. Revolta se produse I~ In~eputu~ lunei Septembrie. Ea a cuprins aproape Tntreaga Bulgane, ftind mal pronuntata in regiunile Bercovita, Ferdinand, Vidin,. Nova Zago~a etc. A curs mult sanqe, s'au Tndoliat multe camme. Revolut1a aceasta a lasat In urma sa 25 mii morminte. Atentatul de la Catedrala Sfeta Nedelea din Sofia. Cu toate ca revolta a fost repede !?i sanqeros tnabusita, spiritele au rarnas tot nelinistite, Atentatele continuau §i zilnic erau Auci§i ~e stra~i oame!:i pollticl, daputati, fosti militari. Atmosfera se Infierbanta din nou. In ziua de 17 Aprilie 1925 s'a produs groaznicul atentat de I~ catedrala din Sofia. 0 rnasma lnfernala, asezata in podul catedralei, face explozie ~i 0 transform-a in ruine, sub molozul ca.ror~ I§i gasesc moartea sute de victime nevinovate, Tntre cart §I 37 generali. Autorii atentatului stiau ca vor veni la btserica rnembrii guvernulul, deputatii §i tnsusi Regele Boris, spre. a se Tn~.hina In~int~a rarnasltelor unui fruntas al guvernului, UCIS de danJIt cu .doua zile mai Inainte. Represiunea §i de data aeeasta a fost Ingrozltoare. Au urmat lungi §i sanqeroase lupte slexterrninari reciproAce:.al carer sfar§it nu se putea prevedea. Starea aceasta a durat pana In 1927, cand conducerea guvernului a trecut in malrule lui Andrei Liapeef. Partidele politice pierd tot mai mult legatura cu poporul. 1.. .1. Dezgustat de caderea rnorala a conducatorilor sai politici, tnselat in asteptarile sale ~i rnanat de instinctul sau sanatos. po~or~1 bulga~ Tncepu sa paraseasca randurile partidelor spre a-st cauta ~Itl conducatori, In fenomenul acesta de dlzlocare In rnasa a stratunlor politice, 0 buna parte din ele i§i cautara sa~varea .!n extrem.ism. Tineretul progresiv treeu Tn randurlle partldulul muncu - comunist -, iar batranii, mai conservatori, In randul partidului profesorului A. Tzancof. Spre noui lovituri de stat. Tncurajat de aceste succese si sprijinit
I,. • _ .. .

130

131

de anumite cercuri financiare, ca §i de teroristil macedoneni ai lui Vancio Mihailof, profesorul Tzancof §i amicii sai tncepura sa preqateasca 0 noua lovitura de stat. De data aceasta nu pe calea loviturei armate, ei nu merg asupra Sofiei. In realizarea planului sau el convoca congresul partidului sau ce trebuia sa aibe loc la Sofia, In ziua de 20 Maiu 1934, cand ar fi urmat sa dea jos guvernul, sa suspende unele legi §i sa proclame dictatura, in fata pericolului acestei lovituri, ce parea ca va fi mai strasnica §i mai sanqeroasa decat aceea cu cativa ani in urrna, elementele democratice in cari se putura strecura '§i comunisn, forrnara comitete antifasciste "spre a rezista pericolului". Pregatirile celor doua tabere prevesteau furtuna. Atmosfera politlca era saturate de electricitate §i tof asteptau cu neliniste ciocnirea norilor §i trasnetul care ar fi anuntat dezlantuirea tulburarilor.l...I. in goana lor dupa fotolii ministeriale, sefil politici s'au dedat la scene din cele mai ingrozitoare. Au fost certuri §i chiar batai lntre fo§tii minlstr] ca lntre ultimii hamali din port. Nici un sentiment de raspundere socials §i nici a pudoare personals. Statui, cu nevoile sale, disparuse sub valul rnaruntelor ambitiuni politice. Q stare haotica. un cerc vicios din care nu se mai putea esi decat printr'o zguduire puternica. Cercul "Zveno". in§elati in sperantele lor de normalizare a vietil politice §i nernulturnlti de teroarea guvernului Tzancof, un insemnat nurnar de oflteri ce au luat parte Ia lovitura de stat din 9 Junie 1923, in frunte cu fostul ministru, colonel Chimon Gheorghief, forrnara Tn 1927 cercul "Zveno". Fara a se amesteca tn politlca, "Zveno" era mai mult un cerc de studii "pentru regenerarea vietH potitice". 1.. .1. La 14 lunie 1931 "Zveno" adreseaza poporului bulgar un nou manifest. De acum tncolo, cercul "Zveno" se intituleaza "cere politic" §i are adepti In toate orasele, Teoreticienii zvenari resping cu energie acuzarea ca ar fi adoptat ideile fascismului sau ale national-socialismului. Ei sustin ca zvenismul este sudura dintre erase §i sate, Intre clasele socia Ie, chiar §i tntre partidele politice. Fata de acestea "Zveno" avea intentiuni radicale. 1. ..1. Lovitura de stat din 19 Mai 1934. in dorlnta lor de a evita catastrofa in tata careia se afla din nou Bulgaria, Chimon Gheorghief, col~nelul Damian Velcef §i conducatorii zvenari preclpitara evenimentele dand in zorii zilei de 19 Mai lovitura de stat. Sub comanda ofiterilor devotati zvenarilor, unitatileqarnizoanei au blocat §i ocupat principalele insfitufii oticiale. Totul s'a petrecut fara niciun incident. in primele 24,ore de la instalarea sa, guvernul

'. proceda la 0 serie de rnasuri energice §i decisive. Astfel a procedat la 0 noua trnpartlre administrativa a 1Mi creand in locul celor 22 judete 7 directorate, a restabilit prestiqiul statului i~ toata .tar.a,a lua_t rnasuri pentru protectia econormei nafionale, ca §I 0 sene Intreaga de reforme tinzand la refacerea rnorala si pofltica a tarii, • Desfiintarea organizatiilor revolutionare macedonene. Intre primele masuri luate a fost §i acee~ de mare curaj a desfilntarii puternicei orqanizatiuni macedonene care, timp de 50 ani, avusese un rol din cele mal importante Tn politica lnterna §i externa a vecinilor nostri, Merita a fi semnalat aci arnanuntul ca la dizolva~e~ ei, organele guvernului au putut confisca urrnatorul armame~t, ~aslt in depozitele orqanizatiunei: 11.000 arme model nou, 47 rnitraliere, 637 pu§ti automate, 3 aruncatoare de mine §i 700.000 cartuse. • Desfiintarea partidelor. Printr'un Decret-leqe, guvernul a pus In afara leg'ilor toate partidele §i orqanizatiunile politice existente pana atunci. In acest moment Bulgaria avea 1.. .1 nu mai putin ca /.. .1 52 grupari si partide politice. Pana la ce grad aj~nsese .repulsi~ poporului fala de politicianism §i cat pierdusera din auton~at~a §I influenta lor partidele, se vede din faptul ca tara a prirnit cu indifer~nta decretul pentru dizolvarea lot, fara a manifesta nici cea mai mid reactlune sau protest. 1. ..1. In ziua de 22 lanuarie 1935, guvernul este lnlaturat §i tnlocult prin acela prezidat de generalul Ziatef. 1. ..1. Curent republican. Fapt este ca sub presiune~ ligei "capitan.ilor",. precum si a unor tactori externi - Belgradul - Chln:lOn Gheorghlef_ ~~ colonelul Damian Velcef nu excludeau eventualitatea proclarnarii republicii. . Q interventie a ministrului Romaniei. Mijlocisem §oiasistarn la intrevederea dintre dl, Vasile Stoica - pe atunci mini.stru al Romantel la Sofia - §oi dl. I. Pencef, ideologul "reinnoirei" §i colaboratorul eel mai apropiat al primului ministru. Refuzase sa faca parte din guvern, spre a se ocupa mai liber de organizarea tarei. Venise la l.eqatla Romanlel in numele primului ministru, spre a afla parerea reprezentahtului Romaniei asupra evenimentelor Bulgare. La un moment dat, dl. Stoica pune urrnatoarea intrebare: - Monsieur Pentcheff, est-ce que vous etes dynastique? Dupa a clipa de ezitare acesta li raspunse: - Qui, par necessite.. . ~. . _ La raspunsul acesta al lUi Pencef, dl. Stoica II.spuse enerqrc c~ numai institutia rnonarhica va putea salva Bulgaria dela surpnze !iiI cornplicatiuni adaugand ca in cazul unei eventuale lncercari de

132

133

schimbare a regimului monarhic, Romania va avea a-si spune cuvantul. cateva zile mal tarziu, am fost chemat de catre fostul ministru Boian Smilof, seful partidului National-liberal, la D-sa acasa, care mi-a spus lntre altele: "Spune-i ministrului dumitale ca avem motive sa-i fim recunoscatorl. Poate ca. D-sa nici nu stle ca a pus 0 piatra grea la temelia monarhiei noastre." lata unde trebuiesc cautate adevaratele motive pentru tnlaturarea guvernului Chimon Gheorghief. Schimbarea guvernului Ziatef. Nici guvernul Ziatef n'a putut scapa de tutela "capltanilor". Cateva luni mai tarztu, la 21 Aprilie 1936, a fost inlocuit prin guvernul prezidat de fostul diplomat Tosef, Spre a evidentia mentalitatea "capitanilor' citez un fapt elocvent care depaseste orice Tnchipuire: Colonelul Crum Celef, membru al "conventului", era ministru de interne in guvernul Ziatef. Declarandu-se criza de guvern acesta n'a voit cu nici un chip sa demisioneze. A fost nevole sa fie chemat la Palat :;;iretinut acolo cu torta, pana a doua zi seara, dupa ce se formase guvernul Tosef. 1. ..1. Colonelul Velcef, care fusese expulzat Tn Jugoslavia, avand sprijinul catorva ofiteri superiori iugosJavi, trece, Tn ziua de 2 Octombrie, frontiera in mod fraudulos, ajunqand In oraselul Sllvnita, la 18 km de Sofia. Stabilind legatyra cu comandantul Regimentului 25 Infanterie din localitate, iI convinge sa porneasca cu regimentul, in tirnpul noptii, spre capitala, sa 0 ocupe, :;;i sa instaleze un nou guvern militar. Din cauza unei defectiuni de ultim moment, complotul a esuat, iar colonelul Velcef, comandantul R.25 I :;;i mai multi ofiteri superiori au fost arestaf chiar la Slivnita, Judecati de catre Curtea Martiala din Sofia, au fost condamnati la moarte, pedeapsa cornutata apoi de rege in inchisoare pe viatl privire asupra trecutului. Din cauza dezblnarilor politice - la cadearea guvernului Mu~anof Bulgaria era fericita cu 52 partide §i qrupari politice - sarnanta dihoniei ajunsese pana acolo lncat multi fii nu vorbeau de ani de zile cu parintii lor, fratii cu surorile :;;irudele intre ele. Taranii, alta data harnici §i pacinici, a carer grije fusese cand-va numai prosperitatea materiala §i culturala, lasau acum la 0 parte aceste initiative, dedandu-se cu totul politicei si trandavlei, Multi sateni instariti si-au irosit averea numai spre a tntrefine legaturi cu partidul §i numerosii agitatori politici. Bacilul coruptiunei :;;i dezaqreqarel ajunsese pana acolo tncat nimeni nu se mai gandea la bunul obstesc, iar asa zisa elita politica §i ea era preocupata de calcule meschine persona Ie. Ministrll §i anturajul lor, com pus din parvenitii politici §i aventurieri, erau

o

corupti, Ei trnparteau serviciile din sub~rdin~~ lor in. perimetri §~ dispuneau de ele ca de rnosiile lor. Functlonarn statului erau SUpU:;;1 persecutlilor de tot felul. .' .. , _. . De teams a nu fi concediati eldeveneau servili In tata rnarimiior de tot felul, in dauna intereselor statu lui §i poporului, a.duc~nd ~n felul acesta dezagregarea Tntregului aparat ad~inistr~tlv.lS~tu.at~a aceasta este mult esemenetoet» cu cea ex/stenta a~taz/ In Romania - n.n./. Sistemul diurni~tilor ajunsese ze~itul: I.~ toa~~ mlnrstereie ~i mstitutlile de stat §i comuns misunau ~IU!m§t!1num!tl de cluburile politice, primind salarii mari fara a .. u.ncl..Int~e ace§tl~ m erau §i din aceia ce primeau cate 5-6 sala~!I din. dlfe!lte lo~un. Ministrul agrarian Ghicef I§i numise bucatarul tntr-o malta functiune flctlva la departamentul sau. . .. Dupa lichidarea politicianismului.. M~rele folo~ din Ilchlda!e~ sistemului politic in Bulgaria, in forma :;;1 aspectul In ca.re era p~na la 19 Mai 1934, este atat de evident, in cat nu are nevoie d~ nlct.u~ argument. Rezultatele schtrnbarli se simt in. toate d?menu~e vietii publice. Bulgaria nu mai este azi arena •cnm~lor ~I a.s~slnat~lo! politice. De.la 19 Mai incoace nu a fost lnreqlstrata nlc! 0 ~rI~~ politica; poporul s'a consacrat muncii creat?are. ~i .nu ma_nlfve~ta ..ruci un interes fata de soarta conducatoruor sat politici de ,pana len, nu mai exista decat ca amintire luptele §i viole~lele politice. ale trecutului; satenii se mtereseaza acum de traiul lor ca §I. de rationalizarea muncii agricole; muncitorii de contractele colective; funcfionarul este multumit ca a scapat de persecutiile permanen~~ §i concedierile provocate de catr~ ~oli!ic~eni; ~ra~eni~sunt m.ult~ml\1 ca pot circula Tn liniste pe strazi fara ~ n~c~ sa fie .atinsi ~e. gloantele ucigatoare ale teroristilor; mes~na.§11 comerclan\I.1ca II .§I se da posibilitatea de a forma orqanlzaftunlle lor pr~feslonale asiqurandu-si viitorul lor :;;i al copiilor .Ior. Intr-~n cuvant, toat~ breslele §i straturile sociale sunt rnulturnite de schlm?area pro~usa :;;inici un om cu judecata nu vrea reintoarcerea acelui trecut rusmos Tnforma in care era Tnainte de 19 Mai 1934. ~ Aspectul satelor. Satele ~unt .acu':1 cu .t?,tul tr~n~formate. Dupa aplicarea legii administrative, In dispozitiile ca.rela se prevede numirea iar nu alegerea primarilor, viata satului a luat un n:'ar~ avant. Un tnvatator cu care am stat de yorba, cu prilejul ultl~el meIe calatoril Tn Bulgaria, imi spunea: "Au trebuit sa vie vrem~flle noi de acum ca sa ne aduca ordine §i liniste In sat. Eram furbati de pasiunea politicei. Sub regimurile trecute, satele noastre zaceau in intuneric, mizerii §i lipsuri.

134

135

Beam apa rnurdara ~i umblam pima in genunchi In noroi. in vremea partidelor politice, satele erau terorizate de politicienii locali. Eram imparti1i in 18 tabere, cu 18 pareri ~i 18 steaguri. Acum satele noastre au un singur steag: tricolorul. Satul nostru a ajuns de nerecunoscut. Avem apa potabila §i drumuri bune. Toata lumea se intereseaza de problemele culturale ~i gospodare§ti. Sateanul i§i vede de treaba lui §i nu mai sta prin carciurnlle cari erau transformate inainte in sucursale ale cluburilor politice, in arene de in)Jrajbire intre frati." Nemultumitii. Nu sunt multurnif numai ~efii politici !?i satelitii acestora, cari facusera din polifica 0 profesiune rentabila pentru existenta ~i viata lor desfranata, pe seama celor 6 milioane de contribuabili. In a~chwe~a .e~.Ia fats locu~ui, 'trl_"1 constatat ca cetateanul bulgar m p~ef~r<;l fa.ra ezitart ~oua fOfwma p~lltlca, deoarece numai la ea spera sa-si asiqure mal multa paine, rnunca, viata orneneasca, prosperitate culturala si econornica, Bineinteles ca pentru realizarea acestor nazulnts ale sale, poporul nu conteaza Tn nici un caz pe fo!?tii sai conducatori politici. ~nainte de eliberare §i dupa formarea statului bulgar, poporul avea rnWcr"~dere ~ond~c~torii sai §i a luptat alaturl de ei pentru col stia in ca II s~nt prieteni ~I ca au lucrat cu idealism ~i sacrificiu pentru prospentatea lui econornica ~i culturala. Oamenii acestla erau lnsa cu alta mentalitate §i alte conceptiunl. St. Stambul?f, Draqan Tzancof, Petco Caravelof, Slavoicof ~i allii erau fruntasii renasteru bulgare wtoti ace;;;tiatraisera tineretea lor la no;' In Romania. unde siwau putut forma caracterele 18 scoala precursorilor nO!iJripolitic;' ca C. A Rosetti. Ion 8ratianu etc /Subl. n.l. - iar nu de calibrul actualilor conducatori politici cari au adus Bulgariei doua catastrofe nationals, datorii de miliarde, a grozava dezbinare politica §i anarhie. . A.ceasta e in buna. parte cheia secretului, care explica §i justifica indiferenta poporului fata de soarta acelora ce s'au dovedit ca nu au fast in stare sa se ridice deasupra intereselor personale sau de club !?isa conceapa spiritul vremuril.or noui. Situatia actuala a guvernului Chioseivanof. In actiunea sa de normalizare a situatlet politiee, Chloseivanof a avut de infn.intat greutati asa de mari tncat a fast nevoit sa recurqa Tn mai multe randuri la remanieri spre a-si asigura sprijinul vreunuia din conducatorii partidelor dizolvate sau simple remanieri pentru

reinnoirea fostilor. in dorinta sa de a da larei 0 dernocratle "dirijata", guvernul a admis facerea alegerilor parlamentare. Acestea s'au terminat eri, 27 Martie 119381.

5. Romania a fost deseori gazda sau a constituit teritoriul de tranzit al strainilor. Aveam legi prea blande pentru orice nepoftit ... Sau, ce/e care erau mai drastice, nu se aplicau.
5/1. Nota cifrata din 23 Decembrie 1907. Prefecturilor de [udete dupa malul Dunarel, cu Constanla,Tulcea, Prefectura Politiei Capitalei. 1) Intreband pe un Roman Macedonean cine e acest bulgar, mi-a spus ca e de mult pe aci, are cu ce trai ~i furneaza tutun numai pe la carciume ~i e nelipsit de la orice bucurie, nunta, loqodna pe la tarani. lata pentru ce cea mai mare rezistenta s-a observat cu rascoalele chiar tn partile Bailestlulul. De multe ori posta ne-ar putea da pe mana pe acestl periculosi instigatori 9i spioni. De aceea e necesar din cand in cand cate a revizie la toate scrisorile suspecte ce ies ;;;i intra if,! tara prin punctele: Giurgiu, Turnu Magurele. Zimnicea, Constanta. in fine, sunt multe procedee prin care am putea descoperi multe din ite1e ce tes inamicii neamului §i tarel Romanesti. Subsemnatul, ca unul ce cunosc limbile Bulgara, Sarba, Greaca, Turca, Franceza ~i ca unul ce am multe 9i foarte multe cunostinte, atat aici cat §i in Bulgaria sl Serbia, rna ofer a servi Siguranta Statului in aceasta directiune. De aceea, va rog domnule Ministru a dispune sa fiu numit ca detectiv pe langa Oficiul de Siguran1a al Statului, cu promisiunea de a rna achita cu cea mai mare constilnciozltate posibila, Binevolti va rog Domnule Ministru a primi asigurarea osebitei mele stime ~i perfectului meu devotament, Tucerea, fost profesor la Liceul Roman din Bitolia . Bucu restl, 15 Aprilie 1907.

6. Cateva considerente referitoare la unele categorH de spioni ce se aflau pe teritoriul Romaniei. Obiective urmerit»
6/1. Nota din 15 Aprilie 1907. 21 Domnule Ministru de Interne, E notoriu ~i bine stabilit ca tara Rornaneasca a fast ~·ieste finta
I) F.C.R. - DOSAR 1/1898 2) F.C.R. - DOSAR 71/1908

136

_137

asupra careia se indreapta toate privirile rautacioase ~i invidioase a tutu lor tarilor orientale, Tn special cele limitrofe. $i tocmai Regatul Roman' e acela care a adapostit sl adaposteste inca pe cei ce numai bine nu i-au dorit, atat lui ca stat cat $i neamului Rornanesc. Putini din rauvoitorii nostn au putut sa fie urmariti, spionaf sau anihilata actiunea lor. Toate statele Balcanice limitrofe, precum $i Rusia, au oamenii lor aici in tara, cu care ne spioneaza toate rniscarile, Unele din ele nu-si rnarqinesc actiunea lor numai a spiona, ci ~i a razvrati pe taranul roman tn toate directiunile, Spionagiile sunt intru catva legitimate pentru orice lara $i in special pentru tarile invecinate noua. Dar aceste spionage se pat diferentia, cad altfel ne va spiona Germania, Franta etc. $; cu totul in alt mod vom fi spionati de Bulgaria, Serbia ~i Rusia, tari limitrofe ~i interesate direct asupra tuturor miscarilor noastre. Toate tarile interesate i§i au spionii lor aci la noi, spioni legitimati si care nu sunt decat consulii lor respectivi, atasatn lor etc. Nu asa tnsa $i nu pe aceasta cale oficiala suntem spionati de Bulgari, RU$i, Sarbi $i Greci. Primele trei popoare ar dori sa ne vada mereu Tn plina anarhie §i slabi in toate, ca cupa urma acestor anarhii sa poata proflta care cum poate. Spianag;ul lor e vatarnator, e incorect, e subversiv. Spionii lor mi§una sub diferite forme $i bine deghizati, atat prin erase cat §i prin sate $i noi cu greu ii putem descoperi §i urmari, lipsiti fiind de 0 politle speciala pentru spionagiul international. De multe ori acesti spioni sunt lnarrnaf cu toate formele legale cerute de orice adrninistratie politieneasca §i deci e liber a te spiona in buna vole, fara a-I putea expulza ori da in judecata. Acestui fel de spioni, cel mai adoptat sistem este de a-I anihila ori spiona la randul tau, spre a-I descoperi toata filiera, dupa care se va urma distrugerea sediului de spionaj aci la noi. Deci, nu mai incape indoiala ca suntem indeajuns spionaf §i Tn special de catre Bulgaria $i Serbia, cele mal interesate de orice a vazut spre bine $i once anarhie spre rau suferita din diferite lmprejurari sau de ori care slabire sau vant de distrugere ce s-ar dezlantui asupra Regatului Roman, de multe ori avand ca cauza chiar spionagiul $i investiqatia spionilor lor. 1) In armata Bulgara exista soioni destul de abili. care cunosc bine limba Romana. ~i nu oierd nici 0 ocazie de a veni deghizati. fiind insarcinati cu diferite misiun( Pe acesti spioni trebuiesce bine urmarlti. ' 2) Studenti; Bulgari ce urmeaza facult,Wle noastre, iara§;

trebuiesc spionati, caci sunt cei mai periculosl. .• ., 3) Turcii stabiliti in Bulgaria s.unt. de ~ulte ~ o.r~mtre.bUlntatl ca spioni aci la noi de catre Bulgan, fiind bine platlt!.. Sedlul.lor. este Rusciuk, Sistov, Nicopoli, Varna, Burgas. lar aZI I~ n?1 VI~ ca pazitori, angajati de rnosieri, §i unii vin chiar ca comer~lantl de vite, 4) Mulli Greci. chiar stabiliti din cooilarie in .Bul~ar~aservesc c~ soioni bulgarilor, mai ales in Dobrogea. Ace§!1 S~~Onl de m~I:~ or~ crltica $i lnsulta poporul bulgar, spre a nu fi banuif de autoritatl. ~I aceasta speta de spioni sunt ca,i mai periculosi, caci sunt greu de descoperit. .. •. . 5) 0 alta soeta de soioni ~i instigatori sunt Bulgar~1carclum.an sau multi cu dare de mana si fara ocuoatie. care nu Plerd ocazla de a ne ~miona si atala laranul Roman la razvra~ire. ~i cando ~ate ~n taran rnerqand la carclurna se plan~e de, bOler. sau ad~ln,str~lle,. atunci incepe individul a-t blama §I a~1 rncuraja la rezlstenta $1 anarhie. Un caz tipic ce s-a tntarnplat chiar anul acesta in comuna Bailesf §i tntreband pe un Roman Macedonean cine e acest bulqar, mi-a spus ca e de mult pe aci, are cu ce tral §i fumsaza tutun nurnai pe la carciume $i e nelipsit de la orice bucurie, nunta, loqodna pe la taranl. lata pentru ce cea mai mare rezistenta s-a observat cu rascoalele chiar in parfile Baile$tiului. De multe ori posta ne-ar putea da pe mana pe acesti periculosi instiqatori si spioni. ~e aceea e necesar din cand in cand cate 0 revizte la toate scnsonle suspecte ce ies §i intra in lar~ prin punctele: Giurgiu, Tur~u Magurele, Zimnicea, Constanta. In fine, sunt ~ulte. ~~ocedee ~fI~ care am putea descoperi multe din itele ce tes Inam.lcil ~eamulul ~I tarei Rornanesti. Subsemnatul, ca unul ce cunosc limbile Bulgara, Sarba Greaca, Turca, Franceza §i ca unul ce am multe §i foarte multe 'cuno$tinte, atat aiei cat §i Tn Bulgaria $i Serbia, rna ofer a servi Siguranla Statului Tn aceasta directiune. ~e ac~ea, _va .f?g domnule Ministru a dispune sa fiu numit ca detecuv pe langa Oflclu~ de Siguranta al Statului, cu prorriisiunea de a ma achita cu ~~a mal mare constiinciozitate posibila, Blnevoiti va rog Domnule Mlnlstru a primi asigurarea osebitei mele stime si periectului meu devotament, Tucerea, fast profesor la Liceul Roman din Bitolia. Bucurestt, 15 Aprilie1907. 6/2. Marele Stat Major. See~ia II. Biroul 6. nr.2301 Aprilie 1907. Confidential. Catre Mi.nistrul de Interne. 1) In orasele Bralla, Galati §i imprejurimi, observandu-se zilnic 0
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1907

138

139

rnultirne de ofiteri ~i persoane civile straine, a carer tnsarcinare nu se cunoaste, cu onoare va rog sa binevoif a dispune ca, pe langa serviciul de stat major al C.3 A., in Galati, sa fie In permanents detasat un agent secret pentru a supraveghea acele persoane. Rezolutie: "Se va raspunde ca din lipsa de personal !?ide fondurl nu putem satisface aceasta cerere, dar ca sa se adreseze, la nevoie, Directiei Legiunii Generale din Ministerul de Interne, care va satisfaoe cererea in limitele posibilului." 1551 Manolescu. 613. $eful Serviciului Sigurantei Generale, I. Panaitescu

cunoscutul spion rus vine foarte des prin Hanul Conachy, unde se zice ca ar fi avand afaceri cu domnii Verona. 615 Memoriu asupra afacerii spionajului din fortul Hanul Co~achi - capitan C. Sterea, comandantul Fortului fortificat Namoloasa.1 decembrie 1907. 1) v .. "inca din luna martie a anului curent subsemnatuJ avea banuieli asupra indivizilor Costache Sergheievici, tat~llui lancu. stetanescu, care tine cantina situata langa Deta!?ament In pet. A. In pnrnavara anulul curent, hanul d-Iui Veron Jean, situ at in pct. B, a fost cedat lui Tenoff un bulgar venit din bpdependen,a. Acesta este om de [ncredere' al lui Veron. A deschis 0 carclurna, traieste foarte confortabil fata de venitul sau, are doua nepoate aduse cu scopu~ de a ademe;'i prin ele pe oflterii locali. Aces~av.adapost.e!?te ~' protejeaza 0 surna de bulgari, des~re care ~utonta'lle n~ §~IU vd~~a au acte in regula. Acesta are tendlnta de a-I face pe ofiteri sa-I fie datori ruqandu-i a lasa "sa se faca 0 suma mai mare", pe care n-o mal cere. Tenoff foarte inteligent §i mult mai prudent, cunoaste fortificatiile ~lOast~e inca de cane se construiau. Mi-a vorbit de podul mobil de fier de la Lungociu, pod pur strategic, dandu-mi detalii de constructii uimitoare asupra tortlficatillor $i podului. Costache Serqheievici este lnsarcinat de d-na Pia Veron §i de Jean Ver?n ,a vedea de padurile lor, asa ca vesnic se afla sub acest monv m incinta forturilor §i poate sti arice miscare sau m~ne~re ce se fac ~~ timpul concentrarilor. D-na Pia Veron ~re m~§la ~I ~as:le ~o$lel (conacul) arendate d-lor Paul Guirard $1Garglovanl, msa a pastrat o vii~oara de 2-3 ha, care se aM la 30 m. departs de. fortul nr.7~ desi sunt sigur ca i s-a oferit pentru aceasta vie preturi ~e aren~a splendide. Aceasta rn-a tndreptatit a crede ca es~e ~umal un motl~ ca omul de afaceri, asa-zisul reprezentant al d-nei Pia Veron, numl~ Mellas, sa poata veni mai des in localitate, sub pretextul de a-~I vedea de vie $i a 0 munci. De cate ori a venit in Hanul Conachi, numitul Mellas, l-am urrnant cu precautie, tnsa de la gara s-a dus direct la conacul (casa Veron) mosiei. A vorbit bulqareste cu Sergheievici, care de obicei il tnsotea, cum $i de: ~ulgarul ~etcu, care are un bordei in pct. D, $1care trece drept pazitorul le§llor d_e porumb. Pana azi nu stiu daca acesti in?i~izi au acte_ i~ r~gula. $eful garii, I. $tefanescu, este de ongl~e. r.u~, ca~atont cu bulqaroaica Chiraca Ivanovici. Este de 12 ant aict In g~ra: care I-a avut In qazda pe dl Mellas, omul §i reprezentantul d-nei Pia Veron.
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 113/1907

catre rninistrul de interne. Spionajul militar bulgar pe linia
forturilor Focsanl-Narnoloaaa. 12 Noembrie1907 1) 1.. .1 bulgarii fac pe a scars intinsa spionajul militar In tara noastra si ca din aceasta cauza se simte absoluta nevoie ca M.St.M. al Armatei sa infiinteze un serviciu de contraspionaj, care sa fie bine organizat spre a putea demasca cu inlesnire pe spionii care rnisuna in tara. Bulgarii sunt la curent cu tot ceea ce se face ~i pune la cale In armata §i marina noastra, §i sosesc la timp spre a urmari ~i a se informa de ceea ce 11intereseaza. Voi cita In sprijjnul acastei informatiuni doua cazuri, cele mai recente §i anume: a). Cand a tnceputmontarea monitoarelor in santierul de la Galaii, bulgarii s-au grabit a trimite spioni care sa observe cum !?iin ce conotnum se face montarea. b). in ziua cand s-au inceput exercltiile de tragere cu noile tunuri la Dadilov, s-au tnfilntat dol ofiteri bulgari !?i cativa subofiteri de artilerie, lmbracaf civil, care, sub pretext ca ymbla sa cumpere fan pentru armata, s-au tnvartit prin imprejurimile poligonului de tir, parasind repede terenul §i uttand de pretinsa lor misiune de a cumpara fan de tndata ce au sirntit ca sunt banuiti, caci pusesem agenti care ii urrnareau pas cu pas". 6/4. Copie de pe raportul confidential nr. 323 din 22 Noembrie 1907 allnspectoratului Comunal al Plasei Ivasca [udetul Tecuci. 2) La adresa nr. 5172/24 Octombrie 1907, s-a constatat ca in jurul forturilor din Hanu Conachy se gasesc 2 carciumi tinute de 2 bulgari: '[enoff $i Sergheievici. S-a constatat ca din vanzarea produselor nu st-ar putea scoate nici cheltuielile. Tenoff are abonament pe CFR pe linia Oonacny-Oalati, cu toate ca afacerile cornertului sau nu-l ingaduie asemenea cheltuieli. DI. Mellas, 2)
1) F.D.P.S.G. ~ DOSAR 94/1907 F.D.P.S.G. ~ DOSAR 113/1907

