I.

LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA

În accepţia cea mai generală, protecţia muncii are ca obiectiv cunoaşterea şi înlăturarea perturbaţiilor ce pot apare în procesul de muncă, susceptibile să provoace accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale. Ca instituţie de drept, protecţia muncii reprezintă “un ansamblu de norme juridice imperative, având ca obiect reglementarea relaţiilor sociale complexe ce se formează în legătură cu organizarea multilaterală, desfăşurarea şi controlul procesului de muncă, în scopul asigurării condiţiilor optime, la nivelul ştiinţei şi tehnicii moderne, pentru apărarea vieţii şi sănătăţii tuturor participanţilor la acest proces, al prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.” Instituţia securităţii şi sănătăţii munciicuprinde relaţiile stabilite în procesul muncii şi reglementate prin norme de drept în scopul prevenirii riscurilor pentru sănătatea, integritatea sau viaţa angajaţiilor. Practic, ea reglementează, pe de o parte, relaţiile sociale stabilite între cei care organizează, conduc sau controlează munca şi organele administraţiei de stat, iar pe de alta, acea parte a raporturilor juridice de muncă care privesc relaţiile sociale dintre cei care au atribuţii de organizare, conducere şi control în procesul muncii, şi executanţii procesului de muncă. La realizarea ei contribuie dispoziţii din diferite ramuri ale dreptului. Reglementarea principală este cuprinsă în dreptul muncii. La ea se adaugă normele de drept administrativ referitoare la răspunderea contravenţională, cele de drept penal privind infracţiunile, precum şi ale dreptului civil, care completează Codul Muncii în materia răspunderii patrimoniale a unităţii faţă de persoanele angajate pentru daunele produse ca urmare a nerespectării normelor de protecţie a muncii. O legătură strânsă există şi cu asigurările sociale de stat, unele reglementări fiind comune (încadrarea în grupele de muncă I şi II, înregistrarea accidentelor de muncă). Prin Constituţie se relevă clar locul şi rolul legislaţiei securităţii şi sănătăţii munciiîn sistemul legislativ naţional: o componentă a sistemului de reglementări prin care se urmăreşte asigurarea protecţiei cetăţenilor, respectiv pentru un segment specific de populaţie – activă, împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională generate de prestarea oricărui proces de muncă. STRUCTURA SISTEMULUI LEGISLATIV AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII Pentru a prezenta structura sistemului legislativ al securităţii şi sănătăţii munciiîn România este necesară mai întâi delimitarea acestuia. Se pot distinge două categorii de acte juridice: A) Acte care legiferează strict numai activităţi în legătură directă cu măsurile de protecţie a muncii, formând o aşa numită “legislaţie de bază”, dintre care fac parte: • Legea securităţii şi sănătăţii muncii nr. 319/2006; • Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006. • Cerinţe minime de securitate. • Norme legale privind organizarea şi funcţionarea administraţiei de stat cu atribuţii de îndrumare şi control în domeniul securităţii şi sănătăţii; • Dispoziţii legale privind certificarea echipamentelor de protecţie, tehnice şi de lucru, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii; • Norme referitoare la răspunderea pentru nerespectarea măsurilor de protecţie a muncii. B) Acte care conţin, dar numai în subsidiar, şi norme juridice de protecţie a muncii, formând o aşa numită “legislaţie conexă” legislaţiei de protecţia muncii.
1

• Constituţia României, art. 22 şi art. 38; • Codul Muncii; • Dispoziţiile privind durata timpului de muncă şi a celui de odihnă, munca de noapte, orele suplimentare; • Prevederi privind disciplina în muncă; • Dispoziţii referitoare la regimul produselor şi substanţelor toxice, al unor instalaţii cu grad ridicat de risc, al materialelor explozive; • Dispoziţii care reglementează drepturile angajaţilor, ale sindicatelor. Dacă se ţine seama de aria de obligativitate , dar şi de caracterul general sau particularizat , concret aplicativ, aceleaşi acte se pot grupa după cum urmează: • Legislaţie primară – care cuprinde Legea securităţii şi sănătăţii muncii nr. 319/2006. Precum şi HG – uri şi ordine ale Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, caracterizate prin faptul că stabilesc cadrul general, principiile şi regulile de bază pentru domeniul securităţii şi sănătăţii. • Legislaţie secundară – din care fac parte sistemul de norme tehnice, normele metodologice şi standardele de securitate a muncii; aceste reglementări sunt emise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale , Ministerul Sănătăţii şi alte organe abilitate, obligatorii fie pentru toţi agenţii economici, fie numai pentru o activitate, o categorie de persoane etc. • Legislaţie terţiară – cuprinde instrucţiuni de securitate a muncii, care se elaborează de utilizatorul lor şi sunt obligatorii numai pentru acesta. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ PROTECŢIA MUNCII Constituţia României Art.22(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanelor sunt garantate. Art.38(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socială a muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salar minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
a)

b) Codul Muncii Ca act legislativ care reglementează toate relaţiile de muncă, Codul Muncii cuprinde şi norme de drept pentru relaţiile sociale care trebuie să se creeze în legătură cu prevenirea riscurilor pentru sănătatea, integritatea sau viaţa angajaţilor. În capitolul referitor la protecţia muncii şi asigurările sociale ( Cap. VI ) se stabilesc principii de bază în realizarea securităţii muncii. De asemenea în Codul Muncii sunt dezvoltate şi prevederile referitoare la munca femeilor şi a tinerilor. Legea securităţii şi sănătăţii munciinr. 319/2006 Este actul normativ în baza căruia se desfăşoară întreaga activitate de protecţie a muncii în România. Ea îndeplineşte rolul de lege fundamentală pentru realizarea securităţii muncii şi este obligatorie în toată economia naţională, respectiv în toate unităţile în care se desfăşoară procese de muncă utilizându – se personal angajat printr – una din formele prevăzute de lege.
c) d)

Cerinţe minime de securitate
2

Au ca obiect stabilirea măsurilor de prevenire a comportamentului accidentogen al executantului, în condiţiile interrelaţionării complexe dintre elementele sistemului de muncă, pentru un anumit tip de activitate din economia naţională. Concret, pentru fiecare activitate reprezentativă s-a elaboret sau este în curs de elaborare o singură normă specifică. Aplicarea lor este obligatorie pentru toţi agenţii economici care desfăşoară respectivul proces de muncă, indiferent de obiectul principal de activitate, de tipul de capital sau forma de organizare. e) Normele metodologice Reglementează procedurile de aplicare a unor principii prevăzute în legislaţia primară, sunt nominalizate expres în Legea securităţii şi sănătăţii munciinr. 319/2006, constituind anexă la aceasta. Normativul – cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţieconf. HG nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă Stabileşte criteriile generale de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie în funcţie de factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională existenţi la fiecare loc de muncă. În baza lui, fiecare agent economic este obligat să – şi elaboreze propriul normativ de echipament, ţinând seama de procesele de muncă pe care le organizează şi de condiţiile sale concrete de desfăşurare a activităţii.
f)

g) Standardele de securitate a muncii Sunt acte juridice care reglementează aspectele de protecţie a muncii vizând produsele. Îndeplinesc în cea mai mare parte aceleaşi funcţii ca şi normele, dar legat de echipamente. Standardele române referitoare la protecţia vieţii, protecţia sănătăţii, securitatea muncii şi protecţia mediului înconjurător au caracter obligatoriu.

3

Legislaţie care completează Legea 319/2006 Monitor 882/30.10.2006 739/30.08.2006 722/23.08.2006 Denumire act normativ HOTĂRÂRE nr.1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă HOTĂRÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot HOTĂRÂRE nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare HOTĂRÂRE nr.971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 16 august 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 16 august 2006 privind protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă HOTĂRÂRE nr. 1.136 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice HOTĂRÂRE nr. 1.135 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca la bordul navelor de pescuit HOTĂRÂRE nr. 1.058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia
4

815/03.10.2006 252/21.03.2006 380/03.05.2006

713/21.08.2006

710/18.08.2006 683/09.08.2006

757/06.09.2006

762/07.09.2006 769/11.0.2006 772/12.09.2006 737/29.08.2006

737/29.08.2006 727/25.08.2006 696/15.08.2006

499/03.06.2004

81/30.01.2006 64/24.01.2006 711/30.09.2002

444/25.06.2002

424/30.07.2001

114/06.03.2001

845/13.10.2006

887/31.10.2006

Legislaţie care completează Legea 319/2006 sănătăţii lucrătorilor care pot fi expusi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive HOTĂRÂRE nr. 1.050 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de foraj HOTĂRÂRE nr. 1.049 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran HOTĂRÂRE nr. 1.007 din 2 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenta medicală la bordul navelor HOTĂRÂRE nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive HOTĂRÂRE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibratii HOTĂRÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest HOTĂRÂRE nr. 1.022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viata, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului HOTĂRÂRE nr. 613 din 13 iunie 2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite HOTĂRÂRE nr. 676 din 19 iulie 2001 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite HOTĂRÂRE nr. 261 din 22 februarie 2001 (*actualizată*) privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de munca în condiţii deosebite (actualizată pana la data de 30 iulie 2001*) HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în munca pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici ORDIN nr. 754 din 16 octombrie 2006 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul

5

octombrie 2006 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă Directiva 89/654/CEE HOTĂRÂRE nr.LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ DIN ROMÂNIA PRIN TRANSPUNEREA DIRECTIVELOR EUROPENE LEGEA nr. 1. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă în România Directiva 89/391/CEE HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 16 august 2006 privind protecţia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici in muncă Directiva 89/654/CEE HOTĂRÂRE nr.093 din 16 august 2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucratorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă Directiva 2004/37/CE 6 . 1425 din 30. 1. 319 din 14 iulie 2006 HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Directiva 90/270/CEE HOTĂRÂRE nr.

1. Directiva 1999/92/CE HOTĂRÂRE nr. 1. Directiva 92/104/CEE HOTĂRÂRE nr. Directiva 92/91/CEE HOTĂRÂRE nr. Directiva 2004/40/CE HOTĂRÂRE nr. Directiva 89/655/CE HOTĂRÂRE nr.051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători.049 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran. 1.HOTĂRÂRE nr. în special de afecţiuni dorsolombare. Directiva 90/269/CEE HOTĂRÂRE nr.136 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive. 1. 1. 7 Directiva 92/58/CEE .146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.050 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj. 1.

2003/18/CE 8 . Directiva 2003/10/C E HOTĂRÂRE nr. Directiva 2002/44/C E HOTĂRÂRE nr.HOTĂRÂRE nr. Directiva 92/57/CEE HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. 98/24/CE. Directiva 83/477/CEE cu modificări: 91/382/CEE. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile.876 din 22 decembrie 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. Directiva 90/103/CE E HOTĂRÂRE nr. Directiva 92/57/CEE HOTĂRÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest. 1. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. 1135 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit.

LEGISLAŢIA CONEXĂ CODUL RUTIER + NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A ACESTUIA L360/2003 privind legea substanţelor chimice periculoase CODUL MUNCII OUG 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă HG 355/2007 Legea privind supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor OUG 96/2003 legea privind protecţia maternităţii ORDINUL 147. repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive 9 . punerea în funcţiune. utilizarea. montarea. 333/2006. L64/2008 – ISCIR LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ORDINUL 392/2007 Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea.

STRUCTURA LEGISLAŢIEI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 10 .

În cazul în care lucrătorii desemnaţi/serviciul intern de prevenire şi protecţie nu au capacitatile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute de norme.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele de tip industrial.angajatorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate. ireversibile. şi/sau sa apeleze la servicii externe. . c) Prin înfiinţarea unui serviciu intern de prevenire şi protecţie. lucrătorii desemnaţi sau serviciul intern nu realizează în totalitate activităţile de prevenire şi protecţie obligatorii potrivit normelor. a.riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave. În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute mai sus dar angajatorul. angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai mulţi lucrători sau poate organiza serviciul intern de prevenire şi protecţie. .angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe.angajatorul isi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi/sau unitate. În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor între 50 şi 149 de lucrători. respectiv deces sau invaliditate. În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care desfăşoară activităţi industriale.II. organizarea şi mijloacele necesare activităţii de prevenire şi protecţie în unitatea şi/sau întreprinderea sa. angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire şi protecţie. b) Prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie.În cazul întreprinderilor care au între 10 şi 49 de lucrători inclusiv: . Astfel normele prevăd obligaţia angajatorului de a asigura planificarea.2. În cazul întreprinderilor cu pana la 9 lucrători inclusiv: . În mod firesc. printre primele abordări ale acestor norme. 11 . . angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai mulţi lucrători sau să organizeze serviciu intern de prevenire şi protecţie pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie din cadrul întreprinderii.activităţile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele de tip industrial. sunt cele referitoare la organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi la modalităţile prin care acestea se pot desfăşura.angajatorul îndeplineşte cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare cel puţin nivelului de baza. . ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE LA NIVELUL ANGAJATORULUI Prin Hotărârea de Guvern nr. Angajatorul poate să-şi asume realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a. .1425/2006 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe. De asemenea sunt prevăzute următoarele modalităţi de abordare a activităţii de prevenire şi protecţie: a) Prin asumarea de către angajator a atribuţiilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege. În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute mai sus.1.

Evident. angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire şi protecţie. În cazul în care serviciul intern de prevenire şi protecţie nu are capacităţile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie. studii sau nivel de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 150 de lucrători. să fie angajatul societăţii. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.În cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 150 de lucrători. În cazul în care serviciul intern de prevenire şi protecţie nu are capacitatile şi aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activităţilor de prevenire şi protecţie prevăzute de norme. angajatorul trebuie să apeleze la unul sau mai multe servicii externe. mai puţin activităţile care sunt specificate în anexa 5 din HG1425/2006 (NMA a L 319/2006): Cerinţă minimă: curs de securitate şi sănătate în muncă de nivel bază de 40 de ore. Aşa cum rezultă din cele de mai sus. Asumarea de către angajator a responsabilităţii privind organizarea desfăşurării activităţii din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă se face pentru activităţile care se desfăşoară la sediul social. angajatorii pot apela la serviciile externe de prevenire şi protecţie abilitate în toate cazurile în care angajatorul. condiţia de bază pentru participarea la curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de nivel mediu este ca lucrătorul să fie absolvent de studii superioare sau cel puţin post-liceal tehnice. sau societatea are ca domeniu de activitate una din activităţile din anexa 5 din HG 1425/2006 (NMA a L319/2006) acesta trebuie să numească un lucrător desemnat în securitate şi sănătate în muncă cu pregătire în materie de securitate şi sănătate în muncă de nivel mediu sau să apeleze la serviciile unei societăţi abilitate de specialitate. serviciile externe de prevenire şi protecţie trebuie ca în prealabil să fie abilitate în condiţiile normelor amintite. Angajatorul va stabili numărul de lucrători desemnaţi în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expusi lucrătorii. angajatorul trebuie să organizeze serviciul intern de prevenire şi protecţie. angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau mai multe servicii externe. d) Prin apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie. lucrătorii desemnaţi sau lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie nu îndeplinesc condiţiile de experienţă. Numirea lucrătorului desemnat în securitate şi sănătate în muncă se face pe baza unei decizii a conducătorului unităţii în următoarele condiţii:        lucrătorul desemnat în securitate şi sănătate în muncă trebuie să facă dovada absolvirii cursului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de cel puţin nivel mediu. completarea fişei postului cu activităţile de prevenire şi protecţie pentru care are pregătire. societatea are până la 150 de angajaţi. Dacă nu se întrunesc condiţiile legale în care angajatorul poate să îşi asume răspunderea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. la sediile secundare sau în afară acestora. Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate şi timpul necesar pentru ca lucrătorii desemnaţi sa poată desfasura activităţile de prevenire şi protecţie conform fişei postului. 12 . Condiţii de participare la curs: studii medii tehnice sau profil real.

Înfiinţarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă – CSSM Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători. cât şi de normele metodologice de aplicare notăm că lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie trebuie să desfăşoare numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare cum ar fi: prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului. angajatorul sau reprezentantul său legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor. Aşa cum rezultă şi din cele de mai sus. 50 din NMA la Legea 319/2006 (HG 1425/2006)).319/2006. serviciul intern de prevenire şi protecţie trebuie să aibă la dispoziţie resursele materiale şi umane necesare pentru îndeplinirea activităţilor de prevenire şi protecţie desfăşurate în întreprindere. pe baza de contract. În situaţia în care activitatea de prevenire şi protecţie este asigurată prin mai multe servicii interne. lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă. serviciul de prevenire şi protecţie trebuie să fie organizat astfel încât să se asigure în mod corespunzător desfăşurarea activităţilor specifice. activităţile de prevenire şi protecţie în domeniu. Studii superioare tehnice. Reprezentanţii lucrătorilor în CSSM trebuie să fie absolvenţi ai cursului de securitate şi sănătate în muncă. curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de 80 de ore.Şeful serviciului de prevenire şi protecţie trebuie să facă dovada absolvirii cursului de nivel superior în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (în conformitate cu art. Când angajatorul isi desfăşoară activitatea în mai multe puncte de lucru. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. De asemenea este important de reţinut că angajatorul trebuie să consemneze în regulamentul intern sau în regulamentul de organizare şi funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de prevenire şi protecţie are capacitatea şi mijloacele adecvate. medicul de medicina muncii. curs post universitar de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională de cel puţin 180 de ore. Subliniem faptul că serviciul intern de prevenire şi protecţie se organizează în subordinea directă a angajatorului ca o structură distinctă. Serviciul extern de prevenire şi protecţie asigură. Ca o noutate menţionată expres atât de Legea nr. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este constituit din: • • • • reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. acestea vor acţiona coordonat pentru asigurarea eficientei activităţii. Structura serviciului intern de prevenire şi protecţie va fi stabilită de angajator în funcţie de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau riscurile la care sunt expusi lucrătorii. Serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe: 13 . nivel bază de 40 ore.

domiciliul sau resedinta o copie de pe certificatul de abilitare. bani şi resurse umane. locuri de muncă mai ergonomice. etc. alţi lucrători care pot desfasura activităţi auxiliare. 47-51. b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire şi protecţie şi de avizare a documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. când nu am posibilitatea (lipsa timp. Când externalizez serviciul de prevenire şi protecţie? • • • • când nu îndeplinesc cerinţele legale de organizare a serviciului de prevenire şi protecţie cerute în NMA la Legea 319/2006 (HG 1425/2006). în doua exemplare. şi. Serviciul extern are obligaţia sa transmită inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia isi are sediul. un raport de activitate semestrial. 14 . În cazul în care serviciul extern de prevenire şi protecţie este format dintr-o singura persoana. Contractul încheiat între angajator şi serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie sa cuprindă cel puţin următoarele: a) activităţile de prevenire şi protecţie care vor fi desfăşurate de către serviciul extern de prevenire şi protecţie. b) modul de colaborare cu lucrătorii desemnaţi/serviciul intern de prevenire şi protecţie şi/sau cu alte servicii externe de prevenire şi protecţie. contact permanent cu noutăţile din domeniu. Inspectoratul va analiza rapoartele de activitate şi va restitui un exemplar serviciului extern.) de a îmi asuma răspunderea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. conform prevederilor art. 47-51. după caz. număr mai redus de incidente de muncă. economie de timp. disponibilitate. iar un exemplar îl va arhiva. Avantajele externalizării serviciului de prevenire şi protecţie: • • • • • • • • asistenţă de specialitate permanentă.a) sa dispună de personal cu capacitate profesională adecvată şi de mijloacele materiale necesare pentru a-şi desfasura activitatea. birocraţie redusă. când nu îndeplinesc condiţiile pentru a numi unul sau mai mulţi lucrători desemnaţi în securitate şi sănătate în muncă. conform prevederilor art. 47-51. Conducătorul serviciului extern de prevenire şi protecţie trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare nivelului superior. Rapoartele vor fi înaintate inspectoratului teritorial de munca pe raza căruia isi are sediul. conform prevederilor art. în conformitate cu procedura stabilită la art. în termen de 10 zile de la data primirii acestuia. Serviciul extern trebuie sa întocmească. Serviciul extern de prevenire şi protecţie trebuie sa fie format din lucrători care îndeplinesc cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare nivelului mediu şi/sau superior. conform modelului prevăzut în anexa nr. când domeniul meu de activitate se regăseşte în anexa 5 din HG 1425/2006. elaborarea şi actualizarea documentelor specifice “De la A la Z”. 10. c) clauze privind soluţionarea litigiilor apărute între părţi. aceasta trebuie sa îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca corespunzătoare nivelului superior. domiciliul sau resedinta serviciul extern. 35-45. supervizarea instruirilor periodice şi a reinstruirilor sub semnătură în fişele individuale de instruire.

în calitate de serviciu abilitat extern. În caz de necesitate. Începând cu data prezentei angajatorul îşi asumă răspunderea pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă altele decât cele asumate de către serviciul abilitat extern. în baza drepturilor conferite de statutul societăţii privind administrarea activităţii acesteia în condiţiile legii. cu privire la organizarea activităţii şi instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. sau Începând cu data prezentei. prevederile „Normelor metodologice de aplicare ale legii nr. văzând prevederile Legii nr.. MODEL S.ediţia 2006.C. PROTECT S. 319/2006“. 123/12. angajatorul va desfăşura activităţile de prevenire şi protecţie sub consilierea unui serviciu de prevenire şi protecţie abilitat.12.L.2008. în temeiul prevederilor Legii nr. 319/2006 . ________ /________ privind organizarea activităţii de prevenire şi protecţie Subsemnatul POPESCU Ion. Administrator al S. cu privire la societăţile comerciale.C. funcţia de lucrător desemnat SSM va fi preluată de S.Decizii privind organizarea activităţii de prevenire şi protecţie în unitate: Exemple: Decizia nr. lucrătorul desemnat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este: IONESCU Liviu sau Începând cu data prezentei administratorul Începând cu data prezentei angajatorul îşi asumă atribuţiile pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.31/1990 republicată. emit următoarea DECIZIE Începând cu data prezentei. 15 .R.Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.R. în baza contractului nr.L.

inclusiv cu capital străin. aceştia vor fi înlocuiţi imediat prin alţi reprezentanţi aleşi.000 de lucrători . În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători. Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în munca trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii. Angajatorul are obligaţia sa acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice.2 reprezentanţi. g) peste 4. c) 10 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători.5 reprezentanţi. respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.000 de lucrători . cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. pe de alta parte. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în munca vor fi aleşi pe o perioada de 2 ani. Reprezentanţii lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca vor fi desemnaţi de către lucrători dintre reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.000 de lucrători .III. atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în munca revin reprezentanţilor lucrătorilor.6 reprezentanţi. Comitetul de securitate şi sănătate în munca este constituit din reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. În cazul în care unul sau mai mulţi reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor se retrag din comitetul de securitate şi sănătate în munca.001 la 2.499 de lucrători.500 de lucrători şi peste. Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de munca şi va fi de cel puţin: a) 2 ore pe luna în unităţile având un efectiv de pana la 99 de lucrători. d) 15 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 500 şi 1. b) 5 ore pe luna în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători. În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial. e) 20 de ore pe luna în unităţile având un efectiv de 1. d) de la 1.000 de lucrători . şi angajator sau reprezentantul sau legal şi/sau reprezentanţii săi în număr egal cu cel al reprezentanţilor lucrătorilor şi medicul de medicina muncii. f) de la 3. Comitetul de securitate şi sănătate în munca se constituie şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar. 16 .7 reprezentanţi. care desfăşoară activităţi pe teritoriul României.000 de lucrători . c) de la 501 la 1. e) de la 2. Lucrătorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protecţie este secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca.4 reprezentanţi. Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în munca în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate. Modalitatea de desemnare a reprezentanţilor lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în munca va fi stabilită prin contractul colectiv de munca. COMITETUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Comitetul de securitate şi sănătate în munca se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători.001 la 3. se pot infiinta mai multe comitete de securitate şi sănătate în munca. după cum urmează: a) de la 50 la 100 de lucrători .8 reprezentanţi.3 reprezentanţi.001 la 4. pe de o parte. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare. numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern ori regulamentul de organizare şi funcţionare. b) de la 101 la 500 de lucrători .

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă are cel puţin următoarele atribuţii: • analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în munca şi planul de prevenire şi protecţie. cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor. a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi. în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie. luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii. • analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de munca şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern. dacă este cazul. lucrătorilor. consultării şi participării lucrătorilor. inspectoratului teritorial de munca şi. • propune măsuri de amenajare a locurilor de munca. inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienta acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de munca. alegerea echipamentelor. • analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie. ţinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în munca se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia. precum şi menţinerea sau. data şi ora stabilite. înlocuirea acestuia. întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de munca. • analizează introducerea de noi tehnologii.Angajatorul sau reprezentantul legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în munca. indicând locul. Comitetul de securitate şi sănătate în munca funcţionează în baza regulamentului de funcţionare propriu. în conformitate cu legea. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii. iar componenta comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor. Comitetul de securitate şi sănătate în munca este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi. şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficiente. şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în munca. Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar. La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului. 17 . Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca transmite inspectoratului teritorial de munca. Comitetul de securitate şi sănătate în munca convine cu votul a cel puţin doua treimi din numărul membrilor prezenţi. dacă este cazul. serviciului extern de protecţie şi prevenire. reprezentanţii acestora. în termen de 10 zile de la data întrunirii. • analizează alegerea. conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare. cumpărarea. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în munca vor fi convocaţi sa participe lucrătrii desemnaţi. o copie a procesului-verbal încheiat. Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în munca va afişa la loc vizibil copii ale procesuluiverbal încheiat. cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului. • urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie. La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în munca pot fi invitaţi sa participe inspectori de munca. Angajatorul are obligaţia sa asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în munca cel puţin o data pe trimestru şi ori de câte ori este necesar. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă Pentru realizarea informării.

FORMULAR 18 . îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării.• urmăreşte modul în care se aplica şi se respecta reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în munca. o În cazul în care angajatorul nu ia în considerare propunerile comitetului de securitate şi sănătate în munca. trebuie sa motiveze decizia sa în faţa comitetului. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor. • Angajatorul trebuie sa supună analizei comitetului de securitate şi sănătate în munca documentaţia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca. ale echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală. măsurile de prevenire şi protecţie atât la nivel de unitate. în termen de 10 zile. pentru ca membrii acestuia sa îşi poată da avizul în cunoştinţă de cauza. precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de munca şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie. • analizează cauzele producerii accidentelor de munca. serviciului intern sau extern de prevenire şi protecţie. • Angajatorul comunică comitetului de securitate şi sănătate în munca punctul sau de vedere sau. măsurile de prim ajutor. al medicului de medicina muncii. cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în munca. precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se vor realiza în anul următor. • Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate şi sănătate în munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate şi sănătate. avizat de membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă. • dezbate raportul scris. dacă este cazul. motivaţia va fi consemnată în procesul-verbal. măsurile dispuse de inspectorul de munca şi inspectorii sanitari. • efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute. inspectoratului teritorial de munca. asupra plângerilor lucrătorilor privind condiţiile de munca şi modul în care serviciul intern sau extern de prevenire şi protecţie îşi îndeplineşte atribuţiile. de prevenire şi stingere a incendiilor şi evacuare a lucrătorilor. • analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de munca şi a îmbolnăvirilor profesionale. Exemple: DECIZIE CSSM . comitetului de securitate şi sănătate în munca un raport scris care va cuprinde situaţia securităţii şi sănătăţii în munca. la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienta acestora în anul încheiat. prezentat comitetului de securitate şi sănătate în munca de către conducătorul unităţii cel puţin o data pe an. • Angajatorul trebuie sa transmită raportul. cel puţin o data pe an. în vederea selecţionării echipamentelor optime. acţiunile care au fost întreprinse şi eficienta acestora în anul încheiat. Obligaţiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate şi sănătate în muncă • Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate şi sănătate în munca toate informaţiile necesare. • Angajatorul trebuie sa prezinte. cat şi la nivel de loc de munca şi tipuri de posturi de lucru.

19 .……………………….M.cap.03. in data 01.1.___________ din data________________ Având în vedere dispoziţiile legale referitoare la activitatea de securitate şi sănătate în muncă.3.DECIZIA nr. se desfasoara sedinta comitetului de securitate si sanatate in munca care are urmatoarea ordine de zi: a) analiza planului de prevenire si protectie (art..2.SRL Oradea Nr………. la sediul unitatii din Oradea str.2007 ora 15.46-5) . Dna. Art. Se constituie comitetul de securitate si sănătate în muncă la nivelul întregii societăţi. 66 (2) din Norma metodologica la Legea nr. Având în vedere prevederile în Normele Metodologice pentru aplicarea Legii 319/2006. S C……………. Atribuţiile comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt prezentate în anexa 1 la prezenta decizie. art.IV. DIRECTOR EXECUTIV.319/2006.. Catre . _______________________________________ în calitate de Director Executiv al SC _________________________________________ SRL emite următoarea: DECIZIE Art.îndeosebi Legea nr.T.19.00. BIHOR Avand in vedere prevederile art. format din următoarele persoane: Preşedinte: ______________________________________ Reprezentant lucratori Medic medicina muncii: ___________________________ Reprezentant lucratori Reprezentanţi angajator: ___________________________ Reprezentanti lucratori Secretar: ______________________ Art.din……………. 319/2006. Persoanele nominalizate vor duce la îndeplinire prezenta decizie. I..

e) diverse. stabilit si prezentat de medicul de medicina muncii.14 si 15 pct. d) analizeaza documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca .67-l si art 69) h) diverse. 319/2006.71). e) analizeaza modul de indeplinire a atributtiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie.masurile de prim ajutor .atat la nivel unitate .. a echipamentelor de protectie colectiva si individuala ( art. 2. art. 1. c) prezentarea principalelor probleme expuse la curs si convocari.pentru imbunatatirea mediului de munca din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca (cf art. Data Semnatura comunicarii cunostinta de luare la Obs. 3. Numele si prenumele crt. cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca . f) informarea CSSM cu privire la identificarea riscurilor pentru securitate si sanatate.la actiunile care au fost intreprinse si loa eficienta acestora in anul incheiat. b) prezentarea tematicii de control la locurile de munca . DIRECTOR GENERAL SC SRL Oradea Nr……….ale echipamentelor de protectie colectiva si individuala.67-d).de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor ( art.b) prezentarea listei cu mijloacelor financiare alocate pentru realizarea planului de prevenire si protectie (art.din……………. Nr. d) prezentarea si aprobarea regulamentului de functionare propriu. g) dezbaterea raportului scris prezentat de catre conducatorul unitatii CSSM.precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza in viitor (art. ora 15.03.2007.17 din Norma Metodologica la Legea 319/2006). daca este cazul .in vederea selectionarii echipamentelor optime (art.intretinerea si utilizarea echipamentelor de munca.67-b). 186 din Codul Muncii). rezultatul controlului si masurile ce se impun pentru remedierea deficientelor constatate la controlul intern (cf. CONVOCATOR Avand in vedere prevederile art. urmatoarele persoane sunt convocate in data de 30.00 la sediul unitatii din Oradea pentru a participa la sedinta comitetului de securitate si sanatate in munca care are urmatoarea ordine de zi: a) avizarea programului de activitate.masurile de prevenire si protectie.67-e).inlocuirea acestuia (art. c) analizeaza alegerea .cumpararea ..70).precum si mentinerea sau . 20 .cat si la nivel loc de munca . 66 din Norma metodologica la Legea nr.

6. _____________________ Nr. 5. acesta este legal întrunit.C. Probleme discutate Hotărâri luate sau divergente Probleme discutate 21 Hotărâri luate sau divergente . DIRECTOR GENERAL S. la care au participat următorii membrii: Funcţia ocupată în unitate/CSSM Numele persoanelor desemnate Presedintele Comitetului de securitate şi sănătate în muncă -conducătorul persoanei juridice sau reprezentantul său Secretarul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă .Având în vedere că sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unul din numărul membrilor Comitetului de securitate şi sănătate în muncă.______din______________ PROCES-VERBAL Nr.____din _____________ Încheiat cu ocazia întrunirii trimestriale/ocazionale a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă. 2.S-au discutat următoarele probleme şi s-au luat următorele hotărâri cu votul a doua treimi din numărul celor prezenţi.Conducătorul compartimentului de protecţie a muncii sau persoana desemnată cu atribuţii în domeniu Reprezentantul serviciului medical Reprezentanţii salariaţilor 1.4.

Semnătura Persoana împuternicită să reprezinte unitatea_________________________ 22 . obiecţiile se vor motiva în scris.Problemele divergente discutate. în termen de doua zile de la data întrunirii CSSM.3.

. în general. corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi.să ia măsurile corespunzătoare pentru ca. Serviciile de prevenire şi protecţie au următoarele îndatoriri: . anterior angajării în muncă.grupurile sensibile la riscuri specifice. cum ar fi afişe.IV. .să ţină evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare. 2. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicina a muncii. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă. cum ar fi: femeile gravide. Examenul medical Examenul medical constituie una dintre măsurile organizatorice de prevenire.să ţină evidenşa posturilor de lucru care. precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare. după caz. dacă dispune de personal cu capacitate profesională şi de mijloace materiale adecvate. sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. . ulterior angajării. toate informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. . astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească. Serviciul intern de prevenire şi protecţie poate să asigure şi supravegherea medicală. 23 . trebuie protejate impotriva pericolelor care le afectează în mod specific. Introducere În cadrul responsabilităţilor sale. ţinerii. în urma examenului medical şi. . controlul psihologic periodic. iar angajatorii au obligaţia să amenajeze locurile de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice. .ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. .măsurile privind securitatea. a testării psihologice a aptitudinilor. după caz. prin cabinete de medicina muncii din întreprinderi. .să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă. precum şi persoanele cu dizabilitati. angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru: .furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii.să angajeze numai persoane care. necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic. Măsurile vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate. ANGAJAREA ŞI REPARTIZAREA PERSONALULUI PE LOCURI DE MUNCĂ SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A LUCRĂTORILOR INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ FORMAREA ŞI PERFECŢIONAREA PERSONALULUI 1. . în conformitate cu prevederile legale. lehuzele sau femeile care alaptează.informarea şi instruirea lucrătorilor. la recomandarea medicului de medicina muncii. atunci când îi încredinţează sarcini. accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile adecvate.să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor. angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. . organizate ca unităţi publice sau private. în zonele cu risc ridicat şi specific. asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă. pliante.să asigure informarea fiecărei persoane.

Medicii de medicina a muncii ai serviciilor medicale externe pot supraveghea sănătatea lucrătorilor în: . d) lucrătorii care sunt transferaţi sau detaşaţi în alte locura de muncă sau activităţi. Identificarea unor noi riscuri profesionale. depistarea bolilor profesionale într-un stadiu incipient previne agravarea îmbolnăvirii şi posibilitatea instalării invalidităţii. Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în muncă stabileşte: a) aptitudinea/aptitudinea condiţionată/inaptitudinea permanentă sau temporară de muncă pentru profesia/funcţia şi locul de muncă în care angajatorul îl va desemna să lucreze. .secţii de medicină a muncii din institute de sănătate publică. c) faptul că lucrătorul care urmează a fi angajat un prezintă o afecţiune ce pune în pericol sănătatea şi securitatea celorlalţi lucrători de la acelaţi loc de muncă. Examenul medical la angajarea în muncă se face la solicitarea angajatorului care va completa fişa de solicitare a examenului medical la angajare şi fişa de expunere la riscuri profesionale. examenul medical cuprinde următoarele etape: la angajarea în muncă. e) faptul că lucrătorul care urmează a fi angajat un prezintă un risc pentru sănătatea populaţiei căreia îi asigură servicii. de adaptare. b) lucrătorilor care reintră în activitate după o întrerupere mai mare de 6 luni pentru locurile de muncă cu factori nocivi profesionali. d) faptul că lucrătorul care urmează a fi angajat un prezintă afecţiuni ce pun în pericol securitatea unităţii şi/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate. . elevii. la reluarea activităţii şi consultaţii spontane (ultimele două. Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în muncă se efectuează obligatoriu pentru: a) lucrătorii care urmează a fi angajate cu contract pe perioadă determinată sau nedeterminată. El trebuie să fumizeze date complete asupra stării de sănătate a personalului în momentul repartizării acestuia la locurile de muncă. ale accidentelor de muncă şi ale reabilitărilor profesionale după bolile profesionale sau accidente de muncă. b) compatibilitatea dintre eventualele afecţiuni prezente în momentul examinării şi viitorul loc de muncă. trebuie să respecte reglementările legale privind examenul medical la care sunt supuşi lucrătorii. contribuind la eliminarea acelor cauze ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale care au ca substrat lipsa. în costurile îmbolnăvirilor profesionale. f) lucrătorii care îşi schimbă meseria sau profesia.cabinete de medicina muncii din centre medicale. Examenul medical constituie o importantă măsură de prevenire. statistice. Pe de o parte. Angajaţii nu pot fi implicaţi în costurile aferente examenului medical specific riscurilor profesionale. e) ucenicii. Pe de altă parte. studenţi. În condiţiile muncii industriale.compartimente de medicina muncii de la autorităţii de sănătate publică (ASP) teritoriale. periodic. respectiv starea anormală a sănătăţii acestuia. Examenul medical la angajarea în muncă are ca scop identificarea oricărei afecţiuni care ar putea împiedica exercitarea unei anumite profesii. prin orientarea subiecţilor care prezintă o susceptibilitate anormală la acţiunea unor noxe profesionale sau deficienţe care constituie factori favorizanţi pentru accidentare către profesiuni sau locuri de muncă fără riscuri profesionale. c) lucrătorilor care reintră în activitate după o întrerupere mai mare de 12 luni pentru locurile de muncă fără expunere la factori nocivi profesionali. Sub aspect organizatoric. el contribuie la micşorarea incidenţei bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă. poate modifica metodologia de supraveghere medicală în urma argumentării medicale. insuficienţa sau deficienţele unor însuşiri fizice şi psihice ale executantului. private. cu asigurarea fondurilor necesare. publice. . Angajatorii. lucrătorii care urmează a fi instruiţi pe meserii şi profesii.secţii clinice sau compartimente de medicină a muncii şi boli profesionale. 24 . inclusiv aspectele cărora trebuie să Ii se acorde o atenţie deosebită cu ocazia examenelor medicale ulterioare. examinări speciale). examenul medical are un important rol profilactic. şiinţifice.

-apt condiţionat numai pentru anumite munci. indiferent de tipul contractului de muncă. Periodicitatea examinării periodice este stabilită prin reglementări şi ea poate fi modificată numai la propunerea medicului de medicina muncii. dar nu mai mult de un an. Examenul (controlul) medical de adaptare şi periodic. Controlul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor. cazul va fi analizat în mod amănunţit pentru a se stabili: -dacă este posibilă continuarea activităţii la acelaşi loc de muncă.confirmarea aptitudinii lucrătorului pentru exercitarea profesieei/funcţiei avute anterior sau noii profesii/funcţii 25 . psihologice şi la starea de sănătate a lucrătorului. se face după o întreruptă a activităţii de minim 90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive. dar cu expunere minimă sau nulă la noxa respectivă.În cazul transferului. În cazul depistării unei afecţiuni profesionale sau a unei boli care poate împiedica desfăşurarea în bune condiţii a muncii. sau se impune recalificarea în altă profesie. completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical de angajare mai sus menţionat. a fişei de expunere la riscuri profesionale. afecţiunile care s-ar putea agrava în condiţiile oferite de mediul de muncă. unul pentru angajator şi celălalt pentru angajat. de asemenea. Controlul medical de adaptare în muncă se efectuează la indicaţia medicului de medicina muncii. fiziologice. -dacă se impune pensionarea. în termen de 7 zile de la reluarea activităţii. -inapt temporar pentru orice muncă sau pentru locul de muncă respectiv. Examenul medical la reluarea activităţii. a dosarului medical şi a examenelor medicale complementare şi suplimentare. în două exemplare. c) includerea în circuitul informaţional şi operaţional a acelor lucrători care necesită o supravegehere medicală deosebite. În funcţie de rezultatul examenul medical la angajarea în muncă. Rezultatele se înregistrează în dosarul medical şi concluzia se finalizează prin completarea fişei de aptitudine de către medicul de medicina muncii. precum şi deficienţele de ordin fizic sau psihic care ar putea favoriza boli profesionale sau accidente de muncă. în cadrul limitelor maxime şi minime fixate prin instrucţiuni pentru fiecare ramură de activitate. solicitările şi riscurile profesiei şi locului de muncă se apreciază dacă acesta este: -apt pentru orice muncă. -apt condiţionat numai pentru o anumita muncă. efectuate în conditii obişnuite. medicul de medicina muncii face propuneri pentru: a) adaptare a postului de muncă la caracteristicile anatomice. Tehnica efectuării examenului periodic este identică celei a examenului la angajare. -dacă este necesară schimbarea temporară sau definitivă a locului de muncă. Acest examen are ca scop: . în cadrul aceleiaşi profesii. b) îndrumare a lucrătorului care a urmează a fi angajată către alte locuri de muncă. Periodicitatea examenului se stabileşte de către medicul întreprinderii. -dacă se impune instituirea unui tratarnent. lucrătorul este obligat să prezinte şi copia dosarului medical de la servicial medical de medicina muncii care a deservit local său de muncă anterior În cursul examenului medical la încadrare se au în vedere şi unele afecţiuni. cu informarea angajatorului. Medicul de medicina muncii în baza fişei de solicitare. unul pentru angajator şi celălalt pentru angajat. Rezultatele examenului clinic şi a celorlalte examene medicale se înregistrează în dosarul medical. Din compararea aptitudinilor fizice şi psihice ale celui ce solicită încadrarea cu cerinţele. efectuată în condiţii speciale. în două exemplare.

RPA. îi va convoca pe medicul de medicina muncii implicat şi pe persoana examinată în 26 . pentru personalul expus la noxe. Alături de cel medical. test serologic pentru lues etc. Pe lângă examenele medicale de la angajare şi periodice. detectarea şi prevenirea cauzelor de ordin psihologic ale disfuncţiilor şi accidentelor în cadrul sistemului om . care este împuternicit să ia toate măsurile necesare unei supravegheri medicale individuale şi/sau collective pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale şi a acidentelor de muncă.stabilirea unor măsuri de adaptare a locului de muncă şi a profesiei/funcţiei. permiţându-i să se cunoască mai bine şi să-şi corecteze. la reluarea muncii se poate completa cu examinări specifice sectorului de activitate (coprocultură. Examenul psihologic. în selecţia profesională. În sistemul acţiunilor şi măsurilor destinate realizării unei eficienţe optime şi unei securităţi maxime a omului în procesul muncii un loc important trebuie să-l ocupe examenul psihologic. şi capacităţile reale. pe de o parte. în termen de 7 zile lucrătoare de la data primirii deciziei.reorientarea spre un alt loc de muncă care să asigure lucrătorului menţinerea sănătăţii şi a capacităţii sale de muncă. În atingerea acestor obiective examenul psihoIogic este implicat la mai multe instanţe: în orientarea şcolară şi profesională. în repartiţia la locurile de muncă în cadrul aceleiaşi profesii sau meserii. se întocmeşte referatul final şi se emite avizul de aptitudine şi utilizare în muncă.în funcţie de natura bolii sau a acidentului pentru care lucrătorul a absentat. eventual. pretenţii. care se adresează medicului de medicina muncii de la ASP judeţeană sau a municipiului Bucureşti. ale locului de muncă. privind inaptitudinea de muncă. în următoarele situaţii: -înainte de reluarea lucrului după o boală profesională curabilă. dacă aceasta implică noi riscuri de accidentare sau îmbolnavire. utile atât pentru conducerea întreprinderii. dorinţe. acesta urmăreşte două obiective esenţiale şi anume: asigurarea unei concordanţe cât mai depline între sarcinile şi cerinţele obiective ale profesiei. pentru menţinerea sănătăţii şi capacităţii de muncă. -la părăsirea definitivă a unităţii.. -în cazul transferării în altă muncă sau la alt loc de muncă. dacă este cazul. după metodologia şi tehnică de la angajare. Medicul de medicina muncii poate efectua acest examen ori de câte ori îl consideră necesar. la angajare. Exigenţele faţă de examenul psihologic devin şi mai mari în cazul selecţiei sau avizării angajării la locuri de muncă cu grad ridicat de periculozitate şi risc mare de accidentabilitate. Consultaţii spontane. Alte prevederi: A. care poate cuprinde şi recomandări lămuritoare. Orice angajat poate consulta medicul de medicina muncii pentru orice simptome pe care le atribuie condiţiilor de muncă şi activităţi desfăşurate. .sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă. Pentru protecţia sănătăţii comunitare. în avizarea periodică a menţinerii în funcţie (la locul de muncă dat). -în cazul modificării procesului tehnologic. raportul dintre aspiraţii. personalul expus la noxe profesionale trebuie examinat. în general. în special. -înainte de reluarea lucrului după orice boală sau accident cu incapacitate temporară de muncă de cel puţin 15 zile. metodologia de evaluare a stării de sănătate a populaţiei active. Lucrătorul examinat poate introduce recurs contra deciziei medicului de medicina muncii. Pe baza profilului rezultat. B. Medicul de medicina muncii de la ASP. cât şi pentru subiectul testat. periodică. în promovarea pe un loc de muncă de nivel mai înalt de competenţă sau cu indice ridicat de risc. şi capacităţile reale ale individului. Acest examen trebuie finalizat printr-o decizie a medicului de medicina muncii. pe de altă parte. Examenul special.) la indicaţia cabinetului de medicina muncii şi/sau a autorităţii de sănătate publică (ASP) teritoriale (medicina muncii şi/sau epidemiologic) cu acordul partenerilor sociali.

La transferul în altă unitate.termen de 21 zile lucrătoare de la data primirii recursului. C. specifice locului de muncă şi postului său: a) la angajare. cabinetul de medicina muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului său de familie. înregistrările medicale se predau noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator. precum şi ale locurilor de muncă/ posturilor de lucru. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din orice întreprindere şi/sau unitate exterioară. b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer. Înregistrările medicale vor fi păstrate o perioadă de timp cel puţin egală cu durata medie de expunere – afectate a stării de sănătate pentru fiecare categorie de risc profesional. 3. în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru. În cazul schimbării cabinetului de medicina munci. iar angajatorul va păstra lista locurilor de muncă cu riscuri profesionale şi concluzia examinării medicale (fişa de aptitudine). Instruirea trebuie să fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. e) la executarea unor lucrări speciale. pe durata desfăşurării activităţilor. 27 . ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii/întreprinderii. fişele de expunere la riscuri profesionale şi datele de morbiditate profesională. lucrătoruluii se vor înmâna copii ale dosarului său medical şi ale fişei de expunere la riscuri profesionale. Dosarul medical este protejat de prevederile legislaţiei în vigoare privind secretul medical şi este necomunicabil angajatorului. c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent.verificarea cunoaşterii şi aplicării de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie. Medicului de medicina muncii şi medicul de familieal lucrătorului se vor informa reciproc şi operativ referitor la apariţia unor modificări în starea de sănătate al lucrătorului. să primească informaţii adecvate privind aspectele care privesc aceşti lucrători. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. pentru a fi predate la cabinetul de medicina muncii al unităţii respective. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. Printre activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii se regăsesc următoarele: . Dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstrează la cabinetul de medicina muncii unde s-au efectuat examenul medical de angajare şi controlul medical periodic. precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. Decizia medicală va fi consemnată de medicul de medicina muncii de la ASP într-un proces verbal şi va fi comunicată în scris angajatorului. Angajatorii în procedură de faliment vor informa cabinetul de medicina muncii şi vor preda înregistrările medicale ASP judeţene sau a municipiului Bucureşti. Lucrătorii au acces la toate informaţiile referitoar la starea lor de sănătate. astfel: cabinetul de medicina muncii va păstra dosarele medicale. . care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau în unitatea sa. La întreruperea temporară (şomaj) sau definitivă (pensionare) a activităţii lucrătorului. d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. Instruirea personalului Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.elaborarea de instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă. stabilite prin fişa postului.

. prin asimilare şi repetare. d)lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca temporar. Instruirea introductiv-generală se face de către: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.urmărirea actualizării planului de avertizare. . sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie. care urmăreşte asigurarea unei pregătiri generale privind securitatea şi sănătatea în muncă a populaţiei potenţial active. -învăţământul superior de specialitate. Ea se realizează practic prin intermediul proceselor de instruire -procese de transmitere a informaţiei de securitate şi sănătate a muncii. în muncă. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. c) instruirea periodică. optim. asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informaţiilor primite. în general. c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta. b) lucrătorilor detaşati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta. conduc la formarea comportamentului normal. Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii face parte din pregătirea profesională şi se realizează prin: -învăţământul tehnic profesional (liceal şi superior). Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generală. -instructajul de securitate şi sănătate în muncă. lnstruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii reprezintă ansamblul de activităţi organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. Forme de instruire. .elaborarea programului de instruire-testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii.întocmirea unui necesar de documentaţii cu caracter tehnic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. sau c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. prin care se constituie pregătirea specifică activităţii desfăşurate a populaţiei active. . a planului de protecţie şi prevenire şi a planului de evacuare. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii.asigurarea întocmirii planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent şi asigurarea ca toţi lucrătorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui. dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare în raport cu acestea. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. 28 . sau b) lucrătorul desemnat. prin care sunt pregătiţi specialiştii în securitatea şi sănătatea în muncă. Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor aferente sferei securităţii şi sănătăţii muncii care. Instruirea introductiv-generală se face: a) la angajarea lucrătorilor. instruirea are ca scop eliminarea sau micşorarea numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor de securitatea muncii. stabilirea periodicităţii adecvate pentru fiecare loc de muncă. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru.. Perioada în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de muncă. Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Considerată una din cele mai importante măsuri de prevenire. b) instruirea la locul de munca.

inclusiv la schimbarea locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii. Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă. Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introductiv generală. Sunt exceptate persoanele neangajate cărora li se vor prezenta succint activităţile. în grupe de maximum 20 de persoane. sau c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă. În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii. Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie. b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă. 29 . d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. în principal. precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. în general. c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor. sau b) lucrătorul desemnat. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator. aceasta nu va fi mai mică de 8 ore. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate şi de a-I familiariza pe noul angajat cu măsurile de securitate şi sănătate în muncă specifice activităţii pe care o va desfăşura. Lucrătorilor detaşati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta şi lucrătorii puşi la dispoziţie de către un agent de muncă temporar nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au insuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. c) riscurile de accidentare şi îmbolnavire profesională specifice unităţii. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţii şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: a) informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnăvire profesională specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. următoarele probleme: a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă. b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru. riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din întreprindere şi/sau unitate. post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru. e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent. inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate. d) la executarea unor lucrări speciale. Durata instruirii periodice prevăzute mai sus nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv. intervenţie. care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de câte şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. sau b) lucrătorul desemnat. e) instruirea la locul de muncă va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfăşura şi exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie. c) la reluarea activităţii după accident de muncă. Toate cele trei forme de instruire se încheie prin testarea cunoştinţelor asimilate conform unor metodologii de testare specifice. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator.d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru. confirmand astfel că instruirea a fost facută corespunzător. sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Instruirea periodică prevăzută mai sus se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator. care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii. b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii. sau c) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire. evacuare şi de prim ajutor. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie. Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la instruirea introductiv generală şi cea de la locul de muncă şi are drept scop reîmprospatarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru. şi nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. a mijloacelor de alarmare. 30 .

Practica demonstrează că o mare parte dintre accidentele de muncă se produc datorită încălcării normelor de securitate şi sănătate în muncă. reguli privind instruirea şi insoţirea acestora în întreprindere şi/sau unitate. Formarea şi perfecţionarea personalului Instruirea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ocupă un loc deosebit în ansamblul măsurilor pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. de către executanţi. a duratei şi datei instruirii. imediat după verificarea instruirii. forme şi mijloace specifice pentru răspândirea în rândul lucrătorilor a unor idei şi informaţii menite să formeze şi să consolideze opinii. care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator. 11 a HG nr. din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau. După efectuarea instruirii. care nu stăpânesc regulile meseriei sau profesiei până la gradul de înţelegere a pericolului pe care-l prezintă nerespectarea lor. angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective. completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. 31 . de către conducătorul grupului. complex şi multilateral de metode. în cazul vizitatorilor. conform modelului din anexa nr.Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală. Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în muncă vor fi insoţiţi de către un reprezentant desemnat de către angajator. 12 a HG nr. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou.1425/2006. prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare. reprezintă o problemă deosebit de complexă. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii. a normelor de securitate şi sănătate în muncă. 4. fără a se întocmi fişa de instructaj. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului. riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare. dacă se constitue ca un sistem organizat. Dacă pentru eliminarea cauzelor accidentogene rezultate din neajunsuri de ordin tehnic pot fi luate măsuri într-un timp relativ scurt. respectarea şi aplicarea prevederilor legale. cu indicarea materialului predat. în general.1425/2006. atitudini şi comportamente corespunzătoare în cea ce priveşte cunoaşterea. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini. eliminarea cauzelor de natură organizatorică care conduc la accidente datorate nesocotirii normelor de securitate şi sănătate în muncă. fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. angajatorul stabileşte. deoarece în timpul controalelor este mult mai uşor să constaţi lipsa unei apărători sau dispozitiv de protecţie decât să pătrunzi în nivelul de cunoaştere şi stăpânire de către lucrători a regulilor de securitate şi sănătate în muncă. Instruirea prevăzută mai sus se consemnează în fişa de instruire colectivă. conform modelului din anexa nr. Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior.

Conţinutul procesului de instruire cuprinde totalitatea informaţiilor aferente meseriei sau profesiei şi locului de muncă care, prin asimilarea lor, conduc la formarea deprinderilor de securitate a muncii, dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri, stimulând totodată capacitatea de mobilizare faţă de sarcina de muncă şi eliminarea riscurilor specifice meseriei. Pregătirea şi instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează prin: - învăţământul tehnic profesional (liceal şi superior), care urmăreşte asigurarea unei pregătiri generale privind securitatea şi sănătatea în muncă; - învăţământul superior de specialitate, prin care sunt pregătiţi specialişti în securităţii şi sănătăţii în muncă; - cursuri postuniversitare; - cursuri de perfecţionare; - şedinţe de pregătire, instruire, informare; - simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice. Întrucât în majoritatea proceselor de muncă nu se poate face o delimitare netă între cerinţele pur tehnologice de eficienţă şi cele de securitate a muncii, între ele existând o îmbinare organică, în reţelele de învăţământ cunoştinţele de protecţie a muncii sunt în cea mai mare parte incluse în cursurile de pregătire profesională, programele analitice cuprind cursuri speciale sau capitole de securitate şi sănătate în muncă. Formarea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are în vedere pregătirea personalului cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: angajator, lucrător desemnat, servicii de prevenire şi protecţie interne şi externe, reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, aceasta în conformitate cu prevederile din Legea 319/2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă, HG nr.1425/2006 precum şi cu celelalte acte normative ce privesc perfecţionarea în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Lucrătorii desemnaţi şi reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au dreptul la instruire corespunzătoare care poate fi realizată pe cheltuiala angajatorilor, în timpul programului de lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii. Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă, în principal, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă şi, cel mult, atribuţii complementare. La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator. Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire - testare, pe meserii sau activităţi. Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt: a) filme sau imagini, pe peliculă sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; b) afişe, pliante, broşuri din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; c) suporturi de curs destinate instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborate de prestatorii de servicii; d) diapozitive, diafilme şi altele asemenea. Cerinţele generale pentru realizarea documentaţiilor sunt: a) conţinutul să fie în concordanţă cu legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în vigoare; b) să prezinte informaţia într-o formă accesibilă, completă şi uşor de asimilat; c) conţinutul şi realizarea să fie în concordanţă cu nivelul de pregătire al subiecţilor cărora li se adresează.
32

Documentaţiile pot fi difuzate sau comercializate numai dacă sunt avizate de către Comisia de abilitare şi avizare judeţene sau a municipiului Bucureşti. Pentru completarea instruirii realizată în întreprindere se mai practică informări, filme, conferinţe etc., pe teme de securitate şi sănătate în muncă. Nivelurile de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, necesare pentru dobândirea capacităţilor şi aptitudinilor corespunzătoare efectuării activităţilor de prevenire şi protecţie, sunt următoarele: a) nivel de baza; b) nivel mediu; c) nivel superior. Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului de bază sunt: a) studii în învăţământul liceal filiera teoretică în profil real sau filiera tehnologică în profil tehnic; b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui prevăzut mai jos, cu o durată de cel puţin 40 de ore: 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate şi sănătate în muncă 2. Concepte de bază referitoare la securitate şi sănătate în muncă 3. Noţiuni despre riscuri generale şi prevenirea lor 4. Noţiuni despre riscuri specifice şi prevenirea lor în sectorul corespunzător activităţii întreprinderi şi/sau unităţii 5. Acordarea primului ajutor. Nivelul de bază se atestă prin diploma de studii şi certificatul de absolvire a cursului. Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului mediu sunt: a) studii în învăţământul postliceal în profil tehnic; b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui prevăzut mai jos, cu o durată de cel puţin 80 de ore: 1. Cadrul legislativ general referitor la securitate şi sănătate în muncă 2. Criterii generale pentru evaluarea riscurilor 3. Organizarea activităţii de prevenire 4. Acţiuni în caz de urgenţă: planuri de urgenţă şi de evacuare, prim ajutor 5. Elaborarea documentaţiilor necesare desfăşurării activităţii de prevenire şi protecţie 6. Evidente şi raportări în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă Nivelul mediu se atestă prin diploma de studii şi certificatul de absolvire a cursului. Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului superior sunt: a) studii superioare tehnice; b) curs în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, cu conţinut minim conform celui prevăzut mai sus, cu o durată de cel puţin 80 de ore; c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel puţin 180 de ore. Nivelul superior se atestă prin diploma de studii şi certificatele de absolvire a cursurilor prevăzute mai sus. Cerinta minimă prevăzută mai sus este considerată îndeplinită şi în situaţia în care persoana a absolvit o formă de învăţământ postuniversitar în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Cursurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, se efectuează de către furnizori de formare profesională autorizaţi conform prevederilor art. 18-27 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
33

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să îndeplinească cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzătoare cel puţin nivelului de bază. Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii.

Exemplu de completare a fişei de instruire individuală la angajare FIŞA DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ privind securitatea şi sănătatea în muncă NUMELE ŞI PRENUMELE: MĂRGINEAN IOAN; LEGITIMATIA, MARCA: 425; GRUPA SANGUINA: 01; DOMICILIUL: Târgu Mureş, Str. Cutezanţei, Nr.12/3; Data şi locul naşterii: Iernut, MS, 1961.10.26; Calificarea: mecanic auto Funcţia: muncitor; Locul de muncă: SC AUTO SERVICE SRL; Autorizaţii (I.S.C.I.R. S.A.): Traseul de deplasare la/de la serviciu: str. Cutezanţei - Bdul.1 Dec.1918 – str. Gh. Doja – str. Budiului, durata de deplasare – 20 min., auto – transport în comun;
1).

INSTRUIREA LA ANGAJARE

Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data 01.04.08 timp de 8 ore, de către IONESCU Liviu având funcţia de persoană abilitată ( S.C. PROTECT S.R.L. ); Conţinutul instruirii: L. 319 / 2006; N.M.A.; H.G. 971 / 2006; C.N.L. (C.S., C.A.); R.S.U.; I.I.U.; P.A.; P.S.I.; P.A.A.I.E.; C.R. + R.A.; R.I.; C.C.M.;
Semnătura celui care a Semnătura celui efectuat instruirea instruit __________________________ ____________________ Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor

__________________________

lucrător

lucrător desemnat

administrator sau şef ierarhic

2). INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCĂ
34

Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data 02 04.08 loc de munca/post de lucru mecanic auto timp de 8 ore, de către POP Ioan având funcţia de: conducător L.M. Conţinutul instruirii: E.R.A.I.P., P.P.P., I.P., D.P. – P.A., P.S.I., P.A.A.I.E., P.L.; A.T.; H.G. 971 / 06; H.G. 1028 / 06; H.G. 1048 / 06; H.G.1051 / 06, H.G.1091 / 06; H.G.1136 / 06; H.G.1146 / 06;H.G.1875 / 06, H.G. 1876 / 06, H.G. 300 / 06, H.G. 493 / 06, H.G. 1058 / 06 Semnătura celui care a
Semnătura celui instruit ____________________ angajat conducător loc de muncă Semnătura celui care a efectuat instruirea

__________________________

verificat însuşirea cunoştinţelor

__________________________
lucrător desemnat sau şef ierarhic

3). ADMIS LA LUCRU Numele şi prenumele: POPESCU Ion Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.): administrator Data 02.04.2008 şi semnătura_________________________
ştampila angajator

Exemplu de completare a fişei de instruire individuală – instruirea periodică Data instr. 02.05.0 8 Durata Semnătura celui Ocupaţia Mecanic auto Material predat E.R.A.I.P. –mecanic auto, P.P.P. – mecanic auto, IP – mecanic auto H.G. 1164/06, D.P. – P.A. - arsură instruit care a instruit semnătură conducăto r loc de muncă care a verificat instruirea semnătură lucrător desemnat, şef ierarhic

2

semnătură angajat

Exemplu de completare a fişei de instruire colectivă Întreprinderea/unitatea S.C. FLORESCU S.R.L. Târgu-Mureş FIŞA DE INSTRUIRE COLECTIVĂ – model completat privind securitatea şi sănătatea în muncă Întocmită azi: 28.03.2008 Subsemnatul PANŢURU Dorin având funcţia de lucrător desemnat ssm am procedat la instruirea unui număr de 3 persoane de la Şcoala de şoferi amatori, conform tabelului
35

nominal, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele 21 – 24.04.2008. În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale: Legea 319/2006 art.22-23, H.G.1425/2006, Capitolul VI (art. 101-107), Instrucţiuni generale de Securitate si Sănătate pe platforma industrială S.C. FLORESCU S.R.L., H.G.300/2006, Anexa 2 – Lista de riscuri specifice,Anexa 4 – Cerinţe minime generale pentru locuri de muncă din şantiere, H.G.1091/2006, H.G.971/2006, H.G.1048/2006, test grilă de verificare, puncte de prim ajutor, evacuare şi locuri de adunare. Prezenta fişă de instruire se completează în două exemplare şi se va păstra la după cum urmează: 1 exemplar la serviciul SSM S.C. FLORESCU S.R.L. şi 1 exemplar la conducătorul grupului de persoane (sau la persoana vizitatoare). Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

TABEL NOMINAL cu persoanele participante la instruire Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Numele şi prenumele Popescu Vasilică Augustin Doru Dumitrache Georgeta

Act identitate/grupa sanguină MS 12123 (AII) MS 11034 (0I) PH 13243 (BIII)

Semnătura

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar Popescu Ion (Şcoala de şoferi amatori) Semnătura conducător grup vizitatori Notă: Fişa se completează în 2 exemplare În completarea fişei de instruire se pot folosi prescurtări cu condiţia ca acestea să fie explicitate după cum urmează:
36

cap. folosirea stingătoarelor de incendiu cu pulbere. C.I. H. (ex.S..A.G. 1876/2006. situaţii şi proceduri de alarmare. (ex. 1092/2006. cap. IX.L. 1051/2006.E.G.R. – eliminarea.G.A.G. 3. 1093/2006.R. 2. – P.R. intervenţie şi evacuare. P.A. S. 1425 / 2006.A.G.P.I.Legea 319/2006. evitarea riscurilor specifice locului de muncă (Exemplu: E. C. H. – Cercetarea accidentelor .I.I. VI.G. VII. alarmare. H. H. 1146/2006 E. 1048/2006 H.A. I.E. C. – remediere apărători).G.S. A. – prezentare trusă de prim ajutor. 30 minute.A.Legea 319/2006. E. S.. – Regulament de ordine interioară – capitolul privitor la securitate şi sănătate în muncă. P. VIII şi cap. – Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006 aprobate prin H. H. H. H. – rănire.(ex. 4 ore. cap.P. P.G.A.P. H.I.L 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.P. H. – măsuri acordare prim ajutor.P.A.I. – Contravenţii şi infracţiuni . (ex. – furtună cu grindină).R. 2. acţiune.Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. IP sudor) – instrucţiuni proprii întocmite la nivelul locului de muncă. U. S. 300/2006. H.A.A. ERAIP sudor) – evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă. – caz – demonstraţii practice de prim ajutor şi simulări pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.I. R. 1091/2006. 1136/2006. 1875/2006.T. Durata minimă de efectuare a instruirii introductiv generale este de: 1.M. PL activitate de aşchiere) – proceduri de lucru specifice. 1058/2006.I.A.P. H.A. intervenţie şi evacuare (exemple: D.H. – accidentul de traseu. Exemplu de test pentru verificarea cunoştinţelor dobândite cu ocazia IIG şi ILM Punctaj realizat ______ din 10 Rezultat: ______________________ Examinator: ___________________ Semnătura: ___________________ Angajator: _____________________ Semnătura:_____________________ Unitatea: ________________________ Data: ___________________________ Nume prenume: __________________ Verificarea însuşirii cunoştinţelor de Securitate şi Sănătate în Muncă în cadrul instruirii introductiv generale 1. 8 ore. – P. D.G.G.G. 971/2006 . – planuri de acţiune. N. P.G. – codul rutier şi regulamentul de aplicare.G.G. Instruirea la locul de muncă se efectuează la: 37 . R.R. C. – Contractul colectiv de muncă la nivel de societate – capitolul privitor la SSM. PPP sudor) – prelucrarea Planului de prevenire şi protecţie la nivelul locului de muncă. 493/2006.R. P.P. T. 1007/2006. + R. H. – măsuri generale privind stingerea incendiilor.A. 1028/2006.C. H. P.G.E.A. HG 1425/2006(NMA).G. – Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii.M.

accidentul de traseu care produce invaliditate. Legea nr. Prin lucrul la înălţime se înţelege activitatea desfăşurată la înălţimea de: 1. minim 4 m.biroul personal. a substanţelor periculoase sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă. la întoarcerea din concediu a lucrătorului. 2. 3. numai la angajare. minim 2 m. În vederea asigurării condiţiilor de sănătate şi securitate şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. 6. să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă accidentele suferite de propria persoană sau de alte persoane participante la procesul de muncă. obligatoriu şi gratuit de către angajatori. 4. când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare. Alimentaţia de protecţie se acordă: 1. 2. în locurile de muncă ce impun acest lucru. 4. locul de muncă. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă. Instruirea periodică suplimentară se face în următoarele cazuri: 1. Conform instrucţiunilor proprii 8. să-şi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei în domeniu securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. cabinetul de Protecţia Muncii. 2. inclusiv la alegerea echipamentului de muncă. 5. 3. 3. 7. 1. 2. obligaţii ce revin: 1. 1 lună. 3. să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. 3. 319 / 2006 stipulează obligaţii pentru realizarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă. 3. 2. Care dintre obligaţiile de mai jos referitoare la securitate şi sănătate în muncă le revin lucrătorilor conform prevederilor legale: 1. la executarea unor lucrări speciale. 2. 3. Accidentul de muncă colectiv este: 1. 3. 10. să asigure cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă. Exemplu de tematică de instruire pentru instruirea periodică 38 APROBAT Administrator . 2. ambelor categorii. accidentul care a produs accidentarea a cel puţin trei persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză. salariatului. 9. se suportă în proporţie de 50% de lucrător. să ia măsuri pentru prevenirea riscurilor profesionale. să furnizeze instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. 2. minim 6 luni. 2. 4. 5. angajatorului. 3. după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare. angajatorii au următoarele obligaţii: 1. Intervalul între două instruiri la locul de muncă este de: 1. accidentul care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile.