140

141

Acest Mellas mi-a facut impresia unui om cult, foarte rezervat, cunoscand multe limbi sl care dispune de multi bani. Am remarcat la el a tabachera de argint masiv, lucrata in briliante $i safire, incrustate In capac $i cu a lnscriptie slava. Acest om cauta sa-mi capete prietenia, ce $i-a exprimat-o prin seful garii catre mine. Astazl, 1 decembrie, a venit in gara Hanu Conachi dl Jean Veron, care a fast tntarnpmat de Tenoff, Sergheievici, Petcu, Marcoff !?ialti indivizi ce nu i-am cunoscut. Concluzie. Cred ca Jean Veron sl Pia Veron, cu omul sau MeUas, sunt spioni rusl sau bulgari In tara, introdusi in cea mai inalta patura sociala a noastra. Se zice ca d-na Pia Veron are intrare si la palatul Princiar. Ca indivizii Tenoff, Sergheievici cu fiji lon, lancu $i Fani, precum $i Petcu, Marcott $i allii .sunt agentii lor in incinta fortului Namo[oasa, supraveghind orice' rnlscare, sistemul de paza $i efectivele noastre. Mai cred ca I. $tefanescu §i Tenoff, care au abonamente pentru Galati, Braila sunt In legatura cu alli agenti in acele localitati, 6/6. Marele Stat Major. Seclia II. Biroul 6. nr. 280 din 22lanuarie1908. Copie de pe raportul secret al atasatulul militar din Sofia cu nr. 55 din 8 Decembrie 1907. Catre Ministrul de Razboi. 1) Marele nurnar de ofiteri bulgari carora Ii se acorda concedii pentru streinatate, mi-a atras atentia din primul an al nurniri meIe in postul de atasat militar, facandu-ma sa lin 0 Insemnare levidenta - n.n.! de acesti oflteri, cu scop de a ajunge sa-rni pot explica cauza acestor concedii numeroase. Din tnsernnarile ce am tinut pe ultimii doi ani, rezulta ca in cursul anului 1906, s-a acordat concediu pentru stralnalate la 196 de ofiteri, lara in cursul anului curqator la 198 ofiteri. Dhtre acestia din urrna, la 30 de insi este indicat, in Oecretul cu care se aproba concediul, ca se trimit peste frontiera in interes de serviciu; la toti ceilalti concediul este motivat prin interesele particulare ale ofiterului sau cauza de boala. Cunoscand spiritul de economie al ofiterului bulgar, care duce a viata sabra peste limitele admise in armatele \arilor civilizate, privandu-se la tot numai pentru a realiza economii banestl, am banuiala ca ministerul ajuta pe ofitertl dispusi a trece frontiera sau poate chiar ii trimite spre a face recunoasterl sau a aduna stiri care pot interesa studiile statului major bulgar asupra laril:>rvecine.
1) F.D.P_S.G. - DOSAR 94/1907

Sunt incredintat ca 1n Bulgaria nu se nesocoteste acest mijloc de a capata informa~iuni: la una din conferintele de ~a scoala rnuttara asupra datoriei militarului de a se jertfi pentru tara, col~n~1 de sta~ major Dermanceff a spus elevilar ca in nneretea sa a tral~ Im~r~una cu alti doi camarazi ai sal, ca tucrator $i vanzator la fortunle din Juru~ Bucu're§tiului; dintr-o alta informatie §tiu ca ofiterii bulgan "emiqranti", intre care gen. Radku Dimitrieff au facut rec~noa§t~r~a tortiticaflilor de la Namoloasa !iii Galati, pe cand se aflau In serviciul armatei rusesti. . Anul acesta, 32 de ofiteri bulgari au avut co~cedlu pent~u Romania; in plus, un foarte mare numar d~ntr~ ace~ cu concediu pentru Rusia sau Austria, au trebuit sa treaca pnn tara. 0 cercetar~ la autoritatile noastre de pe fruntarii ar pu~ea.sa arate dac~ acesti ofiteri au intrat in tara cu pasapoarte care lndicau numele ~I pozltia lor: care au tacut 'pa§apoarte false, punandu-se astfel tn pozi1i.u~e de a ne lamuri asupra cauzel adevarate a acestor VIZlt~ numeroase" turmeeze un tabel cu numele ofiferilor, gra~u~ unitatea militara - n.n.l. Notez ca din decretele ce se publica In "Voenni Zvestia" constat ca la rnulf oftterl bulgari, pe care. ti stiu ariginari din Romania, Ii se acorda concedii pentru :-rancla s~u Elvetia, pe cand altora, ca de pilda It. col. $alaba7e~ din cavalene, care a stat vara aceasta 7-8 zile in comunele din Judetul Vlasca, trecand frontiera cu passport fals, Ii se acordau prin decret concediu pentru alte tari (Ia It.col. $alaba§eff concediul era pentru Francia). Semneaza mr. N. Petala. ,,1 .. .1. Cu onoare va rog domnule ministru sa bi~evoiti a ?ispune ?a arice ofiter §i grad inferior strain, imediat de ~~ ~nt~a~eaIn po~unle sau punctele noastre de frontiera, sa fie urmaritl zilnic pe tot tirnpul cat vor sta in tara, tacandu-ne §i noua cunoscut: gradul, nu~ele, arma din care face parte, din ce garnizoana vine §i in care localitate va petrece concediul". • Rezolutie: Se va raspunde ca 0 supraveghere I~ sensu I intervenirii din adresa de fata este imposibil de facut, din cauza lipsei de personal. Se va raspunde insa dat ordinv~rontierelor ca sa ne anunte de intrarea in tara a oncarui ofiter strain spre a-l semnala politiei locului unde se va duc~. A~ fi. bine, lnsa, c.a.Tnceea ce priveste mai ales pe oflterii ;.pulgan, sa I~. domnul m.lntstr~ de razboi dispozitiunea ca atasatul ~ostru .mlll!a~ la S.ofla sa ~e comunice orice aprobare de concediu publlcata In Monltorul Oficial bulgar ofiterilor bulgari §i, de va fi posibil, semnalmentele, ceea ce

f'

=~~

142

143

ne-ar inlesni mult urmarirea

§i supravegherea

lor.

6/7. Fortul militar Hanul Konachy. No.12 din 14 Decembre 1907. Raport confidential al agentului special Grigore I. Radulescu. Catre I. Panaitescu,'$eful Sigurantei Generale a Statului, relativ la cestiunea stratntlor de pe langa Fortul Militar Hanul Konachy. 1)
Timpul sederii la fort, deghizat Ci:asergent plutonier, este de la 5 de.cembrie pana Ja 14 decembrie a.c .. Petru Tenoff. 1.. .1. Este gazda spionilor de mai sus §i a lui Tanass Gheorghief, fotografuI contabil la moara Folteseu. Cunosc legile tarii noastre perfect, a structurii armatei pe care 0 crltica tn toate discutiile, lauda armata bulqara, La un pahar de Yin, trnprietenindurna cu el, mi-a spus ca astavara, a fost vizitat de un frate al lui, ofiter in Bulgaria, de un capitan de stat major din armata bulgara §i un magistrat. Au venit la Hanul Conachi insotiti de un ofiter al nostru. Ofiterul nostru i-a spus ca acestia sunt spioni. Tenoff, impacientat, a zis ca nu-i adevarat, Ce sa spioneze in Romania, cand la forturile rornanesti drumul treee prin incinta fortului iii chiar un simplu om po ate trece cu caruta pe langa cupolele sau uvrajele fortuluL La noi, in Bulgaria, nu este asa Nu-ti da voie de la 1 km sa te apropii de forturi. 1.. .1. $i-a dorit s8.-1atraga §i pe capitanul Sterea in puterea lor. Fotograful, Tanase Gheorghief, contabil la mosia d-Iui Verona Jean, de la Foltestl, judo Braila, este un mare specialist in aceasta meserie. Sigur ca individul este un spion foarte cult, foarte periculos. Avea fotografiat fortul Hanul Conaehi, cu uvraje §i tunuri. Este necesara 0 perchezitie la domiciliul sau.lssl Agent special Radulescu. Adnotarile capitanului C. V. Sterea: Adauqa ca guardul cl.lll (sit) de artilerie Panaiteseu, in serviciul R.1 Cetate la DepozituI de rnunitii Focsani, a fost susfinut baneste, protejat si chiar facut ofiter, prin intervenfia lui Jean Veron. Asupra drumurilor ce tree prin forturi, cum vechea cale ferata (terasamentul), tree chiar la 1 m. de una din bateriile grupului 7, iar soseaua ncastra de centura trece la 10m. de 0 baterie de obuziere §i serveste ea drum de trecere la Namoloasa. $oseaua nationala ce trece prin Hanu Conachi si merge spre Tecuci, prin lonestl, taie Bt. a II-a din grupul III in doua. Asupra investiqatiilor facute acum 7-8 luni am adus la cunostinta verbal, apoi scris sefllor mel,
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 164/1908

6/8. Directiunea Politiei 'Y Sigurantei Generale. Divizia I. al , Comisar special. Raport din 10 Aprilie 1908. 1)
J f

1mi permit a va aduce la cunostlnta faptul ca mai la toate muzicile regimentelor din Capitala sunt angajati ca gagi§ti 0 multirne de bulgari, care servesc putin tirnp §i pe urma se reTntorc in patria lor. De asmenea, la noi toate regimentele din tara sunt ingaduiti a-§i face neg ofu I bulgarii bragagii §i grecii ptacintari. Ei pot, ca la un moment dat, sa constituie un Tntins focar de spionaj §i in privinta lor trebuiesc luate masuri urgente.

6/9. Raport al comisarului

~ef al Diviziei 1 din 17 Mai 1908.

2)

Rezultatul cercetarilor facute in privinta streinilor adapostiti pe la cazarrnile din capitala este urmatoarea: La R.6 Mihai Viteazu, tn interiorul cazarmii; la B. 6 vanatori §i Compania arsenalului; la B.2 Vanatorl, la poarta: la Arsenalul armatei §i Tnchisoarea rnllitara, atara: la Cp. de geandarmi pedestri, In interiorul cazarmll: la R: 41 Eforie 2 I, la poarta; la scoala speciala de art. §i geniu, la poarta: la R.2 §i 10 art. §i 3 Calara§i se afla 0 cantina ,inuta de Gh. Panaitescu, in legatura cu bragagiul bulgar Margan Dumitru, de la care se aprovizioneaza cu braga 9i altele, prin mijlocirea a2 bulgari. Tot ei furnizeaza §i la Manutanta Armatei §i Spitalul Militar; la cazarma geandarmilor - la aceste unita\i militare sunt bulgari care vand braga. De asemenea, 1a podul Malmaison sunt doua cantine bulqaresti, cantina din poarta R.1 de geniu este ,inuta de un bulgar. I..L Prin faptul ca sunt in contact zilnic cu soldatii, ei sunt tn curent cu tot ce se petreee in cazarmi. Mul\i din ei fae dese ori calatorii in patria lor unde duc, pe langa obieetele ce Ii se vand pe nimic, probabll, §i diferite Informatiuni, cu care poate sunt lnsarcinati de cei lnteresati,

1.. .1.

Tn Macedonia, avand sarcina din partea guvernului bulgar de a face 0 propaganda tntlnsa intre poporul bulgar din Macedonia, pentru ca sa fie preqatit in momentul unui razboi sl al doilea mi-a spus ca guvernul stle to ate miscarile armatei Romaniei, prin oamenii 10f, care-i au aci in Romania, §i care sunt in serviciu tn armata rornana

6/10. Direcliunea Politiei ~i Siguranlei Generale. Divizia III. Brigada V. Nota din 10 Octombre 1908. Agent nr. 41 3) 1.. .1 din Sofia a plecat un nurnar mare de oflterl in rezerva

':

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 94f1907 2) FD.P.S.G. - DOSAR 120/1987 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1907

144

145

§i acestia sunt muzicanf bulgari, care sunt angajati pe la diferite regimente. 6/11. Dlrectiunea Polltiel ~j Siguran1ei Generale. Divizia III. Brigada V. Nota din 12 Octombrie 1908. Agent nr. 41. 1} I. J La toate regimentele din tara au fast angajati intre 5 §i 15 bulgari gagi§ti. Multi gradinari bul'gari §i zarzavagii se tntatnesc cu militarii, in scop de spionaj. De asemenea fac §-icontrabanda (Gura Siretului, Galati, Giurgiu etc.). Multi bulgari yin in Romania pe motiv de tratament la medicii rornani (Bucuresti, Galati, Giurgiu, Medgidia). Multi ofi1eri bulgari se pllmba prin diferite 10calito3\i in d tara, unde iau legatura cu cstatenii de origine bulqara, gagauza, greaca, cu care dlscuta. Cei sosif due 0 vie propaganda in randul bulgarilor din tara noastra, Tn special a celor de langa gran ita bulqara §i rusa, in orasele §i comunele de langa Dunare, Siret.

7. Comitetul bulgaresc din Tulcea, dupa tinerea une! §edinte cu 0 parte din ceta,enii roman; de origine bulgara, a adresat 0 plangere prtm-minlstrului Bulgariei impotriva unor mas uri luate de guvernul Romaniei pentru stoparea extinderii scerletine! In ora$ 711. Domnului Pre§edinte~Ministru Daneff ~Sofia. Tulcea, 17 Decembre 1908. 2) Oomnule Ministru, Comitetul Bulgaresc din Tulcea, asta zi vine prin aceasta, inaintea Domniei Voastre spre a Va ruga sa fiti asa de buni, spre a lua sub protectiunea Oomniei Voastre averea Comitetului Bulqaresc din Tulcea, care este foarte mult amenintata din partea Statului §i Regatului Roman §i mai cu seama din partea O-Iui Prefect Athanasiu §i aceasta din urmatoarele motive: §titi foarte precis CB in orasul nostru Tulcea, sunt construite doua scoli Bularesci, in ograda bisericei bulgaresci Sfantul Gheorghe §i Tn care scoli au frequentat anual cate 1500 copii. Aceste doua scofi au fost deschise inca din timpurile Imperiului Otoman, cu toate drepturile pline, §i de la venirea Regatului Roman au fost deschise pana acum 7 ani cand pentru regretele intregei natlunl Bulqaresci, fara nici un motiv, au fast inchise (in acest moment am luat serioase rnasuri pentru redeschiderea lor) §i au silit intreaga populatiune
1) F_D.P.S.G. - DOSAR 94/1911 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1911

(Bulgara) sa-§i presinte §i inscrie copii In scoalele lor (ROma~esd) ~i cari pentru cea mai mica lipsa sunt .dati Tnjudeca~a de a~tont~tea scolara ~i sunt pusi la diferite amenzi, tot de-o data este lnterzts a vorbi §i limba Bulqareasca. Astfel fiind aceste scoli tot inchise, Tn mal multe randuri autontatile de aici ne-au tacut diferite propuneri spre a Ie ceda pentru ~coli Rornanesti §i noi tot d'auna ne-am tlnut seriosi la locul nostru respinqand propunerile §-ipana acum, mai cu seama, anul acesta 1908 in 24 Noembrie, Comitetul scoalei a prim it doua adrese formale una din partea Primarului §i cea l'alta din partea D-Iui Prefect Tn care ne face cunoscut si ne propune sa cedarn aceste cladiri de scoli ca sa faca in ele spital pentru boala molipsitoare Scarlatina, lucruri ce Comitetul a refuzat categoric, tncunosnintand imediat pe 01 Prefect formal ca aceste cladiri de scoli nici odata ~i sub nici un motiv sau forma nu pot fi cedate de obste pentru sus zisa propunere; regretand roaqa pe 0-1 Prefect sa lase aceste scoli, Bulgaresci ~i averea lor Tnpace ca sa-si slujeasca locuitori Bulgari, in ele, diferite serate §i diferite adunari pentru resolvirea diferitelor interese ale obstei. Dar aceasta n'a fost pentru lunga durata caci dupa cateva zlle Comitetul primeste din nou alte adrese tot pentru mai sus zisa propunere prin care 0-1 Prefect ne face mare raspundere, §i ne vorbeste ca Comitetul obstei Bulgaresci n'are nici a dreptate ca sa detie aceste construcui scolare inchise, §i ca a sa ia rnasuri serioase in contra acestuia facandu-ne responsabili pentru tot cea ce se va lntampla. Astfel vazand ca autoritatile iau Tn fleste care zi masuri foarte serioase pentru ca cu deasHa sa ocupe aceste constructii ale obstel; ne-am decis ca sa anuntam adunarea qenerala a locuitorilor Bulgari care s'a tacut in zioa d~ 14 Oecembre 1908 in localul scoalelor la care a luat parte mai mult de 500 locuitari Bulgari. La Tnceputul deschiderei Adunarei s'a cetit aceste doua adrese care ne-au fost trimise de mai sus zisele persoane §i toata adunarea la auzul acestora a inceput a striga ca nu prlrneste sub nici un cuvant §i sub nici 0 forma sau a ceda aceste localuri pentru spital facandu-ne cunoscut §-irugand pe O-nii Epitropi sa faca cunoscut autorMtilor Tn drept din acest oras ca Adunarea Ob§tei locuitorilor nu prirneste ca sa cedeze aceste scoli pentru spital. Atunci prin majoritate de voturi s-a ales pantru persoane cari sa se Tnfa\i§eze personal O-Iui Prefect spre a-i inman a formal resultatul la adresele lor, votat de intreaga adunare formandu-se pracesul verbal subscris de toti de fata, cele patru persoane s'au presentat O-Iui Prefect care la primlrea lor le-a spus: Ca tntreaqa obste se joaca cu autoritatile ~i

146

147

totul este de geaba. Autoritatile. ..vor lua masuri serioase contra noastra si ca nu voeste a :;;tide nimic. Ast-fel vazand ca totul ce noi am staruit rarnane calcat :;;i tara niei un sprijin §i ca sa nu se calee tot ee este Bulgarese §i din sudoarea Bulgareasea, astazi ne infa1i§em inaintea Domniei-Voastre :;;iInaintea tuturor Bulgarilor :;;i inaintea intregei natiuni Bulqaresci, din trnparata Bulgareasca sa ne protejaf pana cat veti putea, nu ea supusi Bulgari dar ea 0 natiune Bulgareasea care cu regrete a rarnas desliplta de impara1ia Bulgara §i care e lasata, ea uitata de frati lor, sa amortsasca sub autoritati straine §i care este fortata sa-:;;i piarda totul :;;i mai cu seama limba materna care pentru noi este ca sfanta. Pentru aceasta Va rugam sa bine voiti, daca e posibil sa intrati in apropieate tratative eu Regatul Roman cand vefi bine voi a ruga sa fie atat de bun §i sa nu se amestiee nici sa ealee aceasta .Iini:;;tita populatiune Bulgareasea. Credem ca ati primit adresele primite de noi, din partea autoritatllor locale care vi Ie-am expediat personal (prin 0 persoana), Comitetul.

8. Bu/garii din Dobrogea erau organizati in diferite cluburi, comitete, societali etc pentru a face 0 rnai eficienta propaganda antiromaneasca, precum §i pentru spionaj, sabotaj, diversiune politica, instigare impotriva conducerii statului romen etc. S/1. Dlreetiunea Politiei ~i Sigurantei Generale.
Brigada Speciala de Siguranta Judetul Tulcea No.120 din 20 Decembrie190S. 1) Domnului Director al Politiei ~i Sigurantei Generale In referire la raportut nostru No.94, in ~rma cercetarllor facute asupra clubului Bulqar din orasul Tulcea, cornerciannlor Bulgari, in Tuleea, 0 asociatie sub denumirea de "Societatea Burgara" care se reorganizeaza la 9 Aprilie 1895 §i ia numirea de "Soeietatea Bulgareasca Unirea din Tulcea". Sub masca de a da ajutor copiilor saraci :;;i a eonlucra la desvoltarea lntelectuala a orasenilor Bulgari, scopul acestei asociatiun! nu a fost §i este numai stranqerea legaturilor populatiunei Bulgare :;;i procurarea unui local unde, fara teama de control, sa pue la eale eestiunile sovlnlste sau sa aranjeze asa zisele lor idealuri nationale, Afara de statutele acestei societati, cari nu s'au redactat decat
I) F.DPS.G. - DOSAR 94/1911

numai pentru ada aeestei asociafiuni aparenta unei societati, clubul Bulgar poseda un registru protocol, in c~r~ s'a pre~a:u~. scopul intim al socletatii, in care se trece toata activltatea societatli ~I eare se pastreaza In' cel mai mare seeret. Aproxima~ti~,pe langa nUr:!'arl;ll de 68 membri fondatori se crede ca figureaza In clubul Bulgarese mscrist, peste 0 suta membri eari frequenteaza neregulat elu~ul. Aceasta asoeiatiune este condusa actualmente de un comitet cornpus din eincl membri ~i anume: !.J . Din intormatlunlle ce avem, informatiunl eari par a se adeven, sediul acestei asociatiuni formeaza ewartierul general de unde pornesc propaqandele, tnstructiunile :;;idupa cat .se s~une aderaril~ §i sprijinurile morale ~i materiale la lupta na110~~la a poporului Bulgar. Foarte bine pazit, accesul persoanelor strame este nguro~ interzis ~i in club nu figureaza de eat Bulgarii eei mai Tnver~u~atl propagatori ai sentimentelor Anti Romane§ti. Ori~inalul~st~tutulU1ee am putut obtine tiparit in 1895 in limba Bulgara, s'a !n~lntat onor Prefecturei de judet In raportul nostru No.119 eu ruqarnintea de a binevoi, ca dupa ce'va lua cunostinta de cuprinsullui, sa-Ilna.inteze Dumneavoastra spre a dispune.>,Binevoi1iva rog Domnule Director a primi asigurarea distinsei mele consideratiunl. $eful Bri~az~i. Rezolutii: 1). Se va cere statutul de [a prefectura Iss! lndescitrabu. 2). S'a cerut statutul cu ord.4020 din 2511111909.

9. Spionaj militar prin infiltrarea unor ofiteri b,!/g_ariin armata romana. Cu toate ca Siguranta Generala facuse tntormsr; asupra acestora, Parlamentul Romaniei ii impamantene§te, ecorasnau-!« drepturile de cetalean roman. Redam cateva documente
9/1. Directiunea Politlel ~i Siguran\ei Generale No. 6132 S - 9 Martie 1909. Personal-Confidential. 11 Dlui ~ef al Marelui Stat Major Domnule General, Spre satistaeerea cererii, adreselor Dv. ~o.392 ~i 394/909, am onoare a va cornunica inforr:!'~1iunile.ce rru-a fost posibil a Ie culege pana acum asupra capltanului George B. Ghenceff din armata bulqara. Numitul ofieier mi-a fost semnalat inca din vara anului 1907, pe cand era loeotenent 9i cand a venit 1n tara prin Giurgiu, spre a-§i petrece eoncediulln Braila. Pus atunei in supraveqnere nu mi s'a semnalat nimic suspect. 1. ..1. La 14 Feb.
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 173/1908

148

149

a.c. politia portului Giurgiu rna avizeaza din nou despre venirea cpt. Ghenceff, Imbracat tot civil ca . §i mai inainte avand pasaport NO.7352/908 liberat din $umla. La intrarea In lara a declarat sefului politiei ca voe§te a se stabili tn Romania la Bucure~ti sau Braila, de oare ce a demisionat din armata bulgara fiind nernultumlt de unele nedreptati ce a avut de suferit acolo ~i nemai putandu-ss tmpaca cu viata din Bulgaria unde nu mai are niei 0 legatura familiara. $eful politiel portului Giurgiu rna mai informeaza In acetasi timp ca 1nziua de 14 Februarie, inainte de a intra In tara, capitanul in cestiune a fost vazut la Rusciuk, in compania unui colonel Bulgar, cu care a convorbit intr-un hotel de acolo timp de 0 ora ~i jumatate, e§ind lrnpreuna. 1.. .1. La 2 Martie ora 4.45 p.m. a intrat la Cancelaria Cons. de Min. unde s-a interesat de soarta cererii ce a adresat Guvernului pentru trnparnantenlre. 1.. .1. Din cele ce preced, rezultand ca numitul capitan este cunoscut foarte bine In cercurile noastre oflteresf ~i chiar de dl General Averescu, ~i ca a facut $i cerere de trnpamantenire, am dispus a se lnceta masurlle de supraveghere ce luasem in contra sa. 18em naturilel
9/2. Co pie dupe raportul Personal-Confidential al Polltiel Constanta No.14952.IAugust 1909- n.n.! 1) Catre Prefectura. Ordinului Ministerului de Interne N.18662 - S - din 5 August 1909 privitor pe lordan Denef pe care ~i-I inapoiem. Aceasta politie inca n'a cerut nici unei autoritaf a lua rnasuri contra lui lordan Denef, totusi el a fast cercetat asupra urmatoarelor puncte de acuzare: 1) Amestecul sau intr-un furt de monezi de nichel neqaurite sustrase de pe vaporul belgian. Fiind denuntat §i ca revolufionar, §i ca stranqator de bani pentru bandele bulgare, i s-a tacut 0 perchezifie amanuntita, tnsa n'am gasit la el nimic compromitator. Ca acest lordan Denef tnsa, 8iguranta 8tatului ar putea fi periclitata din alte puncte de vedere ~i anume: EI atrage prin toate mijloacele posibile la hotelul lui pe ai sai conation ali, venif individuali sau In grupe (muncitori). Pasapoartele acestora mai tot d'a una sunt lasate la el, $; ia angajamentul a Ie scoate bilete de libera petrecere de la Prefectura locala, tot el trimite la regulare pasapoarte la Consulatul Bulgar din Capitala, lui i se remite din nou, lordan Danef flind astfel recunoscut atat de autoritatea Romans cat $i cea Bulgara, fara a fi legitimat in scris cand de una cand de alta, e recunoscut zic ca I) F,DP.S.G .• DOSAR 93/1909

agent cu agentura In regularea daravelilor Bulgare§ti. La el am gasit mai multe pasapoarte pe 'care Ie anexez aici i~tr'un t~blou /tabel - n.n.! !iii ne e declarat indentic dupa cum am aratat mal.sus~ a se revizui regulamentul pentru liberarea biletelo.r dAe Ilber~ petrecere, care face pe lordan sa fie gas~t~ortamente $1el In reg~la. cu agentura sa, cacl regulamentul autofl~a .ast f.el de o~erallu~, §I bilete rosii, zise de tibera petrecere, constltUIE~ pfl_n!elul liberarei Ur:1 pericol !iii social ~i pentru slquranta statu!ul, caci. c~ a~est m?d orcare poate veni la noi tn tara sa cornita 0 cnma, fiind _c.hlar cunoscut criminal, noi i-am da §i bilet de libera petrecere, caci nu pe el I-am vedea ci pe intermediatorul lordan Denef s~u altu!. L~ ce mai serveste cercetarlle in numar atat de. mare pnn care. ru se ssmnaleaza criminali de orce soi, daca autontatea nu are putinta de a controla pe acesti indivizi $i ale lor acte indiv~dual:? N.'ar fi oar~ mai bine ca aceste bilete rosli ~i eliberarea.lor sa faca o~l~ctul u.ne~ Discutiuni tn sanul Direc1iun'ei si Siguran1el Generale, caci ~O~VIn$1 suntem ca s'ar lua rnasuri de rnodificarl radicale a actualu.IUIslste~ cat §i contra regulamentului In vigoare. Inca u~ i~conve~lent: Multi din lucratori veniti individuali sau In grupe, d~pa cate~a zile d~ lucru la X saU Y In judet, fie pentru maltratare, fie chestia hranei, fie a platei, pleaca §i se retntoarce in tara sa, fara.a rnai da pe_la lordan Denef detinatorul pasapornnui ~i a biletulul rosu, dupa cum se presinta cazut chiar in specie. Cum a ieslt acellu~rat~r? Raspund~ autoritatea de frontier-a, dar ca '.a esit suntem Slgurl. Oare, daca lordan Denef ar fi de rea credinta, n'ar putea abuza de acel~ pasapoarte, foarte In regula, vizat, cu bilet rosu a~exat la ~I etc. §~ sa-l intrebuinteze tntr'o oirectlvne foarte daunatoare .slgurantel statului? Tot aci credem nimerit a rnai releva inca un pencol.- est~ urrnatorul: Bulgar, 8arb, Turc sau Grec, etc. etc. este suflcient sa. ceara Ministerului de Justitie trnpamantenlrea ~i eliberarea urun certificat care se eliberea~a de tndata, apoi lepadandu-;;e _de supusia naflonautatei are drep!.I~ pasaport rom~n etc. etc. Inc~ 0 Ingradire mai mult pentru stratn~ a lu?ra la. ~dapo.st _c?ntra tare.1 noastre fara a putea fi gasi\i de cat gra11eunei rmprejuran sau.?Up~ ce a comis fapta. Ce bine ar fi daca Onor Ministe: de Justltle. sa trimeata toate cercetarile de aceasta natura Pr~fectu.n.lor respective, iar aceasta politi~lor pe~tr~. a .da cele mal ~o:ltlve informatiuni asupra individului sau indivldei care se leapada de nationahtatea sa. Credem Domnule Prefect ca ne am facut pe deplin datoria aratand toate cele mai sus aratate prin presentul raport !iii pe care-I incheiem cu asigurare ca lordan Denef !iiIor care

150

151

altul nu vor fi nici 0 data deranjati tntru nimic de subalterni nostri, cat timp vor respecta legile, regulamentele ~i ordonantele in vigoare ~i pe cat tirnp'si vor cauta de comert in dulcea noastra tara fara a se preocupa de pasapoartele 9i introducerea streinilor. 1.. .1 Polltai Issl Petru C.Paladi. 9/3. Deciziunea minlsterlala din Monitorul Oastei No. 41 din 29 Septembrie 1909.1.D.No. 2593 din 17 Septembrie a.c. 1) D. Ghenciu Gheorghe, capitan demisionat din armata bulgara, se primests in armata romana in arma cavaleriei, pe ziua de 11 Sept. 1909, cu gradul de capitan, tnsurnandu-se pentru solda la regimentul 5 lalomita !?iatasat cu serviciul la regimentul 1 Rosiorl, din cauza lipsei de vacanta in arma cavaleriei, dsducandu-i-se timpul petrecut in misiune.

10. intrunirile secrete de /a club
10/1. Nota din 18 Septembrie 1909 D~lui Director al POlitiei !Ii Sigurantei Generale 2) Avem onoare a va raporta ca tn ziua de. 19 Septembrie a.c. la clubul bulgar din localitate a avut loc 0 adunare la care au luat parte 21 membri. Dumitru Atanase Demiroff citind un articol din ziarul Universul intitulat .vecini bulgari" spune: Vede\i D-Ior ce scrie? atunci cu totll au inceput a striga jos Romania, caci nu e dreptul ei a tine acest petec de pamant aurit care a apartinut tot d'auna bulgariei ~i niei de cum Rornanlel, cu toate ca ei sustin, ca au domnit cu timpuri aci, dar vechile legende dau dovezi foarte lamurite cine a pus piciorul ~i cine a domnit intai in aceasta provincie. Dumitru AI. Demiroff tine urmatoarea cuvantare: .Acesti ne ciopliti cari se pretind cei mai rnandri din toata Europa, nu au temei in aceasta provincie, precum nu au avut niei turcii, nici rusii ~i de oare ce vedem ca toate aceste publicatii se descarca asupra noastra, trebue sa trimitem un nurnar din acest ziar D-Iui Malinoff spre ~tiinta, cacl el sustine tot d'auna ca romanli sunt natiune sirnpatica ~j ca din tot d'auna cauta sa fie in deplina armonie cu natiunile streine aflate In Regatul sau" 1... 1. $eful Brigazei Issl Indescifrabil.

10/2. Dlrsctlunea Polltiel !iii Siguranlei Generale. Brigada Speciala de Siguranta Tulcea ~o. 76.0 1 din 23 Septembrie 1909 Personal. Confidential ) D~lui Director al Politiei !ii Sigurantei Generale. In zlua de 21 Septe~brie a.c.l. ../la' clubul bulqar di~ loc~lita.te a avut loc 0 lntrunire 1... 1 cari au discutat asupra unui articol din ziarul 'Vecerna Posta" corespondents primita de dlrectia s~s ~isului zi~r din Constanta. Stoiciu Malcef §i Ivan Ivanoff foarte agltatl spune ca: din nou a sosit momentul ca sa retnceapa conflictul intre Rom~n~a ~i Bulgaria ~i ca ar trebui ca comitetul bulgar din Constanta sa fie invitat in Tulcea spre a se tine 0 conferinta in secret spre a se lua rnasuri de a se tine In curent autoritatile bulgare despre tot ce s~ lucreaza de autorltatlle locale si in general tot ce se va auzi, Totodata sa angajeze ca~iva agenti platitl de. comi~et.' ~ari s~ cutreere prin toate comunele populate de bulgan, RU~I ~I Llp?~~nl pentru a observa toate ne a~unsurile. aduse de a~tontatlle Rornanestl ~i a Ie transmite comltetelor din Constanta ~! Tulce~. Acest comitet va purta denumirea "Slavianca .Madrost" (~Iona Slavs) ~i se va sustlne din fondurile colectate din ambele J.u?ete fiind ajutat sl de guvernul bulgar ~i va avea ca rrusrune supravegherea populatiunei Bul~an3 ~i Rusa I...l~ Iva~ ~abunsky spune: ei fratltor, au lnceput !?ifratii nostri Constantenl sa stea. cu duiumul arestati la polltie fara a sti pentru ceo Acea~ta e. p~lma strnptorna care se iveste pentru reinceperea. confhctu IUI ~I nt~e RQmania 91 Bulgaria. Un confrate de la leqatiunea ~oastra din Bucure~ti, anume Gheroff, mia scris ca sa observam aCI cum ~er9. autorltanle, asa ca nu va trece mult ~i o. sa ave~ multe neplacen tnsa sa nu va fie frica, ca acum avem la cme ne plange, etc.

11. Serviciul Secret bu/gar pentru Romania
11/1. Directiunea Politiei !iii Sigurantei Generale. Nota din 13 mai 1910. 2) Pe langa Statui Major General al Armat~i B.ulg~.refu~ction~aza un biurou Special care se ocupa cu inforrnatiuru ~Iht~.re In streinatate. Acest biurou este tmpartit in 4 sectiuni, cu urmatom. I. Sectiunea pentru Romania, cu oficerii: 1... 1. Pe la~ga acesti oficeri functioneaza tn biurou arnploiati civili ~i agenti particulari can lnsa - adica acestia din urma - nu se arata niei odata pe la biurou.
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1911 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 173/1908 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1911

152

t53

II. Sectiunea pentru Rusia: 1... 1. Ill. Secliunea pentru Serbia:! .../. IV. Sectiunea pentru Turcia: 1.. .1. Rezolutii: 13 Maiu 1910. Care dintre acestia este cunoscut ? Issl Indescifrabil. 22 Maiu 1910. Am comunicat cele aci cuprinse Dlui min. de Rasboiu, GI. Crainiceanu §i din o~dinul.Ds~le, ~Iui GI. Remus Boteanu, saful Stat Major gl. al Arrnatei, ad mterirn §Jau ramas a studia chestiunea infiintarii unui servi.ciu.secret militaro-civil (adica ofiteri din Stat Major §i personal al. ~Jr.SJ~. G-Ie) pentru serviciul de spionagiu §i contraspionagiu mlfrtar. Director Issl Panaitescu.

spionaj pentru annata bulgara. Constanta. Serviciul Administrativ Nr. 11681 din 141ulie 1910.1) Domnule Ministru, Ca rezultat la ordinul Domniei voastre Nr.12267 S, din 1 lunie a.c. am onoare a raporta dupa cum ne asigura 0-1 politai al orasului cu Ocolului urban Constanta, sub No.1332, in ziua de 26 Noembre 1909, Arghir Mundgief a fost achitat de orice penalltaje, nefiind vinovat §i ca acest Arghir Mundgief, poseda certiflcatul. Ministerului de justitle sub No. 5652 din 10 Martie 1908, prin care se vede ca a facut cererea de Impamantenirea lui in lara. Prefect Iss/lndescifrabil. Director Iss/lndescifrabil.
1313. Prin jurnalul No.1182 din 4 August 1910. 2) Consiliul de Mini§tri aproba expulzarea numitului Arghir Mungief, supus bulgar. 13/2. Prefectura [udetulul

12. 0 reclamafie
12/1. Domnule Director General 125 rna; 1910 _ n.n.t " Mai multi cornersanti, cu respect venim a va ruga urmatoarele: ~ri~ .Iuna iuli~ 1909 s-a reclamat la Politia din Constanta pentru rndrvrdul Arghlr Mungief, de nationalitata grec, fiind implicat Intr'o banda greceasca din Macedonia, care regulat primia corespondsnta, lnsa fiind denuntat la politie sa procedat la arestarea sa, a stat vreo 16 zile lnchis, stim ca i sa cerut e~pulzarea, dar ce sa mai facut nu se stie, numitul se vede ca a §~IUtcum _ s_e sa _poarte cu functionarf spre a fi lasat Tn pace, stirn bln~. ~a §I astazl zace un dosar cu feluritele sale opere prin raftul politieinoastrs, din Constanta, va rug.am Ole Director cereti Domnia Voas.tra.acel dosar si controiatl credem ca veti fi siguri canu sunteti adusi In eroare. Va rugam Domnule Director procedati Dornnlavoastra Ja aceasta ancheta de se poate personal. V~ salutam cu respect. Rezo/uUe: 26/5/910. Se va cere Prefecturii de Constanta sa se comunice hotararea justitiei Tn privinta supusului strein Arghir Mungief. "

14. Spionaj de pe vapoare/e de pe Duniu»,

in apropierea

farmulu; M. Negre

§i

din porturi

14/1. Directiunea POlitiei ~i Siguranlei Generale. Brigada Galali. Nota din 9 Septembre 1910.3) Ni se cornunica ca aproape la fiecare vapor austriac sau ungar misuna, de un scurt tirnp, aqenti bulgari, care intra in verba cu pasagerii din Romania §i in special cu soldatii rornanl, tntrebandu-i de noutaf de prin armata, cine Ie sunt cornandantii etc. Agentii vorbesc bine rornanestesi spun ca sunt dezertori din lara.
14/2. Dlrectiunea Poliliei ~i Slguranlei Generale. Nota din 17 Septembrie 1910. Agent 79 4) Din convorbirea ce am avut cu secretarul Legatiei bulgare, anume Maslaroff, intre altele, numitul a declarat ca ministrul de externe bulgar a dat ordin Consulatului bulgar din Bucurestr, ca sa taca tot posibilul §i sa organizeze un birou secret de spionagiu, ca sa poata afla Tn mod pozitiv asupra conventiei ce Turchea a facut cu Romania. Numitul Maslaroff a spus ca cu venirea noului consul bulgar in Bucuresci vor veni §i 2 aqenti bulgari, care vor sta in permanents in Bucuresci.
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 93/1909 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 93/1909 3) F.D.PS.G. - DOSAR 94/1907 4) F .D.P .S.G. - DOSAR 115/1910

13. Spionaj militar
13/1. Dtrectiunea Polltiel ~i Sigurantei Generale. Nota din 10 lunie 1910.2) Slnteza: in trypele de !a Babada9 se afla un rezervist bulgar, concentral (Cnitu A. Chircoi; subdirector §i secretar al clubului bulqsr din Tulcea), care define schftele §i p[anul teberet de instructi« Babadag, notife asupra desfa§urarii trupelor, instructia lor, ordinele de zi pe. tabara asupra mi§carilor §i exercitiilor militare, cu tabelele respective. Sunt multi comerclenti bulgari care fac
J) F.D.P.S.G. - DOSAR 93/1909
2) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911

",

154

155

Rezolutie.: S-a raportat d-Iui Prim Ministru. - Se va comunica si D-Iui Min. de Razbolu.
14/3. Dlrectiunea Poliliei ~i Siguranlei Generale. Nota din 20 Septembrie 1910. Agent 3 1) Agentul a aflat de la Consulatul Austro-Ungar ca rechemarea ministrului plenipotentiar bulgar din Bucursstl, colonelul de stat major Hesapcief, este in legatura cu presupusa conventis secreta intre Turcia ~i Romania. Acestuia i se imputa ca nu a anuntat la timp despre demersurile ce se fac in chestiunea aliantel. Dupa cum sunt informatiile ce Ie detine functionaruJ de la ambasada, observatiile c~'e mai mari I~-a facut 'Anglia Bulgariei de marea neglijenta a acestui Ministru ca trebuia la timp sa anunte. Presupusa conventie secreta e socotita ca un tapt daunator, in interesul Triplei Aliants. 14/4. Dlrectlunea Politiei ~i Siguranlei Generale. Brigada Speciala de Siguran!a Galati. Nr. 3/59 din 28 Septembre 1910.2) 1...I.Tot pe aceste vapoare s-au observat bulgari cu nlste ocheane puse pe cate un trepied, cu care observa malurile romanesti ~i iau note intr-un carnet. Acei bulgari urea !?i coboara in porturile bulgare~ti.

15. Atat cetatenii roment de origine bulgara din Dobrogea, cat $; cetateni; bulgari din Romania, preeum $i conducerea Bulgariei due 0 asidua propaganda antiromaneasca, iredentista, $ovina, in toate oeaziile ce Ii se ivesc $; prin toate mijloaeele de care dispun 15/1. Nota. IFara data - n.n.I " Sinteza: In Bulgaria §coli/e romenest! Sunt de multa vreme lnchise, slujbele In bisericile romenest! (construite de enotiesi: romeni) sunt tinute In limba bulgara. Ca 0 contra mesure §i la noi s-eu dat ordine de a se proceda ca In Bulgaria.

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 115/1910 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1907 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 115/1910

1512.Din ziarul "Cambana" No.1058 din 14 Octombre 1910. Articolul: §icane/e romano-bulgare. 1) Relatiunile dintre Romania §i Bulgaria se lnrautatesc. Lucrul acesta era de asteptat, de§i mJ asa de curand, Altfel niei. nu se putea, pentru ca politica externa person~la Aalu~Ferdin.and {regef~ Bulgarie; - n.n.l, a combinat astfellucrurrle, In cat trebUl~u negre§l~ sa se nasca conflicte tntre vecinii nostri de la nord §I sud. Mal raman sarbii dar eu acestia ne putem usor certa §i nici acuma nu santern bine'. Conventiunea rnilitara turco-rornana a trezit la noi opiniunea publica. D~ la inceput s'a ca~tat. ~a ~e" desmint~ existenta acestei conventiuni, dar nu s'a reuslt, Nici chiar Preporet n'a ind'raznit sa se pronunte categoric. Vrea sa zica, aeea~ta conventie milltara, tndreptata in potriva Bulgariei, exlsta Tntr'adevar. $i dad e asa, actele dusmanoase in potriva veeinei ~oastre de nord trebuiau sa-!?i faca aparitia lor. Primul atac a fost lnceput de presa. Ziarele eotidiane 'au dat semnalul, §i sa stle ca cotidian~le influenteaza mai mult asupra spiritului public de cat presa de ~artld: In cazul aeesta lnsa, cea dintai a fost influenlata autoritatea §I aP?1 organele ei. S'a scos la iveala afacerea §.coalei romans din Turtucaia, pe care presa sovinista de la nor, a expl?at~t-o. cu iscusinta, S'au descoperit aqsntll unei oare care org.amza'lun~ d~ propaganda pe malul dunarean, S'au amendat cu cate 0 s~ta. ':1 niste nenorocif pescari, cari de-abia l§i scoate hra~a zllnlca~ Turbaciunea nationallsta a cuprins pe tol' §I nu e de rmrare daca vom vedea scoalele romanestl tncnise in Bulgaria. Aceasta cere presa patriotica, care "monteaza" opiniunea publica. Romani~ raspunde cu aceeasi salbatacie. $i ea a .consta~at propaganda bulgareasca §i inca in mijlocul Bucure§tll_?r $1 acolo ~c.~al~ .. bulgareasca nu se conforma regulame~telo~ "', ~,goare. ale. lamA $~ acolo profesorii bulgari faceau aceleasi fal§lflcan~.c~ §I cet r0!llan: din Turtucaia. Ba ceva si mai mult, acolo bulqarii §I-au perrrus sa dea numelor terrninatiunea of, in loc de escu. $i in Bucure.§ti, presa patriotica lmiteaza pe a noastra ~i c~re tnch!der~a §coal~~ bulgare. Lupta gazetareasca intre Romania :;;1 B~lgan~ a mc:pu~. Vecer~aPosta" :;;i "Adevarul" stau in primele randuri. ~upa ~ansele vine artileria grea, aommlstratia - car~'§i var~a. veninul ~as~p~a nefericitilor lucratori, pe cari in realitate nU-1 intereseaza rurruc altceva'de cat asigurarea existentei zilniee. Pana unde vor rnerqe lucrurile vom vedea in curand. Dar de 0 cam data trebuie sa constatam, ca ambele guverne se sicaneaza reciproc §i cred ca fac

r=

1) F.D.P .S.G. - DOSAR 115/1910

156

157

polifica inalta. lntr'adevar, poate ca ele savarsesc 0 afacere practlca, caci l§i prepara teren favorabil, cacl vor cere noui credite pentru scopuri militare, noui sporiri in bugetul militar, noui fonduri nenurnarate pentru scopuri patriotice; dar politica aceasta, practica pentru ei, este dlstruqatoare pentru popor. lata ca la noi a inceput sa se scrie, ca ministrul de razboi ar vrea sa ceara un credit suplimentar de 50 milioane lei. lar aceasta insemneaza ca trebuie sa se taca un nou imprumut. Aceasta mai tnsemneaza ca, cativa nesa1io§i iar se vor imbogati "prin rnunca clnstita" §i atunei va fi 0 ratiuns pentru care sa lase puterea. Pe Ifmga toate acestea, lupta surda tntre Romania §i Bulgaria va continua. lar jertfele ei vor f rornann de aici :;;i bulgarii de acolo, pentru ca atata vreme, cat conventia turco-rornana va atarna asupra Bulgariei ca sabia lui Damocles, relatiunile intre ambele vecine nu vor fi nici odata sincer prietenestr. lar aceasta stare de lucruri ne-o serve§te politica externa personals a lui Ferdinand. 1...1. P. Conform, Translator Iss/lndescifrabil. 1513. Brigada Speciala de Sigura.nta cemavoda No. 251 din 20 Octombrie 19101) Sinteza: Bulgarii inehiriazli grlidini tn apropierea podului "Regele Carol I", a forlurilor, a unilli!ilor militare, a terenurilor de instruetie §i poligoanelor. 15/4. Dlrectlunea Polltiel §i Siguranlei Generale. Nota de la agentul din Sofia. 24 Octombre 1910.. 2) Persoanele mai jos notate fac parte din polifia secreta politica bulgara, au re§edinta permanents in Rusciuk ~i sunt tntrebuintaf in diferite rnisiuni in Romania: - I.Taneff - originar din $i~tov; - Oumitru $toeff - originar din Rakova; - Oumitru Oeneff - originar din Rusciuk; - Kost. Altiparmakoff - originar din Rusciuk; - St. Ojeicoff - originar din Rusciuk. Agentul si-a luat obliqatia de a-mi comunica semnalmentele lor si de a fi posibil fotografiile, ~i cu ce pasapoarte vin in Romania.

1515. Corpulll de Armata. Servo Stat Major ~?_182 ~in 1:;) 11. 1910. Confidential. Domnului prefect al Pollt1el Capltalel . Acest comandament a ordonat 0 ancheta in privlnta supusuor straini ce rnisuna in cazarmile militare cat ~i i.n exteriorul lor, ca vanzatori ambulanti de diferite ingrediente §I allmente sau acelo~a ce sunt angajati cantinieri. S-a constatat in persoana a?elora din exteriorul cazarmelor urrnatoarele date ce se pot vedea In ~a~ort~1 alaturat 1.. .1 delegat pentru aoeasta ancheta ~i care ne trlrnlte In copie cu ruqarnintea de a S9 lua masur.ile ce seAvor crede c~ ~ale pentru lndepartarea lor fiindca n~mal. as~~1 lntreaqa actlvl~a~e ostaseasca poate fi la adapostul splonaglul~1 intens ee se ~ractlca,. iar stabilimentele ferite de a fi distruse, fiind cunoscut e~. ~ce:;;"tl venetiei in cele mai multe rand uri au dat mult de lucru potitiei. Cat priveste In contra acelora de prin interioru~ cazarmilor, s-au dat ordine riguroase Tn acest sens, iar pentru .C~I ce po~ed~ contr~c~e, a nu li se mai reinoi dupa expirare sub me: un rnotiv ~I sub ~ICI 0 conditie fie ea cat de favorabila. Masurile luate de dv. va. rugam cu toata 'insistenta sa binevoiti a ni Ie comunica pentru a f raportate Ministerului de Razboi. ' . . (L.S.). Cdt. C. " A. GI. de Oiv. §i GI. adjutant (ss) lndescifrabil, Rezolutie: Se vor lua rnasurile cerute §I 5e va face 0 supraveghere continua. Prefect (5S) Emil Petrescu. 15/6. Direcliunea Poliliei §i Siguranlei Generale. Nota din 12 Decembrie 1910 2) . Sinteza: In toate statiile de cale ferata sunt bragagii §i bombonan. bulgari. Toli fae parte dintr'un comitet din Bulgaria, care Ii platesc §I. toti au venit cu pa§apoarte legale, pentru a nu bate la ~C~I auloritatilor tomene. Ace§tia sunt subofiteri bulgari care obsetve, In special,' dacli In gliri s'eu flicut rampe de 1mbarcare §i debarcare a trupe/or. 1517. Direcliunea Poliliei §.i Siguranlei Generale Nota din 17 Februarie 1911 3) .' DI. $ef al brigazii de siguran~a.Constant~, ACuocaziunea d~cerel sale in orasul Mangalia a fost tnformat ca In dreptul~ ace!ul. oras apare pe mare din cand in cand cate un vapor de rasboi bulqar care ar face recunoasterea pozitiunilor dupe malul romanesc.
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 12011908 2) F.D.P_S.G. - DOSAR 89/1911 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911

1) FD.P.S.G.

- DOSAR 89/1911

2) F.O.P.S.G. - OOSAR 103/1910

158

159

Aceste vase au marei, iar cand vaporul i!?i lua portului precum cari urmeaza sa

fost vazute din portul orasulul stationand in largul curiosii se adunau pe cheiu sa-: observe, imediat drumul disparand in largul rnarei. 01 capitan al ~i ~eful politiei Mangalia au aceleasi informatiuni, fie constatate.

15/8. Stat Major General. Biroul VI. Domnului Director al Politiei Generale ~i Sigurantei. Cerere de servlciu No.14 din 17 Maiu 1911.11 Din lnforrnatiunile primite se pare ca serviciul de spionaj bulgar in tara la noi este organizat astfel: 1). Romania ar fi impartita In 5 sectiuni: I-a Olteni.a, avand ca §.~f pe Maiorul Boiadgef (§i are 3 posturi fixe). II-a Muntenia, avand' ca sef pe Maiorul Hr. Cotzeff (§i are 8 posturi fixe). III-a Moldova, avand ca §ef pe Maiorul I. Panaitoff (§i are 7 posturi fixe). IV-a Oobrogea, avind ca sef pe Locot. O. Padure (§i are 4 posturi fixe). V-a Bucuresti, avand ca sef pe atasatul rnilitar bulgar (§i are 3 posturi fixe). 2). Resedintele posturilor fixe sunt: No.1 la Calafat; No.2 la Craiova; No.3 la Tg. Jiu; NoA la Slatina;. NO.5 la T.Magurele;. NO.6 la Giurgiu; No.7 la Pitesti: NO.8 la Ploiesti; NO.9 la Buzau; No.10 la Calara§i; No.11 la Namotoasa: No.12 la Galati; No.13 la Focsani; No.14 la Tecuci; No.15 la Bacau: No.16 la Roman; No.17 la lasi; No.18 la Barlad; No. 19 la Cernavoda; No.20 la Ostrov; No.21 la Constanta; No.22 la Tuleea; No.23, 24 §i 25 la Bucuresti. Posturile fixe sunt oeupate de oameni siguri, cate 0 data ehiar de oflterl activi sau de reserve care se ocupa cu un comert oarecare. 3) Alti ofiteri lntrebulntati ca spioni (agenti ambulanti) mal sunt: Ise arata numele a 13 otneri,

aceia ni se vor comunica imediat. Aeeste posturi par a fi tnsarcinate eu distrugeri si In acest cas trebuie sa aiba asupra lor materialul necesar (bombe, explosibili, etc.). Cum firul spionajului trebuie sa treaca prin atasatul militar bulgar, rus 9i poate francez, trebuie interceptate relatlunile acestora cu tara lor, cu agentii lor din tara noastra §i poate cu persoane apartinand armatei noastre (Tnspecial de la Marele Stat Major §i Minister). c). Modurile cum posturile fixe cornunica eu §efii de sectiune: a se observa §i recunoaste aqenfii de legatura. d). Cu care anume din persoanele aflate In localitate, postul fix tntretine relatiuni; a se observa daca nu se serveste de persoane interpuse. $eful sectiei II-a Colonel/ssl Lupeseu.
15/9. Dlrectlunea Polltlel §.i Sigurantei Generale No.11779 S - 25 Mai 1911. Strict Confidential Personal D-Iui Subcomisar §.ef al pclitlel portului Calafat. 1) Va rog sa facef cercetari §i sa ne raportati daca in zilele de la 1015 Maiu a.c. bulgarii au dus la Vidin trei slepuri tncarcate eu munitii de rasboiu. Ei Ie adueeau de la Samovitz §i tn ziua de 15 c. cele trei §!epuri erau in marginea Dunarei sub Cetate. Sa va interesaf ce fel de munitiuni erau in slepuri 9i pentru ce scop erau aduse tn Vidin. Veti lua' informatiuni §i de la 01. Florea Tanase agentul N.F.R. Cercetanle sa Ie faceti cu cea mai mare discretiune.

de sectii §i aqentii ambulanf stau legatura lntre Statmajorul general §i posturile fixe. Prin ei se dau ordinile, se primesc rapoartele §i se fae platile, 4). Intrarea in tara a ofiterllor aratati la No.1 §i 3, nu are loe totdeauna prin acelasi punct. Cate 0 data ei intra sub adevaratul nume, alte ori intra sub nume streine. Pentru a se putea lua cuvenitele masuri de eontraspionaj este necesar sa se verifiee de urqenta inforrnatiunue de mai sus. Este dar de tot interesul sa cunoastem: a) Daca exista in realitate toate aceste posturi fixe; b). Persoanele care fae parte din ele, ocupafiile aparente §i adresele lor in localltatile hotarate pentru aeeste posturi. In special se va observa eu cea mai mare atenfiune persoanele eari apartln posturilor No.4, 9,12,14,19, 23, 24 9125 9i
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 38/1911

regimentele n.n.!. $efii

din care fae parte

§i loealilafile

unde tunciioneeze

-

Tulcea No. 274 din 12 lulie 1911. Confidenlial2) Dlui Director al Directiunei Politiei §.i Siguranlei Generale 1.. .1 Tot agentul nostru avand zilele trecute a convorbire cu studentul Caleef, acesta printre altele iar fl spus ca Bulgarii asteapta sa se mai faca 0 noua revolutle in Romania §i atuncea vor gasi §i ei momentul ca sa'sl realizeze seopurile ce urrnaresc :;;idaca nici atunei Romanh nu Ie vor da pace, 0 sa faca chiar ei 0 revolutie aei in Dobrogea mult mai mare ca cea din anul 1907; ia mai spus ca comunitatea Bulqara din Constanta lucreaza in aceasta privinta cu de comun acord cu eea din Tulcea, avand ca corespondent al lor pe un om de Incredere 1.. .1. $eful Brigazii

15/10. Brigada Speciala de Siguranta

15/11. Dlrectiunea Polltlel §.i Siguranlei Generale. Nota din 4 August 1911. Agent 32.3) Sinteza: Bulgarii au trim is doi subotuen, ca Iucreiott In cariera de
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1911 3) F.O.P.S.G. - OOSAR 89/1911

160

161

piatra de langa Medjidia §i Cerna Voda, pentru armatei romene, ce se fac in Dobrogea.

a spiona manevrele

15/12. Dlrectlunea Poliliei ~i Siguranlei Generale. Nota din 24 August 1911. Agentul65. 11
Bulgarii fac manevre pe marginea Dunarf prin exercitii tactice, sirnuland apararea in cazul crearf unui cap de pod al trupelor romans. pe teritoriul lor. Pentru aceasta fac un control sever tuturor pasagerilor ce vin din Oobrogea, pentru ca printre ei sa nu existe vre-un ofiter roman, venit in scop de recunoastere §i spionaj privind manevrele lor militare. Oe asemenea se rnai fac manevre cu tema: "Romania atacand Bulgaria pe uscat".

nsnumarate trupe care zi §i noapte ~apa §anluri §iAri?ica fortif!C~lii. Oe asemenea §i Tn apropierea granltelor cu Romania sunt trlml~e trupe care supravegheaza rniscarlie de pe teritoriul nostru pnn avangarde.

16/3. Dlrectiunea Polltlel ~i Siguran~ei Generale Nota din 27 Octombrie 1911. 1) Sinteza: Bu/garii au instalat fire te/etoniee §i telegrafiee din interioru/ Bulgariei (Tn special Varna) pana la trontiere roman din Dobrogea.

a

15/13. Dlrectiunea Politiei ~i Siguranlei Generale. Nota din 6 Septembrie 1911. 2) In referire la adresa noastra No::'1532/9 Martie 1909 catre Marele
Stat Major se rnai cornunlca: Cpt. Ghenceff lipseste deseori noaptea de acasa - aceasta in ultimele 2 luni - retntorcandu-se foarte tarziu §i de multe ori avand harti cu dansu' §i scriind pana spre ziua. Cornandantul regimentului §i maiorul l.upascu f.I au in ochi de bine, deoarece Ghenceff a reusit sa Ie ca§tige increderea prin severitatea indeplinirii serviciului §i prin linquslre.