Prim ajutor: degerături 4. Fişa: ____________ 3. 3-4 2. V. I.G. Cap. I. Art.: 1425/2006 . 83-94 2. Prim ajutor: leziuni ale ochilor 4.: 1425/2006 . Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 10 1. IV.NMA: Cap. 1-2 2. V. 19.NMA. Legea 319/2006: Cap. Plan de prevenire şi protecţie: echipă construcţii 3.. H.16. Legea 319/2006: Cap.: 1425/2006 . Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 2 1. III. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. Art. Art. II.Nr. Anexa I. Art. II. Art.9-11 3. H:G: 1048/2006: Cap. ________/___________________ A. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 4 1.M. DATA TEME PRELUCRATE 1 1. Art. 7 2. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 5 1. H. 9-11. 16-20 3. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 3 1. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 7 1. II. 15. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 6 1. H.TEMATICĂ PENTRU INSTRUIREA PERIODICĂ S. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 8 1. Legea 319/2006: Cap.S. Diverse informaţii conexe: circulaţia internă 9 1. Prim ajutor: arsuri 4. Art. III. H:G: 1048/2006: Cap.: 1425/2006 . III. H. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 11 1. Anexa 1 3. 22-23 2. 74-82 2. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. II. Legea 319/2006: Cap.: 1425/2006 . Art.14-15 3.-II. Art. Prim ajutor: intoxicaţii(otrăvire) 4.G. 20. Art. Art. H:G: 971/2006: Cap. Art. Art.NMA: Cap.. Prim ajutor: insolaţii. deshidratări 4. Prim ajutor: leziuni 5. H:G: 355/2006: Cap. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3. II. V. Prim ajutor: amputare de membre(membre secţionate) 4. H:G: 1028/2006: Cap. H. 13 2. Art.G. Prim ajutor: stări de şoc(insuficienţă circulatorie) 4. I. 95-97 2.NMA: Cap. şoc termic.G. 14-15 2. Legea 319/2006: Cap. 5 2. ERAIP echipă construcţii 3.G. 24-25 39 . Art. ciclu de instruire ianuarie 2007 decembrie 2007 Personal: echipă construcţii Nr. Prim ajutor: electrocutări 4. Art.NMA: Cap.III.III. Prim ajutor: hemoragii interne 4. Legea 319/2006: Cap. Instrucţiuni proprii: echipă construcţii 3.

precum şi modificări ocupaţionale în societate conform legislaţiei specifice. 12-16 3. III. Secţiunea 3.G. Cap.: 971/2006 (semnalizări) mare de 30 de zile. 98-100 2. Diverse informaţii conexe: __________________________________________ 1. 2  Prelucrare procese verbale de control I. Prim ajutor: intoxicaţii(otrăvire). Art. C. accident de 4.12 2. II. Cap.NMA: Cap. locului de muncă. 1425/2006.: 1425/2006 . Plan de prevenire şi protecţie introducerea/modificarea de tehnologie. H. H:G: 971/2006: Anexa 2.  H. 4. prezentul act se va revizui în termen de 30 de zile. H. deshidratări introducerea/modificarea 5. VI. Legea 319/2006 . insolaţii.7 3. Cap I.T. _________________ 40 . 9.TEMATICĂ PENTRU REINSTRUIRE S.  Prelucrare cazuri de evenimente produse 1 Notă: În caz de modificări legislative în domeniu. IV. 6. Secţiunea 1.G. Lucrătorul desemnat. H:G: 1028/2006: Cap. Diverse informaţii conexe: organizarea activităţii PSI echipamentului de muncă. reîntoarcerea 3. H:G: 1091/2006 (prescripţii minime SSM la locul de din concediu medical/maternal. Cap. Se va efectua la: schimbarea 1. Art. Prim ajutor: arsuri hipotermie (expunerea prelungită la frig) 4. VI. VII. Instrucţiuni proprii: specific loc de muncă lucrări specifice. Prim ajutor: înecare 4.M. 6. şoc termic. Diverse informaţii conexe: raportul medicului B. 8. muncă). H:G: 1146/2006 (utilizarea echipamentelor de lipsă de la locul de muncă mai muncă). 4.G. 5.M. 5. execuţia de 2.TEMATICĂ PROPUSĂ PENTRU: „Diverse informaţii conexe”  Organizarea activităţii în caz de situaţii de urgenţă  Cod rutier  Legea 319/2006. ERAIP – loc de muncă.. muncă. V.S.

V. ÎNTOCMIREA INSTRUCŢIUNILOR PROPRII DE SECURITATE A MUNCII PENTRU UN LOC DE MUNCĂ În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia să elaboreze instrucţiuni proprii, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor. Metodologia elaborării instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă a fost prezentată în fasciculul „Cadrul legislativ general referitor la securitatea şi sănătatea în muncă” al acestui curs. Faţă de cele prezentate în capitolul amintit, mai dorim să subliniem doar faptul că în legislaţia de securitate şi sănătate în muncă recent intrată în vigoare, instrucţiunile proprii ale angajatorului au căpătat un rol de prim ordin în activitatea de prevenire şi protecţie. Aceasta deoarece legiuitorul a anulat răspunderea statului în stabilirea de măsuri specifice de securitate şi sănătate în muncă obligatorii pentru toţi angajatorii care organizează procese de muncă, abrogând normele specifice de securitate a muncii. Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă constituie doar colecţii general valabile, rămânând în sarcina angajatorului să identifice modalităţile concrete de îndeplinire a acestora. Din acest motiv, instrucţiunile proprii au acest statut nou, de reglementări de bază în activitatea de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi, ca atare, vor fi utilizate cu prioritate în activităţile de instruire la locurile de muncă şi periodice. Instrucţiuni proprii Instrucţiunile proprii de securitate trebuie să fie redactate astfel încât să poată fi înţelese de toţi lucrătorii de la locul de muncă respectiv. Instrucţiunile proprii de securitate trebuie să se refere la: - instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; - supraveghereaşi organizarea locurilor de muncă; - echipamente de muncă; - căi de circulaţie, - locuri de muncă în aer liber; - zone periculoase; - căi şi ieşiri de urgenţă; - mijloace de evacuare şi salvare; - exerciţii de securitate; - echipamente de prim ajutor. Pentru fiecare loc de muncă trebuie elaborate instrucţiuni scrise care să cuprindă reguli ce trebuie respectate în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi al utilizării în siguranţă a echipamentelor de muncă. Pentru aplicarea instrucţiunilor proprii, angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor, să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent. Numărul lucrătorilor, instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie sa fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii. Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol. Angajatorul trebuie să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în
41

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor de mai sus, lucrătorii au următoarele obligaţii: a)să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; b)să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; c)să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive; d)să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie; e)să aducă la cunostinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană; f)să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor; g)să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate; h)să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. Exemple INSTRUCTIUNE PROPRIE Model instrucţiune proprie privind instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă din data de …………….. În conformitate cu prevederile Normelor Metodologice de aplicare a Lg.319/2006, capitolul V, instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se va efectua după cum urmează: - Instruirea introductiv generală se face la angajare pe o durata de 8h de către lucratorul desemnat pentru a se ocupa de activităţi de prevenire şi protecţie împuternicit prin decizie de către conducerea unitatii. - Instruirea la locul de muncă se efectuează de către şeful direct al locului de muncă a doua zi lucrătoare, timp de 8h. - Instruirea periodică se efectuează de către şeful direct al locului de muncă după cum urmează:  - o dată la 30 zile (sau 3 luni) timp de 2h, pentru personalul având următoarele funcţii de execuţie: conducător auto, menajeră, gestionar, ambalator, tehnician, inginer etc.  - o dată la 6 luni , timp de 2h pentru personalul tehnico-administrativ, cu activităţi specifice de birou.
42

În cazul persoanelor cu funcţii de conducere instructajul periodic va fi făcut o dată la 12 luni, timp de 2h de către lucrătorul desemnat pentru a se ocupa de activitaţile de prevenire si protecţie. Instruirile se vor face pe baza tematicilor întocmite de lucrătorul desemnat şi aprobate de angajator. În conformitate cu prevederile art 92, alin2 si art 99, durata şi periodicitatea instructajelor la locul de muncă şi periodic a fost stabilită de comun acord cu conducătorii direcţi ai locurilor de muncă, conform anexei 1. ÎNTOCMIT, MODEL INSTRUCŢIUNE PROPRIE 1. Obiectul Stabilirea normelor interne specifice unităţii......................................................... activităţii de ..........................................din cadrul DIRECTOR EXECUTIV,

2. Scopul Eliminarea sau diminuarea accidentelor de muncă şi/sau bolilor profesionale din cadrul activităţii de .................................... 3. Cadrul legal de referinţă Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 - „În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii trebuie să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor”. Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – „instruirea lucrătorilor va cuprinde prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru” În funcţie de specificul locului de muncă şi/sau postului de lucru instrucţiunea de lucru poate să mai cuprindă şi: • HG nr. 300/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare sau mobile; • HG nr. 493/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; • HG nr. 971/2006 Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; • HG nr. 1028/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; • HG nr. 1051/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; • HG nr. 1091/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; • HG nr. 1092/2006 Privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă;
43

• • • • • • •

HG nr. 1093/2006 Privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni în muncă HG nr. 1036/2006 Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de câmpuri electromagnetice; HG nr. 1875/2005 Privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest; HG nr. 1876/2005 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; Cod Rutier şi regulament; Măsuri de prim ajutor; Altele.

4. Studierea componentelor sistemului de muncă. 4.1 Forţa de muncă (executantul) ......................... o reprezintă cu contract individual de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată) Desfăşoară activitate de ................................................precum şi activităţi conexe 4.2 Sarcina de muncă a ....................................... include următoarele operaţii : .......................................................................................................................................... 4.3 Procesul de muncă constă în ............................................................................. 4.4 Mijloacele de producţie utilizate sunt:............................................................. (aici intră şi echipamentul de protecţie, materialele igienico-sanitare) 4.5 Mediul de muncă executantul îşi desfăşoară procesul de muncă în mediul intern şi/sau extern timp de ....................... ore. 5. Reguli pentru realizarea în deplină securitate a activităţii de serviciu. Să se prezinte la serviciu apt mental şi fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu; Să respecte traseul de deplasare înscris în fişa individuală de protecţie a muncii; Să respecte atribuţiile din fişa postului; Să poarte echipamentul de protecţie pe care l-a primit; Să fie instruit de către şeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie; În birou să-şi desfăşoare activitatea în aşa fel încât, să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie, cât şi celelalte persoane participante la procesul de muncă; La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu execute alte operaţii ce îi distrag atenţia în timp ce se deplasează; La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulaţie din Codul Rutier; Să nu alerge după mijloacele de transport în comun; Să nu urce şi să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului; Să aştepte venirea mijlocului de transport în spaţiile special amenajate; Să se prezinte la controlul medical periodic; Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ştecher sau cu ştecherul defect; Să nu încarce instalaţiile electrice peste sarcina admisă;
44

Să nu repare aparatură electrică, nefiind autorizat pentru aceasta; Altele, în funcţie de pericolele specifice locului de muncă şi/sau postului de lucru. INSTRUCŢIUNE PROPRIE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII ÎN SECTORUL AUTO 1. Obiect Stabilirea normelor interne specifice activităţii de conducător auto, obligatorii pentru toţi lucrătorii care desfăşoară activitatea în cadrul unităţii _______________________________ 2. Scop Eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, existente în cadrul acestei activităţi. 3. Cadrul legal de referinţă al instrucţiunii proprii - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006; - Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006; - Codul rutier şi regulamentul de aplicare. 4. Componenţele sistemului de muncă 4.1 Forţa de muncă Participanţii la procesul muncii sunt persoane de specialitate, angajate cu contract individual de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul care efectuează servicii pe bază de contracte civile de prestări servicii, care prestează activitatea de conducător auto. 4.2 Sarcina de muncă Activităţile prestate sunt: - transport persoane pe bază de grafic orar stabilit de conducerea unităţii; - transport persoane pe bază de comunicare verbală din partea conducătorului direct al locului de muncă; activităţi de parcare-garare a mijloacelor auto, atat pe drumurile publice, cât şi în parcul auto al unităţii; - transport de mărfuri de mic tonaj (maxim…..tonaj) pe drumurile publice, conform dispoziţiilor conducătorului direct al locului de muncă. 4.3 Mijloace de muncă utilizate (utilaje şi materiale folosite) Echipamentele folosite sunt mijloace auto din dotare, care sunt echipate conform dispoziţiilor conducătorului direct al locului de muncă. 4.4 Mediul de muncă Activitatea se desfăşoară în mediu exterior, deschis, pe drumurile publice, iar în unele cazuri activitatea se poate desfăşura în incinta unor unităţi , imobile, etc. 5. Reguli pentru realizarea în deplină securitate a activităţii de serviciu 5.1 Reguli referitoare la mijlocul de transport şi conduit în trafic
45

În scopul desfăşurării activităţii în deplină securitate a muncii. salariaţii care desfăşoară activitatea de conducător auto sunt obligaţi să respecte următoarele prevederi: a) conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile prevăzute de regulamentul privind circulaţia pe drumurile publice şi de instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare emise de Ministerul Transporturilor. f) conducătorii auto au obligaţia ca. d) autovehiculul nu va fi tractat. o jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a loviturilor. bine fixată. e) pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita defecţiunile şi accidentele. o releele regulatoare de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior pentru a evita scurt circuitele. etc. o existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare. 46 . o instalaţia electrică să fie în perfectă stare. fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi prevăzută cu amortizor de zgomot (toba de eşapament). fiind interzise orice fel de improvizaţii. împins sau deplasat prin alte mijloace. o ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare. sistemul de direcţie. să verifice înainte de plecarea în cursă: o instalaţia de alimentare cu carburant. c) orice anomalie în funcţionare sau defecţiune constatată se va aduce la cunoştinţa personalului abilitat. o puntea din faţă. o rulmenţii roţilor să nu aibe jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de funcţionare a acestora. autovehiculele trebuie să îndeplineacă următoarele condiţii tehnice: o dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare. o piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţii. b) conducătorii auto nu vor face nici un fel de reparaţii sau remedieri la autovehiculele aflate în folosinţă. precum şi puntea (punţile) din spate. semnalizare. să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la elementele de fixare din cadrul autovehiculului. g) în inventarul autovehiculului tebuie să se găsească: o manometru pentru verificarea presiunii pneurilor. o bateria de acumulatoare să fie în bună stare. o rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se deschide în timpul mersului iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului să nu prezinte fisuri.). instalaţia de evacuare a gazelor arse. va fi parcat regulamentar după care se va lua legătura cu cei în drept. rurale şi frânare care trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii. siguranţele necalibrate. pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale autovehiculelor. instalaţia de încălzire.. o uşile să fie în stare bună de funcţionare. o elementele de suspensie să nu prezinte defecţiuni. lipsa capacelor de protecţie. o volanul să nu aibă joc mai mare de 15 grade. care pot provoca scurt circuit. cablurile neizolate. etc. instslaţia electrică. jantele să fie bine fixate cu piuliţele respective. o sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri. sunt interzise legăturile improvizate. o parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. o sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare.

h) se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului. g) este interzis să se transporte în caroseria sau în cabina autovehiculului. acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate. de natura terenului. o cric corespunzător tonajului autovehiculului încărcat. să nu aibă preocupări cae ar putea să le distragă atenţia. d) conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe platforma sau în incinta autovehiculelor. e) conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea în cursă şi pe parcurs modul cum a fost legată încărcătura. poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare – descărcare. k) conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în timpul încărcării sau descărcării acestuia. f) aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea lor în timpul transportului. o stingător. se interzice plecarea acestuia în cursă dacă se constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător. c) alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiile de încărcare – descărcare. i) se interzice accesul la locul de încărcare . 5. j) încărcarea cu materiale a autovehiculului va fi astfel făcută încât conducătorul auto să aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului. precum şi respectarea tonajului şi a gabaritului. a căilor de circulaţie şi a condiţiilor de transport. persoane care se află în stare de ebrietate.descărcare al autovehiculelor. o 2 triunghiuri reflectorizante.o trusa medicală de prim ajutor. conducătorii auto vor respecta prevederile normelor de securitate a muncii specifice locurilor de muncă respective. h) în timpul mersului. o veste reflectorizante. să nu folosească telefoanele mobile. conducătorii auto sunt obligaţi să nu angajeze discuţii cu ceilalţi călători. 47 . Întocmit.2 Reguli privind mărfurile transportate a) la manevrarea. transport materiale se va face în funcţie de felul şi greutatea materialului. b) înainte de începerea operaţiilor de încărcare – descărcare a unui mijloc de transport. persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.

nu trebuie să lucreze noaptea mai mult de 8 ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore. trebuie să ţină seama de principiul general de adaptare a muncii la om. luând în considerare următoarele elemente de referinţă: a)caracteristicile masei. -mişcările extreme.SARCINILE DE MUNCĂ ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ PROTECŢIA GRUPURILOR SENSIBILE LA RISCURI PROFESIONALE Organizarea timpului de muncă şi de odihnă. În activităţile profesionale cu efort fizic mare. lucrători de noapte. Angajaţii. determinate de manipularea manuală a maselor. luând în considerare particularităţile activităţilor profesionale. munca în schimburi. Angajatorul care intenţionează să organizeze activitatea după un anumit ritm. -respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii. dacă masa este: -prea grea sau prea mare. „Lucrătorii de noapte” şi „lucrătorii în schimburi” trebuie săbeneficieze de asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă. -mişcările bruşte. Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii. asigurate de către sau prin compartimentele de protecţie a muncii lucrătorilor de noapte şi lucrătorilor în schimburi trebuie să fie echivalente celor acordate celorlalţi angajaţi şi disponibile în orice moment. La repartizarea femeilor şi tinerilor în astfel de activităţi se vor avea în vedere şi prevederile din HG 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă. angajatorul trebuie să asigure: -evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor. repartizarea angajaţilor cu vârsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii. apelând la specialiştii din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. existenţa unor factori de risc în mediul de muncă şi capacitatea de adaptare a personalului angajat. Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic. corespunzător naturii activităţii desfăşurate. se vor stabili potrivit reglementărilor în vigoare. în cadrul contractului colectiv de muncă. -mişcările repetitive. a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice ori mentale deosebite. regimul pauzelor. manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri. precum şi intensitatea acesteia. -incomodă sau greu de apucat.În condiţiile mai sus menţionate. activitatea trebuie definită în contractele colective de muncă sau în acordurile încheiate între partenerii sociali. în special de afecţiuni dorsolombare. Serviciile sau mijloacele de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii. în conformitate cu tabelul 1. activităţile profesionale se clasifică în funcţie de metabolismul energetic (producţia de căldură metabolică). munca în schimburi Timpul de muncă. 48 . Efortul fizic din punctul de vedere al efortului fizic. stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de întreprindere şi a specialiştilor în medicina muncii din teritoriu. O atenţie specială trebuie acordată organizării pauzelor pe parcursul zilei de lucru. în funcţie de tipul de activitate şi de cerinţele de securitate şi sănătate. -instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţii profesionale. În acest sens. trebuie evitate: -poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe. în special în vederea evitării activităţilor monotone şi a celor desfăşurate într-o cadenţă predeterminată. luând în considerare efectele şi riscurile inerente muncii de noapte.

în special de afecţiuni dorsolombare. Obiectivarea şi măsurarea efortului mental în activitate se realizează prin intermediul următoarelor categorii de indicatori şi tehnici: a)indicatori şi tehnici de analiză şi evaluare a exigenţelor sarcinii de muncă. în special pe verticală. b)indicatori şi tehnici de evaluare subiectivă: scale de apreciere a senzaţiei subiective de efort.-instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze. în conformitate cu principiile fiziologice şi biomecanice. purtare. angajatul poate fi expus riscului dacă: -este necorespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcina respectivă. -nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat ori necesar. caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor. -pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei la diferite niveluri. complexitatea şi dificultatea răspunsurilor efectoare. care permit obţinerea unor indicatori ai efortului mental prin intermediul unor elemente de performanţă în realizarea sarcinii sau de comportament 49 . încălţăminte sau alte lucruri personale necorespunzătoare. Efortul mental Conţinutul şi intensitatea efortului mental în activitate depind de conţinutul şi natura sarcinii de muncă. -plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexia ori rotaţia trunchiului. -distanţe prea mari pentru ridicare. riscuri profesionale) şi variabile individuale (capacităţi profesionale individuale) şi se reflectă în niveluri diferite de solicitare (subsolicitare. complexitate-viteză. a stării fizice şi psihice individuale pe parcursul activităţii. psihomotorii) inclusiv a planului emoţional. pe baza evidenţierii unor parametri obiectivi ai acesteia: exigenţe temporale. c)indicatori şi tehnici de performanţă (de comportament). tragere şi împingere manuală a maselor sunt prezentate în tabelul 2. în special în eventualitatea unei ciocniri. cognitive. condiţii de muncă. Angajatorul trebuie să ţină seama că efortul mental în activitate diferă în funcţie de raportul dintre variabile profesionale (exigenţe. dacă: -nu există suficient spaţiu. -susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza marginilor şi/sau a consistenţei sale. umiditatea sau circulaţia aerului sunt necorespunzătoare. solicitare optimă. Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect. de complexitatea şi responsabilitatea deciziilor necesar de elaborat. c)caracteristicile mediului de muncă. Limitele maxime admise pentru ridicare. -ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de către angajat. atenţie. -perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare. -pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile. la sfârşitul acesteia şi chiar a stării individuale din timpul liber. -locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură sau într-o poziţie de lucru confortabilă. b)efortul fizic necesar. în special de afecţiuni dorsolombare dacă: -este prea mare. -temperatura. -nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului. de volumul şi complexitatea informaţiilor necesar de recepţionat şi relucrat. dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare: -efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală. suprasolicitare) a organismului. -poartă haine. -este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă. capacităţi (senzorial perceptive. coborâre sau transport. activitatea poate prezenta riscuri. d)cerinţele activităţii. -antrenează o mişcare bruscă a masei de transportat. efortul fizic poate prezenta riscuri. a diferitelor sale sisteme. -pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care determină dezechilibrare. de natura. pentru realizarea activităţii. funcţii. solicitare maximă. în special în afecţiuni dorsolombare. precizie. e)factori individuali de risc.

lăuze şi care alăptează trebuie să informeze angajatorul asupra stării lor fiziologice. dăunătoare sau periculoasă pentru tineri. angajate în activităţi susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi. lăuze şi care alăptează. Dacă rezultatele evaluării. a căror listă este prezentată în tabelul 3. până la instalarea bolilor profesionale sau legate de profesie. ca urmare a interacţiunii factorilor profesionali cu cei individuali şi extraprofesionali. (1) precum şi asupra tuturor măsurilor referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă. procese sau condiţii de muncă. să fie evitată expunerea acesteia la riscurile respective. Munca femeilor La repartizarea în muncă a femeilor se va ţine seama de caracteristicile lor morfo-funcţionale şi de stările fiziologice specifice. Prevederile cuprinse în acest capitol se aplică oricărei persoane în vârstă de până la 18 ani care are un contract sau un raport de muncă definit prin legislaţia în vigoare. Femeile angajate care se încadrează în sensul prezentelor prevederi beneficiază de concediu de maternitate şi de alte drepturi. se urmăresc stadial: de la primele faze ale unor modificări/tulburări localizabile şi reversibile. Prevederile acestui articol trebuie să se aplice în funcţie de situaţia respectivă. psihologice. sănătăţii sau dezvoltării lor fizice. angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al angajatei respective. patologic. în nici un caz. femeile angajate gravide. a angajatelor lăuze şi a celor care alăptează. Pentru femeile gravide. prezentate în tabelul 4. angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru ca. angajatorul trebuie să evalueze natura. Femeile angajate care alăptează nu pot fi obligate. Dacă modificarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este tehnic şi/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate. gradul şi durata de expunere a angajatelor în unitatea respectivă. d)indicatori şi tehnici psihofiziologice. grup considerat vulnerabil faţă de anumite riscuri. prezentate în tabelul 4 partea B.(modificări ale strategiilor de operare în funcţie de efort). Munca tinerilor Prevederile acestui capitol au drept scop protejarea tinerilor împotriva oricărei munci susceptibile să dăuneze securităţii. Femeile angajate gravide nu pot fi obligate. în 50 . la care se face referire în evidenţiază riscuri pentru securitatea sau sănătatea femeilor angajate ori efecte asupra sarcinii sau alăptării. Angajatorul este obligat să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor. pentru a depista orice risc pentru securitatea şi sănătatea angajatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi pentru a stabili măsurile care trebuie luate. în nici un caz. să realizeze activităţile cu risc de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă care ar putea să le pună în pericol securitatea sau sănătatea. să realizeze activităţi cu risc de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă care ar putea să le pună în pericol securitatea sau sănătatea. 176 devine gravidă sau alăptează şi îşi informează angajatorul despre aceasta. lăuze şi care alăptează şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra rezultatelor evaluării la care s-a făcut referire în alin. Consecinţele solicitării psihice şi psihofiziologice şi a efortului mental în activitate. partea A. printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru al angajatei respective. morale sau sociale sau să pericliteze educaţia acestora. de evaluare a dinamicii unor parametri psihofiziologici şi biochimici implicaţi în realizarea sarcinii de muncă de-a lungul unei perioade de lucru.Ele nu se aplică lucrărilor ocazionale sau de scurtă durată care vizează: a)serviciul casnic exercitat într-o gospodărie particulară sau b)activitatea care este considerată ca nefiind vătămătoare. în conformitate cu legislaţia în vigoare. atunci când o angajată care exercită o activitate interzisă în virtutea art. Pentru a beneficia de aceste prevederi. Femeile angajate gravide. până la cele cu caracter ireversibil. Prevederile acestui capitol au ca obiect implementarea măsurilor care să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a angajatelor gravide.

care determină alterări genetice ereditare. d)prezintă riscuri de accidentare pe care se presupune că tinerii nu le pot identifica sau preveni. pentru fiecare perioadă de 24 de ore. aplicarea şi controlul condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor. Pentru adolescenţi. aparatelor şi dispozitivelor. precum şi manipularea acestora. b)implică o expunere nocivă la agenţi toxici. adolescenţii să eneficieze de o perioadă minimă de repaus de 2 zile. sănătatea şi dezvoltarea lor. alegerea şi utilizarea echipamentelor tehnice. ţinând seama în special de riscurile specifice. biologici şi chimici. dar. Se vor lua măsurile necesare pentru ca. Angajatorul implică serviciile de protecţie şi de prevenire în planificarea. biologici şi chimici menţionaţi în tabelul 5 la partea I şi procedeele şi activităţile menţionate în tabelul 5 la partea II. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi protejarea sănătăţii tinerilor. trebuie să fie asigurate evaluarea şi supravegherea sănătăţii tinerilor. c)implică o expunere nocivă la radiaţii.întreprinderile familiale. duminica. în principiu. pot fi autorizate derogări atunci când aceste activităţi sunt indispensabile pentru formarea lor profesională şi cu condiţia ca protecţia securităţii şi sănătăţii să le fie asigurată prin faptul că lucrările sunt efectuate sub supravegherea unei persoane competente. Prin activităţile care sunt susceptibile să antreneze riscuri specifice pentru tineri. în nici un caz ea nu poate să fie mai mică de 36 ore consecutive. În acest scop. în special a agenţilor utilizaţi. figurează în special: -activităţile care implică o expunere nocivă la agenţii fizici. Este interzisă munca în program de noapte a tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. maşinilor. Angajatorul este obligat să informeze pe tineri asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea lor. din cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţă ori de pregătire. Atunci când tânărul este angajat de mai mulţi angajatori. în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei. pentru fiecare perioadă de 7 zile. riscuri care rezultă din lipsa lor de experienţă. în mod gratuit şi adecvat. sănătatea fizică sau mentală ori dezvoltarea tinerilor. Se vor lua măsurile necesare pentru ca. d) organizarea procedeelor de muncă şi a desfăşurării muncii şi interacţiunea acestora (organizarea muncii). adolescenţii să beneficieze de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive. nivelul şi durata expunerii la agenţi fizici. se interzice munca tinerilor în activităţi care: a)depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice. Atunci când motive tehnice sau organizatorice o justifică. e)pun în pericol sănătatea din cauza frigului ori căldurii extreme sau din cauza zgomotului ori vibraţiilor. e)stadiul formării şi informării tinerilor. Angajatorul trebuie să pună în practică măsurile prevăzute pe baza evaluării riscurilor existente pentru tineri şi legate de munca acestora. având efecte nocive pentru făt pe durata gravidităţii sau având orice alt efect nociv cronic asupra fiinţei umane. Perioadele minime de repaus prevăzute pot fi întrerupte în cazul unor activităţi caracterizate prin perioade 51 . la intervale regulate. Timpul consacrat pregătirii de către tânărul care lucrează în cadrul unui sistem de formare teoretică şi/sau practică alternativă sau de stagiu în întreprindere este inclus în timpul de muncă. consecutive dacă este posibil.perioada minimă de repaus se poate reduce. Tinerii trebuie să fie protejaţi împotriva riscurilor specifice pentru securitatea. Perioada de repaus include. Atunci când această evaluare demonstrează existenţa unui risc pentru securitatea. b)natura. din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare. c)organizarea. cancerigeni. Evaluarea trebuie să fie efectuată înainte ca tinerii să înceapă munca şi la orice modificare semnificativă a condiţiilor de muncă şi ea trebuie să vizeze în principal următoarele elemente: a)echipamentul tehnic şi organizarea locului de muncă şi a postului de muncă. zilele de muncă şi orele de muncă efectuate se însumează.

să nu fie disponibili lucrători adulţi şi să se acorde adolescenţilor vizaţi perioade echivalente de repaus compensator într-un termen de 3 săptămâni. restaurantelor şi cafenelelor. b)munci efectuate în spitale sau instituţii similare. în privinţa adolescenţilor. cu condiţia ca: aceste munci să fie de scurtă durată şi să nu sufere nici o întârziere. e)activităţi caracterizate de perioade de muncă fracţionate în cursul zilei. c)munci efectuate în agricultură. Se pot autoriza derogări şi.de muncă fracţionate sau de scurtă durată în cursul zilei. Tabelul 1 Activitate/Clasa de metabolism Repaus (0) Activitate cu efort fizic mic (metabolism redus) (1) Activitate cu efort fizic mediu (metabolism mediu) (2) Activitate cu efort fizic mare (metabolism intens) (3) Activitate cu efort fizic foarte mare (metabolism foarte intens) (4) NOTĂ : 1W=0. Atunci când există motive obiective şi cu condiţia ca adolescenţilor să le fie acordat un repaus compensator adecvat.8 m2(W) M ≤ 65 M ≤ 117 65<M ≤130 130<M ≤200 200<M≤260 M 260 117<M ≤234 234<M ≤360 360<M≤468 M468 Tabelul 2 Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în kg) Tip de manipulare Ridicare rar frecvent foarte frecvent rar frecvent Foarte frecvent Frecvenţa operaţiilor 16-19 35 25 20 30 20 15 52 Bărbaţi Vârstă (ani) 19-45 55 30 25 50 30 20 peste 45 50 25 20 40 25 15 16-19 13 9 8 13 9 8 Femei Vârstă (ani) 19-45 15 10 9 15 10 10 peste 45 13 9 8 13 9 8 Purtare . d)munci efectuate în sectorul de turism sau în sectorul hotelurilor. M raportat la unitatea pentru o suprafaţă de suprafaţă cutanată cutanată medie de (W/m2) 1. pot fi prevăzute derogări în cazurile următoate a)munci efectuate în sectoarele de navigaţie sau pescuit. iar obiectivele prevăzute la să nu fie puse în cauză.86 Kcal/h Metabolism energetic. pentru munci prestate în condiţii prevăzute de celelalte reglementări de securitate şi sănătate în muncă.

alte eforturi fizice legate de activitatea angajatelor femei. 3. g) mişcări şi poziţii de muncă. deplasări (în interiorul sau în exteriorul instituţiei). oboseală mentală. fizică. b) manipularea manuală de mase grele implicând riscuri.frecvent: între 6 . în măsura în care se ştie că pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu apar încă în tabelul 4: a)agenţii cancerigeni şi/sau mutageni.rar: sub 5% din durata schimbului. Procedee Procedeele industriale prezentate în tabelul 8. Condiţii de muncă Activităţi subterane miniere. e) radiaţii neionizante. procedeelor şi condiţiilor de muncă A. d)medicamentele antimitotice. Agenţi biologici Agenţii biologici din grupele de risc 2. 3 şi 4 în sensul prevederilor prezentelor norme referitoare la agenţii biologici.Tragere Împingere rar frecvent rar frecvent 15 10 16 11 10 7 11 7. 31 din prezentele norme. f)ambianţe termice extreme. d) radiaţii ionizante. reci sau calde. Agenţi chimici Următorii agenţi chimici. c) zgomot. 31şi 32.Agenţi fizici consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului şi/sau dezlipire de placentă.5 NOTĂ : . în sensul prevederilor acestui capitol. f)agenţii chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată. .foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului. e)monoxidul de carbon. 53 . . vibraţii sau mişcări bruşte.10% din durata schimbului. Agenţi 1. în special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare. în măsura în care se ştie că aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenţa lor. b)agenţii chimici din anexa nr. B. în special: a) şocuri. în măsura în care nu apar încă în anexele nr. 2. Tabelul 3 Lista agenţilor. c)mercurul şi derivaţii săi. C. pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu apar încă în tabelul 4.

54 .

Agenţi chimici a)Substanţele şi preparatele care sunt clasificate în toxice. b)Substanţele şi preparatele care se clasifică în nocive şi prezintă următoarele riscuri: -pot determina efecte ireversibile foarte grave.Agenţi Agenţi chimici Plumbul şi derivaţii săi. corosive sau explozive.Agenţi fizici a)Radiaţiile ionizante. foarte toxice. de exemplu în incintele presurizate. de exemplu. în incinte presurizate şi la scufundări subacvatice. 3. -pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea. 2. b)Munca în atmosferă hiperbarică. -virusul rubeolei. b)Agenţi biologici: -toxoplasma. -pot antrena o sensibilizare prin inhalare. în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.Agenţi a)Agenţi fizici: Activitatea în atmosferă hiperbarică.Agenţi biologici: agenţii biologici din grupele 3şi 4 în sensul prevederilor prezentelor norme referitoare la agenţi biologici. 2. 2. 55 . în măsura în care aceşti agenţi pot fi absorbiţi de organismul uman. -pot cauza cancer.Condiţii de muncă Activităţi subterane miniere Tabelul 5 Listă de agenţi.Condiţii de muncă Activităţi subterane miniere B. -pot cauza modificări genetice ereditare.Tabelul 4 Lista agenţilor şi condiţiilor de muncă A. Femei angajate care alăptează: 1. -pot determina efecte ireversibile. Agenţi 1. Femei angajate gravide 1. procedee şi activităţi I. c)Agenţi chimici: Plumbul şi derivaţii săi. la scufundări subacvatice. exceptând cazurile în care se dovedeşte că angajata gravidă este suficient protejată faţă de aceşti agenţi prin imunizare.

e)Plumbul şi compuşii săi. -pot reduce fertilitatea. 7. -pot antrena o sensibilizare prin contact cu pielea. a unor efecte nocive pentru copil. f)Azbestul II. -pot antrena o sensibilizare prin inhalare. d)Substanţele şi preparatele vizate de prevederile prezentelor norme referitoare la agenţi cancerigeni şi mutageni. 2.3. bazinelor. 9. Procedee şi activităţi 1.Activităţi care comportă risc de prăbuşire.Activităţi care presupun manipularea aparatelor de producere. -pot determina apariţia pe durata gravidităţii. în măsura în care agenţii respectivi pot să fie absorbiţi de organismul uman. lichefiate sau dizolvate. 6. 8.Activităţi care presupun folosirea cuvelor. 3.Activităţi de fabricaţie şi de manipulare a dispozitivelor. recipientelor sau canistrelor care conţin agenţii chimici prevăzuţi la punctul I. c)Substanţele şi preparatele care se clasifică în iritante şi prezintă următoarele riscuri: -sunt inflamabile.Activităţi al căror ritm este condiţionat de maşini şi care sunt remunerate în funcţie de rezultat.Activităţi de tăiere industrială a animalelor. artificiilor sau diverselor obiecte care conţin explozivi. 4.Activităţi care comportă riscuri electrice de înaltă tensiune.Activităţi din menajeriile de animale feroce şi veninoase. 56 . rezervoarelor.-pot avea efecte grave pentru sănătate în caz de expunere prelungită.Procedee şi activităţi vizate în tabelul 8. 5. de înmagazinare sau de folosire a gazelor comprimate.

cu evidentierea abaterilor produse. al asigurarii nivelului preconizat de securitate si al rezultatelor masurilor de prevenire luate în întreprindere. prin folosirea pârghiilor financiare pentru a corela nivelul de securitate si sanatate în munca dintr-o întreprindere cu rezultatele financiare ale acesteia. efectuat de catre institutiile de specialitate centrale si teritoriale ale Ministerului Muncii.VI. Controlul securitatii si sanatatii în munca la nivel de întreprindere cuprinde ansamblul actiunilor de erificare si reglare a proceselor de management si de executie în domeniul securitatii si sanatatii în munca. 57 . Acesta presupune evaluarea rezultatelor. prin aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice pentru reducerea sau eliminarea expunerii lucratorilor la factori de risc determinati de modul de concepere si realizare a mijloacelor de productie sau de mediul de munca. Eficienta si eficacitatea activitatilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu pot fi determinate si cunoscute fara un control adecvat al îndeplinirii obiectivelor propuse. Tipuri de controale Controlul securitatii si sanatatii în munca poate îmbraca mai multe aspecte: -juridic. -financiar. pentru verificarea respectarii legalitatii în domeniul securitatii si sanatatii în munca. -compararea realizarilor programului anual de protectie a muncii cu obiectivele initiale ale acestuia. prin totalitatea actiunilor de legiferare vizând mentinerea riscului de accidentare si îmbolnavire profesionala în limitele de acceptabilitate de la momentul respectiv. -tip „inspectie” al activitatii preventive. -tehnic (tehnologic). compararea lor cu obiectivele stabilite. Controlul securitatii si sanatatii în munca este un proces care se desfasoara în vederea mentinerii nivelului de securitate si sanatate în munca în limitele prevazute de norme la momentul dat. Principalele prioritati în realizarea controlului securitatii si sanatatii în munca sunt: -verificarea continua a rezultatelor partiale obtinute la implementarea programului anual de prevenire si de protectie. ale Ministerului Sanatatii Publice. -adoptarea masurilor de corectie si urmarirea efectelor produse la aplicarea acestor masuri. Solidaritatii Sociale si Familiei si. -determinarea cauzelor ce au generat abaterile constatate. precum si a vitezei de realizare a acestora. asigurarea securitatii si sanatatii în munca a tuturor lucratorilor reprezinta o cerinta de egala importanta si în deplina concordanta cu obiectivele orientate spre profit si calitate ale întreprinderilor. respectiv. Controlul securitatii si sanatatii în munca are drept scop aflarea raspunsului la întrebarea „cu ce rezultate s-au finalizat actiunile desfasurate pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca în întreprindere?” Acesta vizeaza maximizarea parametrilor ce se refera la cantitatea si calitatea rezultatelor obtinute. depistarea cauzala a abaterilor si neconformitatilor si adoptarea unor decizii cu caracter corectiv sau profilactic în domeniul securitatii si sanatatii în munca. CONTROLUL SECURITATII SI SANATATII ÎN MUNCA ÎN ÎNTREPRINDERE Definire prioritati Fiind un important factor de crestere economica.

precum: accidente. generatoare de accidente sau îmbolnaviri ale lucratorilor. -la nivel de loc de munca (instalatie. testare) axate pe identificarea aspectelor negative si/sau prin fise de control (chestionare sau check-list-uri) elaborate pentru depistarea disfunctionalitatilor. Ca metoda de control calitativ se poate utiliza anchetarea personalului. ne referim la un control intern direct. Controlul vizual este aproape nelipsit din orice inspectie si permite detectarea rapida. dezvoltarea tehnicilor si metodologiilor de control fiind în atentia cercetatorilor si specialistilor cu preocupari în domeniu. Totusi. îmbolnaviri. Controlul calitativ presupune utilizarea unor instrumente de control de care dispune specialistul sau echipa de specialisti în securitatea muncii din acea întreprindere pentru a determina neconformitatile. ocazionat de evenimente nedorite. si chiar si a celor mari care nu prezinta riscuri importante pentru securitatea si sanatatea lucratorilor. In cea de a doua situatie. fiind chiar recomandata. disfunctionalitatile si/sau problemele care ar putea sa apara în sistemul de munca. înseamna supunerea acestora la încercari în conditii anormale de functionare care ar putea determina aparitia unor situatii periculoase. Controlul prin testare presupune testarea elementelor din sistemul de munca la aparitia unor factori perturbatori si verificarea comportamentului preventiv al acestora. Instrumentele utilizate pentru efectuarea controlului sunt diverse. datorita caracteristicilor acestor elemente ale sistemului de munca. In functie de zona de desfasurare a controlului intern acesta poate fi: -la nivel de întreprindere (unitate economica). catastrofe. atelier. cu usurinta a eventualelor nereguli vizibile cu ochiul liber si permite aprecierea situatiei de ansamblu privind conditiile de lucru de la locurile de munca. intrinsec unei activitati sau caruia i se apreciaza o consecinta maxima previzibila extrem de grava. In functie de motivatia care îl genereaza controlul securitatii si sanatatii în munca poate fi: -de rutina. sau pe identificarea riscurilor profesionale la care sunt expusi lucratorii în îndeplinirea sarcinilor de munca. -la nivel de diviziune economica a întreprinderii (sector de activitate). în acest caz. Controlul total înseamna parcurgerea întregii întreprinderi. în cazul întreprinderilor mici si mijlocii. Controlul prin sondaj este un control al securitatii si sanatatii în munca partial ce presupune parcurgerea unei anumite zone din întreprindere care se stabileste în functie de riscurile existente sau se delimiteaza fizic. -exceptional. este denumita control intern. conform graficului de control. cantitativ si complex. Spre deosebire de acestea. incendii. Testarea mijloacelor de munca. în functie de acest instrumentar metodologic. chiar daca. testarea 58 .) Controlul intern poate fi axat pe identificarea unui singur risc. raspunderea angajatorului nu este diminuata în nici un fel. parcurgerea întregii arii supuse controlului securitatii si sanatatii în munca de acest tip nu ar trebui sa ridice probleme deosebite. Evident. controlul securitatii si sanatatii în munca este structurat în: calitativ. ori prin decizie manageriala de delegare de competenta.Activitatea de control a securitatii si sanatatii în întreprindere. gradul de acoperire al acesteia. etc. poate transmite aceasta atributie altor decidenti aflati pe niveluri ierarhice inferioare si/sau specialistilor în securitate si sanatate în munca. efectuata în îndeplinirea obligatiilor ce le revin angajatorilor ca unici responsabili pentru asigurarea securitatii si sanatatii propriilor lucratori. Testarea mediului si a sarcinii de munca se efectueaza mai dificil. atunci când se efectueaza în mod curent. negative si anti-economice. fiind total. -la nivel de compartiment (sectie. Controlul intern reprezinta o atributie a angajatorului pe care o poate realiza el însusi si. avarii. în literatura de specialitate. în acest caz. prin întrebari tinta (interviu. serviciu). explozii etc. caz în care se considera control intern indirect. masina. pe cale ierarhica el a delegat atributii subalternilor sau daca a desemnat unul sau mai multi lucratori pentru realizarea controlului securitatii si sanatatii în munca. spre exemplu a echipamentelor tehnice.

inhalare. prin simularea unor situatii de pericol. -contact. De asemenea. -manipulare inadecvata a maselor. verificarea realizarii acestor masuri si reevaluarea riscului rezidual. dintre acestea mentionam: -caderi de la înaltime sau la acelasi nivel. substituirea sau reducerea acestora. reglat. proiectari de materiale. Controlul riscurilor reprezinta o etapa principala a managementului riscurilor profesionale si presupune eliminarea. negativ si de scadere economica. De fapt. Securitatea în munca presupune studiul si identificarea riscurilor profesionale care pot produce vatamari sau afectari ale starii de sanatate ale lucratorilor. a unui eveniment nedorit. acolo unde este cazul. ulterior. se pot aplica metode mai sofisticate de control calitativ. Controlul riscurilor presupune si abordarea unui aspect particular al acestora – controlul tehnic. acesta este caracteristica unui sistem/proces/echipament/element cu potential de afectare a sistemului de munca sau a unor elemente ale acestuia. obiecte. -incendii. demontat si casat în conditiile si în perioada precizata în cartea tehnica. fara cauzarea de leziuni sau de afectare a sanatatii. cât si a celor practice. adica are capacitatea de a-si îndeplini functia. instalat. De asemenea. Aceasta verificare periodica trebuie sa se realizeze cel putin o data pe an si trebuie sa fie urmata de propuneri de masuri tehnice si organizatorice de reducere a noxelor.personalului este cel mai usor de efectuat si în practica se aplica foarte des atât verificarea cunostintelor teoretice. îmbolnaviri. Controlul riscurilor profesionale Prevenirea riscurilor profesionale la nivel de întreprindere trebuie sa cuprinda cel putin identificarea. -caderi. în functie de dimensiunea acestora. 59 . faciliteaza focalizarea orientata spre pericolele existente la locul de muncasi luarea de decizii cu privire la masurile de prevenire necesare pentru diminuarea si eliminarea factorilor de risc. bazate pe analize teoretice (diagnoza de securitate) de simulare a aparitiei unor fenomene nedorite. Se identifica astfel drept componenta de baza a activitatii de prevenire a accidentelor de muncasi îmbolnavirilor profesionale într-un sistem de munca. întretinut. controalele efectuate în întreprinderi sunt complexe. verificarea încadrarii nivelului noxelor în limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca. catastrofe. prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate sau laboratoare proprii abilitate. In cele mai multe cazuri. de a fi transportat. negative în sistemul de muncasi studiul comportarii sistemului de munca în diverse situatii de risc. care spre exemplu. vatamari. Controlul cantitativ se realizeaza prin masuratori. Anumite pericole au un caracter general fiind prezente în multe din activitatile economice. Controlul riscurilor din sistemul de munca permite identificarea riscurilor profesionale existente si. ingerare de substante. expertize care au ca scop determinarea existentei sau/si nivelului unor factori nocivi care ar putea afecta securitatea si sanatatea lucratorilor. Pericolul reprezinta sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii angajatilor în timpul lucrului. precum: avarii. accidente. Angajatorii au obligatia de a asigura periodic sau ori de câte ori este cazul. trebuie sa stabileasca daca echipamentul tehnic este sigur. analize. determinari. incendii etc. specialistii de securitate si sanatate în munca utilizând elemente din instrumentarul metodologic al controalelor calitative si cantitative. într-o anumita perioada de timp. Riscul reprezinta probabilitatea producerii. explozii. activitatea de control a riscurilor efectuata în sistemul respectiv. alocarea eficienta a resurselor pentru luarea masurilor prioritare. evaluarea riscurilor si controlul riscurilor profesionale.

sprijinindu-se pe un model “reactiv”. instruire. controlul securitatii si sanatatii în munca tip constatativ tinde sa dispara. Cerinte privind realizarea controlului Cerintele fundamentale ale unui proces de control eficient sunt urmatoarele: -sa fie continuu. în controlul conditiilor de munca. zgomot. de rutina si complex. -prevederea sau modificarea unor sisteme de detectie. prin eliminarea pericolului la sursa. Modelul “Reactiv” Determinat de accidente sau sesizari Verificare punctuala a conditiilor de munca Prevenirea riscurilor profesionale presupune trecerea la o atitudine proactiva care vizeaza managementul preventiv al riscurilor profesionale. In prezent. adica de preîntâmpinare a deficientelor. indirect. -revizuirea procedeelor de lucru. vibratii. fiind înlocuit de un control activ. repararii. control si securitate. spre exemplu. Activitatea “traditionala” de control în domeniul prevenirii riscurilor profesionale consta. un control securitatii si sanatatii în munca într-o întreprindere poate fi caracterizat astfel: intern. radiatii. întretinerii. -iluminat necorespunzator. In urma controlului riscurilor profesionale se pot stabili masurile de prevenire care pot anula posibilitatea accidentarii sau îmbolnavirii profesionale. la nivel de întreprindere. de reducere pâna la eliminare a deficientelor. în principal. Modelul “Preventiv” Inainte de aparitia problemelor Analiza tuturor zonelor afectate Management preventiv Conditiile de munca Pentru evaluarea exacta a situatiei privind asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor si pentru determinarea mijloacelor celor mai adecvate de interventie pentru remedierea neconformitatilor este necesar sa se asigure în întreprindere un control obiectiv. fundamentat 60 . -transport cu vehicule in incinta sau în exteriorul unitatii. prin reducerea probabilitatii sale de manifestare. Controlul riscurilor trebuie sa fie un proces continuu care sa faciliteze procesul decizional: este riscul acceptabil sau sunt necesare masuri preventive? Dintre masurile de prevenire care se pot lua se mentioneaza: -modificari de proiectare fizica. -electricitate. formare si perfectionare a personalului. -modificarea conditiilor de lucru. -o mai buna comunicare si coordonare. -o mai buna informare. -sa aiba un caracter corectiv. demontarii de instalatii si echipamente tehnice. -temperaturi scazute sau prea ridicate etc. reglajelor si întretinerii echipamentelor tehnice. sau diminuându-i consecintele nedorite. -sa aiba un caracter preventiv. operarii. total. Tinând cont de clasificarea prezentata anterior. a echipamentelor tehnice sau a materialelor. -intensificarea verificarilor.-pericole asociate montarii. concretizat în decizii si actiuni manageriale orientate spre eficientizare si o evaluare stiintifica axata pe analiza relatiilor cauza-efect.

sa fie impartialasi corectasi sa respecte caracterul preventiv si corectivo-constructiv al controlului securitatii si sanatatii în munca 61 . fara exceptie. prin personal propriu sau prin personal extern abilitat. activ. In îndeplinirea obligatiilor legale. daca acestea s-au manifestat corectarea lor cât mai curând posibil. • Flexibilitate si adaptabilitate în realizarea controlului. odata cu aparitia si manifestarea noilor riscuri (stres. De asemenea. Intre elementele de considerat în cadrul controlului deosebit de importante sunt informatiile statistice privind accidentele de muncasi îmbolnavirile profesionale. Caracterul complex al controlului securitatii si sanatatii în muncasi. -prin contractarea de servicii sau persoane specializate externe. Pe baza programului de activitate trebuiesc controlate toate locurile de munca. Pentru aceasta. angajatorul trebuie sa organizeze si sa realizeze controlul securitatii si sanatatii în munca prin una din modalitatile: -realizând personal aceasta activitate. Rezultatele evaluarilor nivelului de risc/securitate în munca permit ierarhizarea riscurilor în functie de dimensiunea lor si orientarea controlului spre zonele cu probleme. evaluarile nivelului de risc/securitate în muncasi auditul de securitate. a masurilor tehnice si organizatorice stabilite. potrivit conditiilor de muncasi factorilor de risc evaluati la locurile de munca. determina necesitatea perfectionarii profesionale continue în domeniul securitatii si sanatatii în munca a acestui personal. prompt si orientat spre analize profunde ale situatiilor de risc care ar periclita securitatea si sanatatea lucratorilor. Prin delegare de competenta. • Realizarea unui control axat pe analiza relatiilor cauza-efect si nu tip constatativ. conform legii. Statisticile privind accidentele de muncasi îmbolnavirile profesionale pe activitati economice trebuie utilizate pentru efectuarea unor controale tintasi în cadrul întreprinderilor. în scopul prevenirii accidentelor de muncasi îmbolnavirilor profesionale. Responsabilitatea controlului securitatii si sanatatii în munca revine conducatorului întreprinderii care are. este important ca persoana/echipa din cadrul serviciului de prevenire si protectie sa aiba o formare adecvata. în vederea stabilirii masurilor prioritare. atributiile de control al locurilor de munca din întreprindere. factori psiho-sociali etc). Daca angajatorul nu are capacitatea necesara. fara a se pierde din rigurozitate. obligatia sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de securitate si sanatate în munca. va desemna persoana sau persoanele care sa efectueze aceasta activitate. precum si a prevederilor legale în domeniul protectiei muncii. angajatorul este obligat sa asigure si sa controleze. în care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite. Rezultatele acestor statistici pot „orienta” controalele si pot reprezenta fundamentul programarii viitoarelor actiuni de verificare. cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii. revin personalului din cadrul serviciului de prevenire si protectie. In cazul microîntreprinderilor si al întreprinderilor mici. de surprindere a personalului cu atributii în domeniul protectiei muncii prin noutatea problemelor. Acest lucru presupune: • Accentuarea caracterului preventiv al controlului.stiintific. bine organizat si sa se concretizeze în decizii si actiuni eficace. angajatorul îsi poate asuma el însusi atributiile din domeniul securitatii si sanatatii. de preîntâmpinare a deficientelor si. -prin desemnarea unuia sau a mai multor specialisti cu atributii în domeniu (lucratori desemnati). -prin organizarea serviciului de prevenire si protectie. si trebuie verificata periodic încadrarea valorilor noxelor în limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca. bazat pe informatii. Controlul securitatii si sanatatii în munca trebuie sa fie continuu.

• Controlul. pe cultura de prevenire din întreprindere. pe cât posibil. deficientele si problemele depistate în timpul controlului securitatii si sanatatii în munca se vor consemna într-o fisa de control a securitatii si sanatatii în munca. elaborarea planului de control si alocarea resurselor (umane. De asemenea. numar personal. Trebuie amintit si efectul psihologic pozitiv asupra personalului pe care îl are controlul securitatii si sanatatii în munca realizat periodic. pe coordonarea muncii. informatiile cuprinse în acest document fiind ulterior analizate de catre echipa de control.Tipul de control care urmeaza a fi efectuat. La elaborarea unui plan de control al securitatii si sanatatii în munca al întreprinderii trebuie avute în vedere urmatoarele elemente (recomandari privind realizarea controlului): • Stabilirea periodicitatii controlului în functie de specificitatea fiecarei întreprinderi (volumul activitatilor desfasurate. Graficul de control trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente: tipul si periodicitatea controalelor.instrument metodologic pentru realizarea controlului 62 . pe constientizarea. • Comunicarea fiecarui compartiment din cadrul întreprinderii. constituie un instrument dintre cele mai eficace al prevenirii. a datei si orei când se va efectua controlul securitatii si sanatatii în munca . Graficul si planul de control Controlul securitatii si sanatatii în munca realizat periodic. cu suficient timp înainte. modul de organizare teritoriala a activitatii etc. Rezultatul analizei (raportul privind controlul) va fi prezentat conducerii întreprinderii. • Raportul privind controlul securitatii si sanatatii în munca va contine neconformitatile. trebuie elaborat planul de control care reprezinta documentul ce contine informatii detaliate cu privire la realizarea tipului de control prevazut în grafic. • Constituirea unei echipe de control formata din specialisti în securitatea si sanatatea în muncasi conducatorii directi ai locurilor de munca. financiare. Fisa de control . cu implicarea lucratorilor respectivi. materiale. anual si actualizat ori de câte ori este nevoie. pe managementul securitatii si sanatatii în munca. pe cooperarea între compartimente etc. întrucât demonstreaza preocuparea si interesul angajatorului pentru asigurarea sanatatii si securitatii lucratorilor. al întregii întreprinderi. deficientele si problemele depistate de echipa de control. elaborarea si realizarea graficului de control. In baza graficului de control. controlul securitatii si sanatatii în întreprindere se sprijina pe cultura de securitate din acea unitate. riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala. volum productie. pe procedurile de achizitii de produse si servicii. de timp) adecvate sunt elemente la a caror stabilire se iau în calcul o serie de factori obiectivi determinati de situatia economico-financiara a întreprinderii si subiectivi. precum si termenele de realizare. • Neconformitatile. pentru a identifica si a corecta situatiile de pericol. în baza unui grafic de control ce poate fi elaborat lunar. trimestrial. durata acestora si responsabilii de efectuarea controlului. masurile propuse. motivarea si informarea personalului privind prevenirea etc. cu acordarea unei atentii deosebite locurilor de munca unde pot apare riscuri de accidentare si îmbolnavire profesionala. determinati spre exemplu de preocuparea angajatorilor pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor sai.

etichetare. identificare. FISA DE CONTROL S. masuri colective si individuale de protectie 8. alte materiale specifice 16. întretinerea instalatiilor de iluminat sia suprafetelor vitrate 6. iesiri de urgenta. instructiuni.S. a spalatoarelor.In functie de specificul activitatii fiecarei întreprinderi se pot elabora fise de control. ZGOMOT – masuri de reducere. PLATFORME/PLANSEE/PASARELE – metode de acces si pozitionare sigure. DE RIDICAT SI TRANSPORTAT – stare tehnica generala. SCARI SI SCHELE – starea generala. stabilitate. calitatea ambiantei luminoase. anexelor social – sanitare speciale 63 . LICHEFIATE SAU DIZOLVATE) – depozitare. suport de sustinere 4. fixare sigura. ventilatie. sistemul/corpul de iluminat. depozitare. iluminat. semnalizare. dusurilor. a cabinelor de closet. adaptare/echipare pentru reducerea riscului de rasturnare. marcaj. dispozitive de siguranta. rezistenta/stabilitatea echipamentului. marcaje. instalatii adecvate 5. control. TEMATICA DE CONTROL STARE* BUNA REA NA** 1. CAI DE CIRCULATIE – starea generala. PUNCTE DE PRIM AJUTOR – materiale. SEMNALIZAREA – de securitate si/sau sanatate. salvarea si ajutorul. separare. izolatie. cunoastere 18. utilizare corecta 13. ILUMINAT – nivelul necesar. manipularea sarcinilor suspendate. INSTALATII SI ECHIPAMENTE ELECTRICE – constructie. VENTILAREA – starea generala. INSTALATII SUB PRESIUNE. cabluri. mijloace de protectie electroizolante 15. legari la pamânt. de înmagazinare sau de folosire. dispozitive de legare si prindere a sarcinii. depozitare. material si echipament de lupta contra incendiilor. Fisa de control a securitatii si sanatatii în munca reprezinta un instrument în sprijinul activitatii specialistilor cu atributii în domeniul securitatii si sanatatii în munca. starea scarilor.M. separare. ventilatie. îngradiri. depozitare si transport adecvate. protectie 11. EIP împotriva zgomotului adaptate. colectare. surse de caldura. latimea minima. structuri de protectie. compatibilitate. transport si neutralizare 10. INSTRUCTIUNI TEHNICE DE SECURITATE – actualizare. starea tehnica a dispozitivelor/ echipamentelor de stingere a incendiilor 17. aparatura de masura. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – extinctoare. FLUIDE ENERGETICE (GAZE COMPRIMATE. substante sau preparate periculoase. SISTEME CU ACTIONARE HIDRAULICA SI PNEUMATICA – stare tehnica generala 14. privind evacuarea. mijloace de protectie împotriva caderii 3. reglare si protectie 9. acoperiri. AGENTI CHIMICI – manipulare. ECHIPAMENTE PORTABILE SI UNELTE MANUALE – stare tehnica generala. semnalizarea de securitate 2. Continutul acestei fise este orientativ si cuprinde o parte din aspectele care trebuiesc urmarite în timpul controlului. TRATAREA REZIDUURILOR – prelucrare. organizarea 19. dispozitive de frânare/oprire/ de ajutor în caz de urgenta 12. elemente de transmisie a puterii protejate. respectare. (I) Nr. acces limitat 7. carcasari. semnalizare zone. starea. manipularea aparatelor de producere. care sa cuprinda referiri la toate sursele posibile de riscuri ce ar putea exista la locurile de munca din acea unitate. DOTARI SOCIAL-SANITARE – starea vestiarelor. crt. ECHIPAMENTE TEHNICE MOBILE – stare tehnica generala.

• sistemul de consultare. Un alt exemplu de informatii ce pot fi înscrise în fisele de control a securitatii si sanatatii în munca pot viza mecanismele si masurile privind: • sistemul de supraveghere a sanatatii. precum cele sanitare.. denocivizare. când utilizeaza procedee si/sau substante chimice periculoase. • sistemul de transmitere si difuzare în întreprindere a informatiilor pertinente privind securitatea si sanatatea lucratorilor. In acest scop. în fise se pot înscrie aspecte privind urmatoarele probleme: -identificarea. iar informatiile cuprinse în aceste fise pot fi extrem de variate. vestiare etc. • formarea si consilierea tehnica a lucratorilor. încercarea si verificarea echipamentelor tehnice tinând cont de cerintele de securitate a muncii . PLAN DE EVACUARE IN CAZ DE URGENTA – instructiuni. • stabilirea cerintelor în domeniul instruirii lucratorilor. -înlocuirea produselor si tehnologiilor periculoase prin altele nepericuloase sau mai putin periculoase. Spre exemplu. 64 . pentru anumite locuri de munca etc. acestea pot fi elaborate pe domenii de interes. • organizarea primului ajutor si acordarea îngrijirilor de urgenta. reciclare si eliminare a deseurilor periculoase. utilizarea. întretinere. • cercetarea si declararea accidentelor de muncasi a bolilor profesionale. amenajarea.Neaplicabil Atunci când unul din aspectele considerate mai sus este calificat drept având o stare „rea”. -determinarea nivelului de expunere a lucratorilor la agenti periculosi la locul de munca. constructia. -interzicerea si limitarea expunerii lucratorilor la agenti periculosi la locul de munca. fisele tehnice de securitate ale acestora . -adaptarea componentelor echipamentelor sau a procedeelor la capacitatile fizice si psihice ale lucratorilor. -utilizarea unor metode sigure de manipulare. -interzicerea si limitarea utilizarii echipamentelor si/sau procedeelor periculoase. depozitare. întretinerea. tinând cont de cerintele de ergonomie la locurile de munca . iesiri * Se va marca cu X coloana corespunzatoare **NA . • aplicarea planurilor de actiune în caz de urgenta . cantine. de cooperare si de coordonare în domeniul securitatii si sanatatii în munca . verificare. -autorizarea personalului . reparare 21. colectare. ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE – utilizare. curatare. -semnalizarea de securitate . Fisa prezentata este orientativa.20. -punerea la dispozitia lucratorilor a unor servicii adecvate. afisaj informatii. • organizarea examenelor medicale la intervalele stabilite de prevederile legale. -clasificarea si etichetarea substantelor si produselor chimice periculoase. -procurarea si utilizarea adecvata a echipamentelor individuale de protectie. specificând în ce constau problemele întâlnite pentru ca acestea sa fie ulterior analizate în vederea propunerii de masuri de prevenire. informatiile privind deficientele si neconformitatile identificate de echipa de control se pot detalia în cea de a doua parte a fisei de control a securitatii si sanatatii în munca. -conceperea. controlul securitatii si sanatatii în munca poate viza protectia lucratorilor împotriva riscurilor la care sunt expusi atunci când lucreaza cu echipamente sau masini periculoase. evaluarea si combaterea riscurilor profesionale. pe riscuri. apa potabila.

pregatirea de checklisturi/chestionare.urmarirea si evaluarea inspectiei. manualul cuprinde o serie de norme de conduita ce trebuie urmate de catre inspectorii de munca. ci da o imagine destul de concludenta asupra problemei care constituie tema controlului si mai vaga asupra celorlalte. raspunsul angajatilor si angajatorilor la chestionarele prezentate în prealabil etc. interviuri cu angajatii. 8. pregatirea controlului la nivelul inspectoratului. desfasurare si rezolvare a problemelor specifice de protectie a muncii si a mediului de munca din unitate. 7. anuntarea controlului si discutie preliminara cu conducerea societatii. 2. prezentarea riscurilor si avantajelor ce decurg din luarea masurilor corespunzatoare de securitate si sanatate în munca.redactarea si transmiterea procesului-verbal.metoda necesita implicarea unui numar mai mic de inspectori si dureaza un numar mai mic de zile.Controlul din perspectiva inspectorilor de munca Manualul de metode de inspectie elaborat de Inspectia Muncii cuprinde orientari generale si metodologii de realizare a inspectiilor în întreprinderi. care parcurg urmatoarele etape: 1. -se vor urmari sensibilizarea si constientizarea angajatorului. cu urmatoarele particularitati: -obiectivul metodei este de a examina metodic activitatea sistematica de protectie a mediului de muncasi de a impune cerinte pentru eliminarea deficientelor constatate. In încercarea de a dezvolta reguli unitare de realizare a controalelor.metoda nu poate sa dea o imagine de ansamblu asupra modului de organizare. realizarea controlului efectiv în teren (controale în cadrul sectoarelor. -pregatirile dinaintea inspectiei constau în anuntarea inspectiei. 11. 6. 3. responsabilii cu protectia muncii. . 65 . Principalele metode de inspectie cuprinse în Manualul elaborat de Inspectia Muncii sunt urmatoarele: Inspectia – Sistem în întreprinderi mari Aceasta metoda se aplica de o echipa pluridisciplinara formata din inspectori de muncasi specialisti. expedierea materialului informativ la angajator. Metoda de inspectie prin control tematic Aceasta metoda permite verificarea doar a unui numar limitat de aspecte din multitudinea problemelor existente la nivelul unitatii si se caracterizeaza astfel: .). 5. 4. sedinta de încheiere cu conducerea si reprezentantii unitatii. Inspectia – Sistem în întreprinderi mici si mijlocii Metoda respecta aceleasi principii ca în cazul întreprinderilor mari. constituirea echipei de control din partea inspectoratului. 10. pregatiri si vizita premergatoare la nivelul societatii. 9. analiza materialelor adunate si formularea cerintelor. Controlul pe care inspectorii de munca îl efectueaza în întreprinderi este numit inspectie si vizeaza în principal conformitatea cu cerintele legale. alegerea spre inspectare a sectoarelor unitatii. acordul inspectoratului teritorial de munca pentru realizarea controlului. -inspectarea prin sondaj a mediului de munca din întreprindere.

a unei vizite în unitate.inspectoratul teritorial de munca alcatuieste lista riscurilor identificate si corespunzatoare deficientelor ce trebuie eliminate si o expediaza tuturor unitatilor în care pot exista astfel de riscuri. -procese verbale tipizate continând lipsuri si cerinte. prin atitudinea favorabila prevenirii si prin cunostintele pe care le poseda cu privire la locul de munca. baza tehnica din dotare. personal etc. controlul se poate dezvolta în scopul asigurarii remedierii deficientelor. care va stabili eventualele masuri de eliminare. documentelor. riscuri identificate cu ocazia unor controale anterioare si presupune urmatoarele: . limitata în timp si care atrage atentia mijloacelor de informare în masa. -documente în care vor fi consemnate rezultatele campaniei. a specialistilor în securitatea si sanatatea în muncasi. Metoda presupune: -discutia cu angajatorul în care sunt prezentate date referitoare la obiectul de activitate al unitatii. cuprinzând în aria de aplicare a metodei toate unitatile similare. -realizarea. dupa caz. instructiuni privind efectuarea campaniei. 66 . Indiferent de modul si instrumentele de investigare utilizate. . poate aduce informatii utile ce ar permite detectarea de noi surse de factori de risc. -realizarea unui material de sinteza în vederea motivarii campaniei si pregatirea inspectorilor pentru aplicarea metodei. informatiilor în legatura cu obiectul campaniei. În functie de situatia constatata. controlul securitatii si sanatatii în munca presupune implicarea managerilor aflati pe diferite trepte ale ierarhiei organizationale a întreprinderii. precum si o experienta corespunzatoare în cadrul inspectoratului si în realizarea unor astfel de controale. -asigurarea bazei materiale necesare desfasurarii campaniei si informarea mass-media. Metoda de control prin campanie Metoda poate fi folosita pentru constientizarea unei anumite probleme. mai ales. Metoda de control prin impunerea de masuri cu directie speciala -MDS MDS reprezinta o metoda de control prin care se propune eliminarea riscurilor din mediul de munca. Organizarea unei campanii implica: -procurarea datelor.raspunsul angajatorului este o declaratie privind activitatea desfasuratasi atitudinea adoptata fata de problemele de protectie a muncii. a lucratorilor care. -valorificarea si urmarirea rezultatelor campaniei. -programarea si desfasurarea controalelor. . reducere a riscurilor si va comunica inspectoratului teritorial de munca masurile stabilite.. printr-o activitate de control si prevenire bine pusa la punct. indiferent de marimea lor. a datelor statistice privind accidentele de muncasi procesarea acestora. Metoda de control prin sondaj Aceasta metoda se aplica în scopul verificarii modului în care sunt respectate prevederile legislatiei si normelor de securitate si sanatate a muncii si se desfasoara fara ca agentul economic sa fie anuntat în prealabil.lista de riscuri trebuie verificata de catre angajator. la procedeele si tehnologiile de lucru.- este necesar ca inspectorii de munca implicati în control sa aiba o buna pregatire profesionala multidisciplinara.

prin realizarea unui control riguros si complex pentru reperarea problemelor si pentru stabilirea unor masuri adecvate pentru protectia lucratorilor. subliniem faptul ca prevenirea accidentelor de muncasi a îmbolnavirilor profesionale. 67 .Încercând sa demonstram importanta controlului securitatii si sanatatii în munca. înseamna anticiparea posibilelor dezechilibre ce pot afecta sistemele de munca.

ci în acest demers vor fi antrenaţi muncitorii sau reprezentanţii lor. unde procesul de muncă se derulează după o schemă permanentă se va face ţinând cont de condiţiile existente uzuale. • examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor. coduri de bună practică. Evaluarea riscurilor la locurile de muncă fixe. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale unităţii. • identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole. ateliere. care trebuie consultaţi pe tot parcursul evaluării şi informaţi cu privire la măsurile de prevenire/ protecţie adoptate şi la concluziile obţinute. • nivelul morbidităţii prin accidente şi îmbolnăviri profesionale. luând în calcul şi riscurile nesemnificative (riscuri din activităţi cotidiene) numai în cazul când există posibilitatea agravării lor. • adaptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor Evaluarea trebuie axată pe riscurile profesionale evidenţiate sau previzibile în mod raţional. • estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor. La evaluarea riscurilor se va ţine cont obligatoriu de prescripţiile legale şi de normele şi recomandările publicate (norme tehnice. nu va fi reiterată pentru locurile de muncă comparabile şi se va revizui numai când circumstanţele se modifică. vizitatori.RISCURI PROFESIONALE. clienţi. al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/ protecţie a acestor riscuri. Evaluarea riscurilor profesionale nu se va demara exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestora. public etc. norme ale asociaţilor profesionale etc. persoane din alte societăţi. Indiferent de metoda aplicată evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele etape obligatorii: • identificarea pericolelor existente şi riscurilor.). mobile (temporare). etc. ignoră măsurile de protecţie şi se expun pericolelor.) Evaluarea riscurilor va ţine cont de eventuale prezenţe la locul de muncă analizat şi a altor categorii de personal din afara sistemului de muncă care pot fi expuşi riscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. ţinându-se seama de toate schimbările elementelor sistemului de muncă. docuri. Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare urmărindu-se: • identificarea factorilor de risc precum şi consecinţele acţiunii lor asupra organismului uman (deces sau invaliditate). maşini unelte. evolutive (şantiere. • durata de expunere la acţiunea factorilor de risc. Evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: fixe (birouri. elevi. Evaluarea riscurilor la locurile de muncă evolutive sau mobile se va face luând în considerare toate etapele succesive ale locurilor de muncă. studenţi. etc).) nefiind conştienţi de riscuri. • numărul persoanelor expuse. • nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnăvirilor profesionale. 68 . nivelele de expunere. de aceea ele trebuiesc informate în prealabil de măsurile de protecţie ce se impun. IDENTIFICAREA ŞI APRECIEREA RISCURILOR PROFESIONALE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE EVALUĂRII RISCURILOR Evaluarea riscurilor constă în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului de muncă susceptibil de a genera daune.

Locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau iminent conţin factori de risc care generează explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali şi speciali ai mediului de muncă. La locurile de muncă ce presupun activităţi în condiţii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi redus sub 8 ore/zi. Principiile care stau la baza ierarhizării măsurilor de prevenire/ protecţie a riscurilor sunt: • evitarea riscurilor; • înlocuirea elementelor periculoase; • combaterea riscurilor la sursă; • prioritatea măsurilor de protecţie colectivă; • considerarea evoluţiei tehnico – ştiinţifice; • ameliorarea continuă a nivelului SSM. METODOLOGIA GENERALĂ DE EVALUARE A RISCURILOR Nu există un principiu universal valabil privind evaluarea riscurilor. Indiferent de metoda utilizată în evaluarea riscurilor trebuiesc respectate următoarele reguli fundamentale: • evaluarea se structurează astfel încât toate pericolele şi riscurile potenţiale să fie analizate; • eliminarea posibilă şi diminuarea pericolelor asociate riscurilor identificate. De asemenea, indiferent de metoda de abordare şi evaluare a riscurilor aplicată, se are în vedere obligatoriu operaţiunile: • observarea atentă a mediului specific locului de muncă (căi de acces, starea clădirilor, starea echipamentelor tehnice şi de protecţie, gaze, pulberi, temperatură, zgomot, iluminat, curenţi de aer etc.); • determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă, fără omisiuni; • observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă şi verificarea conformităţii procedurilor aplicate cu cele stabilite; • analiza riscurilor incluse de toate sarcinile de muncă; • analiza modului de operare, pentru evaluarea expunerii la pericole; • analiza factorilor externi de influenţă; • analiza detaliată a factorilor psihologici, sociali şi fizici cauzatori de stres şi interacţiunea lor cu factori ce ţin de organizare şi de mediu; • analiza măsurilor adoptate pentru asigurarea securităţii şi urmărirea actualizării informaţiilor privind riscurile. Riscul admisibil (rezidual) se determină prin abordare şi expresii matematice specializate, numai în cazul unor probleme complexe de securitate cu consecinţe deosebit de grave, dar cu probabilitate de producere mică (riscuri nucleare). Frecvent riscul admisibil pentru majoritatea locurilor de muncă se determină prin metoda de bună practică. Alegerea modului de abordare a procesului de evaluare (metodei de evaluare) depinde de următoarele elemente: • natura locului de muncă (fix, evolutiv, temporar); • natura procesului de muncă (operaţii repetitive, procese evolutive, etc.); • particularităţile sarcinii de muncă (sarcini repetitive, ocazionale, sezoniere, cu risc major, etc); • complexitatea tehnică şi tehnologică a locului de muncă. În general o evaluare corectă a riscurilor acoperă în principal toate riscurile existente într-un sistem, la un loc de muncă sau o activitate .
69

Evaluarea riscurilor existente într-o societate comercială care produce o gamă determinată de produse poate fi astfel condusă încât să se facă analiza şi examinarea separată pentru: • echipamente tehnice cu pericole electrice, mecanice, termice, chimice, etc.; • materiale utilizate, prelucrate, tratate cu riscurile asociate acestora; • factori ambientali (temperatura, umiditate,ventilaţie, zgomot, iluminat, etc.); • căi de acces şi refugii; • utilizarea echipamentelor auxiliare; • tratamente (procedee) speciale; • securitate electrică; • factori implicaţi în mentenanţă şi întreţinere; • factori psihologici, sociali şi fizici care concură la stres. În practică, uneori procesul de evaluare a riscurilor este structurat pe etape succesive pornind de la general (global) la particular (amănunt). Evaluarea globală urmăreşte: • să evidenţieze riscurile ce pot fi eliminate, chiar dacă eliminarea este dificilă sau imposibilă; • să analizeze riscurile care nu necesită măsuri noi de prevenire/ protecţie; • să identifice riscurile cunoscute cu măsuri de prevenire disponibile; • să identifice punctele unde se impune o evaluare riguroasă şi completă a riscurilor bazată pe ierarhizarea riscurilor. Evaluarea globală se realizează prin controale şi inspecţii. Evaluarea amănunţită se aplică atunci când evaluarea globală nu satisface. Aceasta presupune etapele: 1. Identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă. Fapt ce se realizează prin consultarea salariaţilor şi prin examinarea atentă a tuturor componentelor sistemului. În această etapă se analizează modul de desfăşurare a procesului de muncă, luându-se în considerare şi operaţiile intermitente, evenimentele neprogramate dar previzibile, activităţile profesionale ce pot induce pericole şi modul de interacţiune a operatorilor cu aceste pericole. Identificarea riscurilor este cea mai importantă etapă a evaluării şi constă în colectarea şi actualizarea informaţiilor (despre pericole cunoscute şi potenţiale, măsuri de prevenire impuse prin norme, măsuri de prevenire efectiv aplicate, riscuri semnalate de către salariaţi) şi realizarea unei anchete prin observarea activităţilor, inspecţia locurilor de muncă şi a modului de organizare a sistemului de muncă. Ancheta se face prin completarea unor cheeck- listuri din care să rezulte comparativ situaţia reală faţă de cea ideală. Situaţiile şi activităţile profesionale cu pericole generatoare de riscuri sunt date în tabelul 1. Tabelul 1 Situaţii şi activităţi generatoare de pericole şi riscuri Nr.c rt 1 Situaţii şi activităţi generatoare de pericole şi riscuri Utilizarea echipamentelor tehnice

Pericole şi riscuri - piese în mişcare de rotaţie sau translaţie, insuficient protejate, capabile să zdrobească, înţepe, perforeze, antreneze, înfaşce, izbească etc.; - mişcarea liberă a pieselor sau materialelor (cădere, rostogolire, glisare, basculare, oscilare, scufundare) care poate afecta executantul, deplasările vehiculelor şi maşinilor;
70

- pericolul de producere a unui incendiu sau a unei explozii (de exemplu prin fricţiune, recipienţi sub presiune, etc.); suprafeţe periculoase (înţepătoare, tăietoare, rugoase, adezive, alunecoase); - lucru la înălţime - sarcini de muncă ce implică deplasări frecvente, posturi de lucru anormale; - spaţii înguste (lucru între elementele fixe); Sarcinile de - riscul de derapare sau alunecare (suprafeţe umede); muncă şi 2 - conţinut necorespunzător al sarciniilor de muncă; amenajarea - influenţa purtării echipamentelor individuale de protecţie locului de muncă asupra altor aspecte ale procesului de muncă - tehnici şi metode de muncă – suprasolicităril - accesul şi/sau lucrul în spaţii izolate - comutatoare electrice; - instalaţii electrice de forţă sau iuminat; Utilizarea energiei - comenzi, izolaţii electrice; 3 electrice - unelte portabile acţionate electric; - liniile electrice aeriene; - incendiile sau exploziile generate de cauze electrice. - inhalarea,ingerarea şi absorbţia cutanată a unor substanţe periculoase pentru sănătate, inclusiv aerosoli şi particule în Expunerea la Substanţe sau suspensie; preparate - utilizarea substanţelor inflamabile şi explozibile; 4 periculoase pentru - deficienţa în oxigen; securitate şi - prezenţa substanţelor corozive; sănătate - substanţe reactive/ instabile; - prezenţa alergenilor - expunerea la radiaţii electromagnetice şi ionizante; - expunerea la laseri; - expunerea la zgomot, ultrasunete; Expunere la - expunerea la vibraţii mecanice; 5 agenţi fizici - expunerea la medii calde/ reci; - expunerea la curenţii de aer; - prezenţa fluidelor sub presiune (aer comprimat, vapori,lichide) - riscul de infectare cauzat de manipularea şi expunerea Expunere la 6 involuntară la microorganisme, exotoxine şi endotoxin; agenţi biologici - prezenţa alergenilor - luminat necorespunzător - curenţii de aer; 7 Factori ambientali - reglarea inadecvată a temperaturii şi umidităţii în sistemele de condiţionare a aerului - prezenţa poluanţilor (noxe); 8 Interacţiunea - neadaptarea sistemului de securitate pentru colectarea şi dintre locul de prelucrarea corectă a informaţiilor muncă şi factorii - neadaptarea la cunoştinţele şi aptitudinilor personalului umani - incapacitatea de adaptare la normele comportamentale - calitatea necorespunzătoare a comunicării şi a instrucţiunilor date pentru a se putea face faţă situaţiilor de pericol noi
71

9

Factori psihologici

10

Organizarea muncii

11

Alţi factori

(necuprinse într-o prealabilă evaluare) - consecinţele nerespectării modurilor de operare sigure, previzibile în mod raţional - gradul de adaptare la echipamentele indviduale de protecţie - insuficienta motivaţie pentru protecţia muncii (din diferite motive) - factori ergonomici (adaptarea configuraţiei locului de muncă la executant) - impactul asupra anumitor categorii de personal (monotonie, ritm de efectuare al unor operaţii repetitive etc.) - dimensiunile fizice ale locului de muncă (claustrofobie, senzaţia de izolare); - ambiguităţile şi/ sau conflictele referitoare la sarcina de muncă, percepute diferit şi uneori având ca rezultat acţiuni greşite ale executantului; - modul de a contribui, în calitate de executant, la deciziile privind sarcina de muncă; - nivelul ridicat de exigenţe, controlul redus al procesului de muncă; - restricţiile inadecvate în caz de urgenţă - factorii determinanţi de către procesele de muncă (munca în regim de noapte, în schimburi prelungite etc.) - sisteme de management eficace, aplicabile pentru organizarea, prevenirea, urmărirea controlului securităţii şi sănătăţii în muncă - întreţinerea echipamentelor, inclusiv a celor de securitate - dispoziţiile adecvate pentru prognozarea accidentelor şi urgenţelor - pericolele generate de alte persoane decât cele din interiorul sistemului de muncă - munca cu animalele - caractrerul particular al mediului (acvatic, subacvatic, aerian, cosmic, minier subteran) - intemperii, catastrofe naturale integritatea programelor de calculator utilizate - locuri de muncă în schimbare

2. Identificarea tuturor persoanelor expuse pericolelor. În acestă etapă se consideră toate persoanele ce interacţionează în mod direct sau indirect cu pericolele, acordându-se o atenţie specială grupelor de operatori expuşi la riscuri majore.Categoriile de personal pe grupe, expuse în mod curent riscurilor sunt prevăzute în tabelul 2. Tabelul 2 Categorii de persoane pe grupe expuse riscurilor Nr. Personal şi tip de riscuri Categorii de personal crt 1 Muncitori şi alte categorii - personal de producţie, fabricaţie, distribuţie, vânzare, de persoane expuse cercetare, etc; riscurilor - personalul din serviciile auxiliare sau logistice( întreţinere, curăţenie, muncitori temporari etc); - furnizori de bunuri şi servicii;
72

- liber profesioniştii; - studenţi, stagiari, elevi, ucenici; - vizitatori; - clienţi; - serviciile de urgenţă; - personalul de laborator; 2 Muncitori expuşi la riscuri majore - persoanele handicapate; - muncitori tineri sau în vârstă; - femeile însărcinate , lăuze; - personal fără experienţă şi/sau instuire (debutanţi, angajaţi temporar, sezonieri); - personal de întreţinere; - persoane care lucrează în spaţii izolate sau insuficient ventilate; - muncitori imunodependenţi; - muncitori suferind de afecţiuni cronice; - muncitori care iau medicamente care le pot mări vulnerabilitatea.

3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate. Acest lucru se poate realiza printr-o tehnică simplă bazată pe observaţii de bun simţ, fără mijloace complexe de analiză şi fără aptitudini specializate, sau folosind tehnici de analiză cantitativă a riscurilor care necesită aptitudini specializate şi care se aplică proceselor de muncă caracterizate prin riscuri majore (aeronautică, construcţii, construcţii de maşini, chimie, metalurgia, petrochimie, minerit, industria nucleară etc). Întrucât majoritatea tehnicilor de analiză complexă a riscurilor presupun estimarea gravităţii consecinţelor asupra operatorului şi a probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit, se recomandă folosirea unor scale crescătoare de tipul: pentru gravitate: • cu gravitate neglijabilă; • incident fără afectarea stării de integritate şi sănătate; • accident cu incapacitate temporară de muncă( ITM); • accident cu invaliditate( INV); • accident soldat cu deces (D); • accident colectiv; pentru probabilitate • eveniment improbabil; • eveniment posibil; • eveniment probabil; • eveniment inevitabil. 4. Stabilirea măsurilor de prevenire/protecţie în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor. În această etapă se adoptă deciziile şi măsurile de prevenire recurgându-se la codurile de bună practică, astfel încât să se garanteze protecţia lucrătorilor conform normelor şi legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare. Pentru riscurile nesemnificative nu se adoptă măsuri de protecţie suplimentară ci doar, uneori organizatorice. Pentru riscurile acceptabile (reziduale) se urmăreşte doar menţinerea şi ameliorarea gradului de securitate. Pentru riscurile
73

sau de achiziţionare de noi echipamente.dacă riscurile sunt controlate adecvat. organizarea şi coordonarea evaluării. produse. 74 . tehnologii. • stabileşte măsuri de control şi revizuire a evaluării. -dacă riscurile afectează şi alte categorii de personal din afara sistemului de muncă şi ce măsuri se impun Organizarea evaluării riscurilor. Transpunerea în practică a măsurilor de prevenire/protecţie stabilite anterior se face numai după ierarhizarea lor. Ideal este ca măsurile cu caracter preventiv/protecţie să se adopte încă din faza de concepţie a unui sistem de muncă. Stabilirea concluziilor. este sarcina angajatorului care printr-un plan de acţiune destinat controlului şi eliminării riscurilor (plan de securitate şi sănătate a muncii) va întreprinde: • iniţierea. de la numărul de victime potenţiale. formează şi alocă resurse necesare personalului însărcinat cu evaluarea. • supraveghează aplicarea măsurilor de prevenire/ protecţie conform planului de măsuri. servicii externe de consultanţă (experţi abilitaţi). apelând la evaluatori din exterior şi consultând reprezentanţii muncitorilor în acest scop. Stabilirea priorităţilor vizând măsurile de prevenire/protecţie. Produsul final al evaluării riscului constă în identificarea riscurilor inacceptabile şi stabilirea planului de măsuri cu priorităţile ce se impun. Decizia finală de desemnare a persoanelor competente însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine angajatorului.dacă nu. Absenţa elementelor semnificative privind existenţa unui risc. Pentru riscurile majore şi insuficient controlate se iau măsuri drastice provizorii şi imediate (chiar oprirea sistemului de muncă) până la aducerea lor în domeniul de acceptabilitate. Aplicarea planului de măsuri constituie exclusiv sarcina angajatorului care o poate încredinţa persoanei sau compartimentului de protecţie a muncii. Aceştia pot fi: angajatori.ameliorarea suplimentară a nivelului de protecţie a operatorilor. 6. care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor. . • implică conducerea unităţii şi asigură participarea salariaţilor la evaluare. 5. materiale. • nominalizarea personalului competent pentru a realiza evaluarea. • coordonează activităţile în cadrul grupei de evaluare. echipamente. La stabilirea priorităţilor se va pleca de la gravitatea consecinţelor probabile fiecărui risc. Evaluatorul îşi încheie activitatea cu stabilirea planului de măsuri şi ierarhizare a priorităţilor. .inacceptabile se iau măsuri tehnice de eliminare sau ameliorare prin modificarea sistemului de management al securităţii. • furnizează informaţii. • informează salariaţii despre concluziile evaluării şi a planului de măsuri întocmit (planul de securitate şi sănătate în muncă). Personalul din echipa de evaluare trebuie să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la sistemul de muncă evaluat (pericole şi riscuri existente. . persoane din unitate desemnate. Evaluarea riscurilor profesiunale indiferent prin ce metode se realizează se încheie cu concluzii care trebuiesc să cuprindă următoarele aspecte: . de la frecvenţa de manifestare a riscului şi de la timpul necesar implementării măsurilor de prevenire.priorităţile de acţiune în conformitate cu ierarhizarea riscurilor. În practică evaluarea se face în echipă pluridisciplinară formată din personal competent cu abilităţi în domeniu. presupune continuarea colectării de informaţii până la edificarea completă. Astfel se impune întocmirea unui plan de acţiune prioritar cu măsuri pe termen scurt în cadrul unui plan progresiv de ameliorare a riscurilor pe termen mediu şi lung.

când se solicită de către casele de asigurări sociale. când se impune introducerea de tehnici noi de reducere a nivelurilor de risc şi când se apreciază că este benefică o opinie obiectivă şi independentă asupra unor probleme interne ale unităţii. Oportunitatea recurgerii la serviciile de consultanţă externe se manifestă când pentru evaluarea riscurilor nu există toate cunoştinţele şi informaţiile necesare în cazul analizării sistemelor compexe de muncă cu tehnologii noi. • tipul de raport final solicitat. firme independente. probabilitatea. Angajatorul. • cum va fi apreciată atingerea obiectivului final al evaluării. trebuie să se asigure că specialiştii proprii din unitate au efectuat o analiză în măsura posibilului. iar măsurile de prevenire/protecţie pot şi vor fi transpuse în practică.produse şi tehnologii folosite. raţională şi utilă. când sunt riscuri specifice asociate cu consecinţe catastrofale. rezonabile şi motivate corespunzător şi dacă recomandările sunt clare şi precise. apartenenţa la o organizaţie profesională. persoane fizice autorizate etc. 75 . contabili. frecvenţa şi durata de expunere la pericole. experţi în SSM. Evaluarea riscurilor constituie numai o etapă secvenţială în prevenirea şi controlul riscurilor. • descrierea detaliată a problemelor. • directive bugetare. când solicită consultanţă externă.). • definirea precisă a obiectivelor. • motivele solicitării. ci îl sprijină în asumarea ei. Întodeauna când angajatorii se confruntă cu probleme deosebite în materie de SSM este recomandată recurgerea la servicii specializate din exterior (experţi în inginerie. titluri de aptitudini tehnice. medici. • ce se doreşte prin consultanţă. Serviciile de consultanţă externă pot fi solicitate şi numai pentru diverse studii ale evaluării riscurilor. Când angajatorul apelează la servicii specializate din exterior. • criteriile de reuşită. eventual o autoevaluare. În timpul evaluării riscurilor angajatorul verifică dacă specialiştii au înţeles sistemul de muncă analizat (prin pertinenţa întrebărilor puse în chestionare) dacă măsurile recomandate sunt aplicabile. a tuturor aspectelor vizând SSM (o autoevaluare). organizarea sistemului de muncă. când unele riscuri sunt puţin evidente. jurişti. cabinete de consultanţă. În selectarea serviciilor externe angajatorul consultă salariaţii şi/sau reprezentanţii lor responsabili cu probleme de SSM. • informaţii privind unitatea. centre ale universităţilor. • calendarul lucrării. pune la dispoziţia celor solicitaţi caietul de sarcini care cuprinde: • problema clar expusă. titluri de abilitare. specializări şi dovezi privind experienţa şi reputaţia lor. • resurse interne puse la dispoziţia specialiştilor. Competenţa serviciilor externe de consultanţă este dovedită cu certificate şi diplome de competenţă. când în unitate nu există mijloacele necesare analizei detaliate a unor riscuri. Angajatorul are obligaţia de a se asigura că evaluarea riscurilor efectuată de un serviciu specializat extern este adecvată. care sunt activităţi continui. Responsabilitatea angajatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă nu absolvă lucrătorul de responsabilitate.

boală. Însuşirile şi capacităţile individuale sunt general umane cu posibilităţi şi limite fizice şi psihofiziologice determinate .ANALIZA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ Factorii de risc acţionează asupra executantului prin două componente de bază: gravitatea consecinţă/eveniment) şi probabilitatea de producere (eveniment/unitate de timp). 1. Comportamentul în muncă al executantului reprezintă concretizarea capacităţii de muncă care reflectă relaţia dintre nivelul exigenţelor adresate lui (sub forma sarcinii de muncă) şi capacitatea sa de a le răspunde. formează personalitatea acestuia. Capacitatea de muncă permanentă reprezintă o rezervă potenţială de muncă cu un caracter dinamic care depinde de nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale şi de însuşirile şi capacităţile individuale. autoreglarea. decizia şi execuţia ei prompte şi rapide. sarcina de muncă. aptitudinile şi caracterul. satisfacţie. care nu conduce la daune. Indiferent de repartiţia sarcinilor. erori de autoreglaj. care reprezentă capacitatea de fixare. Capacitatea de muncă momentană (temporară) este cea care depinde de situaţiile conflictuale de moment. bucurie. Comportamentul inadecvat al executantului se manifestă prin conduite nesigure sau necorespunzătoare situaţiilor obişnuite sau neobişnuite de muncă. evenimentelor etc. prin care oamenii se deosebesc unii de alţii. activitatea de muncă pe care o desfăşoară executantul cuprinde 4 secvenţe principale: recepţionarea şi constituirea informaţiei. Factorii de risc ce aparţin de executant sunt acţiunile greşite şi omisiunile. Din punct de vedere al securităţii muncii distingem la executant un comportament normal. nesatisfacţie. prelucrare şi interpretare a informaţiei. Factorii de risc sunt proprii tuturor componentelor sistemului de muncă (executant. În consecinţă. Ansamblul tuturor trăsăturilor psihice şi fiziologice particulare. păstrare şi reproducere a informaţiilor. erori de decizie. formare şi perfecţionare. Trăsăturile care alcătuiesc personalitatea se pot clasifica în trei categorii mari: temperamentul. şi un comportament inadecvat. ceea ce implică sesizarea rapidă a acestora (chiar anticiparea lor). stare de ebreitate. prelucrarea rapidă a informaţiilor. Combinarea acestor componente determină însuşi nivelul de risc. prin respectarea prescripţiilor tehnice şi a reglementărilor de protecţia muncii referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina şi neutralizarea situaţiilor de risc create. caracteristice pentru un anumit individ. mediul de muncă) 3. dar şi particulare. Un rol important îl are şi memoria. factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii executantului se pot subsuma unei erori la nivelul verigilor de bază ale activităţii de muncă: erori de recepţie. a elementelor critice. educaţie. care poate favoriza sau declanşa accidente sau îmbolnăviri profesionale. Comportamentul normal presupune evitarea riscurilor. mijloace de producţie. execuţia. elaborarea şi adoprarea deciziilor. erori de execuţie. Cunoştinţele şi deprinderile profesionale se obţin prin instruire. FACTORI DE RISC DATORAŢI EXECUTANTULUI Studiile şi analizele efectuate privind fenomenele de accidentare şi îmbolnăvire profesională au relevat că factorii de risc proprii executantului. au o incidenţă majoră. Se face distincţie între memoria mecanică (în raport cu elementele în care înţelesul are un rol redus) şi memoria logică (în raport cu elementele în care înţelesul are un rol important) 76 .

întreprinsă cu un anumit scop. Tempoul se referă la capacitatea de a executa regulat şi rapid succesiunile de mişcări în cadrul unui sistem de deprinderi motorii de muncă. pot cuprinde una sau mai multe sarcini şi sunt foarte variate. interese de moment. influenţa alcoolului. mental şi psihomotor. emoţiile puternice. prin uşurinţa şi naturaleţea trecerii de la o fază la alta. Dintre acestea. efort voluntar de moment. factori alimentari. 3. capacitatea adaptării promte şi adecvate la situaţii noi. Caracterul. Variabilele individuale de moment Capacitatea de muncă este influenţată puternic şi de factori cu acţiune temporară: oboseala. la orientarea omului ca fiinţă socială faţă de muncă. Aceaste trăsături se referă. operaţii. Observarea înseamnă cercetarea şi studierea obiectului. Plasticitatea funcţională este deci o calitate care asigură capacitatea de permanentă orientare şi reorientare senzorial – perceptivă. FACTORI DE RISC DATORAŢI SARCINII DE MUNCĂ Sarcina de muncă defineşte orice activitate de muncă: funcţii. conflicte familiale sau profesionale. Precizia. mentală şi motorie în raport cu excitanţi noi. Observaţia este o formă superioară a percepţiei premeditată. care se evidenţiază prin puritatea şi eleganţa mişcărilor şi operaţiilor care intră în alcătuirea unei deprinderi. în care atenţia se reduce. creându-se condiţii favorabile producerii accidentelor. experienţa profesională Vârsta şi vechimea în muncă sunt doi factori care nu se pot trata separat.Spiritul de observaţie. 2. sarcini. comportament. procese. eventual critice. pe de o parte. calitatea care reflectă raportul dintre traiectoria mişcării şi obiectul urmărit. adică perioade de pauză între mişcări. cerinţe etc. la motivele şi scopurile acţiunilor omului (tendinţe. societate şi faţă de sine (atitudini). Vârsta. funcţiile constituie unităţi majore ale muncii. Siguranţa este capacitatea de a realiza concordanţa necesară dintre mişcarea executată în momentul dat şi de cerinţele atingerii obiectivului. a situaţiei percepute. Consumul de alcool are efecte dăunătoare asupra activităţii psihice. cea de–a treia latură a personalităţii o constituie trăsăturile de caracter.oboseala. corespunzător scopului proceselor de muncă. neaşteptaţi. stări depresive. 77 . activităţi. Starea de stres resimţită şi care influenţează cel mai mult comportamentul de muncă este odihna. Starea de sănătate Sănătatea fizică şi psihică a omului este deosebit de importantă. Acurateţea sau fluenţa. trebuinţe. potenţând manifestarea diferitelor variabile fizice şi psihofiziologice care determină performanţele omului în activitate. bolile. Oboseala provoacă blocaje. ea condiţionând atât nivelul capacităţii de muncă şi indirect. motivaţii) şi pe de altă parte. dirijată şi selectivă. intercondiţionându-se în influenţarea nivelului capacităţii de muncă. precum şi asupra diferitelor funcţii şi organe. de la o schemă motorie la alta. Plasticitatea funcţională este o calitate care interesează mai multe niveluri: senzorialreceptiv. Aptitudinile psihomotorii reflectă capacitatea potenţială a individului relativ la următoarele cerinţe: Viteza sau rapiditatea de execuţie: aceasta este condiţionată primordial la nivelul de reactivitate şi mobilitate neuromusculară.

executantul poate intra în contact cu obiecte sau suprafeţe cu temperaturi excesive: ridicate sau coborâte. factori de natură chimică. abrazive. utilajelor şi maşinilor sunt acţionate electric. poate provoca două tipuri de leziuni: electrotraumatismul şi electrocutarea. etc. Consecinţa maximă a acestui factor de risc este decesul. nefuncţionale care constituie surse potenţiale de accidentare.cerinţe sub/supradimensionate impuse executantului. Factorii de natură fizică includ la rândul lor: Factori de natură mecanică: Mişcările periculoase Statisticile arată că cele mai multe accidente de muncă având cauze de natură obiectivă se datorează organelor în mişcare: funcţionale. adezive. tăieturi.utilajelor. 78 . temperatură ridicată. respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia. Curentul electric Majoritatea instalaţiilor. sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului. este o unitate subordonată funcţiei. Factorii de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii sarcinii de muncă sunt:conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinilor de muncă în raport cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţii de risc. prin natura sarcinii de muncă. factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de producţie se pot împărţi în patru mari categorii: factori de natură fizică. etc. În multe dintre situaţiile precizate poate apărea drept risc de accidentare şi contactul cu flăcările la lucrul cu foc deschis. prezenţa unor fluide care micşorează rezistenţa electrică a corpului uman. necesită anumite cunoştinţe şi deprinderi şi trebuie să se încadreze unor cerinţe restrictive: viteză.factor de risc direct (final) • Creştera bruscă a energiei termice radiate datorită rezistenţei conductorului . . alunecoase.Sarcina este reprezentată de un grup de acţiuni legate temporar şi realizate cu aceleaşi elemente informaţionale şi mijloace de muncă. putând produce vătămări sub formă de striviri. instalaţiilor etc.factor indirect (intermediar) Curentul electric. Utileje sub presiune (risc de explozii) Vibraţii excesive ale sculelor. respectiv înţepătoare. are o anumită frecvenţă. A). alcătuirea raţională a mânuirilor şi mişcărilor în condiţii tehnicoorganizatorice precizate. Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare în muncă în două situaţii: • Realizarea contactului dintre organismul uman şi părţile componente ale mijloacelor de muncă aflate sub tensiune. Efectul curentului electric asupra organismului este amplificat de condiţiile de mediu: umezeală excesivă. Factori de natură termică Există locuri de muncă unde. 3. Suprafeţe sau contururi periculoase. cuprinde în general ordinea de succesiune eficientă a fazelor operaţiei. Metoda de muncă reflectă modul în care se realizează sarcina şi operaţiile în condiţiile tehnologice concrete şi de înzestrare tehnică. contuzii. 3. FACTORI DE RISC DATORAŢI MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE După natura acţiunii lor. un scop (subordonat scopului funcţiei). tăioase. precizie. în calitate de factor direct de accidentare în muncă. caracteristicile mijloacelor de producţie. străpungeri.

1 . tulpini. senzorială şi psihomotorie. sunt prezentate în fig. Factorii de risc proprii mediului social de muncă. D). 3. agresiune la locul agresiune la locul de muncă. aerosoli toxici şi pulberi pneumoconiogene. potenţial electrostatic. rozătoare. substanţe inflamabile. Caracteristicile mijloacelor de producţie şi sarcinii de muncă care pot provoca sub sau suprasolicitarea psihofiziologică a executantului. Factori de risc de natură chimică care includ: gaze. C). Concepţiile şi obiceiurile din cadrul unei colectivităţi. Prin modul de funcţionare a mijloacelor de producţie precum şi datorită caracteristicilor acestora şi ale obiectelor muncii. calamităţi naturale.) reprezintă factori de risc care produc accidente şi îmbolnăviri profesionale. şi dinamică: efort fizic dinamic minim/excesiv. Sub sau suprasolicitarea fizică poate fi statică: efort fizic minim/excesiv. aceştia definesc microclima mediului de muncă. Sub sau suprasolicitarea psihică poate fi. • Iluminatul necorespunzător. câini etc. rădăcini) şi animale periculoase (şerpi.) plantele periculoase (ciuperci otrăvitoare.B). richeţi etc. viteză de execuţie prea mică/ prea mare. 4. Factorii de risc de natură biologică: culturile sau preparartele cu microorganisme (bacterii. Factorii de risc (cauzele potenţiale) ce ţin de componentele sistemului de muncă care stau la baza accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale precum şi măsurile de prevenire. În cazul sub sau suprasolicitării psihice se instalează oboseala neuropsihică. schematic. b. executantul este obligat ca în decursul realizării procesului de mncă să presteze un anumit efort fizic şi psihic. poziţii de lucru forţate sau vicioase. dependenţe şi interferenţe care variază în funcţie de nivelul integrării în colectiv şi care exercită o influenţă determinantă asupra comportamentului său. Prezentarea completă a tuturor factorilor de risc pe cele 4 componente ale sistemului de muncă este dată în ANEXA 3. precum şi modul cum apreciază grupul respectiv riscul. substanţe explozive. Factori de risc de natură chimică Diverse substanţe utilizate în procesul de muncă devin surse generatoare de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale. • umiditatea necorespunzătoare a aerului (ridicată/ scăzută). efectul suprasolicitării asupra executantului îl constituie oboseala fizică. dificultatea efectuării mişcărilor. virusuri. acestea sunt în principal: substanţe toxice. 79 . vapori. substanţe cancerigene (noxe cancerigene). FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ Se clasifică după cum urmează: a. substanţe caustice. determină într-o măsură foarte mare comportamentul sub aspectul securităţii muncii. la rândul ei: mentală. • Presiunea excesivă a aerului (ridicată/ scăzută). • Zgomot • Radiaţii. Între executant şi colectivitatea în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea se creează legături. • viteza mare a curenţilor de aer. frunze. Factori de risc de natură fizică care includ : • temperatura excesivă a aerului (ridicată/scăzută).În ambele situaţii. vibraţii.

EXAMEN PSIHOLOGIC .asigurarea concordanţei între sarcinile de producţie şi cele de securitate A .EXAMENMEDICAL . UTILAJE ŞI MAŞINI CU PERICOL MARE DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRI PROFESIONALE.repartizarea corectă a sarcinilor .executarea unor sarcini neobişnuite PROCES DE MUNCĂ MASURI DE PREVENIRE FACTOR UMAN (EXECUTANT) .DOTAREA CU MIJLOACE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CURENTULUI ELECTRIC AMPLASAREA CORESPUNZĂTOARE A MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE DEPOZITAREA CORESPUNZĂTOARE A MATERIALELOR UTILIZAREA UNOR MATERII PRIME NEPERICULOASE MEDIU FIZIC AMBIANT: Condiţii de iluminat Microclimat Noxe chimice Zgomote. UTILAJE.neconcordanţa dintre sarcinile de muncă şi ceriţele de securitate a personalului .ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE CAUZE ÎNSUŞIRI FIZICE NECORESPUNZĂTOARE APTITUDINI NECORESPUNZĂTOARE LIPSA DE CUNOŞTINŢE PROFESIONALE ŞI DE PROTECŢIA MUNCII ATITUDINE NECORESPUNZĂTOARE FAŢĂ DE RISC STĂRI MOMENTANE SOLICITĂRI FIZICE ŞI PSIHICE INCOMPATIBILE CU POSIBILITĂŢILE FIZIOLOGICE DATORITĂ: . Schema generală a cauzelor potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi a principalelor măsuri de prevenire 80 .TEHNOLOGII.PROPAGANDĂ PROTECŢIA MUNCII .UTILAJE SUB PRESIUNE .CONTROLUL OPERATIV AL STĂRII SĂNĂTĂŢII PERSONALULUI .DOTAREA PERSONALULUI CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE SARCINA DE MUNCĂ ORGANIZAREA ECONOMICĂ ACTIVITĂŢILOR: . INSTALAŢII. INSTALAŢII.TRANSPORTUL. ultrasunete Radiaţii Electricitate statică MEDIU SOCIAL MEDIU DE MUNCĂ DOTAREA CU MIJLOACE COMBATERE A NOXELOR OPTIMIZAREA RELAŢIILOR COLECTIVUL DE MUNCĂ DE DIN Figura 1.coordonarea optimă a activităţilor .repartizarea defectuoasă a sarcinilor . MANIPULAREA ŞI DEPOZITARE DEFECTUOASĂ A MATERIALELOR. MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELE PERICULOASE PRIN NATURA LOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE .MAŞINI ŞI ORGANE DE MAŞINI ÎN MIŞCARE .dimensionarea corespunzătoare a sarcinii .CONCEPEREA UNOR TEHNILOGII NEPERICULOASE( cu grad de risc scăzut) .coordonarea necorespunzătoare a activităţii .REALIZAREA CORESPUNZĂTOARE A OPERAŢIILOR DE REPARAŢII . MAŞINI ACŢIONATE ELECTRIC . vibraţii. UTILAJE MAŞINI ŞI SCULE DEFECTE .INSTRUIRE PERSONAL .INSTALAŢII.AMPLASAREA NECORESPUNZĂTOARE A MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE .dimensionarea necorespunzătoare a sarcinii de muncă .DOTAREA MAŞINILOR CU DISPOZITIVE DE PROTECŢIE ŞI SIGURANŢĂ .

7.3. Astfel definit. În acest sens norma europeană EN 292-1 defineşte pericolul. care ar putea fi provocat de factorul de risc respectiv. definirea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate. Această definiţie constituie o apreciere calitativă a riscului uzitată în identificarea acestuia. gravitatea scăzută a consecinţelor accidentelor nu trebuie considerată în mod automat ca prezumţie a unui risc scăzut. riscul reprezintă probabilitatea producerii unei daune de o anumită gravitate în timpul unei expuneri la factorul de risc. Această definiţie constituie o apreciere cantitativă a riscului ce se poate utiliza în ierarhizarea riscurilor. GRAVITATEA Se apreciază conform standardului MIL-STD-882 C prin evaluarea consecinţelor celui mai grav accident. Aceste elemente sunt prezentate în figura 2: Fig. 6. în conformitate cu norma europeană EN 292-1. Altfel spus. În consecinţă. denumesc pericole sau situaţii periculoase. 81 . 2. 5. Este vorba despre ceea ce majoritatea persoanelor. Riscul şi securitatea sunt în strânsă corelaţie şi se exclud reciproc. situaţiile periculoase sau evenimentele periculoase asociate procesului de muncă (factori de risc) ca fiind o "cauză capabilă să provoace o leziune sau un atac la sănătate". ca fiind „combinaţia dintre probabilitatea şi gravitatea unei leziuni sau atac la sănătate ce poate surveni într-o situaţie periculoasă”. un număr mic de accidente sau îmbolnăviri profesionale. 3. RISCUL Riscul este definit. FACTORII DE RISC Factorii de risc sunt toţi factorii sistemului de muncă susceptibili să acţioneze asupra sănătăţii sau integrităţii lucrătorilor şi care pot produce vătămări. • probabilitatea producerii acestei consecinţe. Absenţa unui istoric al sistemului analizat. Evaluarea cantitativă (cuantificarea) poate fi utilizată pentru a compara diferite riscuri în cadrul unui sistem şi pentru a determina priorităţile de intervenţie sau pentru a compara nivelul riscului înainte şi după realizarea măsurilor de prevenire a manifestării lui. în limbajul curent. dacă gravitatea şi probabilitatea au fost ele însele cuantificate. riscul poate fi evaluat cantitativ. Securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol. riscul profesional asociat unei situaţii particulare sau unui procedeu tehnic particular rezultă din combinarea următoarelor elemente: • gravitatea consecinţei previzibile (severitatea consecinţei cea mai probabilă). 3.

pentru factorii de risc susceptibili să aibă efecte psihologice. Categoriile de gravitate a consecinţelor permit atribuirea unei dimensiuni calitative accidentelor potenţiale datorate erorii umane.în mod normal reversibilă. gravă în mod normal ireversibilă. • efecte asupra sănătăţii. PROBABILITATEA Probabilitatea reprezintă conform standardului MIL-STD-882 C frecvenţa de apariţie a evenimentului nedorit şi poate fi descrisă ca apariţie potenţială în unitatea de timp sau raportat la populaţie. mai multe persoane). 8. 82 . Ca şi în cazul gravităţii consecinţelor pentru estimarea probabilităţii de apariţie a unei consecinţe se pot utiliza mai multe grile de apreciere. deces. deficienţelor procedurale sau avarierii şi disfuncţiei produsului. Probabilitatea este condiţionată de chiar condiţiile procesului de muncă: fiabilitatea echipamentelor tehnice.). deces). mentenanţă sau reparaţii). reversibile sau nu. constrângeri temporale etc. • natura accesului (de exemplu pentru alimentarea manuală cu materiale). • date statistice legate de frecvenţa accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale. neconformităţii proiectului. • compararea riscurilor prezentate de sistemul analizat cu riscuri deja acceptate din sisteme similare. mediu înconjurător).M. • gravitatea leziunilor sau a afectării sănătăţii (uşoară . satisfacţia. • timpul petrecut în zona periculoasă. subansamblelor sau componentelor acestuia.). incapacitatea de muncă permanentă (invaliditate). • numărul persoanelor care acced. b) probabilitatea de producere a evenimentului periculos determinată de: • fiabilitatea echipamentelor tehnice şi alte date statistice. 3. managerul programului de asigurare a calităţii de securitate a produsului şi cel care realizează produsul trebuie să stabilească exact ce se înţelege prin distrugerea produsului. motivaţia lucrătorului pentru factorii de risc sociali şi organizatorici. a condiţiilor de mediu. • interferenţa cu starea de confort. bunuri.Gravitatea consecinţei (severitatea daunei cea mai posibilă) poate fi estimată luând în considerare următoarele: • natura obiectivului protejat (persoane. • frecvenţa accesului. organizarea muncii. Gravitatea poate fi definită pe baza unor criterii cum ar fi: • incapacitatea de muncă temporară (I. c) posibilităţile de evitare sau de limitare a consecinţei unui eveniment periculos în funcţie de: • executant (care poate fi o persoană calificată sau necalificată ce poate executa sarcina • de muncă supravegheat sau nu etc. periculozitatea materialelor.T. Managerul de produs. element sau situaţie. • amploarea de manifestare a consecinţei (o persoană. Pentru o estimare cât mai corectă a probabilităţii de apariţie a unei consecinţe se recomandă a fi luate în considerare următoarele aspecte: a) frecvenţa şi durata expunerii care sunt determinate de: • necesitatea de acces în zona periculoasă (în funcţionare normală. prin consecinţe majore/minore aduse produsului/mediului şi prin boală profesională sau vătămare gravă/minoră.

RISC R RISC INACCEPTABIL Riscul evenimentului A Curba C C = S. 10gravitate/probabilitate. posibilităţile de salvare care fac ca şansele executantului de a evita sau limita consecinţa să fi posibile. RISC consecinţelor Reprezentând grafic riscul acceptabil sub forma unor patrulatere cu arii egale F1 = F2 = F3.risc). sub aspectul posibilităţii de producere a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. 3. prin intermediul semnalelor de avertizare şi a dispozitivelor indicatoare. este acceptabil sau nu. imposibile). NIVELUL DE RISC Nivelul de risc este un indicator cantitativ absolut care odată evaluat permite cunoaşterea faptului în ce măsură securitatea unui sistem de muncă. În practică se consideră că un sistem de muncă este sigur. 1 Noţiunile de securitate si risc sunt contrarii fiind legate printr-o ecuaţie hiperbolică R = (S = S securitate. dacă prezintă un nivel de risc diferit de zero.securitate Întrucât riscul nu poate fi nul (securitatea infinită) trebuiesc determinate care cupluri probabilitate de apariţie/gravitatea ACCEPTABIL poate asigura un nivel de risc acceptabil. prin observare directă. 9. S de apariţie (p) ce uneşte probabilitatea -9 -6 -3 83 .• • • • • • • • viteza de apariţie a evenimentului periculos estimat (brusc. referitoare la un proces de muncă similar sau fără experienţă). prin îndemânare. experienţa practică şi cunoştinţele executantului (referitoare la procesul de muncă analizat. figura 3. rapid. cunoscut sub denumirea de risc rezidual sau acceptabil. În lipsa intervenţiilor corectoare riscul rezidual în timp creşte pe măsură ce elementele de muncă se degradează şi îmbătrânesc conform legii creşterii entropiei. se obţine curba de 10 10 variaţie a gravităţii consecinţelor (g) cu SECURITATE. Relaţia risc . orice formă de conştientizare a riscului (prin informaţii generale. posibile în anumite condiţii. posibilităţile executantului de a evita sau limita consecinţa (de exemplu prin reflexe. R . dar suficient de mic. lent).R y = f(x)Riscul evenimentului B Figura 3. date în figura 4.

Un risc acceptabil poate fi caracterizat printr-o probabilitate de apariţie (frecevenţă) mică. în anumite cazuri. În România la ora actuală. în termeni cantitativi prin măsurători. iar deasupra curbei (B) riscurile sunt inacceptabile.colţurile sus dreapta a patrulaterelor de ariile. Aprecierea expunerii poate fi realizată. Expunerea este adesea integrată în noţiunea de probabilitate. g = const. 3. Considerarea expunerii.o frecvenţă mare cu o gravitate mică a consecinţelor (F3) .5. într-un mod separat de probabilitate. conform CEN 812/85. Funcţie de necesităţile analizei se pot alege diverse grile de apreciere a expunerii. reprezintă durata în timp sau frecvenţa în timp la care executantul este expus unui factor de risc şi nivelul la care este expus.accidente nucleare. Aceasta se face printr-o decizie strategică fie pornind de la costul vieţii umane. denumită curba de acceptabilitate a riscului. sau invers . este subtilă şi se impune o abordare complexă de evaluare a riscurilor profesionale. dar cu gravitatea consecinţelor mare (F1) . 84 .proiectare. fie de la comparaţia cu diferite riscuri deja acceptate. Obiectivul principal al evaluării este stabilirea riscurilor inacceptabile şi aducerea lor în domeniul acceptabilităţii. Stabilirea curbei de acceptabilitate a riscurilor (care delimitează riscurile acceptabile) este o problemă dificilă. se accept valoarea acestei constante ca fiind 3. Curba din figura 4 numită curbă de acceptabilitate a riscurilor şi îi corespunde funcţia hiperbolă p . 10. EXPUNEREA Expunerea la factorii de risc.accidente de circulaţie.( Curba Farmer) Figura 4. evaluarea propriu-zisă a riscului ţinând cont de durata sau de frecvenţa expunerii. Reprezentarea grafică a riscului funcţie de cuplul gravitate/probabilitate A-risc acceptabil B-riscinacceptabil p Sub curbă (A) riscurile sunt acceptabile. Metoda evaluării nivelului de risc şi încadrarea lui ca risc acceptabil sau inacceptabil are avantajul că se poate aplica atât sistemelor de muncă deja existente cât şi celor în fază de construcţie .

O descriere de principiu sau o prezentare verbală pot fi de ajuns 1 – 2 săptămâni .Informaţii cuprinzătoare.Informaţii detaliate .Informaţii detaliate . dar nu detaliate . dar nu detaliate pot fi de ajuns . ci de un incident dat (Structurarea nu este legată în mod esenţial 2 ore . MORT Interacţiunea om-maşină Orientare tehnică Orientare tehnică Interacţiunea om-maşină Condiţiile organizatorice Analiza unor accidente Orientare tehnică Toate componentele tehnice de un anumit tip 1 – 10 zile (Structurare dată de descrierea obiectului) Întregul obiect.O descriere de principiu sau o prezentare verbală pot fi de ajuns . structurare adaptată (Se elaborează cu atenţie) Structurarea nu se face în funcţie de obiect (Structurarea nu este legată în mod esenţial de obiect) Structurarea nu se face în funcţie de obiect. dar nu detaliate pot fi de ajuns . Structurare adaptată pe volumuri (Structurarea se elaborază. de ex. Analiza Securităţii Muncii 7.(Informaţii cuprinzătoare. abateri care pot conduce la apariţia unor riscuri Identificarea defecţiunilor componentelor. Analiza Acţiunilor Greşite ale Operatorului 4. dar în linii mari este dată) Sarcini de muncă.Informaţii detaliate Rezumat Identificare abaterilor de la procesul de producţie. Analiza Modului de Defectare si a Efectelor lor 5.Informaţii cuprinzătoare. aşa cum a fost el planificat. dar în linii mari este dată) Descriere detaliată a operaţiilor executantului (Structurare dată de descrierea obiectului) Timp necesar Informaţii referitoare la obiectil ptr. HAZOP Orientare tehnică 3.Informaţii detaliate .Informaţii cuprinzătoare. dar nu detaliate . dar nu detaliate pot fi de ajuns . abateri care pot conduce la apariţia unor riscuri de accidente Identificarea abaterilor de proiectare care pot conduce la apariţia unor riscuri Identificarea abaterilor de la procedura de lucru specificată. Fluxul de producţie sau procedura de lucru (Se elaborează cu atenţie) În funcţie de structura fizică a obiectului. ţevi şi rezervoare (Structurarea se elaborază. Analiza Energiei 6. defectări care pot conduce la apariţia unor riscuri Identificarea energiilor periculoase care pot vătăma omul Identificarea riscurilor în procedura de lucru Compararea cerinţelor organizatorice cu situaţia actuală a organizării muncii Identificarea cauzelor şi demonstrarea logică a modului în care corelarea datelor obţinute pot conduce la un 1. Analiza Nerespectării Procedurilor de Lucru 2. analiză (~) necesar pentru efectuarea analizei 1 zi .Informaţii cuprinzătoare. Analiza Arborelui De Defectare .Informaţii detaliate 4 ore 1 zi – 2 săptămâni 1 zi – 2 săptămâni 88 .Informaţii cuprinzătoare.Trecere în revistă a metodelor de analiză a riscurilor Metoda Clasificarea metodelor Interacţiunea om-maşină Structurarea obiectelor în cadrul diferitelor metode Se adaptează şi defineşte. dar nu detaliate pot fi de ajuns) 8.

ci de un incident dat (Structurarea nu este legată în mod esenţial de obiect) Condiţiile Structurarea nu se face în funcţie de obiect.Informaţii cuprinzătoare. Demonstrarea diferitelor consecinţe la care se poate ajunge în urma unei anumite greşeli.Informaţii detaliate anumit incident nedorit. Analiza postaccident a cauzelor şi împrejurărilor Orientare tehnică Structurarea nu se face în funcţie de obiect. organizatorice ci de un incident dat Interacţiunea (Structurarea nu este legată în mod esenţial om-maşină de obiect) . Analiza Ce Se întâmplă dacă 10. dar nu Identificarea cauzelor unei probleme detaliate prin compararea cu o situaţie -(Pot fi necesare informaţii detaliate) neproblematică 89 .de obiect) 9. - .

staţionari in zone periculoase • deplasări cu pericol de cădere: a) de la acelaşi nivel. prin: ■ dezechilibrare ■ alunecare ■ împiedicare b) de la înălţime.ANEXA A1 FACTORI DE RISC Componenta sistemului de muncă Factori de risc Conţinutul factorilor de risc Executarea defectuoasă de operaţii: • Comenzi • Manevre • Poziţionări • Fixări • Asamblări • Reglaje • Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie Nesincronizări de operaţii • Întârzieri • Devansări Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de munca • pornirea echipamentelor tehnice • întreruperea funcţionarii echipamentelor tehnice • alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric. prin: ■ păşire in gol ■ dezechilibrare ■ alunecare • Omiterea unor operaţii • Neutilizarea mijloacelor de protecţie 1. Solicitare psihica: ■ ritm de munca sporit ■ decizii dificile in scurt timp ■ operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complexe ■ monotonia muncii 1. mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice : ■ organe de maşini in mişcare ■ curgeri de fluide ■ deplasări ale mijloacelor de transport 1. deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare. Conţinut necorespunzător al sarcinii de munca in raport cu cerinţele de securitate 2. Metode de munca necorespunzătoare (succesiune greşita a operaţiilor) 2. Operaţii.1. Solicitare fizica: ■ efort static ■ poziţii de lucru forţate sau vicioase ■ efort dinamic 2.2.1. reguli. Sarcina subdimensionata sau supradimensionata in raport cu capacitatea executantului SARCINA DE MUNCĂ MIJLOACE DE MUNCĂ FACTORI DE RISC MECANIC .1. procedee greşite 1.1.2. rostogolire.3. Absenta unor operaţii 1. Mişcări periculoase 1. 88 ACŢIUNI GREŞITE EXECUTANT OMISIUNI 1.1.1.2. autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor 1.1. fluide energetice) • deplasări.3.

3. balans. Ionizarea aerului 1.ridicata .strălucire 89 FACTORI DE RISC TERMIC FACTORI DE RISC ELECTRIC FACTOR DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC MEDIUL DE MUNCA FACTORI DE RISC FIZIC . Substanţe cancerigene 4.2. cădere libera. Temperatura aerului . Lumina .tensiune de pas 4.nivel de iluminare scăzut .3 Recipiente sub presiune 1. flame 3.1.7.3. Flăcări. scufundare 1.4. • • • • • Suprafeţe sau contururi periculoase: intepatoare tăioase alunecoase abrasive adezive 1.4.7.ridicata . Temperatura coborâta a obiectelor sau suprafeţelor 2. recul. Substanţe inflamabile 4.8. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare) 5. Substanţe mutagene 5. Vibraţii 1. Curenţi de aer 1. deviere de la traiectoria normala. scurgere libera.5.scăzuta 1.scăzuta 1.1. Substanţe explozive 4. prăbuşire. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) 1.6.6. Presiunea aerului . deversare.5.atingere indirecta .3. Substanţe radioactive 4. Umiditatea aerului .1. Temperatura ridicata a obiectelor 2.rulare pe roti.2. Culturi sau preparate cu microorganisme : • bacterii • virusuri • richeti • spirochete • ciuperci • protozoare 5. Ultrasunete 1.4. Curentul electric: .3. Substanţe toxice 4. surpare.1. şocuri excesive. deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de corpuri sau particule. Suprapresiunea in adâncimea apelor 1.2. Substanţe caustice 4.1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice 2.ridicata .8.2.2. răsturnare. Zgomot 1.scăzuta 1.1. jet.9. erupţie 1.atingere directa .

richeţi. Cosmic FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI 89 . de frecventa medie.1. de frecventa înalta. Microorganisme in suspensie in aer (bacterii. prăbuşiri de teren sau copaci.10.5.1. gamma) 1. virusuri.2. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. alunecări..12. Pulberi in suspensie in aer.2.4. ciuperci) 4. beta.1. spirochete. surpări. ultraviolete.1 electromagnetice: infraroşii. laser 1. vânt.11. inundaţie. Subteran 4.10. avalanşe. Acvatic 4. Pulberi pneuconiogene 2.6.10. de frecventa joasa.3. Gaze. Radiaţii 1. microunde. Potenţial electrostatic 1. Calamităţi naturale (trăsnet. seism) 1.13. grindina. Subacvatic 4. vapori.pâlpâire 1.2 ionizante (alfa. viscol. Aerian 4. protozoare. Mlăştinos 4. aerosoli toxici sau caustici 2.

Consecinţe posibile 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 1 Plagă: tăietură / înţepătură Contuzie Entorsă Strivire Fractură Arsură: Termică / Chimică Amputare Leziuni ale organelor interne Electrocutare Asfixie Intoxicaţie: acută / cronică Dermatoză Pneumoconioză Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice şi subst toxice iritante (emfizem pulmonar. Membru superior Organe de simţ cularAparat cardiovas Coloana vertebrală Aparat respirator Palmă degete dr. bursite. Palmă degete st. colap caloric.ANEXA A2 LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN (leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) Sistem osteoarticular Membru inf. discopatii Boala de vibraţii Tromboflebita Laringite cronice Astenopatie acomodativă. agravarea miopiei existente Cataractă Conjunctivite şi keratoconjunctivite 2 X/X X X X X/X 3 X/X X X X X/X 4 X/X X X X/X X 5 X/X X X X/X 6 X/X X X X/X X X X X/X X 7 X/X X X X/X X X X X/X X 8 X/X X X X/X X 9 X/X X X X/X X 10 X/X X X X/X 11 X/X X X X X X/X X 12 X/X X X X X X/X X 13 X/X X X X X X/X X 14 X/X X X X X X/X X 15 X/X X X X X X/X X 16 X/X X X X X X/X X 17 X/X X X X/X 18 X/X X X X/X 19 X/X X X X X/X 20 X/X X X X/X X 21 X/X X X X/X 22 X/X X X X/X X Sistem nervos Cutie toracică Aparat renal Nas 23 X/X X X X/X X X X X/X X X/X X X/X X/X X/X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 94 . rinita vasomotorie Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute (şoc. bronşită) Astmă bronşic. epicondilite. periartrite. surditate de percepţie Cecitate Tumori maligne. Sistem muscular Braţ antebraţ dr. Aparat digestiv Ureche externă Ureche internă Coapsă gambă Cutie craniana Tegument Abdomen Multiplă Picior Ochi Nr. stiloidite. cancer profesional Artroze cronice. Braţ antebraţ st. osteocondilite. degerături) Hipoacuzie.

27 28 29 30 31 32 33 Electrooftalmie Boala de iradiere Îmbolnăviri datorate compresiunilor şi decompresiunilor Boli infecţioase şi parazite Nevroze de coordonare Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă) Afecţiuni psihice X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 94 .

45 zile care necesita tratament medical .consecinţe ireversibile cu pierdere intre 50-100% a capacităţii de munca.consecinţe reversibile cu o incapacitate de munca intre 45 -180 zile care necesita tratament medical si prin spitalizare .consecinţe reversibile cu o incapacitate de munca previzibila de 3 . dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II) .deces CLASE DE PROBABILITATE CLASA EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE 3 RARE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE FOARTE 6 FRECVENTE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR Probabilitate de producere extrem de mică P < 10-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 <P<5-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 <P< 2-1 / an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1<P<1-1/an Probabilitate de producere a consecinţelor medie 11 < P < F1/an Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare P > l-1 / luna 94 .ANEXA A3 SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE Clasa Consecinţe 1 2 3 4 5 6 7 NEGLIJABILE MICI MEDII MARI GRAVE FOARTE GRAVE MAXIME GRAVITATEA CONSECINŢELOR .consecinţe minore reversibile cu incapacitate de munca previzibila pana la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) .consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de munca de maximum 50 % (invaliditate de gradul III) .consecinţe ireversibile cu pierderea totala a capacităţii de munca si a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I) .

2 7.5 5.1 4.3 3.ANEXA 4 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR (combinatie intre gravitatea consecintelor si probabilitatea producerii lor) CLASE DE GRAVI TATE CLASE DE PROBABILITATE CONSECINTE MAXIME FOARTE GRAVE GRAVE MARI MAEDII MICI NEGLIJABILE 1 EXTREM DE RAR 2 FOART E RAR 3 RAR 4 PUTIN FRECV ENT 5 FRECV ENT 6 FOARTE FRECVENT 7 6 5 4 3 2 1 deces invaliditate Gr. III ITM 45-180 zile ITM 3-45 zile ITM < 3 zile 7.1 2.5 3.5 6. I invaliditate Gr II invaliditate Gr.1 5.3 1.3 7.2 4.6 3.4 5.6 2.6 4.3 4.2 5.4 6.5 4.5 7.4 4.6 5.2 3.2 1.2 2.3 5.6 94 .3 2.4 2.4 1.6 6.1 3.3 6.4 3.5 2.5 1.6 1.1 1.1 7.2 6.4 7.1 6.

.2) (4.......4) (3....1) (6....3) (5............1) (7..3) (4................. ........3) (7.......6) NIVEL DE SECURITATE 7 MAXIM 6 FOARTE MARE 5 MARE 4 MEDIU 3 MIC 2 FOARTE MIC 1 MINIM ANEXA A6 UNITATEA....3) (3.............6) (6.......1) (3..1) (1.1) (2...... FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ FIŞA nr........ 94 NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE. SECŢIA.4) (5....3) (1............... DURATA EXPUNERII..ANEXA A5 SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE 1 2 3 4 5 6 7 NIVEL DE RISC MINIM FOARTE MIC MIC MEDIU MARE FOARTE MARE MAXIM CUPLU GRAVITATE ......4) (6........3) (6.5) (7.3) (2....6) (3.......6) (2...4) (6......2) (5.....2) (2.5) (6....2) (5..........5) (3.4) (4.5) (7...1) (3.....5) (1.....4) (1.........5) (4............2) (4......1) (2..6) (7.2) (1... ...6) (4.6) (5...5) (2.........................4) (5........2) (7.PROBABILITATE (1.......

.................. COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ 1 FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI 2 CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ 4 CLASA DE GRAVITATE 5 CLASA DE PROBABILITATE 6 NIVELUL PARŢIAL DE RISC Ri 7 ∑R Nivel global de risc: Nrg = i =1 n i =1 n 2 i ∑R = ................................LOCUL DE MUNCĂ .......................... FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC 3 ECHIPA DE EVALUATORI ................................... i Nivel global de securitate: Nsg = 8 – Nrg 95 .

Lovire la circulaţia pe scări sau de mobilierul din FACTORI DE RISC dotare MECANIC MIJLOACE DE F3.CONDUCERE LOCUL DE MUNCĂ: PERSONAL TEHNIC.45 zile Deces Neglijabil Deces ITM 3 – 45 zile ITM 3 -45 zile INV.Nivel scăzut de iluminare în unele zone slab luminate FACTORI DE RISC BIOLOGIC F14. inundaţii. FACTORI DE RISC F5.Zgomot peste 87 dB în secţiile de producţie F11.45 zile Neglijabil ITM 3 – 45 zile CLASA DE GRAVITATE 4 7 2 1 2 7 1 7 2 2 4 7 2 2 1 2 CLASA DE PROBABILITATE 5 1 1 4 3 1 5 2 1 4 2 1 3 4 6 3 NIVEL PARŢIAL DE RISC. înţepare de obiecte solide cu suprafeţe sau PRODUCŢIE contururi periculoase FACTORI DE RISC F4.afectarea MUNCĂ vederii F7.Radiaţii electromagnetice de la calculator .Microrganisme în suspensie în aer.45 zile ITM 3 .UNITATEA: S.Curenţi de aer prin ventilaţie forţată F13.Lovire de către mijloacele de transport la locul de muncă şi la deplasarea la şi de la locul de muncă F2.Electrocutare prin atingere directă sau indirectă. bani 96 NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE: 8 DURATA EXPUNERII: 8h/schimb ECHIPA DE EVALUARE: CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ 3 Deces ITM 3 .Temperatură ridicată a aerului în timpul verii FACTORI DE RISC FIZIC F10. C. în vecinătatea arhivei.Calamităţi naturale – seism.Tăiere.Prezenţa unor agenţi alergeni de la calculator (trifenilfosfat) F15.Accidente în trafic F8. DE CONDUCERE COMPONENTA FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORI DE RISC SISTEMULUI DE FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI MUNCĂ (descriere. Gr. ECONOMIC. parametri) 0 1 2 F1. trăsnet F12.Arsuri sau intoxicaţii datorită începuturilor de incendii F9.Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe TERMIC supraîncălzite ale aparatelor de uz casnic. ELECTRIC MEDIUL DE F6. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ SECŢIA: Fişa Nr ADMINISTRATIV . III Deces ITM 3 . Ri 6 3 1 1 2 3 1 4 1 2 3 3 2 2 1 2 .45 zile Neglijabil ITM 3 .

F18. termoplonjoare. F19. vapori.Operaţii înfara sarcinii de muncă.2 = 5.Uitarea aparatelor de încălzire.Operaţii repetitive de ciclu scurt şi complexe F20.SARCINA DE MUNCĂ FACTORI DE RISC CHIMIC CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR SUPRASOLICITARE PSIHICĂ F16.45 zile ITM 3 .Comunicări accidentogene F22. împiedicare. reşouri în priză.Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari.8 97 . pulberi în secţiile de producţie. dezechilibrare F21.45 zile Deces Deces Deces 3 1 2 2 2 7 7 7 3 3 4 3 3 1 1 1 4 1 2 2 2 3 3 3 ACŢIUNI GREŞITE EXECUTANT OMISIUNI Nivelul de risc global este: 1x(4x4) + 8x( 3x3 ) + 8x( 2x 2) + 6(1x1) 110 = = 2.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare.Stress cauzat de ritm intens de muncă. aerosoli toxici praf.45 zile ITM 3 . Nrg = ITM 45 – 180zile Neglijabil ITM 3 .Gaze. F17.2 2x4 + 8x 3 + 8x2 + 6x1 50 Nivelul de securitate global este: Nsg = 8 –2. deplasări şi staţionări în zone periculoase F23. decizii rapide în timp scurt şi negocieri.

........... LOCUL DE MUNCĂ ......ANEXA A7 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE UNITATEA ........ măsuri organizatorice) 98 .......... Crt.......................... FACTORI DE RISC NIVEL DE RISC MĂSURI PROPUSE (măsuri tehnice................................ Nr..

Lovire la circulaţia pe scări sau de mobilierul din dotare. 3 5. Măsuri tehnice: . prafului şi pulberilor şi luarea de măsuri de protecţie. Măsuri tehnice: . F2. 99 . 3 3.Instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la efectul zgomotului asupra sănătăţii. F16. . Măsuri organizatorice: . Măsuri tehnice: . toxice . *** NR.Controlul medical periodic obligatoriu Măsuri tehnice: .Asigurarea unui microclimat aerisit şi confortabil îmbunătăţit la locul de muncă prin instalarea de aer condiţionat sau ventilatoare în unele birouri. vapori.Eliminarea firelor de alimentare cu energie electrică a aparaturii de pe pardoseală. F7. F5.Instruirea periodică asupra riscurilor existente la locul de muncă. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă. aerosoli toxici praf. inscripţionarea acestora. .Controlul medical periodic al lucrătorilor. Gaze. 3 4.Verificarea uzuală a integrităţii prizelor şi izolaţiei cordoanelor de alimentare cu curent electric a aparaturii de birou. iar dacă este cazul şi a măştii de gaze. de mare eficienţă şi randament. F10. Măsuri organizatorice: . 3 . ECONOMIC. C.Instruirea personalului cuprivire la consecinţele accidentelor în trafic. Zgomot peste 87 dB în secţiile de producţie.S. .Utilizarea obligatorie în zonele cu noxe a măştii de praf. DE CONDUCERE NIVEL DE RISC NOMINALIZAREA MĂSURII 0 1. 2.Dotarea lucrătorilor cu echipamente tehnice de birou performante. FACTORI DE RISC FIŞA DE MĂSURI PROPUSE locul de muncă nrPERSONAL TEHNIC. . Accidente în trafic 1 2 4 3 Măsuri organizatorice: . Măsuri organizatorice: .Dotarea lucrătorilor cu antifoane şi utilizarea lor obligatorie la locurile de muncă cu zgomot de nivel inacceptabil. pulberi în secţiile de producţie.Măsurarea concentraţiei gazelor. CRT.Verificarea legării la pământ a prizelor din birouri.

deplasări şi staţionări în zone periculoase. Măsuri organizatorice: .. 6.Stimularea morală şi materială a lucrătorilor în funcţie de munca şi rezultatele muncii depuse. . 2 Măsuri organizatorice: . Stress cauzat de ritm intens de muncă. decizii rapide în timp scurt. 3 7.Instruirea şi verificarea cunoştinţelor lucrătorilor cu privire la acest pericol.Semnalizarea corespunzătoare a zonelor periculoase. F22.Control periodic medical şi pshihologic al personalului. Motivarea personalului. 100 . . F18. Operaţii înfara sarcinii de muncă. .Instruirea personalului cu privire la acest pericol.Asigurarea unui climat de respect şi colaborare în plan vertical şi pe orizontală în şi între colectivele de lucru.