16. Bulgaria se pregate$te de razboi, Romania • nu. Despre

comitag;i. Razboiul Balcanic §i Primul Razboi Mondial
16/1. Polilia Zimnicea. Nr.470 din 9 Octombrie 1911. Catre Dlrectlunea Polltlei ~i Siguranlei Generale Sinteza: Raporteaza ea odata eu dee/ararea razboiului /talo- Turc §i ei s'au oeupat de aflarea informatiilor despre mobilizarea din Bulgaria. Cu toate aeestea nu s'a luat nici 0 masura decaf ea la ineeputul eonflietului s'a pus in vedere rezetvistllor - prin batere de loba - ea tntr'un caz eventual sa tie gala a se prezenta la eorpurile respective, in eel mull 3 zi/e.
3)

16/2. Dlrectlunea Poliliei ~i Siguranlei Generale Nr. 24514 S din 15 Octombrie 1911. Confidenlial Expres. Catre ssful Statului Major General al Armatei. 4)
Pe intreaga frontlera bulgara, dinspre Turcia sunt rniscate
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911 2) F.DP.S.G. - DOSAR 173/1908 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 173/1908 4) F.DP.S.G. - DOSAR 38/1911

perfect ca facand a vanatoare oficiala pe rnosiile din jurul fortifica\iilor, la care invitasem pe d-nii generali Warthiadi, Zossima, Cdnstantinescu §i pe al\i ?fiteri de I~ Foc§ani §i Galati, am invitat §i pe .d-I Jean yero~, ~ropnet.ar~1 unei partl din locurile pe care aveam vale de a vana pana atunct §I, care, la {nvitatia sensa ce i-am trimis, mi-a dat 0 teleqrarna ca "rna opreste de a mal vana" pe portiunea O-sale; ba, anunta §i primaria respective sa trtrnlta pe cineva pe teren, sa ne faca proces de. vom vana. Nu stiu In ce legatura ar putea sta acest fapt cu scrisorile ce Ie primisem, dar am rarnas surprins, mai ales ca d-I Jea.n Ve~on. nu avea nici un motiv de a se plange sau a se supara pe mine, §I cand proleetano a vanatoare oficiala. nu numai pe rnosia O-sale, il invitasem cu 0 scrisoare §i pe O-sa, trtmitand la Braila, acasa la O-sa un caporal cu lnvitatia. Ca §tiinta, va mai pot comunic.a ca medicul Stanculescu Stan, ce-I aveam ca locotenent medic la detasarnent, §i de care va comunicasem ca era mereu in relatii de intimitate cu bulgarul ce tinea carciuma (hanul din dosul garii Hanul Conachi), de pe rnosia d~lui Jean Veron, a luat in casatorle legit!n:'a, pe una din nepoatele carciumarulul. Po ate !ii. aci sa nu fie mCI va legatura Tntre chestiunea despre care am vorblt cu dumneavoastra, atunci cand eram la Hanul Conachi §i acum in urma, tnsa v-am comunicat-o spre §tiinta, mai ales ca acum medicul cpt. Stanculescu, care tine pe nepoata fostului cantinier (carciumar in dosul garii), zis Ten off, am auzit ca este medic la Galati, la marina sau la Arsenalul marinei, pozitiv nu stiu, Primiti salutarile mele, mr. Sterea, 9 Noembrie 1911". Rezolutie: "Secret. Se va comunica Marelui Stat Major In referire J) F.D.P.S.G. - DOSAR 38/1911 2) F.D,P.S.G.· DOSAR 113/1907

16/4. Pro 10 Noiembrie 1911 2) "O-Ie Panaitescu, 1.. .1. mi-amintesc

162

163

la adresa noastra No ..., partea privitoare la cpt. medic Stanculescu cu ruqarnintea de a ne arata la care anume Corp sau stabiliment ai marinei face D~sa in prezent serviciul." Iss/ Panaitescu. 1615. Politia Portulul Giurgiu No. 3744 din 11 Decembrie 1911. 1) Dupa declararea razboiuiui ltalo-Turc, bandeJe bulgare din M~cedonia au lnceput din nou sa se formeze, ajutate pe sub mana chiar de guvern, cu toata declaratiunea formals facuta de actualul cabinet'Aca va cauta sa paraJizez~ formarea din Bulgaria a acestor ?ande.ln Rusciuc, dupa cum suntem lnforrnafl, s'au strans sume irnportante de bani pentru echiparea acestor voluntarifiecare contrib.u.indcu p~acere, in llmitele starii rnateriale, pentru ~tingerea aoestul ideal national.' ...1 de la regimentele de infanterie s'au dat 20 arme §i 5 sau 10.000 cartuse, 0 parte din acesti voluntari au trecut frontiera sub conducerea unui oarecare Panait, cunoscut !}et de banda, de fel din Rusciuk. $eful politiei Iss/lndescifrabil. Sinteze: 2)16 Martie 1912.. Bulgarii cl)mpara mufti cai din tara noastra, din rasefe mai bune, oferind preturile ~e ti se cer. Cumosrere« se face In special de Petre Stoianof Jelescu Stoianof Gh. Stancoff. ' . .,

17/1. Secretariatul

General al Ministerului

de Razboiu

Sinteza: Se cere Sigurantei Generale a Statufui sa fie informat daca strainii ee au aeees In ceztitmi sau fae negot In apropierea oezetmtor se tnaetetnicesc §i cu spionajuf. Ace§tia sa fie 7ndeparta!i din juruf ceziirmitor. Siguranta Genera/a a notat ea s-a seris prefecturilor din tara despre aeeasta situatie. 17/2. Rapart. Varna, 16 Martie 1912./Fara numer= n.n.t " Locotenentul. Vinarof (din flota) este absolvent al cursulul de mine din Petersburg. Este inventatorul unei mine submarine, sistem propriu, In anul1900 el a dat ideea distrugerii podului de la Cernavoda, in caz de razboi cu Romania, ;;i s'a oferit sa duca ella tndeplinlreaceasta misiune. '.; 18. Situatia din Dobrogea 18/1. Raport confidential catre 01. L Panaitescu privitor la chestiunile principale din Bulgaria §i chestiunile bulgare§ti din Dobrogea Nr. 15395 bis din 27 ApriUe 1912. Agent Nr. 29 din 26Aprilie1912. 3) Conform ordinilor $i instruc1iunilor verbale ce am primit de la D-voastra de a face un voiagiu pe Dunare §i a rna pune in' contact cu persoane bine puse din Bulgaria ca ofltarl rnaplstrati aci pipaind chestiunile principale ce ar interesa statui nostru am respectul de a supune la cunostinta u-voastra urmatoarele: /...!. III. Chestiuni bulgare§ti din portul Har§ova. In orasul Harsova pe I~mga casa Hagi Sima Ivanoff condusa de Teodor Conf sl Tony Tochef despre care am mai vorbit la timp sa pripasit un bulgar anume Gheorghe Ghenu de fel din Dolna Oreahovitza Bulgaria acest bulgar ajutat cu bani de companionii sal mai sus citati a inchiriat 0 gradina, cu to ate ca gTadina ii aduce mai mult pierderi, el [oaca la can;i §i pierde sume marl. A mal deschis §i a fabrtca de tricotaje §i impletituri de lana pe numele unui frate de-al sau din Harsova, care a decedat aeum doua luni. Face chefuri intinse numai cu sarnpanie sl delicateturi. La gradina sa a primit ilegal doi bulgari (unul criminal In Bulgaria), care au fast gasiti cu revolvere asupra lor. Gh. Ghenu se lnvarte printre bogata!?ii bulgari din
1) FD.P.S.G.·· 3) F.D.P.S.G.· DOSAR 120/1987 DOSAR 49/1912 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 43/1912

I Fara numsr §i data/1)

13 Mal 1912.. Caii sunt cumparati din Dobrogea, din balciurile din Moldova §i baleiul Dragaiea din Buzeu. 91unie 1912. Ru§ii au trimis eai bufgarilorprin Romania. 21 .r ~ .1912. Sp~ granita dir Dobrogea, ofiteri bulgari topografi fae ndlcan iopoqretice spre Romania.

Ii:

17. Cateva exemple referitoare la modul cum se executa

spionajul de catre bulgarii care erau stabiliti sau veneau temporar in tara, sub diferite'.motive (concedii, tratamente medicete, vizite la rude, zilieri in agricultura, simpli turi§ti etc), sau se angajau temporar in armata (ca gagi§ti) sau executau diferite servicii (bragagii,gradinari, csrctumen etc) in apropierea cazarmi/or,sau chier in interiorul lor (cantinieri), sau pe langa fortificatiile militare. Masur; luate de cetr« Siguranta Generala §; Mare/e Stat Major.
I) F .D.P .S.G .• DOSAR 145/1911 2) F.D.P.S.G.· DOSAR 47/1912

164

165

Harsova, unde yin - trecand fara acte frontiera - multi bulgari suspect' 1. ..1. Familiile boqatase bulgare fac tot felul de afaceri necinstite, in complicitate - neprobata - cu seful politiei. S'ar putea ca sa fie mai multi poli!i~ti corupti de catre acesti bulgari.

1812.Dlrectlunea Poliliei ~i Sigurantei Generale. Nota din 4 Mai 1912. 1) Din initiative generalului Ficeff, care era zilele trecute la Rusciuk ~i ca a impulziune a corpului ofiter esc - in special dela Statui Major ~i de la ministerul de rasboiu - -, e forrneaza aci sub presedintia s fratelui generalului Ficeff, care este bibliotecar In ministerul de rasboiu, 0 liga cu resedinte in toata Bulgaria, pentru redesteptarea constiintei nationale, Intre punctele imprimate In statute, se spune ca trebuie sa se ia Dobrogea dela rornani care a fast rapita Bulgariei, prin tratatul dela Berlin. Aceasta va fi tema principala a aqitatiunilor care incep in cursul lunei curente. Cred ca presa noastra trebue sa rarnaie calma !?i la nevoe intr'un ton care sa planeze tntr'o sfera mai lnalta, - cum se cuvine unei colaboratoare a Austriei in Balcani - sa trateze cu a autoritate parlnteasca ~i cu mustrare de natura educative ingratitudinea celor din Bulgaria. 19. Conflict bisericesc 19/1. Ziarul "Universul" din 7 August 1912. Articolul: "in Chestia conflictului de/a biserica bulgara din Tulcea. Am publicat deunazi stirea asupra inchiderei bisericei bulqaresti din Tulcea, din ordinul P.S.S. Episcopul Nifon al Dunarei de Jos. Ordinul episcopal adresat protoeriei tulcene facea cunoscut ca "fala de starea de anarchie ce se petrece la biserica Sf. Gheorghe din urbea Tulcea a carei epitropie nesocoteste ordinele mele foarte prudente ~i blajine, voind sa inaugureze 0 era periculoasa ordinei ce trebue sa dornneasca in Statui !?i biserica romana, ~i ccnsiderand ca obstea enoriasilor acestei biserici, in cea mai mare parte, a primit tncetatenirea de rornani §i ca atare trebue sa se supuna legilor Statului roman dispune: 1) Sa se departeze din postul de dirijor al corului bisericei Sf. Gheorghe din Tulcea, d. Avramoff, care funcnoneaza arbitrar, fara stirea !?i aprobarea noastra §i a ministerului de culte, potrivit art. 52 din reg. legii clerului mirean". in petitia prin care cei cari protesteaza impotriva inchiderei
I) F.D.P.S.G.• DOSAR 145/1911

bisericei bulgare din Tulcea ce a adreseaza Ad-lui. ;inistr~ de culte, n se spune ca 'biserlca Sf. Gheorghe a fost tnchisa pe ~Iua de 30 lulie a.c. prin ridicarea antimisului :;;i detasarea preotilor la alte biserici". Enoriasii acelei biserici rna; arata ca ordinulepiscopal. "fu incercat a fi pus in executare de Prea eucernicul Protoere~ a~jud, Tulcea inca In Duminica zilei de 22 lulie, intr'un mod lipsit de tactica' §i anume: P.C., fara a aduce la ~u~o§t~nt~ ~_pitropilo~ bisericei ordinul episcopal, da ordin preotului bisericei sa nu mal oficieze Sf. Slujba. Credincio§ii aflaf in biserica, surprinsi de faptu! ca. pe la orele 8 jum. dim., slujba nu incepuse inca, ~u adu~ aceasta la cunostinta Onor. minist. cultelor cat §i P.S.S. EplscopulUl Nifon prin teleqrame, in acea zi", Suplicantii mai s~un. ca In Duminica urmatoare s'a citit ordinul §i s'a intrerupt slujba In tata credinciosilor. ceea ce a excitat spiritele, provocand nOi.protes~e telegrafice pe langa cei in drept. Se mai spune ca protoiereul din Tulcea ar fi chernat politia in altar, dresand proces-verbal, ceea ce a revoltat !?i mai mult pe credinciosi can. vedeau i~ ~cea5ta un act de panqarlre a altarului bisericesc. Pefifia se~te~~Jna ruqand p.e d: rnlnlstru ca "pentru llnistea §i llI).enlinerea pacei In bl~~nca cat :;;1 pentru a ineeta aceasta co~tin~a aqitare a splntelor, pnn suspendarea oficierei Sfintei slujbe In blsenc.a, ca~e ar p~te~ avea urrnari triste tn sanul bisericei noastre, sa dispuna ca blserica ~f. Gheorghe din Tulcea sa fie redeschisa §i sa se. sa.~isf~ca.c~re~lle creoinciosilor". in ziua acestui incident, credlnciosu bisencu s au intrunit in localul tostei scoli bulgare din Tulcea, unde au redactat un praces-verbal, tnalntand §i ministerului ~n exemplar .. In ace~t proces-verbal se arata ca firmanul sultanului Abdu~-MedJ!d, ?at. I~ 1854 cand s'a construit biserica, - autorlza construirea bisericei §I cere' autorltatilor sa respecte ordinile date. Se mai vorbeste in procesul-verbal de ordinul din 1~94 pri~ c~re d. minis~u ~I c.ultelor pune in vedere prefectutui §i prlrnarului ~Jn !ulc:a. ca blsenc~ se considera particulara §i trebue sa fie lasata. s~ fie condusa de comunitatea bulqara din tocalitate. Un alt ordin, I.n acelas sens, a fast dat in 1903 de adminlstratla Casei Bisericei. In 1910 a fast ce! din urrna comitet legal al bisericei care, in acest an, a predat une! comisiuni provizorii, deleqata de prlrnarie, to ate scri!>tele ~at :;;1 cassa bisericei. Aceasta comisie era enemata sa aleaga 0 epitropie provizorie care sa aduca la indeplinire_ un:natoarel~ .p~ncte: 1] Biserica Sf. Gheorghe sa fie a tuturor cetatenllor de angina bulqara cari numai ei vor f aleqaton la aceasta blserica fara delirnitarea unei enorii. 2) Sf. Liturghie sa se faca in limba slava. 3) Biserica sa
'.

166

167

se tntretina din propriile ei fonduri ~i donatiuni, tara nici 0 subvenfie. 4) Se ~a proceda la hirotonisirea tanarului teolog Ilie T. Lungu. Comisiunea, dupa cum se arata in acalasi proces-verbal, nu s'a 1inut de angajamentul ei. Credinciosii au hotarat, in ziua inchiderei bisericei, sa aleaqa un comitet, care sa Tngrijeasca de stabilirea dreptudlor bisericei spre a fi asa cum autost fnainte de tncalcarea lor. Ei cer acum: 1) lndepartarea preotului Popa Dima pe care-l socotesc ca cea dintai pricina a nelinistei; 2) in altar, la strana §i cor, se va oficia in limba slava: 3) lntretinerea acestor oficii sa ramana si pe viitor in sarcina credlnciosilor de origina bulgara. Daca aceste toate nu se vor putea obtine de la autoritatile superioare bisericestl. - atunci enoriasii bisericei Sf. Gheorghe se vor pune la adapostul unui alt cap bisericesc. Acestea sunt cererile pe care comunitatea bulqara din Tulcea le-a facut d-Iui ministru al cultelor ~i instrucfiunel publice. Chestia sta deocamdata aci. Ramane acum ca autorltanle superioare sa ia rnasurile pe cari Ie dictesza constiinta noastra nationala ~i spiritul de civilizane al vremei in care tralrn, "LI." 19/2. Nota. IFara emitent $; data - n.n.! Sulgarul Goran Cialicoff stab!lit la Tulcea, a facut 0 vizita ministrului de externe din Sofia caruia i-a spus ca rornanii urrnaresc romanizarea bulgarilor prin diferite rnasuri luate, ca: slujbele care se tin in biserica bulqara sa fie in limba rornana, scolile bulqare sunt inchise.., 19/3. Ziarul "Universul" din 9 August 1912. Articolul: Chestia bisericeasca din Tulcea. lata adresa tnaintata de Episcopia Dunarei de jos d-Iui ministru al Cultelor in chestia bisericei bulqarestl din Tulcea. Domnule ministru, Avem onoare a inainta Domniei voastre in copie alaturatele cinci (5) acte, privitoare la chestiunea bisericii Sf. Gheorghe din orasul Tulcea, biserica care a fast tnchisa de mine, pentru a se pune capat desordinei, provocata Tntimpul din urrna, de catre asa zisul comitet bulgar din localitate. Chestiunea bisericii bulgare din Tulcea este 0 chestiune veehe si de mare importanta pentru linistea :;;ipacea in viitor a statu lui nostru, in judetul Tulcea, unde elementul bulgar e destul de numeros, ~i apoi, dela soiutiunea ce se va da acestei chestiuni, atarna a tntreapa alta stare de lucruri trnbucuratcare on trista pentru noi. Siserica Sf. Gheorghe din TuJcea nu este proprietatea exclusiva a bulgarilor; caci din actele

de pretinsa poses ie, ce mi-au prezentat, :;;ipe care le-~m ~tud~atcu
dearnanuntul, nu reese aceasta, ci din contra, ch.,ar In. tlmpu! dorninatiunei otomane, in acea biserlca se sl~jea ~I se ca~ta ~' rornaneste ~i bulgare~te; ~i aceasta pentru motivut fo~rte loqic, ca

de parohia Sf. Gheorghe din Tu!cea, ~p~rtinea~u.atunc~, ca ~I aeu~ §i bulgarii, dar ~i foarte mull' rornaru, Astazi, mal. ~.Ies, ar. f~ inadmisibil, ca pe teritoriul Regatului nostru, roma~"~ crestini ortodoxi sa asculte slujba bisericeasca tntr'o limba strerna pe care ei n'o Tnteleg. De cand mi s'a tncredintat pastoria acestei d~ Dumnezeu pazite Eparhii ca Chiriarh al JOCUIUI, f?st .neco~te~lt am suparat de pretentiunlle bulgarilor din Tulce~; can ~~nd vm In contact cu functionarii statului, ori sunt rnernbri tn consillut popular sau judetean, sustin ca sunt rnai rornani decat rornanli: p~ cand in realitate, lucreaza mana in mana, pe sub ascuns, In cont~a intereselor Statului §i Sisericii noastre; ~i totusl, pentru a nu crel~ dificultaf politice inaltului guvern. roman, ~m. lucrat cu ~ul~a prudenta ~i rabdare, facandu-Ie chiar conceslunI: Asa spre pl!da, Tnainte de votarea legii, pentru acordarea drepturllor Dobroqenilor, convenisem cu comitetul bulgar "a reconstitui in Epitropie, conform legii clerului mirean, a Ie da un preot p~~oh roman ~i un ~reot ajutator bulgar; §i pareau ?a sunt mu~lt~mlll~ a~easta solu~lune,. cu adica, de a sluji la bisenca bulgara Jum~~ate In .bulg~re§te ~~I jurnatate in romaneste. De lndata ce bulqarii au ob1.,nut In m~ssa tncetatenirea rornana §i ne mai avand teama de a f expulzati, au devenn tndrazneti ~i chiar rebeli; caci acum cu oriee c~ip, ca dup~ cum au alungat cu torta din biserica pe cantaretul roman, vo~sc s~ tndeparteze §i pe parohul roman, ambii numitl de ~~ne ~' recunoscuf de d-voastra, inauqurand astfel ~ sta~e an~rhlea .. Prr~ Blserica, bulgarii lntretirreau scoalele bulgare~tl - glmna~zlul ~' scoala prlmara - in care scoale se face:_a propaganda du~man~asa contra noastra: ~i care lucru, constatandu-se, guvernul roman a dispus inchiderea acestor scoale si inc~ise au .rama~ pentru totdeauna. Rarnanand acuma biserica srngura citadela, voes~ printr'insa sa-:;;i continue opera lor. Desi au ob'i~ut inceta'e:nirea~ §~ ca atare ar trebui sa se supuna intru toate leqllor Statulul roman, totusi ei nesocotind Epitropia, legal constit~ita, sunt grup~1i intr'un comitet de actiune, ~i prin acest cornitet voesc sa alung~ elementele rornanesti din serviciul acelel biserici, spre a nu se sti de nimeni, ce se unelteste de catre dansii, E adrnlslbil, ca ce~atenr rornanl sa formeze cornunttati conduse de comitete aparte mal ales cand credinta lor este chiar credinta dominanta in Stat? Aceasta nu , ,

168

169

I

e cu putlnta, decat numai In cazul, cand acestia voesc sa-si arate fati§ dusmania contra legilor organice ale Statului. Mai departe, e cu putinta, ca un cetatean roman, care se bucura de plenitudinea drepturilor politice, sa se sustragi\, dela legile organice ale Statului? Evident ca nu. Bulgarii, enortasn bisericii Sf. Gheorghe din Tulcea sunt rornanl: iar credinta lor e credinta bisericii dominante in Stat. Pot ei sa nesocoteasca legile, cari carmuesc biseriea si Statui? Oesigur ca nu. Numai intr'o singura lpoteza s'ar putea, adica: cand credinta lor, ar fi alta decat aceia a Statului, in care ei i§i exercita drepturile cetatsnesti: cum spre pilda este cazul, italienilor catolici din Cataloi. al nemtilor din Malcoci, al lipovenilor din Jurilovca, cari desi sunt cetateni romani, tnsa profeseaza 0 a,lta confesiune deosebita de religiunea dorninanta a Statului. Acestia din urrna, pot forma cornunitatl religioase, caci libertatea Cultelor este garantata prin Constitutie, Nu putem lnsa reeunoaste, cetatenilor romani. dreptul de a forma in statui nostru 0 alta biserica o'rtodoxa. Astfel pusa chestiunea, bulgarii din Tulcea n'au dreptul a forma cornunltati !?icomitete aparte; §i deei, trebue sa se supuna legilor organice ale bisericii noastre, caci daca acest lucru s'ar nesocoti, consecintele ar fi neplacute, Atunci, ar urma ca ~i bulgarii cetateni rornani, lrnproprietariti de stat Tn Dobrogea §i anume In satele: Caranasuf, Casapchioi. Potur. Giamurile de sus §i de jOs. Hamangia, Ba§chioi, Nalbant. Enichioi. Cerna, Beidaud, Frecatei. Hagilar, etc. sa reclame aceleasi drepturi; atunci ar urma ca §i biserieile rusesti, din satele: Telita, Mahmudia, Chilia Veche, Dunavat, Morughiol. Po§ta, etc. sa se emancipeze §i sa revendice aceleasi drepturi. Deci dar, daca s'ar ceda bulgarilor asupra acestui punct, atunci intreaga activitate §i jertfele facute de noi pentru Dobrogea, ar fi zadarnice. Pe temeiul motivelor de mai sus, §i vazand spiritul rebel cum si starea de anarhie, ce se doreste a se inaugura din nou in Tulcea, am ordonat protoiereului respectiv, sa ridice din biserica Sf. Gheorghe, Sf. Autemis, spre a nu se mai putea sluji stanta liturghie; iar pe cei doi preof sa-i ataseze la bisericile invecinate din acest oras: §i aceasta numai pana cand epitropia numitei biserici va intra in leqalitate, va reprimi pe cantaretul roman, ce I-au alungat, va tine socoteala de dispozitiunile luate de mine ca Chiriarh, §i de Domnia Voastra ca Stat, dispozitiuni cari au la baza legile §i regulamentele, dupa care se conduce_sf. noastra Biserica ortodoxa autocefala rornana. Acesta fiind modul meu de a vedea §i luera, ca Chiriarh al locului, am onoare a-I aduce la cunostinta Domniei Voastre, spre cele de cuviinta, + NIFON, Episeopul Dunarei de jos. Director Diac,

G. Tuinea.

"

19/4. Situatia din Imperiul Ottoman ~i din Bulgaria. Copie de pe raportul agentului trimis in Turcia ~i Bulgaria pentru lnforrnatlunl, de la 3 August pana la 12 August 1912 1) 1.. .1. Daca Bulgaria s'ar aventura lntr'un razboi contra Turciei, I-ar pierde. In primul rand armata turca e nurnericeste mai puternica decat a Bulgariei sau chiar a focului a doua state contra ei: \inand sub arrne trei contingente, nu mai poate fi Iuata prin surprindere. Astfel, Bulgaria este putin posibil s'o atace daca nu este ajutata de Rusia. Aceasta fiind ocupata tn Asia §i preocupata tn tntarirea flotei, nu se poate angaja lntr'un razboi balcanic. De asemenea, Bulgaria trebuie sa se asigure de neutralitatea Romaniei, $tie ca orice intindere a lor spre sud, va avea ca urmare ocuparea de catre Romania a Quadrilaterului pana la $umla. $i Ie este mare frica pentru ca aceasta eventualitate sa nu se realizeze. Bulgaria, CU toate declaratiile oficiale ca a renuntat la Dobrogea, continua sa nutreasca ideea de a recueeri ~i aceasta provincie. Ei socotesc drept frontiera naturale intre Romania §i Bulgaria Dunarea. in ziua in care frontiera Rornaniei s'ar muta mai la sud, adlca la $umla, aceasta recucerire ar fi chiar imposibila. $umla constituie una din acele cetaf inexpugnabile §i totodata 0 regiune tntarita foarte puternica din punct de vedere. natural §i a asezaril strategice naturale. De aeeea manevrele bulgarilor la $umla au loc. Bulgarii vor sa-si dea seame daca 0 armata rornaneasca de invazie ar putea sa forteze localitatea ~i ce forte i-ar trebui pentru a rezista inamicului. Speciali~tii militari bulgari aflrrna ca $umla, pentru a fi atacata, trebuie sa fie tnconjurata din toate partite de 0 armata de cel putin 150.000 de oameni §i tot ar putea rezista. Manevrele in secretde aci, tntarirea forturilor, aducerea unui armament puternic §i numeros, dovedesc marea baza pe care 0 pun pe aceasta cetate tntartta. S'au detasat 100 de agenti secreti pentru supravegherea stralnllor de aci. 0 alianta intre Bulgaria, Grecia §i Serbia pare de nerealizat. Daca . cu Grecia se poate tnteleqe, cu Serbia nu. Aceasta, deoarece Bulgaria §[ Serbia au aceteasi interese in Macedonia asupra unor regiuni, unde elementul bulgar este foarte puternic, §i pe care bulgarii nu Ie pot abandona cu nici un chip. Deci, numai dupa 0 tnteleqere oreatabila a celor doua state asupra Macedoniei, s'ar putea face 0 alianta a celor doua state impotriva Turciei. Datorita agita\iilor razboinice, bancile si-au rsstrans
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 49/1912

170

171

creditele, declansand 0 criza puternica Tn mai toate afacerile ce ar putea duce la urmari foarte grave in activitatea econornica. Turcii au hotarat sa raspunda Bulgariei cu contra masuri asernanatoare: Cativa spioni au fost surprtnsi de un cantonier bulgar cand faceau prepatiri pentru aruncarea in aer a celui mai mare pod de cale ferata ce se afla Tntre statiile Vacarel ~i lchtirnal, din colo de Sofia. Dand alarma, necunoscunt, dupa ce au tras cateva focuri de revolver asupra cantonierului au disparut. Din acea zi toate podurile, toate tunelurile §i statiile de la gariJe mici sunt pazlte de pichete de soldati care §i-au stabilit corturiJe in apropiere. 19/5. Directlunea Polltlel ii Siguranlei Generate Nota din 21 August 1912.1) Sinteza: Guvemul din Sofia a trimis la Legatia din Bucuresii doi eqenti, cu scopu/ de a se inform a cu tot ce se petrece in Romania. De asemenea s'a lntarit supravegherea de-a lungu/ Dun a rii, deta§andu-se /a Rusciuk un alt agent. Cei doi agenti de la legatie au raco/at un locotenent roman de origine bulgara /Paunescu - n.n.! dintr-un regiment din Craiova, care /e va fumiza date despre armata: concentrsri, manevre, do tare, pregatiri eventuale de rezbot etc. 98/6. Teleqrarna, Copie. 24 August 1912.2) D·lui Titu Maiorescu, Prim Ministru, Sinaia. in urma intrevederii ce am avut eri cu deleqatia bulgarilor din Tulcea sper ca se poate considera ca aplanat incidentul. S'a convenit urmatoarele: 1) Slujba sa se faca Tn biserica, jurnatate in rornaneste, jurnatate Tn bulgare§te. 2)Preotul Popa Dima sa fie inlocuit cu un altul. 3) Cantaret al bisericii sa nu fie deocarndata nici cel recomandat de bulgari, nici cel nurnit de Episcop, ci un al treilea care sa fie recornandat de Epitropie §i recunoscut de Episcop. 4) Situatia corului de asemenea va f reglementata §i recunoscut de Episcop. 5) T01i bulgarii cari nu stiu rornaneste se vor putea spovedi tn limba bulgara preotului bulgar de la Biserica Sf. Gheorghe, desi n'ar fi enoriasl ai aceleia§i biserici. 6) Chestiunea daca biserica are un caracter particular §i trebue deci a fi administrata numai de Epitropii bulgari va fi exarnlnata din nou §i rezolvata printr'o decizle a Consiliului rninistrilor, conform cu actele cele vechi si cu documentele emanate de la Ministerul Cultelor in
J) F.D.P.S.G. - DOSAR 2/1912
2) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911

anii 1894 ~i 1905. Biserica va fi deschlsa cu solemnitate la 2 Septembre, iar la serviciul divin va asista §i Ministrul Cultelor §i daca se va putea §i un de!egat al Episcopului. Scrisa de mine dupa dictarea O-Iui Ministru Arion. Issl Panaitescu 19/7. Dlrectlunea Polltlel ii Siguranlei Generale. Nota din 24 August 1912.1) De pe un vapor austriac, un inginer bulgar a tacut masuratorl, cu luneta, a ostrovului rornanesc din tata portului Corabia, a orasului Corabia, a satelor Dasova, Selistora ~i Garcovu.

20. Societatile bulgare din Tulcea ,
20/1. Direcfiunea Politiei ,i Siguranlei Generale. Nota din 14 Octombrie 1912. 2) Bulgarii au 4 societati in Tulcea. 1) Epitropia care are doua grupe: una oficiala ~i alta particulara. Cea oflciala are 2 epitropi. Unul numit de stat, dar recomandat tot de bulgari §i altul ales de bulgari. Ei au datoria de a supraveghea de afacerile bisericii, tin socoteala de veniturile bisericii, satisfac cerintele bisericii, platesc leafa personalului bisericesc, Cea partlculara are 4 persoane, care au grija de avutul bisericii (biserica, doua scoate, case Tn oras, pravalli §i parnanturi. Mai toate acestea nu sunt trecute tn inventar, ci sunt tncredlntate unor bulgari de vaza, lata cum se procedeaza cu aceste avuturi. De exemplu, moare X, care lasa prin testament 20 ha parnant pe numele bisericii bulgare. Biserica vinde acest parnant lui Y, om de vaza din Tulcea. Formalitatile se fac oficial §i Epitropia declara ca a prirnit ba~ii pentru pamantul varrout §i cu asta a scapat de controlul legii. In fond, Y da 0 polita deschisa (fara data de scadenta), Epitropii bisericii, lucreaza parnantu', iar venitul 11varsa Epitropiei, fara sa conteze Tn reducerea sumei ce proprietarul trebuie s-o verse bisericii pentru parnantu' cumparat, A~a ca Tn timp de cafiva ani venitul acelui parnant va 1ntrece suma costului pamantulul, dar Epitropia, cand va crede de cuviinta, poate sa-l ceara lui Y sa achite suma pusa In poli1a §i acesta va achita. La moartea lui Y, parnantul va f curnparat de 0 alta persoana ~i asa mai departe. 0 parte din venituri se lntrebuinteaza pentru reparatiile localurilor §i Tntre1inerealor, iar restul pentru fondurile bisericii. Banii, fondul sunt
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 2/1912 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911

172

173

in pastrarea epitropilor, care i~i lnsusesc - de multe ori - 0 parte din el, fara sa Ii se ceara cont de lipsa sumelor. lnchlzandu-se scollle, deoarece bulgarii nu au vrut sa aplice in scoll programul cerut de Ministerul Cultelor, una a fost transformata in locuinta preotului, iar alta in club, sala de teatru, sala de repetitie a comunei, ceea ce a dus la neputinta rornanllor de a Ie inchiria. 2) Clubul: care in prezent filnteaza sub numele de "Blblioteca", Acesta dlcteaza asupra situatiei politice ~i economice a bulgarilor din localitate. 75 de persoane sunt membri. 3) "Zadruga" (Arnicltia). Are 65 de membri. Scopul oficial este acela de a cultiva sentimentul muzical al membrilor (Are ~i un cor). in realltate tnsa organizeaza serate culturale, baluri §i organizarea zilei nationals a Bulgariei. Se mai ocupa §i de Revelion, cand se strang foarte multi bulgari. Numai copii sunt peste 100. Nu vorbesc rornaneste aci, fiindu-Ie rusine de aceasta, Se face 0 educane pur
nationaust-bulqareasca.

"Nadejda" (Speranta). Este fermata numai din femei, care au 0 singura sedinta pe an pentru preqatirea unui bal oficial. La acest bal vin oficialltafile rornane (prefect, primar, politai etc). Bulgarii Ie cer acestora anumite drepturi pentru comunitate. 20/2. Brigada de Siguranla Cerna Voda Nr. 1671 din 5 Noembrie 1912. 1) In orasele Tulcea ~i Babadag exlsta comitete secrete bulqaresti, formate din bogata~ii bulgari. Au ca scop: apararea drepturilor bulgarilor. Ele tin 0 legatura stransa prin scrisori !}i curieri cu guvernul bulgar, armata bulgara, raportand tot ce se petrece in Dobrogea ~i Romania. 20/3. Raportul §iefului Brigazii Speciale de Siguranla. Tulcea No. 1014 din 25 Noiembrie 1912. Personal- Confidential. 2) Catre Directorul Direcliunei Politiei §ii Siguranlei Gen~rale Bulgarii din Tulcea, de la izbucnirea razboiului, au 0 ura netrnpacata contra a tot ce este roman, mai cu seama contra autoritatilor: ~i aceasta ura a crescut ~i mai mult, de cand s'a zvonit ca Romania va cere cornpensatii pentru atitudinea ce a avut fata de evenimentele externe. $i inainte aceste ure existau contra Romanllor; tnsa nu se manifestau; acum insa, Bulgarii nu se sfiesc ca in plin public sa ~i Ie arate; ba ceva mai mult, intenticnat, cauta a
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1912

2) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911

oritica tara. tocmai atunci cand pe langa ei se gasesc !ji Romani; caz an'alog despre care vorbeste raportul nostru Nr~ 94~ d.in 8 Noembre 1912 1.. .1. Clubul acestora, dela inceputul razboiului, nu mai este localul unde veneau §i oameni pentru a petrece §i a ceti ziare, cateva ore libere; ci a dexenit un birou de Informatiuni ~i un cere pentru Infocatii natlonalisti bulgari. Intr'.un~discurs se ~spunea: "De azi inainte nimeni nu va mai tndrazni sa vorbeasca contra poporului Bulgar, ci sa fie rnandru acela care a~tazi .este Bulqar 1... 1 sa fie cu totii gata ca sa dea, in caz de nevore, ajutor, cact nu e nimic mai sf~nt §i mai nobil decat a putea sa-ti jerttestl vlata pentr~ patria ta 1.. .1. Printre discutiile lor s-a a~zit §i fa~tul .ca In cwazul nui u eventual razbol intre Romania ~i Bulgana, acestia din urma vor face o revolutie ~i vor da ajutor armatei Bulgare !}i aceasta pentru ca ~ spun ei' - noi Bulgarii, In cazuJ unui razboi Tn~r~ R0n:'ania §I Bulgaria, chiar daca am oastra cea mai ~are .1In1~!e n~-~~ .§I supune legilor tarii, totusi vom fi persecut~tl, C~~U~tl ~.I a:n.ara\l, chiar de geandarmii rurali si Politie: ~i vor f pU§1In InUll~ linIe de lupta ca carne pentru gloante. Or daca to ate acestea Ie stirn, de ce nu am muri mai bine cu totl, cu arma in mana, luptand contra Romanilor care intotdeauna au cautat sa ne taca rau, dand astfel ajutor frafilor nostri de dincolo. Aceasta este una din idei ce 0 nutreste cea rnai mare parte din Bulgarii dobrogeni." De asemenea, unii din taranf bulgari, rneserlasli !}i comerciantii fara capital, doresc sa piece in Bulgaria, sa ocupe parnanturile parasite de turc~ §i cele cucerite de bulgari. Tinerii - indiferent de aver~ - 'lor _sa ~Iec~ crezand ca in Bulgaria nu mai sunt tineri - munnd I~ r~zbor - ~~ astfel vor gasi partide bune pentru a se casatori. Multi din bulqarii bogati vor sa emigreze pentru f~ptul ca comis~u~ea pentr~ acordarea drepturilor i-a respins. Din comuna Kogalnlceanu, do~ boqatas! au spus: "Noi bulgari; din acest sat am trait in cea mal buna armonie cu conlocuitorii nostri rornani, Am facut armata cu dragoste in Romania !ji ne-am supus cu sfintenle legilor tarii: Neam marltat fiicele dupa flacai Romani si f1acaii dupa fete Romance. Am platit darile requlat catre stat !}i am cautat cu to\i ca sa ne tnvatarn copiii limba rornaneasca, a tarei unde s-au nascut. . ociata tnsa cu venirea Comisiunei pentru acordarea drepturltor, am vazut ca noi suntem consideraf tot ca straini, desi nascuf §i crescuti in tara Rornaneasca. Am prezentat multi din noi acte mal bune ca ale' conlocuitorilor nostri Romani !}i totusi am fost respinsi !ji chiar acei carora Ii s-a dat drepturi, desl cea mai mare parte boqatl, care ar fi trebuit sa voteze la Colegiile I de Camera !}i Senat, totus'

17:4

175

au fost trecuti la Colegiullll, indirect. Aceasta nedreptate ne-a facut sa ne punem pe ganduri ~i am cautat chiar noi singuri sa ne separarn de Romani nemai perrnltand fiilor ~i fiicelor noastre sa se casatoreasca cu fete sau flacai Romani. Persecutia a tot ce este bulgaresc a ajuns ~i in armata, unde multi din tinerii nostri Bulgari de~i mal destepti uneari Ca multi Romani nu pot obtine un grad, pe simplul motiv ee-l credem, ca este Bulgar. Acestea toate ne fac ea sa plecarn din tara asta In care ne-am nascut ~i am crescut, desi avem averi frumaase, 9i sa ne ducem acolo unde ni se recunosc 9i noua drepturile." In ceea ce priveste sentimentele taranilor Bulgari fala de tara noastra, mai cu seams in actuala situatie externa, sunt la fel ca §i ale orasenilor §i discuta ~i ei cu aprindere victoriile armatelor bulqarestl 9i par foarte indignati §i ei, ba chiar revoltati pentru faptul ca Romania cere ca cornpensatii Rusciukul, Varna ~i Silistra. in comuna Hagilor populatie numai cu Bulgari - s'a observat 0 adevarata ura contra Rornanllor. De moment tac din g-\.lra, de frica jandarmilor. "Dar sa fereasca Dumnezeu de un razboiu, ca toti acestia pe care ii vezi tacuti §i supusi, se vor forma in bande contra Romanilor". Un alt bulgar spunea: "eu unul sunt de acum batran si nu mai pot lupta: celortalf tnsa, nu Ie trebue deeat 0 noapte pentru a trece grani1a in Bulgaria; iar eei care nu vor avea timpul, rnuntii acoparif cu paduri dese, din lmprejurimile Babadagului sunt destul de marl, pentru a ascunde in ele cateva bande de Bulgari". La Babadag un boqatas bulgar a spus ca stau rau, pentru ca Bulgarii nu au un cuib al lor, unde sa se poata aduna !iii discuta chestiuni nationals ; aveau de gand sa taca unul, dar din cauza conflictului bisericesc din Tulcea, au renuntat la aceasta idee pe moment. De 0 cam data, bulgarii de acolo se aduna !iii discuta sau la carciumarul Georgi Cristu sau la comerciantullvan Panef.

o solufie pasnlca. S'a svonit e~ acesti doi ~i.ni§~ri a~ am.e~i~tat Cabinetul cu retragerea lor daca opiniunea rninistrilor ~azbolnici n~ se va schimba. Tot aceasta lnstiintare spune ca Rusia face man sfortari pentru ca~tigarea Rornaniei §i despartirea ei dela tripla

auanta. 2015. Contra sentlnta nr. 362 din 23 Februarie 1913 a Tribunalului Tulcea 1) Iprivitoare la saandalul Biseriai; Bu/gare - n.n.! Bulgarii,
Apel, au ca:;;tigat Apelul.

facand
2

20/6. Brigada de Siguranta Tulcea No. 633 din 12 Ma.i 1913.

)

Curtea de Apel din Galati, la 8 Mai 1913, Tn procesul Int~ntat de P.P .S. Episcopul Dunarii I de Jos ~i Protoereul Judetului contra bulgarilor care au provocat scandalul in ch~stiunec: Bis~ricii B~lga~e din Tulcea, a prcnuntat achitarea lnculpanlor, putand tine. sluJba. I~ limba bulgara. Totusi, corul, pentru a funcfiona va trebui sa alba autorizatia Episcopului Dunarii de Jos.

21. Alti spioni bulgari
21/1. Brigada Speciala de Siguranla Tulcea No. 736 din 81unie 1913.3)
Agentul nostru de la mlscarea bulqara, ~e rap~rteaza ca I..J Guvernul Bulgar, a fost tnstintat despre sosrrea, pnn ~obrogea, .a mai multor Corpuri de trupa !iii ca ar fi cerut Clu~ulUi Bulgar, d!n localitate, ca sa'i comunice: cate regimente au SOSlt anul acesta In Dobrogea; din ce arrna sunt; ce anume Regim~~~e: de unde au venit· unde se instaleaza: pe unde se fac exercitiile: pe unde au trecut Dunarea in Dobrogea; cat timp vor sta pe aci §i daca trupele fac rnarsuri prin diferite localita\i, din Dobrogea, pentru a cunoaste pozitiile locurilor. $eful Brigazei Iss/lndescifrabil

20/4. Directlunea Politiei §i Sigurantei Generale.
Nota din 91anuarie 1913. Agent 86
1)

Legatiunea austro-unqara din Bucuresti a trlrnis M.E. din Viena urmato~lrea lnformatiune: In guvernul roman sant netnteleqeri relativ la regurarea granitei bulqaro-rornana. Dintre membrii guvernului sant cari nu se rrulturnesc cu lnforrnatia dlui Tache lonescu, adusa din Londra ~i acesti membri sant de parere ca prin forta armelor trebue sa se caute satisfacerea dorintei Rornaniei. DI. Tache lonescu, Titu Maiorescu saht contra acestei propuneri, cauts
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911

2112. Copie dupa Indicatorul de care se ~erves~ spionii ~ bulgari cuprlnzand chestiunile asupra carora el trebue sa caute informatiuni 251unie 1913.4)
Generalitati Formatiunile din timp de pace si rasboiu, Armamentul existent la corpuri, maqazii ~i depozit. Munitiunile de artilerie §i de infanterie ce
1) F .D..P .. .. . - DOSAR 95/1911 SG 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911 4) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911

.

176

177

exista in magazii, depozite, arsenal ~i piroteenie. Cantitatile de pulbere ee se fabrica in tara sau se aduc din strainatate. Materialul existent, comande facute. Sosirea oricarui fer de material. Calitatile $i defectele materialului. Comandamentul Comandamentul armatei (toate gradele dela general la maior inclusiv ~i tali ofiterii de statmajor), valoarea lui; varsta, sanatatea, puterea fizica, cultura generala ~i militara, valoarea lntelectuala si morale, taria de caracter. Are fond? Cunoaste bine regulamentele? Le aplica in spiritul lor? Este sau nu iubit de inferiori? Are fncrederea oflterilor $i trupei? Are ascendent asupra subalternilor sau acopere nestllnta si incapacitatea cu mojicii? Calare$te bine? Cunoaste conducerea celor trei arme? Joaca carti? .Are datorii? Duce lipsa de bani? Este cinstit? Educafia ea om $i ca soldat? Camaraderia Tntre ofiteri. Camaraderia Tntre arme. Ofiterii iubesc dinastia? Exista un atasarnent fidel al ofiterilor fata 'de familia Regala? Exista mai mult spirit de arma sau de corp? Spiritul de disciplina? Spiritul de datorie? Ofiterii fac politica? Au tendinte socialiste §i republicane? Propaganda ar prinde? Instructia lnstructia armatei se face Tn v~derea rasbotutui sau in vederea , paradei? Metodele de instrucne ce se tntrebuinteaza. a) Infanteria. Infanteria merge bine? Disciplina in mars. Cum se cornporta incaltamintea? Roade pieioarele oamenilor? Se ajusteaza pe picior? Este solida? Tine la apa? Infanteria face exercitii de tragere? Cate cartuse a tras Tn cursul anului? Trage bine? Ce trageri a facut in cursul anului? A facut trageri de lupta? Ce rezultate a dobandit? Exerclta serviciul Tncampanie? Face exercitii Tn teren variat sau pe campul de exercitiu? Face lupte de noapte? Cunoaste lupta cu baioneta? in lupta s~ raspandeste repede §i In liniste? $tie sa se foloseasca de teren? $tie sa lntrebuinteze lopata Tn defensiva si ofensiva? Trupa are iniliativa? Ofiterii §i gradatii se amestec rnult? l.inistea in conducere? Disciplina focului este buna? Infanteria tntrebulnteaza telefoane Tn lupta? Servlciul semnahzarei. l.eqaturile se stabilesc repede? Cum? Serviciul patrularei. Vizibilitatea uni-formei in lupta? b) Cavaleria. Caii sunt buni? Cati de escadron? Cum lncaleca trupa? Cavaleria merge bine? Se ranesc mulficai? Din cauza harnasarnentului sau din cauza neqlijentei oamenilor? Ofiterii $i trupa tncaleca rnult? Ofiteril tncaleca Tn afara orelor de serviciu? Trupa face exercitii cu
.,

carabina revolverul, sabia §ii lancea? Exerci\iile de tragere cu carabina'se fac serios sau de mantuiala? Exercifille Tn escadron..' divizion etc. se fac bine cu unitate §ii precizie? Se pastr~~~a ansamblu tn rnlscart? Se pastreaza legaturile tntre.~iferi~el~. un.lta\l? Ofiterii $tiu sa citeasca bine hartile? Dar 5ub?fiterll? Ofiterli §i~IU~~ execute recunoasteriie §ii sa raporteze la t.lmp? Dar Su~ofl~efll? Rapoartele ofiterilor $i subofltarilor s~sese la timp ~au ~u lntarzle~e? Telegrafia §ii telefonia la. cav;ale~le Cum ~arJeaza cavalen~ .. .. $arjeaza numai pe cavalene sau §I pe .Inf~~tene? .Lupta cav.alenel pe jos. $tie sa traga? Lupta ei cu f~cu~ da Impresl~nea unei lupt; de infanterie sau se cunoaste Tndata ca este 0 lupta de cavalene. Vizibilitatea cavaleriei cand lupta pe jos. c) Artileria. . . Caii sunt buni? Catl de baterie? les totdeauna toate tununle §il chesoanele la lnstructia la camp? C~~icai se ~tel~aza la c.h.~soane? Ofilerii si trupa incaleca bine? Se rsnesc multi cal? Exercitiile la tu~ se fac solid sau Tn mod mecanic? Aparatul de ochire ..aflat la tU~Ufl este bine cunoseut? Ofilerii eunosc materialul? Ofite~1Iconduc bateria in teren variat? Pantele se ridica cu tnlesrfre? Cu~w intra artileria in pozitie? Cum trage de obicei artiterta. .?eseopenta ~au acoperlta? Regularea tragerei tine mult? Ce exercitli de tragere 5 ~u executat in cursul anului? cate munitiunl s'au consumat de batene la fiecare tragere? Ce rezultate s'au dobandit la fiecare tragere? Cum s'au cornportat munitiunile? Este legatura intre ac~iu~e~ focului §ii actiunea tactica? Artileria pastreaza leqatura maten~la §i~ rnorata cu oetetane arme? Sau tucreaza mai mult pe propna. el socoteala fara a tine searna ~e acordul in.t~egului?~el~foma. Semnalizarea. Legaturile stabilite. In caz de mob"~zare a~ller~a.va"fi mobilizata cu cai mari? Sau se va recurge sl Ia cet rnlci? In asemenea eaz ce se va tnharna cu ei? Tunuri? Chesoane? Sau l.: alte trasurt? d) Trupe tecnice. .. . La fel cu infanteria, adaoqandu-se cateva chestiuni spsciale. e) Flota. Instructia la tunuri, cupole, torpile, arme. Manevrele vase lor, viteza m'i§icarilor, tnteleqerea Tntre vase. Semnal.ele lor. Apara~~a pe Dunare. Apararea pe mare. Sistemul de bara]e, I_?cul§I pozl~~a lor. Claslficari de vase §ii rnasini. Manevrele anuale facute de flota, pe Dunare §ii Mare. Flota tucreaza d~ comun cu armata de useat? Capacitatea ofiterilor. Spiritul Ofiten10r. Valo~rea. lor. . Valoarea trupei. Valoarea vaselor $i a materialului marinei tluvlale §ilde mare.

~tn:

178

179

Manevrele manevrelor. Terenul manevrelor. Tema. Aducerea trupelor. Executarea manevrelor. Modul conducerei partidelor. A detasamentelor, armelor ~i servieiilor. Pregatirea sefilor. Valoarea lor. Spiritul lor ofensiv. Siguranla, hotararea §i energia cu care condu~c .ac1iunile. Calmul §i sanqele rece in tlrnpul actiunei §i mai cu s~am~ In momentele de criza. Valoarea Statului-Major. Activitatea lui. Ajutorul pe care 11 da comandamentului. Critica exercitiilor §i manevrelor, facuta de diferiti sefl . Cazarmarea Starea ~azarmelor. Sunt tndestutatoare pentru trupele puse Tn ele? Are fiecare soldat patul lui? Lavoarele. Apa. Caldura. Lumina. C~m sunt. grajdurife? Ca,i cai pot tncapea? Manej inch is exista? Cate r~pnze pot face calarie pe zi? Cati oameni lntr'o repriza? Ma~azlele pentru eehipament sunt bune? Se pastreaza bine ech~pamentul? Magazie de mobilizare exlsta? Cum S8 pastreaza echiparnentul in ele? Pe categorii de efecte sau pe oamenii mobilizabili? Magaziele de rnunitiuni ale corpurilor sunt bune? Se conserve bine munitiuntle in ele? Exista munitiunile pe efectivul de mobilizare? Daca nu, atunci dela care depozit ar trebui aduse? Depozitel~ regi~nal~. Ce confin? Remizele corpurilor de trupa sunt bune? Cate trasuri are corpul? Exista toate trasurne necesare corpului de mobilizare? Comunicatiuni C~i de comunicatiuni; terate, sosele §i fiuviale. Nurnarul locomotivelor, categoria lor. Numarul vagoanelor de cls.1 23 de marfa mari §i mici, vagoane deschise. Oescriptia detaliat~ ~ ~ta1iunilor. Cheuril: ce exista in fiecare statie, Lunglmea lor. Rampe mobile. ~e pot imbarca o~me~i, ..cai trasuri si tunuri? Cate vagoane se pot incarca de odata? Llnlile de garaj existente tn fiecare statie. Nu~ar.ul §~lungimea lor. Aprovizionamentele cu carbuni, lemne §i apa din fiecare statie, Cati functionarl sunt in fiecare statie? S?Ii~itatea podurilor. Permit trecerea trenurilor militare ce pot avea pan a I~ 50 vagoane? Trenurile militare au sau nu impedicare la curbe §I rampe? Profile. Unde sunt puncte user de distrus? Mijloace de a executa distruqerea. $oselele §i drumurile sunt bune? Sunt Impiet.rite? ~argi.mea lor. Marginele. Plantatiuni, Pante §i rampe. Podu~lle: situalia . terenului pe care este podul (dominarea ~al~nlor). Drumunle ce duc la pod uri? Ce lungime are podul? Ce !~rglme are? Este de lemn, piatra sau fier? Cum s'ar putea distruqe? lmbunatatirfle aduse cailor ferate, soselelor, garilor,
Orqanlzarea

cheurilor, depozite.lor, podurilor. Rauril.e, dominarea malurilor. Vadurile existente, situatia terenului tncorijurator. Directia vadului, Lungimea vadului. Adancirnea lui maxima. Natura fundului. Unde se gase§te apa de baut? Cum se scoate? Unde se gase§te apa pentru adapat caii? Resursele localitatei in diferite feluri de furaje. Spiritul naliunei. Patriotismul nanunel. Spiritul militar al natiunei. lnstructia militara in scoli. Felul ~i rezultatele dobandite. Ideile ~i progresele socialismului la erase. Sindicalismul. Socialismulla sate. Socialismul agrar. Principile_anarhice prind? Sunt teoretice sau cu tendinte de fapt? Anti-militarismul ar prinde? Ar putea f propagat §i cum? Gazetele, spiritul lor. Personalul ce tntrebuinteaza. Romani sau straini? Prin bani se poate face un curent favorabil in anumite scopuri? 21/3. Dlrectlunea Polltlei §i Siguranlei Generale Seeliune Poliliei Generale §i de Frontiera nr. 22220 - 5 -19lulie 1913. Telegrama eifrata. Dlui sef al Brigazii de Siguran1a CernaVoda.1) Politia orasului Silistra raporteaza ca a fost tnforrnata ca acum cateva zile trei indivizi din satul Golibina Ceatalgea, 1inutul Silistra, avand cu ei dlnarnita au trecut in Romania cu inten\iune de a savarsi un atentat la Podul cerna-vcda. Va atrag serloasa atentiunea asupra importantel acestei informatiuni §i va rog sa iuatl cele mai serioase masuri pentru paza podului §i aflarea indivizilor daca vor veni in localitate. 21/4. Nota din 7 Oetom bre 1913 Agent 40. 2) Dr. Gabrovscky, care a facut parte din comisia silistrenilor ce s'a prezentat M.S.Regelui, a spus, ca dupa ce M.S. Regele a citit memoriul privitor la scolite bli'lgare din Cadrilater ~i la fostil functionari publici, M.S.Regele le-a promis ca chestiunea scolara va fi rezolvata in sensul vederilor lor, iar chestiunea functionarilor mal trebuie studiata si va fi in parte satisfacuta. M.S.Regele a rarnas foarte rnuiturnit de modul de prezentare a comisiei §i mai ales cano a vazut taranf vorbind romanaste. Comisiunea este foarte satisfacuta de modul cum au fast primi1i de M.S.R. §i de promisiunile date.

J)

F.D.P.S.G. - DOSAR 164/1908

2) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913

180

181

21/5. Brigada 1. Nota din 14 Noiembrie 1913. Agent 401) Aseara a sosit in Capitala Dr. Teodor Gabrovschy din Silistra, descinzand la Hotelul Regina. Convorbind cu numitul mi-a spus ca autoritatile romans persecuta foarte rau pe bulgari, silindu-i sa-§i paraseasca averile §i sa piece, Tnsas-a constituit un Comitet pentru apararea intereselor bulgare. Spune ca de§i guvernul roman le-a luat scolile, guvernu[ bulgar §i-a luat angajamentul de a Ie da bani pentru a tnfllnta alte scoll suportand §i toate cheltuielile. Gabrovschi spune ca cativa tosti deputati au fost la Sofia §i a aranjat cu guvernul bulgar, obliqandu-se tot d'odata ca sa se semnaleze §i ce persgcuni din partea Rornanilor contra bulgarilor la Sofia - iar guvernul bulgar i-a consiliat ca nici unul sa nu paraseasca avutul sau ca totul va aranja guvernul bulgar. Gabrovsci se duce azi sa se lntalneasca cu dl Radoff avand niste ataceri de regulat. 22. Diverse note de informal;;
~.!