101 . MĂSURI CUATERNARE IZOLAREA OMULUI RISC OM În cazul măsurilor cuaternare limitarea acţiunii factorilor de risc asupra omului se face prin protecţie individuală ca o ultimă barieră între factorul de risc şi om.ANEXA A8 ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE MĂSURI PRIMARE ELIMINAREA RISCURILOR RISC OM Măsurile primare acţionează direct asupra sursei de factori de risc (prevenire intrinsecă) vizând eliminarea lor. Factorii de risc persistă. MĂSURI TERŢIARE EVITAREA RISCURILOR RISC OM În cazul măsurilor terţiare interacţiunea dintre factorii de risc şi om se evită prin măsuri organizatorice şi reglementări privind comportamentul executantului. MĂSURI SECUNDARE IZOLAREA RISCURILOR RISC OM Măsurile secundare constau în măsuri de protecţie colectivă prin care se evită sau se diminuează acţiunea factorilor de risc asupra omului.

degajă gaze inflamabile Clasa 5. care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă. prezintă o reacţie puternic exotermă..2*: Substanţe infecţioase Clasa 7: Substanţe radioactive Clasa 8*: Substanţe corozive Clasa 9*: Substanţe şi obiecte periculoase diverse O altă clasificare a substanţelor periculoase în baza proprietăţilor lor intrinseci.focoase. exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia.1*: Substanţe solide inflamabile Clasa 4. În sensul prezentei definiţii. (1c) . gust etc. în condiţii de probă determinate. miros.) şi pericolul principal substanţele periculoase se împart în 9 clase: Clasificarea substanţelor periculoase Clasa 1: Substanţe şi obiecte explozive (1a) . aspect. (1b) . în special cu cele inflamabile. b) preparat .2*: Peroxizi organici Clasa 6.substanţe şi obiecte explozive. precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant.obiecte încărcate cu substanţe explozive.acele substanţe care prin natura lor fizico-chimică pot produce daune persoanelor. lucrărilor.3*: Substanţe care. c) polimer . conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat. şi care. SUBSTANŢE PERICULOASE Substanţele periculoase . În funcţie de proprietăţile fizico-chimice (starea de agregare. produc o deflagraţie rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise.1*: Substanţe comburante Clasa 5. mediului înconjurător etc. detonează. 102 .element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie.1*: Substanţe toxice Clasa 6.amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe.2*: Substanţe autoinflamabile Clasa 4. culoare. în contact cu apa.o substanţă constituită din molecule care se caracterizează printr-o secvenţă a unuia sau mai multor tipuri de unităţi moleculare şi care conţin o simplă majoritate ponderală de molecule şi au cel puţin 3 unităţi monomere legate printr-o legătură covalentă la cel puţin o altă unitate monomeră sau la o altă substanţă reactivă şi constituită cel puţin dintr-o simplă majoritate ponderală de molecule de aceeaşi greutate moleculară. Aceste molecule trebuie să formeze o gamă de greutate moleculară. b)substanţe şi preparate oxidante: substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe. producând imediat emisii de gaze. AGENŢI PERICULOŞI LA LOCUL DE MUNCĂ TERMINOLOGIE a) substanţă . c)substanţe şi preparate extrem de inflamabile: substanţele şi preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut.VII. în mijlocul căreia diferenţele de greutate moleculară sunt esenţial atribuite diferenţei în numărul de unităţi monomere. prin unitate monomeră se înţelege forma reacţionată a unui monomer într-un polimer. lichide. păstoase sau gelatinoase. artificii şi obiecte de aceleaşi gen Clasa 2*: Gaze Clasa 3*: Substanţe lichide inflamabile Clasa 4. funcţie de gradul de pericol reglementată de legislaţia actuală ar fi următoarea: a)substanţe şi preparate explozive: substanţele şi preparatele solide.

j)substanţe şi preparate iritante .substanţele şi preparatele necorosive care prin contact imediat.substanţele şi preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanată pot da naştere unei reacţii de hipersensibilizare. ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii.substanţele şi preparatele care prin inhalare.substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase. e)substanţe şi preparate inflamabile . 103 . c)principiul securităţii operaţiunilor de gestionare a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. asigurându-se accesul la informaţii privind efectele negative pe care le pot genera substanţele şi preparatele chimice periculoase. n)substanţe şi preparate toxice pentru reproducere . ingestie sau penetrare cutanată pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creşte frecvenţa acestora. f)substanţe şi preparate foarte toxice . sau .substanţele şi preparatele care prin inhalare.substanţele şi preparatele care prin inhalare. i)substanţe şi preparate corosive . PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ACTIVITĂŢILOR CE IMPLICĂ SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE SUNT: a)principiul precauţiei în gestionarea substanţelor şi a preparatelor chimice periculoase.substanţele şi preparatele care prin inhalare. introduse în mediul înconjurător. ingestie sau penetrare cutanată pot determina apariţia afecţiunilor cancerigene ori pot creşte incidenţa acestora. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii. prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie.substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă. l)substanţe şi preparate cancerigene . ingestie sau penetrare cutanată pot produce ori pot creşte frecvenţa efectelor nocive nonereditare în progenitură sau pot dăuna funcţiilor ori capacităţilor reproductive masculine sau feminine. fără aport de energie.substanţele şi preparatele care prin inhalare. o)substanţe şi preparate periculoase pentru mediul înconjurător . k)substanţe şi preparate sensibilizante .substanţele şi preparatele care.substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei. g)substanţe şi preparate toxice . b)restricţii privind introducerea pe piaţă şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. sau . b)principiul transparenţei faţă de consumatori.substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere scăzut.d)substanţe şi preparate foarte inflamabile: . h)substanţe şi preparate nocive . în vederea prevenirii pagubelor faţă de sănătatea populaţiei şi de mediu.substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la temperatura ambiantă. m)substanţe şi preparate mutagenice . sau .substanţele şi preparatele care prin inhalare. ingestie sau penetrare cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii.substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut. iar în cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice. În cazul activităţilor ce implică substanţe şi preparate chimice periculoase trebuie avut în vedere următoarele aspecte: a)evaluarea şi controlul riscului pe care substanţele şi preparatele chimice periculoase îl reprezintă pentru sănătatea personalului care desfăşoară activităţi cu astfel de substanţe şi pentru mediu.

c)controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. c) simbolurile referitoare la pericol şi. La locul de muncă angajaţii pot fi expuşi la acţiunea agenţilor chimici periculoşi. iar sigiliul să fie ireparabil distrus o dată cu prima deschidere. Această fişă trebuie să conţină toate informaţiile reale disponibile. Producătorul. şi modului de folosire sau prezenţei acestora la locul de muncă. datorate expunerii la agenţi chimici periculoşi în mediul de muncă. fie în mod curent în timpul utilizării. datorită proprietăţilor fizicochimice. Exemple în acest sens : Expunerea pe o durată mică la vapori de benzen produce dureri de cap. indicaţii despre pericolele rezultate din folosirea substanţei. transport şi depozitare. iar expunerea timp îndelungat poate provoca cancer. Substanţelor şi preparatele chimice periculoase trebuie să respectate următoarele cerinţe pentru ambalaje: a) să fie astfel proiectate şi realizate încât să împiedice orice pierdere de conţinut prin manipulare. În cazul în care substanţa nu este clar specificată. importatorul sau distribuitorul va livra aceste substanţe însoţite de fişa tehnică de securitate. indiferent de capacitate. altele apar după un timp lung de expunere (boli profesionale cronice). sub una dintre denumirile care figurează în normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. d) ambalajele şi sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate astfel încât să se poată reînchide în mod repetat fără pierderi de conţinut. manipulării sau transportului. prezintă risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. pentru a se evita orice pierdere şi pentru a îndeplini criteriile de siguranţă în condiţiile unei manipulări normale. pentru anumite categorii de pericol care sunt specificate în normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. se va utiliza o denumire recunoscută internaţional. recomandări referitoare la prudenţa cu care trebuie utilizată substanţa periculoasă. necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea utilizatorului. Expunerea. La locul de muncă angajaţii pot fi expuşi la acţiunea 104 . b) numele şi adresa completă. e) orice recipient. importatorul sau distribuitorul. riscurile care pot apărea la utilizare. Agentul chimic periculos Agentul chimic periculos este orice substanţă sau preparat care. incendii. care conţine substanţe destinate comercializării sau punerii la dispoziţie persoanelor fizice. deteriorări de conducte sau rezervoare etc. respectiv producătorul. Eticheta ambalajelor substanţelor şi preparatelor chimice periculoase trebuie să includă următoarele indicaţii vizibile: a) numele substanţei. chimice sau toxicologice. vâjâieli în urechi. dacă este cazul. f) ambalajul trebuie să fie închis iniţial cu un sigiliu a cărui violare să fie vizibilă în momentul deschiderii ambalajului. inclusiv numărul de telefon. Agenţii chimici periculoşi pot provoca unul sau mai multe din următoarele efecte:  intoxicaţii  arsuri  incendii  iritaţii  leziuni  explozii Unele îmbolnăviri. trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de securitate pentru protecţia copiilor şi să fie inscripţionat cu însemne tactile de avertizare a pericolului. b) materialele din care sunt fabricate ambalajele şi dispozitivele de etanşare să fie rezistente la atacul conţinutului sau să nu formeze compuşi periculoşi cu acesta. o perioadă lungă la pulberi ce conţin crom hexavalent poate cauza leziuni ale mucoaselor căilor respiratorii sau chiar cancer. ale celui care răspunde de plasarea pe piaţă a substanţei sau preparatului chimic periculos. fie accidental (explozii. au loc rapid (intoxicaţii acute). c) ambalajele şi sistemele de etanşare să fie solide şi rezistente.).

explozivitate.  produse intermediare.). spre exemplu. fie accidental (explozii. Poate fi afectat personalul care lucrează:  în secţiile de producţie.). poate da naştere unei atmosfere potenţial explozivă. fie în mod curent în timpul utilizării. temperatură ridicată şi/sau scăzută. Concentraţiile mari de pulberi pot avea efecte nocive la nivelul căilor respiratorii.  la ambalare. spre exemplu. o hidrogenul acumulat în timpul încărcării acumulatorilor cu plumb. Compoziţia aerului poate fi de asemenea modificată în urma unor procese chimice sau biologice care consumă oxigen. scade proporţia de oxigen şi aerul respirat devine sufocant. explozie sau altă reacţie chimică periculoasă: o vaporii multor solvenţi organici se aprind uşor şi pot cauza explozii. iritante. corozive. atunci când concentraţia sa depăşeşte proporţia naturală din aer. substanţele care provoacă cancer.  subcontractanţi.  gaze sau vapori (clor. care necesită condiţii speciale de securitate în muncă. deşeurile radioactive.  timpul de expunere al lucrătorului.  nivelul de expunere (concentraţia agentului chimic în mediul de muncă). au loc rapid (intoxicaţii acute).  în depozite. azotul care în principiu nu este periculos. deteriorări de conducte sau rezervoare etc. chiar şi în cazurile în care compoziţia lor chimică nu este clasificată drept periculoasă. reactivitate etc. solzi etc. Agenţii chimici periculoşi pot fi sub formă:  solidă (pulberi. toxice. Efectul asupra personalului depinde de:  agentul chimic periculos prezent.).  la întreţinere.  produse finite. instabilitate. În această categorie intră şi substanţele care pot provoca eczeme în urma unui contact prelungit cu pielea. substanţele. Unele îmbolnăviri.agenţilor chimici periculoşi. fulgi. substanţele foarte toxice. spre exemplu.  la curăţenie. Agenţii chimici periculoşi pot fi întâlniţi ca:  materii prime. altele apar după un timp lung de expunere (boli profesionale cronice). datorate expunerii la agenţi chimici periculoşi în mediul de muncă. baze etc. vapori de solvenţi). Un agent chimic periculos poate provoca riscuri de îmbolnăvire profesională sau accidente de muncă prin: proprietăţi toxicologice. înlocuirea oxigenului din aer. spre exemplu. care provoacă alergii. Exemple de agenţi chimici ce pot deveni periculoşi prin creşterea riscului de incendiu. acizi. apa fierbinte şi aburul fierbinte sau stropii de metal fierbinte care se pot forma. radioactivitate. inflamabilitate. monoxid de carbon. incendii.  reziduuri. granule. manipulării sau transportului.  lichidă (solvenţi organici. sterilitate sau malformaţii congenitale. nocive. 105 .

Un exemplu în acest sens sunt substanţele de combatere a dăunătorilor cu care sunt trataţi puieţii dintr-o pepinieră. Substanţele chimice care în mod normal nu sunt periculoase dar. Estimează şi agenţii chimici care pot să apară atunci când se repară o clădire. Acest tip de etichetă se aplică pe produsele utilizate. Pentru a obţine aceste informaţii angajatorul poate consulta:  eticheta. care în urma unor transformări suferite în timpul procesului de producţie pot deveni periculoase. Exemplu: Loc de muncă Substanţa periculoasă Mod de contaminare Sudură -fum de sudură -inhalare Operaţii de degresare -solvenţi organici -contact cu pielea şi/sau inhalare Estimează agenţii chimici folosiţi sau rezultaţi în activităţile complementare. un gaz foarte toxic. o la sudarea materialelor inoxidabile se formează fum de sudură care conţine printre altele crom şi nichel toxic. depozitate sau vândute. zincul intrat în reacţie cu acizii în cazul unei acoperiri galvanice conduce la formarea de hidrogen favorizând apariţia unei atmosfere potenţial explozive.  Estimează ce substanţe periculoase pot rezulta în timpul unei faze tehnologice ca produse intermediare. finite.2 Strângerea informaţiilor asupra riscurilor chimice şi a mijloacelor de prevenire. expunându-i la riscuri pe cei responsabili cu manipularea sau prelucrarea lor.  Substanţele care se află în interiorul unui material. Agenţi chimici periculoşi pot fi:  Substanţele care se afla pe suprafaţa unui material. De exemplu. Eticheta Eticheta de pe ambalaje oferă informaţii scrise despre pericole şi avertismente.2. 2. Exemple în acest sens : pulberea rezultată în urma prelucrării blocurilor de piatră cu concentraţie mare de cuarţ sau emanarea de gaze periculoase ca urmare a încălzirii unui material plastic. substanţa cu care este impregnat lemnul în procesul de prelucrare.2. poate fi aprins de o scânteie produsă de o piatră sau un şurub care a pătruns în instalaţia de ventilaţie.  medicul de medicina muncii. reziduuri.  fişa tehnică de securitate a agentului chimic. o amestecul de pulberi de lemn şi aer din instalaţia de ventilaţie. în timpul întreţinerii sau reparaţiilor curente sau capitale.1 Identificarea locurilor de muncă în care se folosesc sau din care pot rezulta agenţi chimici periculoşi. 106 . De exemplu: izolaţii de azbest. pot forma fosgen. care pot provoca leziuni celor care se ocupă de manipularea acestora. în timpul operaţiilor de curăţenie sau cercetare.  alţi specialişti în domeniu. 2.o anumite metale. Este recomandat să se identifice locurile de muncă. În acest sens angajatorul: Verifică unde sunt folosiţi şi depozitaţi agenţii chimici periculoşi. iar fondul portocaliu al semnelor grafice arată că substanţa este periculoasă. de exemplu.2. emisii sau scăpări accidentale. deşeuri. sau a altor lucrări la cald. emisia de fum de la sudură. De exemplu. în cazul sudurii. grupurile de angajaţi expuşi şi modul de contaminare.Informaţii despre agenţii chimici periculoşi prezenţi la locul de muncă 2. o vaporii de tricloretilena.

precum şi de alţi factori cum ar fi cantitatea utilizată. trebuie să se cunoască gradul de expunere în cazul utilizării acestuia. Pentru a putea evalua proprietăţile periculoase ale unui agent chimic. Se recomandă să se stabilească pentru fiecare dintre proprietăţile periculoase ale unei substanţe dacă modalitatea de utilizare poate constitui un risc real. cu fiole de analiză.  Inflamabil sau exploziv. se stabileşte dacă există riscul apariţiei unor leziuni ale pielii în timpul diferitelor etape din procesul muncii. dacă utilizarea se face în spaţiu deschis. importator sau cel care lansează pe piaţă un agent chimic periculos – privind caracteristicile produsului din punct de vedere al riscurilor pe care le implică şi al măsurilor de protecţie pe care le impune. De exemplu:  este important să se ştie dacă leziunile pe care expunerea la acea substanţă le poate provoca apar imediat sau după un timp şi dacă acestea sunt mai mult sau mai puţin grave. Contactul cu pielea În funcţie de cât de repede o substanţă acţionează în contact cu pielea. cum ar fi volatilitatea sau tendinţa de transformare în pulberi. suprafaţa de evaporare şi formarea de aerosoli. în cazul folosirii respectivului produs în procesul muncii. de exemplu ca urmare a încălzirii sau şlefuirii unei suprafeţe sau a unui material. Angajatorul trebuie să verifice dacă agenţii chimici periculoşi achiziţionaţi sunt însoţiţi de fişa tehnică de securitate a furnizorului. Aceste informaţii facilitează. precum şi utilizatorilor. ventilaţia. temperatura. Dacă în urma investigaţiei se constată că există motive să se suspecteze depăşirea valorilor limită de expunere profesională. se vor face investigaţii mai detaliate. Se întâmplă adesea ca efectele dăunătoare cauzate de expunerea concomitentă la mai multe substanţe să nu fie cunoscute. Dacă la o evaluare de ansamblu se dovedeşte că folosirea substanţei cauzează producerea de noxe. Reducerea expunerii la substanţe periculoase presupune luarea tuturor măsurilor de protecţie posibile împotriva efectelor combinate necunoscute. importatorului sau distribuitorului.b) Fişă tehnică de securitate Fişa tehnică de securitate reprezintă informaţiile – de la producător. Proprietăţi inerente Proprietăţile agenţilor chimici în stare naturală. Pentru a se asigura că expunerea este scăzută. precum şi pentru asigurarea securităţii în muncă.  Periculos pentru sănătate în cazul contactului cu pielea sau ochii.  Reactivitate chimică crescută. Trebuie să se ţină cont de faptul că efectul unei substanţe se poate accentua în cazul în care utilizarea acesteia 107 . Este posibil să fie necesar ca angajatorul să solicite lămuriri suplimentare sau să facă el însuşi investigaţii. se va măsura gradul de expunere. se poate recurge la măsurători simple prin sondaj. Un agent chimic poate fi:  Periculos pentru sănătate în cazul inhalării. în condiţii normale de temperatură şi presiune reprezintă proprietăţile inerente. Producătorii au obligaţia să întocmească fişa tehnică de securitate şi să o transmită Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase. adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii angajaţilor şi a mediului înconjurător. Inhalarea Concentraţia unei substanţe în aerul de respirat depinde de proprietăţile acesteia. Angajatorul este cel care decide dacă informaţiile primite de la furnizor sunt suficiente pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a respectivelor substanţe.  dacă prelucrarea materialelor conduce la apariţia unor substanţe chimice periculoase.  Periculos pentru sănătate în cazul ingestiei. Fişa tehnică de securitate trebuie să ofere informaţii complete privind riscurile şi mijloacele de protecţie şi trebuie să cuprindă cele 16 rubrici prezentate mai jos. trebuie stabilit dacă materialul sau suprafaţa respectivă conţin vreun agent chimic periculos care impune adoptarea unor măsuri de protecţie suplimentare.

informaţii scrise privind riscurile. a unei surse de foc etc. Pericolul de incendiu În cazul în care substanţa utilizată este inflamabilă. care trebuie respectate în mod obligatoriu. Un agent chimic periculos nu poate fi folosit înainte de a fi puse la dispoziţia angajaţilor informaţii scrise privind riscurile produsului şi protecţia necesară. Exemplul de mai jos încearcă să arate o modalitate de evaluare a riscurilor apărute în utilizarea unui produs fictiv folosit la degresarea pieselor de metal şi/sau sticlă şi prin urmare nu constituie decât un model de întocmire a fişei de evaluare. este important să se aibă în vedere că pot rămâne urme de substanţă chiar şi pe ambalaj. cu alte cuvinte nu se va ţine cont doar de riscurile chimice. există: • lista substanţelor chimice periculoase.  Controlează dacă la locul de muncă. Reactivitatea În cazul în care substanţa are o reactivitate chimică crescută. Aceştia sunt denumiţi noxe profesionale.4 ALEGEREA PRODUSELOR ŞI A METODEI DE LUCRU În alegerea produselor chimice periculoase trebuie să se ţină seama de toate riscurile de îmbolnăvire sau accidentare ce pot apărea în utilizarea acestora.concentraţia de pulberi la nivel respirator al angajatului. este important să se evalueze riscul de aprindere din cauza producerii de scântei. 108 . a metabolitului lui sau a indicatorului de efect. sunt precizate în Normele generale de protecţia muncii.2. pot conduce la producerea de scântei. unde se produc sau utilizează agenţi chimici periculoşi. posibilitatea de a alege dintre două substanţe chimice este simplificată prin identificarea proprietăţilor care le diferenţiază şi evaluarea făcută pe baza acestor proprietăţi. măsurile şi mijloacele de protecţie adresate angajaţilor 2. În cazul utilizării unor substanţe care pot cauza probleme de sănătate chiar şi în urma expunerii la cantităţi mici.3 VALORI LIMITĂ DE EXPUNERE PROFESIONALĂ PENTRU AGENŢII CHIMICI Agenţii chimici periculoşi prezenţi în mediul de muncă pot constitui factori de risc. Încărcarea electrostatică şi prelucrarea mecanică. este extrem de important să se verifice dacă modul de utilizare prestabilit nu creează condiţii pentru producerea unor reacţii chimice periculoase.2 Organizarea transmiterii informaţiilor. adică pot provoca accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesional. a concentraţiei agentului chimic în aer. “Valoarea limită biologică a unui agent chimic” . corespunzătoare unui schimb (o determinare pe toată durata schimbului de lucru sau media ponderată cu timpul a mai multor determinări corespunzătoare fazelor tehnologice). pe o perioadă determinată (durata unui schimb de muncă sau termen scurt -15 min. cu precizarea riscurilor şi mijloacelor de protecţie. “Valoarea limită de expunere profesională” . privind agenţii chimici. chiar atunci când concentraţia este sub valoarea limită admisă. Adeseori.presupune încălzirea ei. Concentraţia de substanţe din atmosfera locului de muncă trebuie redusă cât mai mult posibil.  Verifică etichetarea corespunzătoare a produselor chimice prezente la locul de muncă. reprezintă media ponderată cu timpul. În acest sens angajatorul :  Întocmeşte şi afişează lista proprie cu agenţii chimici periculoşi. Se recomandă ca lista să fie actualizată.reprezintă concentraţia limită a agentului în mediul biologic corespunzător. “Valoarea limită admisibilă pentru pulberi “ . la nivelul respirator al angajatului. 2.  Întocmeşte şi afişează instrucţiuni de lucru şi de protecţie a muncii specifice locului de muncă. Concentraţiile maxime admise pentru agenţii chimici periculoşi şi pulberi în atmosfera locurilor de muncă.). specificându-se data ultimei modificări. către angajaţi. Alegerea produselor presupune în principiu evaluarea riscurilor pe care le implică diferitele alternative.dacă nu se specifică altfel. 2.

 arsuri sau loviri în urma incendiilor şi/sau exploziilor. reparate.).Angajatorul trebuie să evite folosirea unui agent chimic periculos prin înlocuirea lui cu un agent chimic sau un proces tehnologic care nu este periculos sau este mai puţin periculos decât precedentul. denocivizate. prafuri. Înlocuirea unui produs poate implica schimbarea modului de lucru. angajaţii expuşi la agenţi chimici periculoşi pot fi afectaţi prin:  inhalare de pulberi.  ingestie de prafuri. MĂSURI DE PREVENIRE IN PROCESUL TEHNOLOGIC Echipamentul de lucru şi echipamentul individual de protecţie (EIP) vor fi întreţinute: curăţate. gaze sau vapori (de ex. cu un agent chimic nepericulos (nisip). Acumularea de reziduuri şi deversările pot polua mediul înconjurător. decât în cazul în care este lustruită cu ajutorul unui agent chimic periculos. 109 . uscate. De aceea este importantă evaluarea riscurilor prezentate de combinaţia produs chimic-metoda de lucru şi luarea în considerare şi a riscurilor cauzate de muncile monotone sau repetitive.  În alegerea produsului trebuie luate în considerare şi alte riscuri decât acelea legate de mediul de muncă. In procesul tehnologic. Prin urmare. După fiecare întrebuinţare. pentru ca în urma sablării nisipul se transformă în pulbere de siliciu care poate provoca silicoze. Se recomandă efectuarea unei evaluări preliminare a riscurilor ce pot apărea în utilizare. dezinsectizate. a)Măsuri de prevenire a inhalării de agenţi chimici periculoşi: Cunoaşterea concentraţiilor de gaze şi pulberi nocive în atmosfera locurilor de muncă este prima fază în elaborarea unor măsuri concrete de prevenire (instalaţii de ventilaţie.  Se recomandă ca fiecare angajator să-şi stabilească procedurile privind modul în care va decurge achiziţionarea agenţilor chimici. spălate. În orice situaţie angajatorul este obligat să evalueze riscurile profesionale. printre altele. echipamentele vor fi: desprăfuite. dezinfectate. în funcţie de caracteristicile procesului de muncă şi ale mediului de muncă. sterilizate etc. EIP. Persoanele care poartă barbă trebuie să poarte un astfel de tip de EIP al cailor respiratorii care să asigure etanşeitatea. solvenţii organici produc dermatite de contact).  într-un loc de muncă temporar sau într-un spaţiu închis se vor folosi pe cât posibil produse solubile în apă sau produse cu conţinut scăzut de solvenţi organici. lichide (unele substanţe pot trece prin piele provocând îmbolnăviri sau afecţiuni ale pielii. pe ce documente se va baza decizia privind achiziţia. un exemplu în acest sens fiind riscurile privind mediul înconjurător. pentru sănătatea şi securitatea angajaţilor. înainte de adoptarea unei hotărâri definitive privind achiziţia de substanţe. pentru a asigura o etanşeitate corespunzătoare. din care să reiasă.  contact cu pielea al unor solide. în special cel pentru protecţia căilor respiratorii şi feţei pentru persoanele expuse la vapori sau aerosoli.metodă de lucru: riscurile de accidentare pot fi mai mari dacă o suprafaţă metalică este curăţată mecanic (sablată). de ex. Exemplu de situaţie când este importantă o evaluare produs chimic . ingestia de săruri anorganice de mercur poate provoca otrăvire cu mercur). expunerea la pulbere de cadmiu poate provoca boli de plămâni sau rinichi). Se va evita astfel răspândirea substanţelor chimice periculoase prin intermediul acestora. echipamentul de protecţie folosit în timpul utilizării agenţilor chimici periculoase trebuie scos în timpul pauzelor sau înainte de efectuarea unei alte activităţi. neutralizare etc. va fi adaptat la mărimea şi contururile capului şi feţei purtătorului. lichide (de ex.

mercur. sursă de iniţiere (suprafaţă fierbinte. de exemplu. Împiedicarea formării amestecurilor explozive se realizează prin:  utilizarea de gaz inert pentru scăderea proporţiei oxigenului. Măsuri de limitare a efectelor exploziilor şi incendiilor. pesticide etc. Anexele 5. De asemenea. comburant (oxigen. c)Măsuri de prevenire a ingestiei Nu sunt recomandate metodele de lucru prin care substanţe chimice periculoase pot intra în contact cu gura. Măsuri de protecţie împotriva stropirii şi o igienă atentă reduc de asemenea riscul de ingestie accidentală. 3. controlul depozitarii recipientelor butelie cu oxigen etc. se prevăd cu vestiare pentru haine de stradă. b)Măsuri de prevenire a contactului cu pielea şi ochii: Folosirea unor mijloace ajutătoare la manipularea agenţilor chimici periculoşi. în funcţie de necesităţile fiziologice ale personalului şi de caracteristicile proceselor de muncă şi ale mediului de muncă. spălătoare. lichide). flacără. scântei de origine mecanică.2. pulberi.3) pentru ca angajaţii să-şi poată desfăşura activitatea în spaţiul respectiv (v. umiditate şi viteză confortabilă a curenţilor. Transformarea. lucrul cu nitro şi amino derivaţi. De exemplu. modificarea sau completarea instalaţiilor de ventilare se vor face cu avizul scris al proiectantului de specialitate. Sunt interzise prepararea. Ventilarea naturală sau mecanică trebuie să asigure condiţii de calitate a aerului: puritate. locurile de muncă unde se desfăşoară procese cum ar fi prelucrarea plumbului.  depozitarea materialelor oxidante separat de materialele combustibile. Stropirea este accidentul cel mai des întâlnit în manipularea substanţelor chimice. În cazul în care se constată că într-un spaţiu închis există riscul lipsei de oxigen sau un alt risc care implică pericole pentru sănătate se impune o aprobare scrisă (v. duşuri. Eliminarea surselor de iniţiere 110 . vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru. se dotează cu măşti de protecţie întregul personal precum şi delegaţii.). sală de mese. locurile de muncă vor fi asigurate cu dotări social-sanitare (vestiar..2 şi 5. practicanţii etc. În acest scop. dispozitive pentru înclinarea recipientelor etc.curent electric sau electricitate statică etc. • Eliminarea surselor de iniţiere. fumatul sau aplicarea de produse cosmetice în locurile unde se utilizează agenţi chimici periculoşi. Explozia sau incendiul.2) În unităţile economice în care există surse toxice potenţiale. nu poate avea loc decât dacă cele trei elemente ale triunghiului de foc sunt reunite: 1. după caz. Angajatorii vor elabora instrucţiuni speciale privind modul de utilizare. spălător). pompe. scântei electrice . consumarea sau păstrarea produselor alimentare sau a băuturilor. Măsurile de diminuare a riscurilor presupun: • Împiedicarea formării amestecurilor explozive. temperatură.3. întreţinere. În transferul unei substanţe dintr-un recipient în altul pot fi folosite. Folosirea vizierei de protecţie. cu aparate portabile sau instalaţii automate fixe de detecţie şi semnalizare. 2. subcontractanţii. carburant (gaze şi vapori. a mănuşilor de protecţie sau a echipamentului de protecţie împotriva stropirii sunt exemple de măsuri care pot reduce riscurile. alte metale grele. supraveghere şi control al instalaţiilor de ventilare. Sistemul de ventilaţie trebuie bine întreţinut şi verificat în mod regulat. substanţe oxidante).Instalaţiile trebuie să fie dotate. este interzisă păstrarea unei substanţe chimice periculoase într-un ambalaj care în mod normal se utilizează pentru păstrarea alimentelor sau într-un alt ambalaj asemănător.  ventilaţie.

Se va prevedea aparatură electrică în construcţie antiexplozivă.  apă pulverizată la activităţile unde pot apărea scântei. MĂSURI DE PREVENIRE LA REVIZII ŞI REPARAŢII Pentru orice fel de intervenţie.  depozitarea de substanţe inflamabile şi explozive în secţiile de fabricaţie. se vor folosi utilaje care înlătură pericolul apariţiei unor surse de aprindere.  Amplasarea în locuri potrivite a mijloacelor corespunzătoare de combatere a incendiilor. în halele şi instalaţiile unde se lucrează cu substanţe inflamabile. Se interzice fumatul. operaţiile de întreţinere. • 111 . utilaje etc. De regulă. se vor stabili proceduri pentru cazuri de urgenţă. existenta suprafeţelor încinse etc..  interzicerea utilizării încălţămintei cu accesorii metalice. lucrul cu foc deschis.  să se capteze sarcinile electrice prin perii puse la pământ. reparaţiile şi intervenţiile curente vor fi executate numai în baza instrucţiunilor proprii de securitatea a muncii. defalcate pe persoane şi termene de execuţie. cu condiţia păstrării libere a spaţiului dintre ele fără de care efectul măsurii preconizate este anulat.  eliminarea particulelor metalice. Măsuri pentru prevenirea scânteilor de origine mecanică:  utilizarea de unelte antiscântei. maşini.  utilizarea de podele antiscântei.  Reducerea la minimum a cantităţilor de material periculos utilizat:  fracţionarea instalaţiilor (mai multe linii de fabricaţie).Dacă prin măsurile organizatorice şi tehnologice nu s-a putut evita acumularea unor substanţe inflamabile în aer. Măsuri de limitare a efectelor exploziilor şi incendiilor  Distanţarea instalaţiilor periculoase de alte locuri de muncă. se va întocmi un plan de acţiune cu sarcini precise. în cantităţi mai mari decât necesarul pentru 48 ore.  să nu se transporte substanţe inflamabile în vase deschise sau din materiale care se încarcă electrostatic. pentru prevenirea formării scânteilor ce pot să apară datorită deficienţelor la instalaţia electrică.  să se evite îmbrăcămintea din fibre sintetice. Pentru prevenirea formării scânteilor electrostatice este necesar:  să se pună la pământ instalaţiile şi piesele în mişcare. reviziile. cu protecţie adecvată mediului de lucru. utilizând captatoare magnetice.  să nu se transporte aceste materiale cu electrocarul.  să se menţină atmosfera la un anumit nivel de umiditate.  Clădiri cu acoperiş sau pereţi în construcţie uşoară. din materiale necombustibile etc. pentru care nu sunt întocmite asemenea instrucţiuni. este complet interzisă. revizie şi reparaţie la instalaţii. Pentru intervenţiile accidentale.

• să fi fost făcută recepţia instalaţiei. aparatului. dispozitive. precum şi dacă sunt în conformitate cu documentaţia avizată de forurile competente. maşinilor si utilajelor înainte de a elimina deficientele. ş.. pentru a stabili dacă nu cumva au apărut condiţii noi care să prezinte pericol.3). Substanţele care prezintă riscuri de îmbolnăvire sau accidentare vor fi ambalate astfel încât să se înlăture posibilitatea de sustragere sau împrăştiere. Repunerea in funcţiune a instalaţiilor. La efectuarea lucrărilor de reparaţii. iar sigiliul ireparabil distrus odată cu prima deschidere. constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. determinarea noxelor. • să existe afişate toate instrucţiunile de lucru şi de protecţie a muncii. Ambalajul trebuie să fie închis iniţial cu un sigiliu a cărui violare să fie vizibilă în momentul deschiderii ambalajului. specificat în permis şi instruit şi/sau autorizat în acest scop. trebuie să se întocmească permise de lucru. • să fie asigurate toate măsurile de protecţie şi igienă a muncii. conducătorul locului de muncă împreună cu şeful atelierului mecanic trebuie să asigure toate măsurile pentru evitarea accidentelor şi intoxicaţiilor (ex: oprirea şi răcirea utilajelor. În mod normal. în condiţii de securitate. Repunerea în funcţiune este admisă numai cu următoarele condiţii: • să existe toate autorizaţiile cerute de legislaţia în vigoare. MĂSURI DE PREVENIRE LA AMBALARE SI MARCARE Ambalajele de orice gen în care se depozitează substanţe chimice. toxice. aparatele şi instalaţiile de protecţie. oxigen etc. modificări vor fi recepţionate de beneficiar atât din punct de vedere tehnic-tehnologic cât şi din punct de vedere al protecţiei muncii. ce se vor stabili de fiecare unitate.a ). indiferent de scopul sau tipul de depozitare şi staţionare. Se va evita apariţia unor leziuni la contactul cu pielea prin menţinerea exteriorului ambalajelor şi recipientelor în stare de curăţenie. care conţine substanţe destinate comercializării. stabilit pe tipuri de operaţii. maşinii etc. maşini. Pentru echipele de intervenţie permanentă. • să fie instruit întregul personal. Operaţiile prevăzute în permis se efectuează numai de personalul de specialitate.. • să existe montate corect şi în bună stare de funcţionare. Toate lucrările de reparaţii. Ambalajele trebuie să fie confecţionate din materiale adecvate. ca anexe la contracte. în vederea prevenirii intoxicaţiilor la om şi animale şi poluării mediului înconjurător.La contractarea oricăror lucrări. a unor operaţii ce pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.). construcţii montaj. între beneficiari şi prestatorii de servicii se vor încheia convenţii de securitatea muncii. În cazul 112 . completări. toate dispozitivele. se vor indica atât măsurile de prevenire a accidentelor şi intoxicaţiilor. indiferent de capacitate. în raport cu gradul de toxicitate şi inflamabilitate.4. determinările privind conţinutul de gaze inflamabile. curăţarea şi ventilarea. pentru anumite categorii de pericol trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de securitate pentru protecţia copilului şi să fie inscripţionat cu însemne tactile de avertizare a pericolului pentru cei cu deficienţe de vedere. deconectarea. Ambalajele şi sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate astfel încât să se poată reînchide în mod repetat fără pierderi de conţinut. Înainte de predarea echipamentului tehnic (instalaţii. utilaje. utilajului. revizii etc. care atestă realizarea măsurilor de protecţie necesare efectuării. la anumite intervale de timp. cât şi proceduri pentru toate cazurile de urgenţă previzibile (v. În timpul lucrului se vor repeta. Orice recipient. vor fi închise. blindarea etc. intervenţii. ambalajele care îndeplinesc acele standarde valabile în transportul mărfurilor periculoase pot fi folosite şi pentru păstrarea substanţelor pentru care au fost aprobate.

MĂSURI DE PREVENIRE LA TRANSPORT Atunci când o substanţă chimică periculoasă este transferată sau transportată este important să se ia măsuri de prevenire a vărsării accidentale. Materialele inflamabile se transportă numai cu mijloace în construcţie antiexplozivă. astfel încât conţinutul lor şi riscurile pe care le implică substanţa respectivă să poată fi identificate cu uşurinţă (v. trebuie să se cunoască bine care sunt riscurile pe care le implică.2. când este clar pentru toţi cei implicaţi în activitatea respectivă ce anume conţine vasul. substanţele chimice periculoase trebuie păstrate în spaţii de depozitare special amenajate în acest scop.transferării unei substanţe într-un alt recipient decât ambalajul original. corozive. trebuie pregătite proceduri pentru cazuri de incendii sau explozii şi/ sau proceduri pentru cazuri de împrăştieri de agenţi chimici periculoşi. În cazul în care anumite substanţe vor fi depozitate în acelaşi loc. Fişa tehnică de securitate întocmită de furnizor trebuie să conţină informaţii privind reacţiile pe care respectivul produs le poate da cu alte substanţe. ele trebuie puse în aplicare şi respectate. Produsele chimice periculoase pentru sănătate vor fi depozitate astfel încât să nu fie la îndemâna copiilor sau în apropierea produselor alimentare. manevreze.2). Pe fiecare mijloc de transport mobil trebuie să fie inscripţionate la loc vizibil: numărul de înmatriculare intern. 113 . de exemplu dacă pot intra în reacţie puternică una cu alta. Ambalajele care conţin o substanţă chimică periculoasă trebuie inscripţionate cu informaţiile necesare. Poate fi necesară izolarea recipientelor ce conţin substanţe inflamabile. Marcajul se poate limita la specificarea denumirii produsului sau nu se va face deloc în cazul în care au fost luate alte măsuri care exclud posibilitatea unui risc crescut de îmbolnăvire sau accidentare. duşuri de salvare. Marcajul nu este considerat necesar în cazul manipulării de scurtă durată a unui produs chimic periculos în recipientul de amestecare sau cel de dozare. care nu permit împrăştierea substanţelor în caz de vărsare sau scurgere accidentală. Ca şef de depozit trebuie nominalizată o persoană instruită astfel încât să fie capabilă să identifice. Locurile de încărcare/descărcare şi depozitare a materialelor şi lichidelor caustice. Odată stabilite cerinţele de depozitare stabilite. stropirii sau degajării în atmosferă. toxice vor fi dotate cu soluţii neutralizante. Materialele de construcţie ale mijloacelor de transport trebuie să reziste la condiţiile de exploatare. reactive sau corosive împotriva şocurilor. MĂSURI DE PREVENIRE LA DEPOZITARE Pentru evitarea riscurilor de îmbolnăvire sau accidentare. vor fi marcate cu indicatoare avertizoare. evalueze. precum şi cu surse de apă. acel recipient trebuie să fie corespunzător.) vor avea forma şi rezistenţa stabilite în funcţie de felul şi greutatea materialului care se manipulează. descărcare şi transport (unelte. Este important să se facă o bună ventilare a acestor spaţii. Mijloacele ajutătoare pentru operaţiile de încărcare. capacitatea maximă de transport şi viteza maximă admisă. precum şi perimetrele acestora stabilite de conducerea unităţii. conducând astfel la riscuri crescute. Substanţele incompatibile. care pot intra în reacţie. depoziteze şi să ţină evidenţa intrărilor şi ieşirilor agenţilor chimici periculoşi. Depozitarea în secţiile de producţie a materiilor prime. vor fi depozitate separat. De asemenea. iar gurile de ventilaţie să fie amplasate corespunzător. Produsele chimice deosebit de periculoase vor fi depozitate astfel încât nici o persoană neautorizată să nu aibă acces la ele. cărucioare etc. tărgi. Toate depozitele şi încăperile în care se depozitează substanţe toxice. produselor intermediare şi a altor materiale utilizate într-o zi se face în locuri special destinate şi etichetate.

precum şi ambalaje care au fost folosite pentru păstrarea de substanţe chimice periculoase. alimente sau materiale ce pot fi contaminate. Toate deşeurile trebuie îndepărtate de la locul de muncă. în încăperile de lucru. este responsabilitatea expeditorului ca marfa să fie împachetată în ambalaje conform standardelor. În anumite cazuri trebuie marcate chiar şi canalele şi filtrele din sistemul de ventilaţie.Pentru electro şi motocare se recomandă viteza de circulaţie în incintă de 12 km/h în afara încăperilor de lucru şi de 3-6 km/h. detaliate în legislaţie privind diferite tipuri de transporturi:  ADR pentru transporturi rutiere. mănuşi de protecţie utilizate. caustice .1. conducătorul este obligat să poarte asupra sa permisul de conducere emis de unitate. Agenţii chimici periculoşi nu se vor transporta cu vehicule cu care se transportă persoane. de a oferi îndrumări privind activităţile care implică transporturi de mărfuri periculoase şi de a se asigura că unitatea are un sistem şi metode lucru cu mărfurile periculoase. Şoferul şi însoţitorul transportului trebuie să cunoască riscurile şi să fi primit instrucţiuni privind modul în care trebuie să acţioneze în cazul în care apar probleme: deteriorarea ambalajelor sau răspândirea agenţilor chimici. Expeditorul are obligaţia să decidă dacă substanţele sau reziduurile chimice ce urmează a fi transportate constituie mărfuri periculoase şi de a le clasifica în conformitate cu legislaţia în domeniu. special instruiţi şi autorizaţi de unitate (v. în funcţie de lăţimea şi vizibilitatea căilor de acces.  ICAO-TI pentru transporturi aeriene. Printre alte cerinţe se pot menţiona: inscripţionarea vehiculului. cât şi lichidă. Toţi cei care în cadrul activităţii pe care o desfăşoară efectuează transporturi sau expediază mărfuri periculoase. MĂSURI DE PREVENIRE LA GESTIONAREA DEŞEURILOR Prin reziduuri se înţeleg aici atât reziduuri în stare solidă. dacă aceste reziduuri constituie substanţe chimice periculoase. Există prevederi internaţionale.  IMDG pentru transporturi maritime. La mersul înapoi şi la executarea unor manevre cu autovehiculele în hale de lucru şi treceri înguste. Deşeurile recuperabile vor fi depozitate în locuri speciale.) ţinând seama de incompatibilităţi. În atribuţiile acestora intră acelea de a se asigura că se respectă prevederile privind transportul mărfurilor periculoase. 114 . Recipientele cu reziduuri trebuie etichetate. Manipularea reziduurilor care constituie substanţe chimice periculoase va fi astfel planificată încât să se desfăşoare în condiţii de securitate. Poate fi vorba de reziduuri de substanţe chimice periculoase sau de materiale contaminate.  RID pentru transporturi pe calea ferată. cum ar fi vată impregnată cu substanţe. În timpul exploatării.2).corozive. este interzisă staţionarea vehiculelor care transportă substanţe toxice ce emană gaze ori prezintă pericol de explozie. inflamabile-explozibile etc. Unităţile beneficiare vor lua măsuri de neutralizare a ambalajelor recuperabile sau nerecuperabile în aşa fel încât să împiedice contaminarea. respectându-se întocmai normele de depozitare în funcţie de caracterul lor (toxice. În centrele populate. utilizarea trusei de prim ajutor şi folosirea EIP în conformitate cu reglementările existente privind transportul substanţelor periculoase. se merge încet şi numai pilotat. Pentru transporturile în afara unităţii se aplică legislaţia privind transportul mărfurilor periculoase. vor avea unul sau mai mulţi consilieri de securitate. mijloace de decontaminare utilizate. Electro şi motocarele sunt conduse numai de lucrători care au vârsta de cel puţin 18 ani. Deşeurile nerecuperabile vor fi neutralizate sau distruse în condiţiile stabilite prin prevederile legale de protecţie a mediului înconjurător. De asemenea.

200/09. fosgen. negru de fum. pentru a-şi îndeplini sarcinile de lucru în condiţii de securitate.11.2003 593/22. paie. cloropicrină. aer lichid. bioxid de carbon Carbid.O. cum ar fi aceea de a înregistra reziduurile manipulate sau de a alege firme recunoscute pentru transportul şi contractarea reziduurilor. iuta. Principalele substanţe inflamabile. propan. butan. acizi puternici (azotic. talaj de lemn.09. dioxid de carbon etc. cloruri organice. oxid de etilenă. 2000 409/13.06. În cazul desfăşurării unor activităţi din care rezultă reziduuri periculoase există anumite îndatoriri. alcooli.2000 privind clasificarea. gelatina explozivă. riscurile pe care le pot provoca acestea sau căror substanţe le pot fi alăturate fără riscul de a intra în reacţie. celuloid etc. heliu. fosfor roşu. Cloraţi şi azotaţi de: amoniu.360 din 2 septembrie 2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Modificată şi completată de: -Legea nr. sulfură de carbon. sodiu.1980) -Ordinul nr. săruri de mercur. explozive şi toxice Substanţe explozive Dinamita. calciu. 2/03.În cazul în care nu se cunoaşte compoziţia reziduurilor. câlţi.43 din 7 februarie 1980 pentru aprobarea listei substanţelor toxice şi a plantelor care conţin substanţe toxice (M. propilenă. Persoana care se ocupă de manipularea reziduurilor va primi toate informaţiile necesare cu privire la compoziţia acestora şi riscurile pe care le implică. acid cromic şi sărurile lui Vata. Acetonă.O.1980) Ordonanţa de urgenţă nr. hidrogen sulfurat. potasiu. xilen. Gaze comprimate şi lichefiate: a)gaze combustibile şi care întreţin arderea: acetilena.01. hidrogen. Brom. argon. manipularea va fi astfel planificată încât angajaţii să fie feriţi de riscurile ce pot fi prevăzute. clor.466 din 28 decembrie 1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice (M. eter sulfuric. sulfuric). Substanţe care se pot uşor autoaprinde Substanţe uşor inflamabile Substanţe care pot provoca aprinderi Materiale uşor combustibile Substanţe foarte toxice Cadrul legislativ referitor la regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Cadrul legislativ referitor la regimul produselor şi substanţelor chimice periculoase Monitor Denumire act normativ Legea nr. nitroglicerina. pulbere neagră cu şi fără fum etc. hidrogen sulfurat b)gaze necombustibile: azot. permanganat de potasiu. benzen. fosfor alb. bumbac Săruri de arsen. benzină. 14/02.300 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea ilicită a 115 635/05.2002 .11. etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase Legea nr. naftalină. potasiu. sodiu. terebentină. cianuri. rumeguş etc.263 din 5 octombrie 2005 Se abrogă: -Decretul nr. calciu etc.

2004 Cadrul legislativ referitor la regimul materiilor explozive Legea nr. reglementările referitoare la materiile explozive 298/28.85 din 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. anhidridă arsenioasă. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură Legea nr. cât şi efecte mutagene cancerigene sau teratogene Foarte toxic 116 .12. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor.2003 Hotărârea guvernului nr. efecte grave asupra sănătăţii după expunere repetată sau prelungită.1995 privind fabricarea.464 din 18 iulie 2001 -LEGEA nr.drogurilor 120/25.12. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar Legea nr.12.1995 PRINCIPALELE TIPURI DE PERICOLE ŞI SIMBOLURILE LOR Simbol grafic de avertizare T+ Descrierea riscurilor Foarte toxice .126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explozive Modificată şi completată de: -LEGEA nr. muniţiilor şi materiilor explozive.581 din 14 decembrie 2004 privind certificatul suplimentar de protecţie pentru medicamente şi produse de uz fitosanitar 1233/21.01. efecte ireversibile după o singură expunere.262 din 5 octombrie 2005 Se abrogă: -Decretul nr.95 din 23.1995 Ordonanţa nr. paration Aceste substanţe pot provoca.02. 4/1995 213/19. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii. în funcţie de cantitate.478 din 12 noiembrie 2003 -LEGEA nr. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură 18/30.2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţele periculoase Cadrul legislativ referitor la fabricarea.367/1971 privind regimul armelor.09.4 din 20 ianuarie 1995 privind fabricarea.substanţele şi preparatele care prin inhalare. Exemple: acid cianhidric.297/1977 privind regimul materialelor explozive în economie -Decretul nr. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor.

ingestie sau penetrare cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute mutagenice sau toxice pentru reproducere. sau substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei. Iritante . poate prezenta un pericol imediat sau în timp pentru mediul acvatic. cancerigene.T Toxice . atmosferă sau natură în general. prezintă o reacţie puternic exotermă. acid azotic peste 70 %. inhalare. eter etilic. acid clorhidric între 10 şi 25 %. scânteie etc) chiar la temperaturi sub 0oC Exemple: hidrogen. fenol substanţele şi preparatele Nocive . păstoase sau gelatinoase. Explozive: substanţele şi preparatele solide. care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă. Exemple: nitroglicerină. Întrând în mediu. în condiţii de probă determinate. xilen Corozive . Pot provoca o reacţie inflamatorie a tegumentelor. prin inhalare. peroxizi. Pot elibera oxigen. Exemple: acid clorhidric cu concentraţie mai mare de 25 %. Exemple: etilenglicol. detonează. acetilena. introduse în mediul înconjurător. lichide. sau substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut. eczeme Exemple: amoniac între 5 şi 10 %.substanţele şi preparatele necorozive care prin contact imediat. producând imediat emisii de gaze. sol. Pot exploda fie în prezenţa unei flăcări. Exemple: lindan Coroziv Xi Iritant F+ Extrem inflamabil F Foarte inflamabil E Exploziv O Oxidant <<N Periculos pentru mediul înconjurător INCOMPATIBILITĂŢI LA DEPOZITARE F O T Xn 117 . Periculoase pentru mediul înconjurător .substanţele şi preparatele care. Oxidante: substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe. căilor respiratorii.substanţele şi preparatele care prin sensibilizate. în special cu cele inflamabile. Exemple: acetona. Foarte inflamabile: substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la temperatura ambiantă. hidroxid de sodiu (soda caustica) cu concentraţie peste 2 %. acrilaţi Extrem de inflamabile: substanţele şi preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut. fără aport de energie. ale sănătăţii. prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie. precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant. ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător. alergii (substanţe senzibilizante). alcool etilic. fie prin lovire sau frecare. înghiţire sau pătrundere prin piele. Exemple: cloraţi. putând provoca sau întreţine arderea substanţelor corozive. Toxic Xn Nociv C Unul din cele trei simboluri se poate utiliza şi pentru Exemple: metanol.substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă. sau substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase. şi care. mucoaselor. Se pot aprinde sub acţiunea unei surse de energie (flacără. benzen. produc o deflagraţie rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise. ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii.substanţele şi preparatele care prin inhalare.

importatorului sau furnizorului Eticheta pentru transport a fost concepută conform reglementării privind transportul materialelor periculoase. A se lua măsuri de protecţie împotriva descărcărilor de electricitate statică.Fumatul oprit. Conţine: toluen 203-625-9 marcaj CE Numele. A se păstra departe de sursele de aprindere. adresa şi numărul de telefon ale producătorului. A nu se arunca la canalizare.F + + O + 0 T + + Xn + 0 + + 0 + Nu trebuie să fie depozitate împreună Nu trebuie să fie depozitate împreună decât cu masuri de precauţie specifice Pot fi depozitate împreună Exemplu de etichetă: Xn F TOLUEN NOCIV PRIN INHALARE A se evita contactul cu ochii. 118 .

Poate cauza afecţiuni acute şi cronice. Căile de pătrundere / periculozitate Inhalarea Proprietăţi inerente Foarte volatilă. Distruge anumite tipuri de mase plastice. Instalaţiile electrice şi utilajul electric trebuie să fie protejate împotriva exploziilor. înlăturarea riscurilor? Măsuri la Activitatea este utilizare transferată într-un spaţiu special amenajat cu ventilaţie de proces. Periculoasă în Foarte cazul inflamabilă. ingestiei unei cantităţi considerabile. necesare măsuri pt. doar risc Nu. Da. utilajul Nu. Periculoasă dacă este inhalată. împotriva exploziilor. nu există utilizare maximă în aer 200 de stropire. Pericolul de Reacţii incendiu Nici o altă reacţie periculoasă în afara riscului de incendiu. Da. ingestie. risc de ppm. Pentru ca un lichid să fie transferat utilajul va fi 119 . Riscuri la Concentraţia Nu. rezervoare mobile şi alte mijloace utilizate pentru transportul agenţilor chimici şi oferă informaţii despre riscurile legate de produsele transportate prin pictograme aplicate în partea superioară a unui romb. Contactul cu Ingestia pielea Uscarea pielii în cazul contactului prelungit sau repetat. Sunt Da.Trei exemple de etichete de transport: Eticheta se aplică pe containere. Nu se folosesc nu este decât sticla şi / sau protejat metalul. Determinările de noxe indică o valoare a concentraţiilor care depăşeşte nivelul max.

legat pământ. 120 . la Extinctor. Măsuri preventive Dotarea cu EIP pentru căile respiratorii datorită riscului de degajări. Exerciţii de stingere a incendiilor.

) 14. neutralizare.Identificarea pericolelor 4.Identificarea substanţei.Informatii referitoare la transport 15.Informatii ecologice.Manipularea şi depozitarea 8.Măsuri de prevenire a incendiilor 6. Producător/Importator/Utilizator/T ransportor 2. persistentă şi biodegradabilitatea.Informatii referitoare la reglementări speciale 16Alte informaţii Compoziţia/clasificarea substanţelor Proprietăţile periculoase Primul ajutor Măsuri în caz de incendiu Măsuri în caz de vărsare / scurgere accidentală Manipularea şi depozitarea Limitarea expunerii / măsuri individuale de protecţie Proprietăţile fizice şi chimice Stabilitate chimică şi reactivitate. Efectele produsului în mediul înconjurător.Proprietăţile fizice şi chimice 10. deversare etc.Compoziţia/informaţii asupra componentelor 3.Primul ajutor 5.Stabilitate si reactivitate 11.Informatii toxicologice 12. informaţii toxicologice Informaţii ecotoxicologice Manipularea reziduurilor / deşeurilor Informaţii privind transportul Prevederile legale în domeniu Alte informaţii 121 .Consideratii referitoare la evacuare (captare.FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE Numele produsului şi al firmei 1.Controlul nivelului de noxe/protectie individualå 9.Măsuri luate în caz de scăpri accidentale 7. toxicitate 13.

b) să afişeze planul de evacuare la loc vizibil. Angajatorul are următoarele obligaţii: a) să informeze. în caz de pericol grav şi iminent. cu excepţia situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovada de neglijenţa gravă. d) anunţarea conducătorilor ierarhici. părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă periculoasă nu trebuie să fie prejudiciati şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia. reală şi actuala căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment. precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor. instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor. precum şi de către inspectorii de muncă. c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi iminent. În vederea realizării măsurilor precizate la lit. În vederea realizării măsurilor precizate la lit. în prealabil angajatorul trebuie: a) să întocmească planul de evacuare a lucrătorilor. Angajatorul trebuie să se asigure ca. e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. în cazul unui pericol grav şi iminent. toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare. Definiţii: . Lucrătorii nu trebuie sa fie prejudiciati. informarea. Lucrătorii care. b) evacuarea personalului din zona periculoasă. consultarea. c) să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi sa verifice modul în care şiau insusit cunoştinţele. atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat. b) să ia măsuri şi să furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură. în conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun. Pericol grav şi iminent de accidentare Legea nr.pericol grav şi iminent de accidentare . cât mai curând posibil. toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. c). în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate. La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate: a) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii. În vederea realizării măsurilor prevăzute la lit. ZONE DE RISC RIDICAT ŞI SPECIFIC 1. c) anunţarea serviciilor specializate.locul destinat să cuprindă posturi de lucru. participarea echilibrata potrivit legii. Starea de pericol grav şi iminent de accidentare. lucrător al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract. b). în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora. inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii. situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii. pentru a evita consecinţele unui astfel de pericol. . a). poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate. în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria securitate sau a altor persoane.loc de muncă.VIII.situaţia concretă. precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii. protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor. în prealabil angajatorul trebuie: 122 .319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor. stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale.

b) să asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. ulterior evaluării prevăzute la lit. mai ales în situaţii de muncă cu pericol grav şi iminent de accidentare. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. în prealabil angajatorul trebuie: a) să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent. În cadrul responsabilităţilor sale. măsurile de prvenire ţi protecţie. atunci când îi încredinţează sarcini. respectiv deces sau invaliditate.a) să desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să îi instruiască în acest sens. e). Zone cu risc ridicat şi specific Definiţie: . instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia acestora trebuie să fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii. Lucrătorii trebuie să primească toate informaţiile necesare privind riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă. Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate. c) informarea şi instruirea lucrătorilor.acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave. inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă. Ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. b) să stabilească serviciile specializate care pot interveni. d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă. serviciul medical de urgenţă. 123 . a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă. De asemenea. ţinând seama de alte persoane prezente. îndeosebi în ceea ce priveşte primul ajutor. de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. d). În vederea realizării măsurilor precizate la lit. salvare şi pompieri. b) prevenirea riscurilor profesionale. organizarea teritorială a activităţii şi de prezenţa altor persoane în afara celor implicate direct în procesul muncii. angajatorul are obligaţia: a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. în prealabil angajatorul trebuie sa stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. numărul de lucrători. Numărul lucrătorilor.lucrătorii trebuie să-şi însuşească şi să respecte prevederile legislaşiei de securitate şi sănătate în muncă şi măsurile de aplicare a acestora şi să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. ţinând seama de natura activităţilor. măsurile de prevenire. precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie. 2. adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii. angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care aplică măsurile de prim ajutor. a) şi dacă este necesar. ireversibile. c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. b) ca. Pentru aplicarea acestor prevederi. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. să asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei. De asemenea angajatorul are următoarele obligaţii: a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor. b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate. În vederea realizării măsurilor precizate la lit.zone cu risc ridicat şi specific .

siderurgie. . accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile adecvate. deversare. a aparaturii de măsură şi control.gaze sau vapori inflamabili.evaluarea nivelului cantitativ al factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.radiaţii electromagnetice şi ionizante. fabricarea sticlei şi produselor ceramice. . La stabilirea zonelor de muncă cu risc ridicat şi specific se vor avea în vedere următoarele criterii: .recipienţi sub presiune. . .identificarea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. . de condiţiile şi mediul de munca. d) factori de risc chimic: . . scufundare. . c) factori de risc mecanic şi termic: . h) factori de risc naturali: 124 . erupţie. prezentaţi în continuare: a) factori de risc care pot genera explozii: . angajatorii au următoarele obligaţii: .plante periculoase. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. -nivelul morbidităţii prin accidente şi boli profesionale. tratament termic.scurgere. . . . e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca. vapori.zgomot şi vibraţii.subteran. Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific trebuie să conţină nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor pentru aceste zone.subacvatic. caustice.d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.gaze.să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific. b) factori de risc care pot genera incendii: .substanţe explozive. .să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. cancerigene.aerian.corpuri cu temperaturi ridicate din domeniile metalurgic. . în zonele cu risc ridicat şi specific. aerosoli toxici sau caustici. e) factori de risc fizic: . . reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. determinate de alegerea echipamentelor. precum şi consecinţele acţiunii acestora asupra organismului uman(deces sau imvaliditate. prăbuşire. -durata de expunere la acţiunea factorilor de risc. . .animale periculoase.substanţe inflamabile. precum şi a instalaţiilor de captare.microorganisme patogene. deformare plastică la cald.substanţe toxice. fabricarea produselor refractare şi altele. g) factori de risc datoraţi caracterului special al mediului: .gaze sau vapori explozivi.surpare. jet de fluide la temperaturi şi presiuni ridicate.pulberi pneumoconiogene. Zonele de muncă cu risc ridicat şi specific se caracterizează prin existenţa unuia sau a mai multor factori de risc.acvatic.pulberi în suspensie în aer. f) factori de risc biologic: . .

captare de noxe etc.unguente.grătare din lemn în încăperile de lucru în care pardoselile se umezesc în permanenţă sau sunt executate din materiale cu inerţie termică. . i) factori de riscpsihic: . 125 . .instalaţii de pulverizarea apei pe suprafeţe radiante. Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire.amenajarea de hidranţi. Minier.viitură.materiale igienico – sanitare.adaptarea tehnologiilor de lucru cu risc minim. În zonele de muncă cu risc ridicat şi specific se iau una sau mai multe măsuri de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă: a) tehnice: . .instalaţii de apă carbogazoasă pentru locurile de muncă cu microclimat cald.repartizarea sarcinilor de muncă şi supravegherea îndeplinirii acestora conform instrucţiunilor tehnologice. .amenajarea de spaţii fixe sau mobile pentru protejarea lucrătorilor împotriva condiţiilor meteorologice necorespunzătoare.aparatură şi substanţe pentru dezinfecţie şi deratizare. apa sau solul. alifii şi alte substanţe pentru întreţinerea şi protecţia pielii. ..selecţia personalului de decizie şi operativ pe baza verificării pregătirii profesionale şi a examinării medicale şi psihologice.organizarea sistemului informaţional şi luarea deciziei de prevenire.alimentaţie specifică pentru creşterea rezistenţei organismului. . 3. .dotarea cu aparaatură de control. Măsuri de igienă şi protecţie a sănătăţii Măsurile de igienă şi protecţie a sănătăţii lucrătorilor se pot realiza prin: .verificarea dotării şi folosirii echipamentului individual de protecţie (EIP). .instruirea şi testarea lucrătorilor cu privire la cunoştinţele de securitate şi sănătate în muncă specifice locurilor de muncă cu risc ridicat şi specific. . .amenajarea de spaţii pentru depozitarea provizorie a reziduurilor industriale nocive care pot infecta aerul. . b) organizatorice: .). . . staţii de înaltă tensiune etc. .monotonia muncii.aparate şi spaţii pentru reanimare. fântâni arteziene şi rezervoare cu soluţii neutralizante pentru spălare.canalizări şi colectoare speciale pentru apa contaminată ce se evacuează din filtrele umede utilizate pentru reţinerea substanţelor radioactive. .trăsnet. în zonele de muncă cu risc ridicat şi specific din sectorul chimic. d) de orice altă natură. . .avalanşe..ritm marede muncă impus de tehnologie.staţii de salvare mobile.instalaţii de aerosoli şi ultraviolete. prospecţiuni geologice. semnalizare şi avertizare a depăşirii parametrilor de securitate. . .elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fişelor tehnologice şi a instrucţiunilor de lucru. . Angajatorul trebuie sa aducă la cunostinta conducătorilor locurilor de munca şi lucrătorilor care isi desfăşoară activitatea în zonele cu risc ridicat şi specific măsurile stabilite în urma evaluării riscurilor.dotarea cu sisteme de protecţie colectivă (de exemplu: ventilaţie. . în locurile de muncă unde există riscul de arsuri cu substanţe chimice periculoase. c) igienico-sanitare. . . forestier.

. .amenajarea de băi sau duşuri şi vestiare pentru îmbrăcăminte proprie a lucrătorilor cât şi pentru echipamentul individual de protecţie sau de lucru. . controlului dozimetric individual.instalaţii de spălare a echipamentului individual de protecţie sau de lucru contaminat cu diferite substanţe periculoase. din sistemele de canalizare. dotate cu aparate şi materiale corespunzătoare în sectorul minier şi în alte sectoare da activitate unde este necesar. în locurile de muncă unde se manipulează surse de radiaţii sau unde există radiotoxicitate maresau foarte mare (zone de muncă cu risc ridicat şi specific). biologici. . vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate. .lucrări de protejare anticorosivă a instalaţiilor de canalizare şi arezervoarelor de efluenţi radioactivi. spaţii de siguranţă în jurul obiectivelor nucleare etc.instalaţii de oprire a pătrunderii gazelor toxice.chimici. Materialele igienico-sanitare se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. .dotarea cu aparatura necesară controlului medical al personalului. 126 . . .amenajări speciale pentru păstrarea surselor de radiaţii ionizate în vederea prevenirii iradierii şi contaminării radioactive.posturi de prim ajutor.amenajarea zonelor de muncă cu risc ridicat şi specific expuse contaminării (depozite de minereu. Supravegherea medicală a sănătăţii lucrătorilor Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale. Categoriile de materiale igienico-sanitare. .instalaţii de decontaminare externă a personalului din unităţi nucleare.pentru intervenţie şi reducerea extinderii contaminării. Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a muncii.instalaţii de spălare a echipamentului individual de protecţie sau de lucru contaminat.amenajarea şi dotarea posturilor de prim ajutor pentru asistenţă de urgenţă.staţii de salvare mobile (auto). oboseală.(. . . Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă. Factorii nocivi profesionali (noxele profesionale) au influenţă asupra sănătăţii lucrătorilor atunci când expunerile profesionale au efect nefavorabil asupra capacităţii de muncă sau asupra sănătăţii lucrătorilor (reducerea capacităţii de muncă.băi proprii la unităţile cu locuri de muncă în care prin procesele de muncă se produce murdărirea corpului. .caravane medicale autopurtate. .dotarea cu aparatură şi mobilier pentru punctele sanitare şi dispensarele medicale din unităţi.izolarea spaţiului de lucru (crearea de spaţii climatizate) pentru menţinerea microclimatului în limita valorilor admisibile. . acţionând independent sau având efect sinergetic. Supravegherea activă a sănătăţii lucrătorilor se desfăşoară în relaţie directă cu cerinţele locului de muncă şi în mod particular cu factorii nocivi profesionali. . ergonomici în mediul de muncă. 4. chimici. psihosociali .instalaţii de decontaminare pentru diferite utilaje şi materiale capabile să provoace contaminări în unităţi nucleare. fenomene patologice). la locurile de muncă care prezintă pericole de accidente şi îmbolnăviri profesionale (zone de muncă cu risc ridicat şi specific).. Expunerile profesionale sunt legate de prezenţa factorilor fizici. fizico. în clădirile sub care trec. . precum şi locurile de muncă ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual de muncă. inclusiv pentru laboratoarele de pneumoconioză.

dar se pot extinde şi în mediul exterior. .există o relaţie cauză-efect. nerecunoaşterea şi nediagnosticarea bolilor profesionale de către toţi medicii cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice.boala profesională .cosultaţii spontane. Bolile legate de profesiune nu se declară. echipament de muncă. cazuri izolate.pot aparţine tuturor elementelor sistemului de muncă. . . Acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor.aceeaţi noxă poate produce efecte diferite asupra organismului.controlul medical de adaptare. sarcină de muncă. deficenţe de logistică. . . modificată şi completată (Codul muncii) 127 . consultaţii medicale de specialitate. cauzată de agenţi nocivi fizici. la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională. Legea nr.factori favorizanşi ai unor boli neprofesionale. Legea nr. Numărul bolilor profesionale declarate sunt anormal de mici din cauza muncii la negru.boli infecţioase şi parazitare profesionale cu acţiune mai rară în sistemul de muncă. . în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. . absenţei medicilor de medicina muncii.factori care împiedică vindecarea unor boli. .cumul de riscuri profesionale din sistemul de muncă (executant.Noxele profesionale au anumite caracteristici: . supraveghere medicală deficitară. fiind importanşi atât factorii individuali cât şi cei extraprofesionali. Organismul uman nu se aptează sau se obişnuieşte cu acţiune anoxelor.intoxicatie acută profesională . .examenul medical la reluarea activităţii. Legislaţia pentru supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor 1. 319/2006 şi HG nr.acţionează în zonele cu risc ridicat şi specific asupra grupurior profesionale cu extindere şi în mediul exterior. 1425/2006) nominalizează categoriile de boli profesionale cauzate de diferite noxe profesionale şi bolile legate de profesiune cauzate de factorii profesionali (noxe. Caracteristici ale patologiei profesionale: . În România numărul de medici de medicina muncii este redus.factori principali ai bolilor profesionale. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 4. între noxele profesionale din mediul de muncă şi bolile profesionale. . 53/2003. 1425/2006: . . chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. .provin de la locurile de muncă.boala legată de profesiune .latenţă. 319/2006.stare patologică apărută brusc. Supravegherea medicală a lucrătorilor se face prin: .manifestările sunt asemănătoare cu cele din patologia neprofesională. 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.boala cu determinare multifactorială. ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă.factori de agravare ai unor boli neprofesionale. iar numărul de medici cu competenţă în medicină de întreprindere este încă mic. mediul de muncă). HG nr.controlul medical periodic. . precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. 319/2006 (HG nr. . Noxele profesionale acţionează ca şi: . .examenul medical la angajarea în muncă. mediu). 319/2006 3. . Definiţii din Legea nr. a securităţii şi sănătăţii în muncă 2. în procesul de muncă.afectiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii.

HG nr. Legea nr. republicată privind înfiinţarea şi organizarea IM 7. 923/2001 privind aprobarea nomenclatorului de specialităţi medicale şi farmaceutice 19. 188/2004 privind constituirea Registrului operativ naţional al bolilor profesionale şi a Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale 21. 875/2002 privind stabilirea atribuţiilor medicului de medicină de familie cu competenţă în medicina de întreprindere 17. Ordinul MSF nr. 418/2004 privind Statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii 22. Legea nr. Legea nr. Legea nr.. completată privind locurile de muncă în condiţii deosebite 8. Ordinul MLPTL nr. 346/2002. 108/1999. grele sau periculoase 18. 25/2003 şi HG nr. modificată şi completată privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu NM de aplicare 11. Legea nr... 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea MSP 6.4.. OUG nr. Ordine ale MMSSF privind cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru diferite activităţi şi echipamente de muncă 128 . 19/2001. Ordinul MS nr. Ordinul MSF nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite-vătămătoare. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale cu NM de aplicare 10. Legea nr. 240/2004 privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii şi a baremului minimal de dotare a acestora 23. 803/2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanţi pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de îmbolnăvire profesională 16. Ordinul MSF nr. Ordinul MSF nr. 678/2002 pentru examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi şi navigaţie cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei 14. 427/2002 pentru aprobarea trusei sanitare şi a baremului de medicamente ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale 13. . 537/2004 pentru aprobarea NM 20. 1025/2003 privind locurile de muncă în condiţii speciale 9. HG nr. HG 261/2001. HG privind adoptarea directivelor europene de securitate şi sănătate în muncă 24. 95/2006 privind reforma în sănătate 5. Legea nr. Ordinul MSF nr. . Ordinul MS nr. 87/2003 privind aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule 15. modificată şi completată privind pensia de asigurări sociale şi alte drepturi de asigurări sociale 12. apobată prin Legea nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă.

IX. se află sub tensiune .echilibrată sau dezechilibrată. când omul vine în contact cu părţi din instalaţia electrică care. conducte de apă care în mod accidental ar putea ajunge sub tensiune. • de starea de sănătate a acestuia. în instalaţiile de joasă tensiune. • de umiditatea pielii corpului. în exclusivitate. în funcţie de caracteristicile straturilor. prin corp va trece un curent electric. în caz contrar scade foarte mult. În caz particular dacă aceasta este aplicată tălpilor omului (aflat în apropierea unor prize de pământ sau unui conductor al unei linii electrice aeriene căzute la pământ) aceasta se numeşte tensiune de pas. • indirecte. practic. Totuşi sunt foarte utilizate deoarece neutrul reţelei legat la pământ oferă o tensiune constantă între fazele reţelei şi neutru. Corpul omensc se comportă ca o impedanţă a cărei valoare este variabilă. pentru aceeaşi persoană . atunci când este alimentat un receptor de putere mare sau un grup redus de receptoare cu sarcinile identice pe faze. Tensiunea la care este supus omul în cazul unor atingeri indirecte se numeşte tensiune de atingere. Cazuri de electrocutare Reţelele electrice trifazate de joasă tensiune pot fi : • legate la pământ sau • izolate faţă de pământ Reţelele legate la pământ sunt utilizate. Reţelele izolate faţă de pământ sunt utilizate rar. Atingerile pot fi: • directe. între fiecare linie electric şi pământ există o impedanţă ce poate fi mai mare sau mai mică. Cu cât pielea este mai uscată cu atât impedan ţa este mai mare. ELECTROSECURITATEA PROBLEME GENERALE Atunci când între două puncte ale corpului omenesc există o diferenţă de potenţial. în funcţie de : • poziţia celor două puncte de pe suprafaţ a corpului între care există diferenţa de potenţial. un organism bolnav are o impedanţa mai mică la tecerea curentului . indiferent de natura sarcinii . în regimul normal de funcţionare. când omul vine în contact cu părţi sau piese ale unor echipamente sau instala ţii care în mod normal nu se află sub tensiune. Exemple de atingeri indirecte ar fi : atingerea carcaselor metalice ale electromotoarelor. cutiilor metalice ale tablourilor electrice. Aceste reţele sunt deosebit de periculoase din punct de vedere al electrocutării omului. 129 . Indiferent de modul de execuţie a reţelelor – aerian. subteran sau conductoare montate în tuburi de protecţie. dar care au ajuns sub tensiune în urma unui defect sau a altor cauze accidentale. deci de traseul curentului electric prin corp . Corpul omenesc poate ajunge sub tensiune prin atingerea unor părţi ale instalaţiei electrice aflate sub tensiune.