22/1. Dlrectlunea Polltlel lji Siguran1ei Generale. Notele diferi1ilor aqentl, 2) Sinteza: in tara au intrat toene multi bulgari pentru a face propaganda ptinire bulgarii de eici, pe care-i agita contra greci/or §i sarbilor spun and ca ecestie au omorei numerosi prizonieri bulgari §i tmootnve tomenlior, spunand ca Bulgaria se va alia eu Tureia §i l§i va reea§tiga Cadrilaterul. Agitatia cea mei mare 0 fae comitetele macedonene cu coneursul parlidelor §i guvemului bulgar. Se mai spune ea in Bulgaria va avea loe 0 revo/urie soeialista. 2212. Nota. IFara emitent §i data - n.n.l " Studentul bulgar Conoff spune ca in Bulgaria se stie orice rniscare din tarti. Aratandu-rna sceptic fata de cele spuse, Conoff a spus ca sunt 0 multirne de agenti cari strang relatii §i Ie tnrnaneaza unui sanovric care aproape in fiecare saptamana vine la Bucuresti special pentru a primi rapoartele aqentilor. 23. Regele Bulgariei declara riaboi Serbiei §i Greciei. Situatia din Bulgaria , 2311. Nota Confidentiala din 14 Noiembrie 1913. 4) Dintr'o convorbire ce am avut cu Ivan Abrasu tost deputat bulgar,
I) 2) 3) 4) F.D.P.S.G. F.D.P.S.G. FD,P.S.G. F.D.P.S.G. - DOSAR - DOSAR - DOSAR - DOSAR 239/1913 75/1913 89/1911 40/1913

§i avocat rarnas Tn Turtucaia, ca rom~n de orig~na, as~pr~ stare: politice din Bulgaria, mi a comumcat ~rr:natoarele., Rege~e Bulgariei, fara a mai astepta decisia sobrante: la 17 tulle a,~. din propria sa iniliativa s-a tnteles cu generalul Savof, a de~larat r.?:bel contra Sarbilor §i Grecilor, a mai astepta cel putin hotanrea Consiliului de Mini§tri, care convocase Sobranla spre ,a ~e pronunta. Tn expusa zi de 17 lulie pe la ora 3 p.m. Gh.enadlef I-a spus secretarului Regelui, Caprasecov: "dac~ nu vetl procl~m.a rasbelul se va tavali capete de Regi §i secretan pe strade . A tnml~ in aceeasi zi pe deputatul Nacu $ucalata, sa se duca sa-l spuna lui Danef, ca daca va pleca la Petersburg, va fi omorTtA chiar .p~ pragul casei sale' asa ca seara s'a declarat rasbelul, lmpedicandu-se astfel duc~rea lui Danef la Petersburg, hotartta Tn Consiliu,l d~ rninistri pe a doua zi. Partldul Ghe§ovis~, Danevi~t, Radicati, uemccraf Soclallsti §i Taranesc s'au tntruntt condu.cand lupta ~e tata contra Regelui, susfinut de partidul Radoslavlst, Stamb~lIst (Ghenadief) §i Toncevist. Radoslaf §i Ton.c:f au,tost condamnaf de tribunalul popular special la cate 3 am lnchlsoare. dar au. fos! gratiati de Rege. Ghenadief va fi judecat §i el in cursul acestel luni Noem'trie. Generalul Savof e de acord cu guvernul actual. Generalul Ivanof contra Regelui cu Covacef si Vazof. Ivanof printr'o scrisoare ceschisa prin presa a declarat ~a ~egele cu. ~~,vot e vinovat de actuala stare de lucruri §i de nsnorocrrea Bulganel. $eful Politiei Port Turtucaia Comisar cl. I IsslIndescifrabil.

tara

23/2. Direc1iunea Politlel lji Siguranlei Generale tntorrnatlunl, 24 Aprilie 1914.1) Ceiace este caracteristic tn situatia actuala a Bulqariei e atmosfera de enervare tntiarbantata care bantus spiritele, care Ie Tnfrigureaza, Ie revolta Tnasa chip, inc?t. e cu neputin~a chia~ pentru conducatoril acestei tari sa nu fie taratl de curent §I atrasl Intr~un spirit de aventura, la taptele periculoase, ~i ,repro~ablle ,I":,potrlva vecinilor. In discutiunlle ce au, oamenii politicl ca. pnmul m~n~strudr. Radoslavof, to stu I ministru Lapceff, deputatul §I fostul mmls!ru .de externe Ghenadieff, seful socialistilor Sacazoff, seful agranemlor Draghieff, Stambulinschi, etc, '.,nu se sfiesc ca chiar fataw d~ raprezentantli presei sa-§i arate ura ce nutresc cont~a t~re~ rornanesti. Astlel dr. Radoslavoff declara intr-un cere de prieteni §I ziaristi: "Nu stlu daca au facut bine rornanli pentru viito.rul lor, aliindu-se cu grecii §i marindu-l Tndauna noastra 1.. .1 ". 01. Llapceff:
v ' ,

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 53/1914

182

183

"De am stl ca vom deveni rusi §i tot ne vom razbuna. Sa se gandeasca bine Romania, avand la Sud 0 gubernie ruseasca ~i la Nord 0 imparatie dusrnana." In intervievurile ce am publicat in ziarul Universul expresiuni.le de felul acesta au fost lndulcite. QL_ Ghenadieff nu s-a sfiit sa declare, dealtfel nici n-a voit sa continue fntrevederea ce a avut cu un ziarist roman: ca Romania a com is 0 lasitate atacandu-i pe bulgari ~i aceasta atitudine, bulgarii vor ~ti s-o pedepseasca cand va veni vremea. Sacazoff, Stambulinschi ~i altii s-au exprimat: "Bulgaria mare .se va creta lmpotriva dorintei Romaniei. La cea dintai ocazie 0 vom ataca fara mila, vom arde satele 9i orasele ca sa rarnana de pornina ura Bulgariei. Peste tot insulte ~i ura la adresa Romaniei ~i a Greciei. Sarbii, spun ei, sunt niste lasi, grecii niste misei, trebue pedepsif cu tolii. Intreaga Bulgarie e un vulcan de ura, gata sa isbucneasca, sa verse sange pentru a-~i potoli lava incadescenta a patimei si a rasbunarei." In Macedonia sarbeasca, bulgarii in unire cu albanezii ~i cu turcii au organizat puternice bande albano-bulgaresf cari vor cauta sa hartuie nordul Epirului, pastrand vechea stare de lucruri. Numai cu modul acesta spera bulgarii, avand in acelasl timp ~i concursul Austriei, Italiei 9i poate !?ial Rusiei, sa produca 0 noua incurcatura in Balcani, care sa dea putinta Marilor Puteri sa revizuiasca tratatul din Bucure§ti'/"'/. Siguranla cu care Radoslavoff aflrma ca tratatul dela Bucuresti se va revizui, are la baza nu numai promisiunile unor mari Puteri, ci 9i alianta Bulgariei cu Turcia ce se confirma :;;i prin faptul ca toate comandele de arme ale Bulgariei, cari vin din Austria, se transporta pe linia Dedeagaci, Adrianopole, Mustafa Pasa - Bulgaria. Afara de aceasta tunurile ce le-au putut scapa bulgarii din Adrianopofe ~i mai ales tunurile de cetate au fost transportate spre Nordul Bulgariei tntr-o destinatie necunoscuta. Un tanar ofiter, anume Blaje Cristof din artilerie, tntr-o discutlune spunea ca bulqarii fac mari preqatlri pentru tntarirea cetatel $umla. Statui major bulgar are de gand' sa faca din $umla 0 estate de mana tntai, caci numai asa se vor putea apara contra unui atac al rornanilor, Toate tunurile de asediu dela Cetalagea :;;iAdrianopole au fost transportate parte la Sofia, parte la $umla :;;i prin cetatile ounarene. $umla prin pozitia ei strateqlca ar tine pe loc rnult timp armata rornana, in cazul cand Dunarea ar fi aparata !?itrecera ei cu greu de facut.' ...1. Aproape toti oamenii politici bulgari cu tot tonul injurios intrebuintat in contra Rornaniei, spun ca momentan ei nu se gandesc decat la' Macedonia. In schimb tnsa in parfile Cadrilaterului bulgaresc mai ales la Rusciuk ~i la Varna, unde s-au refugiat cei

mai multi dintre intelectualii dela Dobrici si Silistra se preqateste 0 vie carnpanie culturala, pentru a nu arnorti con~tii~,a nationala I~ fratii subjugati de Romania. In a~est ~cop socleta.tea centrala, "Dobrogea", cu filialele ei la Rusciuk ~I Varna, swtrang~f~.ndwu~ pentru tiparirea de carti, pe~tru ~co~darea. de bursa. la ~lner!1fara mijloace care trebue sa-~I faca Ilceul In. B~lgan~ IIbera. ~e asemenea ajutorarea preotilor sl a corpului ~lda~lc bulgar din Cadrilaterul nostru se va face prin aceste socletaf culturale. ~e altfel se pare ca s-au prevazut fonduri :;;i I~ ~i.ni:terul de instr~ctle bulgar pentru consolidarea acestor societati In fruntea ~ar?ra lucreaza daputatii Gakeff ~i Babageanoff. Scop~l. socl~tat;1 Dobrogea §i al filialelor sale este intretinerea curentulu~ l~e~en~l~tIn Cadrilaterul nostru. $e va orqaniza tn orasele Dobrici :;;1Slhstra, comitete secrete, se vor distribui pe ascuns brosuri incendiare !}I patriotice, cari au ca tinta tntretlnerea constilntei natio_nalew Ia, bulgarii supusi rornani. Oricine dintre bulgan leare - n.n.l va In~r~~nl sa trlrnita pe fii lor la scoala romana, va fi ~~rsecu.tat pe toata h~I~~ iar eel cari se vor face instrumente ale ad-tiel romane vor fi ur~antl l;ii condarnnati la moarte de catre comitetul .s~c~et rev?'u~lonar. Elevii de Iiceu originari din Cadrilater vor pnrm instructiuni dela Rusciuk - cei mai multi frecventeaza cursurile liceului din eras -. ca sa taca a vie propaga'nda printre cornoatriotl: lor ~e~tru a .lntr~llne spiritul de ura impotriva noastra. Brosurlle vor fi tnrnise pnn .el sa~ prln alte persoane. Instituto.rii §i ~r~01i~. C~~~ilater vor persista sa din refuze a deveni functicnarl romarn, fiind platltl de guvernul bulga.~ prin societatea Dobrogea, ramanand cu modul acesta. aposto.11I iredentismului bulgar in Cadrilaterul rornanesc, La Rusciuk se tin sedlnte saptarnanale ale soc. Dobrogea, i.n .care .se ia ~ct de activitatea membrilor :;;i de starea cornpatriotiler din Cadnlaterul Romaniel, Afara de cele aratate mai sus, au tntenflunea sa formez~ o echipa permanents, care sub forma de cersetori, de nequstori, etc. sa treaca prin granitele mai putln pazite ale Dobroqei noa,stre, pentru a introduce armele ~i cartile patriotice trim~s: de c~mltetul din Rusciuk. Chiar se vor trimite cate 5-6 oamenr tnarrnati, la .fi: care tncercare de trecerea grani~ei ca sa surprinda 0 patrula mica de a noastra descnlzand foc impotriva ei. Pe cano se va produce aceasta diversiune, emisarii sa poata trece grani\a - dandu-se acestei tntamplari caracterul unui incident de frontiera. Se spun~ ca propaganda sa se taca mai mult cu ajutorul. da.melor. ~Ie sa fi~ tnsarctnate ca emisari pentru transportarea dlteritelor obiecte mal compromltatoare, brosuri, bani pentru scopuri ravojutionare, etc.
A

184

185

Ceiace da un caracter !?i mai acut lucrurilor, provine din lrnprejurarea ca linia Rusciuk-Provadia-Varna !iii mai ales cetatea $umla - sunt zilnic tntarite !iii zilnic se fac exercitii de tir. Cele mai strasnice orqanizatii revolutionare sunt la Strurnita !?i la Struga (granita aloaneza langa Ohrida). Aici sunt adevarate laqare, gata la orice moment sa navaleasca pe teritoriul sarbesc, Gratie incuriei ad-tiel sarbe, bulgarii au reuslt chiar dupa isgonirea turcilor sa-si mentie vechile lor orqanizatii revolutionare, recurqand la mici trucuri - s-au prefacut ca devin sarbi, asa ca bisericile cu veniturile lor au rarnas eforiilor bulgare§ti. Se stie ca propaganda bulqareasca din Macedonia era intretinuta din veniturlle bisericilor !iii cu ajutorul nu tocmai mare al Exa~hului din Constantinopole. Avand biserica in mana !?i reusind multi dintre chiar revolutionarii bulgari sa intre in ad-tla sarba, iredentismul bulgar se menfine ca §i in trecut. Asa se explica cum toti sefli de banda bulgari au stat mai multa vreme la Bitolia, fara ca politia sarba sa banuiasca rnacar acest lucru. Deunazi la Strumila s-a dat 0 mare lupta tntre revolutionarii §i granicerii sarbi. Ooua bande de comitagii au reusit sa treaca in noua Serbie spre Uskub, cu toate desmintirite presei din Belgrad.

militare. In adevar, fiecare corp de trupa sau birou militar, care poseda harta M.St.M., 0 are fermata din mai rnulte mici harti .ca cele in chestiune, clasificate pe serii !?i coloane, notate pe rnarqrnea de sus a fiecarei portiuni de harta, dupa un catalog anume, ~ar~ serveste pentru a cere - de la eel care 0 pastreaza - anume regruru sau judete. II. Concluzla logica ar f spionajul acesta s-a facut pentru interesul armatei bulgare. Oat fiind tnsa, ca regiune~ ~eprez~~tat~ de hartlle in chestiune este situata dincolo de linia tortificata Foc§anl-Namoloasa (Putna-Bacau), reqlune ca~e ..cade in afara zonei intereselor bulgarestl, nu este exclusa poslbilitate~ .ca ace~~ spionaj sa fie facut de bulgari pe contul rU!}ilor: Este posibil c~ rusu sa se foloseasca de ofiterii bulgari, acestora fimdu-Ie mult mal usor de a se strecura neooservan in tara, amestecandu-se t~~v~sti\i int~~ muncitorii §i zarzavagii bulgari, precum !iii intr~ covriqarii ~I.bragagll, care stationeaza la portile tuturor c.azarmllor ~ §~ stabllln~ent:lo~ noastre militare. Nu se pune 0 trupa In mars fara ca covnqaru ~I bragagiii bulgari sa n-o urrnareasca pas cu pas §i Dumnezeu ~t!: catl din ei n-ar fi ofitert travestiti, Ofi1erilor rusi le-ar f foarte gre.~ s~ seintroduca in tara peste tot locul, cacl ar fi repede descoperlti. e! naputandu-se travesti decat in iconari ~a~u.u.gana~i, c~re ~tiu~ tnsa j ca sunt suspectati intotdeauna de autoritaf ~I, apoi chiar daca ~-ar fi descoperitl, totusl mare trea~a _n-ar .~utea fac~. neav~nd posibilitatea de a se introduce pe langa stabillrnentele militate §1 de a insoti trupele in marsuri, exercitii !iii manevre. . III. e'el care a facut adnotarile cu creionul in bulqareste pe h~rtlle aci alaturate era desigur un oflter care a strabatut intreaga ~e~!une descrisa in acele harfi, Daca adnotarlle in chestiune sunt privttoare la planul de rnoblizare al tarii, atunei,. sau .planuri:e relative la mobitizare au fost divulgate sau unul din ace: care II cunoaste a ajutat pe ofiterul bulgar in chestiune sa-I fixez~ pe harti, In _i~ote~a ca spionajul a fost tacut pentru rusi, este poslbll ca adno~anle diD hartl sa fie relative la etapele probabile ale unei armate In mars, care ar veni din nord-estul Moldovei, spre linia fortiflcata. Raman a se examina hartile la M.St.M. al Armatei, spre a se trage adevaratele concluziuni din adnotarile ce ele contin."

ca

24. Spionaj ...spionaj ...spionaj ...Cateva documente referifoare la spionajul Bulgariei in tara noastra, a csrui preferinta 0 formau fortificatiile, podul de la Cernavoda, cezermlte, armata etc. Pregatiri de razboi 24/1. Nota. IFara emitent, numar
§i

data - n.n.!

w'

Hartl sustrase de la M.St.M. 1) rntr-~ scrisoare ce era expediata din oficiul postal Odobesti, pe adresa:"G. Hesapcieff, str. Parensov nr. 51 Sofia", s-au gasit "harti, parti din harta M.St.M. Hartile purtau pe ele adnotatiuni scrise cu creionul in limba bulqara, facute de un cunoscator in ale artei militare §i topografiei 1... 1. Pe langa adnotatiuni se mal observe multe tnsernnarl de cifre privltoare la distantele dintre comune, la lungimea drumurilor, plus 0 rnultime de semne conventionale §i topografice. Din cercetarlle ce am facut pana acum in aceasta afacere rezutta urrnatoarele: I. Hartile nu sunt luate din comer" ci sunt sustrase de la vreunul din corpurile de trupa din tara. Aceasta rezulta din modul cum sunt insemnate fiecare din ele, care mod este eel uzitat in birourile
I) F.D.P.S.G. - DOSAR 94/1907

24/2. Telegrama

cifrata No.5088. Oficiul Turtucaia. Primita la 8 Septembrie 1914. 1) . • • Suntem informati ca regimentele de infanterte 2 !iiI 5 au parasit
w w
I

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 22/1914

--i.

186

187

garnizaana si au plecat pentru Intarlrea detasarnentelor apropierea granitei romanesti. Politai 1551 Zahiu

din

$eful Briqazei, Iss/lndescifrabil. I. Nota din 5 Noiembrie 1914. Agent 12 1) cercul macedo-rornan face senzatie cum a scapat §i nu a fost izgonit din Silistra cunoscutul tnfocat nationalist bulgar Dr. Gabrovschy, care in urma ocuparii Cadrilaterului de catre Romania a devenit mai nationalist §i in special In urma Infiintarel societatii nationale la Sofia "Dobrogea", care societate are ca scop apararea intereselor nationals bulgare in Cadrilater, a devenit membru Comitetului aeestei socletati infocate nationale bulgare 1.. .1. ,

de Siguranta Tulcea No.1255 din 11 Septembrie 1914. 1i Agentul nostru de la miscarea bulqara, ne raporteaza ca, in ziua de 9 ale corentei, stand de verba cu Bulgarul 9tefan Stanef din localitate, acesta, printre altele, i-a spus ca, zilele acestea Bulgaria trebue sa ocupe Macedonia, in care scop se fac mari pregatiri militare, atat in spre grani1a rnacedoneana, cat §i 1n spre granita rornana, pentru a se respinge un eventual atac al Romaniei, atuncl cand Bulgaria va ocupa Macedonia. Cu aceasta - spunea Stanef _ Bulgaria nu va turbura catu§i de putin pacea in Balcani. Actiunea va fi lnt~eprinsa cu consirntamantul catorva mari puteri, printre cari $i Anglla, care este cea mai importanta, Mai departe, venind verba des pre intrarea Rornaniel in acpune, Stanef a spus agentului nostru ca, In ce priveste ocuparea provinciilor locuite de Romani, Romania a scapat trenul §i de azi inainte nu va cauta sa deschida cel putin 0 ast fel de discutie, de oare ce a observat ca Rusia se joaca cum vrea cu ea §i cauta numai s'o incurce in Transilvania §i de acolo sa§i traqa trupele spre Galitia §i ast fel sa rarnana Romania cal de batae: Ch.iar· daca lntr'un caz fericit, Romania va putea ocupa Transrlvarua pentru moment, aceasta, la incheerea pacei, nu numai ca nu va prirnl nimic, dar va pierde pe langa cadrilater $i Moldova §i gurile Dunarei, cari sunt de mult urrnarite de Rusi, 1.. .1. Rusia, de alt fel, cauta sa puna mana §i pe Dardanele, ln$a planul acesta i-a fost mirosit de Anglia, care, pentru a paraltza 0 actiune In acsasta directle din partea Rusiei, va cauta sa creeze Bulgarie mare. Romania nu va putea face nici 0 rniscare, de oare ce imediat Bulgaria, cu toate asigurarile ce a dat guvernului Roman, va navali §i ocupa lntreaga Dobroge. 1.. .1. Ilie Grecof a mai adaogat ca, are informatiuni ca Romania nu va mai 1ntreprinde nici 0 aetiune de oare ce oamenii mari din Bucuresti au vazut Tn eele din urma ca politiea pe care 0 urrneaza M.S. Regele Carol - neutralitatea - este cat .se poate ?e bun a §i folositoare tarei. La acestea a raspuns Vasile Gospodrn care a spus ca, ori ce s'ar lntarnpla, cadrilaterul se va inapoia Bulgariei. A mai venit In acest cerc §i bulgarul Slave tnecitet - n.n.!, care a spus ca, de asta zi inainte, se stie de toata Jumea ca Romania a scapat trenul cu Transilvania §i a inghitit un hap mare din partea Rusiei, care a cautat s'o traga pe sfoara.

24/3. Brigada Speclala

In

2414. Brigada

.

2415. Brigada Silistra. Copie dupa nota agentului I.A. din 81anuarie 1915 aflata in dos. 294 a V. Nota. 2) Bulgarii din localitate, prin Dnii Dr. Gabrovski, I.V.Mitieof ~i Petre Bacalof cauta prin toate mijloacele de a ademeni pe evrei care au copii la scoala rornana sa-i ia din scoli §i sa-l trlrnlta la scolile bulgare. Astfel de propuneri s-au facut lui Buhu Alhalel care are la liceul roman un baiat, refuzand 01 Alhalel a fost arnenintat de Petre Bacalof de oarece el a fast plutonier tn armata bulqara, Asemenea arnenintarl s-au mai facut sl altor evrei. S-a comunicat Dlui Prefect. $eful Brigazii de Siguranta Issl C. Stroian.

0

24/6. Brigada Speciala de Siguranta Silistra Nr. 628 din 23 Aprilie 1915. 3) Catre Dlrectlunea Poli1iei ~i Siguran1ei Generale. Cu aeeasta ocazie raportarn ca sentimentele Dlui Gabrovschi sunt acele ale unui sovinist bulgar; el nu face un secret fala de rornani ca este patriot bulgar freeventeaza zilnie cafeneaua bulgara - focarul sovinisrnului bulgar - este 1n relatiuni intime cu toti fruntasf bulgari §i numai in ceia ce prlveste practicarea stiintei medicale se arata international. 1...I.P.geful Bg. de Sig. 1551 N. Georgescu.
1915. 4) Locot. eomandor Simion Vinaroff s'a oferit din proprie iniliativa, sub cea mai mare discretie, de a ne da, la cerere, toata situatla strategica a portului Varna de astazi, sub raspundersa ca Tn eaz de nu va da tn mod pozitiv §i just toate cele ce se vor cere lui, sa fie
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913 4) F.D.P.S.G. - DOSAR 43/1912
I.

2417. Nota din 14 August

/..1.

"

I) F.D.P.S.G. - DOSAR 95/1911

188

189

oprit de a mai intra In tara noastra.

24/8. Ministerul de Interne. Secretar General No. 1818,22/12 din 23 Decem~rie 1915. 1)
D-Iui General Comandant al Corpului de Graniceri. Domnule General, Suntem intorrnati ca pescarii din serviciul Directiunei Pescariei Statului, cari au permisiunea de a pluti pe Dunare pentru a pescui ~i aranja instrumentele de prins peste, fac spionaj, aducand §oiducand in Bulgaria corespondente, In schimbul unor sume de bani. Acestl pescari nu sunt trnpiedicati in misiunea lor de catre organele de paza a frontierei fiind ca granicerii li cunosc ca sunt salariati al statului §i ca au permisiunea special a de a pluti pe Dunare. Am onoare rugandu-va sa bine voiti a dispune sa fie indeaproape supraveqheaf pentru a vedea daca cele aratate mai sus sunt adevarate.l."/'

24/9. Dlrectiunea Polltlel §i Siguran1ei Nr. 1840. IFara datal. Strict-Secret 2) Catre Politaiul orasulul Calara~i.

Generale

Unele vapoare rusesti care vin pe Dunare dinspre Rusia, au la rernorca slepuri in care s'ar afla contrabanda de arme !?i rnunitiuni de razboiu !?i pe care Rusia le-ar expedia in Bulgaria ~i anume la Silistra, 24/1 O.Direc1iunea Polltiel §i Sigurantei Generale IFara datal. 3) Vasele rusesti au marinari militari, lmbracati civili. Transports slepuri tncarcate spre Bulgaria ~i Serbia (vaporul "Serghei", "Leuba", "Belgrad"). ",

cifrata din 25 lanuarie 1916. catre Directorul Sigurantei Generale 1) . ~ ~ "Prefectura Durostor, cu ord. Nr. 25/21.1.1916 ne Informeaza ca in comunele din apropierea capetelor de pod Turtucaia §oi?iIi.str~ s'ar gasi nurnitii apostoli (cate 2 curie:i .numiti "apos~o.li" T~sarcmall sa duca in Bulgaria orice lntorrnatii privitoare la lucranle din part.e~ noastra §i miscarile de trupe). Pentru fiecare drum apostolii ar~pnrru cate 50 lei de la autoritatile din Bulgaria, ori care ar fi lnsemnatatea informatiunilor ad use. Ei ar trece frontiera in mod fraudulos, tntotdeauna insotiti de un caine, pe care l-ar tine legat noaptea de un picior al lor pentru a Ie da alarma. Ar fi inarm~ti cu c~te un revolver de campanie, sistem german pe care II poarta sub subtloara, prins de 0 curea care tine la capatul de opus, sub cealalta subtioara 0 cartusiera cu cate 175-200 cartuse de revolver! care ar face' spionaj Tn favoarea Bulgariei §i care ar avea lega~ura cu bandele revolutionare organizate in Cadrilater, avand menl~ea de a arunca in aer, la un moment unele lucrari §i a irnpie~j(~~ mobilizarea trupelor noastre, in care seop s'ar fi adus cantitati insemnate de dtnarnlta 1.. .1. "

25/2. Telegrama

25. Bulgaria se pregate§te de razboi, Romania - nu. Oespre comitagii, Razboiul Ba/canic §i Primul Razboi Mondial 25/1. Dlrectlunea Polltlel §i Siguran1ei Generale 4) Se tnainteaza sefului M. St. M. cate 0 harta cu forticatiile fa cute in jurul orasului Vidin. Acestea sunt goa Ie, dar in stare foarte buna, Cele dela Srnardan, Novoselko si Belgradcic sunt in reparatie.

Politiei ~i Siguranlei Generale 2 Biuroul Secretariatului Nr. 7086/S din 30 lanuarie 1916 ) D-Iui sef al Brigazii de Sigura'n1a Bazargic. . Suntem informati ca la frontiera Dobrogei, dinspre Bulgaria se afla organizat un intens serviciu de spionaj ~entru Bulgaria, ~rin ajutorul populatiunei bulgare din tara ncastra. In ora~~1 ch.lar este .~n comitet caruia mai multi functionari de pe la Prirnarllle !?I Perceptll1e Comunelor de la frontiera din spre Bulgaria Ie comunica tot ee afla asupra orqanizatiunei armatei noastre ~i lucrarilo~ ce se f~C pe.ntru apararsa tarei In acea parte'!' .. 1 sunt I: ..I, t011 de nat~onalltat~ Bulgari. Va rog a face rmnutioase cercetari asupra celor aratate mal sus, cornunicandu-ne rezultatul,
y

25/3. Directiunea

?~.

26. Dublul spion (bulgar §i rus), care a reusit arestat niciodata in Romania 26/1. Dlrectiunea

sa nu

fie

1) F.D.P.S.G. - DOSAR 43/1912 2) F.D.P.S.O. - DOSAR 38/1911 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 38/1911 4) F.D.P .S.G. - DOSAR 38/1911

Politlel ~i Siguran1ei Generale. Brigada 1 Nota din 8 februarie 1916. Agent nr.13 3) "George Mellas, destul de cunoscut directiunei, are stranse
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 89/1911 2) F.D.P.S.O. - DOSAR 8911911 3) FD.P.S.G. - DOSAR 113/1907

190

191

legaturi cu Contele de Roma l?i cu mama acestuia, cu care are afaceri de cereale. Eri, dupa rnasa, intre orele 6 - 7 p. m. in holul hotelului "Athenee Palace" s-a tntretlnut mult timp cu dona contesa de Roma".
26/2. Brigada Silistra. Copie dupa nota agentului I. H. din 20 Februare 1916. 1) 01 Inspector scolar Arghirescu lrnpreuna cu 01. Mrejero, revizor scolar a spus Olor. Dr. Gabrovschi §i. Panof, secretarul comitetuJui scolar bulgar, ca Ministerul Instrucfiunei, n-a acordat autorizatle pentru scolile secundare, ca elevii vor trebui sa urmeze in liceul ce se va deschide pana la 15 Martie a.c. in localul din strada Otet Paisi. S-a comunicat Dlui Prefect." l?eful Bg.de Sig./ssl C.Stroia.

27. Ministerului de Razboi i se solicita a lua miisuri de siguranta §i paza pentru securitatea podulu; de la Cerna Voda, rsportrimdu-se, totodata, neregulile constatate
Polltiei ,i Siguran1ei Generale. Brigada Speclala de Siguran1a Cerna-Voda No.780 din 24 Februarie 1916.2) Domnule Director, Am onoare a va raporta cain ziua de 20 crt. am facut 0 razie prin lmprejurimile forturilor §i lucrarllor militare, care se fac in punctele: Movile, Bogdaproste, Dermengiu, MosAjun, Facria, Azizia, Mlrcea-Voda. Ivrinez l?1Cochirleni, situate in vecinatatea orasului Cema-Voda. constatand urmatoarele: 1.- Tntre statiunile Saligni §i Mircea-Voda, pe linia ferata, am tntalnlt pe individul Pantelidi Marcu, pe care lntrebandu-l asupra identitatei sale l?ivazand ca se contrazice in declaratiile facute, I'am expediat la Brigada. In urma, cercetandu-l am stabilit ca este de fel din Tulcea, neprezentat la concentrare §i evadat din Inchisoarea Militara Constanta, unde se gasea in executarea unei pedepse de 4 luni pentru lovirea superiorului. Cu adresa N.643 din 22 crt. I'am inaintat inchisoarei Militare, prin Brigada de Siguranla Constanta. 2.- La carierele de platra de pe teritoriul comunei Facria, care se exploateaza de 0-1 P. Gheorghiu, am gasit un nurnar de aproape 70 straini, carora cercetandu-le actele, am stabilit ca parte din ei aveau documentele de calatorie expi rate , iar parte nu aveau de toe. Au fost dati judecatii ca contravenienf la Legea Stralnilor §i tnalntati
1) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913 2) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913

27/1. Dlrectlunaa

Jud. Ocol. Medgidia, cu rapoartele No.775, 776 §i 7?7 din 23 ~rt. Tot odata am fost informat ca jandarrnii de la postunle respective nu fac nici un fel de control asupra acestor stralni. Fa\a de lrnportanta lucrarllor militare discrete, care se fac prin ve~in~tatea acestor cariere, pline cu straini, se impune un control mal nquros din partea jandarmilor. " 3.- Traversand pe alocurea prin mijlocul lucrarilor, care sunt In curs de executare nu am fost oprit de niei un rnilitar, pentru a fi intrebat asupra identitatii rnele: iar in apro~ierea_ fortului ~o~vile, trecand pe zona oprlta, m'am apropiat la 0 d~stan,a fo.arte mica de fort, fara sa fiu oprit de santinele; in care tirnp reusind a sta de verba cu Caporalul !?ef de post, am obtinut de la acesta urrnatoarele informatiuni militare discrete: Ca fortul Movile este prevazut cu 6 susuneri, avanc 4 tiruri, ca se asteapta sa soseasca in curand t~nuri de ~a~ibru mare, care se vor monta la fiecare fort, cate 3 de fiecare, ca In prezent armamen.tu~ nu este complect §i ca paza fiecarul fort se face de catre 5 solda,l. §I un caporal - sef de post. In urma, dupa cererea~m~eaCapo~alul rm-a indicat drumul cel mai scurt spre Cerna-Voda, In care timp I-am tratat cu 0 ligara, despartindu-rna in mod prietenos ?e dan.sul, f~ra a fi Tntrebat cine sunt §i ce rost am prin partea loculu!. Est~ Imp:r~os ceruta 0 paza rnilltara mai strlcta, prin jurul fortunlor §I lucra:llor militare, care se fac tn partea tpcului. Aduc~ndu-va l_a~uno§~I~,a Dvs, cele de mai sus, va rog, Domnule Director, sa binevoif a dispoza. $eful Brigazii de Siguranla, Comisar special Issl Indescifrabil. .' Rezolutii: 26.11.916. Va fi lntrebat daca a aplicat O-IUI Gheorghlu. art. 6 din Legea Contr. Streinilor Iss/ Indescifrabil. Aoresa .D-IUI Insp. gl. 'al Jand. Rurale sa pedepseasca pe §e~ul post. de)and. respectiv. Se va comunica M.S.major al Armatei de urqenta. /ssl Indescifrabil. Politlel Siguranlei Generale Brigada 1 Nota din 26 februarie 1916. Agent 13 1) "G. MeJIas, cunoscut directiunei, se interesa ieri la Athenee Palace despre un oare care Spalingher, supus elvetian din Ge~eva; administratorul unei mari sccletatl de hoteluri, care trebuia sa soseasca in localitate §i apoi sa' piece pemru afaceri Tn Rusia. MeJIasera tntovarasit de dl Soutzo, din Calea Grivitei 7."
1) FD.P.S.G. - DOSAR 113f1907

27/2. Dlrectlunea

,i

192
\

193

27/3. Dlrectlunea Poliliei ;i Siguranlei Generale Nota-Secret din 6 lulie 1916. 1) Ministrul Radeff a ridicat dela Banca Marmorosch 0 surna de vreo 10 000 lei, din care i-a dat chiar la legatie lui Gabrovsky a tnsemnata surna

28. Rapoarte ale brigazilor

§i

politii/or de siguranta

2813. Directiunea Politiei ~i Sigurantei Generale No.74076 - S din 16 August 1916. Strict-Confidential. 1) D-Iui General, !jef al M.St.M. al Armatei. In ziua de 12 August au plecat din Silistra doctorii Teodor Gabrovsky zis Gabrof ~i Simion Minef spre Dorohoi unde sunt mobilizati. Avem onoare a dlspune arestarea lor. Director /ss/lndescifrabil. $ef de birou Iss/lndescifrabiL 2814 Directiunea Politiei ~i Sigurantei Generale. pOlitia Speciala a Garei Fete~ti. NO.'369 din¥3~ August 19~6 .•2) Domnule Director, Am onoare a raporta ca In Cernavoda, In apropierea cazarmsi Regi~entu!ui 39 infan~erie, ..s'a !nstalat 0 tabara de straini, bulgari, germani, etc. Rog binevoiti a dispune de urgenta mutarea acestei tabere intr'o alta !oc~litate, binevoin~ a cunoaste ca nefiind deajuns supraveqheati, siquranta podului e periclitata. $eful Politie; Fetesti, Subcomisar cLI/ssl G. Dobrescu. 28/5. Directiunea Polltiel !ji Sigurantei Genera,le. 3) Biuroul Secretariatului No. 77185/7 Septembne 1916. Secret Citre Marele Cartier General al Armatei. Din alaturata copie de pe telegrama adresata C?~lui eputat Julian. D Vrabiescu de catre Ad-torul .rnosiei sale din comuna Celari (Romana1;) - telegrama care a fast oprita de c~nzura, - precum ~i din alaturata telegrama No. 1227 a Prefectului de Vlasca, pare a rezulta ca a agitatiune bine intre\inuta ~i rnestesuqlt tacuta are lac ta sate in regiunea Dunarei, unde populatiunea este in mare parte de origina bulgara, aqitatlune care are de scop provoc~re. d~ dificultati in interior, daca nu chiar de rascoale. Aceste agltatlunl sunt tntretinute de ousrnanii nostrl ~i in special de bulgari ~i fae parte dintr-un Tntreg sistem preconizat de ei, §i. pe care a ~v~t onoarea a-I aduce la cunostinta Marelui Stat Major al Arrnatei, In timp de pace, §i care veld ca acum pare a in~epe sa se puna in executie. In legatura eu aceasta amintesc manitestete aruneate de aeroplanele bulgare in primete zile ale lup~e! din Dobragea. Vigilenta organelor administrative ~i a)~ndarmenel la s~te, - .or~a.ne locale care ajuta Siguranta StatulUl In asemenea imprejuran trebuesc la randul lor sa fie de aproape controlate §i din acest punct
I) F.D.P.S.G .• DOSAR 23911913 2) FD.P.S.G. - DOSAR 239/1913 3) F.D.P.S.G. - DOSAR 239/1913

28/1. B rigada S pecia la de Sig uranta Sil istra No.11 07/1 Aug ust 1916. Catre Dlrectlunea Polltlel ~i Siguranlei GeneraJe 2) La ordinul telegrafic No. 65874 S.l1916 facand cercetari la frontiera asupra celor raportate de sub-brigada Turtucaia, relativ la bande de comitagii, organizate, nu sa poate preciza, circula tnsa svonul ca aceste bande puse sub comanda unor oameni, cunoscand bine pozitiile Deliormanului (iudetul Galiacra ~i Bazargic) vor caopera in caz eventual de razboi cu trupele regulate, aceasta mai mult pentru a produce efecte morale asupra populafiunei de aci, cu deosebire rnusulrnana. Ga astfe I de bande s'ar afla in satul Mungilar, nu s'a putut stabili exact, in Mungilar se afla a campanie din reg.19 infanterie. In ce priveste pe Gheorghe Marin Neicof §i Radi Ivan Neicof, avem onoare a va raporta: ambii au locuit in comuna Cadichioi, acest judet, fiind tinuli in supraveghere in tot timpul cat au locuit. Din aceste supraveqheri rezulta ca nurnltll fac propaganda antlrornaneasca: primul, Gheorghe Marin Neicof a fast expulzat In anul 1914 (prevazut actualmente in buletinul de urmarire No. 48 din 1 Decembrie 1914), iar al dailea, Radi Juan Neicof, sub. Lt. de rezerva fiind repartizat la Reg. 2 Valcea, in luna Sept. 1915, a trecut frontiera in mod fraudulos, luand cu sine §i uniforma romans, iar dupa lnformatille facute in urrna, ar rezulta ca s'ar fi inrolat in Reg. 5 info Rusciuk 1.. .1. Cunoaste limbile romans, turca ~ibulqara. $eful Brigadei de Siguranla. Iss/ IndescifrabiL 28/2. Telegrama clfrata No. 73589 din 14 August 1916. Ministrul de Interne catre prefectul [udetului Arge~, 3) Sinteza: Se da ordin de arestare a cetotv« bragagii bulgari, bBnuiti a fi spioni.

1) F.D.P.S.G. 2) FD.P.S.G. 3) F.D.P.S.G.

- DOSAR 239/1913 - DOSAR 239/1913 - DOSAR 164/1908

194

195

de vedere socotesc ca este de mare nevoie, daca nu chiar indispensabil, ca cornandantii companiilor de jandarmi trirnisi ca pretori de armatele de operatiuni sa fie Tnapoiali la locurile lor, pentru ca cunoscand bine oamenii ~i localitatile ~i pe jandarmi, pot sa asigure tn mod mult mai eficace ordinea ~i sa controleze activitatea jandarmeriei, de cat actualii cornandanti, cari sunt ofitert de rezerva ~i straini de localitate ~i de serviciu in mare parte; acestia ar putea sa aduca mai reale foloase la pretura,

29. Alti spioni asupra cerore Siguranta Statului informa oportun organele de decizie. Situatia eromsnttor din Bulgaria 29/1. Directlunea Politiei $i Siguranlei Generale Nr 11490 S din 231unie 1917. Catre Marele Cartier General. Biuroullnformatiilor. 1) in referire la adresa Ov. No. 145:65 din 14 iunie a.c., am onoare a va comunica urmatoarele: Raiciu Gradinaroff de origine bulgar, de profesie comerciant, dorniciliat in Tulcea este cunoscut la Directia Siguran1ei Generale ca un infocat nationalist bulgar in casa caruia aveau loc dese consfatum la care luau parte fruntasli bulgari din localitate. A fost notat ca suspect la judo Tulcea ~i arestat la decretarea rnobilizaril. Cercetat de 01 Oeputat Leonte Moldoveanu, delegat al Ministerului de Razboi, O-sa a fast de parere ca nu este loc sa fie trimis in judeacta ~i deci urmeaza sa fie pus Tn libertate daca este cetatean roman, sau internat, daca este supus strain. in acest sens s-a dat la timp ordin Prefecturii de Tulcea. Mai tarziu 01 Presedinte de Tribunal Macris, lnsarcinat cu cercetarea suspectilor din judo Constanta, Tulcea ~i Covurlui, gasindu-l in arestul din Galati, unde fusese evacuat, l-a cercetat ~i constatand ca face parte din elementele armatei a hotarat sa fie trimis corpului din care face parte. Aceasta pozitie s-a executat de judecatorul de instructie de pe langa Tribunalul Covurlui, in urma ordinului primit de la Comisiunea de Informalii ~i Cercetarii din Ministerul de Justitie ~i Razboi, Cand mi s-a comunicat aceasta dispozitiune, am raspuns comisiunei cu adresa No. 2916 S din 7 Martie a.c. ca acest individ fiind declarat ca suspect, cred ca nu ar fi interesul Siguranlei Statului ~i al Apararii tarei, sa faca parte din elementeie armatei noastre. Oirectorul Sigurantei Generale.
I

29/2 .. Direcliunea Politiei §i Siguranlei Generale. Nota din 4 Feb.1919. 1) Ointr'o scrisoare primita din Sofia extragem urmatoar~I~: _Mac~dorornanli sunt foarte rau tratati ~i persecutati de bulgan ~I In ultlmul timp Ii s'a pus 1n vedere sa par~seasca teritoriul bul~~r. in te.r~en de 7 zile. Numai in urma intervenirei catre autoritatile milltare italiene au fost ingaduiti sa mai stea pana la noi ordine. Fo~metea in Bulgaria a atins culmea din care pricini sunt temen .de 0, apropiata revolutie qanerala. Guvernu\ bulgar a are~tat pe~ tOi~capu ~i §efii de banda macedo-bulg~re pentru .motlvul c~ fa~ce~u propaganda, sprijinind id:e~ ca Mac:do~la bulgara. sa fie autonorna independenta fara vre-o lega~ur~ ~u .~ulg~na .. 1... ': Propaganda bolsevica in Bulgaria ia prop~rtlunl din ZI In ZI mal man ~i prinde cu u!?urinia in randurile populatiei. 29/3. Pre§edinlia Adunarii Deputalilor No. 3825 din 181unie 1921. 2) Deputat N.Georgescu-Tulcea.. . .. Cornunica D-Iui Ministru al Domenillor ca In tirnpul oc~p~tlel bulgare din Dobrogea le-au fost luate vite iaranilor.' asff~I.: D~n~ud. Tulcea s'au ridicat 103.599 vite mari ~i 279.160 vite ':1IC1;~I~ jud. constanta s'au luat 120.810 vite mari ~i 6?8.771 vlte_ mlcl~ ~",.1. Aceste date sunt luate de la Ministerul de Flnanie dupa hot.ann~e Comisiunilor de despagubiri, care au fost asa de sqarcite .. In aprecieri ~i evaluari. Se tntreaba: D~~a D-I Mini~tru al O?~enllior Intenfioneaza sa excluda de la repartitia acestor vite toc_malJude\ele din care au fost ridicate aceste vi~e ~i care au fost crud lncercate de
rasbol. "

30. Bu/gar;; cer revizuiree Tratatu/u; de pace de /a Neuil/y
3011 ." Din Izvestia". 30 lanuarie 1939. Cererile revizioniste ale • 3) Bulgariei. Praga, 291anuane 1939 (T~SS.).. leri Kiosseivanof - prim ministru §I ministru de Externe a! Bulgariei - vorbind in Parlament, a cerut. reviz~ir~a fron~ier~lor fixate de tratatele de pace postbelice §I restltul~ea tentoflll~r pierdute 1.. .1 cere, 1n primul rand, restituirea Dobroqei ~.../. Bulgana pretinde §i restituirea regiunilor anexate de Grecla. Conform
I) F.D.G.P. - DOSAR 22/1918 2) F.P.C.M. - DOSAR 35/1921 3) F.M.1. - DOSAR 207/1940

.'i

I) F.D.P.S.G. - DOSAR 5/1909

196

197

tratatului de pace dela Neuilly, din luna Noembrie 1919, Bulgaria a cedat Jugoslaviei 0 parte din Macedonia, din care tacea parte $i districtul Taribrod. Grecia a anexat litoralul Marii Egee inclusiv portul Dedcagaci, care apartinusera Bulgariei, iar Romania a luat Dobrogea I.../. Pe teritoriul Dobrogei se gase$te §.i marele port Constanta.

31. Starea de spirit
31/1. Raport al Prefectului Judetulul Tulcea Nr 35 din 12 Februarie1940. Personal-Confidential 1) catre Ministrul de Interne. 1. ..1. B) Populatia bulgara, asezata aici de mai rnulte qeneratii $i in special cea del a sate 0 considerarn ca se afla la starsitul procesului de asimilare, vorbind toti perfect rcmaneste, in mare parte arnestecata prin casatorli cu rornani de sanqe si pe punctul de a-si pierde chiar limba lor bulqara. 0 mare gre§eala pe care 0 socotesc eu ca au tacut-o lntotdeauna a'utoritatile noastre, aici ca §i in Basarabia, este ca desi aceasta populate mlnontara in1elege §i se socoteste drept roman, noi, la fiecare ocazie, am cautat din diferite motive sa Ie reamintim ca sunt bulgari $i nu rornani §.i din aceasta cauza poate ca procesul de asimilare al lor nu a fost complet incheiat. Se gase$te cate odata un functionar mic, venit in sat §i fie ca nu are alte argumente cu care sa-l convinqa, fie ca el singur nu este destul de bine preqatit §i de constient In rolul pe care 11 are in procesul de asimilare, la fiecare ocazie cauta sa spuna, ca esti bulgar lncapatanat §i asa mai departe, lucru care jicneste de multe ori, $i-I face sa se mai gandeasca ca are §i alta posibilitate decat aceea de a fi roman. Tn toate aceste sate bulqaresti pe care am cautat sa Ie vizitez si sa stau de verba cu ei, am ajuns la convingerea ca luati cu binisoru' §i tratandu-i romaneste ca pe romani, in curand ii vorn putea avea complet asirnilat. 31/2. Tinutul Marii. Serviciul Cabinet. Confidential Nr. 81'5 din 12 August 1940.2) , Domnului Ministru de Interne. La adresa M.I. Nr.287/1940, Contidentiala, se raporteaza starea de spirit a populatiei din '[inutul Marea: Bulgarii. Ultimele evenimente care au dus la cedarea Basarabiei
1) F.M.I. - DOSAR 207/1940 2) F.M.I. - DOSAR 873/1940

§i Bucovinei de Nord, au produs In. si~ul ac~stei minorita~i 0 recrudescenta a sentimentelor nalionallste-Iredentlste, care desi n~ s'au manifestat prin acte ostlle, era totusi vlziblla. Vechea. spera~ta a cercurilor bulgare in sprijinul Rusiei pentru r~alizar~a Ideal~nlor nationale era socotita ajunsa aproape de realizare, In ~adnlate~ populatla era pregatita sa inti~pi~e.arr:n~tele bulgare cu alirnente §I flori. Propaganda iredentista stmJenita ~ul~ de s~pravegherea lntensa a organelor de poltle bulgara pare msa a ~o~tlnua dela om la om sub forma dlscutiunilor favorabile Bulqariei, C.entrele d~ actiune iredentiste se gasesc in",special la eras printre intelectualii buigari care cauta sa menlina treaz sentimentul national. al tuturor celorlalti. S'au inregistrat cazuri de indemn catre populatie de a n~ se prezenta la unitatile militare unde sun~ chem~li. Unele a~~zurl savtrslte de trupele romans au produs 0 -Impresle. def~vorablla ~u numai in rindurile populatiei bulgare, dar chiar In cercunl~ rornanesti. Am semnalat la timp aces~e a?uz~ri _care trebue sa inceteze mai ales in regiunile cu populatie mmontara. 31/3. Tinutul Marea. Prefectura judetulul Durostor. Cabin'et Nr.139 din 16 August 1940. 1) Domnului Ministru de Interne _ La ordinul Dvs. telegrafic Nr.834 din 11N1I1I1940; Am onoare a va raporta urmatoarele: lntre 12 §i 16 August ~9~O: in diferite p~ncte ale acestui judet, ca: Sargilar Arbagilar, Cadlc~lol, Ra~man, A~lcla.~: Dogrular, CHer §i Sarsanlar s'au dat atacun de c~tre comltag~l, Atacu I din 14/15 August dat in comuna Rahman Aslcla r .a ~o~~In. deosebi de tnorasnet, violent, crud §i salbatec, cu SChlnglUIfl.§I torturi. Executanf aproximativ 60 comitagii. S'a soldat cu, 1 mort §I 6 raniti toti macedoneni. Atacul din 15/16 August dat In comuna San~anla'r s'a soldat cu trnpuscarea rnortala a doi capi de banda vestiti, bulgari veniti de peste frontie~a, Ivan. Gospodinof §i ~ng~el lvanof §i cu ranirea sefului sectiei de janda~ml.§I.a serg:ntulUl r:najor ce-I Insotea. Comitagii bulgari lucreaza tlPIC dupa terorismul maghiar. 'se propune inarmarea populatiei r~m~ne deta. sate; aducerea de trupe Tn diferite zone de frontiera; pos.tunle d~ jandarmi de pe frcntiera sa fie intari~e cu. 550-600 jand~rml; desconcentrarea colonistilor sa se faca mal devreme ?e.cat a celorlalti militari; sa se Inapoieze rechizitiile luate dela colonisti.

1) F .M.1. - DOSAR 901/1940

198

199

32. Schimb de populatie 32/1. Raportul prefectului [udetulul Tulcea Nr.10574 din 29 August 19401) Catre Ministrul de Interne. 1.. .1 se observe mare Ingrijorare tn randul populatiel bulgare, care are tearna de schimbul de populate, cautand cu totH sa-si faca acte cu care sa faca dovada ca sunt de origine etnica rornana. 32/2. M.St.M. Sectia II-a. BirouJ 2 Nr. 223389 din 20'lanuarie 194'12) Trimite M.A.I.Cabinet, urmatoarea nota lnformatlva: Sinteza: Comunistl! tomeni fin legatura cu eei bulgari prin trecerea e/andestina eu barcile peste Dunere. La noi vin bufgarii, iar /a ei se due romanii. 3213. M.A.I. D.Adm.S. nr. 10321 din 141ulie 1941. Strict-Confidential. Catre prefectl, 3) Comisiunea mixta pentru schimbul de populatii cu Bulgaria, Deleqatiunea rornana ne face cunoscut, prin adresa nr.24 75/1941, ca In curand se va proceda, probabil, la schimbul facultativ de populatie cu Bulgaria, conform Tratatului din 7 Septembrie 1940, intervenit tntre guvernele roman §i bulgar. 1n vederea acestui schimb, numita comisie rnixta, cere ca serviciile pendinte de acest Departament, sa intocmeasca tablouri Itabele - n.n.! de functionarii §tiuti sau banuiti a fj de origine bulgara, indiferent daca sunt proveniti din Cadrilaterul cedat sau din celelalte par1i ale larH, atat din adrninlstratia centrala a ministerului, cat §i din serviciile exterioare. Tablourile vor cuprinde §i membrii familiilor lor sl se va arata pentru fiecare functicnar: locul de nastere, domiciliul actual. precum ~i averea lmobiliara pe care 0 poseda, Pentru a nu alarma pe cei vlzati, culegerea datelor estre bine sa se faca cu discrefie 1.. .1. Sernneaza ministrullonescu ~i director Dornescu 32/4. Sinteza: Sectia C.I. Minoritarii. Secret. Sltuatia lnterna pe timpul dela 8-14 Octombrie 1944.4) La Leqatia Bulgara din Capitala, functioneaza a comisiune pentru
1) 2) 3) 4) F.M.I. - DOSAR 873/1940 F.M.I. - DOSAR 418/1941 F.M.1. - DOSAR 468/1941 F.C.R. DIVERSE - DOSAR 17/1944

recrutarea tinerilor bulgari, sub supravegherea directa a unui ofiter savietic §i a unor cornunistl bulgari. Numarul.c~lar c.ar~ se prezinta la recrutare este faarte mic. Preotul Vladimir Mlhallof, parohul Bisericii Bulgare din Capitala, a primit olspozitiuni dela Com itetu I de Conducere al Cornunitatii Bulgare, ordinul sa lnterzlca accesul arniqranfilor rusi ~i elementelor reactionare in biserica bulgara. Totodata i s'a atras atentiunea ca - daca nu va respecta acest ordin - Comitetul bulgar va desffinta biserica, iar averea ei va fi transrnisa orqanizatiei comuniste bulgare din Capitala.
'.:

·200

201

OTOMANII
1. Scurt is to ric
1)

1/1. in timpul lui Soliman Magnificul (1520-1566), Imperiul Otoman se intindea pe trei continente, de la Buda pana la fluviul Eufrat, din Muntii Atlas pana in Caucaz ~i Iran (20 de popoare ~i 15 religii). Imperiului ii erau subordonate: Cartagina, Memfis, Tyr, Ninive, Alexandria, lerusalimul, Smyrna, Darnasc, Atena, Sparta, Filipopoli, Adrianopol, Troia, Medina, Meca etc. (toate marile erase ale antichitatii). Numai Roma ~i Syracuza erau in afara orbitei sale. Sultanul Ie stapanea din palatul sau de pe malurile BosforuluL Avea o armata bine instruita, perfect '"tlisciplinata ~i rezerve suficiente pentru ducerea unor campanii de anvergura. Putea astfel acapara user noi teritorii ~i sa lntervina in conflictele care sfasiau mari portiunl din Europa, Africa de Nord !iii Asia. Totusi, efortul sau militar era canalizat in dlrecfia Europei Centrale. In 1541 ocupa Buda, Belgradul; Tlmlsoara §i Buda devin pasalacuri turcesti, Cu toata aceasta urgie, cand aproape intreaga Peninsula Balcanica §i 0 mare parte a teritoriului Ungariei sunt transformate in pasalacuri turcesti, taJile Rornane - aflate la nord de Dunare - reusesc, prin rezistsnta armata §i iscusinta diplornatica, sa-si pastreze 0 larga autonomie lnterna, sa-sl conserve institutiile de stat. Sunt nevolti totusl sa recunoasca suzeranitatea otornana ~i sa cedeze unele teritorii (Giurgiu, Turnu, Braila, Dobrogea, Tighina etc.). Chilia ~i Cetatea Alba au fost incorporate in 1484. in urma transformarii unei parti din Ungaria in pasalac turcesc, Transilvania reu~e~te sa evite transformarea, proclamandu-se "principat autonorn", care recunostea, de asemenea, suzeranitatea otornana. inca din vremea lui Mircea cel Batran, Imperiul Otoman Tncheie tratate cu acesta care prevedeau obligatia Porfii de a respecta organizarea tarii ~i a nu se amesteca in treburile sale interne §i chiar angajamentul de a apara tara impotriva atacurilor straine. Oupa moartea lui Soliman Magnificul (1566), imperiul intra tntr-o perioada de stagnare, apoi incepe sa cedeze in fata Europei Apusene ~i Centrale (criza econornlca, dezordini in Anatolia, insuccese in razboiul cu Imperiul German, momentul Caluqarenl etc.). Prin tratatul de pace de la Karlowitz (1699), Imperiul Otoman
I) Directia Arhivelor Statului din Republica Socialista Romania. Poporu1 roman si lupta de eliberare a popoarelor din Balcani - Bucuresti 1986

pierde numeroase teritorii-cheie pentru pozitiile sale, strategice $i politice in Europa: Ungaria, Transilvania ~i tinutul Bacska (dintre Tisa §i Dunare), Desi Banatul Tirnisoarel ~amane in posesia turcilor, pentru securitatea granitelor habsburgice sunt distruse tortiflcatlite de la Lugoj, Caransebes, Upova, Cenad §i Becicherek. Prin pacea de la Karlowitz se pune, pentru prima data, problema mostenirti Imperiului Otoman, fapt cunoscut in istorie sub numele de "Problema orientale". Tot cu aceasta ocazie se recunoaste "prtncipiul dreptului de lnterventie", ceea ce va permite ult~rio~ imixtiunea puterilor europene in afacerile interne ale lmperiului Otoman. Aceasta "Problema orientala" se destasoara In continuare In timp ~i spatiu, capatand diferite aspecte in intreaga evolutie polltica, econo~ica, sociala $i terltoriala (de la Marea Baltica pana la Marea Mediterana ~i Istanbul), Cu toata aceasta situatie benefice pentru marile state - Franta, Austria, Anglia, Rusia -, pentru tarile romans incepe a perioada de grave repercusiuni asupra evolutiei istorice (vtata politica, economica, sociala ~i morala). . Prin victoria otornana din 1711 asupra Rusiei sl Moldovei, Poarta instaureaza regimul fanariot (1711 in Moldova $i 1716 in lara Rornaneasca). In timpul domniei fanariote, puterea rntlltara a tariJor romans scade puternic, reducandu-se la garda oomneasca si la mici unitati destinate mentinerii ordinii interne. Exploatarea eeonornica 'atinge proportii fantastlce, care duc la secatuirea Tntregii avutii romanesti $i la diminuarea (chiar stagnarea) ritmului de dezvoltare eccnomlca a Moldovei $i Taril Romanesti: multi domni fanarioti folosesc resursele romanesti tn propriile lor interese, legate de redcbandirea independentel GrecieL Cu drept cuvant se po~te spune ca epoca fanarlota reprezlnta cea mai mare aservire economlca, politica §i rnorala intereselor personale ale acestor domnitori, pentru a Ie asigura tot mai multe venituri. Coruptia tnspalmantatoare "rnaclna rnaduva morala" a lntregii populatii. Aceasta plaga se va fntinde asupra spiritului sanato~ al Tntregului teritoriu. Pe de alta parte aroqanta habsburqilor. tendintele lor anexioniste, desele conflicte de trontiera. ocuparea Oltenisi (1718-1739), a Bucovinei (1755), aduc marl suterlnte populatlel romanesti, In urma tratatului de la Kuciuk Kainargi dintr~ Marlle Puteri (1774), Austria, slmuland prietenia fa1a de otornaru. reuseste sa Ie smulga consirntamantu' pentru a anexa nordul Moldovei, pe motiv ca are nevoie de a fa~ie de teritoriu care sa faca leqatura lntre Galitia (Iuata de la polonezi 1n 1772) $i Transilvania. Cu prilejul fixarii noii granite, habsburgii vor anexa in plus:

202

203

Suceava, Putna, Radauti ~i alte parti din nonul Moldovei, ce vor prirni denumirea de Bucovina. Astfel, spre ;far~ituJ secolului al XVIII-lea trei provincii rornanesti: Transilvania,Banatul ~i Bucovina faceau parte din Imperiul Habsburgic. Dobro.ea ~i orasele-cetati Giurgiu, Turnu, Braila, Chilia, Cetatea Alba Tighina etc. - eu hinterlandul respectiv - erau incorporate lmpertlui Otoman, iar tara Rornaneasca §i Moldova, principate autoome recunosteau suzeranitatea Portii. Teritoriile care formau luoslavia erau incluse in Imperiul Otoman ~i eel Habsburgic, iar 0 mae fa§ie de pe tarmul Adriaticei - in componenta Republicii Venetil, tn timp ce toate teritoriile grece§ti, albaneze §i bulgare~ti faceal parte integranta din Imperiul Otoman. In principatele rornane, care se bucurau de lrfependenta tnterna, industria manutacturiera s-a dezvoltat pe c'pitalul particular §i domnesc. Este yorba de manufacturile de pistav, de sticla, de paste tainoase, confectionarea lumanarilor, ipografii (R.Valcea, Buzau, lasi, Radauti etc.), a constructiilor de vase (Galati etc.). Aceasta autonomie lnterna era prevazuta intre Jmperiul Otoman ~i principatele romans, pe baza unor capitulatii ahldnarne), care se prezentau sub forma unor diplome sau hrisoavede privilegii. Pe baza acestor acte era garantata ccntinuitatea statala, integritatea, autoconducerea potrivit legilor aubhtone. Desi partea otomana a incaleat deseori aeeste intele~ri, mai ales prin inlocuirea unor domni parnanteni cu damni fanaiotl, totusi structura ~i organizarea proprie a stateior rornanesti s-a IiIstrat; adrninistratla otornana nu s-a extins niciodata la nord de Dtnare, de asemenea nici musulmanii nu s-au stabilit in Valahia, Molcova ~i Transilvania. De un statut semiautonom se bueurau Psninsula Halcidica, regiunea Suli din Albania, grupuri de sae din Macedoni.a, majoritatea insulelor, cornunitatile.a nurneroaseasezari arornanestl. Ei apar ca agricultori, crescatori de ani mae, soldaf (voinici), negustori, ieniceri etc. Condusi de sef proprh tntreprlnzatori, au prezentat un factor de stabilitate, siguranla §i iniiativa econornlca. Cei ce se ocupau cu cresterea vitelor, erau nanazi ~i ulterior s-au asezat in zona Vidinului. Regiunile in care obrnanii recunosteau privilegiile cornunitafilor valahe erau: Ipek, Pristna, Prizrun, Niksie, Smeirevo, Vidin, Krusevac, Sjenska, Epir, Tesalia, Bosnia, Herteqovina, Muntenegru, Pind, zone din Bosnia. Peninsula Balcanica prezenta 0 cornpozitie etnica dE 0 varietate fara precedent in lume. Pe langa infiltrari reciproce, mai ales in Albania ~i Macedonia, erau chiar ~i sate amestecate: savi, greci, aromani,

albanezi, turcLLa erase aeest amestec era mai pregnant. .• Peninsula Balcanica era la acea vreme un corp mterm~d~.artn~r: Europa si Asia. Grecii, armenii, evreii si mal al~s aromanll~ a?lca na\iile care erau angrenate in co~ertul b~lc~m?, au .?ont~lbult la aceasta compozitie etnlca deoseblt de vanyata §! relatii s~ranse ?U lumea din afara Balcanilor, Europa Centrala, Itahc;t,~pol~nla, RyUSla, ~ intregul Orient Apropiat, Egiptul, Magre~ul: Paston, c~lauze~ caraus', detinatorl de hanuri pe art~rel~ pnn.?IP.ale~Ie ~emnsul;1 Balcanice, negustori arnbulanti, carnatan - unu aJum?l. an za~afi.In m Imperiul otoman §i mari bancheri la ~~~dapesta, .VI~~a, Lel~zl~, Venetia Triest etc: acesfia erau aromann, pe care-t gaslm maslv.1n Epir, 'T~ssalia (M~rea Valahiek ~t~lia . (V?lahia Mica), !Jalmatla, regiunea Prizren, in Muntii Balcant §I chiar In Pel~ponez. In secolu! al XVIII-lea, mai ales Mescopolea, era un puternic centru cu~tural, comercial §i industrial aromanesc, 0 tntlnsa retea d~ drumun ~pre porturile Adriaticei, ale Marii Egee spre I~tanbul - caplt~la trnperiului _ ca §i spre nord - posesiunile habsburqice - plecau din Mesopole. Aromanii aveau aptitudini deosebite pentru com~rt· . .• ' Dusan Popovic serie ca de la Smederevo .(ca~ltala Serbiei ~n~lnte de 1459, cand a fost incorporata lmpertului Otoman) p~na 1a Istanbul nu era han sa nu fie tinut de un mace?~nean .(aroman). In scopul intelegerii aromanuor cu ceilal,i b~lca~lcl - mal al~s .pentru tranzactii comercialeapare la Venetia, In 1~7~, ~lctlona.rul (vocabularul) lui Teodor Anastasie Cavalio!i, tn trei ~Imbl: a~oma.ngreco-alban. Greaca era limba cul~.aa. protlpend~.del balca~lce, rar albaneza era folosita de feudalii §I negustorn albanezl,. car~, convertiti majoritatea la mahomedanism, aveau 0 situatie privilegiata in imperiu. .• in 1813, Mihail Boiagi scrie un manual de conversatie In :ec~ limbi, 1aloc de frunte gasindu-se cele doua dialecte, da~o~oman §I aroma n. In 1821, flind admis de cenzura habsb.urglca, apare Pentaglosarul lui Nicolae lanovici (elina, greaca, ron:~na, german~, maghiara), moment de mare ascensiune ~ b~rghezlel aroman~ dl~ Imperiul Habsburgic. De asemeqee, mentlonarn ca la eurte? lUI ~hPasa Tepelina, de la lanina, 'se .vorbea. curent aro~ana, I~r Pazvantoglu din Vidin s-a inteles In rornaneste cu ofiterul din armata austriaca, Henig, venit sa-l viziteze. .• y •. Facand un bilant al stapanirli otomane in Balcant, pana la sfar§ltu~ secolului al XVIII-lea, trebuie aratat caraeterul tolerant al ae~stel stapaniri, In pofida unei treceri fortate ta islamism~ otornanu .au, respectat tradititle localnicilor §i credinta, spre deosebire de spanioli