Se asigură astfel protecţia omului împotriva apariţiei accidentale a tensiunii la locul de muncă.METODELE SI MIJLOACALE (ELECTROSECURITATEA) DE PREVENIRE A ELECTROCUTARII Metodele de prevenire a electrocutării diferă în funcţie de modul în care se produce. descărcarea părţilor scoase de sub tensiune de sarcinile capacitive remanente şi protecţia împotriva tensiunilor reduse. Metodele şi mijloacele de protecţie împotriva electrocutării prin atingere directă . Îngrădirile mobile se folosesc pentru protecţia persoanelor numai în timpul executării unor lucrări în instalaţiile electrice. sau indirect a elementelor care în mod normal nu sunt sub tensiune şi care au ajuns accidental sub tensiune datorită unui defect. de categoria îngrădirilor şi condiţiile de mediu. Legarea la pământ şi în scurtcircuit se efectuează înaintea intervenţiilor la instalaţiile şi echipamentele electrice. respectiv prin atingerea direct a elementelor aflate normal sub tensiune ale unei instalaţii electrice. Îngrădirile fixe sunt de trei categorii : • îngrădiri cu pereţi şi uşi pline • îngrădiri din plasă metalică • îngrădiri cu balustrade Distanţele dintre părţile aflate în mod normal sub tensiune şi îngrădirile fixe sunt funcţie de valoarea tensiunii instalaţiei electrice protejate. • închiderea în carcase • îngrădirea cu îngrădiri fixe • îngrădirea cu îngrădiri mobile • amplasarea la distanţe inacesibile • scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric şi verificarea lipsei de tensiune • legarea la pământ şi în scurtcircuit • folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante • folosirea tensiunilor reduse • izolarea amplsamentelor Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice trebuie să fie şi ele rezistente la solicitările fizice şi chimice din mediul în care funcţionează. Folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante sunt următoarele : • prăjini electroizolante • cleşti electroizolanţi • indicatoare de tensiune • indicatoare de corespondenţă a fazelor • plăci si folii electoizolante • carcase electoizolante • platforme electroizolante • scule cu manere electroizolante 130 . Mijloacele tehnice folosite pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele : • acoperirile cu materiale electroizolante a pieselor aflate normal sub tensiune ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice .

instalaţia de legare la pământ trebuie să fie astfel dimensionată încât să se producă deconectarea sectorului defect prin acţionarea protecţiei maximale de curent. astfel încât omul să nu poată fi supus la tensiuni de atingere şi de pas periculoase. În cazul reţelelor electrice legate la pământ. Orice sistem de protecţie asigură protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă prin unul din următoarele efecte : • împiedică apariţia unei tensiuni de atingere periculoase • deconectează în maxim 3s sectorul defect la apariţia unei tensiuni de atingere periculoase • împiedică contactul cu o tensiune de atingere periculoasă. iar tensiunile de atingere şi de pas sa nu depăşească valorile maxime admise în funcţie de timpul de deconectare a sectorului defect. Ea se utilizează numai la puteri mici din cauza dificultăţilor tehnice de transport şi utilizare a energiei la tensiuni reduse. În anumite cazuri. Se foloseşte la alimentarea sculelor şi a corpurilor de iluminat portabile. La reţelele de joasă tensiune se consideră tensiunea de atingere Ua egală cu tensiunea de 131 . Mijloacele suplimentare pentru prevenirea electrocurtării prin atingere indirectă sunt: • protecţia prin legare la pământ • protecţia prin legare la nul • folosirea unei tensiuni de alimentare reduse • izolarea suplimentară de protecţie • protecţia prin separare Mijloacele suplimentare pentru prevenirea electrocutării.Folosirea tensiunii reduse este cea mai eficace masură de protecţie împotriva electrocutării. se admite ca protecţia să se asigure prin aplicarea unui singur mijloc de protec ţie. destinate să completeze pe cele principale. sunt : • protecţia prin deconectare automată la apariţia curenţilor de defect • egalizarea potenţialelor • dirijarea distribuţiei potenţialelor • izolarea amplasamentelor • controlul permanent al rezistenţei de izolaţie. Dimensiunile învelişului izolat trebuie să fie suficient de mari. Metode şi mijloace de protecţie împotriva electocutării prin atingere indirectă Mijloacele de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirectă sunt următoarele: alimentarea la tensiuni reduse legarea la pământ legarea la nul dirijarea distribuţiei potenţialelor egalizarea potenţialelor izolarea suplimentară de protecţie aplicată echipamentului electric izolarea amplasamentului separarea de protecţie protecţia automată la curenţi de defect folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante controlul permanent al rezistenţei de izolaţie • • • • • • • • • • • De obicei pentru o situaţie existentă se aplică cumulativ două sau mai multe mijloace de protecţie. care constituie un anumit sistem de protecţie. Izolarea amplasamentelor la locul de muncă se execută astfel încât omul să nu poată veni în contact cu elementele metalice între care există diferenţe de potenţial periculoase.

Instalatii electrice fixe. In cazul in care deconectarea instalatiei nu poate fi executata suficient de repede. În cazul în care protecţia maximală se realizează numai cu siguranţe fuzibile. atingerea celui aflat in sub curent este periculoasa si pentru viata celui ce intervine. curentul de punere la pământ se consideră egal cu 1. atingerea partilor conducatoare de curent care se gasesc sub curent(tensiune) provoaca in majoritatea cazurilor o contractare brusca si involuntara a muschilor.5 pentru siguranţe cu In s≤ 50A şi k=5 pentru siguranţe cu In s≥ 63 A. în cazul când acestea sunt executate din materiale identice cu conductoare de fază.25Ir). faclii. Dimensiunile secţiunilor conductoarelor de nul de protecţie. În cazul în care protecţia maximală se realizează cu întrerupătoare pevăzute cu relee. executie si verificare. Daca acesta ramane in atingere cu partile conductoare de curent. sunt reglementate la noi în ţară prin STAS 12604/5 “Protectia impotriva electrocutarilor. U adm. etc. pentru timpul de deconectare de maxim 3s admis pentru reţelele de joasă tensiune. In cazul in care accidentatul se gaseste agatat la o inaltime oarecare. Din aceasta cauza. trebuie luate masuri pentru a avea alte surse de iluminat: (felinare. felinare cu acumulatoare. Dacă protecţia se asigură prin folosirea întrerupătorelor automate. Prima actiune de intreprins este deconectarea partii de instalatie de care este prinsa persoana accidentatului.) fara sa se intarzaie din aceasta cauza deconectarea instalatiei si masurile de prim ajutor pentru cel accidentat.25 Id.priză Up. 2. iar k=3. atunci trebuie luate masuri de separare a persoanei accidentate de partile conducatoare de curent de care este agatata si anume: • Pentru separarea celui accidentat de partile conducatoare de curent sau a conductei 132 . se consideră în calculul curentul Ip=kIn s. lumanari. Rezultă : Ua=Up=RpxIp<U adm în care : Rp este rezistenţa de dispersie la pământ a instalaţiei Ip – curentul prin priza de pământ. secţiunile conductoarelor de nul între sursa de alimentare şi receptor trebuie să fie astfel dimensionate încât intensitatea curentului de defect să fie egală cu cel puţin de 1. Cu aceasta ocazie trebuie sa se tina cont de urmatoarele : 1. SCOATEREA CELUI ACCIDENTAT DE SUB CURENT La instalatiile electrice. un iluminat de rezerva.25 ori intensitatea curentului de reglaj Ir al dispozitivului de protecţie pentru deconectarea la scurtcircuit a întrerupătorului (Id≥ 1. în are Id este curentul reglat de declanşare). deconectarea instalatiei si eliberarea acestuia de sub curent poate sa provoace un rau mai mare decat cel cauzat de curentul electric. De aceea. In caz de deconectare.25 ori din valoarea de reglaj a protecţiei maximale (Ip= 1. cand accidentatul tine conductorul in maini. pot fi stinse concomitent si luminile. în care In s este curentul nominal al siguranţei fuzibile. Instalaţia de legare la pământ tebuie să fie astfel dimensionată încât tensiunea de atingere Ua să fie mai mică sau cel mult egală cu tensiunea de atingere admisă . 3. de aceea trebuie luate toate masurile care sa garanteze securitatea celui accidentat in caz de cadere. degetele se strang atat de tare. incat desclestarea lor de pe conductor devine imposibila. atunci este necesar sa se stie ca fara aplicarea masurilor necesare de securitate. “ PRIMUL AJUTOR SI IN CAZ DE ACCIDENTARE PRIN ELECTROCUTARE A. Prescriptii de proiectare.

aratate mai sus. La inalta tensiune. daca se poate. neconductor de curent. trebuie luate masuri ca bucla aruncata sa nu atinga corpul persoanei care acorda ajutorul. trebuie sa se faca uz de o haina. cand scoaterea accidentatului de sub tensiune printr-una din metodele aratate mai sus nu se poate executa suficient de repede si fara pericole. se poate trage de haina lui. este necesar in primul rand ca conductorul intrebuintat in acest scop sa fie pus la pamant apoi aruncat peste conductoarele de linie care urmeaza sa fie puse la pamant. Cand. este nevoie sa se atinga cel accidentat pe partile corpului ce nu sunt acoperite cu haine. scanduri uscate sau va incalta cizme electroizolante. isi va pune sub picioare un covor de cauciuc electroizolant. cu ajutorul unui topor cu coada de lemn uscat. trebuie sa se recurga la scurt-circuitarea (prin aruncarea unor conductoare) a tuturor conductoarelor de linie si legarea lor sigura la pamant (dupa regulile generale de tehnica securitatii). trebuie sa se previna sau sa se evite pericolul de cadere . se taie fiecare conductor in mod separat. De asemenea trebuie sa se tina cont de urmatoarele: a) daca accidentatul se gaseste la inaltime. Pe liniile electrice de transport. evitand in acelasi timp atingerile de obiectele metalice inconjuratoare si de partile corpului neacoperite de haine. daca este uscata si este departata de corp (poalele hainei). fara a se lua masurile necesare. nu se recomanda sa se traga cel accidentat de picioare. Persoana care intervine trebuie sa respecte masurile ce trebuie luate la atingerea celui accidentat. pentru izolarea celui accidentat fata de pamant sau de partile conducatoare de curent. pentru ca accidentatul sa fie separat repede de partile conducatoare de curent. iar reteaua nu se poate deconecta urgent.b) daca accidentatul atinge un singur conductor. De asemenea. 133 . o franghie uscata sau un bat. In acest caz. se va avea grija ca cel accidentat prin electrocutare sa nu sufere alte accidente la luarea acestor masuri. cand curentul se scurge in pamant prin corpul celui accidentat prin electrocutare si acesta strange convulsiv in maini un conductor. daca in linie exista o capacitate electrica mare. In caz de nevoie trebuie taiate conductoarele de joasa tensiune. cu o sapca de postav sau cu maneca ori pulpana propriei haine uscate etc. nu se pot intrebuinta in aceste cazuri obiecte metalice sau umede. d) trebuie de asemenea retinut ca. persoana care intervine isi va pune manusi sau isi va infasura mainile cu o haina uscata. pe o legatura sau pachet de haine etc. astfel incat sa nu mai atinga solul. este mai bine ca cel accidentat sa fie izolat fata de pamant (de exemplu impingand sub el scanduri uscate sau orice alt material izolant uscat. trebuie sa se puna manusile de cauciuc si galosii sau sa se infasoare mainile cu un fular uscat. prin deconectare poate ramane o sarcina periculoasa pentru viata si numai legarea la pamant a liniei o poate face inofensiva.electrice de aceasta. in vederea salvarii. peretii sau alte obiecte din imediata apropiere) decat sa se incerce desprinderea mainilor. La joasa tensiune. cu manusile de cauciuc si cu galosii pusi). in cazul cand nu are asemenea obiecte. numai o singura mana. • De asemenea. sau acoperind persoana accidentata cu o haina de cauciuc ori cauciucata (impermeabil) sau cu simpla stofa uscata. cel care intreprinde acest lucru trebuie sa poarte incaltaminte de cauciuc dielectrica si manusi si sa actioneze cu o prajina sau clesti izolati la o tensiune corespunzatoare. deoarece incaltamintea poate fi umeda iar cuiele batute si ochiurile pentru sireturi sunt bune conducatoare de electricitate. Se mai recomanda sa se foloseasca. Se mai poate interveni stand cu picioarele pe o scandura sau pe orice alt asternut uscat. este adesea suficient sa se lege la pamant numai acest conductor c) pentru a realiza legarea la pamant si scurt-circuitarea. sau orice mijloc asemanator neconductor si uscat. Operatia trebuie executata cu precautie (nu se ating conductoarele. cu foarfeci izolate sau cu ajutorul unui aparat cu o izolatie corespunzatoare.

el trebuie intins pe un loc neted si comod. care. Metodele de respiratie artificial vezi cap. spre a preveni o eventual agravare a starii sale. de aceea primul ajutor trebuie dat imediat. i se desface imbracamintea la piept si la gat. i se va facerespiratie artificial si un masaj in regiunea inimii. se evacueaza din incapere persoanele de prisos. el va fi indrumat sau transportat la un medic. in aceste cazuri. el va fi transportat in alt loc numai in cazul cand pericolul continua sa ameninte atat pe cel accidentat cat si pe cel care acorda primul ajutor sau in cazul imposibilitatii acordarii primului ajutor in timpul transportului.B. Medicul trebuie sa fie chemat cat mai urgent. pana la sosirea medicului. se iau masuri pentru improspatarea aerului. de exemplu fracturarea cutiei craniene in cadere sau carbonizarea intregului corp. PRIMELE MASURI DUPA SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB CURENT Modul de aplicare a masurilor de prim-ajutor este in functie de starea in care se afla accidentatul dupa scoaterea de sub curent. fiecare secunda este pretioasa. trebuie sa fie chemat medicul sau salvarea la fata locului. accidentatul se aseaza in decubit ventral. se stropeste cu apa (nu din gura !). ca in imaginea urmatoare: Cand cel accidentat si-a pierdut cunostinta. Moartea poate fi adesea numai aparenta. 134 . dar cel accidentat va muri daca nu i se va acorda primul ajutor. in situatii grave. trebuie chemat urgent. foarte rar si convulsiv. care in aparenta este mort. In nici un caz nu trebuie sa se aplice celui accidentat mijloace empirice. Pulsul se verifica la artera carotida. i se fac frictiuni pe corp pentru incalzirea corpului. In cazul cand persoana accidentata nu mai da semne de viata (respiratia. Moartea poate fi declarata de catre medic. fara a presa excesiv In operatia de readucere la viata a acelui accidentat prin electrocutare. apoi i se da sa miroase o solutie de amoniac. In cazul cand acesta se afla in deplina cunostinta. 34. desi pana atunci fusese in lesin sau a stat mult timp sub tensiune. daca este posibil chiar la fata locului. facandu-i-se respiratie artificiala. In cazul cand accidentatul respira greu. la fel ca un muribund. Pana la venirea medicului si pentru ca sa nu existe din nou pericolul inghitirii limbii sau al inecarii cu voma in cazul unui nou lesin. Electrocutatul poate fi considerat mort numai in cazul unor grave leziuni externe. bataile inimii. pulsul sunt absente) nu trebuie sa fie considerata pierduta. Respiratia artificiala trebuie facuta in mod continuu.

soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă. . . ECHIPAMENTE DE MUNCĂ 1. a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie individuală.să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv.să asigure folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie.să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi.orice maşină. . 135 . d) adaptarea muncii la om. .orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. precum şi pentru prevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice. a metodelor de muncă şi de producţie. proiectare şi execuţie a construcţiilor. Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă. asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat. e) adaptarea la progresul tehnic.să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.să dea în exploatare sau să repună în funcţiune. condiţiile de muncă. din faza de cercetare.să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou. . alegerea echipamentelor de muncă.să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.să ia măsuri de prevenire a accidentelor prin electrocutare la executarea. unealtă sau instalaţie folosită în muncă. .echipament individual de protecţie . aparat. În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. echipamente de muncă noi sau reparate. f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos.X. determinate de alegerea echipamentelor. parţial ori total. după caz. . g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile. organizarea muncii. a aparaturii de măsură şi control. pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. h) adoptarea. reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice. prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. a echipamentelor de muncă. exploatarea. precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii. Introducere. angajatorii au următoarele obligaţii: . . Legislaţie În Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. c) combaterea riscurilor la sursă.să asigure echipamente individuale de protecţie. întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice. în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie. .echipament de muncă .să adopte. . în vederea reducerii monotoniei muncii. de condiţiile şi mediul de muncă. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă. în mod prioritar. construcţiile. . precum şi să aplice procese tehnologice conforme.319/2006 sunt definiţi următorii termeni: . relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca.să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie. precum şi a instalaţiilor de captare.

lipsa unor aptitudini fizice şi psihice.să asigure transportul. . igienico-sanitare etc. În mod uzual. lipsa cunoştinţelor de securitatea muncii. în prima situaţie se utilizează noţiunea de „prevenire”. celula elementară a procesului de producţie. măsurile care-l vizează pe executant (examenul medical. În cadrul sistemului de muncă. 136 . nici un incident sau accident nu constituie. Procesul de muncă . cuprinde: mediul fizic. de „măsuri de protecţie”. 3. prin intermediul sarcinii. 2. ambiant şi mediul social (ambianţa socială. de asemenea. instruirea personalului etc. etc. Executantul . executantul şi elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă.omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă. iar în celelalte două. clădirile destinate producţiei.) au ca scop eliminarea factorilor de risc proprii acestuia: omisiunile şi acţiunile greşite sau a substratului lor cauzal.) şi a obiectelor muncii (materiile prime) pe care oamenii Ie folosesc în procesul de producţie. prin care se reaIizează securitatea muncii. conform legii. examenul psihologic.). Pentru ca un proces de muncă să aibă loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior să coexiste în spaţiu şi în timp şi să intre în relaţie între ele. Mediul de muncă . măsurile de prevenire se referă.mediul de muncă.poate fi definit ca unitate. definită de relaţiile de grup. Deoarece factorii de risc sunt specifici în raport cu fiecare dintre elementele sistemului de muncă (executant . accident de muncă. Indiferent de natura sa. manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă.mijloc de producţie . la cel puţin unul din aceste elemente. Sarcina de muncă .totalitatea condiţiilor fizice. îin timp ce mijloacele de producţie numai indirect.sarcină de muncă . Miiloacele de producţie . întreţinerea.sarcină de muncă .mediu de muncă). el este victima potentială a oricărui accident sau boală profesională. Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Măsurile de prevenire reprezintă modalităţi tehnice. atitudine necorespunzătoare faţă de risc etc.. întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de protecţie. prin intermediul mijloacelor de producţie pentru realizarea scopului sistemului de muncă.să asigurare utilizarea. implicând existenţa unui raport între evenimentul care constituie accidentul sau boala profesională şi executarea unei sarcini de muncă. În raport cu executantul.să asigurare organizarea activităţii de păstrare. etc. echipamente de muncă. a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. reprezentând succesiunea în timp şi în spaţu a activităţilor conjugate ale executantului şi mijloacele de producţie în sistemul de muncă.totalitatea acţiunilor pe care trebuie să Ie efectueze executantul. recipientele şi depozitele pentru păstrarea produselor. mijloacele de transport şi comunicaţie. organizatorice. materialelor şi produselor fără pericole. Prin definiţie. De exemplu. şi a condiţiilor impuse de realizare a acestora. Cu alte cuvinte fenomenele respective se pot manifesta numai în cadrul unui proces de muncă. revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă. . evită sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman. cele două noţiuni presupun o legatură etiologică cu munca. Fără prezenţa sa. chimice. -să asigurare exploatarea fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate. în care omul apare ca executant al unei sarcini de muncă. motivaţia muncii.mijloace de producţie . biologice si psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea. prin intermediul lor se elimină.totalitatea mijloacelor de muncă (unelte de muncă.mijloacele de producţie . sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă.-să asigure cea de-a doua sursă de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de muncă. Elemente implicate în realizarea procesului de muncă şi interacţiunea lor Sistemul executant . . la realizarea oricărei activităţi productive este necesar să existe şi să intre în relaţie patru elemente: executantul -sarcina de muncă .mediu de muncă. Concret.

care vizează în special executantul şi sarcina de muncă.o singură măsură combate mai mulţi factori de risc. -instruirea personalului. în sensul aducerii lor în limitele de securitate. dispozitiv etc. maşini. Măsuri tehnice În cadrul măsurilor tehnice de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale se disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia intrinsecă. Prin această modalitate de prevenire nu se înlătură factorii de risc. Protecţia intrinsecă. Protecţia intrinsecă este o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale prin principiul de funcţionare. indiferent de condiţiile de exploatare. pe toată durata de viaţa preconizată a produsului.. . Protecţia intrinsecă face inutilă elaborarea unor reglementări speciale de protecţie a muncii paralel cu prescripţiile tehnologice şi cu instrucţiunile de utilizare a maşinilor. cizme etc. diminuând sau eliminând complet acţiunea factorului de risc asupra executantului. Prin această modalitate de prevenire se corectează deficienţele maşinilor. forma sau modul de dispunere a componentelor unei instalaţii. ca şi folosirea de mijloace de protecţie în timpul exploatării.. echipamentul de protecţie individuală se interpune ca un ecran între noxă şi organism. -examenul psihologic. Modalitatea optimă de eliminare a factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de muncă constă în integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate şi fiabilitate în faza de concepere a sistemelor tehnice. referitoare în special la mijloacele de producţie şi mediul de muncă. aparat. acelaşi factor se poate elimina prin mai multe măsuri şi invers .măsuri organizatorice. -propaganda în domeniul securităţii muncii.protecţia individuală. la rândul lor. Protecţia individuală constă în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (cască. Protecţia intrinsecă şi cea colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a accidentelor. Protecţia colectivă se realizează prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi aparate de protecţia muncii suplimentare. Nivelul actual al progresului tehnic şi ştiinţific nu permite însă renunţarea totală la protecţia individuală.protecţia colectivă. 4. mască.măsuri tehnice.). în trei categorii: . deoarece există încă numeroase locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi unde aparatele şi dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută. realizarea securităţii intrinsece este un deziderat a cărei îndeplinire este strict condiţionată de nivelul progresului tehnic şi al ştiinţei în general.. -organizarea activităţii şi a locului de muncă. . Principalele măsuri organizatorice de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale sunt: -examenul medical. Fiecare element component al acestora trebuie astfel gândit încât să se asigure satisfacerea simultană a funcţiei de producţie şi a criteriilor de securitate. instalaţiilor etc. colectivă şi individuală.Corespondenţa biunivocă între cauză şi măsura de prevenire nu este totdeauna posibilă. utilajelor etc. concepute independent de sarcinile procesului tehnologic şi care au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de muncă. . Măsurile de prevenire pot fi impărţite în două mari categorii: . De multe ori. Deşi cea rnai eficientă sub raport economic şi social. precum şi parametrii mediului de muncă.protecţia intrinsecă. Totalitatea mijloacelor individuale şi de protecţie care se atribuie lucrătorului în timpul desfăşurării activităţii alcătuiesc echipamentul său de protecţie individuală. fără a se adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţiii muncii. Măsurile tehnice de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se împart. costum. Ea implică în primul rând existenţa unor metode şi mai ales mijloace de proiectare care să permită 137 .

distingem: . după un program reglat. posibilităţii de evoluţie într-un spaţiu nedelimitabil fizic şi aptitudinea de a fi reprogramat. ele pot fi încadrate în două grupe: riscurile de „contact". . în particular de coliziune om . Pornind de la faptul că numai datorită prezenţei omului în calitate de executant într-un sistem de muncă se poate pune problema accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. cu dispozitive şi aparate concepute cu scopul unic de a proteja lucrătorii în timpul desfăşurării procesului de muncă. Maşinile automate şi ansamblurile automatizate constituite dintr-un număr mare de automate care lucrează împreună fără intervenţie umană directă.Metode şi mijloace de prevenire a electrocutării (electrosecuritate). că există anumite limite obiective în perfecţionarea maşinilor. Dintre variantele menţionate. ci şi a imposibilităţii fizice de interacţiune dintre om şi pericol. tehnologiiIor. De asemenea. În funcţie de riscurile pe care le prevenim.simularea tuturor variantelor posibile de comportament ale fiecărui element al unui sistem tehnic. chiar minim sub aspectul gravităţii. aprovizionarea maşinilor.maşină automată. Transferarea funcţiei de execuţie a proceselor de prelucrare propriu-zisă.Metode şi mijloace de combatere a noxelor chimice şi îmbunătăţire a microclimatului (ventilare industrială). . . precum şi că marja de improbabilitate a comportamentului uman nu poate fi eliminată. metal topit etc. permite obţinerea nu numai a unor randamente mult superioare. prin totalitatea instalaţiilor. în principal. respectiv dotarea personalului cu mijloace individuale de 138 . nefiind posibilă sau fiind mult mai costisitoare eliminarea riscurilor respective.Metode şi mijloace de îmbunătăţire a iluminatuluia Protecţia individuală. de transport. Protecţia colectivă. . şi proiectarea de piese. protecţia colectivă se materializează. unde omul este exclus complet din desfăşurarea propriu-zisă a procesului de producţie. cu costuri care să corespundă criteriilor de rentabilitate. etc. . cât şi la nivelul funcţiilor de comandă şi supreveghere locală. iar ulterior chiar şi a funcţiei de comandă şi decizie.Metode şi mijloace de combatere a zgomotului şi vibraţiilor.Metode şi mijloace de detecţie şi analiză a noxelor chimice. riscul rezidual cel mai mare apare în cazul coabitării om . procesele automatizate şi mai ales întreprinderile automatizate integral constituie soluţii principiale de sustragere a omului de sub posibila acţiune a unor factori de risc specifici prin definiţie unor locuri de muncă.Metode şi mijloace de prevenirii a iradiere (radioprotecţie). un loc important îI ocupă protecţia individuală. aparatelor. chiar şi automatizarea completă a unităţilor productive nu exclude persistenţa unui risc rezidual. . Ele dobândesc nuanţe specifice datorită faptului că roboţii se caracterizează printr-un mod de acţiune imprevizibil. varianta din ce în ce mai acceptată de realizare a securităţii intrinsece constă în înlocuirea executanţilor umani prin mecanizare şi automatizare. Roboţii. Protecţia colectivă cuprinde ansamblul metodelor şi mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra a doi sau mai mulţi executanţi. comportă anumite riscuri particulare.robot sau om . .robot. pentru a se putea alege soluţia principială şi constructivă care corespunde riscului intrinsec zero. trebuie să existe şi posibilitatea materializării unor asemenea soluţii. În cadrul măsurilor tehnice de prevenire a accidentelor de muncă.Metode şi mijloace de combatere a electricităţii statice.Metode şi mijloace de combatere a riscurilor mecanice. deoarece organismele mecanice intră în funcţiune succesiv ţi ireversibil fără intervenţie umană. În ceea ce priveşte riscurile particulare introduse de robotică. În consecinţă soluţia optimă de viitor o reprezintă automatizarea completă a întreprinderilor. Deoarece la nivelul actual nu este posibilă şi atribuirea funcţiei de supraveghere generală în totalitate a sistemelor artificiale. maşinilor. etc. către sisteme mecanice. În practică. Majoritatea accidentelor în astfel de situaţii au o caracteristică specifică: cel care porneşte ansamblul (fiind izolat de locul de muncă pe care-l conduce) nu poate percepe viitoarea victimă sau nu-şi poate da seama că intervenţia sa poate provoca un accident a cărei victimă poate fi chiar el.

-asigurarea confortului. capişoane. Caracteristicile de protectie ale unui MIP sunt determinate în principal de materialele din care este realizat. substanţelor chimice. maşinilor etc.Protecţia picioarelor: bocanci. se pot clasifica astfel: MIP izolante. frigului. se va avea în vedere intreaga durată de viaţă a produsului. radiaţiilor ionizante. glugi. După natura operaţiiIor pe care Ie execută purtătorul. sunt stabilite prin norme şi alte reglementări pentru fiecare categorie de MIP în parte. şorţuri. -deficienţele sau imposibilitatea aplicării protecţiei colective.Protecţia pieIii: creme şi unguente. În acest fel se pot constitui sisteme de muncă a căror funcţionare să prezinte riscul minim acceptabil pentru executant. de model. filtrante. trebuie să se folosească protecţia individuală folosind echipamente individuale de protecţie (EIP) de către lucrători. mantale. -uzura fizică a utilajelor în timpul procesului de productie. combinezoane. mijloacele de protecţie trebuie să răspundă la două imperative majore: -asigurarea eficacităţii protecţiei. trebuie să se identifice toţi factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. zgomotului. . Principiile protecţiei integrate : • La conceperea şi realizarea utiIajeIor. galoşi. astfel: . pentru a Ie elimina sau reduce la minim.Protecţia întregului organism: costume etanşe. . curentului electric. . cotiere. vibraţiilor.Protecţia urechii: antifoane. cagule. retlectante. degetare. deosebim: MIP împotriva căldurii. După natura riscului de expunere a omului la diferiţi factori nocivi. jambiere.Protecţia corpului: costume. 139 . riscurilor mecanice. în raport cu progresul tehnic şi ştiinţific. veste etc. mijloacele individuale de protecţie se pot împărţi schematic. Pentru a-şi atinge scopul şi a nu fi factor perturbant în procesul de producţie. Prin protecţia individuală nu se înlatură noxele existente. pelerine. cizme.Protecţia capului: căşti.Protecţia ochilor şi a feţei: ochelari.protecţie (MIP). palmare. În acest sens a apărut conceptul de protecţie integrată ca modalitate de eliminare a factorilor de risc proprii mijIoacelor de muncă prin prevederea tuturor măsurilor şi mijloacelor de protecţie necesară încă din faza de concepere şi realizare a mijloacelor de muncă. genunchiere. . . Necesitatea protecţiei individuale este determinată de: -deficienţele tehnologiilor sub aspectul protecţiei muncii (lipsa protecţiei intrinseci). mijloacele individuate de protecţie se interpun între noxă şi organism. .Protecţia mâinilor: mănuşi. studenţi în practică. . ucenici.Protecţia căilor respiratorii: măşti. • În alegerea soluţiilor optime se vor aplica următoarele principii. diminuând sau eliminând complet acţiunea cauzelor potenţiale accidentogene. Clasificarea mijloacelor individuale de protecţie. Protecţia individuală este o masură complementară măsurilor de protecţie intrinsecă şi colectivă. Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitarea prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri de organizare a muncii. centuri de salvare etc. să se evalueze riscurile şi să se aleagă soluţiile cele mai adecvate. în funcţie de progresul tehnic şi ştiinţific. Protecţia integrată. După principiul de protecţie care stă la baza realizării şi utilizării lor. Modalitatea ideală de protecţie a omului în procesul muncii o constituie eliminarea pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională premergător constituirii şi intrării în funcţiune a sistemului de muncă (la nivel de substrat cauzal). Atât caracteristicile de protecţie. în ordinea menţionată: -eliminarea sau reducerea riscurilor la maxim (protecţie intrinsecă). deosebim: MIP pentru operaţii curente şi pentru intervenţii. . cât şi cele de confort. centuri de siguranţă. Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat muncitorul în timpul lucrului alcătuieşte echipamentul său de protecţie individuală (EIP). iar caracteristicile de confort. viziere. În funcţie de partea organismului pe care o protejează (criteriul anatomic). bonete. elevi.

industria chimică. -rezultatele cercetărilor economice. Atunci când se aplică cerinţele de sănătate şi securitate angajatorul trebuie să ia în considerare. cercetează şi oferă soluţii pentru totalitatea cerinţelor menite să asigure o utilizare cât mai productivă a forţei de muncă. Realizarea protecţiei integrate presupune conceperea. • Se vor avea în vedere atât situaţiile normale de funcţionare.securitatea integrată . De asemenea. trebuie să fie adecvat sarcinii de muncă sau adaptabil cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia şi. în întregime. care să facă munsca cât mai productivă şi în acelaşi timp cât mai plăcută. inclusiv cele referitoare la postul de lucru şi poziţia lucrătorilor din timpul utilizării echipamentului de muncă. în acelaşi timp. instalaţiile. poziţiile jenante. Pentru asigurarea cerinţele de securitate şi sănătate în muncă la proiectarea şi utilizarea echipamentelor de muncă trebuie să se respecte principiile ergonomice. principiile ergonomice. În prezent.. 5.) sau calitativ (de exemplu. dispozitivele uneltele şi alte mijloace asemănătoare utilizate în procesul muncii sunt EM pentru care angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.se poate exprima cantitativ (de exemplu. utilajele. realizarea şi selecţionarea pentru un sistem de muncă numai a acelor elemente care satisfac integral criteriile de securitate a muncii şi stabilirea din faza premergătoare intrării sale în funcţiune a tuturor măsurilor care să menţină nivelul de securitate iniţial. Echipamente de muncă. • Producătorul trebuie să ţină seama de exigentele impuse operatorului de utilizarea necesară sau previzibilă a mijloacelor de protecţie individuală. Rezultatul aplicării principiilor protecţiei integrate .) la care gravitatea potenţială a riscurilor este extrem de mare. probabilitatea apariţiei riscului "X" trebuie să fie inferioară la . ştiinţă a muncii. datorate eficacităţii incomplete a măsurilor adoptate. în special accidentele produse în cadrul lor reprezentând pierderi masive de vieţi omeneşti şi daune materiale considerabile. pentru ca să fie posibilă acţiunea factorului de risc "X" este necesar ca cel puţin două.pentru realizarea unei productivităţi individuale a muncii optime.-stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecţie necesare în raport cu riscurile care nu pot fi eliminate. -informarea utilizatorului asupra riscurilor reziduale. cât şi cele neobişnuite. noţiunea de protecţie integrată a început să fie extinsă la sistemele de muncă în ansamblu. în principal datorită a două realităţi obiective: -apariţia unor sisteme de muncă (în special în centralele nucleare. • Funcţiile de protecţie trebuie realizate la acelaşi nivel de calitate cu celelalte funcţii (respectiv de producţie) ale produsului. dintre sistemele de protecţie să nu funcţioneze). ca parte componentă a mijloacelor de producţie. oboseala şi constrângerile psihice ale operatorului trebuie să fie reduse la minim. altele decât cele prescrise. Maşinile. de armament etc. conform regulilor ergonomice. în condiţii normale de ritm şi efort. aparatura. să poată fi utilizat de către lucrători fără a prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lor. Echipamentul de muncă (EM). Principii ergonomice de proiectare şi utilizare Ergonomia. 140 . astfel spus. anormale. • În condiţiile prevăzute de funcţionare. producătorul trebuie să ia în considerare şi posibilele metode de folosinţă a maşinii. eventual incluzând în instrucţiunile de exploatare şi contraindicaţiile privind utilizarea.în condiţiile unui consum cât mai redus la efort. dar previzibile.. cu o cantitate cât mai mică de energie umană. care au demonstrat fără echivoc eficienţa economică mărită în cazul aplicării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii din faza premergătoare intrării în funcţiune a unui nou sistem de muncă.

membrelor inferioare. Proiectarea şi amplasarea echipamentului de muncă trebuie să asigure realizarea cu uşurinţă a operaţiilor pe care le efectuează operatorul. terbuie proiectate. La proiectarea echipamentului de muncă trebuie să se aibă în vedere dimensiunile corporale (statice şi dinamice. Semnalele şi sursele de informaţii ale echipamentului de muncă trebuie proiectate. alese ţi amplasate astfel încât să fie compatibile cu capacităţile senzorial – perceptive umane şi cu sarcina care trebuie realizată. picioare etc. acţionarea trebuie să se facă din poziţia aşezat. psihofiziologice şi mentale ale operatorului precum şi naturii şi caracteristicilor sarcinii de muncă. de mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii. funcţionale şi de de securitate ale echipamentului de muncă treie să corespundă particularităţilor constitutive. iar acţionarea lor să fie comodă şi sigură. Comenzile carecer viteză şi precizie mare precum şi forţemici de acţionare vor fi repartizate membrelor superioare. .compatibilitatea între deplasarea organului de comandă şi efectul perceput sau reprezentat al acţiunii lui (respectarea „stereotipurilor de mişcare” – legătura spontană între răspuns şi semnalul aşteptat). degete. reducerea spaţiului şi timpului de deplasare. La proiectarea echipamentului de muncă trebuie să se aibă în vedere toate instrucţiunile acestuia în procesul muncii (echipamnet de muncă – sarcină – mediu – operator). alese şi amplasate astfel încât să fie compatibile cu caracteristicile fiziologice (şi în special de mişcare) ale părţilor corpului utilizate pentru acţionarea lor (mâini. de distanţele desecuritate. să fie vizibile şi uşor accesibile. Atunci când operatorul se mută de la o maşină la alta de tip sau funcţie similară. Organele de comandă. psihologice ale organismului uman. Dimensionarea locului de muncă se realizează în funcţie de particularităţile anatomice. Eliminarea poziţiilor forţate. Forma şi conţinutul acestui feed-back terbuie să fie specifice şi să fie cunoscute de către operator. Numărul ţi tipurile semnalelor şi surselor de informaţii trebuie menţinute la minimu necesar pentru realizarea eficientă a sarcinii de muncă evitându-se supraîncărcarea operatorului cu informaţii care nu sunt strict necesare. . În realizarea sarcinii de muncă trebuie să se aibă în vedere pioritatae şi frecvenţa elementelor constitutive ale informaţiei şi nevoia de feed-back. clasele dimensiunilor corporale şi ale mişcărilor articulare. Trebuie evitată încărcarea inegală a corpului şi membrelor în raport cu cerinţele de forţă. Poziţia organului de comandă şi mişcarea sa. cu mărimea. cu îmbrăcăminte corespunzătoare şi/sau echipament individual de protecţie) ale populaţiei de utilizatori. 141 . precum şi de dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă.similitudinea între sensul acţionării organului de comandă şi sensul deplasării indicatorului sursei de informaţii. imclusiv funcţiile lor. Numărul organelor de comandă trebuie menţinut la cel minimum necesar pentru realizarea eficientă a sarcinii de muncă. ale mobilierului de lucru. efectul său şi funcţia asociată şi/sau informaţia afişată trebuie să fie compatibile astfel încât să se asigure: . iarcele care necesită forţe mari de acţionare. Când este necesară o folosire frecventă şi de lungă durată. ale corpului lucrătorului şi asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea ergonomică a locului de muncă.Caracteristicile constructive. Funcţia organului de comandă terbuie să fie uşor de identificat şi să fie distinctă de funcţia organelor de comandă asociate sau învecinate. nenaturale. . precum şi cerinţele de forţă situate la un nivel acceptabil. forma şi poziţia organelor de comandă. mişcări în conformitate cu traiectoriile şi ritmurile naturale de mişcare a corpului sau segmentelor acestuia. terbuie prevăzută. distanţele de securitate şi dimensiunile deschiderilor de acces. o pozişie de lucru confortabilă.corespondenţa spaţială în amplasarea organelor de comandă şi a surselor de informaţii.). o aceeaşi amplasare a organelor de comandă şi acomenzilor. durata şi/sau intensitatea acţionării organului de comandă şi mişcarea indicatorului sursei de informaţii. fiziologice. atât cât este posibil. de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor ca şi de necesitatea asigurării confortului psiho-fizic.corespondenţa între amplitudinea mişcării.

care sunt funcţii de securitate directă. de regulă. Cuvântul “pericol” este utilizat în general alăturat cu alte cuvinte definind originea sau natura posibilei leziuni sau afectări a sănătătii: pericol de şoc electric. de precizia lucrării. de a fi transportată. Riscul este combinaţia între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă. Aprecierea riscului este o estimare globală a probabilităţii şi gravităţii unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă. trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic. pericol de strivire. reglată. intreţinută. în scopul de a selecta măsuri de securitate adecvate. Funcţii de securitate 1. altele decât funcţiile de securitate propiu-zisă: -comanda manuală a unui mecanism periculos în timpul fazelor de reglare când dispozitivele de protecţie au fost neutralizate. Securitatea maşinilor Definiţii Securitatea unei maşini este aptitudinea unei maşini de a-şi îndeplini funcţia. de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare. 6. materialelor semiproduselor sau produselor realizate.prin optimizarea fluxului tehnologic şi prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în vigoare. pericol de intoxicare etc. 142 . Pericolul este sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăîii. evitându-se aglomerarea locurilor de muncă şi/sau a căilor de circulaţie. La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică. -funcţia de nerepetare a ciclului. materialelor şi produselor. mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu: scaune. instalată. -reglarea vitezei sau temperaturii necesare menţinerii maşinii între limitele de funcţionare în securitate. trebuie asigurate. Locurile de muncă unde se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman. Scaunele terbuie să permită adaptarea acestora în raport cu caracteristicile antropometrice individuale ale angajaţilor. de manipuklare corectă a materiilor prime şi produselor la echipamentele de lucru la care lucrătorul intervine direct. precum şi activităţii care se desfăşoară corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.cu posibilitatea mişcării acestora. bănci). a căror alterare conduce imediat la creşterea riscului de leziune sau de afectare a sănătătţii. Echipamentele de muncă. pericol de forfecare. Funcţii de securitate directă. a) Funcţii de securitate propriu-zise. demontată şi casată în condiţiile utilizării prevăzute şi precizate în cartea tehnică fără cauzarea de leziune sau de afectare a sănătăţii.precum şi circulaţia uţoară şi rapidă a materiilor prime. care sunt funcţii de securitate directă special destinate pentru a asigura securitatea: . precum şi amişcărilor foarte ample ale braţelor. -funcţia de comandă bimanuală.funcţia care previne pornirea neprevăzută /neaşteptată (dispozitiv de interblocare asociat cu un protector). Trebuie asigurate legături optime între locurile de muncă. Munca şi locul de muncă vor fi astfel organizate încât să se evite expunerea la noxe a lucrătorilor care nu au legătură directă cu locul de muncă respectiv. Sunt obligatorii aprovizionarea şi evacuarea ritmică a materiilor prime. b) Funcţii care condiţionează securitatea. Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului. Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de distanţa optimă de vedere. mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare.

a accesoriilor sale. c) Informaţii referitoare la maşina propiu-zisă: . Ele sunt reprezentate. de regulă. acestea se realizează prin limitarea necesităţii de intervenţie a operatorului în zonele periculoase.diagrame în special reprezentarea schematică a funcţiilor de securitate . Cartea tehnică a)Informaţii referitoare la transport.documente care atestă că maşina este conform cerinţelor esenţiale de securitate şi legale. gaze.cerinţe referitoare la fixare/ancorare şi la amortizarea vibraţiilor . referitoare la protecţia contra suprasarcinilor electrice) . unghiurilor ascuţite. limitarea prin construcţie a zgomotului şi vibraţiilor .a evita sau a reduce cât mai mult posibil pericolele.luarea în considerare a regulilor de proiectare. prin care se iniţiază o măsură de securitate în timpul primului ciclu al maşinii ulterior apariţiei unei defectări. a datelor cu privire la proprietăţile materialelor şi la modul cel mai general a tuturor regulilor profesionale referitoare la proiectarea şi construirea maşinii . limitarea masei şi/sau vitezei elementelor mobile şi deci a energiei lor cinetice. .condiţii de montare şi ambalare .date despre zgomotul şi vibraţiile generate de maşină.indicaţii pentru manipularea (de exemplu. 143 . b) Informaţii referitoare la punerea în funcţiune a maşinii: . valoarea(rile) masei(selor). poziţiile centrelor de greutate .dimensiuni.descrierea detaliată a maşinii. prin alegerea corespunzătoare a caracteristicilor de proiectare .2.măsuri suplimentare.indicaţii referitoare la colectarea/evacuarea deşeurilor. despre radiaţii. desene indicând punctele de prindere ale instalaţiilor de ridicat). supravegherea automată a funcţionării corecte a unui întrerupător de poziţie într-un dispozitiv de interblocare).instrucţiuni pentru racordarea maşinii la sursele de energie (în particular.evitarea muchiilor tăietoare. Prevenire intrinsecă Măsuri de securitate care constau în: . prin care se iniţiază o masură de securitate în timpul primului ciclu al maşinii ulterior apariţiei unei defectări.condiţii de depozitare a maşinii .informaţii pentru utilizare . de supravegherea automată a oricărei funcţii de securitate directă (de exemplu. Funcţii de securitate indirectă: acele funcţii ale unei maşini a căror alterare ne generează imediat un pericol însa reduc nivelul de securitate.a limita expunerea la pericolele care nu pot fi evitate sau care nu pot fi reduse suficient. umiditate.condiţii de mediu admisibile (temperatură. limitarea forţei de antrenare la o valoare suficient de redusă. manipularea şi depozitarea maşinii: . -supravegherea automată “discontinuă”.mijloacele de protecţie trebuie să fie utilizate pentru a proteja persoanele de pericolele care pot fi rezonabil evitate sau limitate suficient prin prevenire intrinsecă . radiaţii electromagnetice .spaţii necesare pentru utilizare şi mentenanţă . vapori sau pulberi emise de aceasta .date despre echipamentul electric . vibraţii.realizarea de maşini cu securitate intrinsecă ca urmare a: formei şi poziţiei relative a părţilor mecanice componente. Supravegherea automata este funcţia de securitate indirectă prin care se asigură iniţierea unei măsuri de securitate dacă aptitudinea unei componente sau a unui element de a-şi îndeplini funcţia diminuează ori dacă condiţiile de funcţionare se modifică astfel încât sunt generate pericole: -supraveghere automată “continuă”. a protectorilor şi/sau dispozitivelor de protecţie . părţilor proeminente etc .prezentarea tuturor aplicaţiilor pentru care este destinată precum şi a utilizărilor interzise .

desene şi diagrame permiţând personalului de mentenanţă de a efectua lucrările în mod raţional.informaţii referitoare la aplicaţii care sunt interzise .informaţii cu privire la riscurile care nu pot fi eliminate prin măsurile de securitate luate de proiectant .instrucţiuni pentru indentificarea şi localizarea defectelor. În situaţia în care nu este posibil să se asigure că echipamentele de muncă sunt utilizate fără niciun risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. La alegerea echipamentelor de muncă pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. indicarea mijloacelor de combatere a efectelor acestora. pentru folosinţă.instrucţiuni pentru încercări şi reglare . angajatorul este obligat să acorde o atenţie deosebită tuturor condiţiilor de muncă. care îndeplinesc: (i) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaţia comunitară aplicabilă.natura şi frecvenţa verificărilor . Angajatorul este obligat să procure şi/sau să utilizeze: a) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate.modalităţi şi mijloace pentru oprire (în special pentru oprirea de urgenţă) . pentru remedierea lor şi pentru repornire după o intervenţie . întreţinerea. e) operator . demontare şi în cazul în care securitatea este implicată. precum şi riscurilor existente. termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) echipament de muncă .instrucţiuni referitoare la operaţiile de mentenanţă care necesită anumite cunostinţe tehnice sau calificări specifice şi care se recomandă să fie executate de personal calificat .informaţii referitoare la riscurile particulare care pot fi generate de anumite aplicaţii. c) zonă periculoasă . repararea. modificarea. g) Informaţii referitoare la situaţii de urgenţă: . unealtă sau instalaşie folosită la locul de muncă. transportul. după data intrării în vigoare a HG 1146/2006 (1 octombrie 2006).avertizări despre posibile pierderi/emisii de substanţe nocive şi dacă este posibil. despre folosirea anumitor accsorii şi despre mijloacele de protecţie specifice care sunt necesare în aceste aplicaţii . şi/sau riscurilor care sunt susceptibile să apară la utilizarea echipamentelor de muncă. angajatorul este obligat să ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor. b) utilizarea echipamentului de muncă . Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă În sensul HG 1146/2006.lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unităţi să corespundă lucrului prestat ori să fie adaptat acestui scop şi să poată fi utilizat de către lucrători. 144 .orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa. aparat. e) Informaţii referitoare la mentenanţă: . cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului.orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zona periculoasă. f) Informaţii referitoare la scoaterea din funcţiune. 7. folosirea.d) Informaţii referitoare la funcţionarea maşinii: . fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor. inclusiv curăţarea lui.instrucţiuni referitoare la acţiunile de mentenanţă (înlocuiri de piese) a căror efectuare nu necesită calificare specifică şi care pot fi executate de executant .descrierea organelor de comandă manuală . d) lucrător expus . în special la locurile de muncă din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii.dacă este necesar instrucţiuni referitoare la echipamentul(ele) individual(e) de protecţie EIP care trebuie utilizat(e) şi la instructajul asociat. caracteristicilor specifice acestora.orice maşină. casarea.orice activitate referitoare la echipamentul de muncă.tipul echipamentului de protecţie care trebuie utilizat împotriva incendiilor .

perioade prelungite de neutilizare. în mod deosebit. Ergonomia şi sănătatea la locul de muncă Dacă utilizarea unui echipament de muncă este susceptibilă să prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. în funcţie de recomandările sau specificaţiile producătorului. Dacă echipamentele de muncă respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii. Informaţiile şi fişele de lucru trebuie sa cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind: a) condiţiile de folosire a echipamentelor de muncă. care îndeplinesc cerinţele minime prevăzute în anexa nr. dacă este cazul. printr-o întreţinere adecvată. în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionari a acestor echipamente de muncă. Ministerul Muncii. 1. precum şi principiile ergonomice trebuie să fie luate. Verificarea echipamentelor de muncă Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă a căror securitate depinde de condiţiile de instalare să fie supuse unei verificări iniţiale. să facă obiectul: a) unor verificări periodice şi. în cazul în care nu se aplică sau se aplicăparţial reglementări tehnice române care transpun legislaţia comunitară. cel târziu până la data de 31 decembrie 2006. care sunt supuse unor influenţe ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase. dacă este cazul. pe toată durata utilizării lor. echipamentele de muncă să fie menţinute. unor încercări periodice efectuate de persoane competente. b) echipamente de muncă puse pentru prima dată la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte modalităţile de efectuare a acestor verificări. de fiecare dată când s-au produs evenimente excepţionale susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă. efectuate de persoane competente. cum ar fi modificări ale procesului de muncă. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca. la un nivel tehnic care să respecte. în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale. accidente. în considerare de către angajator la aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate. Pentru a garanta că cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice deteriorări sunt depistate şi remediate la timp. de exemplu. de fişe de lucru referitoare la echipamentele de muncă utilizate la locul de muncă. b) pentru efectuarea reparaţiilor. modificărilor şi întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii în acest sens. 145 . b) unor verificări speciale. după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de muncă nou sau pe un nou amplasament. Rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate şi puse la dispoziţie Inspecţiei Muncii la solicitarea acesteia. acestea trebuie să fie însoţite de o dovadă referitoare la realizarile ultimei verificări. efectuate de persoane competente. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte. Informarea lucrătorilor Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informaţii adecvate şi. 2. Postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de muncă. după consultarea partenerilor sociali şi luând în considerare legislaţia şi/sau practicile naţionale.(ii) cerinţele minime prevăzute în anexa nr. fenomene naturale. angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de muncă. modalităţile care să permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale. Ele trebuie păstrate pe o perioadă de timp corespunzătoare. 1. Echipamente de muncă cu riscuri specifice. pentru folosinţă. prevederile de mai sus Ministerul Muncii. după caz. angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru a se asigura că: a) utilizarea echipamentului de muncă este accesibilă numai lucrătorilor însărcinaţi cu această atribuţie. în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale.

b) lucrătorii pentru efectuarea reparaţiilor. c) concluziile care pot fi trase. Instruirea.b) situaţiile anormale previzibile. echipamentele de muncă din imediata vecinătate a locului lor de muncă. precum şi asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate. Lucrătorii trebuie să fie atentionaţi în legatură cu riscurile la care sunt expuşi. 146 . inclusiv cu privire la riscurile posibile. acolo unde este cazul. chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente. determinate de utilizarea acestora. în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de muncă situate în imediata vecinătate a locului lor de muncă. din experienţa acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă. consultarea şi participarea lucrătorilor Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru ca: a) lucrătorii însărcinaţi cu utilizarea echipamentelor de muncă să fie instruiţi adecvat. Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor vizaţi. modificărilor şi întreţinerii să fie instruiţi adecvat.

frecventa expunerii la risc. Reguli de utilizare 147 . ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE Prin HG nr. • Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni. Prevederi generale ale HG: • Orice echipament individual de protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate. cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop. d) sa se potriveasca în mod corect persoanei care îl poarta. În sensul acestei hotărâri. • Echipamentul individual de protecţie este. Evaluarea este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element al echipamentului individual de protecţie. caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrator şi de performanta echipamentului individual de protecţie. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. • În cazul în care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie. • Angajatorul asigura instruirea lucrătorului şi. b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca. Normele stabilesc că echipamentul individual de protecţie (EIP) trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile. care asigura buna sa funcţionare şi o stare de igiena satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii. Instrucţiunile de utilizare trebuie sa fie astfel redactate încât să fie pe înţelesul lucrătorilor. c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului. 1.048 din 9 august 2006 au fost aprobate cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. după toate ajustarile necesare. metodele sau procedurile de organizare a muncii. destinat purtării de către o singura persoana. c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. în special durata purtării. b). se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problema de sănătate sau de igiena. angajatorul trebuie sa evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează sa îl folosească îndeplineşte cerinţele de securitate. • În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie sa se furnizeze şi sa fie disponibile informaţii adecvate privind fiecare echipament individual de protecţie impus în conformitate cu art. • Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie. organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie. 5 şi 6. Evaluarea echipamentului individual de protecţie Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie. • Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator. în principiu. dacă este cazul. repararii şi inlocuirilor necesare. luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine. Aceasta evaluare cuprinde: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe persoane. prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca. fără sa conducă el însuşi la un risc mărit. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace impotriva riscurilor prevăzute la lit. aceste echipamente trebuie sa fie compatibile şi sa isi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective. a).XIII.

Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte reguli generale pentru utilizarea echipamentului individual de protecţie şi/sau reguli care reglementează cazurile şi situaţiile în care angajatorul trebuie sa furnizeze echipamentul individual de protecţie. potrivit criteriilor stabilite în Normativul cadru de acordare şi utilizare a EIP. precum şi altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi la persoanele juridice sau fizice. elaborat de MMPS.2 cuprinde lista orientativă şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de protecţie. împrejurările sau situaţiile de risc în care este necesară utilizarea echipamentului individual de protecţie.I. Anexa nr.P. 4-15. Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit angajaţilor de către angajator. luând în considerare reglementările tehnice romane care transpun legislaţia comunitara privind libera circulaţie a acestui echipament. personalului cu atribuţii de îndrumare şi control etc. Ministerul Muncii. acesta poate fi completat. Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele legate de acordarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie la locurile de muncă este obligatorie. Ele conţin informaţii utile pentru stabilirea acestor reguli şi fac parte integrantă din hotărâre. Anexele nr. consultarea şi participarea lucrătorilor Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informati cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. 2 şi 3. Sortimentele de EIP pot fi comercializate şi utilizate numai după certificarea calităţii de protecţie a acestora în conformitate cu precederile HG nr. Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri. metode sau procedee de organizare a muncii. precum şi activităţile care necesită utilizarea echipamentelor individuale de protecţie sunt prezentate în anexele nr. elevilor sau studenţilor în practică. Personalului detaşat. cu caracter orientativ.3 cuprinde lista orientativă şi neexhaustivă a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie. 1-3 ale HG au un caracter orientativ. atunci când aceştia utilizează echipamente individuale de protecţie la locul de munca. 1. Informarea.. Prescripţii minime de securitate şi sănătate în muncă din legislaţia naţională. În funcţie de apariţia unor riscuri noi sau a altor modalităţi de protecţie.1 a hotărârii de guvern cuprinde tabelul pentru evaluarea riscurilor în vederea selectionarii echipamentelor individuale de protecţie.Ordinul 225 / 1995 Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. 115/2006. angajatorul trebuie să evalueze în ce măsură. În vederea acordării echipamentului individual de protecţie angajatorul trebuie să efectueze evaluarea riscurilor conform tabelului orientativ din anexa nr. Anexa nr. Angajatorul este obligat să întocmească lista internă de dotare cu echipament individual de protecţie adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate. li se acordă gratuit echipament individual de protecţie. Anexa nr. răspunde cerinţelor 148 . Aceste reguli indica. . vizitatorilor. fără a aduce atingere prioritatii care trebuie sa se acorde mijloacelor de protecţie colectivă.Fără a aduce atingere prevederilor art. Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie. armonizată cu directiva UE-89/656/CEE. echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze. de acordare şi utilizare a E. de asemenea. în special. Dotarea cu echipament individual de protecţie şi echipament individual de lucru .N. Lista cuprinzând echipamentele individuale de protecţie. lucrătorilor. Echipamentul individual de protecţie (EIP) se acordă. obligatoriu şi gratuit.C.

cu excepţia unor cazuri particulare şi excepţionale. curăţarea. Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie întocmită de către angajator trebuie discutată şi convenită în comitetele de securitate şi sănătate în muncă sau cu reprezentanţii angajaţilor/sindicat. depozitarea. În cazul în care. Echipamentele individuale de protecţie. -trebuie să asigure instruirea şi să organizeze. b)să poarte întregul echipament individual de protecţie pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă sau activităţii pe care o desfăşoară în unitate. trebuie să fie utilizate numai în scopul prevăzut. a). Angajatorul este obligat să asigure condiţii pentru efectuarea verificărilor legale. Evaluarea trebuie revizuită în funcţie de modificările elementelor componente. se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca diferiţilor utilizatori să nu le fie afectată starea de sănătate sau de igienă. când se constată acest lucru. c) compararea caracteristicilor precizate la pct. c)să utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia. Condiţiile de utilizare ale unui echipament individual de protecţie. pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă. întreţinerea şi repararea mijloacelor individuale de protecţie în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale producătorilor. în special cele referitoare la durata purtării. e)să solicite un nou echipament individual de protecţie. ţinând cont de eventualele surse de riscuri proprii acestora. acestea trebuie să fie compatibile şi să-şi păstreze eficacitatea în raport cu riscurile respective. sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului. un antrenament în purtarea echipamentului individual de protecţie. 149 . Angajaţii şi celelalte categorii de persoane care beneficiază de echipament individual de protecţie au următoarele obligaţii: a)să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de protecţie din dotare. Echipamentele individuale de protecţie se vor utiliza conform instrucţiunilor însoţitoare care trebuie elaborate pe înţelesul angajatului. Angajatorului îi revine în totalitate obligaţia instruirii angajaţilor asupra tuturor măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protecţie în timpul lucrului.minime privind acordarea EIP prevăzute în HG 1048/2006 privind cerinţele minime de S. Angajatorul va furniza şi va pune la dispoziţie angajaţilor şi/sau reprezentanţilor lor informaţii adecvate despre fiecare echipament individual de protecţie şi de lucru. Echipamentul individual de protecţie este destinat în principiu utilizării individuale. Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde din punctul de vedere al calităţilor de protecţie. indiferent de motiv. precum şi de performanţele echipamentului individual de protecţie.S.M. frecvenţa expunerii la risc şi caracteristicile locului de muncă al fiecărui angajat. b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le aibă echipamentul individual de protecţie pentru a proteja eficient împotriva riscurilor prevăzute la pct. astfel: -trebuie să asigure instruirea în prealabil a angajatului asuprariscurilor împotriva cărora este protejat prin purtarea echipamentului individual de protecţie. În cazul în care diferiţi factori de risc impun utilizarea concomitentă a mai multor echipamente individuale de protecţie. după caz. denocivizarea. atunci când din diverse motive cel avut în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare. dacă este cazul. prin forţa împrejurărilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane. după cum urmează: a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace. b) cu caracteristicile echipamentului individual de protecţie. d)să prezinte echipamentul individual de protecţie la verificările periodice prevăzute în instrucţiunile de utilizare şi pentru curăţare sau denocivizare.

ochi. . şoc. fără a induce el însuşi un risc suplimentar.îmbrăcăminte de iarnă . Echipamentul individual de lucru se acordă de către angajator. mâini. compresiune craniu. căi respiratorii ochi. un echipament individual de protecţie trebuie: -să fie adecvat corespunzător riscurilor pe care le previne. impact. fără ca refuzul să atragă asupra sa măsuri disciplinare.mănuşi de protecţie .mănuşi de protecţie .ochelari de protecţie .mănuşi de protecţie . faţă. tăiere. trunchi 3.mănuşi .masca de protecţie . căldura cap. braţe 8.şapcă de protecţie . Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementărilor legale în vigoare corespunzătoare.încălţăminte antiderapantă . cădere de la înălţime PĂRŢILE CORPULUI 2 craniu ECHIPAMENT 3 . referitoare la proiectarea şi fabricarea sa din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. . piele picioare trunchi. piele. picioare.să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă. în condiţiile negociate prin contractul colectiv de muncă.masca de sudură .masca de protecţie . stropire ochi. picioare 6. picioare.frânghii de siguranţă .veste de protecţie .Degradarea echipamentului individual de protecţie din vina angajatului căruia i-a fost atribuit sau înstrăinarea lui. cădere de la acelaşi nivel 5.să fie adaptat conformaţiei purtătorului. ecrane de protecţie .casca de protecţie .să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului. trunchi Model lista internă de dotare cu EIP care se acordă lucrătorului SC_________________ 150 APROBAT . . înainte de expirarea duratei de utilizare prevăzute. alunecare.veste de protecţie . atrage răspunderea acestuia pentru prejudicial cauzat.viziere. abraziune 4. În toate cazurile. înţepare. faţă. frig mâini.încălţăminte de protecţie .ochelari de protecţie .îmbrăcăminte de bumbac 2. braţe. Angajatul participant la procesul de muncă are dreptul de a refuza executarea sarcinii de muncă dacă nu i se asigură echipamentul individual de protecţie prevăzut în reglementările în vigoare.centura de siguranţă . Model de selecţionare echipament individual de protecţie în domeniul construcţiilor RISCURI 1 1. mâini. Nepurtarea echipamentului individual de protecţie se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. pulberi 7. potrivit legii. lovire.cizme .casca de protecţie . împroşcare.

LUCRAREA. INTOCMIT NUME PRENUME ŞI SEMNĂTURA 151 . CRT SORTIMENTUL DE EIP ACORDAT LUCRĂTORULUI DATA PRIMIRII EIP SEMNĂTURA DE PRIMIRE DATA PREDĂRII EIP NUMELE ŞI SEMNĂTURA PERSOANEI CARE A PRELUAT EIP OBS.LISTA DE ACORDARE A EIP NUME ŞI PRENUME LUCRĂTOR: ___________________________________________ FUNCŢIA ( OCUPAŢIA. ACŢIUNEA): NR.

ANEXA 1 Nr._____din_____ TABEL pentru evaluarea riscurilor în vederea selecţionarii echipamentelor individuale de protecţie RISCURI FIZICE MECANICE a) PĂRŢILE CORPULUI Cap Craniu Urechi Ochi Căi respiratorii Faţă Întreg corpul Mâini b) c) d) e) TERMICE f) g) ELECTRICE RADIAŢII h) i) ZGOMOT AEROSOLI j) k) l) CHIMICE LICHIDE m) n) GAZE VAPORI BIOLOGICE Aprobat ______________ o) p) r) s) Altele superioareMembre superioareMembre Braţe Picior Gambe (părţi) Piele Trunchi abdomen Căi parenterale 152 .

Întreg corpul 153 .

ANEXA 2 LISTA orientativa şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de protecţie Protecţia capului: .căşti antifonice (care acoperă tot capul). . ochelari-mască împotriva radiaţiilor ultraviolete. .mănuşi cu un deget. material textil tratat etc. pălării etc. Protecţia ochilor şi a feţei: . măşti cu fixare pe cap sau măşti care pot fi montate pe căşti de protecţie). Protecţia împotriva zgomotului: . cizme semiînalte şi cizme de securitate. din material textil. bocanci.ochelari cu braţe.).antifoane interne şi alte dispozitive similare. .acoperământ pentru cap (bonete. Protecţia mâinii şi braţului: . .aparate filtrante împotriva pulberilor. 154 . Protecţia picioarelor şi a gambelor: .aparate de protecţie respiratorie cu mască de sudură detaşabilă. vibraţii etc. gazelor şi pulberilor radioactive.măşti şi căşti pentru sudură cu arc (măşti de mână. .antifoane externe care pot fi montate pe căşti de protecţie industriale. .manşetă de protecţie a încheieturii mâinii pentru munci grele. . .încălţăminte cu bombeu suplimentar de protecţie. Protecţia respiratorie: . plase de păr. .încălţăminte la care se pot scoate rapid şireturile sau cârligele.mitene (mănuşi fără degete).costume pentru scufundare. .ecrane faciale (viziere). alte ramuri industriale).mănuşi de protecţie.aparate şi dispozitive pentru scufundare. . ochelari-mască împotriva radiaţiilor laser. şantiere de lucrări publice.antifoane cu comunicare audio.acoperământ uşor pentru protecţia scalpului (caschete. vizibile. * pentru electricieni şi împotriva căldurii. .ochelari-mască. bonete.ochelari-mască împotriva radiaţiilor X.pantofi. * împotriva substanţelor chimice.căşti de protecţie pentru utilizare în industrie (mine.mânecuţe. tăieturi. cu sau fără cozoroc).). caschete.antifoane externe cu receptor de joasă frecvenţă încorporat. . infraroşii. . . . .degetare. .aparate de protecţie respiratorie izolante cu aducţie de aer.mănuşi care asigură protecţie: * împotriva agresiunilor mecanice (înţepături. . . . .

. . . .îmbrăcăminte de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare. . Protecţia trunchiului şi a abdomenului: . cizme şi supraîncălţări antistatice. cizme şi supraîncălţări rezistente la căldură. . mănuşi etc.sorturi de protecţie împotriva radiaţiilor X. . .). Protecţia întregului corp Echipament proiectat pentru a preveni căderile: .echipament de frânare cu absorbire a energiei cinetice (echipament complet cu toate accesoriile necesare). .dispozitive de susţinere a corpului (centuri de securitate). . ANEXA 3 155 . tăiere etc. . . .încălţăminte. zăpadă sau podele alunecoase.veste cu sistem de încălzire. reflectorizante.încălţăminte.îmbrăcăminte pentru lucru „de securitate" (două piese şi combinezoane).încălţăminte.îmbrăcăminte şi accesorii (banderole. Protecţia pielii: . . Îmbrăcăminte de protecţie: .îmbrăcăminte de protecţie împotriva substanţelor chimice.îmbrăcăminte de protecţie împotriva proiecţiilor de metal topit şi a radiatiilor infraroşii.îmbrăcăminte termoizolantă.genunchiere.glezniere detaşabile.încălţăminte. .veste.încălţăminte şi supraîncălţări cu tălpi rezistente de caldură.ghetre.veste.echipament de prevenire a căderilor (echipament complet cu toate accesoriile necesare). .îmbrăcăminte de protecţie împotriva gazelor. cizme şi supraîncălţări termoizolante. perforare sau transpiraţie). . . .îmbrăcăminte de protecţie împotriva contaminării radioactive.).îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la căldură. cizme şi supraîncălţări împotriva vibraţiilor.) de semnalizare fluorescente. . . . ..tălpi detaşabile (rezistente la căldură. . jachete şi şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare.îmbrăcăminte de protecţie împotriva pulberilor. cizme şi supraîncălţări electroizolante. .cizme pentru lucrătorii cu ferăstraie cu lanţ.creme de protecţie/unguente.centuri lomboabdominale.paturi de protecţie. . . .încălţăminte. jachete şi şorţuri de protecţie împotriva substanţelor chimice.veste de salvare. stropi de metal topit etc. . tăiere.crampoane detaşabile pentru gheaţă.saboţi.

. containere mari. oţelării.lucrări de manipulare a formelor în industria ceramicii.lucrări la cuptoare industriale. turnuri. . sub sau în apropierea schelelor şi locurilor de muncă la înălţime. buncăre şi conducte.lucrări în fose. .lucrări în cariere şi în exploatări de suprafaţă şi halde.lucrări de construcţii navale. şanţuri. . instalaţii de încălzire şi ventilare şi lucrări de asamblare de metale. oţelării şi laminoare.construcţia de cuptoare. cariere. Protecţia capului (protecţia craniului) Căşti de protecţie: .producţia. conducte mari. structuri hidraulice de metal. . . .lucrări de construcţii.lucrări la furnale. 156 . .lucrări de manevră feroviare.lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri. containere. maşini. . ateliere metalurgice.lucrări pe acoperişuri. instalaţii de concasare fină. silozuri. civile şi rutiere. .lucrări pe schele. . furnale. oţelării. construcţii metalice înalte.terasamente şi lucrări în piatră.lucrări de transformare şi întreţinere. structuri hidraulice de metal.lucrări cu furnale. . containere mari. la operaţii de montare şi demontare a cofrajelor. presări la cald şi trefilare.lucrări de poduri metalice. excavări la suprafaţă. .extracţia şi prelucrarea pietrei. stâlpi.lucrări pe poduri metalice. Protecţia picioarelor Încălţăminte de securitate cu talpă antiperforaţie: . care presupun montarea şi demontarea cofrajelor. tratarea şi prelucrarea produselor din sticlă plată şi a recipientelor din sticlă. . dispozitivelor de ridicare. .LISTA orientativă şi neexhaustiva a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie 1. ateliere metalurgice. de asamblare şi instalare.lucrări de demolare. . turnuri. matriţare la cald. matriţare la cald şi turnare. forjare. instalaţii de concasare fină.lucrări de construcţii. furnale. . conducte mari. . laminoare. laminoare. 2. . .lucrări cu explozivi. cazane şi centrale electrice. . . Încălţăminte de securitate fără talpă antiperforaţie: . puţuri şi galerii. .lucrări în abatoare. în special activitate pe. oţelării şi laminoare. halde. macaralelor şi a transportoarelor.lucrări în vecinătatea lifturilor.lucrări pe şantiere şi în spaţii de depozitare. cazane şi centrale electrice. activitate desfăşurată pe schele şi de demolări. construcţii metalice înalte. stâlpi. forjare.lucrări de construcţii în beton şi plăci prefabricate. .lucrări în subteran.

lucrări de găurire şi gravare.lucrări la prese de metale.lucrări cu căldură radiantă. .pulverizarea de substanţe abrazive. .lucrări pe căptuşeala furnalelor şi a oalelor de turnare.lucrări în instalaţii de răcire în care există riscul scurgerii agentului de refrigerare.lucrări în apropierea oalelor de turnare. .lucrări de sudură. .lucrări în containere. 3.îndepărtarea şi mărunţirea cioburilor.lucrări pe acoperişuri.transport şi depozitare.vopsirea prin pulverizare fără ventilaţie corespunzătoare. .lucrări cu şi în apropierea materialelor incandescente. .lucrări cu laser. Protecţia auzului Antifoane: . . Încălţăminte de securitate care se poate dezechipa uşor: . . Protecţia respiratorie Semimăşti/Aparate de protecţie respiratorie: . . 157 . 5.lucrări de construcţii navale. .lucrări cu soluţii acide şi alcaline.lucrări de manevră feroviare. . polizare şi debitare. .. . viziere şi ecrane faciale: . dezinfectanţi şi produse de curăţare corozive.lucrări cu dispozitive pneumatice. .lucrări ale personalului de la sol în aeroporturi. spaţii înguste şi cuptoare industriale alimentate cu gaz.lucrări la gura de încărcare a furnalelor. Încălţăminte de securitate cu tălpi termoizolante: . 4.utilizarea de dispozitive cu jet lichid. . canale şi alte spaţii subterane ale sistemului de canalizare.acolo unde există riscul penetrării de substanţe incandescente. .lucrări cu unelte de impuşcat bolţuri.lucrări în apropierea convertizoarelor şi a conductelor de gaz ale furnalelor. Protecţia ochilor sau a feţei Ochelari de protecţie. în cazul în care poate exista riscul intoxicării cu gaz sau cantitatea de oxigen este insuficientă. în cazul în care se pot degaja vapori de metale grele. .lucrări cu şi pe materiale foarte fierbinţi sau foarte reci.utilizarea de maşini a căror funcţionare se bazează pe îndepărtarea şpanului în cazul prelucrării de materiale care produc şpan. în cazul în care se pot degaja pulberi.matriţarea la cald.lucrări cu blocuri de carne congelată şi ambalaje metalice de conserve alimentare.lucrări în puţuri. . .lucrări de tăiere şi prelucrare a pietrei. . . . . . . Încălţăminte de securitate cu toc sau talpă ortopedică şi inserţie antiperforaţie: .lucrări de turnare în industria produselor ceramice şi a materialelor de construcţii. .căptuşirea cuptoarelor din industria ceramicii.

Protecţia pielii: . . Frânghii de securitate: . 10. 8.lucrări în puţuri şi canalizări. 7.lucrări în cabine de stivuitoare şi elevatoare amplasate la mare înălţime în depozite. dar nu la utilizarea maşinilor care prezintă riscul ca mănuşa să fie prinsă. braţelor şi mâinilor Îmbrăcăminte de protecţie: . 9.lucrări neprotejate cu acizi şi soluţii caustice.lucrări cu sau în apropierea materialelor fierbinţi şi acolo unde se simt efectele căldurii.lucrări cu cuţite de mână care implică îndreptarea cuţitului spre corp.schimbarea cuţitelor la maşinile de tăiat.lucrări de sablare. Manuşi din împletitură metalică: .lucrări de sudură în spaţii înguste.utilizarea obişnuită a cuţitelor de mână în producţie şi abatoare.lucrări în aer liber pe ploaie şi vreme rece.lucrări în camere frigorifice. Şorţuri rezistente la perforaţie: .lucrări de dezosare şi tranşare. .prelucrarea materialelor de acoperire. . Îmbrăcăminte de protecţie împotriva intemperiilor: .lucrări în industria lemnului şi textilă. .lucrări în partea superioară a turnurilor de sondă.lucrări de dezosare şi tranşare. . Îmbrăcăminte reflectorizantă: . 158 .lucrări de forjare.lucrări pe schele. . .manipularea de obiecte cu muchii ascuţite. Centuri de securitate: .asamblarea de piese prefabricate.lucrări pe stâlpi.lucrări de treierat. Şorţuri din piele: . . 6.lucrări de turnare. . Protecţia corpului. dezinfectanţi şi substanţe de curăţare corozive.lucrări de sudură. . Protecţia antebraţului: . .lucrări de sudură.lucrări în cabine de macarale amplasate la mare înălţime. Mănuşi: . . Îmbrăcămite de protecţie greu inflamabilă: .lucrări în locuri în care lucrătorii trebuie să poată fi observaţi la timp. . .lucrări de dezosare şi tranşare.lucrări de tăbăcărie.lucrări cu produse din sticlă plată. .lucrări cu acizi şi soluţii caustice.. . 11. . .

159 .

de tensiune electrică etc. Se caută în mod sistematic posibilele abateri de la scopul unei instalaţii şi se identifică care 160 . În domenii precum cel al transporturilor aeriene. Pentru ca individul să se îmbolnăvească sau să se accidenteze acesta trebuie să fie supus unui factor extern – o energie. Apoi se parcurge punct cu punct o listă.XIV. Activitatea sistematică de control şi securitate a muncii cu ajutorul checklisturilor şi al metodelor pentru evaluarea şi analiza riscurilor În câmpul muncii există un mare număr de persoane care. în industria energiei nucleare şi în combinatele care utilizează substanţe chimice pe scară largă există metode de evaluare a riscurilor bine puse la punct. Pentru ca activitatea pentru mediul de muncă să funcţioneze cu succes este important ca aceasta să fie integrată în activitatea curentă de zi cu zi a unităţii. Sănătatea individului este afectată atunci când organismul acestuia este supus influenţei unei energii care depăşeşte forţa de rezistenţă a organismului. sunt expuşi zilnic la diferite riscuri ce pot conduce la producerea unor accidentări sau îmbolnăviri. Metoda presupune cunoştinţe generale privind problemele din mediul de muncă şi lasă loc pentru multă auto-învăţare. datorită interacţiunii om – tehnică – organizare. Obiectul analizei poate consta de exemplu într-un număr limitat de sarcini de lucru efectuate într-un ciclu de producţie. evaluarea şi prioritarea măsurilor ce se impun pentru înlăturarea riscurilor. Aceste metode pot fi de asemenea utilizate în ceea ce priveşte etichetarea CE şi evaluarea securităţii maşinilor şi proceselor învechite. ANALIZA SECURITĂŢII LA UN ECHIPAMENT DE MUNCĂ 1. Analiza trebuie să conducă la adoptarea de măsuri atât de ordin tehnic. HAZOP: Metoda este folosită în acele întreprinderi în care apar procese chimice. Pe parcursul anilor ’80 au fost elaborate metode pentru identificarea riscurilor mai convenţionale care apar în mediul de muncă şi chiar a deficienţelor organizatorice. de o substanţă chimică. Poate fi vorba de o componentă a unui utilaj aflată în mişcare. sumară a mediului de muncă. Metoda este adecvată mai ales pentru sarcinile de lucru destul de bine definite (limitate). Scopul utilizării acestei metode este de a dobândi o viziune de ansamblu asupra tuturor energiilor care pot afecta în mod acut individul. ANALIZA ENERGIEI: Metoda are la bază o premiză simplă. încercându-se depistarea a diferite riscuri. cât şi organizatoric. să exerseze şi să se perfecţioneze cu privire la riscurile existente în mediul de muncă. La analiza riscurilor şi a securităţii muncii se recurge de multă vreme în acele unităţi în care eventualele accidente pot avea consecinţe majore şi inacceptabile. de gravitaţie. Metodele de evaluare a riscurilor constituie un instrument în stabilirea. Este de asemenea foarte important ca lucrătorii să primească instruire. de o mişcare de rotaţie. ANALIZA SECURITĂŢII MUNCII: Metoda este utilizată în unităţi în care indivizii desfăşoară munci manuale pe sau lângă un utilaj de producţie sau un alt echipament tehnic. Metodele de evaluare şi analiză a riscurilor pe care le vom utiliza pe parcursul acestui curs sunt următoarele: CHECKLISTUL: Un instrument folosit în diverse tipuri de unităţi şi care oferă o evaluare generală. de un incendiu.

. --Riscurile sunt observate în contextul producerii unor accidente. 2. B. sporeşte credibilitatea. Dezvoltarea activităţii de securitate a muncii: . f.. . Grup sindical. de creativitatea participanţilor etc. --Cerinţele minime sunt îndeplinite. Cercuri de studiu. ceea ce la rândul său conduce la sporirea gradului de securitate. de circumstanţe. A motiva angajatorul (lucrătorul) să adopte măsuri ce îmbunătăţesc mediul de muncă: 1. . organizaţiile. C.putem evalua mai bine ceea ce se poate întâmpla.dintre acestea pot conduce la îmbolnăviri şi accidentări. 3. --Posibilităţi sporite de acţiune. --Control intern. Nici una dintre metode nu este adecvată pentru toate situaţiile şi nici una nu garantează 100% securitatea muncii. 161 . ele doar ajută la depistarea multor noi deficienţe.un mod de a gândi care îmbunătăţeşte procedura de inspecţie. 5.A învăţa din accidente. (Această metodă nu va fi exersată practic în timpul cursului. Nivelul acestei creşteri depinde de modul de efectuare a evaluării. --Riscurile sunt observate la controlul extern. c. Şcoli. Informaţii specifice domeniului. 4. --Ştacheta este ridicată-riscurile trebuie reduse. concentrate.) Toate metodele trebuie să conducă şi la depistarea acelor riscuri care pot produce avarieri ale utilajelor de producţie. Siguranţă maximă: ridicarea nivelului cunoştinţelor şi competiţie. --Riscurile sunt observate la nivel intern. Modalităţi de desfăşurare şi identificare a riscurilor în cadrul activităţii sistematice pentru mediul de muncă: --Control extern. 6.A împiedica riscurile să apară.A face ceea ce suntem nevoiţi să facem. Instruire de grup: A. Ce este un risc?: O definiţie: riscul este „posibilitatea ca un incident nedorit (o întâmplare nefericită sau neplăcută) să se producă sau posibilitatea ca o vătămare ori o pierdere să afecteze o persoană sau un bun” . .Expoziţii şi târguri profesionale.Colaborarea cu autorităţile. --Evoluţie pozitivă. e. --Riscurile sunt eliminate prin planificare. a.A înlătura riscurile înainte de producerea accidentelor. . Motivaţia activităţii sistematice pentru mediul de muncă: --Creează un mediu mai sigur. b. d.A nu face deloc ceea ce ar trebui să facem. Contact personal în cadrul companiei. ale clădirilor etc. Metodologia aprecierii/analizei riscurilor: .

Gradul de dificultate – metodele de analiză a riscului prezintă grade diferite de dificultate în ceea ce priveşte învăţarea şi utilizarea lor.creează un sentiment de siguranţă în ceea ce priveşte cerinţele care pot fi impuse în temeiul legii.). Instalaţie neprotejată -ignorarea unei metode nepericuloase.în cadrul inspecţiilor „obişnuite” nu se folosesc formulare şi checklisturi. Obiectul – o descriere detaliată a obiectului analizei impune aplicarea metodei HAYZOP. mediu de muncă. 3. prin folosirea formularelor şi a altor materiale).moduri de identificare a surselor de risc şi moduri de apreciere şi evaluare a surselorde risc (fig. Un nivel mediu în această privinţă se poate obţine prin aplicarea metodelor Analiza Energiei. schimbul de experienţă. Intervalul de timp alocat analizei – depinde de mai mulţi factori (obişnuinţa de a face analize. Metodele Arborelui De Defectare şi MORT sunt considerate metode grele.activitatea sistematică pentru mediul de muncă conform legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă (fig. 3. echipament de muncă. procedura se desfăşoară din memorie (procedura de inspecţie trebuie exersată strict din punct de vedere metodic. chiar dacă nivelul de detaliere nu este aşa de ridicat. Pentru o analiză mai detaliată se poate aplica metoda Arborelui De Defectare sau Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor lor. 4. Modelul dominoului RISCURI DE MUNCĂ Condiţii periculoase (generate de Acţiuni periculoase (generate de echipamentele de muncă) deficienţele umane) 1. g. Voinţa: 162 . Metodele a căror aplicare implică durata de timp cea mai scurtă sunt Analiza Energiei şi Analiza Securităţii Muncii.permite o bună colaborare . 2. aria de extindere a obiectului analizei etc. Minuţiozitate – dacă se impune o privire de ansamblu asupra riscurilor. Instalaţie slab protejată 2.este mai uşor să iei în calcul factori care interacţionează unii cu alţii – om. Exemple de factori / reguli de care să se ţină cont în alegerea metodei 1. .. Analiza Securităţii Muncii sau HAZOP. Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor lor. Analiza Arborelui De Defectare sau Analiza Ce Se întâmplă Dacă. h. urmate îndeaproape de Analiza Nerespectării Procedurilor de Lucru şi HAZOP. Nu toate riscurile sunt cuprinse în reglementările legale. 3). Lipsa unei protecţii individuale 1. Analiza Energiei şi Analiza Securităţii Muncii pot fi de asemenea aplicate.lipsa cunoştinţelor privind metoda de muncă. atunci se poate recurge la o analiză elementară a acestora. . 1). Analiza Energiei şi Analiza Securităţii Muncii sunt considerate cele mai uşoare.graficul activităţii sistematice de control şi securitate a muncii cu ajutorul checklisturilor şi al metodelor pentru evaluarea şi analiza riscurilor (fig. sarcină de muncă. 2. . În figurile de mai se prezintă grafic: . MORT. . Analiza Nerespectării Procedurilor de Lucru. . Ştiinţa: eficiente . 2). Analiza Acţiunilor Greşite ale Operatorului.

.procedurile de organizare. . maşina (echipamentul de muncă).4.utilajul. Condiţii climatice nefavorabile PREVENIRE TEHNICĂ .Identificarea riscurilor de defecţiuni – creşterea productivităţii.şi să te gândeşti – la ceea ce nu s-a gândit nimeni ! Exemple de obiective pe care le vizează aprecierea riscurilor: . Luarea unor măsuri în vederea sporirii gradului de securitate în muncă: . orientare. .formare.alte obiective. . . intelectuală sau mentală. instruire .să se înveţe modul de aplicare a analizei securităţii muncii în unităţi. . Alte obiective: . . de ex.îmbunătăţirea şi sistematizarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă. Amplasare necorespunzătoare. .: stabilirea priorităţilor şi a investiţiilor care se fac.Estimarea probabilităţilor şi /sau a consecinţelor. .Identificarea riscurilor de întrerupere a procesului de producţie.E. marcaj CE).Verificarea respectării reglementărilor. . Analiza riscurilor: înseamnă să vezi ceea ce văd şi alţii .amplasarea. .Aprecierea/Verificarea capacităţii respectivei unităţi de a gestiona probleme de securitate a muncii.instrucţiunile de lucru.selecţie. Defect de concepţie.control şi disciplină. 163 . informare.bază în luarea deciziilor privind. .identificarea şi aprecierea. .) 6. 3. .atitudine necorespunzătoare. i. . Motive pentru adoptarea de măsuri în vederea sporirii gradului de securitate în muncă: . PREVENIRE PRIN: .încălcarea regulamentului unităţii. Echipamente de muncă defecte (utilaje. construcţie 5.luarea unor măsuri în vederea sporirii gradului de securitate în muncă. Iluminat insuficient 8.deficienţa sau inadaptare fizică. . de exemplu a cerinţelor impuse de autorităţi – U. . maşini etc.satisfacerea cerinţelor impuse de autorităţi. stocare periculoasă 7.Aprecierea securităţii produselor ( ISO 9000. Identificarea şi aprecierea: .Identificarea riscurilor de accidentare. . Factori ambientali necorespunzători 9.modalitatea de lucru.încălcarea reglementărilor emise de către autorităţi (inspecţia muncii). Capacitate : .

Aprecierea riscurilor pe durata ciclului de viaţă al unui echipament de muncă: .achiziţionare.proiectare preliminară. . domeniu periculos mai mare Consecinţe 5 50 51 52 164 53 54 55 .există propuneri privind o soluţie adecvată.procedurile de organizare. . O analiză poate avea ca obiect: . Formula de evaluare: RISC = PROBABILITATE x CONSECINŢE Estimarea probabilităţii: Cod Descriere Probabilitate 0 Foarte improbabil.stadiul de idee.scoaterea din uz şi casarea.punere în funcţiune. . .o anumită muncă. .experienţa indică „risc mare” de accidentări. . proceduri standard.probe tehnologice.întreaga unitate. . programe computerizate.proiectare. .energii mari. personal. .o anumită maşină. . întreţinere –în scop preventiv. . . produse. .. . .sistemul de transport.sistemul nu permite greşeli din partea personalului (lucrători). reparaţii. .schimbări: dotarea tehnică. . .construire. .se impune o atenţie sporită din partea personalului (lucrători) pentru evitarea accidentelor.funcţionare: flux normal.o parte a locului de muncă. imposibil 1 la 1000 de ani 1 Improbabil 1 la 100 de ani 2 Destul de puţin frecvent 1 la 10 ani 3 Destul de frecvent 1 pe an 4 Frecvent 1 pe lună 5 Foarte frecvent 1 pe zi Estimarea consecinţelor: Cod Descriere 0 Accidentare nepericuloasă sau uşoară 1 Concediu medical de scurtă durată 2 Concediu medical de lungă durată 3 Invaliditate 4 Deces 5 Mai multe decese.tipuri de maşini.

ca fiecare risc şi măsură corespunzătoare să fie apreciate la un nivel destul de înalt.o bună documentaţie. .4 3 2 1 0 40 30 20 10 00 0 41 31 21 11 01 1 42 32 22 12 02 2 43 33 23 13 03 3 44 34 24 14 04 4 45 35 25 15 05 5 Probabilitate j.d.a. Problema se reduce adesea la a pune în balanţă cerinţele autorităţilor. .care dintre cele două cazuri trebuie să aibă prioritate ? Estimarea practică a riscurilor: Cod Descriere 0 Risc neglijabil 1 Risc acceptabil. Este greu de stabilit care este cea mai bună soluţie.să se identifice în mod constant riscurile care pot apărea în procesul de producţie.Unui incident cu consecinţe relativ mici îi corespunde cel mai adesea o probalitate destul de mare de a se întâmpla. conştient de sursele de risc şi situaţiile care implică riscuri. .o bună funcţionare a echipamentului de muncă din dotare. Este imposibil să eliminăm toate riscurile pe care le implică activitatea desfăşurată într-un mediu de muncă. nu este nevoie să se ia măsuri 2 Oarecare risc. dar o supradimensionare a realităţii poate să implice costuri la fel de mari. l. calitatea produselor ş. Dilema gestionării riscurilor Să presupunem că: RISC = PROBABILITATE X CONSECINŢE (definiţie conform EEN 292:1. trebuie să se ia măsuri 4 Risc foarte mare. acordurile între părţi în cadrul unităţii respective. este important: . . trebuie să se ia măsuri imediat k. .unui incident cu consecinţe foarte grave îi corespunde cel mai adesea probalitatea cea mai mică de a se întâmpla. atâta vreme cât există energii care pot provoca pagube.m. .Elemente tehnice de bază privind securitatea muncii Un nivel satisfăcător de securitate a muncii presupune: . .deciziile să fie luate în cunoştinţă de cauză: fie nu se ia nici o măsură.o bună organizare a muncii. 165 . fie măsurile adoptate să conducă la reducerea sau controlarea riscurilor. se recomandă să se ia măsuri 3 Risc mare. . În principiu. Risc acceptat Neglijarea mediului de muncă ne poate costa foarte mult.personal calificat. EEN 1050) Atunci putem emite următoarele supoziţii: .în ambele cazuri riscurile pot fi de fel de mari.

Strategia analizei riscurilor: .lucrări de întreţinere bine planificate şi efectuate. .. membri. cine sunt cei implicaţi şi cum sunt implicaţi. rezultatele. . cum să se folosească rezultatele.păstraţi viziunea de ansamblu. Sfaturi practice în analiza riscurilor: . Este suficient ca unul dintre aceşti factori să fie neglijat pentru ca riscurile să apară.fiţi modeşti. de ce Analiza Riscurilor ?.fiţi disciplinaţi. . 166 .fiţi creativi.motivaţi: de ce ACUM ?. n. cum să se desfăşoare munca. . m.nu vă pierdeţi în probleme de detaliu. următoarea informare. . .formaţi un grup de analiză: preşedinte. cum se întocmeşte documentaţia. secretar. .posibilitatea de producţie raţională.fiţi sistematici.

• Să comenteze. Există lucrători care utilizează echipamentul atunci când nu sunt autorizaţi să facă acest lucru? 167 Da Nu . Există lucrători care nu au fost învăţaţi şi instruiţi pentru activitatea lor? ECHIPAMENTE 3. de ex. ELABORAREA LISTELOR DE CONTROL CHECK-LISTURI Listele de control conţin o serie de întrebări la care întreprinderea trebuie să răspundă cu ‘da’ sau ‘nu’. ACCIDENTE 1. perdele uşoare. • Să ia în consideraţie cauzele care ar putea influenţa problemele mediului de lucru menţionate. In ceea ce priveşte lista de control. care nu sunt evidenţiate de lista de control. întreprinderea trebuie: • Să răspundă la toate întrebările din lista de control. camioane sau remorci pe teritoriul întreprinderii? 8. etc. maşini.XV. preselor. Este posibil ca lucrătorii să pornească maşinile în mod accidental? 4.? 5. etc. Se constată o lipsă a verificării obligatorii a camioanelor. • Să comenteze cu privire la persoanele responsabile de rezolvarea problemelor mediului de lucru şi la momentul când acestea ar putea fi rezolvate. de ex. Există condiţii de lucru care pot expune lucrătorii la riscul de împiedicare.? TRANSPORT INTERN SI CIRCULATIE 6. Există accidente care nu sunt investigate astfel încât să se prevină repetarea aceluiaşi accident. de ex din cauza obiectelor de pe pardoseală sau a pardoselilor cu suprafeţe accidentate? 7. în cadrul planului de acţiune. acele întrebări la care întreprinderea răspunde cu ‘da’. Toate întrebările la care întreprinderea răspunde cu ‘da’ reprezintă o problemă a mediului de lucru care trebuie să facă parte din planul de acţiune pe care întreprinderea îl elaborează pe baza listei de control. Există echipamente cu piese mobile care nu sunt protejate de ecrane de protecţie. accidentele de circulaţie? 2. • Să comenteze în scris cu privire la problemele cheie ale mediului de lucru din cadrul întreprinderii. Există pericolul ca persoanele să fie lovite sau strivite de vehicule.

Există prea multe persoane în acelaşi spaţiu astfel încât aerul să devină sufocant (mirosuri)? ERGONOMIE RIDICAREA GREUTATILOR MARI 18. Există probleme cauzate de curenţii de aer? CALITATEA AERULUI 13. Curăţenia corectă este dificil de realizat. de ex. Obiectele sau sarcinile grele sunt ridicate manual? 19. vagoneţi. Există căi de circulaţie pe teritoriul întreprinderii care nu sunt marcate corespunzător? EXPLOZII. din cauza mobilierului şi a dezordinii? 15. departe de corp. INCENDII. în cazul pulverizării. Există poluare din cauza fumului de ţigară? 16. Există multe obiecte peste 3 Kg ridicate pe durata unei zile de lucru? 21. Există posibilitatea apriţiei unor situaţii de risc atunci când mai multe persoane ridică împreună o greutate? 22. Este necesar să se folosească forţa atunci când sunt împinse sau trase echipamentele cum ar fi.9. Este posibil ca lucrătorii să vină în contact cu substanţe chimice pentru care cauzează un risc de vătămări ca urmare a coroziunii la nivelul pielii sau prin îmbrăcăminte. camioane sau 168 . de ex. Temperatura din camera de lucru este mai mare de 25ºC sau sub 18ºC pentru temperaturile exterioare normale? 12. pierderilor prin scurgere. COROZIUNE ŞI OTRAVIRE 10. Mirosurile neplăcute persistă în încăpere o perioadă lungă de timp? 17. Obiectele sau uneltele grele sunt cărate manual în cursul deplasărilor? 20. disipare sau evaporarea lichidului? CLIMATUL INTERIOR TEMPERATURA 11. peste înălţimea umărului sau sub înălţimea genunchiului? ACTIVITATI DE TRAS SI IMPINSI GREUTATI 23. Greutăţile sunt ridicate în poziţii necorespunzătoare. de ex. Există deseori praf pe suprafeţele orizontale? 14.

Persoanele lucrează în aceeaşi poziţie pentru o perioadă lungă de timp? 39. Persoanele lucrează cu mâinile deasupra înlăţimii umerilor? 36. Munca repetitivă. Există zone compacte unde se execută activităţile de tras şi împins? 26. moale. Echipamentul este proiectat astfel încât poziţia de lucru este necorespunzătoare? MUNCA REPETITIVA. de ex. Echipamentul este defectuos sau există o lipsă în activitatea de întreţinere? 29. Pardoseala este neregulată. Există muncă repetitivă. Există lucrători tineri sub 18 ani care nu au fost instruiţi şi educaţi corespunzător? 41. limitată. Persoanele lucrează cu spatele îndoit sau cu gâtul aplecat spre spate sau spre faţă? 35. Există multe situaţii de pornire. sau există trepte? 25. netedă. limitată – de ex. Spaţiul locului de muncă este compact? COPII SI LUCRATORI TINERI INSTRUCTIUNI SI SUPRAVEGHERE 40. Atunci când sunt angajate persoane sub 15 ani. LIMITATA 30. Lucrătorii au senzaţia de greutate a lucrurilor care sunt împinse sau trase? 28. Persoanele lucrează aşezate în poziţia ghemuit sau în genunchi? 38. Persoanele lucrează în poziţii neconfortabile? 34. Există persoane care efectuează o muncă intensivă utilizând echipamente cu ecran în majoritatea programului de lucru. în pantă. munca în care mişcările constante sunt repetate în mod continuu pe o perioadă de timp considerabilă a programului de lucru? 31.dispozitive de ridicat paleţi? 24. procesarea datelor? POZITII DE LUCRU 33. se execută cu mare viteză sau sub presiunea timpului? 32. părinţii sunt informaţi că aceştia fac parte din sistemul obligatoriu din 169 . oprire sau întoarcere atunci când sarcinile urmează să fie trase sau împinse? 27. Persoanele tinere sub 18 ani lucrează fără să fie supravegheate de o persoană peste 18 ani? 42. Munca executată implică o porţiune lungă de drum? 37.

ETC. Există tineri sub 18 ani care nu beneficiază de două zile de pauză la fiecare perioadă de şapte zile? 54. Există tineri sub 18 ani care participă la transportul de bani? 54. Există copii sub vârsta de 13-14 ani sau tineri. şi care lucrează între ora 20. şi care nu beneficiază a perioadă de odihnă cel puţin 12 ore pe durata unei zile de 24 ore? 53. Sunt angajaţi copii cu vârsta sub 13 ani? 44.00? 50. care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau mai tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există tineri lucrători sub 18 ani care ridică obiecte de peste 12 Kg de mai multe ori pe zi? PROGRAM DE LUCRU. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există lucrători tineri sub 18 ani care lucrează cu substanţe chimice periculoase sau în zona de pericol a acestora? ERGONOMIE 48.00 şi 06.învăţământ? VARSTA OBLIGATORIE 43. la chioşcuri 170 . de ex. care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. şi care efectuează tipuri de activităţi mai puţin solicitante? ECHIPAMENTE 45. Există tineri sub 18 ani care lucrează singuri. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau mai tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. Există lucrătorii tineri sub 18 ani care lucrează cu echipamente periculoase. şi care nu beneficiază de o perioadă de odihnă de cel puţin 14 ore pe durata unei zile de 24 ore? 52. Există lucrători tineri sub 15 ani sau tineri. prese pentru carton sau maşini de tăiat în felii? CHIMIE 47. Există persoane cu vârsta de 13-14 ani sau mai tineri care fac parte din sistemul de învăţământ obligatoriu. şi care lucrează cu echipamente sau în zona de pericol a acestora? 46. 49. de ex. Există tineri sub 18 ani care lucrează peste 4 1/2 ore şi care nu beneficiază de o pauză de cel puţin 30 minute? RISCUL DE VIOLENTA 55. şi care lucrează peste două ore în timpul zilelor de şcoală sau 12 ore pe durata săptămânii de şcoală? 51.

00 şi 16.00 şi 06.00 în timpul zilelor săptămânii şi între 14. Solicitările conflictuale reprezintă adesea o presiune asupra lucrătorilor? LIPSA DE INFLUENTA 61.sau la staţii de benzină. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra volumului muncii pe care o execută? 63. Este necesar ca lucrătorii să muncească deseori ore suplimentare? 59. Există acţiuni de intimidare şi/sau hărţuire la locul de muncă? LIPSA „RECUNOASTERII” 66. Este necesar ca lucrătorii să muncească foarte repede? 58. Există lucrători care muncesc în exterior majoritatea programului 171 . ameninţări sau insulte din partea clienţilor? MUNCA DE UNUL SINGUR68. între ora 18. Există lucrători care execută singuri muncă fizică? PROGRAM DE LUCRU PRELUNGIT 69. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra momentului în care iau pauza? LIPSA DE VARIATIE 64.00 în zilele de sâmbătă. Sunt lucrătorii expuşi la riscuri determinate de violenţă. Munca este puţin variată sau nu variază de loc? INTIMIDARE/HARTUIRE 65. Lucrătorii trebuie să-şi ascundă emoţiile pe durata activităţii lor? 60. Activitatea este numai în mică măsură recunoscută şi apreciată de conducere? VIOLENTA SI AMENINTARI 67. Este deseori necesar să se lucreze peste 37 de ore pe săptămână? LUCRUL IN SCHIMBURI 70. duminică şi sărbători? MEDIUL PSIHOLOGIC DE LUCRU SARCINI EXCESIVE 57. Este posibil ca lucrătorii să aibă o influenţă redusă asupra deciziei cu privire la munca lor? 62.

dacă domeniul respectiv este identificat în cadrul întreprinderii: • Mediul de lucru pentru femeile gravide • Lucrul în faţa ecranului. care nu sunt incluse în lista de control. Există condiţii în mediul de lucru care ar putea contribui la absenţe pe caz de boală? 42. întreprinderea va trebui să acorde atenţie următoarelor condiţii ale mediului de lucru. • Substanţe şi materiale cancerigene. în caz de modificare a activităţii. se vor aplica următoarele solicitări. de ex. pentru o serie de domenii. sunt în vigoare solicitări speciale cu privire la evaluarea locului de muncă. dacă planul de acţiune a avut efectele dorite sau dacă trebuie aduse modificări. sau. • Agenţi biologici. Evaluarea locului de muncă trebuie revizuită cel puţin la fiecare trei ani. In plus. Printre altele. pe care întreprinderea trebuie să le adauge la lista de control. Intocmit de: Angajator Data Angajat Data 172 . a metodelor de lucru sau a procesului de producţie care influenţează sănătatea şi securitatea în muncă. şi anume: • Chimie • Zgomot Evaluarea locului de muncă – Plan de Acţiune Cauza Soluţia problemei(lor) Persoana responsabilă Termen limită şi prioritizare Intreprinderea trebuie să ţină cont de modul în care planul de acţiune urmează să fie respectat. dimineaţa devreme sau pe timpul nopţii? ABSENTA PE CAZ DE BOALA 41.normal de lucru. Ar putea modificările mediului de lucru să reducă absenţele pe caz de boală? ALTELE Intreprinderile trebuie să fie conştiente că.

6 Observaţii: 7 5 6 7 2. 2.S.P. 4 1.. Pentru autovehicule sunt prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de curbură care să permită manevre nepericuloase.M. afişate la loc vizibil. În cazul lucrărilor în medii cu temperaturi ridicate. 8 9 . 2 Concluzia Da 3 Nu 4 Parţ 5 N. soluţii nutralizante etc. atestată prin vize medicale. inflamafile sau explozive.M. În spaţiile de lucru iluminatul respectă HG 1091/2006.S. Sunt elaborate instrucţiuni proprii de S.C. cu substanţe toxice. marcate vizibil. umiditate mare. Crt. Dotarea cu echipament individual de protecţie şi materiale igienico sanitare.M. Există instrucţiuni de utilizare şi protecţia muncii pentru utilajele şi aparatele existente extrase din cărţile tehnice. se realizează conform HG1425/2006. specifice. trusa medicală. 0 1 2 3 1 Examinarea medicală obligatorie la angajare şi periodică. pentru comerţul cu ridicata şi amănuntul Conţinutul prevederiilor de SSM pentru comerţul cu ridicata şi amănuntul Nr.S. I. . nivelate.i în funcţie de specificul activităţii comerciale desfăşurate. natural. de incendiu etc. conform instrucţiunilor proprii. respectă condiţile de acordare conform Normativului – intern de acordare EIP. artificial. Art. consemnată în fişele individuale de protecţia muncii. amenajate împotriva scurgerii apei. se acordă echipament individual de protecţie. Sunt prevăzute măsuri de prim ajutor. este conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii.CHECK-LIST privind respectarea LEGISLATIEI SI INSTRUCŢIUNILOR PROPRII S. libere de orice obstacol. Activitatea de instruire a salariaţilor în domeniul S. 1. pentru protecţie chimică unguiente..mixt Corpurile de iluminat sunt corespunzătoare mediului de lucru. Căile de acces ale spaţiilor de lucru sunt curate. pericol de explozie (antiex).

şi utilajele acţionate electric sunt protejate prin carcasare şi legături la prizele de pământ şi la conductorul de nul al instalaţiei electrice. duşuri de aer. care transmit semnale. căderii. sau luat măsuri tehnico-organizatorice pentru evitarea atingerii directe sau indirecte. precum şi spaţii speciale pentru repaus. 11 12 13 14 15 16 18 17 18 19 . Celsius. au aparatură de măsură şi control verificate şi cu scadenţa la zi. cu legătură de protecţie la priza de pământ. În cazul muncii în aer liber a salariaţilor sunt asigurate spaţii fixe sau mobile pentru protejarea acestora împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile. Depozitele şi halele au prevăzute pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor perdele sau şorţuri din material plastic sau cauciuc. Camerele frigorifice înzidite au prevăzute în interior butoane de alarmă cu inascripţia “ OM ÎNCHIS”. utilajul comercial şi rafturile sunt fixate pentru a preveni răsturnarea şi sunt în afara spaţiilor de circulaţie a personalului. perdele de aer cald. Echip. pulverizatoare cu apă pe suprafeţele radiante. există apără tori. părţile cu care se poate veni în contact nu depăşesc 40 G. există mijloace de control a temperaturii. paravane. carcase geamurile şi piesele din componenţa mobilierului sunt fără porţiuni tăioase zgrunţuroase. apărători. atât optice. Echipamentele tehnice unde au loc degajări de căldură au rampa caldă unde are acces personalul la temperatura de max. cât şi acustice în sala maşinilor sau bucătărie. şi utilajele comerciale au ecrane de protercţie.M.10 În spaţiile de lucru cu temperatura aerului peste 25 grade celsius sunt asigurate măsuri de ventilaţie. cablurile electrice sunt protejate. perdele de apă. Mobilierul. Celsius. Rezidurile existente sunt supuse unui proces de epurare şi denocivizare E. 55 G. Firmele de reclamă comercială sunt asigurate contra desfacerilor întâmplătoare. instalaţia electrică fiind legată la pământ sau la conductorul de nul. Prizele de alimentare sunt tip “Schuco”.

la capetele rândurilor acestea fiind asigurate pentru a se evita prăbuşirea. semnalizate şi iluminate. concentraţia. Depozitarea. 21 Produsele inflamabile şi explozive sunt marcate clar pe ambalaj: denumirea chimică. legarea mijloacelor de transport la pământ. Spaţiile cu pericol de incendiu sau explozie sunt dotate cu ventilaţie. utilizării echipamentului de protecţie pentru salariaţii manipulanţi. utilizarea recipientelor butoaie sau canistre numai metalice. sunt dotate antiex. sunt construite din materiale rezistente la foc. densitatea. grad de pericol. 4-5 rânduri. 2. pregătirea pentru vânzare . Instalaţiile electrice din spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau explozie sunt de construcţie antiex. 2 Interzicerea focului deschis pe o rază de 50 de m 3. Mijloacele de transport intern pentru produsele de mai sus. sortarea . construcţii Stivuirea ţiglei se face în rânduri suprapuse de max. Cărămizile sunt depozitate pe teren nete la o distanţă de de min. Oprirea funcţionării motoarelor auto. simbol pentru avertizare standardizat. vagoanelor cisternă. autocisternelor cu produse inflamabile precum şi a mijlocelor de transport ce aduc produse explozive se fac în spaţii special amenajate cu respectare: 1 2 3 4 1. prezintă căi de evacuare curate. Încărcarea şi descărcarea cisternelor. 22 23 24 25 26 27 . pardoselele sunt anti scânteie. în stive regulate.20 Sunt afişate la loc vizibil tăbliţe avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile cu pericol de incendii şi explozii. recepţia mărfurilor.5 m de căile de acces. manipularea. 4.

netede fără pericol de cădere. Coşurile şi cărucioarele sunt funcţionale. oaselor.. orez. mezelurilor se fac pe funduri de lemn netede sau pe butuci de lemn . nu împiedică circulaţia. Spaţiile de lucru din unitate sunt curate. satărelor. cărligele pentru suspendarea produselor sunt curate. La tăierea lemnelor de foc cu circulare există apărători şi dispozitive de protecţie la roţile de transmisie sau la discurile de tăiere. mărfurile grele sunt pe poliţele de jos ale rafturilor. fără rugină. zahăr etc. fără asperităţi. ferăstraiele. Aşezarea şi manipularea mărfurilor în/şi din rafturi situate la înălţime se face cu scări simple sau duble prevăzute cu dispozitive de de prindere şi fixare. Tăierea cărnii. stivele sunt în formă piramidală la înălţimea max. nealunecoase.65 m. Varul. Electromotoarele sunt protejate prin carcase şi legare la prizele de pământ şi la conductorul de nul. nu prezintă riscul de răsturnare. inscripţionaţi. cu margini netede. Tarabele. etc. cărucioarele. ipsosul. masatele. precum şi alte mijloace de comerţ prezintă stabilitate. aşchii sau părţi metalice ieşite în relief. sunt fără crăpături. scafelor. ferit de soare.28 29 30 31 32 33 Cartonul asfaltat este depozitat în magazii sau şoproane. masa mobilă are limitator de cursă. Mărfurile în vrac(făină. 35 36 37 38 39 40 41 . cimentul. de 1. 2 m de căile de acces ale autovehicolelor sau calea ferată.sau pe podiumuri iar cele uşoare pe poliţele de sus. stivele de coşuri sunt stabile. 35 kg. Mărfurile dispuse în stive sunt situate lângă perete. mălai.) sunt ambalate în saci de max. 34 Mânerele cuţitelor. ferăstraielor. umezeală sau căldură. pulverulente sunt amplasate la o distanţă de min. satărele. mezeluri. Cuţitele maşinilor de tăiat carne şi oase sunt protejate cu apărători metalice. Cuţitele pentru tăiat carne.

trecerile secundare dintre rânduri la cel puţin 2m lăţime. Sălile de vănzare şi spaţiile anexe sunt ventilate natural sau mecanic cu sisteme adecvate. Căile de acces între rândurile de gherete sau tarabe sunt cel puţin la 4m lăţime. peşte. pardoseala netedă realizată din material dur.pentru aprovizionare cu marfă . antiderapant şi care se curăţă uşor. Scările sunt prevăzute cu balustrade de sprijin. dotate cu pardosele şi copertine în cazul pieţelor. carne. legare la priza de împământare) La transportul manual se respectă între utilaje şi stivele de mărfuri. în culori deschise. 51 . calea principală de acces la cel puţin 6m lăţime.) sunt finisaţi cu materiale lavabile. destinate unei anumite categorii de mărfuri. distanţa de min. 1m. rafturile sunt inscripţionate cu sarcina maximă Spaţiul comercial de la parterul blocului are două căi de acces distincte : . lactate etc. nealunecoasă. Pereţii magazinelor care comercializează produse alimentare ( pâine. rezistentă. Automatele pentru vănzarea produselor sunt electroprotejate (legare la nul.pentru circulaţia cumpărătorilor şi personalului. Pardoseaua magazinului este din material rezistent. fără praguri. Depozitul de mărfuri are două uşi glisante dublate de uşi cu zăbrele.42 43 44 45 46 47 48 49 50 Spaţiile comerciale sunt parcelate.

În sensul legii. a proprietăţii şi a mediului. protecţia animalelor domestice. este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. 1. prin care un producător sau un reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs satisface cerinţele esenţiale din reglementările teh-nice aplicabile sau este în conformitate cu tipul pentru care s-a emis un certificat de examinare de tip şi satisface cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile. modificată şi completată. imparţialitatea şi integritatea conform prevederilor unei reglementări tehnice.document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs.document emis de o autoritate competentă. Produsele din domeniile reglementate se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune numai dacă satisfac cerinţele esenţiale. linii directoare ori caracteristici pentru activităţi sau pentru rezultatele acestora. f) certificat de examinare de tip .cerinţă care are în vedere protecţia sănătăţii. termenii de specialitate se definesc după cum urmează: a) acreditare .ansamblul activităţilor economice şi produselor asociate acestora. evaluarea conformităţii şi supravegherea pieţei pentru produsele introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune în România. 608 din 31 octombrie 2001. c) cerinţă esenţială . e) certificat de conformitate . privind evaluarea conformităţii produselor stabileşte cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementărilor tehnice. h) declaraţia de conformitate EC . d) certificare a conformităţii . specificaţii tehnice. coduri de bună practică şi reglementări. i) document normativ . identificat corespunzător. pentru care se emit reglementări tehnice specifice privind condiţiile de introducere pe piaţă şi/sau de punere în funcţiune. termenul este generic şi include standarde.XVI. este conform cu un anumit standard sau cu un alt document normativ.document care prevede reguli. prin care se atestă că un tip de produs supus evaluării conformităţii în baza unei reglementări tehnice care prevede evaluarea conformităţii produsului prin aplicarea modulului «examinare de tip» respectă cerinţele acelei reglementări tehnice. securitatea utilizatorilor.organ al administraţiei publice centrale responsabil cu reglementarea unui domeniu. prin care se atestă că un laborator sau un organism de certificare ori de inspecţie este capabil şi competent tehnic să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită procedură de evaluare a conformităţii şi demonstrează independenţa.document emis de către un organism notificat. dacă conformitatea lor a fost evaluată conform procedurii de evaluare aplicabile şi dacă poartă marcajul de conformitate potrivit prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor tehnice aplicabile.acţiune a unui organism care este independent faţă de clienţii lui şi alte părţi interesate şi care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs. din domeniile reglementate. aşa cum este prevăzută în actele normative în vigoare. b) autoritate competentă . atestă că un organism sau un laborator este competent să efectueze sarcini specifice. EVALUAREA CONFORMITĂŢII PRODUSELOR Introducere. în vigoare. g) certificat de recunoaştere .parte a procedurii de evaluare a conformităţii. prevăzute în anexa nr.procedura prin care organismul naţional de acreditare. Terminologie Legea nr. . recunoscut conform legii. j) domeniu reglementat . identificat corespunzător.

pentru a realiza evaluarea conformităţii într-un domeniu reglementat şi care este cuprins în lista organismelor notificate.12. contra cost sau gratuit.marcaj european de conformitate. o) introducere pe piaţă a unui produs .simbolul care se aplică de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia.laborator de încercări.structură responsabilă.organism independent faţă de clientul lui şi alte părţi interesate.marcaj naţional de conformitate. n) importator . denumit în continuare marcaj CS. stabilită să asigure supravegherea pieţei. q) marcaj de conformitate .k) desemnare . un laborator. r) notificare . pe ambalajul şi/sau pe documentele însoţitoare şi care are semnificaţia conformităţii produsului cu toate cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice aplicabile: . a unui produs. care aplică regulile unui sistem de certificare în scopul evaluării. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau de punerea în funcţiune. în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene. persoană juridică cu sediul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. v) organism recunoscut .procedura prin care o autoritate competentă informează Comisia Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene cu privire la laboratorul sau organismul de certificare ori de inspecţie.procedura prin care o autoritate competentă aprobă. pe baza unei aprecieri profesionale. respectiv. prin ordin al conducătorului său. l) evaluare a conformităţii . u) organism notificat . m) inspecţie . în vederea distribuirii şi/sau utilizării. a unui serviciu.examinarea proiectului unui produs. s) organism de certificare . de către un stat membru. pentru prima dată. aflat sub jurisdicţia română. pe o placă de marcaj ataşată. în concordanţă cu o procedură specificată.CS . conform prevederilor unei reglementări tehnice şi pentru care s-a emis un certificat de recunoaştere. care a fost desemnat şi notificat de către o autoritate competentă ori. persoană juridică cu sediul în România.orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică cu domiciliul. conform prevederilor reglementării tehnice specifice. pe un produs. organism de certificare sau de inspecţie. denumit în continuare marcaj CE. în numele său. care este capabil şi competent tehnic să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită procedură de evaluare a conformităţii şi care demonstrează independenţă.2006. Responsabilităţile producătorului se preiau . certificării şi supravegherii conformităţii.CE . un organism de certificare sau de inspecţie recunoscut. care introduce pe piaţa românească sau pe piaţa Uniunii Europene un produs provenit din afara acestui spaţiu.laborator de încercări. publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.acţiunea de a face disponibil. p) încercare . un produs din domeniul reglementat.persoana fizică autorizată sau persoana juridică. responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs.operaţiune tehnică ce constă în determinarea uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs. respectiv cu sediul. t) organ de control . valabil în România până la 31. organism de certificare sau de inspecţie. imparţialitate şi integritate. în România sau în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. dreptul de a acţiona pe piaţă în legătură cu o procedură de evaluare a conformităţii. desemnat pentru a îndeplini sarcini specifice în legătură cu evaluarea conformităţii şi pentru care Comisia Europeană a alocat anterior un număr. prevăzută de o reglementare tehnică.activitate al cărei obiect este determinarea faptului că un produs satisface cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile sau că un produs este în conformitate cu tipul pentru care s-a emis un certificat de examinare de tip şi satisface cerinţele esenţiale din reglementările tehnice aplicabile produsului. . a unui proces sau a unei instalaţii şi determinarea conformităţii lor cu condiţiile specifice sau cu condiţiile generale. valabil în ţările UE. w) producător .

precum şi al protejării mediului. animalelor şi a bunurilor. în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. b) grupele de produse care fac obiectul reglementării tehnice. . acoperită de un astfel de standard. animalelor domestice şi proprietăţii.persoana fizică sau juridică cu domiciliul. În scopul asigurării securităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei. Legislaţia europeană în domeniu Legislaţia europeană referitoare la certificarea echipamentelor de muncă utilizate de către lucrători în procesul de muncă este bazată pe art. indiferent de originea lor. că produsele introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune îndeplinesc prevederile reglementărilor tehnice aplicabile. Lista standardelor europene armonizate se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. prin care autorităţile competente asigură şi garantează. cu respectarea principiului liberei concurenţe. sub nume propriu. În acest scop se preconizează armonizarea totală a prevederilor legislative.acţiune în responsabilitatea autorităţii competente. modificat prin art. împuternicită de producător să acţioneze în numele acestuia. d)procedurile pentru evaluarea conformităţii produselor.standard european. respectiv dacă nu pun în pericol sănătatea şi securitatea persoanelor. autorităţile competente elaborează reglementări tehnice. în principal: a)definirea domeniilor reglementate prevăzute în anexa nr.acţiunea ce are loc în momentul primei utilizări a unui produs. elaborat în baza unui mandat al Comisiei Europene şi adoptat de către o organizaţie europeană de standardizare. Statele membre sunt însă obligate să comunice Comisiei orice măsură naţională suplimentară adoptată după armonizare şi să obţină confirmarea acesteia. în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene. x) punere în funcţiune . în mod imparţial. în vederea desemnării şi. ca regulă dar este posibilă şi armonizarea parţială. z) reprezentant autorizat al producătorului . a stabilit că libera circulaţie a produselor în legătură cu sănătatea. 1. securitatea. prin care se stabileşte dacă un laborator sau un organism de certificare ori de inspecţie este capabil şi competent tehnic să realizeze sarcini specifice în legătură cu o anumită procedură de evaluare a conformităţii şi demonstrează independenţă. y) recunoaştere . 94-97 din Tratatul de la Amsterdam.de orice persoană fizică autorizată sau persoană juridică care asamblează. imparţialitate şi integritate. c)cerinţele esenţiale. dacă este cazul. care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale dintr-o directivă aplicabilă. aa) standard european armonizat . pentru a nu se crea discriminări arbitare sau restricţii deghizate pentru comerţ. a notificării. ambalează ori etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă şi/sau a punerii în funcţiune. după caz. precum şi grupele de produse exceptate de la aceasta. protecţia mediului şi protecţia consumatorilor este permisă în condiţiile în care acestea asigură un nivel de protecţie ridicat. e)conţinutul dosarului tehnic şi documentele ce atestă conformitatea cu cerinţele esenţiale. conform prevederilor unei reglementări tehnice. Reglementările tehnice prevăd. ab) supravegherea pieţei . respectiv cu sediul. tehnice şi administrative. f)cerinţele minime pentru evaluarea organismelor desemnate să realizeze evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale. 100A al Tratatului de la Roma. cu respectarea principiilor internaţionale şi comunitare privind libera circulaţie a mărfurilor în comerţul intern şi internaţional.ansamblul măsurilor. resurselor şi structurilor instituţionale adecvate.

unele dintre ele cu un puternic caracter tehnic şi se referă la armonizarea prescripţiilor statelor membre pentru anumite tipuri de echipamente. Barierele în calea comerţului rezultate din diferenţele existente între legislaţiile naţionale pot fi acceptate numai dacă măsurile naţionale : • sunt necesare pentru a satisface cerinţe obligatorii (cum ar fi sănătatea. . . h)cerinţele privind supravegherea pieţei. . adoptate la nivel naţional. . O nouă strategie şi tehnică de reglementare a fost formulată prin Rezoluţia Consiliului din anul 1985 referitoare la Noua Abordare privind armonizarea tehnică şi standardizarea. În scopul adoptării standardelor europene armonizate autorităţile competente asigură mijloacele financiare din fonduri alocate de la bugetul de stat. şi • pot fi justificate în privinţa legitimităţii scopului şi sunt proporţionale cu obiectivele.Directiva Consiliului din 19 februarie 1973 referitoare la materialul electric destinat a fi utilizat în diferite limite de tensiune (73/23 /CEE).100A/95 conţin o serie de prevederi comune. ce a fost completată prin directivele 91/368/CEE. protecţia mediului). completată prin directivele 93/68/CEE şi 93/95/CEE.Directiva Consiliului din 22 iunie 1998 ( 98/37/CE) referitoare la maşini care înlocuieşte Directiva (89/392/CEE).  Specificaţiile tehnice ale produselor care satisfac cerinţele esenţiale definite in directive sunt stabilite în standardele armonizate. Directivele europene derivând de la art. În completarea principiilor Noii Abordări.g)regulile de aplicare a marcajului de conformitate. • servesc un scop legitim care justifică încălcarea principiului liberei circulaţii a mărfurilor.  Aplicarea standardelor armonizate şi a altor standarde rămâne voluntară şi producătorul poate întotdeauna să aplice alte specificaţii tehnice pentru a satisface cerinţele. pentru a beneficia de libera circulaţie în cadrul Comunităţii. în special sub formă de cerinţe esenţiale de securitate. dacă este cazul. Mecanismele folosite pentru realizarea acestui scop se bazează pe prevenirea noilor bariere în calea comerţului. precum şi prevederi specifice acestuia. art. sunt necesare condiţii pentru evaluarea justă a conformităţii.Directiva Consiliului din 21 decembrie 1989 referitoare la echipamentele individuale de protecţie (89/686/CEE).  Produsele fabricate în conformitate cu standardele armonizate beneficiază de o prezumţie de conformitate cu cerinţele esenţiale corespunzătoare. 93/44/CEE. Libera circulaţie a mărfurilor constituie temelia Pieţei Unice. care a stabilit următoarele principii:  Armonizarea legislativă se limitează la cerinţele esenţiale pe care trebuie să le satisfacă produsele introduse pe piaţa Comunităţii. inclusiv prevederi tehnice (caracteristici. recunoaştere mutuală şi armonizare tehnică. Elementele cheie în această privinţă sunt realizarea încrederii prin competenţă şi . 100A introduce o clauză de supraveghere a pieţei.Directiva Consiliului din 2000 privind nivelul emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor (2000/14/EC). Printre acestea putem enumera: . Reglementările tehnice vor face referire la standardele europene armonizate. De asemenea. care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale. metode de încercări). parametri admisibili. protecţia consumatorului. Directivele sunt documente specifice.Directiva Consiliului din 23 martie 1994 referitoare la echipamente şi sisteme protectoare destinate a fi utilizate în atmosfere potenţial explozive (94/ 9 /CEE). pornind de la principiul asigurării unui nivel maxim de protecţie a utilizatorului. indiferent de tipul de echipament căruia i se aplică. securitatea. 93/68/CEE.

combinată cu activităţile producătorului de control intern asupra producţiei. programe de cooperare şi asistenţă tehnică. Aceste decizii stabilesc orientările generale şi procedurile detaliate pentru evaluarea conformităţii care trebuie folosite în directivele Noii Abordări. pentru desemnarea organismelor care pun în funcţiune aceste proceduri şi pentru folosirea marcajului CE. . care a fost înlocuită şi actualizată prin Decizia 93/465/EEC. ⇒ Standardele armonizate ale căror numere de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial şi care au fost transpuse în standarde naţionale. combinată cu aprobarea de către un terţ a sistemelor de asigurare a calităţii produsului sau producţiei. iar producătorii pot alege orice soluţie tehnică care asigură respectarea cerinţelor de bază. ⇒ Sunt promovate acordurile de recunoaştere mutuală privind testarea şi certificarea în domeniile nereglementate. organismele de certificare şi inspectie. • verificarea proiectării şi producţiei de către o unitate a terţei părţi. Rezoluţia Consiliului din 1989 referitoare la Abordarea Globală cu privire la certificare şi testare prevede următoarele principii orientative pentru politica Comunităţii în legătură cu evaluarea conformităţii: ⇒ O abordare consecventă se dezvoltă în legislaţia comunitară prin realizarea de module pentru diferitele faze ale procedurilor de evaluare a conformităţii şi prin formularea criteriilor pentru folosirea acestor proceduri. ⇒ Comerţul internaţional între Comunitate şi ţări terţe este susţinut prin acorduri de recunoaştere mutuală. • aprobarea de către terţ a întregului sistem de asigurare a calităţii. ⇒ Aplicarea standardelor armonizate sau a altor specificaţii tehnice rămâne voluntară. laboratoarele de testare. Abordarea Globală a fost completată de Decizia Consiliului 90/683/EEC. Directivele Noii Abordări se bazează pe următoarele principii : ⇒ Armonizarea se limitează la cerinţele de bază. ⇒ Înfiinţarea sistemelor de acreditare şi folosirea tehnicilor comparative sunt promovate în Statele Membre şi la nivelul Comunităţii. • examinarea de tip sau a proiectării de către o terţă parte. ⇒ Folosirea standardelor europene privind asigurarea calităţii (EN ISO 9000) si privind cerinţele care trebuie îndeplinite de către organismele de evaluare a conformităţii care se ocupă de asigurarea calităţii (EN 45000) este generalizată. Producătorii pot alege între diferite proceduri de evaluare a conformităţii prevăzute în directiva aplicabilă. • examinarea de tip de către o terţă parte.transparenţă şi elaborarea unui cadru şi a unei politici cuprinzătoare pentru evaluarea conformităţii. ⇒ Diferenţele dintre infrastructurile calităţii existente (cum ar fi sistemele de calibrare şi metrologie. se presupune că sunt conforme cu cerinţele esenţiale corespunzătoare. organismele de acreditare) între Statele Membre şi între sectoarele industriale sunt minimalizate prin programe. ⇒ Numai produsele care îndeplinesc cerinţele de bază pot fi introduse pe piaţă şi puse în funcţiune. Astfel evaluarea conformităţii se bazează pe: • activităţile producătorului de control intern al proiectării şi producţiei. sau verificarea produsului de catre terti (Aprobarea sistemelor de asigurare a calităţii produsului sau producţiei de către o terţă parte şi verificarea produsului de către un terţ pot fi asigurate şi fără examinarea tipului sau proiectării de către terţa parte).

2003 876/10. 1514 din 18 decembrie 2003 pentru modificare şi completarea Hotărârii Guvernului nr.2003 LEGEA nr.2004 815/11.02.2001 731/10.12.05.09. care atestă conformitatea echipamente electrice de joasă tensiune ORDINUL 342 din 30 iulie 2002 privind aprobarea Cărţii Albe a Infrastructurii Calităţii şi Evaluării Conformităţii 33/15. sănătatea. prevăzute în Legea nr.02. 71 din 28 august 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. securitatea muncii şi protecţia mediului ORDONANŢA nr. organizarea şi funcţionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pieţei Produselor şi serviciilor şi Protecţia Consumatorilor ORDINUL 35 din 23 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoaşterea şi desemnarea organismelor şi / sau laboratoarelor ce pot întocmi rapoarte de încercări.457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune (EEJT) HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.2002 166/26.2004 96/02. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformităţii produselor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. şi a regulilor de aplicare a marcajului naţional de conformitate CS HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 809 din 14 iulie 2005 pentru modificarea HG nr. 1605 din 23 decembrie 2003 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.2003 311/08.11.2003 119/14. Cadrul legislativ referitor la evaluarea conformităţii produselor 712/08.01. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor LEGEA nr.2002 . 71/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din domeniul reglementate. 1202 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa.2004 923/22.12. 503 din 26 noiembrie 2003 privind aprobarea OG nr.11. 71 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizează în procesul de evaluare a conformităţii produselor din domeniul reglementate.02. şi a regulilor de aplicare a marcajului naţional de conformitate CS HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 71/2003 pentru modificare şi completarea Legii nr.2002 621/30. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 144 din 12 februarie 2004 pentru modificarea anexei la HG nr.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.08. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de EEJT HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.2007 138/16. 681/2001 privind înfiinţarea.02.608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor.08.2004 723/10. prevăzute în Legea nr.Legislaţia românească în domeniu În tabelul 4 sunt prezentate transpunerile Directivelor europene în legislaţia românească privind certificarea echipamentelor de muncă (EM) şi a echipamentelor individuale de protecţie (EIP) din domeniile reglementate pentru care autoritatea competentă este Inspecţia Muncii.

240 din 7 iunie 2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.07. prevăzute în Legea nr.2004 48/22.2004+ bis 169/22.07. 891 din 3 iunie 2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate.05.06.11.2004 634/13.06. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.2004 565/25.Produselor ORDINUL 297 din 1 octombrie 2001al MIR privind aprobarea Listei cuprinzând organismele recunoscute în domeniul echipamentelor electrice de joasă tensiune ORDINUL 433 din 27 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Ordinului MIR nr. 3/2004 pentru modificare şi completarea OG nr.2004 532/14.07.01.06. 297/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând organismele recunoscute în domeniul echipamentelor electrice de joasă tensiune ORDINUL 153 din 19 martie 2002 pentru modificarea şi completarea Ordinului MIR şi al MMSS nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive LEGEA nr.2001 51/24.2007 499/03. 140 din 24 februarie 2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.2002 175/01. 38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor şi organismelor evaluarea conformităţii ORDINUL 242 din 26 mai 2004 al MMSSF privind aprobarea Listei standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la maşini industriale ORDINUL 94 din 7 februarie 2006 privind aprobarea Listei standardele române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie ORDINUL 383 din 22 iunie 2004 al MMSSF privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate care se referă la metodele de măsurare şi verificare a nivelului de zgomot transmis prin aer de aparatele electrocasnice LEGE nr.02.2006 639/15.2004 219/15. precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii echipamentelor individuale de protecţie 709/07. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 354 din 28 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoaşterea şi desemnarea laboratoarelor de încercări.03.2004 .2004 552/22.2004 620/08.2002 323/16. prevăzute în Legea nr. 891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile reglementate. 246 din 9 iunie 2004 privind aprobarea OG nr. 184/395/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române pentru asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.2005 676/27.06.01. 1756 din 6 decembrie 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate în exteriorul clădirilor HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr.07.03. 245 din 9 iunie 2004 privind securitatea generală a produselor LEGE nr.

09. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor LEGE nr. 12/2006 privind aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii EIP ORDINUL 492 din 23 septembrie 2004 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii maşinilor industriale LEGE nr.08. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 634 din 2 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformităţii.676/27.2004 871/24.04.12.2004 736/16. 62/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10.2002 ORDINUL 355 din 28 iunie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind recunoaşterea şi desemnarea laboratoarelor de încercări. 406 din 11 octombrie 2004 privind aprobarea OG nr.2005 303/12.2006 1012/20. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 396 din 29 iunie 2004 pentru aprobarea unor măsuri privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea conformităţii echipamentelor destinate utilizării în exteriorul clădirilor (Norme metodologice) ORDINUL 476 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea Normelor metodologice care adoptă standarde europene armonizate referitoare la echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive ORDINUL 477 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea privind recunoaşterea şi desemnarea laboratoarelor de încercări. 184/395/2001 privind aprobarea Listei cuprinzând standardele . 62 din 05 august 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii maşinilor industriale ORDINUL 521 din 29 iulie 2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând laboratoarele recunoscute care pot întocmi rapoarte de încercări ce atestă conformitatea echipamentelor electrice de joasă tensiune cu cerinţele esenţiale de securitate ORDONANŢA nr.2004 741/17.2004 42/17.10.2004 784/26. precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizează evaluarea conformităţii echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive ORDINUL 12 din 12 ianuarie 2006 pentru aprobarea Listei organismelor recunoscute care efectuează evaluarea conformităţii EIP ORDINUL 947 din 7 decembrie 2006 pentru completarea Ordinului MMSSF nr.2004 939/14. 2006 928/12.08. 2004 101/31.07.01.11.09.2004 866/22. 2004-2007 ORDINUL 552 din 11 august 2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând organismele recunoscute în domeniul compatibilităţii electromagnetice ORDINUL 381 din 21 iunie 2004 şi ORDINUL 1620 din 11 octombrie 2004 MEC şi MCTI privind aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene armonizate din domeniul compatibilităţii electromagnetice ORDONANŢA nr.2004 788/27.05.01.08. 19/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19 din 27 ianuarie 2005 pentru modificarea art. 81 din 7 aprilie 2005 privind aprobarea OG nr.2005 323/16.2004 941/14.2004 1020/04.10. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor ORDINUL 34 din 14 februarie 2002 pentru modificarea Ordinului ministrului industriei şi resurselor şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr.08.

Cerinţa esenţială este cerinţa care are în vedere. Solidarităţii Sociale şi Familiei. reglementării tehnice 73/23/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. Ministerul Muncii. Inspecţia Muncii. 457/2003 şi Hotărârea Guvernului nr.române pentru asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune 681/29. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă Ministerul Muncii. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă Autorităţile de supraveghere a pieţei Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 119/2004 89/686/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. în special:  protecţia sănătăţii  securitatea utilizatorilor  protecţia proprietăţii  protectia mediului. Nr. 1756/2006 Ministerul Muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Inspecţia Muncii. crt. care adoptă standardele europene armonizate Produsele din domeniul reglementat pe care le supraveghează Inspecţia Muncii sunt prezenate în Tabelul 6. Inspecţia Muncii. 1514/2003 2.07. Limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirii Ministerul Muncii.2004 + bis ORDINUL 384 din 2004 din 22 iunie 2004 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Inspecţia Muncii. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă Securitatea este starea unui produs. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă 5. 809/2005 4. proces sau serviciu. Principiile pe care se bazează procesul de evaluare a conformităţii sunt: a)competenţă şi imparţialitate. directivei/nr. . Solidarităţii Sociale şi Familiei. Maşini industriale 98/37/EC/ Hotărârea Guvernului nr. Echipament de protecţie individuală Ministerul Muncii. 115/2004 Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 2000/14/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. Reglementarea tehnică Echipamente electrice de joasă tensiune Nr. Inspecţia Muncii. Solidarităţii Sociale şi Familiei. Atmosfere potenţial explozive 94/9/EEC/ Hotărârea Guvernului nr. în care riscul de a pune în pericol persoanele sau de a provoca pagube mediului şi/sau proprietăţii este limitat la un nivel acceptabil. 1. ITM – Direcţia Control Securitate şi Sănătate în Muncă 3.

e) aplicarea marcajului CE. potrivit reglementărilor tehnice aplicabile. dacă reglementările tehnice aplicabile prevăd aplicarea acestui marcaj. Producătorul este persoana responsabilă pentru proiectarea şi realizarea unui produs în scopul introducerii pe piaţă în numele său. Responsabilităţile producătorului se aplică oricăreii persoane fizice sau juridice care asamblează sau etichetează produse în vederea introducerii pe piaţă sub nume propriu. responsabilitatea privind deţinerea documentelor ce atestă conformitatea şi prezentarea acestor documente. rapoartele de încercare. revine importatorului. conform procedurilor de evaluare. Conformitatea produselor cu cerinţele esenţiale este atestată prin declaraţia de conformitate EC întocmită de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia. pe ambalajul acestuia şi/sau pe documentele însoţitoare şi are semnificaţia conformităţiii produsului cu toate cerinţele aplicabile. pentru prima dată. d) întocmirea declaraţiei de conformitate EC. respectând cerinţele esenţiale. contra cost sau gratuit. Declaraţia de conformitate este procedura prin care un producător sau un reprezentant autorizat al acestuia dă o asigurare scrisă că un produs este conform condiţiilor specificate. direct pe produs. scopul şi pe perioada prevăzute de reglementările tehnice. astfel încât să nu poată fi detaşată. certificatele ori alte documente care atestă conformitatea.b)transparenţă şi credibilitate. alese de producător. . nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are domiciliul sau sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene. identificat corespunzător. În cazul în care nici producătorul. după caz. e)reprezentarea intereselor publice. f)contribuţia la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor. după caz. b) întocmirea şi deţinerea dosarului tehnic. pe instrucţiunile ce însoţesc produsul sau pe o placă de marcaj ataşată produsului. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale. c)independenţă faţă de posibila predominare a oricăror interese specifice. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau de utilizare. Marcajul de conformitate este un simbol care se aplică de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia. are obligaţia să asigure: a) proiectarea şi realizarea produselor. Importatorul este orice persoană fizică sau juridică cu sediul în România care introduce pe piaţă un produs dintr-o altă ţară. la cererea organelor de control. Introducere pe piaţă a unui produs este acţiunea de a face disponibil. este conform cu un standard sau cu un alt document normativ. în forma. a certificatelor sau a altor documente ce atestă conformitatea. prevăzute de reglementările tehnice. d)asigurarea confidenţialităţii şi păstrarea secretului profesional. în vederea distribuirii şi/sau utilizării. Certificatul de conformitate este documentul emis de un organism de certificare pe baza regulilor unui sistem de certificare şi care indică existenţa încrederii adecvate că un produs. respectiv de organisme de certificare sau de inspecţie. un produs din domeniul reglementat. după caz. şi prin marcajul CE. deţinerea rapoartelor de încercare. prevăzute în reglementările tehnice. emise de laboratoare. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a produselor din domeniile reglementate. Produsele din domeniile reglementate care se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune trebuie să poarte marcajul de conformitate corespunzător.

dacă este cazul. aplicat. Marcajul CE este urmat.2007). persoană fizică ori juridică cu domiciliul.controlul intern al producţiei. alese de producător. conformitatea produselor cu cerinţele esenţiale este atestată prin: • declaraţia de conformitate întocmită de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia.12.examinarea de tip. de numărul de identificare al organismului înregistrat în Registrul organismelor recunoscute.asigurarea calităţii producţiei. contra cost sau gratuită. după caz. semnifică faptul că produsele sunt conforme cu prevederile tuturor reglementărilor tehnice respective. Evaluarea conformităţii produselor din domeniile reglementate cu cerinţele esenţiale prevăzute în reglementările tehnice se face de către organisme desemnate sau. Marcajele de conformitate: • CE – marcaj european de conformitate (fig. c) modulul C . conform prevederilor prezentei legi şi ale reglementărilor tehnice aplicabile produsului. Fig.12. respectiv laboratoare de încercări.2007. În concluzie. d) modulul D . potrivit reglementărilor tehnice aplicabile.asigurarea calităţii produsului. notificate. Autorităţile competente au obligaţia de a lua măsurile necesare de retragere de pe piaţă a produselor cu marcaj CS. de numărul de identificare a organismului notificat care a evaluat conformitatea potrivit prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile produsului. procedura pentru evaluarea conformităţii este formată din unul sau o combinaţie adecvată a următoarelor module: a) modulul A . 4) Marcajul de conformitate se aplică în mod vizibil. . De la termenul prevăzut mai sus produsele din domeniile reglementate pot fi introduse pe piaţă şi/sau puse în funcţiune numai în condiţiile în care acestea poartă marcajul CE. b) modulul B . e) modulul E . De la data aderării României la Uniunea Europeană se interzice distribuirea.4 Se admiteau introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune şi a produselor cu marcaj CS. uşor lizibil şi de neşters. dacă acest marcaj de conformitate este prevăzut de reglementările tehnice aplicabile. adică 31. dacă era cazul. 3) • CS – marcaj naţional de conformitate (fig. numai până la data aderării României la Uniunea Europeană. Marcajul CS se aplica de către producător sau de către reprezentantul său autorizat.Pentru produsele supuse mai multor reglementari tehnice. Procedurile pentru evaluarea conformităţii depind de gradul de complexitate al produsului şi de riscul estimat la utilizarea acestuia. • rapoartele de încercare sau certificatele de conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspecţie. Este interzisă aplicarea de marcaje care pot fi confundate cu marcajele de conformitate. conform procedurilor de evaluare. organisme de certificare sau de inspecţie.conformitatea cu tipul. marcate cu marcajul CS. 3 Fig. respectiv cu sediul. care a evaluat conformitatea. în România. Marcajul CS era urmat. • marcajul de conformitate. Reglementarea tehnică prevede pentru fiecare categorie de produse dintr-un domeniu reglementat una sau mai multe proceduri pentru evaluarea conformităţii. a produselor din domeniile reglementate. marcajul CE sau CS (până la 31.

g) modulul G . h) modulul H . după caz. dacă reglementarea tehnică prevede astfel de documente. în forma. pe instrucţiunile ce însoţesc produsul sau pe o placă de marcaj ataşată produsului. uşor lizibil şi de neşters. deţinerea rapoartelor de încercare. şi pe documentele ce însoţesc produsul. care asigură un sistem eficient şi efectiv de supraveghere şi control atât pentru produsele din domeniile reglementate. a certificatelor sau a altor documente ce atestă conformitatea. ţinând cont de natura produsului. scopul şi pe perioada prevăzute de reglementările tehnice. după caz. marcajul de conformitate semnifică conformitatea produsului cu toate prevederile aplicabile din aceste reglementări. dacă reglementările tehnice aplicabile prevăd aplicarea acestui marcaj. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. responsabilitatea privind deţinerea documentelor ce atestă conformitatea şi prezentarea acestor documente. produsele din domeniile reglementate care se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune trebuie să poarte marcajul de conformitate corespunzător. (1Pprodusele din domeniile reglementate care se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiune trebuie să poarte marcajul de conformitate corespunzător. înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a produselor din domeniile reglementate. la cererea organelor de control. În cazul în care nici producătorul. după caz. în situaţia în care acest lucru nu este posibil sau în cazul în care nu există cerinţe în acest sens. prevăzute de reglementările tehnice.asigurarea totală a calităţii. nici reprezentantul autorizat al acestuia nu are domiciliul sau sediul în România ori într-un stat membru al Uniunii Europene. dacă este cazul. revine importatorului. are obligaţia să asigure: b) întocmirea şi deţinerea dosarului tehnic. Domenii reglementate şi Directivele Noii Abordări (directive care prevăd marcajul CE) Directiva 1. are obligaţia să asigure: e) aplicarea marcajului CE. dacă reglementările tehnice aplicabile prevăd aplicarea acestui marcaj. c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformităţii produselor cu cerinţele esenţiale.f) modulul F . înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a produselor din domeniile reglementate. e) aplicarea marcajului CE. Supravegherea pieţei este în responsabilitatea şi în subordonarea autorităţilor competente. cât şi pentru evaluarea conformităţii produselor din aceste domenii. În situaţia în care unui produs îi sunt aplicabile mai multe reglementări tehnice care prevăd aplicarea marcajului de conformitate. după caz. (2) Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. Marcajul CE se aplică conform reglementărilor tehnice aplicabile produsului. amendament 73/23/EEC Legislaţia românească HG 457/2003+ Autoritatea competentă MMSSF .verificarea produsului. astfel încât să nu poată fi detaşată.verificarea unităţii de produs.directivei. în mod vizibil. marcajul CE se aplică pe ambalaj. Echipamente (electrice) de joasă Nr. d) întocmirea declaraţiei de conformitate EC. direct pe produs. Structurile responsabile cu supravegherea pieţei trebuie: • să deţină resursele şi autoritatea necesare pentru exercitarea activităţilor de supraveghere • să asigure competenţa şi integritatea profe-sională a personalului lor • să acţioneze independent şi nediscriminatoriu.

3. 9. 4. 12. 5. 21. 11. 13. 19. Atmosfere (medii) potenţial explozive Ambarcaţiuni pentru agrement Ascensoare Aparatură (echipamente) de refrigerare Echipament sub presiune Echipamente terminale pentru radio şi telecomunicaţii Dispozitive medicale pentru diagnosticare in vitro Ambalaje şi deşeuri de ambalaje 752/2004 452/2003+ 2195/2004 439/2003 1039/2003+ 972/2004 584/2004 88/2003+ 236/2004 798/2003 349/2002 MMSSF MTCT MIR ISCIR MEC ANPC MIR ISCIR MCTI MS MAPM MIR MFP MAI ANPC . 20. Jucării Materiale (produse) pentru construcţii Compatibilitate electromagnetică 6. Maşini (industriale) Echipament (individual) de protecţie personală Aparate de cântărit cu funcţionare neautomată Dispozitive medicale implantabile (active) Arzătoare cu combustibili gazoşi Boilere (Cazane pentru apa caldă) Explozibili pentru uz civil (utilizaţi în scopuri civile) Dispozitive medicale 8. 17.tensiune Atmosfere (recipiente) sub presiune 2. 10. 16. 93/68/EEC 87/404/EEC 90/488/EEC 93/68/EEC 88/378/EEC 93/68/EEC 89/106/EEC 93/68/EEC 89/336/EEC 92/31/EEC 93/68/EEC 98/13/EC 2004/15/EC 98/37/EC 98/79/EC 2006/42/EC 89/686/EEC 93/68/EEC 93/95/EEC 96/58/EC 90/384/EEC 93/68/EEC 90/385/EEC 93/42/EEC 93/68/EEC 90/396/EEC 93/68/EEC 92/42/EEC 93/68/EEC 93/15/EEC 93/42/EEC 98/79/EC 93/68 2003/32 94/9/EC 94/25/EC 95/16/EC 96/57/EC 2003/66/EC 97/23/EC 98/13/EC 99/5/EC 98/79/EC 94/62/EC 1514/2003 752/2002+ 454/2004 396/2003 102/2003 497/2003+ 954/2003+ 1554/2003 119/2004 115/2004+ 809/2005 617/2003 344/2004 453/2003+ 453R1/2003+ 1480/2003 541/2003+ 574/2005 207/2003 382/2005 ANPC MIR ISCIR MIR ANPC MTCT MIR MCTI ANPC MMSSF MMSSF MIR BRML MS MIR ISCIR MIR ISCIR MMSSF MS 14. 18. 15. 7.

608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor modificată : • 1 . 461/2006. HG nr. 1514/2003. 26. HG nr. directiva ATEX (data intrării în vigoare: 03.06. 752/2004.07. 115/04. Detalii „Joasă tensiune” Acte normative: -HG 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune modificată prin HG 1514/2003.10.echipamente electrice. SUPRAVEGHEREA PIEŢEI Material informativ Domenii reglementate conf. 207/2005 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale explozivilor de uz civil şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. conf. conf. modif. Legii nr. HG nr. 457/2003 modificată prin HG nr. directiva „Joasă tensiune” (data intrării în vigoare: 08.01. • 12 . 23. HG nr. 24.22. conf. amendată de Directiva Consiliului 93/68/EEC. directiva „Zgomot” (data intrării în vigoare: 01.echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.04).explozibili utilizaţi în scopuri civile.echipamente individuale de protecţie.03). HG nr. prin HG nr. înlocuită cu HG 1756/2006. • 6 . directiva „Maşini” (data intrării în vigoare: 01.04). Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane Interoperativitatea sistemului de transport feroviar de mare viteză transeuropean Echipamente maritime Echipamente sub presiune transportabile Emisiile de zgomot în mediu produse de către echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor Interoperativitatea sistemului de transport feroviar convenţional transeuropean 2000/9 96/48/EC 96/98/EC 433/2002+ 1009/2004 aapl MTCT MIR ISCIR MTCT MTCT MTCT MIR ISCIR MMSSF 216/2000 941/2003 1756/2006 98/46/EC 2000/14/EC 27. Aplicabilitate: .04). 119/2004. • 7 . 539/2004. 1. Abrogat. -Directiva Consiliului 73/23/EEC cu privire la echipamentule electrice utilizate la joasă tensiune. HG nr. directiva EIP (data intrării în vigoare: 26. modificată de HG nr.06. conf.echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. conf. conf. • 26 .maşini industriale.05).323/2005. • 14 . 25.

Contoare de energie electrică 5. aplicată direct. în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat. Detalii „Maşini” Acte normative: -HG 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale. însoţite de documente corespunzătoare în acest sens. reunite pentru un anumit scop. Sunt excluse de la aplicarea directivei „Joasă tensiune” următoarele: 1. Interferenţe radioelectrice 8. aparate.maşină: a)un ansamblu de părţi sau componente legate între ele. cu condiţia să nu fie un echipament interschimbabil. sunt dispuse şi comandate astfel încât să funcţioneze ca un întreg. dintre care cel puţin una este în mişcare. Fişe şi prize de uz casnic 6. b)dispozitivelor medicale. c)un echipament interschimbabil care modifică funcţionarea unei maşini şi care este introdus pe piaţă în scopul de a fi asamblat chiar de către operator cu o maşină sau cu o serie de maşini diferite ori cu un vehicul-tractor. transformatoare. Echipamente electrice specializate. -Directiva Consiliului 98/37/CE cu privire la echipamentule tehnice (maşini) utilizate în medii normale. de ieşire sau de intrare-ieşire) cuprinsă între 50V până la 1000V în curent alternativ şi între 75V până la 1500V în curent continuu. Echipamente furnizate ca obiecte de muzeu. Echipament electric pentru utilizare în atmosferă explozivă 2. în special pentru prelucrarea. transmiterii. cum ar fi maşini. cu excepţia celor utilizate pentru ridicarea sau coborârea sarcinilor. Sisteme de supraveghere cu gard electric 7. Sunt excluse de la aplicarea directivei „Maşini” următoarele: a)maşinilor a căror singură sursă de energie este forţa umană. distribuirii sau utilizării energiei electrice. conversiei. avioane sau calea ferată. dispozitive de protecţie şi cablaje . Componente electrice pentru lifturi de mărfuri şi de persoane 4.componentă de securitate . b)un ansamblu de maşini care. instrumente de măsură. este introdusă pe piaţă de producător sau de reprezentantul său autorizat. 1. Aplicabilitate: maşini şi componente de securitate. transportarea sau ambalarea unui material. tratarea.prin echipament electric de joasă tensiune se înţelege orice aparat sau echipament proiectat a fi utilizat la o tensiune nominală (de intrare. . care se supun prevederilor elaborate de organizaţiile internaţionale la care România este parte 9. circuite de comandă şi putere adecvate şi altele asemenea. pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată şi a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează securitatea sau sănătatea persoanelor expuse. utilizate pe nave. 2. în măsura în care acest echipament nu este o piesă de schimb sau o unealtă. .echipament electric reprezintă orice produs utilizat în scopul generării. cu sisteme de acţionare.componentă care.. Echipament electric pentru utilizare radiologică şi medicală 3.

potenţiale. lichide inflamabile şi substanţe periculoase. d)cazanelor de abur şi recipientelor sub presiune. Aplicabilitate: (1)Prin EIP se înţelege dispozitivele sau articolele destinate a fi purtate ori ţinute cu mâna de către o persoană pentru a asigura protecţie împotriva unuia sau mai multor riscuri pentru sănătate şi securitate. f)surselor radioactive încorporate într-o maşină. i)mijloacelor de transport. . m)maşinilor speciale proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii publice. r)elevatoarelor teatrale. în cazul în care cabina este accesibilă. (2)Se consideră. feroviar. l)tractoarelor agricole şi forestiere. o)mijloacelor de transport pe şină. rutier. detaşabil ori nedetaşabil. inclusiv echipamentelor de la bordul acestor nave sau platforme. n)ascensoarelor care servesc în mod permanent niveluri precizate ale clădirilor şi construcţiilor. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă. de asemenea. g)armelor de foc. cu un echipament individual care nu are rol de protecţie. motorină. esenţiale pentru o funcţionare corespunzătoare şi utilizate exclusiv pentru un astfel de echipament. de mărfuri şi/sau persoane. naval. în sensul că o persoană poate intra fără dificultate în cabina care este echipată cu organe de comandă în interior sau la îndemâna persoanei respective. persoanelor şi mărfurilor sau numai a mărfurilor. h)rezervoarelor de stocare şi conductelor de transport pentru petrol. pentru transportul public sau privat de persoane. p)instalaţiilor de extracţie care echipează puţurile de mină. pentru persoane. -Directiva Consiliului 89/686/CEE cu privire la echipamentul individual de protecţie. s)ascensoarelor de şantier destinate pentru ridicarea persoanelor sau a persoanelor şi mărfurilor. Vehiculele utilizate în industria extractivă de minereuri nu sunt excluse.c)echipamentelor specifice utilizate în bâlciuri şi/sau parcuri de distracţie. j)navelor maritime şi platformelor maritime. EIP: a)un ansamblu constituit din mai multe dispozitive sau mijloace integrate de către producător în scopul asigurării protecţiei unei persoane împotriva unuia sau mai multor riscuri simultane. e)maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune pentru utilizare în domeniul nuclear şi care. pot provoca o emisie radioactivă. k)instalaţiilor cu cablu. destinate transportării persoanelor. cum ar fi vehiculele şi remorcile destinate numai transportului aerian. Detalii „EIP” Acte normative: -HG nr. având o cabină care se deplasează de-a lungul unor ghidaje rigide a căror înclinaţie faţă de orizontală este mai mare de 15 grade. b)un dispozitiv sau un mijloc de protecţie combinat. c)componente interschimbabile ale EIP. cu pinion şi cremalieră. inclusiv funicularelor. purtat sau ţinut cu mâna de o persoană pentru executarea unei activităţi specifice. în cazul unei defectări.

a) cuprind în exclusivitate EIP destinate protejării utilizatorului împotriva: a)acţiunilor mecanice cu efecte superficiale: mănuşi pentru grădinărit. care nu sunt purtate în permanenţă 5.EIP proiectate şi fabricate special pentru utilizarea de către forţele armate sau pentru menţinerea legii şi ordinii . îmbrăcăminte de sezon. -Directiva Consiliului 94/9/CE cu privire la echipamentule şi sistemele de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţiale explozive. e)şocurilor mecanice şi vibraţiilor minore care nu afectează zonele vitale ale corpului şi ale căror efecte nu pot provoca leziuni ireversibile: căşti de protecţie de tip uşor împotriva scalpării.EIP destinate protecţiei sau salvării persoanelor îmbarcate la bordul navelor ori al aeronavelor. încălţăminte sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. cu două sau trei roţi EIP de concepţie simplă: (2)EIP prevăzute la alin.bonete.căşti de protecţie. umbrele sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. mănuşi. 461/2006. 4.mănuşi sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. Sunt excluse de la aplicarea directivei „EIP” următoarele: 1. scuturi ori alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie 2. degetare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. (1) lit. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive modif.mănuşi de spălat veselă sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. pe întreaga durată de expunere la risc.EIP proiectate şi fabricate în scop privat împotriva: a)condiţiilor atmosferice adverse . prin HG nr. complementar. c)riscurilor care decurg din manipularea produselor fierbinţi care nu expun utilizatorul la o temperatură mai mare de 50°C sau la şocuri mecanice periculoase: mănuşi. chiar dacă acest sistem nu este destinat a fi purtat sau ţinut cu mâna în permanenţă de către utilizator.recipiente cu aerosoli. b)produselor de curăţare cu acţiune slabă şi cu efecte uşor reversibile: mănuşi de protecţie împotriva soluţiilor diluate de detergenţi sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie.EIP pentru autoapărare . încălţăminte uşoară sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. f)luminii solare: ochelari de soare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. îmbrăcăminte de sezon. arme individuale de descurajare sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie 3. pentru racordarea acestuia la un alt dispozitiv extern. d)agenţilor atmosferici care nu sunt nici excepţionali şi nici extremi: articole pentru protecţia capului. b)umidităţii şi apei .(3)Se consideră ca parte integrantă a EIP orice sistem introdus pe piaţă împreună cu acesta. încălţăminte. Detalii „ATEX” Acte normative: -HG nr. Aplicabilitate: . şorţuri de uz profesional sau alte sortimente care asigură acelaşi tip de protecţie. c)căldurii .Căştile de protecţie şi vizierele destinate utilizatorilor de vehicule cu motor.

Marcarea poate fi completată cu alte simboluri legate de standardele armonizate aplicate. muniţiile sau materialele de război. rutiera. echipamente şi sisteme protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive: a) echipamente . B.(1) Prevederile se aplica echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. rutier.o atmosfera care poate deveni exploziva datorită condiţiilor locale şi operationale. sunt destinate generarii. stocării. dispozitive fixe sau mobile. pt. combustia se propaga în întregul amestec nears. atmosfere explozive . fabricate în ţara sau importate. numai ca rezultat al scurgerii accidentale de gaz combustibil. II 1 D Grupa II. c) componente . categoria 1. dispozitivele de control şi dispozitivele de reglare destinate utilizării în afara atmosferelor potenţial explozive. feroviara sau pe apa. .produse destinate minelor). Sunt excluse de la aplicarea directivei „ATEX” următoarele: a) dispozitivele medicale destinate utilizării într-un mediu medical. pt. d) echipamentele individuale de protecţie reglementate prin HG nr. b) sisteme protectoare . ceata sau pulberi în care. Exemple de marcaj specific: I M 2 Grupa I. atmosfera potenţial exploziva . masurarii. II 1 G Grupa II.amestecul cu aer. în domeniul de aplicare dispozitivele de securitate. aparatura. 115/2004. g) armele. controlului şi transformarii energiei şi/sau prelucrării materialelor şi care pot cauza o explozie prin propriile lor surse potenţiale de aprindere. Nu trebuie excluse vehiculele destinate utilizării într-o atmosfera potenţial exploziva. separat sau împreună. adică vehiculele şi remorcile acestora. dar care nu are o funcţie autonomă. transferului.maşini. altele decât componentele echipamentului definit mai sus. dar care sunt necesare sau care contribuie la funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare în ceea ce priveşte riscurile de explozie. e) navele maritime şi unităţile de platforme maritime mobile împreună cu echipamentele de la bordul acestora. destinate transportului de bunuri pe cale aeriană. vapori. în condiţii atmosferice. feroviar sau pe apa. destinate exclusiv transportului de pasageri aerian. categoria 1. categoria M2 (M . Termeni şi expresii: A. b) echipamentele şi sistemele protectoare la care pericolul de explozie rezulta exclusiv din prezenta substanţelor explozive sau a substanţelor chimice instabile. (2) Sunt incluse. de asemenea. c) echipamentele destinate utilizării în medii casnice şi necomerciale în care atmosferele potenţial explozive pot fi create doar rareori.orice piesa esenţială pentru funcţionarea în condiţii de securitate a echipamentelor şi sistemelor protectoare. care sunt destinate opririi imediate a exploziilor incipiente şi/sau limitării domeniului efectiv al unei explozii şi care sunt introduse pe piata separat pentru utilizare ca sisteme autonome. atmosfere explozive cauzate de pulberi.dispozitive. f) mijloacele de transport. după ce s-a produs aprinderea. vapori sau ceaţă . C. precum şi mijloacele de transport. atmosfere explozive cauzate de gaze. componente de control şi instrumentatia din acestea şi sisteme de detectare sau prevenire care. al substanţelor inflamabile sub forma de gaze.

13. 2000/14/CE pentru armonizarea legilor Statelor Membre privind zgomotul emis de echipamentele utilizate în aer liber. 10. sub copertine de protecţie împotriva ploii sau în carcasele clădirilor.323/2005. destinate aplicaţiilor industriale sau de mediu.Detalii „ZGOMOT” Acte normative: -HG nr. 2. doar cu cilindri vibratori şi nevibratori.încărcătoare (< 500 kW).excavatoare.echipamente neacţionate de un motor. Echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor: 1.grupuri de acţionare hidraulică.abrogate şi înlocuite cu HG nr. cu contragreutate. 12.maşini de tăiat gazon/maşini de tăiat margini de gazon. de exemplu în corturi. de tip încărcător cu cupă (< 500 kW).ascensoare de şantier pentru materiale. -Directiva Consiliului nr.spărgătoare de beton şi picamere portabile. 12 din HG): 1. 7. dar echipamente considerate ca o unitate completă destinată scopului prevăzut. plăci vibratoare şi maiuri vibratoare. aplicabilitatea se extinde şi asupra spărgătoarelor şi dălţilor portabile pentru beton şi a ciocanelor hidraulice.compactoare pentru gropi de gunoi. 2. sunt destinate a fi utilizate conform tipului lor în aer liber şi care contribuie la expunerea la zgomote în mediu. 5. hidraulice sau cu cabluri (< 500 kW). Echipamente supuse limitărilor de zgomot (lista conf..gredere (< 500 kW). care conform tipului lor sunt destinate a fi utilizate în exteriorul clădirilor şi care contribuie la expunerea la zgomot în mediul înconjurător. 14. indiferent de elementul sau elementele de acţionare.vinci pentru construcţii acţionate cu motor cu combustie internă.automacarale acţionate de motor cu combustie internă. care sunt autopropulsate sau pot fi deplasate şi care. 8. art.cositori de gazon.excavator (< 500 kW). Aplicabilitate: Pentru echipamentele destinate funcţionării în exteriorul clădirilor. Ca excepţie. în construcţii. Se consideră utilizare în exteriorul clădirilor utilizarea echipamentelor într-un mediu în care transmisia sunetului nu este afectată sau nu este afectată în mod semnificativ.macarale mobile. 15. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizarii în exteriorul cladirilor. 17. (cu excepţia altor automacarale cu contragreutate) având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t. 11. 3. cu excepţia echipamentului agricol şi forestier şi a utilajelor multifuncţionale. a căror principală componentă motorizată are o putere instalată mai mare de 20 kW. 4. modificată de HG nr. 16.buldozere (< 500 kW). .dumpere (< 500 kW). 9.toate maşinile industriale aferente domeniului „6 Maşini industriale”.încărcătoare . 1. 6.maşini de compactat. 1756/2006.compresoare (< 350 kW).

motosape (< 3 kW).maşini pentru curăţat tufişuri. 27. 24. 23.automacarale acţionate de motor cu combustie internă. 19.maşini pentru tăiat gard viu.transportoare cu bandă. doar maiuri cu explozie.utilaje de foraj.vehicule combinate pentru spălare cu înaltă presiune şi golire prin aspirare.maşini de compactare.autogunoiere. cu motor electric.maşini pentru tăiat iarbă/maşini pentru tăiat margini de peluză. 32. 13 din HG): 1. autopropulsate. 17. 26.bancuri cu ferăstrău circular. 28. 16. Echipamente supuse numai marcării nivelului de zgomot produs de acestea (lista conf.maşini pentru tocat/mărunţit resturi vegetale.macarale turn.platforme aeriene de acces. 20. (doar alte "automacarale cu contragreutate"). 36. 14.maşini pe şenile pentru piste. 15.maşini pentru îndepărtat frunze prin suflare.malaxoare pentru beton sau mortar.ascensoare de şantier pentru materiale. 9. 22. acţionate cu motor cu combustie internă. 22. 29. art.containere pentru sticlă reciclabilă. 7.freze rutiere. 3.maşini de deszăpezit cu organe rotative. 30. 12.finisoare de pavaj. cu excepţia celor echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare.18. 4.grupuri electrogene (a 400 kW). 8. acţionate cu motor electric. 37.echipamente pentru piloţi de fundaţii.vehicule pentru spălare cu înaltă presiune.finisoare de pavaj echipate cu o grindă de netezire cu capacitate mare de compactare.maşini de măturat. 31.ferăstraie portabile cu lanţ.ferăstraie cu bandă pentru şantiere de construcţii. 21.vinciuri pentru construcţii. 10.scarificatoare. 25. 5.echipamente pentru încărcarea şi descărcarea silozurilor sau a cisternelor montate pe autocamioane.maşini cu jet de apă cu înaltă presiune. 2.maşini pentru transportarea şi aplicarea sub presiune a betonului şi mortarului.ciocane hidraulice. cu excepţia anexelor. 13.maşini pentru colectat frunze. 11. 34. 21. 20.generatoare de sudură. 18. 33. 19. având o capacitate nominală nu mai mare de 10 t. 35. în construcţii. 6.lansatoare de conducte.echipamente frigorifice montate pe vehicule.containere mobile pentru deşeuri.grupuri electrogene (< 400 kW).maşini de tăiat rosturi. pentru şantiere de construcţii. cu contragreutate. .

Dacã marca este mãritã sau micşoratã în funcţie de dimensiunile echipamentulu. feroviar. 891/2005 Joasă tensiune Nr Cerinţa Da Nu Observaţii . dimensiunea verticalã a indicãrii nivelului de putere acusticã.38. semnul „LWA” .grupuri de pompare a apei care nu se utilizează subacvatic. Sunt excluse de la aplicarea directivei „ZGOMOT” următoarele: a)echipamentele destinate în principal transportului rutier.autobetoniere. În cazul echipamentelor care cântãresc sub 20 Kg. precum şi o pictogramã care trebuie sã arate în felul urmãtor. Nu existã nici o prevedere pentru culoarea acestui marcaj.vehicule pentru vidanjare.i trebuie respectate proporţiile indicate în desenul de mai sus.săpătoare de şanţuri. Diferite componente ale marcajului CE trebuie sã aibã în general aceeaşi dimensiune pe verticalã. Cerinţe pentru control formal conf. HG nr. trebuie respectate proporţiile specificate în desenul de mai sus. Totuşi dimensiunea verticalã a mãrcii ar trebui sã aibã dacã se poate. Marcajul poate fi ştanţat sau înscris pe o etichetã.accesoriile neacţionate mecanic sau electric care sunt introduse pe piaţă ori puse în funcţiune separat (cu excepţia spărgătoarelor şi dălţilor portabile pentru beton şi a ciocanelor hidraulice). Marca ce indicã nivelul de putere acusticã garantat constã în valoarea unicã a nivelului de putere acusticã garantat în dB. care nu poate sã fie mai micã de 5 mm. de mărfuri ori persoane. . Marcare Marcajul de conformitate CE constã din iniţialele „CE” în urmãtoarea formã: Dacã marcajul CE este micşorat sau mãrit în funcţie de dimensiunile echipamentului. aerian sau naval. nu mai puţin de 40 mm. poate fi redusã cu 20 mm. 40. b)echipamentele special proiectate şi construite cu destinaţie militară şi pentru poliţie şi cele destinate serviciilor de urgenţă. 39. 41.

1 2 3 4 Există marcaj CE sau CS pe produs (sau ambalaj) Există declaraţie de conformitate pt echipament Declaraţia de conformitate este emisă de producător Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „Joasă tensiune” 5 Echipamentul electric este însoţit de instrucţiuni (CT) 6 Instrucţiunile şi declaraţia de conformitate sunt în l. vapori sau ceaţă) sau „D” (pulberi) 4 Există declaraţie de conformitate pt produs 5 Declaraţia de conformitate este emisă de producător Nu-i obligator Da Nu Observaţii Nu se aplică marcaj CE/CS Da Nu Observaţii Da Nu Observaţii . Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs (sau pe ambalaj) 2 Există fişa de instrucţiuni a produsului 3 Fişa de instrucţiuni conţine denumirea şi adresa producătorului şi este emisă de producător 4 Fişa de instrucţiuni pt produse de concepţie diferită de cea „simplă” include denumirea. română sau este însoţită de o traducere în româneşte 8 Există legătură între echipament şi fişa de instrucţiuni prin marcajele folosite 9 Semnificaţia marcajelor de pe produs este explicitată în fişa de instrucţiuni ATEX Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs 2 Există pe produs marcajul specific al protecţiei la explozie urmat de simbolul grupei şi categoriei echip. niveluri de risc şi limitele de utilizare pt acestea 6 Fişa de instrucţiuni indică termenul limită de perimare sau perioada de ieşire din uz a EIP 7 Fişa de instrucţiuni este în l. de identificare al organismului notificat implicat 5 Fişa de instrucţiuni indică clasele de protecţie pt dif. română sau sunt însoţite de traduceri în româneşte 7 Instrucţiunile fac referire la riscurile de accidentare 8 Există legătură între echipament şi declaraţia de conformitate prin specificarea seriei produsului 9 Pt. 3 Marcajul EX pe produse din grupa II conţine litera „G” (gaze. adresa şi nr. produsele cu rol de subansamble există declaraţie de încorporare în locul declaraţiei de conformitate. română sau sunt însoţite de traduceri în româneşte 7 Instrucţiunile fac referire la riscurile de accidentare Maşini industriale Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs 2 Există declaraţie de conformitate pt echipament 3 Declaraţia de conformitate este emisă de producător 4 Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „Maşini” 5 Echipamentul este însoţit de instrucţiuni (CT) 6 Instrucţiunile şi declaraţia de conformitate sunt în l.P. 10 Pt produsele din Anexa IV se face referire la organismul notificat în declaraţia de conformitate E.I.

numărul de identificare şi adresa organismului notificat 8 Declaraţia de conformitate precizează nivelul de putere acustică măsurat şi garantat 9 Există legătură între echipament şi declaraţia de conformitate prin specificarea pe ambele a producătorului. produsele cu rol de subansamble există atestat de conformitate în locul declaraţiei de conformitate. ZGOMOT Nr Cerinţa 1 Există marcaj CE sau CS pe produs 2 Există pe produs marcajul specific pt indicarea nivelului de putere acustică garantat (LWA) 3 Marcajul LWA pe produs specifică nivelul de putere acustică garantat în dB 4 Există declaraţie de conformitate pt produs 5 Declaraţia de conformitate este emisă de producător 6 Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „ZGOMOT” 7 Pt echipamente supuse limitării de zgomot. categoria 3 Chiar prin repetare marcaj Produse încorporare Da Nu Observaţii pt Lista conf. adresei lui şi seriei produsului 10 Produsul este însoţit de instrucţiuni (CT) 11 Instrucţiunile şi declaraţia de conformitate sunt în l. română sau sunt însoţite de traduceri în româneşte 12 Instrucţiunile reiau şi detaliază datele din marcajul produsului (excepţie seria şi anul fabricaţiei) 13 Pt. grupa II. declaraţia de conformitate include denumirea. adresei lui şi seriei produsului 10 Declaraţia de conformitate precizează datele de identificare ale persoanei autorizate să o semneze 11 Declaraţia de conformitate este în limba română sau este însoţită de o traducere în româneşte Excepţie pt echip. 12 . numărul de identificare şi adresa organismului notificat implicat Declaraţia de conformitate include calităţile de securitate existente pe produs prin marcaj 9 Există legătură între echipament şi declaraţia de conformitate prin specificarea pe ambele a producătorului.6 7 8 Declaraţia de conformitate face referire la directiva sau HG pt „ATEX” Declaraţia de conformitate include denumirea. art.

Important este şi faptul că în interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor trebuie prevăzută. feroviar. . o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă.panoul utilizat împreună cu un panou descris la punctul anterior.semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol.971/2006 care aprobă cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă – semnalizarea care se referă la un obiect. Potrivit normelor în vigoare.semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare.semnalul care. fără folosirea vocii umane sau artificiale. • semnal acustic . Pentru a înţelege şi asigura aceste cerinţe minime de securitate este necesar să definim câţiva dintre termenii uzitaţi. • semnal de indicare .semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol.semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute mai sus. Tot angajatorului îi revine şi obligaţia de a verifica sistematic dacă semnalizarea de securitate există şi respectă cerinţele amintite. SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCĂ Semnalizarea de securitate este – potrivit HG nr. • semnal de salvare sau de prim ajutor . care furnizează informaţii suplimentare. Persoanele care desfăşoară această activitate cu caracter de prevenire şi protecţie vor trebui să aibă în vedere ca: • lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să fie informati referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă. semnalizarea de securitate trebuie să fie prevăzută atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri.semnalul sonor codificat.semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide. dacă este cazul. iluminate din interior ori din spate.mesajul verbal predeterminat. fluvial.culoarea căreia îi este atribuită o semnificatie specifica.semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament specific. metode sau procedee de organizare a muncii. • semnal de avertizare . • panou . comunicat prin voce umană sau artificiala. • gest-semnal . printr-un panou.miscarea şi/sau poziţia bratelor şi/sau a mainilor într-o forma codificata. un semnal luminos ori acustic. o comunicare verbală sau un gest-semnal. Semnalizarea de securitate trebuie prevăzută în conformitate cu cerinţele minime de securitate aprobate prin hotărârea de guvern amintită mai sus. • panou suplimentar .XVII.imaginea care descrie o situaţie sau indica un comportament specific şi care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa. • comunicare verbală . a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme. fără a aduce atingere cerinţelor minime prevăzute în anexa la această HG. prin combinarea unei forme geometrice. • simbol sau pictograma . 1. • semnal de obligativitate . maritim şi aerian. a cărui vizibilitate este asigurata prin iluminare de intensitate suficienta. • culoare de securitate . având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători. astfel încât sa se creeze o suprafata luminoasa. • semnal luminos . emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop. o culoare. Astfel: • semnal de interzicere . furnizează o indicaţie specifica. semnalizarea corespunzătoare traficului rutier. după caz.

precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie sa se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.gesturi-semnal sau comunicare verbală. în special sub forma unor instrucţiuni precise. pentru semnalizarea pericolelor. .gest-semnal şi comunicare verbală. printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.971/2006 sunt prezentate cerinţele minime generale privind semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă şi se precizează că în cazul în care este necesară semnalizare de securitate. • instruirea trebuie sa cuprindă semnificaţia semnalizării. . trebuie sa se folosească semnale luminoase. Locurile în care exista risc de coliziune cu obstacole şi de cadere a persoanelor trebuie sa fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri. Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare: . Modalităţi de semnalizare Semnalizare permanenta Semnalizarea referitoare la o interdicţie. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de securitate: . un avertisment sau o obligaţie. . Semnalizarea ocazionala Când împrejurările o impun. mai ales a celei care conţine cuvinte. Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte trebuie sa se facă conform prevederilor anexei nr. în funcţie de împrejurări.1 la HG nr. 3.semnale luminoase. Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie sa se realizeze.• lucrătorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca.semnal luminos şi semnal acustic. 3. precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.o culoare de securitate sau un panou. precum şi pentru evacuarea de urgenta a persoanelor. Trebuie sa se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanenta destinată localizarii şi identificarii materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor. Căile de circulaţie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate. • lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie consultaţi în toate aspectele care privesc semnalizarea de securitate la locurile de muncă. mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifica. Combinarea semnalizarilor Dacă eficienta este aceeaşi. În anexa nr. De asemenea se subliniază că semnalizarile de securitate şi/sau de sănătate trebuie să fie utilizate numai pentru a transmite mesajul sau informaţiile prevăzute în HG.semnal luminos şi comunicare verbală.2 – 9 la HG. ţinându-se seama de intersanjabilitatea şi combinatiile prevăzute la pct. pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelari. semnale acustice şi/sau comunicare verbală. aceasta trebuie să fie în conformitate cu cerinţele specifice prevăzute de anexele nr. se poate alege între următoarele: . . semnale acustice sau comunicare verbală.

. c) a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare. starea necorespunzătoare ori funcţionarea necorespunzătoare a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare. iesiri. b) a nu se utiliza concomitent doua semnale luminoase care pot fi confundate. numărul insuficient. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie. precautie galben-oranj Verificare ─────────────────────────────────────────────────── Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifica Obligaţia purtării echipamentului individual de protecţie ─────────────────────────────────────────────────── Verde Semnal de salvare sau Usi. pentru cazul întreruperii alimentarii cu energie. amplasamentul greşit. a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită. Semnalizarile care necesita o sursa de energie pentru funcţionare trebuie sa fie prevăzute cu alimentare de rezerva.─────────────────────────────────────────────────── Culoare Semnificatie sau scop Indicaţii şi precizări ─────────────────────────────────────────────────── Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase ─────────────────────────────────────────────────── Pericol-alarma Stop. dacă este necesar. dispozitiv de oprire de urgenta ─────────────────────────────────────────────────── Materiale şi echipamente Identificare şi localizare de prevenire şi stingere a incendiilor ─────────────────────────────────────────────────── Galben sau Semnal de avertizare Atentie. întreţinute. oprire.designul deficitar. e) a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic.prezenta unei alte semnalizari sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea ori audibilitatea. verificate. cai de acces. cu excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia. d) a nu se folosi doua semnale sonore concomitent. de prim ajutor echipamente. reparate periodic şi. posturi. mai ales. . înlocuite astfel încât sa se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau functionale. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în funcţie de importanta riscurilor. următoarele: a) evitarea amplasarii unui număr excesiv de panouri la o distanta prea mica unul fata de celălalt. ceea ce implica. după caz. încăperi ─────────────────────────────────────────────────── Situaţie de securitate Revenire la normal ─────────────────────────────────────────────────── Eficienta semnalizarii nu trebuie sa fie afectată de: . sa fie curatate.

.Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie sa indice. inclusiv datorită purtării echipamentelor individuale de protecţie. Trebuie sa fie luate măsuri adecvate suplimentare sau de înlocuire în cazul în care auzul sau vederea lucrătorilor în cauza este limitată. prin verificări periodice. prin declanşarea sa. durata semnalului trebuie sa fie atât cat o impune acţiunea. începutul acţiunii respective. Zonele. sălile sau incintele utilizate pentru depozitarea substanţelor ori a preparatelor periculoase în cantităţi mari trebuie sa fie semnalizate printr-un panou de avertizare corespunzător. ulterior. Semnalul luminos sau acustic trebuie sa fie reconectat imediat după fiecare utilizare. Semnalele luminoase şi acustice trebuie sa facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionari şi a eficientei lor reale. înainte de punerea în funcţiune şi.

contractori.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă.necesarul de resurse umane şi materiale Măsurile de prevenire reprezintă modalităţi tehnice. După finalizare planul de prevenire şi protecţie se supune analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă după caz şi trebuie să fie semnat de angajator. sarcină de muncă şi mediu de muncă. Odată cu elaborarea planului de prevenire şi protecţie este necesar să fie stabilite şi resursele umane şi materiale necesare realizării la termenele planificate a măsurilor. pentru fiecare loc de muncă/post de lucru. la fel cum şi pentru un singur factor de risc pot fi stabilite două sau mai multe măsuri. organizatorică. ÎNTOCMIREA PLANULUI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE În cadrul responsabilităţilor sale. evită sau diminuează acţiunea factorilor de risc asupra organismului uman. termene parţiale. iar în celelalte două. planul de prevenire şi protecţie trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: • locul de muncă/postul de lucru • riscuri evaluate • măsuri tehnice • măsuri organizatorice • măsuri igienico-sanitare • măsuri de altă natură • activităţi în scopul realizării măsurii • termene de realizare • persoana care răspunde de realizarea măsurii Planul mai cuprinde şi alte informaţii care ţin de eşalonarea acţiunii. respectiv atunci când apar factori de risc noi. . În mod uzual. necesar de resurse. Important este însă ca atunci când stabilim măsurile de prevenire şi protecţie să avem în vedere principiile generale de prevenire a riscurilor. Este de remarcat faptul că nu există o corespondenţă biunivocă perfectă între riscurile evaluate şi măsurile stabilite. Documente de lucru: . Există cazuri în care pentru doi sau mai mulţi factori de risc se stabileşte o singură măsură de prevenire sau de protecţie. igienico-sanitare etc. prin intermediul lor se elimină. prestatori etc. igienicosanitară şi de altă natură adecvate combaterii sau diminuării factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională care nu au putut fi evitaţi în organizarea procesului de muncă. este necesar să fie elaborat un plan de prevenire şi protecţie cuprinzănd şi cheltuielile aferente realizării acestuia.. angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru Elaborarea planului de prevenire şi protecţie. organizatorice.planul de prevenire şi protecţie . Potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii nr. Trebuie reţinut faptul că planul de prevenire şi protecţie trebuie revizuit ori de câte ori se produc modificări ale condiţiilor de muncă care au fost avute în vedere la momentul evaluării riscurilor. de „măsuri de protecţie”‘.XVIII. respectiv executant. mijloace de producţie. Concret. Aceste măsuri odată aplicate vor contribui la creşterea nivelului de securitate şi sănătate a lucrătorilor. Urmare a acţiunii de identificare a pericolelor şi evaluare a riscurilor pentru fiecare element al sistemului de muncă. Planul de prevenire şi protecţie cuprinde măsuri de natură tehnică. în prima situaţie se utilizează noţiunea de „prevenire”. prin care se reaIizează securitatea muncii.

Deoarece factorii de risc sunt specifici în raport cu fiecare dintre elementele sistemului de muncă (executant .mijloc de producţie . .instruirea. referitoare în special la mijloacele de producţie şi mediul de muncă. aparate şi dispozitive de combatere a riscurilor mecanice.protecţia colectivă. biologice etc. măsurile de prevenire se referă.testarea medicală şi psiholologică a lucrătorilor. . formarea şi perfecţionarea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.organizarea de conferinţe. . măsurile care-l vizează pe executant (examenul medical. .sarcina de muncă . .organizarea şi amenajarea cabinetelor de securitate şi sănătate în muncă.elaborarea de instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă. -instruirea personalului.optimizarea procedurilor şi metodelor de lucru.materiale de informare. examenul psihologic. Măsurile tehnice de prevenire (ansamblul măsurilor de protecţie referitoare la mijloacele de producţie şi mediul de muncă) a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale se împart. instruire şi testare. . atitudine necorespunzătoare faţă de risc etc. -examenul psihologic.. .sisteme. -organizarea activităţii şi a locului de muncă.protecţia intrinsecă.sisteme şi dispozitive de combaterea zgomotului şi vibraţiilor. in trei categorii: . De multe ori.sisteme de îmbunătăţirea iluminatului.o singură măsură combate mai mulţi factori de risc. chimice . . . care vizează în special executantul şi sarcina de muncă.publicaţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.sisteme. Măsurile de prevenire pot fi împărţite în trei mari categorii: .autorizarea lucrătorilor. . . .sisteme şi instalaţii de ventilaţie industrială. electrice. -măsuri igienico-sanitare prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor Principalele măsuri organizatorice (ansamblul măsurilor de protecţie referitoare la executant şi sarcina de muncă) de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale sunt: -examenul medical. .evaluarea riscurilor la locul de muncă.măsuri tehnice. instruirea personalului etc. -propaganda în domeniul securităţii muncii. consfătuiri în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.) au ca scop eliminarea factorilor de risc proprii acestuia: omisiunile si acţiunile greşite sau a substratului lor cauzal. termice. lipsa cunostinţelor de securitatea muncii. de asemenea. aparate şi dispozitive de îmbunătăţire a microclimatului. la rândul lor.protecţia individuală. . De exemplu. la cel puţin unul din aceste elemente. lipsa unor aptitudini fizice şi psihice. Corespondenţa biunivocă între cauza şi măsura de prevenire nu este totdeauna posibilă. acelaşi factor se poate elimina prin mai multe măsuri şi invers .mediu de muncă). .măsuri organizatorice. . . Printre acestea se pot enumera: . Printre acestea se pot enumera: .

.. Măsurile vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate. lehuzele sau femeile care alăptează.... aparate de salvare etc. uşi de aeraj..certificarea securităţii echipamentelor de muncă (EM) şi a echipamentelor individuale de protecţie (EIP) din dotare. precum şi persoanele cu dizabilităţi.măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. ....aparate şi dispozitive pentru combaterea electricităţii statice. incendiilor şi autoaprinderilor.. . Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor legale prevăzute în HG 355/2007. Planul de prevenire şi protecţie PE ANUL . instalaţii de degazare. umectare.aparate şi dispozitive pentru prevenirea exploziilor. . .Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicina a muncii..sisteme şi dispozitive pentru combaterea radiaţiilor ionizante şi magnetice. tinerii.proiectarea şi reproiectarea locurilor de muncă şi a tehnologiilor sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă. avertizare... .proiectarea şi reproiectarea ergonomică a locurilor de muncă..echipamente individuale de protecţie (EIP) şi de lucru (EIL).. 0 Locul de muncă/Post de lucru 1 Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice Măsuri igienicosanitare 5 Măsuri de altă natură 6 2 3 4 Acţiuni în scopul realizării măsurii 7 Termen de realizare 8 Persoana care răspunde de realizarea măsurii 9 Observaţii (costuri) 10 . . Crt... . baraje. .. . . Nr.sisteme de protecţie specifice în subteran: diguri. Măsuri igienico-sanitare Completează pe cele de natură tehnică şi organizatorică şi constituie în acelaş timp o necesitate obiectivă pentru protecţia individuală şi colectivă a lucrătorilor îndeosebi pentru categoriile de lucrători care lucrează în condiţii grele periculoase vătămătoare cum ar fi lucrători sensibili la riscuri profesionale specifice: femeile gravide.aparatură de semnalizare şi control pentru noxe.materiale şi sisteme de semnalizare.

pentru expertizare. Costul securităţii şi sănătăţii în muncă (ţinând seama de faptul că realizarea acesteia este echivalentă cu menţinerea integrităţii anatomofuncţionale şi sănătăţii lucrătorilor) ar putea fi încadrat printre costurile sănătăţii – componentă esenţială a costului vieţii. angajatorii sunt obligaţi să asigure fondurile necesare finanţării cheltuielilor pentru realizarea măsurilor din planul propriu de prevenire şi protecţie în vederea normalizării . Pentru angajator indiferent de nivelul de decizie şi de tipul de decident. onorariile avocaţilor. . care măsoară efortul individual şi/sau social pentru menţinerea stării de sănătate.pierderi datorate producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale..costurile datorate creşterii cheltuielilor de personal – datorate angajării unui înlocuitor temporar. Angajator. Costul securităţii/nonsecurităţii reprezintă de fapt costul accidentelor şi al bolilor profesionale eliminate/produse. Apare ca evident că pentru a putea determina costul securităţii. finanţator. CSSM Pentru a putea aborda problema eficienţei securităţii muncii este necesar să se poată stabili un cost al securităţii. de colegii de la locurile de muncă. criteriul de departajare între diversele opţiuni este costul. penalităţi etc. Costurile constituie un indicator economic foarte important în comportamentul angajatoruluil alocatorului de resurse – producător. respectiv suma valorică a tuturor pierderilor generate de accident/boală. Potrivit legii. deoarece realizarea oricărei dintre variante implică un consum de resurse. . securitatea înseamnă absenţa acestor evenimente. practic. .datorate timpului de muncă pierdut de victima accidentului sau a bolii. rambursarea salariului de bază. deoarece.Avizat . cheltuielile medicale prevăzute de asigurator. „cât costă ?”. îşi formulează întrebarea aparent simplă. .costurile salariale . Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare.costuri materiale – datorate pentru formarea profesională a înlocuitorilor. respectiv nonsecurităţii muncii. . care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire. Costurile indirecte cuprind: . de personalul medical. salarii complementare plătite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuperării timpului pierdut. respectiv al nonsecurităţii.cheltuieli preventive – costurile măsurilor de prevenire şi/sau protecţie. care. trebuie cunoscută dimensiunea a două mari categorii de cheltuieli – pierderi: . pentru repararea sau înlocuirea echipamentelor.costuri indirecte.cheltuieli datorită producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. altele nu astfel : . înainte de a întreprinde ceva.cheltuieli preventive – costul măsurilor de prevenire şi /sau protecţie. personalul tehnic desemnat să repare echipamentele deteriorate sau să realizeze măsurile de protecţie a muncii impuse etc. Unele cheltuieli se pot măsura.costuri directe. Costurile accidentelor şi bolilor profesionale implică două categorii de costuri: .

coroborat cu modul în care acesta comunică cu Comitetul de securitate şi sănătate în muncă din unitate unde este cazul şi servicile financiarcontabile ale angajatorului. Strategii de acţiune în caz de avarie Cost pierderi =Σ C (1 . Instabilitate forţă de muncă 8. Studii de securitate 8. Distrugeri 2.măsuri organizatorice circa 30% .condiţiilor de muncă. Accidente de muncă/îmbolnăviri profesionale 1. valoarea totală a cheltuielilor reprezentând circa 7-10% din BVC-ul anual constituit la nivelul angajatorului. Întreruperi de funcţionare 3. Efort cercetare/dezvoltare 3. 11) XIX. 8) Cost prevenire =Σ C (1 . Efort retehnologizare 5.. Pierderi comerciale 5. Reacţii publice negative 6. Evaluarea cheltuielilor privind măsurile cuprinse în planul de prevenire şi protecţie în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are la bază următoarele principii: a) experienţa specialistului în domeniul s.s.m.sanitare şi de altă natură circa 10% d) nivelele acordate sunt orientative. Efort de proiectare 7. Efort managerial 2. Restricţiiîn operare 6. Instruire lucrători 7. b) cunoaşterea exactă a numărului de lucrători corespunzător meseriilor şi specialităţilor prestate precum şi a condiţiilor concrete de lucru în care aceştea îşi desfăşoară activitatea c) estimarea valorică a cheltuielilor se face prin adaptarea unui procent aproximativ pentru fiecare categorie de măsură cuprinsă în planul de prevenire şi protecţie astfel : -măsuri tehnice circa 60% .. Reparaţii echipamente de muncă 4. În tabelul 1 se prezintă un model de evaluare al costurilor pierderilor/costurile prevenirii în vederea estimării cheltuielilor aferente îndeplinirii măsurilor din cadrul planului de prevenire şi protecţie: Tabel 1 Model de evaluare al costurilor pierderilor/costurile prevenirii COSTUL PIERDERILOR COSTUL PREVENIRII 1. Automatizare 9. sumele cheltuite pentru realizarea măsurilor sunt suportate integral din costurile de producţie şi fac parte integrantă din bugetul de venituri şi cheltuieli ( BVC) constituit anual la nivelul angajatorului persoană juridică. Efort de inspecţie 11. Efort proiectare şi amplasare 4.măsuri igienico. Punereîn conformitate 10. ACCIDENTE DE MUNCĂ ...

incidentul periculos. în ţară sau în afara graniţelor ţării. în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate. în timpul programului de muncă. b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public.Accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) . accident de muncă: a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate. Accident mortal (D) . invaliditate ori deces. Accident de muncă de circulaţie . confirmată prin certificat medical.accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. Accident colectiv . în calitate de angajator. e) accidentul suferit de orice persoană. şi nu se datorează culpei exclusive a . în baza unui act medico-legal. c)accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat. în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze. dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini. de asemenea. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi. Eveniment . f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii. Accident în afară muncii . c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate. Accident care produce invaliditate (INV) . şi care a antrenat vătămarea sau decesul. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti. pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers.accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. Accident de muncă . emisă de organele medicale în drept. Accident de muncă de traseu: a)accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul. precum şi intoxicaţia acută profesională. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. cu permisiunea angajatorului. d) accidentul suferit de orice persoană. dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice.accident în urma căruia se produce decesul accidentatului. Este.accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive. precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. în cadrul aceluiaşi eveniment.accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate.30 al legii securităţii şi sănătăţii în muncă. situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie.accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane. inclusiv în cadrul unor activităţi culturale. g) şi la art. confirmat imediat sau după un interval de timp. b)accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator. ori în alt loc de muncă organizat de aceştia.accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier. sportive. 5 lit.vătămarea violentă a organismului.

în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică. 2 Comunicarea evenimentelor – legea 319/2006 Orice eveniment va fi comunicat de îndată angajatorului. viscol. la o altă persoană juridică sau fizică. dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator. în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia. k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare. dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers. alunecări de teren. echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator. pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu. cutremur. încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi . când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză. q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare. potrivit Legii nr. o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale. convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege. în baza unor contracte. l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române. cum ar fi furtună. dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării. în: 0 a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice. în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate. h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul. pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă. de îndată. pe durata normală de deplasare.accidentatului. 2 c) accidente mortale. j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului. Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele. m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări. dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers. utilajul ori materialele. ca urmare a unei agresiuni. de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia. b)asigurătorului. dacă schimba îmbrăcămintea personală. trăsnet (electrocutare). g) accidentul de traseu. precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri. p) dispariţia unei persoane. 3 d) accidente colective. Accidentele de muncă se clasifică. inundaţie. i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima. locul de muncă. dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru. pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare. recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale. ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea. după cum urmează: a)inspectoratelor teritoriale de muncă. 1 b) accidente care produc invaliditate.

inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relaţie contractuală cu angajatorul. în termen de 7 zile de la data decesului. d)de către autorităţile de sănătate publică teritoriale. c)de către Inspecţia Muncii. instituţia medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă. de către orice persoană care are cunoştinţă despre producerea evenimentului. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu. precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal. deces. . organele de poliţie rutieră competente vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice. în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune. invaliditate sau deces. depistată cu prilejul prestaţiilor medicale. În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment. respectiv a municipiului Bucureşti. un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului. alte persoane în întreţinere. d) data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă. starea civilă. Orice medic. la constatarea cazului. precum şi la asigurător. c) locul unde s-a produs evenimentul. ocupaţia. Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial de muncă. cu modificările şi completările ulterioare. accidente colective. incidente periculoase.boli profesionale. o copie a raportului de constatare medico-legală. după caz. conform prevederilor legale. de îndată. Comunicarea evenimentelor – HG 1425/2006 Orice eveniment va fi comunicat! Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice. b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului. la confirmarea acestora. evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă. Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii: a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi. în termen de 5 zile de la data solicitării. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează: a)de către angajator. e) numele şi prenumele victimei. b)de către inspectoratele teritoriale de muncă. în cazul accidentelor colective. va fi comunicat inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs. c)organelor de urmărire penală. precum avariile sau exploziile. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. generate de unele evenimente deosebite. vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă. dacă este cazul. va semnala obligatoriu suspiciunea de boală profesională sau legată de profesiune. copii în întreţinere. denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul. potrivit legii. Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare. în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată. Semnalarea se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului Bucuresti. evenimentul va fi comunicat şi angajatorilor acestora de către angajatorul la care s-a produs evenimentul. Dacă evenimentul a avut loc în afara întreprinderii şi/sau unităţii şi nu a avut nicio legătură cu aceasta. f) datele personale ale victimei: vârsta.

toate modificările efectuate după producerea evenimentului. aprobată cu modificări prin Legea nr. În caz de deces al persoanei accidentate. În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului.g) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive. k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. . Accidentul se va comunica după primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate. republicată. h) consecinţele accidentului. 459/2001. până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea. e) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate. j) data comunicării. La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor îndatoriri de serviciu. şi ale legislaţiei subsecvente. într-un proces-verbal. Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului. Unitatea medico-legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. Angajatorul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului. Inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul va comunica Inspecţiei Muncii: a) incidentul periculos. i) numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul. urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora. inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unităţii medico-legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente. angajatorul sau reprezentantul său legal va consemna pe propria răspundere. republicată. c) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv. schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs. unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa în scris cu privire la diagnosticul provizoriu. Unitatea sanitară va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator. după posibilităţi. d) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidentă. în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării. şi legislaţiei subsecvente. în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. aprobată cu modificări prin Legea nr. 459/2001. serviciile poliţiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de muncă din judeţul pe raza căruia s-a produs. ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii. obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului. precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă. se vor face. În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice. se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului. b) evenimentul care a avut ca urmare un deces. soldate cu decesul victimelor. în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora. cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente. 1/2000.

va trimite o copie de pe decizie. unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs accidentul. în termen de 3 zile lucrătoare de la data eliberării acesteia. care a emis decizia de încadrare într-un grad de invaliditate.Unitatea medico-legală va transmite raportul de constatare medico-legală în termenul prevăzut de lege. În cazul accidentului urmat de invaliditate. .

 copie a certificatelor de concediu medical. în cazul accidentului urmat de invaliditate. în cazul persoanelor date dispărute.  copii ale contractelor individuale de muncă ale victimelor. a reglementărilor legale încălcate. modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie.  copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate.XX.  copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului. ridicarea de documente sau prelevarea de probe. în caz de deces aceste fişe se vor anexa în original.  schiţe şi fotografii referitoare la eveniment. în cazul accidentului mortal. întocmite conform legii. CERCETAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la producerea acestora.  copii ale certificatului constatator sau oricăror alte autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea. existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie.  copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale şi ale fişei de aptitudine.  copii ale fişelor de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ale victimelor. . a răspunderilor şi a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi.  declaraţiile accidentaţilor. în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate. ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie şi diagnosticul. încheiat de serviciile poliţiei rutiere. care va cuprinde precizări cum ar fi poziţia victimei.  copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului.  actul emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. sau de către lucrătorul desemnat/serviciile de prevenire şi protecţie. încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă.  declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului. din care sa rezulte data. închiderea fişei individuale de instruire prin barare şi semnătura. în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. starea echipamentelor de muncă. conform competenţelor. în cazul evenimentelor care se cercetează de către inspectoratul teritorial de muncă/Inspecţia Muncii.  copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul. în cazul evenimentelor a căror cercetare intră în competenţa angajatorului. în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice.  procesul-verbal de cercetare. pentru determinarea caracterului accidentului. şi semnată de către angajator/reprezentantul său legal. respectiv.  concluziile raportului de constatare medico-legală. Dosarul de cercetarea evenimentelor va cuprinde (structura dosarului):  opisul actelor aflate în dosar.  nota de constatare la faţa locului. în cazul accidentelor de traseu.

solidarităţii sociale şi familiei. certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare. semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare. Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:  filele dosarului să fie numerotate. E. numele reprezentantului său legal Denumirea societăţii Adresa sediului societăţii A. B. F. G. copie a diplomei. documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea îndatoriri de serviciu. D. cu excepţia procesului-verbal de cercetare. actul medical emis de unitatea sanitară care a acordat asistenţa medicală de urgenţă. data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul. întocmite cu ocazia cercetării evenimentului. adresele de prelungire a termenelor de cercetare. denumit în continuare FIAM. Exemplu proces verbal de cercetare (structură) Data încheierii procesului-verbal Numele persoanelor şi în ce calitate efectuează cercetarea evenimentului Perioada de timp şi locul în care s-a efectuat cercetarea Obiectul cercetării Data şi ora producerii evenimentului Locul producerii evenimentului Datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul. numită de angajator.  fiecare document. C. din care să se poată stabili locul.  numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis. procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului. aprobat prin ordin al ministrului muncii. acte de expertiză tehnică. acte doveditoare. în cazul în care victima desfăşura o activitate care necesită autorizare.  schiţele referitoare la eveniment. sa fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă.          copie a autorizaţiei.  formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa nr. emise de organe autorizate. 14 din HG 1425/2006. ora şi data producerii evenimentului. pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil. . să fie însoţite de explicaţii.  paginile şi spaţiile albe să fie barate. corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate. anexate la dosar. din care să rezulte diagnosticul la internare şi/sau externare.  declaraţiile aflate la dosar să fie tehnoredactate.  fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii. adeverinţei sau certificatului de calificare a victimei. şi stampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului. formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă.

Telefon / fax al societăţii Reprezentantul societăţii Forma de proprietate Activitatea principală Cod CAEN Mărimea societăţii Cod de identificare fiscală Nr. Descrierea detaliată a locului. Termenul de raportare la inspectoratul teritorial de muncă privind realizarea măsurilor prevăzute la lit. s) U. l) şi m) O. Datele de identificare a accidentatului / accidentaţilor Numele şi prenumele Cetăţenia Data / locul naşterii Starea civilă Copii minori Alte persoane în întreţinere Domiciliul Locul de muncă Profesia de bază Ocupaţia în momentul accidentării Vechimea în muncă Vechimea în meserie Vechimea la locul de muncă Data efectuării ultimului instructaj în domeniul S.S. k). Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului M. Caracterul accidentului R. Propuneri pentru cercetare penală Q. a împrejurărilor şi modului în care s-a produs evenimentul a Descrierea detaliată a locului producerii evenimentului: b Descrierea detaliată a echipamentului de muncă c Descrierea detaliată a împrejurărilor d Descrierea detaliată a modului în care s-a produs evenimentul: J. Măsuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare şi persoanele responsabile pentru realizarea acestora T. Persoanele răspunzătoare de încălcarea reglementărilor legale.M. prevăzute la lit. Angajatorul care înregistrează accidentul de muncă sau incidentul periculos S. echipamentului de muncă. I. Urmările evenimentului şi / sau urmările suferite de persoanele accidentate K. de ordine în Registrul comerţului Certificat constatator /Autorizaţie PM H. Alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului N. Sancţiunile contravenţionale aplicate P. Cauza producerii evenimentului L. Numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul-verbal de cercetare şi repartizarea acestora .

.... de profesie ………………………………...... Numele şi semnătura persoanelor care au efectuat cercetarea W.......... …………………………….... ce a avut loc în cadrul S... eliberat la data de ……………………………de către Poliţia…………………………..... cu privire la evenimentul din data de……………………..... etaj……...... .. fiul (fiica) lui…………………………......situat în …………....... cod numeric personal…………………………… ……………..... nr........şi al ………… ……... str... jud..C.... şi în care a (au) fost implicat (implicaţi) numitul (numiţii)……………………………… ………………… …………………………………………………………...... ap………...... …………………………. Viza angajatorului Exemplu de poză explicitată pentru dosar cercetare accident: Locul de unde a căzut victima Locul unde a căzut victima Model declaraţie la faţa locului: Anexa nr..……………………………………… din data de……………………în funcţia de…………………………….declar următoarele: ……………………………............. nr.......……………... …………………………………………... angajat la S... scara……….... ………… ………… …………….... posesor al BI (CI) seria …………. bloc……...... …………………….... ora……… …. ___________ Conţine _________ pagini Dată în faţa mea......... (sector)………………………………..... azi: ______________ Persoană abilitată SSM DECLARAŢIE Subsemnatul (a)……………………………………………………………..V. ……………………………………………………………………………………………………………………………… …. la locul de muncă………………… …………………………………………………………..... la data de ……… ……………....... născut (ă) în localitatea…………………………………........ …………………………………………………………………… …………………………………….......C. localitatea……………………………….. ……......... ……....... cu domiciliul stabil în judeţul………………………….......

MODEL S. Alba Telefon: 0745 123 103 Locul producerii evenimentului Sediul societăţii Alba Iulia. str.09. Teilor. A căzut din cauză că platforma era umedă şi lunecoasă. de Din care victime decedaţi Invaliditate evidentă Individual Invaliditat e Descrierea împrejurărilor care se cunosc şi cauze prezumtive în care s-a produs evenimentul: Victima efectua descărcarea materialelor din camion când a alunecat şi a căzut de pe platforma autoridicătoare a camionului lovindu-se la cap şi piciorul stâng.R.09. nr. jud. 3. str. MODEL S. nr. str. jud. nr. Teilor. Alba Telefon: 0745 123 103 Adresa: Alba Iulia.2009 Numele/funcţia persoanei care comunică: IONESCU Liviu Lucrător desemnat SSM JUDEŢUL ALBA LOCALITATEA ALBA IULIA Denumirea angajatorului la care s-a produs evenimentul: S. jud.R.30 AM Data comunicării: 13.2008 11.L. 3. Teilor.C.C. ACCIDENT Colectiv Nr. Denumirea angajatorului la care este /a fost angajat accidentatul S. Alba Unitatea medicală la care a fost internat accidentatul: SMURD VICTIME Nume POPA Prenume Sergiu Ocupaţie: muncitor Vechime în ocupaţie: 3 Vechime la locul de muncă: 3 Vârsta: 24 Starea civilă: N Copii în întreţinere: 0 Alte persoane în întreţinere: 0 Nume Prenume Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: INCIDENT PERICULOS: Nume Prenume Ocupaţie: Vechime în ocupaţie: Vechime la locul de muncă: Vârsta: Starea civilă: Copii în întreţinere: Alte persoane în întreţinere: Decizia de încadrare INV Nr/Data Deces Gr.L Adresa: Alba Iulia. .Exemplu fişa de comunicare a evenimentului FIŞA Nr. 3. 1 Cod CAEN 4521 Data/Ora producerii 13.

necăsătorit .Consecinţele accidentului (în cazul decesului se va menţiona data şi ora decesului): Victima s-a lovit la cap şi picior fiind transportată la spital cu ambulanţa Starea civilă: C – căsătorit D – divorţat N .

L.  DORIANU Cecilia – inspector SSM S. privind societăţile comerciale. societate cu sediul în Lugoj. Jud. Lugoj având în vedere: Legea 319 / 2006. CHELAR Doina Prin prezenta vă comunicăm că angajatul CHILTEŞ Sebastian de la S. PROTECT S. Cu stimă. privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale.R. Legea 31/1990.C. PROTECT S.R.. Prezenta decizie s-a emis în 4 exemplare. MODEL S.C. Comisia va analiza cauzele. Comisia este formată din:  IONESCU Aurel – director general S.C.L.R. 90. Prezenta decizie va fi dusă la îndeplinire de membrii comisiei.2007 Total zile concediu medical 60.2007. PROTECT S. MODEL S.L.L. Procesul verbal de cercetare va fi întocmit în 4 exemplare şi va fi înaintat precum urmează:  Casa judeţeană de pensii Timiş  I. MODEL S.L.  IONESCU Claudiu – lucrător desemnat SSM S... Nr. MODEL S.07. câte una pentru:  ITM Timiş  IONESCU Aurel – director general S.R.R.R. Legea 346/2002.L. POPESCU Ion Administrator Exemplu decizie formare comisie cercetare accident Subsemnatul POPESCU Ion. consecinţele şi responsabilităţile producerii evenimentului şi va întocmi procesul – verbal de cercetare propunând totodată măsuri pentru evitarea altor evenimente similare.L. Timiş.2007. împrejurările.90.T. aflat în ITM ca urmare a accidentului de muncă din data de 12. MODEL S. Gh.L. MODEL S.C.L..2007.R.L.04.R.C. Nr.07. a cărui victimă este PARASCHIV Eugen tinichigiu auto.L. POPESCU Ion Administrator . Gh.L. Contractul de prestări servicii nr. Emit următoarea DECIZIE: Începând cu data prezentei decizii se constituie comisia de cercetare a evenimentului produs în data de 18.C.06.R.00. ora 12 şi 40 minute.C.C. MODEL S. Doja.C.L  S.  POPESCU Ion – administrator S. MODEL S.  IONESCU Claudiu – lucrător desemnat SSM S.C. str.R. Lugoj. ora 14.C.R.M. Str. Cercetarea va fi finalizată în termen de 5 zile. republicată.  POPESCU Ion – administrator S. în calitate de administrator al S. la S.. locul de muncă: atelier de reparaţii auto al S. PROTECT S.Exemplu notificare ITM de reluare a activităţii CĂTRE: INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CLUJ Corp control Securitate şi Sănătate în Muncă” În atenţia: inspector de muncă ing. şi-a reluat activitatea începând cu data de 12. Timiş  S.. MODEL S.R.C.R. Doja. privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă. 1054 din 20.C.

în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă. BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE Boala profesională este afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. cauzată de agenţi nocivi fizici. în scris. cauzele îmbolnăvirii profesionale. cu prilejul oricărei prestaţii medicale: examene medicale profilactice. de asemenea. responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare. Intoxicaţia acută profesională se declară. Cercetarea bolii profesionale După primirea fişei de semnalare BP1. respectiv clinica de boli profesionale sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor. respectiv a municipiului Bucureşti. se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii autorităţilor de sănătate publică teritoriale. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilit conform legii. Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate publică teritorială şi a municipiului Bucureşti la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. consultaţii medicale de specialitate. Cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia ori. în vederea confirmării sau infirmării lor. a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale. Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii din cadrul autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti. Medicul specialist de medicina muncii examinează bolnavul. Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale. la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară Bucureşti. menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii. după caz. după caz. Medicul care suspectează o boală profesională completează fişa de semnalare BP1 şi trimite bolnavul cu această fişă la unitatea sanitară de medicina muncii. În situaţia în care angajatorul sau reprezentantul acestuia ori. stabileşte diagnosticul de profesionalitate şi completează fişa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la autoritatea de sănătate publică judeţeană. având în vedere ruta profesională. se pot adresa. Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al îmbolnăvirii respective şi se finalizează cu redactarea şi semnarea procesului verbal de cercetare a cazului de boală profesională. chimici ori biologici caracteristici locului de muncă. cât şi ca accident de muncă. pentru prevenirea unor boli profesionale similare. în vederea precizării diagnosticului de boală profesională. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. conform competenţelor. în termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului de profesionalitate. în termen de 30 de zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare a cazului . persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale sau inspectorul de muncă ori lucrătorul sau asigurătorul nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare ori cu măsura tehnică sau organizatorică formulată. boli profesionale. indiferent de specialitate şi locul de muncă. Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare. Semnalarea bolilor profesionale Bolile profesionale. Afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării instruirii practice sunt. precum şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depistează astfel de îmbolnăviri.XXI. Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare. în procesul de muncă. medicul specialist de medicina muncii din cadrul autorităţii de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti cercetează în termen de 7 zile.

cazul respectiv se poate declara prin fişa de declarare BP2. în termen de 20 de zile de la data primirii contestaţiei. prin fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2. nivelul măsurat al noxelor sau noxa identificată. f) procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională. ele se declară şi se păstrează în evidenţă de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din judeţul sau din municipiul Bucureşti în care se află agentul economic respectiv. la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate . g) copie de pe fişa de semnalare BP1. Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională se înmânează angajatorului. cu excepţia procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională. d) istoricul stării de sănătate la locul de muncă (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă). este răspunzătoare pentru corectitudinea datelor înscrise în fişa de declarare BP2. Componenţa şi atribuţiile Comisiei de experţi vor fi stabilite prin ordin comun al ministrului muncii. solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii publice. după caz. b) istoricul de expunere profesională (documentul care certifică ruta profesională. precum şi medicului de medicina muncii din autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti. Declararea bolilor profesionale Dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale se păstrează la autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi va cuprinde următoarele documente: a) opisul documentelor din dosar. Comisiei de experţi de medicina muncii acreditaţi de Ministerul Muncii. Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii. respectiv a municipiului Bucureşti. respectiv a municipiului Bucureşti. în cazul în care bolnavul nu a fost internat) şi copii ale unor investigaţii necesare pentru susţinerea diagnosticului de profesionalitate. Raportarea bolilor profesionale Bolile profesionale nou-declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea. c) copie de pe fişa de identificare a riscurilor profesionale de la dosarul medical de medicina muncii. precum şi cazurile de cancer profesional se înregistrează la ultimul angajator unde a lucrat bolnavul şi unde există factorii de risc ai bolii profesionale respective evidenţiaţi prin documente oficiale de la autoritatea de sănătate publică. medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declară cazul de îmbolnăvire profesională. Declararea bolilor profesionale se face de către autoritatea de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea. medicului care a semnalat îmbolnăvirea pentru evidenţa îmbolnăvirilor profesionale şi pentru a urmări realizarea măsurilor prescrise. completând fişa de declarare a cazului de boală profesională BP2. şi anume copie de pe carnetul de muncă) şi. În cazul în care unitatea la care s-a produs îmbolnăvirea a fost desfiinţată sau nu mai există la momentul precizării diagnosticului de boală profesională. Autoritatea de sănătate publică judeţeană.de boală profesională. Cazurile de pneumoconioze. de către autoritatea de sănătate publică judeţeană. Solidarităţii Sociale şi Familiei şi de Ministerul Sănătăţii Publice. care reprezintă formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate. Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioză se confirmă numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile de pneumoconioze de la nivelul clinicilor de boli profesionale. Soluţiile adoptate în aceste situaţii vor fi comunicate în scris celor interesaţi. e) document medical care precizează diagnosticul de boală profesională (biletul de ieşire emis de clinica/secţia de medicina muncii din structura spitalelor sau adeverinţa medicală emisă de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boală profesională. denumită în continuare fişa de declarare BP2.

Intoxicaţia acută profesională se declară. efect altele) traumatic mecanic şi altele Zgomot. postură incomodă. O copie a fişei de declarare BP2 se va înmâna lucrătorului diagnosticat cu boală profesională. temperatura şi radiaţii calorice crescute. Acestea se dispensarizează medical şi se comunică angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sănătatea lucrătorilor. suprasolicitare neuropsihică şi altele . se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională. Bolile legate de profesiune nu se declară. vibraţii. în vederea luării măsurilor tehnico-organizatorice de normalizare a condiţiilor de muncă. vibraţii. gaze iritante şi altele nespecifice Temperatură crescută. BOALĂ LEGATĂ DE PROFESIUNE Hipertensiune arterială Boala cardiacă ischemică Afecţiuni respiratorii cronice Afecţiuni digestive Afecţiuni osteo-musculoarticulare Nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice FACTORI PROFESIONALI CAUZALI Zgomot. noxe chimice.Publică Bucureşti. Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale transmite informaţiile de interes public privind bolile profesionale tuturor instituţiilor implicate în activităţi cu impact asupra sănătăţii lucrătorilor. zgomot. cât şi ca accident de muncă. efort (lombalgii. precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilite conform legii. Structurile de medicina muncii din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene vor raporta cu o periodicitate anuală Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale situaţia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile nou-declarate în anul respectiv. La nivelul Centrului naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ naţional informatizat al bolilor profesionale. cercetare şi evidenţă sunt obligatorii este prevăzută în anexa nr. Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale raportează semestrial datele privind morbiditatea profesională Autorităţii de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice. care se reactualizează lunar cu datele din fişele de declarare BP2. Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale reprezintă forul metodologic care asigură asistenţă şi îndrumare tehnică profesională în domeniul bolilor profesionale. 22 al HG 1425/2006. Bolile legate de profesie Lista bolilor legate de profesiune este prezentată în anexa nr. la Centrul Naţional pentru Organizarea şi Asigurarea Sistemului Informaţional şi Informatic în Domeniul Sănătăţii Bucureşti. vibraţii.23 al HG1425/2006. noxe chimice şi altele Microclimat nefavorabil. Lista bolilor profesionale ale căror declarare. cervico-scapulalgii şi fizic crescut. suprasolicitare neuropsihică şi altele Suprasolicitări fizice şi neuropsihice crescute şi altele Pulberi.

Adresă e-mail: [___________] [______] C. Etaj: 12.  ALT culturală. ITM care ia în evidenţă accidentul: FIAM Nr. P.V. Cod UNIC*: geografică: [__|__] [_____________________] [________________________] [__|__|__] *) În cazul instituţiilor publice (ex.Interfon: [______] [_____] 17. Localizare 3. Strada: 8. Accident la angajator*: [_____/_____/____] *Nr. SRL SCS SNC RA OC1 3. obştească fără formă juridică expresă)  SCA Societate în Comandită pe Acţiuni  Proprietate obştească  Proprietate integral străină Filială:  Alte tipuri:          Capital social integral de stat Capital social de stat peste 50% . FORMULARUL PENTRU ÎNREGISTRAREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ A.: 14. [________/____a] **COD JUDEŢ . colective sau cu invaliditate cercetate de Inspectoratele Teritoriale de Muncă Angajator Inspecţia. accident la angajator – va fi completat de angajatorul care FORMULAR PENTRU ÎNREGISTRAREA înregistrează accidentul de muncă. Tip Angajator: Unitate principală:  Subunitate:  Sucursală:  Agenţie:  Punct de lucru:  Reprezentanţă:  2. Cod POŞTAL: [________________] 7. Localitatea: 6.Fax: [__]___] [____________] 15. Cine a efectuat cercetarea Nr.V. Nr. socială.XXII.: 13. Dacă cercetarea a fost făcută de un agent economic – completaţi numele acesteia.Interior: 18. Forma de proprietate: – Societate pe Acţiuni – Societate cu Răspundere Limitată – Societate în Comandită Simplă – Societate în Nume Colectiv – Regie Autonomă – Cooperativă meşteşugărească  OC2 – Cooperativă de consum  OC3 – Cooperativă de credit  SAG – Societate agricolă  OSL – Organizaţie cu Scop Lucrativ – Altă formă juridică (unitate economică. Sect. iar in cazul Persoanelor Fizice în locul Codului Unic se va înscrie Codul Numeric Personal 5. şi data – Se completează în cazul accidentelor mortale. Forma Juridică:* SA *) Se va completa forma juridică bifându-se doar o singură căsuţă.Muncii.: 10.:  : Dacă accidentul a fost cercetat de ITM – completaţi codul şi numele acestuia.Nr: [______] 9. Judeţul: 4. DATE DE CARACTERIZARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. Dacă cercetarea a fost făcută de către Inspecţia Muncii – bifaţi căsuţa corespunzătoare B. Bloc: 16. Scara: 11. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. primării) în locul Codului Unic se va înscrie Codul Fiscal. ACCIDENTULUI DE MUNCĂ 2. Ap. Denumire angajator: ADRESA SEDIULUI ANGAJATORULUI: 2. ITM: /data: accidentului: P.Se completează conform ANEXĂ CLASIFICĂRI – CLASIFICARE 1 – Codul judeţului Cod judeţ**: [___|___] Nume Judeţ: _________________________ 3.*: [_______] [___|___] [____/____/_______] * Nr. Tel. DATE DE IDENTIFICARE A FORMULARULUI: 1.

lucr.Capital social privat peste 50% Capital social integral privat românesc sau românesc şi străin Proprietate cooperatistă 4. economice ale ag.Lucrător în regim de lucru permanent şi cu program de lucru – parţial 000 – Formă de încadrare în muncă necunoscută   .desem Servicii Diviziune Grupa: [__|__| Clasa: [__|__|__| 249angajaţ 3   externe  naţi a: i [__|__] __] __] Asumare de către angajator Diviziune [__|__| [__|__|__| 250-499 4 Grupa: Clasa:   a: [__|__] __] __] angajaţi *) Se vor completa codurile de Diviziune. Cod numeric personal: 4. Denumire angajator: 3.Organizarea activit. Vârsta persoanei accidentate: ___] [__|__] (Înscrieţi codul numeric personal din actul de identitate al accidentatului) 5. Locul producerii accidentului: (Completaţi locul unde s-a produs accidentul precizând compartimentul funcţional unde a avut loc acesta (secţia.Alte activit.Activitatea economică principală*: 6. Carnet Muncă : 8. Dimensiunea intreprinderii : Diviziunea: [__|__] [__|__|__] __] 4.ec.*: 500 Diviziune Grupa: [__|__| Clasa: [__|__|__| 0 angajaţi 0  Angajaţi sau 5  a: mai mult [__|__] __] __] Nr. Statut profesional: [_______________________ [______________________ 7. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI ACCIDENTATE: 1. DATE DESPRE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ALE ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): Diviziune Grupa: [__|__| Clasa:[__|__|__| 2. Denumire angajator tutelar:  Proprietate publică de interes naţional şi local    Alte tipuri de capital  [_____________________________ 5. Nr. şi 1-9 Diviziune 1  Necunoscut 9  [__|__| [__|__|__| angajaţi protecţie a: de angajaţi [__|__] Grupa: __] Clasa: __] Servicii Diviziune 10-49 CSSM Grupa: [__|__| Clasa: [__|__|__| 2   interne  a: angajaţi [__|__] __] __] 50Nr. Cod UNIC*: [_______________________________________] [__|__] [____________________] (*Pentru angajator persoană fizică în locul Codului UNIC se va înscrie Codul Numeric Personal) 4. Localitate: Strada: Nr: Domiciliu: Bloc: Scara: Etaj: Seria: [_____] Nr: Ap : Tel: Judetul: 2. CNP/CUI angajator tutelar: __] 6.ec. 6. angajaţi : [__|__|__|__| a: __] [__|__] __] __] 3. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (unde s-a produs accidentul de muncă): 1. Judeţul angajatorului tutelar [__|__] [_____________] D. locul/punctul de muncă) F. Prenumele (Se va completa cu MAJUSCULE numele şi prenumele persoanei accidentate) [___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___| 3. Numele: 2.Activ. de prev. atelierul. în care este impl.Contract de asigurare nr: _] __] INSPECTIA MUNCII 312 . accidentatul*: Grupa: Clasa: [__|__|__| 5. Grupă respectiv Clasă conform codificărilor CAEN E. Judeţul: 1.

Modalitate de terminare a ITM: Reluare activitate:  Deces:  Invaliditate: (În cazul încadrării accidentatului într-un grad de INVALIDITATE – se vor completa informaţiile de la poziţia 8)  . Civilă: Căsătorit(ă):  Necăsătorit(ă):  Divorţat(ă):  Văduv(ă):  10. Din care câte zile de spitalizare? cumulate: [________] 7.Lucrător în regim de lucru temporar şi cu program de lucru – parţial  400 – Lucrător familial neremunerat  500 – Ucenic 311 – Lucrător în regim de lucru permanent şi cu program  900 – Alt statut profesional  de lucru – complet (Bifaţi căsuţa corespunzătoare Statutului Profesional al persoanei accidentate) 9.Cetăţenii din afara UE  Cetăţenie: 12. Ocupaţia accidentatului: (Denumirea în clar a ocupaţiei pentru care este angajat – conform COR) 2. de schimburi: 3.Lucrător în regim de lucru nespecificat. Nr. Vechime în ocupaţie (data primei încadrări în ocupaţie): ziua: [__| luna: [__| anul: [___|___|___| __] __] ___] [__| luna: [__| [___|___|___| 7.Lucrător în regim de lucru temporar şi cu program de program de lucru (complet/timp parţial)  lucru – complet nespecificate 301 .Lucrător în regim de lucru nespecificat. Data începerii incapacităţii ziua: luna: anul: [__|__] [__|__] ___] [___|___|___| 4. Nr. Ora de la încep. dar cu program de  lucru – nespecificat     300 – Lucrător în regim de lucru (permanent/temporar) şi cu 321 . accidentaţi ACCIDENT: [_____] [_____] 2. Sex: F:  M:  13. total ore de lucru: ≤ 6 ore:  8 ore:  12 ore:  > 12 ore:  [__] 4. Data producerii accidentului: ziua: luna: anul: [___|___|___| [__|__] [__|__] ___] 2. în întreţinere: copii: [__] alte: [__] (Completaţi nr.100 – Lucrător pe cont propriu  320 . Vechime în muncă (data primei încadrări): ziua: [__| luna: [__| anul: [___|___|___| __] __] ___] 6. zile Incapacitate Temporară de Muncă (ITM) 6. FEL Individual Din care decedaţi  Colectiv  Nr. DATE DESPRE MOMENTUL PRODUCERII ACCIDENTULUI: 1. Nr. DATE DESPRE ACCIDENT: 1. Vechime la locul de muncă (data încadrării la locul de muncă): ziua: anul: __] __] ___] H. săptămână*: [__] [__|__] Schimbului*: [__|__] * (Completaţi în clar şi codificat – valori de la 1 la 7) * (Valori de la 00 la 23) * (Valori de la 01 la 24) I. (Bifaţi căsuţa corespunzătoare stării civile) aflate în întreţinere) 11. St. TIP ACCIDENT: INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MUNCĂ:  MORTAL:  [___|___|___| 3. Data terminării incapacităţii: ziua: luna: anul: [__|__] [__|__] ___] [__|__|__] 5. Ziua din 3.Lucrător în regim de lucru permanent şi cu program de lucru – nespecificat  322 . Pers. dar cu program de lucru parţial 310 . dar cu program de lucru complet 302 . zile lucrătoare pe săptămâna la angajator [__] (Precizaţi câte zile lucrătoare are săptămâna de lucru la angajator) 5.Lucrător în regim de lucru temporar. INFORMAŢII DESPRE PERSOANA ACCIDENTATĂ: 1. Persoană cu handicap  (Poziţia 13 se bifează numai dacă este cazul) [___|___|___|___|___| ___] (Codificare conform COR) G. 0-Necunoscută  1-Română  2-Alte cetăţenii din UE  3. Ora din zi*: 4. copiilor minori şi a altor pers. Nr.

vibraţiilor şi presiunii  059-Alte tipuri de contuzii şi leziuni 011–Leziuni superficiale  interne  091-Pierderi acute de auz  012-Răni deschise  060-Arsuri şi degerături  092-Efecte ale presiunii (barotraume)  019-Alte tipuri de răni şi leziuni 099. alte părţi nemenţionate mai sus  40-Trunchi şi organe 41-Cutia toracică. inclusiv legătura cu  umerii  42-Coşul pieptului inclusiv organele din zonă  60-Extremităţi inferioare  61-Şold şi legăturile cu şoldul  62-Picior. nespecificată 10-Cap 11-Cap.Alte tipuri de arsuri şi 022-Fracturi deschise  degerături  102-Efecte ale radiaţiilor (ne-termice)  029-Alte tipuri de fracturi  070-Otrăviri şi infecţii  103-Efecte ale temperaturilor scăzute  030-Dislocaţii. nespecificate  71-Întregul corp 78-Multiple părţi ale corpului  afectate    . luxaţii şi 109-Alte efecte ale temperaturilor extreme. decizie [________ Data: [____/_____/_________ INV: ] _] (Se vor bifa căsuţele corespunzătoare situaţiei accidentatului / Data emiterii deciziei de INVALIDITATE are forma: zz / ll / aaaa) J.Alte tipuri de inec şi asfixiere  necunoscută/nespecificată 010–Răni şi leziuni superficiale  052-Leziuni interne  090-Efecte ale sunetului.Alte tipuri de otrăviri şi infecţii  111-Şocuri în urma agresiunilor şi ameninţărilor  039-Alte tipuri de dislocaţii şi  080-Inec şi asfixiere  112-Şocuri traumatice  luxaţii 040-Amputări (pierderea unei  081-Asfixiere  119-Alte tipuri de şocuri  părţi a 082-Leziuni provocate de înec necorpului)  120. luminii 020-Fracturi de os  062-Arsuri chimice  şi radiaţiilor  021-Fracturi închise  063-Degerături  101-Insolaţii  069. neincluse între cele 050-Contuzii şi răni interne submersie   de mai sus (Bifaţi o singură căsuţa . DATE DESPRE EFECTELE ACCIDENTULUI DE MUNCĂ: 1. Grad INVALIDITATE: GR. vase şi nervuri craniene 12-Zona feţei 13-Ochi 14-Urechi 15-Dinţi 18-Cap. inclusiv spinare şi coloana vertebrală din zona superioară 21-Gât.I GR. Localizarea leziunii (Partea de corp rănită): 00-Partea de corp rănită.  071-Otrăviri acute   tensionări ale muşchilor luminii şi radiaţiilor 031-Dislocaţii şi subluxaţii  072-Infecţii acute  110-Şocuri  032-Luxaţii  079. Efectul asupra organismului (Tipul leziunii): 000-Tip de leziune  051-Contuzii şi răni intracraniale  089. vibraţiilor şi  061-Arsuri termice  presiunii  superficiale 100-Efecte ale temperaturilor extreme. inclusiv organele  din zonă  63-Gleznă  48-Trunchi. multiple părţi afectate 19-Cap.Răni multiple  mortal prin 999-Alte leziuni specificate.corespunzător efectului pe care l-a avut accidentul asupra organismului)    2.  50-Extremităţi superioare  multiple părţi afectate  51-Umeri  52-Braţe. inclusiv genunchi         8.II 43-Zona pelviană şi abdominală. Nr. coaste.I Gr. creier.Alte efecte ale sunetului. alte părţi nemenţionate mai sus 20-Gât.9. alte părţi nemenţionate mai sus  65-Degete 68-Extremităţi inferioare. inclusiv spinare şi coloana vertebrală din zona superioară 29-Gât. inclusiv coate  53-Mână  54-Degete  55-Incheietura mâinii  69-Extremităţi inferioare. alte părţi  nemenţionate mai sus 70-Întreg corpul şi multiple  părţi. multiple părţi afectate  64-Laba piciorului  49-Trunchi.

exploatãri miniere nespecificate  072 Parti cu caracter public al unor clãdiri.) Mijloace de transport – terestre sau feroviare – private sau 010 Zonã industrialã. sosele. deplasare în interes  9-Alt tip de punct de lucru  de serviciu 15. Accidentul a avut loc în timpul unei activităţi cultural sportive 9. Persoana accidentată a fost victima unui accident de traseu 12. exclusiv pãrtile din constructii 026 Constructii – în medii cu presiune ridicatã  090  nespecificate Alte grupuri 020 de tipul Medii de lucru 029 Zone la înãltime – fixe (acoperisuri. Persoana accidentată trebuia să poarte / utilizeze echipament de  dacă DA – utiliza echipamentul de protecţie? protecţie? 5.nespecificate  Alte grupuri 010 de tipul Medii de lucru 019  071 Locuinte private  nementionate mai sus 020 Constructii. Persoana accidentată a fost victima unui accident de circulaţie 13. DATE DESPRE CARACTERISTICILE ACCIDENTULUI: 1. Accidentul a avut loc în timpul unei vizite organizate la o persoană fizică / juridică 10.   autobuz. Accidentul a avut loc în urma unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol 7. piste de aterizare. piloni. 022 Zone sportive . Accidentatul a fost victima unei agresiuni. etc. reparatii.Alte părţi rănite ale coloana vertebrală din zona  58-Extremităţi superioare.nespecificate  080  întretinere Exploatãri miniere. parcãri. multiple părţi afectate  corpului. zone forestiere .  inferioară nemenţionate mai sus 31-Spate.nespecificatã 062 publice (toate tipurile: tren. masinã.nespecificate . sãli de gimnasticã. alte părţi nemenţionate  mai sus  vertebrală din zona inferioară 39-Spate. dar cu acces restictionat: 011 Zona productivã. terase.)  091  nementionate mai sus Ferme de crestere a animalelor. piscine 023  081  exploatãri miniere si cariere de piatrã) acoperite Zone neacoperite(în aer liber)– stadioane. ateliere de reparatii  069 sus  013 Depozite. piste pentru cursele de masini  Alte grupuri 060 de tipul Medii de lucru nementionate mai 012 Zona de întretinere. Punctul de lucru: 0-Nespecificat  obişnuită  2-P-ctul de lucru ocazional sau mobil. ferme 030 Zone la înãltime – stâlpi. Pentru activitatea desfăşurată. încãrcare/descãrcare  070 Locuinte . grãdini private  Alte grupuri 070 de tipul Medii de lucru nementionate mai 021 Constructii – clãdiri în constructie  079  sus Constructii – clãdiri în demolare. În cadrul activităţii efectuate.sãli de sport. în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu (Bifaţi căsuţele corespunzătoare) 1-P-ctul de lucru obişnuit. Mediul de muncă (de lucru): (Bifaţi căsuţa corespunzătoare mediului de muncă – de lucru) Zone publice deschise (autostrãzi.30-Spate. unitatea locală 14. sãli de 000 Nu existã informatii   061 asteptare ale gãrilor si aeroporturilor. anexe.corespunzător localizării leziunii) K. platforme suspendate  092  piscicole. Accidentul a avut loc în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării 8. persoana accidentată acţiona: singură:  împreună cu alţi participanţi: 3. excavatii. inclusiv spinare şi coloana 59-Extremităţi superioare. etc. alte părţi nemenţionate  mai sus (Bifaţi o singură căsuţa .) Zone asimilate locurilor publice. persoana accidentată era: instruită: insuficient instruită:  neinstruită:  4. piste de ski Alte grupuri 080 de tipul Medii de lucru nementionate mai 025 Constructii . etc. Victima efectua activitatea respectivă în mod: curent:  ocazional:  excepţional:  2.pe / peste apã  089  sus Zone aeriene. atelier  063 linii de tren. Accidentul a avut loc în urma unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvare: de vieţi  de bunuri 6.subterane  082  neacoperite. santuri (inclusiv Zone acoperite . inclusiv spinare şi 99. Accidentatul se afla în perioadă de testare profesională în vederea angajării 11. fabricã. piscine 024 Constructii .

031 032 033 034 035 036 039 040 041 042 043 044 049 050 051 059

Ferme de crestere a animalelor Ferme - imaşuri Ferme - livezi Zone forestiere Ferme piscicole, pescuit, culturi acvatice (construite artificial) Grãdini, parcuri, grãdini botanice, grãdini zoologice Alte grupuri 030 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus Arii de activitate tertiare, birouri, zone de distractie, divertisment - nespecificate Birouri, sãli de sedintã, bibliotecietc.

 093  099  100  101  102  103  109  110  111 112 119 120 121 122

Zone aeriene – bordul avioanelor Alte grupuri 090 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus Zone subterane, exclusiv pãrtile din constructii nespecificate Zone subterane – tuneluri(rutiere, feroviare, metrou) Zone subterane – mine Zone subterane - canale/canalizare Alte grupuri 100 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus, exclusiv pãrtile din constructii

      

Pe/peste apã, exclusiv pãrtile din constructii - nespecificate Mãri si oceane – aboard all types of vessels, platforms, ships,  boats, barges Lacuri, râuri, porturi – bordul tuturor tipurilor de vase,  platforme, vapoare, bãrci, barje Alte tipuri 110 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus,  exclusiv pãrtile din constructii Medii cu presiune ridicatã, exclusiv pãrtile din constructii  nespecificate Medii cu presiune ridicatã– sub apã (sãrituri) Medii cu presiune ridicatã - camere Alte grupuri 120 de tipul Medii de lucru nementionate mai sus, exclusiv pãrtile din constructii Alte Medii de lucru nespecificate sau neincluse în clasificare   

Institutii de învãtãmânt, scoli, scoli secundare,  colegii, universitãti, crese, asistentã medicalã Zone diverse(inclusiv strãzile cu spatii  comerciale) Restaurante, zone de petrecere a timpului liber, zone de vizitã temporarã(inclusiv muzee, sãli de  auditie, stadioane, etc.) Alte grupuri 040 de tipul Medii de lucru  nementionate mai sus Institutii de sãnãtate - nespecificate  Institutii de sãnãtate, spitale, case de sãnãtate

 129

INSPECTIA MUNCII

Alte grupuri Other group 050 de tipul Medii de  999  lucru nementionate mai sus 060 Zone publice - nespecificate  (Bifaţi căsuţa corespunzătoare activităţii specifice desfăşurate în momentul 16. Activitatea desfăşurată: accidentării) Alte activitãti 30 de tipul Activitate desfãsuratã 00 Nu existã informatii   39 nespecificatã mai sus Productie, fabricare, procesare, depozitare – toate tipurile 10   40 Activitãti intelectuale – nespecificate - nespecificate 11 Productie, fabricare, procesare – toate tipurile  41 Servicii publice de ajutor si asistentã cãtre publicul larg  Activitãti intelectuale – activitãti didactice, procesare 12 Depozitare - toate tipurile   42 de date, muncã de birou, organizare, conducere Alte grupuri 10 de tipul Activitate desfãsuratã nespecificatã Activitãti comerciale - cumpãrare, vânzare si sevicii 19   43 asociate mai sus Alte activitati 40 de tipul Activitate desfãsuratã 20 Excavatii, Constructii, Repatii, Demolãri - nespecificate   49 nespecificatã mai sus Alte activitati relationate acivitãtilor codificate 10, 21 Excavatii   50 20, 30 and 40-nespecificate Punerea în functiune, pregãtirea de lucru, instalarea, 22 Constructii – constructia clãdirilor   51 montarea, dezasamblarea instalatiilor Constructii – constructii civile, infrastructuri, sosele, poduri, 23   52 Întretinerea, repararea, ajustarea baraje, porturi Remodelare, reparatii, extensii, lucrãri întretinere a Curãtarea zonei de lucru, a masinilor - industrial sau 24   53 manual constructiilor – toate tipurile de constructii 25 Demolãri – toate tipurile de constructii   54 Conducerea generalã, de toate tipurile Monitorizarea, inspectia proceselor de productie, a Alte grupuri 20 de tipul Activitate desfãsuratã nespecificatã 29  55 mijloacelor de transport, echipamentelor – cu sau fãrã  mai sus echipamente de motorizare Activitãti agricole, forestiere, horticole, piscicole, creşterea Alte grupuri 50 de tipul Activitate desfãsuratã 30   59 nespecificatã mai sus animalelor-nespecificate Activitãti sportive, artistice si de miscare 31 Activitãti agricole – cultivarea suprafetelor agricole   60 nespecificate

Activitãti de miscare, inclusiv la bordul mijloacelor de   61 transport 33 Activitãti agricole – cresterea animalelor   62 Activitãti sportive, artistice Alte grupuri 60 de tipul Activitate desfãsuratã 34 Activitãti forestiere   69 nespecificatã mai sus Alte “Activitãti desfãsurte” neprezentate în 35 Pisciculturã, pescuit   99 clasificarea de mai sus (Bifaţi căsuţa corespunzătoare acţiunii fizice efective desfăşurate 17. Acţiune fizică efectivă: de accidentat) 00 Nu existã informatii  45 Deschiderea, închiderea (unei cutii, pachet, colet)  10 Operare mecanicã - nespecificatã 46 Turnarea, umplerea, udarea, vopsirea, golirea   11 Pornirea, oprirea masinii de lucru  47 Deschiderea, împingerea  Alimentarea, descãrcarea masinii de lucru  49 Alte grupuri 30 de tipul acţiune fizicã efectivã 12  nespecificatã mai sus 13 Monitorizare, operarea sau conducerea masinii  50 Ducerea obiectelor în mânã - nespecificatã  Alte grupuri 10 de tipul Acţiune fizicã efectivã nespecificatã  Verticalã - ridicarea, ridicarea, coborârea unui obiect 19 51  mai sus Activitãti cu instrumente de mânã – nespecificate  52 Orizontalã - tragerea, împingerea, rostogolirea unui 20  obiect 21 Activitãti cu instrumente de mânã, actionate manual  53 Transportarea unei încãrcãturi – de cãtre o persoanã  Activitãti cu instrumente de mânã, motorizate Alte grupuri 40 de tipul Acţiune fizicã efectivã  59 22  nespecificatã mai sus Alte grupuri 20 de tipul Acţiune fizicã efectivã nespecificatã  Mutarea obiectelor - nespecificatã 29 60  mai sus Conducerea mijloacelor de transport sau a echipamentelor de  Mers, alergare, urcare, coborâre, etc. 30 61  lucru - nespecificatã Conducerea mijloacelor de transport sau a echipamentelor de  Intrare, iesire 31 62  lucru - mobile si motorizate Conducerea mijloacelor de transport sau a echipamentelor de  Sãrituri 32 63  lucru - mobile si nemotorizate 33 Pasager la bordul unui mijloc de transport  64 Târâre, cãtãrare, etc.  Alte grupuri 30 de tipul Acţiune fizicã efectivã nespecificatã  Ridicare, asezare(pe scaun) 39 65  mai sus 40 Mânuirea obiectelor - nespecificatã  66 Înot, scufundare  Tinerea, apucarea, plasarea – pe nivel orizontal 41  67 Mutare  Strângerea, îndoirea, ruperea, refacerea, desurubarea, rotirea  Alte grupuri 50 de tipul Acţiune fizicã efectivã 42 69  nespecificatã mai sus 43 Fortarea, agãtarea, ridicarea, asezarea- pe o pozitie verticalã  70 Prezentã - nespecificatã   99 Alte grupuri 50 de tipul Acţiune fizicã efectivã 44 Aruncarea, bruscarea nespecificatã sau neprezentatã în clasificarea de mai sus  18. Agentul material al Acţiunii Fizice Efective (echipamentul de (Se va completa în clar şi codificat agentul material al muncă): Acţiunii Fizice Efective) [__|__|__|__|__|__|__| Cod: __] 32 Activitãti agricole - legumiculturã, horticulturã 19. Abaterea (Acţiunea Generatoare): (Bifaţi căsuţa corespunzătoare abaterii - acţiunea generatoare) 00Nu existã informatii 49Alte grupuri 40 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  Abaterea cauzatã de probleme electrice, explozii, Alunecarea- împiedicarea si prãbusirea unei persoane 10  50 nespecificate incendii – nespecificatã Probleme electrice datoritã deteriorãrii echipamentului 11  51Prãbusirea persoanei – la un nivel inferior pozitiei anterioare – contact indirect Alunecarea - împiedicarea si prãbusirea persoanei – la acelasi 12 Probleme electrice – contact indirect  52 nivel 13 Explozii  59Alte grupuri 50 de tipul Abatere nespecificatã mai sus Miscarea corpului conducând la leziuni externe 14 Incendii  60 nespecificate 19 Alte grupuri 10 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  61Cãlcarea pe un obiect ascutit Abaterea prin inundare, rãsturnare, scurgere de 20  62Asezare a în genunchi, asezarea pe scaun, înclinarea vapori, emisii de gaze – nespecificatã        

21 Stare solidã - inundare, rãsturnare  Stare lichidã - scurgere, înnoroire, curgere, împroscare, 22  stropire Stare gazoasã - vaporizare, aerosoli, formatiuni 23  gazoase Material pulverizant - fum, praf/particule în 24  suspensie/emisii 29 Alte grupuri 20 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  Spargerea, explozia, crãparea, alunecarea, 30 prãbusirea, dãrâmarea Agentului material  nespecificate 31 Spargerea materialului - la zona de contact  Explozia - ce cauzeazã crãparea (pentru lemn,sticlã, 32  metal, piatrã, plastic, altele) Alunecare, prãbusire, dãrâmare a Agentului material 33  (asupra victimei) Alunecare, prãbusire, dãrâmare a Agentului material 34  (tras de victimã) Alunecare, prãbusire, dãrâmare a Agentului material – 35  aflat la nivelul victimei 39 Alte grupuri 30 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  Pierderea controlului (total sau partial) asupra masinii, mijloacelor de transport sau echipamentelor 40  de lucru, instrumentelor actionate manual, obiectelor, animalelor – nespecificate 41

63Agãtarea sau cãrarea pe moment a unui obiect 64Miscãri necoordonate, actiuni nesincronizate 69Alte grupuri 60 de tipul Abatere nespecificatã mai sus

  

70Miscarea corpului conducând la leziuni interne - nespecificate  71Urcarea, cãrarea, ridicarea în picioare 72Împingerea, tragerea 73Asezarea, ridicarea 74Rotirea, învârtirea 75    

Cãlcarea gresitã, rãsucirea piciorului sau a cãlcâiului, alunecare  fãrã prãbusire    

79Alte grupuri 70 de tipul Abatere nespecificatã mai sus Socul, înghetul, violenta, agresiunea, amenintarea – nespecificate 81Socul, înghetul 80 82 Violenta, agresiunea, amenintarea – între angajatii companiei aflati sub autoritatiea companiei angajatoare

Violenta, agresiunea, amenintarea – din partea altor companii Pierderea controlului (total sau partial) – al masinii  83 asupra victimelor care îsi îndeplinesc sarcinile de lucru (soferii  (inclusiv pornirea nedoritã) sau al materialului de lucru mijloacelor de transport, etc.) Pierderea controlului (total sau partial) - asupra 42 masinii, mijloacelor de transport sau echipamentelor  84Agresiunea, atacul – unui animal  de lucru, (motorizate sau nu) Pierderea controlului (total sau partial) – asupra Prezenta victimei sau a unei terte persoane în postura de a crea 43 instrumentelor de lucru (motorizate sau nu) sau asupra  85  un pericol pentru ea însãsi, sau o altã posibilitate materialului continut de instrumentul de lucru Pierderea controlului (total sau partial) – asupra 44  89Alte grupuri 80 de tipul Abatere nespecificatã mai sus  obiectului (mutat, mânuit, etc.) Pierderea controlului (total sau partial) – asupra unui 45  99Alte abateri neprezentate în clasificarea de mai sus  animal 20. Agentul material al ABATERII (echipamentul de muncă): (Se va completa în clar şi codificat agentul material al ABATERII) [__|__|__|__|__|__|__| Cod: __] 21. Contact – Modalitatea de rănire: 00 Nu existã informatii  (Se va completa în clar şi codificat tipul de contact – modalitatea de rănire) 45 Coliziune – cu un obiect, inclusiv vehicule - coliziune cu o  persoanã (victima fiind în miscare) 49 Alte grupuri 40 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire  nespecificate mai sus 50 Contact cu un Agent Material ascutit, cu vârf, contondent -  nespecificat 51 Contact cu un Agent Material ascutit(cutit, lamã, etc.)  52 Contact cu un Agent Material cu vârf ascutit (cui, instrument  ascutit, etc.) 53 Contact cu un Agent Material greu sau contondent  59 Alte grupuri 50 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire  nespecificate mai sus 60 Capcane, cãzãturi - Nespecificate  61 Capcane, cãzãturi - în  

10 Contactul electric, termic, sau cu substante nocive –  nespecificat 11 Contact indirect cu arc electric, scânteie, fulger(pasiv)  12 Contact direct cu curentul electric (electrocutare) 13 Contact cu flacãrã sau cu obiecte sau medii fierbinti sau arzând 14 Contact cu obiecte sau medii reci sau înghetate 15 Contact cu substante nocive – pe cale nazalã sau bucalã, prin inhalare 16 Contact cu substante nocive - pe/prin piele sau ochi 17 Contact cu substante nocive – pe cale digestivã prin înghitire 19 Alte grupuri 10 de tipul Contacte – Modalitãti de      

 62 Capcane, cãzãturi - sub

rãnire nespecificate mai sus 20 Inundare, acoperire, învãluire – nespecificate 21 Inundare cu lichid 22 Acoperire cu un corp solid

 63 Capcane, cãzãturi - între  64 Un membru, mânã, sau deget rupt, sau tãiat(amputat)  69 Alte grupuri 60 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire nespecificate mai sus 23 Învãluit în, înconjurat de particule gazoase sau arzând  70 Leziuni fizice sau mentale – nespecificate în aer 29 Alte grupuri 20 de tipul Contacte – Modalitãti de  71 Leziuni fizice – ale sistemului muscular rãnire nespecificate mai sus 30 Impact orizontal sau vertical cu obiecte stationare  72 Leziuni fizice – din cauza radiatiilor, zgomotului, luminii sau (victima fiind în miscare) - nespecificate presiunii 31 Miscare verticalã, prãbusire pe/sau frontal(rezultând o  73 Socuri sau presiuni mentale cãzãturã) 32 Miscare orizontalã, prãbusire pe/sau frontal

      

 79 Alte grupuri 70 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire  nespecificate mai sus 39 Alte grupuri 30 de tipul Contacte – Modalitãti de  80 Muscãturã, zgârieturã, etc. (provocate de cãtre un animal  rãnire nespecificate mai sus sau de om) - nespecificate 40 Coliziune cu un obiect în miscare - nespecificat  81 Muscãturã  41 Coliziune – cu un obiect în zbor  82 Întepãturi provocate de insecte sau de pesti  42 Coliziune – cu un obiect în cãdere  83 Lovituri, muscãturi, strangulãri  43 Coliziune – cu un obiect în balans 89 Alte grupuri 80 de tipul Contacte – Modalitãti de rãnire   nespecificate mai sus 44 Coliziune – cu un obiect în rotatie,miscare, obiecte  99 Alte Contacte – Modalitãti de rãnire neprezentate în  transportate, vehicule clasificarea de mai sus (Se va completa în clar şi codificat agentul material 22. Agentul material al CONTACTULUI – Modalităţii de rănire: al CONTACTULUI) [__|__|__|__|__|__|__| Cod: __] 23. CAUZE a. CAUZE DEPENDENTE DE EXECUTANT 00-* – CAUZE DEPENDENTE DE EXECUTANT * - nespecifice 01- Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare 02- Neefectuare la timp de operaţii indispensabile securităţii muncii 03- Efectuare necorespunzătoare de comenzi, manevre 04- Efectuare necorespunzătoare de poziţionări, consolidări, fixări etc. 05- Efectuare necorespunzătoare de asamblări 06- Efectuare necorespunzătoare de reglaje 07- Utilizare necorespunzătoare a mijloacelor de protecţie 08- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a pornirii de mijloace de transport, instalaţii, maşini / utilaje 09- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a întreruperii funcţionării instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor 10- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a alimentării cu curent electric sau fluide 11- Efectuare, în afara sarcinilor de muncă a opririi alimentării cu curent electric sau fluide 12- Expunere, în afara sarcinilor de muncă prin deplasare/staţionare în locuri/zone cu pericol permanent/temporar 13- Comunicări accidentogene prin conţinutul lor 14- Comunicări accidentogene prin defecţiunile transmiterii 15- Căderi la acelaşi nivel prin dezechilibrare 16- Căderi la acelaşi nivel prin alunecare 17- Căderi la acelaşi nivel prin antrenare 18- Căderi la acelaşi nivel prin împiedicare 19- Căderi de la înălţime prin păşire în gol 20- Căderi de la înălţime prin dezechilibrare 21- Căderi de la înălţime prin alunecare 22- Căderi de la înălţime prin antrenare 23- Căderi de la înălţime datorită reacţiilor  spontane inadecvate în caz de pericol          24- Prezenţa la lucru sub influenţa alcoolului  25- Prezenţa la lucru în stare de oboseală 26- Prezenţa la lucru sub influenţa unor  medicamente 27- Prezenţa la lucru sub influenţa unor stări  emoţionale puternice 28- Prezenţa la lucru cu anihilarea bruscă a  capacităţii funcţionale 29- Prezenţa la lucru în condiţii psiho-fiziologice  necorespunzătoare datorate altor cauze               

b. CAUZE DEPENDENTE DE MIJLOACELE DE PRODUCŢIE 00- * – CAUZE DEPENDENTE DE MIJLOACELE DE  61- Pericol de electrocutare la tensiune de pas PRODUCŢIE * - nespecifice 62- Vibraţii excesive ale sculelor, utilajelor, elementelor 30- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin alunecare  de construcţie datorate curentului electric

 

31- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin rostogolire/rulare 32- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin răsturnare 33- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin cădere liberă 34- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin scurgere 35- Deplasări sub efectul gravitaţie prin deversare 36- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin surpare 37- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin prăbuşire 38- Deplasări sub efectul gravitaţiei prin scufundare 39- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în funcţionare normală 40- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor,declanşate contraindicat 41- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, întrerupte contraindicat 42- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în condiţii de imposibilitate a declanşării (pornirii) 43- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în condiţii de imposibilitate a întreruperii (opririi) 44- Mişcări ale maşinilor, mecanismelor, în condiţii de imposibilitate a dozării 45- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, devieri de la traiectoriile normale (ex: ale pieselor în mişcare, ale mijloacelor de transport) 46- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, balans 47- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, recul (ex: al unui furtun, al unei manivele) 48- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, şocuri excesive la pornire sau oprire 49- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, desprinderea şi proiectarea de corpuri, particule (ex: la polizare) 50- Mişcări funcţionale şi disfuncţionale, jet, erupţie (materiale lichide, gazoase sau pulverulente) 51- Obiecte sau suprafeţe înţepătoare 52- Obiecte sau suprafeţe cu muchii tăioase 53- Obiecte sau suprafeţe abrazive 54- Obiecte sau suprafeţe alunecoase 55- Obiecte sau suprafeţe adezive 56- Obiecte sau suprafeţe cu denivelări 57- Corpuri sau suprafeţe cu temperaturi ridicate 58- Corpuri sau suprafeţe cu temperaturi scăzute 59- Pericol de electrocutare directă 60- Pericol de electrocutare indirectă

 63- Explozii datorate curentului electric  64- Implozii datorate curentului electric  65- Incendii datorate curentului electric  66- Flăcări-flame datorate curentului electric  67- Contact sau manipulare substanţe toxice  68- Contact sau manipulare substanţe caustice  69- Contact sau manipulare substanţe inflamabile  70- Contact sau manipulare substanţe explozive  71- Contact sau manipulare culturi de bacterii  72- Contact sau manipulare culturi de viruşi  73- Contact sau manipulare culturi de richeţi  74- Contact sau manipulare culturi de spirocheţi  75- Contact sau manipulare culturi de ciuperci  76- Contact sau manipulare protozoare  77- Contact sau manipulare plante periculoase  78- Contact sau manipulare animale periculoase  79- Poziţii de lucru forţate sau vicioase 80- Contactul prelungit cu apa (prezenţa în obiectul  muncii sau în spaţiul de lucru)  81- Efort static mare (prin intensitate şi/sau durată) 82- Dificultatea efectuării mişcărilor şi riscul contactelor  periculoase legate de spaţiul de muncă  83- Forţă fizică excesivă  84- Viteză de execuţie excesivă  85- Subsolicitare fizică (ex.: în sarcina de supraveghere) 86- Suprasolicitare senzorială (ex.: asamblări de piese  mici) 87- Distribuţia excesivă a atenţiei în condiţii de ritm  impus (ex.: activitate de dispecerat)  88- Monotonia muncii 89- Luarea unor decizii (dificile şi de mare răspundere) în  timp limitat  90- Precizie mare a mişcărilor în spaţiu şi/sau în timp  91- Alte cauze 

                            

c. CAUZE DEPENDENTE DE SARCINA DE MUNCĂ 000- * – CAUZE DEPENDENTE DE SARCINA DE MUNCĂ * - nespecifice 092- Omisiuni în prestabilirea operaţiilor de muncă 093- Erori în prestabilirea operaţiilor de muncă 094- Repartizare executant cu pregătire profesională necorespunzătoare pe locurile de muncă 095- Repartizare executant cu instruire incompletă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 096- Repartizare executant cu incompatibilităţi psiho-fiziologice faţă de cerinţele locului de muncă 097- Admiterea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare 098- Tolerarea abaterilor de la disciplina tehnologică 099- Tolerarea abaterilor de la respectarea normelor de securitatea muncii 100- Neasigurarea corelării şi/sau coordonării unor operaţii de muncă desfăşurate în cadrul unor lucrări complexe 101- Admiterea desfăşurării lucrului cu mijloace de producţie necorespunzătoare 102- Amplasarea necorespunzătoare a mijlocului de producţie 103- Neasigurarea întreţinerii şi exploatării corespunzătoare a mijloacelor de producţie

            

INSPECTIA MUNCII

Mediu subacvatic joasă 127.Trăsnete  161.Grindină                                  .Richeţi 119.Presiune ridicată a aerului  144. prăbuşiri de teren sau copaci 109.Radiaţii ionizante betta  158. CAUZE DEPENDENTE DE MEDIUL DE MUNCĂ 000 .Bacterii 117.ne 136.Aeroionizarea pozitivă excesivă  142.*CAUZE DEPENDENTE DE MEDIUL DE MUNCĂ*.Relaţii neprincipiale între şef şi subaltern 131.gaze.Vânt  163.Spirocheţi 120. radiaţii.vapori explozivi in aer 115.Alte cauze d.Mediu acvatic 126.Microunde  154.Radiaţii electromagnetice cu frecvenţă înaltă. medie şi  155.surpări.Ultrasunete  147. vapori inflamabili în aer 114. aerosoli.Gaze.Radiaţii ultraviolete  153.Mediu mlăştinos 128.Viscol specifice 108.Orbire directă sau prin reflexie  150.Strălucire mare  149.Pulberi. iluminat.Alte cauze 135. gaze.Activitate în condiţii de izolare socială 133.Pâlpâire  151.Nivel de iluminare scăzut  148.Radiaţii ionizante alfa  157.Protozoare 122. vapori caustici 113.Pulberi pneumoconiogene 116.Temperatura aerului ridicată  137.Prevenirea unui ritm de muncă necorespunzător 107.Mediu extraterestru 129.Temperatura aerului scăzută  138.Mediu subteran 123. etc.Presiune scăzută a aerului  143.Inundaţii  162.Umiditatea aerului ridicată  139.Altitudini mari 125.Pulberi.104. aerosoli.Seisme 111.Mediu cu conţinut redus de oxigen 130.Umiditatea aerului scăzută  140.Suprapresiune în adâncimea apelor  145.Avalanşe 110.Viteza curenţilor de aer  141. zgomot şi vibraţii.Viruşi 118. vapori toxici 112.Stări de panică 134.Ciuperci 121.) 106.Zgomot excesiv  146.Relaţii neprincipiale între membrii colectivului 132.Mediu aerian 124.Prevederea utilizării unor materii prime sau materiale necorespunzătoare cerinţelor de securitate 105.Laseri  156.Alunecări.Radiaţii ionizante gamma  159.Neasigurarea condiţiilor normate privitoare la mediul de muncă (microclimă.Potenţial electrostatic  160.Radiaţii infraroşii (calorice)  152.Gaze.

T. Numele şi prenumele inspectorului de muncă ce a verificat formularul [_____] [________________] Semnătura conducătorului unităţii (angajatorului) L.____________ Data:____________ L. Denumire angajator: ADRESA SEDIULUI ANGAJATORULUI: 2. Ap. NOTĂ: pentru completarea prezentului formular se vor utiliza caractere MAJUSCULE sau dactilografiere L. Bloc: 14. Semnătura persoanei care a completat formularul 4. DESCRIEREA PE SCURT A ACCIDENTULUI: ANEXA la FIAM Nr. DATE DE IDENTIFICARE A FORMULARULUI: 1. Numele şi prenumele conducătorului unităţii (angajatorului): 5.1. primării) în locul Codului Unic se va înscrie Codul Fiscal. Scara: 11.s. Strada: 8.M. 12. Cod POŞTAL: [________________] [______ 7.Nr: ] 10. Data:______________ Semnătura inspectorului de muncă care a verificat formularul Data:______________ Semnătura inspectorului şef I. ITM care a înregistrat accidentul: . [________/____] PENTRU ÎNREGISTRAREA FINALIZĂRII Cod judeţ: [___|___] Nume Judeţ: ______________________ INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ B. DATE DE IDENTIFICARE A ANGAJATORULUI (care a înregistrat accidentul de muncă): 1. Telefon la care poate fi contactată persoana care a completat formularul: 3. Numele şi prenumele persoanei din partea angajatorului care a completat formularul: 2. Localizare [__|__] [_____________________] 3. iar in cazul Persoanelor Fizice în locul Codului Unic se va înscrie Codul Numeric Personal 5. Localitatea: 6.Interfon: [______ 9.: [____________] ] A.Fax: Etaj: Sect.S.: 13. [_____] 15. Judeţul: 4. Cod UNIC*: [________________________] [__|__|__] geografică: *) În cazul instituţiilor publice (ex.

Necunoscut 1-9 angajaţi 1  9  de angajaţi 10-49 Diviziunea: Grupa: 2  angajaţi [__|__] [__|__|__] 50Diviziunea: Grupa: 3  249angajaţi [__|__] [__|__|__] 250-499 4 Diviziunea: Grupa:  [__|__] [__|__|__] angajaţi *) Se vor completa codurile de Diviziune. Judeţul angajatorului tutelar – Societate pe Acţiuni – Societate cu Răspundere Limitată – Societate în Comandită Simplă – Societate în Nume Colectiv Reprezentanţă:  OC2 – Cooperativă de consum OC3 – Cooperativă de credit [__|__] [__________________] [__|__|__|__| __] D. socială. DATE DESPRE ACTIVITĂŢILE ECONOMICE ALE ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1.16. RA – Regie Autonomă  ALT culturală. Alte activit. Tip Angajator: 2. Activitatea economică principală*: 3. obştească fără formă juridică expresă) OC1 – Cooperativă meşteşugărească  SCA Societate în Comandită pe Acţiuni Capital social integral de stat  Proprietate obştească Capital social de stat peste 50%  Proprietate integral străină Proprietate publică de interes naţional şi 3. Cod numeric personal: ___] (Înscrieţi codul numeric personal din actul de identitate al accidentatului) F. angajaţi : 5. DATE DE CARACTERIZARE A ANGAJATORULUI (care înregistrează accidentul de muncă): 1. Prenumele (Se va completa cu MAJUSCULE numele şi prenumele persoanei accidentate) [___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___| 3. Tel: [_____] [___________] 17.Interior: [______ ] 18. Forma Juridică:* *) Se va completa forma juridică bifându-se doar o singură căsuţă.implicat accidentat*: 4. DATE DESPRE FINALIZAREA INCAPACITĂŢII TEMPORARE DE MUNCĂ (ITM): . Numele: 2. CNP/CUI angajator tutelar: [_____________________________ __] 6. Adresă e-mail: C. Grupă respectiv Clasă conform codificărilor CAEN E. Nr.ec. Unitate principală: SA SRL SCS SNC  Subunitate:  Sucursală:  Agenţie:      Punct de lucru:  Filială: Alte tipuri:             SAG – Societate agricolă OSL – Organizaţie cu Scop Lucrativ – Altă formă juridică (unitate economică. Data producerii accidentului: ziua: luna: anul: [___|___|___| [__|__] [__|__] ___] G. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI ACCIDENTATE: 1. economice ale ag.*: Diviziunea: Diviziunea: [__|__] [__|__] Diviziunea: [__|__] [__|__|__] Clasa: [__|__|__| __] Grupa: Grupa: [__|__|__] [__|__|__] Grupa: 2. Denumire angajator tutelar: 5. DATE DESPRE MOMENTUL PRODUCERII ACCIDENTULUI: 1. Activitate ec. Forma de Capital social privat peste 50%  local proprietate: Capital social integral privat românesc sau românesc şi  Alte tipuri de capital străin Proprietate cooperatistă  4. Dimensiunea intreprinderii : 0 angajaţi 500 Angajaţi sau 0  mai mult 5  Nr.

III 8. TIP ACCIDENT (la finalizarea ITM): INCAPACITATE TEMPORARĂ DE MORTAL MUNCĂ:  :  Semnătura conducătorului unităţii (angajatorului) L. Nr.S. Data terminării incapacităţii: ziua: luna: anul: [__|__] [__|__] ___] 4.I GR. Data începerii incapacităţii ziua: luna: anul: [___|___|___| [__|__] [__|__] ___] [___|___|___| 3. decizie INV: Data [_____/______/_________    [________] : _] (Se vor bifa căsuţele corespunzătoare situaţiei accidentatului / Data emiterii deciziei de INVALIDITATE are forma: zz / ll / aaaa) 1. Nr. Din care câte zile de spitalizare? cumulate: [__|__|__] [__|__|__] 6.( *) Se va bifa căsuţa corespunzătoare tipului accidentului) 2. Modalitate de terminare a ITM: Reluare:  Deces:  Invaliditate:  (În cazul încadrării accidentatului într-un grad de INVALIDITATE – se vor completa informaţiile de la poziţia 7) 7 Grad INVALIDITATE: GR. Data:______________ Semnătura inspectorului de muncă care a verificat formularul Data:______________ . zile Incapacitate Temporară de Muncă (ITM) 5.II Gr.

ce decurge dintr-un contract. decesul. repartiţia fondurilor conform obligaţiilor asumate. precum şi persoane care desfăşoară activităţi agricole în cadrul gospodăriilor individuale sau activităţi private în domeniul forestier.2269 din 9 decembrie 2004 privind aprobarea normelor metodologice de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Principii: caracterul obligatoriu. 346 din 5 iunie 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale modificată şi completată de: -legea nr. Riscuri asigurate: pierderea sau diminuarea capacităţii de muncă. legislative ori judecătoreşti. şomerii. funcţia de reglare a raporturilor civile. în schimbul unei sume primite periodic. persoane angajate în instituţii internaţionale. funcţia reparatorie. elevii şi studenţii. membrii ai asociaţiei familial.687/22. Obiectivul fundamental al sistemului de asigurare din românia este creşterea calităţii activităţii preventive ceea ce are justificare socială şi economică. în perioada de incapacitate de muncă. (2) din legea nr. asociaţi. proprietari de bunuri şi/sau arendaşi de suprafeţe agricole şi forestiere. pe durata practicii profesionale. Este un ansamblu de prestaţii şi servicii pentru: • promovarea securităţii şi sănătăţii în muncă. membrii ai societăţilor agricole sau .100 alin. prin care asigurătorul se obligă ca. creşterea rolului prevenirii.598 din 22 decembrie 2003 -ordonanţa de urgenţă nr.11.2004 şi 1.XXIII.129 din 9 decembrie 2004 -ordonanţa de urgenţă nr. Sfera asigurarii cu titlu facultative: asociat unic. persoanele din funcţii elective sau numite în cadrul autorităţii executive. 19/2000 Ordinul 848/22. funcţia de stimulare a activităţii preventive. contribuţii diferenţiate după risc. ca şi membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei meşteşugăreşti. asumarea riscului profesional de beneficiarii rezultatului muncii prestate.11.232 din 31 mai 2003 -ordonanţa de urgenţă nr.107 din 24 octombrie 2003 -legea nr. prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale • diminuarea şi compensarea consecinţelor accidentelor şi bolilor profesionale Este o operaţie financiară garantată de stat. modalitate de ocrotire şi ajutorare a forţei de muncă ce constă în acordarea de ajutoare băneşti.171 din 29 noiembrie 2005 se abrogă: art.571 din 22 decembrie 2003 -legea nr. persoane autorizate pentru activităţi independente. produse prin accidente de muncă şi boli profesionale. ucenicii. Sfera asigurării cu titlu obligatoriu: angajaţii permanenţi (inclusiv funcţionarii publici). Sfera asigurării cu titlu obligatoriu – excepţii: personalul din cadrul unor sectoare deosebite de activitate: armată.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu modificările şi completările ulterioare Hotărârea nr. pensii şi alte prestaţii. Cadrul legislativ referitor la asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale: Legea nr. securitate etc.2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr. tratament nediscriminatoriu. să despăgubească pe asigurat pentru consecinţele accidentelor şi bolilor profesionale. administratori sau manageri. ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE ÎN ROMÂNIA Asigurarea constituie parte a protecţiei sociale. Funcţiile asigurării: funcţia preventivă. transparenţa utilizării fondurilor. comanditari sau acţionari. solidaritatea social.

despăgubiri în caz de deces 7.ai altor forme de asociere din agricultură. elevi şi studenţi • încheierii contractului individual de asigurare Dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare pentru accidente şi boli profesionale înceteaza odată cu raporturile de asigurare. reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă 2. indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă 4. legislative ori judecătoreşti • depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori • începerii practicii profesionale pentru şomeri. excepţie: cazurile de boli profesionale. . recuperarea capacităţii de muncă C) acordarea de prestaţii în bani pe termen lung şi scurt sub formă de indemnizaţii şi alte ajutoare Prestaţiile de asigurare 1. compensaţii pentru atingerea integrităţii 6. alte asemenea mijloace 1. persoane care desfăşoară activităţi în unităţi de cult recunoscute potrivit legii. în mijloace de transport specializate şi unităţi sanitare B) tratament medical ambulatoriu C) analize medicale şi medicamente D) servicii medicale. rambursări de cheltuieli Prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală şi recuperarea capacităţii de muncă • servicii medicale • produse destinate compensării deficienţelor de sănătate • programe individuale de recuperare Servicii medicale A) asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului. indemnizaţie pentru trecerea temporară în alt loc de muncă 5. alte persoane interesate. cărucior cu rotile. reabilitarea profesională 3. dacă se face dovada că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă Obiectivele asigurării A) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale B) reabilitarea medicală şi socio-profesională a asiguraţilor. ucenici. care îşi desfăşoară activitatea pe baza altor raporturi juridice legale. orteze şi aparate ortopedice  mijloace auxiliare: scaun. cu prioritate în unităţi specializate pentru boli profesionale E) tratament de recuperare funcţională F) servicii de chirurgie plastică şi reparatorie G) servicii de fizioterapie H) cure balneoclimaterice Produse pentru compensarea deficienţelor de sănătate  materiale sanitare pentru corectarea auzului şi văzului  proteze. Raporturi de asigurare se stabilesc între: Asigurător principal: casa naţională de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (asigurare garantată de stat) angajator şi asigurător (asigurare încheiată de angajator) Alţi asigurători: asociaţiile profesionale asigurat şi asigurător (asigurare încheiată de persoană fizică) Raporturile de asigurare se stabilesc la data: • încheierii contractului individual de muncă • stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcţionarilor publici • validării mandatului persoanelor care desfăşoară activităţi în funcţii elective • numirii în cadrul autorităţii executive.

copilul. la solicitarea angajatorului. produse sau mijloace destinate unui asemenea scop. definite conform legii protecţiei muncii nr.    4.    3. 90/1996 republicată. se comunică asigurătorului) constatarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Obligaţiile asigurătorului asigurătorul este obligat să promoveze şi să stimuleze activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale legea trasează atribuţii adecvate personalului tehnic al asigurătorului Obligaţiile asiguratului să participe. • • 5. orice alte materiale. la propunerea medicului propriu Prestaţii pentru reabilitare şi reconversie profesională investigaţii medicale şi psihologice pentru aprecierea potenţialului fizic. când acestea au fost deteriorate datorită unui accident de muncă soldat cu vătămări corporale Etape în acordarea prestaţiilor comunicarea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale (accidentele de muncă şi bolile profesionale. Rambursări de cheltuieli • pentru transportul de urgenţă. în lipsa acestora. a protezelor oculare şi dentare. mutilare mod de acordare: criterii şi grile stabilite de cnpas Despăgubiri în caz de deces beneficiari: soţul supravieţuitor. persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces cuantum: 4 salarii medii brute pe economia naţională 2. curatorul. • • 7. în limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute pe economie cazuri compensate: reducerea capacităţii de muncă sub 50 %. tutorele. la acţiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă să cunoască şi să respecte măsurile tehnice şi organizatorice de prevenire a accidentelor şi a bolilor profesionale aplicate de angajator Drepturile asiguratului nu suportă în nici o situaţie costul măsurilor de prevenire aplicate de angajator   • • • • • . părintele. a aparatelor acustice. mental şi aptitudinal cursuri de calificare sau reconversie indemnizaţie pe durata cursurilor Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de angajator in primele 3 zile de itm si de asigurător din a patra zi de itm cuantum: 80% din media veniturilor salariale brute realizate în ultimele 6 luni durata: 180 de zile. a căror listă se stabileşte de asigurător. moştenitorul sau. • • • 6. prelungire maximum 90 zile Indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă cuantum: diferenţa dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat la noul loc de muncă durata: maximum 90 de zile într-un an calendaristic Compensaţii pentru atingerea integrităţii cuantum: în funcţie de gravitatea leziunii. când salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale • confecţionarea ochelarilor.

acordă consultanţă. pentru fundamentarea unor măsuri de prevenire recomandă. în calitate de prestator de servicii în domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale: • administrează. utilizarea unor tehnologii.instituţie publică autonomă de interes naţional Are in subordine case teritoriale de pensii: servicii publice descentralizate investite cu personalitate juridica • organ de specialitate al administraţiei publice centrale Poate autoriza asociaţii profesionale de asigurare. prin servicii proprii. substanţe sau produse mai performante şi mai puţin periculoase promovează şi stimulează activitatea de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale urmareşte şi consiliază angajatorii la întocmirea instrucţiunilor proprii de protecţie a muncii recomandă măsuri de prevenire. metodelor de audit şi evaluare a riscurilor efectuează analize şi evaluări de riscuri pentru probleme de interes naţional. constituite în acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naţionale. asigurătorul sau comitetele de sănătate şi securitate în muncă asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale Actorii care pot interveni în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale • MMSSF • Inspecţia muncii • CNPAS • asociaţii profesionale de asigurare • prestatori de servicii • CNASS • ISP • INCDPM • MS • clinici de boli profesionale CNPAS . materiale. analize şi asigură documentaţia privind riscurile şi condiţiile de muncă. asistenţă tehnică şi medicală de medicina muncii cu privire la organizarea. măsurile şi mijloacele de prevenire consiliază în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă. elaborează studii. coordonează şi controlează întreaga activitate de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale Cuprinde structuri specializate pentru urmărirea şi asigurarea: • activităţii de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale • activităţii de reabilitare medicală. gestionează. socio-profesională şi tratament medical • evidenţa contribuţiilor. prestaţiilor şi a serviciilor acordate şi a costurilor de asigurare Atribuţiile CNPAS în domeniul prevenirii coordonează activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale la nivel naţional realizează obiectivele de prevenire. urmăreşte aplicarea lor şi eliminarea sau diminuarea riscurilor deosebite pentru unele locuri de muncă          . cu personal specializat sau persoane fizice/juridice abilitate stabileşte programele de prevenire. pe bază de studii şi analize.• să sesizeze inspecţia muncii.

protezare.pe categorii de activităţi ale economiei naţionale • tarife de risc Clasele de risc • se calculează pe baza a patru indici de frecvenţă. prin aplicarea principiilor ergonomice şi a măsurilor tehnico-organizatorice verifică modalitatea de efectuare a cercetării accidentelor de muncă urmate de incapacitate temporară de muncă admite sau respinge caracterul de muncă al accidentelor cu incapacitate temporară de muncă stabileşte şi aprobă tipurile de măsuri de prevenire. reorientare şi reconversie. suspendă dreptul la prestaţii de asigurări pentru accidente şi boli profesionale  stabileşte programe individuale de recuperare  aprobă anual criteriile pentru acordarea biletelor de tratament balnear  asigură prestaţii şi servicii pentru reabilitare medicală.         urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. al încetării calităţii de funcţionar public sau de membru cooperator • diurnelor de deplasare. recuperarea capacităţii de muncă şi reconversie profesională Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale • cuantum: variabil de la 0. felul în care asiguraţii respectă programele de recuperare a capacităţii de muncă şi.5% la 4% aplicat asupra fondului brut de salarii • se stabileşte în funcţie de clase şi tarife de risc • colectare: prin casele teritoriale Nu se aplică asupra: • prestaţiilor de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale sau din fondurile angajatorului şi care se plătesc direct de către acesta. în cazul desfacerii contractelor individuale de muncă. detaşare şi indemnizaţiile de transfer şi drepturile de autor • sumelor obţinute în baza unei convenţii de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă Elementele contribuţiei • clase de risc . potrivit legii • drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale. care sunt stabiliţi în funcţie de datele statistice din perioada de referinţă i1 – frecvenţa de accidentare i2 – frecvenţa accidentelor de muncă soldate cu invaliditate şi/sau deces i3 – frecvenţa îmbolnăvirilor profesionale i4 – frecvenţa salariaţilor care lucrează în condiţii de muncă speciale şi deosebite cr = (cr1 + cr2 + cr3 + cr4) : 4 . pentru reintegrarea profesională a victimelor accidentelor şi bolilor profesionale  urmăreşte şi verifică modul de acordare a concediilor medicale pentru accidente de muncă şi boli profesionale. inclusiv sub aspectul implementării acesteia la nivelul angajatorilor abilitează persoane juridice şi fizice pentru a presta servicii în domeniul protecţiei muncii Atribuţiile CNPAS în domeniul reabilitării medicale. recuperării capacităţii de muncă şi reconversiei profesionale a persoanelor care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale  organizează la nivel naţional activitatea de recuperare funcţională. pentru care angajatorii pot face investiţii care să conducă la scutirea de impozit pe profit poate efectua determinari de noxe in vederea propunerii unor masuri de prevenire identifică şi stabileşte priorităţile de prevenire la nivel naţional propune finanţarea unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea stiinţifică a măsurilor de prevenire necesare coordonează activitatea de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. după caz.

Contribuţia lunară de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajatori C= • • TR × Fs 100 tr – tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul. aplicată asupra venitului lunar asigurat. indiferent de activitatea prestată • • . corespunzător activităţilor desfăşurate în fiecare unitate contribuţia datorată de persoanele fizice asigurate este unică. fs – fondul brut de salarii realizate de catre angajator in luna anterioara perioadei de plata a contributiei încadrarea în clasele de risc se face de către asigurător. în valoare de 1%.

Consecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă. dacă se pierde controlul asupra parametrilor microclimatului ş. incendiilor. de înnoire etc.XXIV.cunoaşterea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. de realizare a securităţii muncii în toate unităţile economico-sociale. mijloacelor de producţie şi asupra mediului de muncă. materiale etc. b)Consecinţe asupra sarcinii de muncă. Prin urmare un prim element de referinţă pentru identificarea accidentelor de muncă îl constituie elementele sistemului de muncă. dacă astfel se eliberează în atmosferă substanţe nocive sau periculoase. Ca urmare a accidentelor de muncă se pot produce deteriorări sau distrugeri de mijloace fixe. consecinţa principală a producerii accidentului este afectarea capacităţii sale de muncă. asupra sarcinii de muncă. dar cu costuri cât mai reduse. Datorită construcţiei şi modului de funcţionare a sistemelor de muncă. recunoscută ca atare şi impusă prin mijloace juridice şi economice. dar în mod deosebit cel social. modifică gradul de înzestrare tehnică. Pentru activitatea practică însă.a. pentru cointeresarea sau sancţionarea firmelor în raport cu condiţiile pe care le asigură lucrătorilor. cât şi sistemul în ansamblu. Afectarea echipamentelor de muncă are un impact negativ asupra eficienţei utilizării capitalului fix. Primul pas semnificativ în acest domeniu l-a constituit descrierea cauzalităţii celor două evenimente – accidentele şi bolile profesionale. proiectarea de corpuri ş. Metode şi mijloace de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii sunt necesare şi celor care îndeplinesc funcţii de control în acest domeniu pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punct de vedere al prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale. ceilalţi participanţi la procesul de muncă întrerupt prin accident sunt şi ei afectaţi sub forma pierderii de timp în perioada imediat următoare evenimentului. Teoretizarea fenomenului accidentării şi îmbolnăvirii profesionale a apărut ca un corolar al cerinţei sociale. (cazul exploziilor. Rezultă că se vor distinge patru consecinţe asupra sistemului de muncă: consecinţe asupra executantului. la timp sau îndeplinirea necorespunzătoare (la reluarea lucrului de către victima unui accident sau înlocuirea sa cu o persoană mai puţin calificată). Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă. însoţită de cele mai multe ori de diminuarea productivităţii individuale la reluarea activităţii. Ambele categorii de mediu – fizic şi social – pot fi afectate de accidentele de muncă. ceea ce implică: . pierderea ei temporară sau definitivă. dar şi prin reducerea productivităţii în timp ca urmare a neîncrederii în siguranţa conferită de locul de muncă. d) Consecinţe asupra mediului de muncă. Apare deci ca strict necesară posibilitatea de diagnosticare a situaţiei unui sistem de