204

205

(crestini) care au exterminat a parte din mauri §i evrei, iar restul au fast expulzati: de masacrele facute in Franta - in "noaptea Sfantului Sartolomeu" -; diferite excese in tirnpul razboiului de 30 de ani §i sa amintim cum habsburgii (crestinil) au tras cu tunul in bisericile ortodoxe din Transilvania (spre exemplu rnanastirsa sarnoata. ctitoria lui Constantin Brancoveanu). Se cuvine a mentiona ca dintre toti balcanicii, bulgarii au beneficiat eel mai mult de De urma ospitalita'tii romanesti. Renastersa bulgara (epoca forrnarli natiunii bulgare) '- intre 1762. §i 1.878 (constituirea Principatului autonom bulgar) - a fast lmpulsionata cu precadere de emiqratia stabillta in Principatele Romane. Bulgarii gaseau azil la noi in tara ~i se bucurau de toate libertatile, cu toate ca Poarta a cerut de nenurnarate ori extradarea unora. Binelnteles ca interventiitor otomane nu Ii s-a dat curs. Romania autonorna a fast pentru poporul bulgar "un azilliber ~i inviolabil, iar casa sateanuiui roman a fast deschisa bulgarului cu cea mai mare ospitalitate": in Romania apareau ziare, se editau manifeste, car1i §i brosurl bulgare9ti, functionau diferite comitete revalutionare cu ramificatii in sudul Dun~rii. De asemenea funcfionau societati culturale, tipoqraflt, scoli, edituri, trupe de teatru, iar pe temelia "Societa1ii cultural-stimnflce din Braila" (1869) avea sa ia fiinta, dupa crearea Principatului autonom (1878) Academia bulgara de §tiinte. Romania a jucat pentru emiqratia bulqara a a doua patrie. Astfel, bulgarii nefiind ajutati nici de scepticii sarbl (teama acestora pentru a se angaja tntr-un razboi decisiv cu otomanii) §i nici de conservatorismul tarist (care nu agrea acfiunile revolutionarilor bulgari, facute spontan §i fara asentimentul Petersburgului) au gasit tot sprijinul in tara si guvernele noastre. In ziarul "Svoboda" din 12.12. 1869 se .scria: "Traim intr -0 tara pe care 0 putem num i a doua Elvetie. Romania, conform Constitutiei sale liberale, permite tuturor nat'ionalitatilor, fafa deosebire, sa' se dezvolte liber, sa se Intareasca §i sa proqreseze, sa se dedice comertulul si sa exercite orice rnunca, nici un fel de opreliste; pe scurt, Romania este tara care a tnscris ca deviza cuvintele: libertate §i cultura. 'Noi, bulgarii, de asemenea, avem deplina libertate ca nationalitatea noastra sa tnfloreasca, sa ne Irnboqatirn literatura, sa ne' apararn entitatea etnica 9i rasplcat sa ni se auda vocea tn toate problemele majore ce ne privesc."IAceasta au dee/arat-o, in vorbe, atunei, dar mal terziu, bu/garii au .uiiet" toleranta §i ajutorul ce Ii s-a dat In Romania, devenind dusmeni 7nver§unafi ai farii noastre, a§a cum s-a vszu: la capito/ul "Cadrilaterul" - n.n.!, N. lorga arata ca in

tara

timpul evului mediu, ca §i in epoca rnoderna, in toata evol~lia .I~r, romanii §i bulgarii aveau fond §i tendinte comune,. a?e~a§1 reliqie ortodoxa, aceeasi arta populara, numeroase Oblc~lun ~o~une. Corifeii renasterii bulgare pe sol rornanesc sl-au sons ~aJont~~~a operelor, iar din Bucuresti, Braila, Galati, Craiova, Giurglu au .dlnJ.a~ intreaga miscare din sudul Dunarii, preqatlnd lnlaturarea dominatiei otomane §i crearea statului national. Presa romans ("Timpul", "Romanul", "Telegraful roman", "Gazeta de Transilvania", "Albina", "Voce a Prahovei" etc.) a descris. cu lu~ de amanunte eroismul de care au dat dovada btllgarii, arata~du~§~ intreaga simpatie pentru acestla §i cerand tnlaturarea ~omlnal1el otomane. Tn plus, guvernul roman a acordat ajutor m~tenal tuturor celor care au reusit sa se salveze la nord de Dunare, c~ toate dovezile de neutralitate prezentate Portii, Cu asentimentul guvernului roman, In jurul Ploiestiului a fast lnstrulta legiune~ bulgara (detasarnentul de voluntari) sub conducerea gener~I~IUI maior rus Stoletov, care apoi a participat la lupte, constltulnd avantgarda strateqlca de sub cornanda generalul~i rus ~urko. . 50 000 de militari rornanl au trecut Dunarea In Bulgana, infrangandu-i pe otomani. Populatia bulqara ~din cetalil.e Vidi~ :;;i Belogradcic a facut 0 primire entuzlasta arrnatei ro~~ne "aruncandu-t flori §i cununi pe tot parcursul". Istoricul bulgar Hristina Mihova arata: "Sangele varsat de ostasii rornani (circa 10 ?OO de rnorti, raniti §i dlsparuti) la Grivita, Rahova §i Srnardan ~ clm7nt~t unitatea §i legaturile prietenesti dintre popoarele bulgar §I roman In lupta Tmpotriva dorninatlei otomane". Fara a anunta Poart~ (Bulgaria inca era vasala), Romania nurneste reprezen~an11 diplomatici si consulari la Sofia §i Rusciuk, ceea ee-l f~ce pe pnn~ul Bulgariei, Alexandru Battenberg, sa declare: "Bulg~na nu va .U1~a niciodata ca, in momentele grele, fiii ei au gaslt in Romania ospitalitatea cea mai frateasca §i eforturile poporulul ~ul~ar p~ntru libertate §i progres au fast totdeauna privite cu 0 noblla sirnpatie de catre rornani". IVorbe ... vorbe §i iara§i vorbe - n.n.l. In 1885, Romania a salutat alipirea Rumeliei Orientale cu Principatul autonom bulgar (articol editorial tn :'R.omanul"); se mentine neutra tn conflictul sarbo-bulqar (1885), trirnite arnbulante Tn arnoele tabere §i depune eforturi pentru a se Tncheia pacea de I~ Bucuresf (1886), pe baza statuquo-ului; de asemene~ .se pronunta favorabil la vestea proclamarii independentei Bulganel (1908). La inceputul sec. al XX-lea, statele .. alcanice, pe plan politic, :e afl~~ b in continua framantare, determinata de necesitatea desavarsirii

206

207

unificarii lor, prin eliberarea de teritorii ce inca se mai aflau sub stapanire otornana. De asemenea aceste state cautau sa-si acapareze fiecare teritorii de la vecin, aceasta rivalitate luand forme deosebit de ascutite. lata numai cateva din evenimentele petrecute in aceasta perioada scurta (numai 12 ani): Lovitura de stat din Serbia (1903) care-i schimba cursul politicii externe orientand-o spre blocul franco-rus; rascoala din Macedonia (1903); relatiile Tncordate rornano-bulqare; rivalitatea acerba dintre Bulgaria, Serbia $i Grecia, fiecare cautand sa obtlna 0 parte cat mai mare din Macedonia; inexistenta unor relatii diplomatice normale lntre Atena $i Bucuresti (1905-1911); revolufia turca din 1908; proclamarea independentei Bulgariei (1908); lovitura data balcanicilor (Tn special Serbiei, Muntenegrului $i Imperiului Otoman) de catre curtea de la Viena, prin anexarea Bosniei $i Herteqovinei (1908); rascoala cretans (1908); revolutia din Grecia (1909); rniscarea de regenerare nationata albaneza tot mai puternica: lmplicatiile pe plan balcanic ale razboiului italo-otoman (1911-1912). Daca la toate acestea adauqarn amestecul cand brutal cane rafinat al Marilor Puteri, cu scopul de a spori ccntradictiile statelor balcanice pentru a Ie aduce siesi cat mai mari profituri economice §i politice, tabloul situatiei generale din Balcani este aproape cO~p'let. Proclamarea - pe timpul rascoalei din Macedonia - a Republicii de la Krusevo $i Strangea (cu 0 populatie maioritara arornana), a ·dus la 0 lncordare maxima cu statele vecine Macedoniei: Bulgaria, Serbia §i Grecia. Romania, Tn acest conglomerat de conflicte, nu putea sta deoparte, mai ales ca avea in atentia sa sltuafia romanilor macedoneni, frati de sanqe din Peninsula Balcanica, pe care-i sprijinea. Acest fapt - in ciuda Tntalnirii de la Abbazzia (1901) dintre regele Carol al Rornaniei §i regele George al Greciei - irita Atena §i Patriarhia de la Constantinopol. lnrautatirea relatiilor Rornaniei cu Grecia a atins apogeul in 1905, imediat ce sultanul a iscalit iradeaua acordand drepturi elementului aroman. Aceste disensiuni politice au dus la denuntarea de catre Guvernul roman a conventiei de comert sernnata intre cele doua state in 1900, ceea ce' a atras dupa sine ruperea relatiilor diplomatice (1905-1911). Bulgaria, rnizand pe faptul ca era situata in centrul Peninsulei Balcanice $i ca zdrobise din punct de vedere militar Serbia in campania din 1885, urmarea Tn primul rand anexarea Macedoniei, Traciei §i proclamarea independentei, Regele Ferdinand al Bulgariei duce 0 potitica duplicitara cochetand cand cu blocul Puterilor Centrale cand cu Rusia,

aducand la conducere cand guverne filo-germane cand ruso-file, pentru a putea primi sprijin, mai ales la anexarea Macedoniei~ provincie nu numai bogata, dar §i asezata strategic, care ar fi deschis Bulgariei drumul la M. Egee. De aeeea nu ~oler~ c~ Bucurestlul sa-i sprijine pe arornanf din Peninsula Balcanlca $1 mal ales pe cei din Macedonia. Semnarea conventiel militare rusobulgare din 1902 a nelinistit profund diplornatia rornana, deoarece era ast-fe I asezata intre doi parteneri militari, deloc binevoitori fata de Romania. In aceasta conjunctura era firesc ca Romania sa-si indrepte atentia spre Austro-Ungaria, cu care avea $i urr'tratat In acest sens. Totusi, ca de obicei, perfida Vierra nu-i sare imediat Tn ajutor, socotind ca este mai bine sa astepte sa vade cum vor evolua evenimentele §i functie de acestea sa ia 0 hotarare. Nu se grabea, deoarece ar ft fost necesar sa decide i~tre d.o~~ aspecte - Tn antlteza: 1). Daca 0 ajuta ar fi abatut a~en1la ?pl~lel publice de la Transilvania, Bucovina sl Banat. 2). Sustinerea msa ~ unui stat bulgar, ce va deveni puternic (prin aceasta anexare), ar f stopat pretentiile Romaniei. Unii dintre diplornatii ~absburgici, printre care marchizul Pallavicini, lnclinau spre solutia a doua, arqurnentand ca dupa moartea regelui Carol vor avea loc m.a~1 schlmbari tn politica externa rornaneasca. lata tnsa ca s-a IV1t revolutia turca (1908), care a suscitat interesele vecinilor balcanici. in prima instanta Bulgaria s-a gandit sa-si proclame independenta de stat, Grecia sa anexeze Creta, In plus sa ob1ina fiecare 0 parte cat mai mare din Macedonia sau din alte regiuni europene aflate sub jurisdictia Portii, lucru la care aspirau $i Serbia §i Muntenegrul. in plus, viena se gandea sa anexeze Bosnia §i Herteqovina. Noul regim otoman, intimidat in perrnanenta de Marile Puteri, har1~i~ ~e vecinii balcanici, a fost nevoit sa accepte independenta Bulqartei (In schimbul a 125 milioane franci), cat $i anexarea Bosniei §i Hertegovinei de catre habsburgi. Bulgaria, in urma obtlnerii independentei. T$i activeaza politica externa, vizand In primul rand incorporarea Macedoniei $i Traciei. Din Tmprumuturile contractate in sfralnatate, intre anii 1908-1911, 80 % Ie foloseste in scopu!i militare. Situatia pe plan extern a Romaniei, in aceasta conjuctura, era destul de ingrijoratoare. In 1902, sultanul iritat de activitatea propaqandistica a albanezilor stabiliti la noi, Ie cere extradarea, In 1903, Guvernul roman urmarea ingrijo'rat rascoala macedoneana, mai ales ca populatia arornana era supusa persecutlilor turcesti. Parlamentul roman, tn sedinta sa din 9 decembrie 1903 a hotarat sa ajute financiar persoanele

208

209

sinistrate (350 lei de persoana): ajutorul nu s-a limitat numai la aromani, creandu-se, de asemenea, un fond de 600 000 lei pentru eonstruirea de biseriei ~i sccli rornanesti in Tureia europeana. I. I. C. Bratianu, in ealitate de ministru de externe, preciza pozitia Romaniel: "Noi dorim sa Intretinern relatlunile cele rnai cordiaJe cu state Ie vecine, sa punem de acord lnteresele respective, intrucat vom sti, aparand pe ale noastre, sa respectam legitimile drepturi ale amicilor nostri." in legatura cu problemele urmarite de statui roman in Macedonia, el declare: "Voim sa ajutarn dezvoltarea culturala a unui neam cu care ne gasim in legaturi de sirntarnlnte ~i de origine, dorim ca intreaga populate crestina din Imperiul Otoman sa aiba conditii civilizate de viata ~i relani pasnlce cu intregul Orient al Europei. Dupa insistente din partea Romanlei, Guvernul otoman a promulgat la 19 Mai 1905 iradeaua prin care recunostea ~i se permitea constltuirea de cornunltaf arornane in cadrul imperiului. Daca relafiile romane cu Imperiul Otoman ~i Muntenegrul erau bune Tn ann 1910-1911, cu Serbia "0 desavarslta fratie, comunitate de idei ~i traditii", cu Grecia se restabilesc relafiile diplomatice, In schimb cu Bulgaria ele se tnrautatesc, mai ales in urma izbucnirii conflictului armat dintre Italia ~i Turcia (1911). Tulburarile din Creta ~i din Albania de nord, razboiul italo-turc, tratativele din culise dintre Bulgaria, Serbia, Grecia ~i Muntenegru, determina Guvernul roman sa taca unele cheltuieli suplimentare pentru inarmare sl-l nurneste pe generalul Alexandru Avereseu, sef al Marelui Stat Major, preqatindu-sa astfel sa faca fata unor evenimente care arnenintau sa izbucneasca in perimetrul sud-est european. in 1912 s-a creat Antanta Balcanica intre statele balcanice Serbia, Bulgaria, Grecia, Muntenegru - care duce la declansarea primului razboi balcanic. In octombrie 1912, Imperiul Otoman este atacat, lnainte ca Rusia sa-~i desavarseasca preqatlrea mllitara care ar fi determinat-o sa se amestece in acest conflict. in sase saptarnanl, trupele aliate balcanice au eliberat cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice, ajungand la periferiile Constantinopolului. Dupa batalia de la Ceatalagea, Marile Puteri hotarasc sa debarce trupe la Constantinopol pretextand ca fac securitatea cetatenilor, tnsa motivul adevarat este ca nu Ie con-venea ca acest mare oras ce domina doua continente sa fie ocupat de acestia. Poarta consimte §i balcanicii nu patrund in eras, Imediat, la Londra, incep tratatele de pace (16 Decembrie 1912). Tratativele dau prea putine rezultate, deoarece existau numeroase

puncte divergente intre Marile Puteri §i i~s~§i. stat~le balc,:nice aliate. in aceasta noua conjunctura, Romania tntervtne pe langa Marile Puteri, cerano 0 rectificare de frontiera Tn Dobrogea, dupa ca tratativele directe cu bulgarii au esuat, Marile Puteri sunt de acord, inclusiv Rusia, care-i sprijinea pe bulgari, deoarece prin aceas~a, Romania putea f atrasa de partea Antantei. Conferinta admite cererea Romanlei sa i se atribuie Silistra, cu un teritoriu de 3 km in jurul sau. Guvernul roman urma sa-l despag~be~sca pe supusii bulgari care voiau sa paraseasca orasul, Bulganlor II se cerea sa ny construiasca fortiticatli de-a lungul frontierei §i sa acorde autonorrue scolnor §i bisericilor valahilor din viitoarele posesiuni bulgar~. " .. La 4/17 ianuarie 1913, Consiliul de conducere al Societal" de cultura macedo-rornane a hotarat trimiterea de delegati,Tn capitalele tarilor europene spre a sustine cauza macedo-rornanilor. Pacea de fa Londra (30 mai 1913) pune capat primului razboi b.alc~nic, d.ar creeaza mari disensiuni intre statele balcanice - Bulgaria §I Serbia. Prima dorea revendlcari teritoriale asupra Macedoniei, iar cea de-a doua, sa i se dea iesire la M. Adriatica, Cu toate .ef~rt~rile diplomatice depuse de Rusia pe langa Bulgaria, de a-§I ?Imlnua pretentlile ~i sa nu desfiinteze alianta balcani.~.a,regele Ferdlna~~ a~ Bulgariei §i generalii bulgari, contano pe sprijnul Austro-Unqarie! Gerrnanlei ataca trupele sarbe §i grece~ti, a Ie declara In prealabil r~zboi. Muntenegru, urmat ulteri9r de. Romania decla~a razbol Bulgariei, iar trupele otomane ocupa Adnanopolul. Bulgaria pierde razboiul §i la 10 august 1913, la Bucuresti, est~ .semnat tratatul de pace intre Serbia, Grecia, Muntenegru, Romania de 0 parte ~i Bulgaria de cealalta parte; cel dintre B~lgaria §i 'Turcia este incheiat la 29 septembrie 1913, la Constantinopol. sununan cu incheierea tratatului de pace de la Bucure§ti se incheie §i un pact secret lntre statele tnvinqatoare, care se angajau sa-si garanteze reciproc teritoriile alipite. Profitand de prezen~a.dele~atilor la trata!ul de pace de la Bucurestl, Guvernul roman a tncheiat c~ B~lg~n.a, Serbia :;;i Grecia invoieli privind autonomia scolilor §I biserictle arornanllor aflate pe teritoriul celor trei state.

tara

?

2. Raport diplomatic catre Sultan, privitor la situa,ia politica a Principate/or Unite (1864)
2/1. Confiden~ial. Londra, 28 aprilie 1864
1)

1) coiecua mierofilme Tureia, r.47 e.58-60 ~Dis.lsleri Bakanligi Arsivi Istanbul, f.e.), originalul in limba franeeza

>

210

211

'j

Alte~a, Lordul Russel a confirmat, in cursul Intrevederii pe care am avut-o cu el a doua zi dupa ultimul curier, tot ce-mi spusese in seara can~ am cinatla el ~i pe care le-arn adus la cunostinta Altetei voastre pnn raportul nr.1815/75, referitor la reuniunea Conferintei de la Constantinopol, destinate problemei manastirllor tnchinate aflate in Moldova-Valahia; lar prin depesa mea telegrafica au nr. 1819/23 ale acestei luni am comunicat Altetei voastre alte cateva detalii ale acestei cornunicatii, privind aceeasl chestiune. Domnia sa, mi-a vorbit apoi despre intrigile care, asa cum i s-a spus, se pun la cale acum, in scopul de a provoca 0 insurectie In Bulgaria §i pe care francezii Ie atribuie rusilor, in timp ce acestia din urma acuza Franta de ele, lntrebandu-se care este parerea mea asupra acestei chestiuni. t-arn raspuns ca este desigur pe sub mana uneltirile revolutionare, atat in Bulgaria cat ~i in celelalte parti slave ale Turciei europene, dar ca tTebuie tinut seama d comitetul revoluiionar al tinerel Bulgarii. de curand instituit. il?i are sediul la Bucure§ti §i ca infiinleaza acolo ziarele de propaganda in limba bulgara Isubl.n.l ~i ca din nenorocire, Franta §i nu Rusia este aceea care protejeaza astazi pe principele Cuza. Am adauqat ca In calitate de principe, Cuza, contand pe prestanta sa, s-a hotarat sa faca din Moldo-Valahia carninul taturor revolutlonarllor din Europa, este de temut ca Rusia se va prevala de aceasta stare de lucruri pentru a incerca, sub pretextul propriei sale aparari, sa invadeze principatele a§a dupa cum se vorbeste Tn jurnale §i ca politica Frantei care il tine pe principeJe Cuza sub protectia sa, sa nu aiba ca rezultat a ne pune in penibila necesitate de a ne lansa tntr-un nou razboi impotriva Rusiei, numai pentru a apara un vasal neloial §i care de la numirea sa nu a facut altceva decaf sa infrunte autoritatea suzerana. Lordul Russel mi-a raspuns ca noi nu trebuie sa ne razbolm au Rusia, dar ca daca este necesar ca aceasta putere sa intre cu trupele in principate, Turcia va trebui sa intre acolo in acelasi timp, la fel §i Austria §i ca asta va fi 0 chestiune intre vecini. Nu am scapat ocazia de a atrage atentia Domniei sale ca daca vreodata ar deveni necesara 0 ocupatie rnilitara a celor doua principate, numai puterea suzerana este aceea care trebuie sa-§i ia aceasta sarcina $i ca, in orice caz, daca 0 ocupatie mixta este considerata ca preferabila, va trebui ca cel putin Sublima Poarta sa alba tntaietate. iar participarea Austriei §i Rusiei sa se faca cu titlul de cooperare auxiliara §i accesorie. Prirniti, va rog, Alteta, asiqurarile foarte lnaltei

mele ~onsideratiuni, G. Musurus. Altetei sale, Ali Pasa, ministru al afacenlor externe al Majestatii Sale imperiale, Sultanul".

3. Referitor fa recunoesteree oficiala, de cetr« inafta Poerts, a nationalitatii romen« din Macedonia 3/1. ~edinta din 11 Maiu 1905. Presedlntele Camerei deputatilor D-Ior deputati, cane acum cateva zile s'a tacut in Camera italiana o rnanltestatle de simpatie pentru romanii din Macedonia dvoa~tre, Indata ce ali aflat de aceasta, ati fost coprinsi d~ un sentiment de recunoscinta §i ati manifestat dorinta ca sa se exprime Camerei italiene rnulturnirile Camerei romane.r .. .1 Deputat I.I.C.Bratianu: 1...I.Am fost fericit azi constatand ca jurnalele turcescl publica 0 iradea a M. S. Sultanulul, prin care se recunoasee drepturile romanilor din Imperiu, de a avea muktari §i de a avea comunitati. /. ..1. Pasl succesivi s'au facut in aceasta cestiune. De unde se nega Ia fnceput chiar existenta unei natlonalltatl rornanescl tn Macedonia, rand pe rand cabinetele puterilor mari, in m.od oficlal, au recunoscut §i existents §! dreptul ei de a .reclama 0 v1eata complect egala cu a cetoralf crestini din Impenu. Dupe aceea a venit numirea de catre Poarta a unui representant roman in comisiunea de reforme §i prin urmare recunoaseerea fermata a nationalitatel romano. I.,,/, Oricari ar fi aparentele §i sovairile momentului, oricari ar fi orbirile la carl pasiunea unor. in!erese nelegitime §i rau lntelese pot expune orqanele ecleslas_tlce grcesci §i cari Ie lmpiedica de a'si da inca seama de adevaratul punct de vedere din care ar trebui sa pri~easca cestiunea romana, eu nu desnadajduesc ca vor ajunge chla~ ~cele orgawneale patriarchatului sa se convlnqa de politica grel?lta ce 0 urmaresc. 1.. .1. Deputat Mihail Cantacuzino: I...1. D-Ior, inca de cateva zile tara Tntreaga $tia tntr'adevar ca a isbucnit un conflict grav intre Statui roman §i Imperiul otoman. 1. ..1. Acum, d-lor, suntem informati ca In adevar acest conflict s'ar fi aplanat §i inca intr'un mod care ar da cea mai straluclta rnultumire asplratiunllor neamului nostru. 1.. .1. Deputat General I. Lahovari, ministrul afacerilor straine: D-Ior deputati, eonflictul care s'a ivit intre noi §i Imperiul otoman, este drept a 0 recunoasce ca nu a fost provoeat printr'un act a! guvernului imperial lnsusi. EI s'a nascut din neobservare. Dati'mi voe sa fac 0 expunere complecta a incidentului pentru CB p~na 213

212

astazi am fost cu totii in reserva §i am rnentinut 0 discretiune deplina. A§a dar trebue s~ amint~sc ca in ~anina: unde an~l trecut am instalat un consulat ~I unde avem scoli romane, autorisate de guvernul otoman, s'a gasit un Valiu, guverna~orul Vilaet.ului, care a. vazut cu ochi rai instalatiunea consulatului nostru §I a scoalel romans; el s'a pus In contradlctiune cu ordinele date chiar de Sublima Poarta, .. . Dansul nu a voit sa recunoasca calitatea revisorilor nostrl scolari, desi acestia aveau scrlsori de recunoascereiscalite de ~arele yiz~r §i de catre rninistrul de instructie publica otoman. Mal mult Inca, profitand de un incident tntarnplat In zilele de Pasti, intr'un sa~ roman vecin de lanina, relativ la citirea In limba romana a Sfmtel Leturghii, ceruta de rornani §i la care se opune~u grecH, Valiula mers pana a aresta pe revisorii nostri scolari, sub pret;xt de instigatiuni, atunci cand da.n§ii nici nu fusesera un moment ,~ acel sat! Fata de aceasta violenta cornlsa asupra persoanelor nurnite de guvernul roman cu autorisatiunea legalo3a Sublimei Porti,~eaPaJ~~ am protestat §i Valiul a prirnit ordine de la Sublirna Poa~a, de a I pune in libertate, dupa. cum cerusem nol. Valiul a refusat §I dupe c~ a primit un alt ordin, de asta-data tmperial, spre a pune pe ar~statl in libertate, dansu' I.·a executat Tntr'un mod cu totul straniu. A expulsat dupe teritoriul Imperiului pe acesti revisori, debarcand~'i la Brindisi! Conflictul atunci a luat un caracter de 0 gravitate sxceptionala §i am fost nevolti sa depunem nota scrisa ~n m~nile ministrului afacerilor straine otoman, cerand 0 satisfactiune complecta; nota avea un caracter de exigenta politic? neapar~ta. Simte d-lor, oricine, ca faptul tntarnplat la lanina atmgea adanc interesele Statului roman, caci lovea in prestigiul actiunei noastre fa\a de populatlunea de acelasi neam, ac1iune pe care 0 sxersam cu autorisatiunea Sublimei Portio Cand acsasta autorleatlune era vlolata de un tnalt functionar otoman, chiar demnitatea 'Statului roman era atlnsa: Acum, d-lor, ca satisfactiunea complecta ne·a fost data, sa'rni perrnltef sa nu spun pana la' ce grad acut ajunsese confl.ictul la un ,"!,om.entdat.~."/' Valiul a primit ordin imperial, ca in ziua de 10 Maiu sa mearqa la. consulatul roman din lanina, sa dea consulatu!ui nostruexphcat,unl asupra faptului tntarnplat §i sa ceara uitarea. inclden.tului. Revisorii nostri scolari vor fi repatrlati ~i reinteqraf la lanina, unde vor functiona exercltando-si misiunea. 1...1. S. 'Imperiala Sultanul, 1.. .1 a dat 0 Iradea lmperiala car~ a f?st comunicata in mod oficial, ieri in ziua de 10 Maiu guvernulUl roman.

Prin aceasta Iradea, cerintele guwernului roman, urmante de 25 ani, au fost realisate. Nationalitatea romans este recunoscuta in mod definitiv, cu toate drepturile civile, pe picior de egalitate cu toate nationalitatile crestine din lmperiul otoman! Din aceasta recunoascere decurge pentru rornanii macedoneni. dreptullegal de a usa de limba lor in biserici, de a avea §coli romane, de a se constitui in cornunitati, ateqand muktari (primari), de a avea represintanti in consil.iurile de adrninistratie ale Vilaetelor, de a numi revisori tn scolile pe cari Ie au, astfel toate drepturile la viata nationala Ie sunt acum sanctionate, prin tnalta Iradea imperialal/ ...I. Sa-rni dati vole, d-lor, ca sa constat ca acest stralucit resultat a fost dobandit '9i'l datorim tncordarsi tutulor fortelor natiunei romane. Aduc omagiile mele presei de toate nuantele, care a sciut a pastra tacerea §i a nu turbura negocieri.le noastre prin polemici ~i destamuiri inoportune! 1... .1.. Ma asociez la rnultumirtle mele pe opositie, care §i de asta data, cand marile interese nationale sunt in joe, a aratat ca romanli sunt uniti §i merg mana i,..,. mana.

214

215

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful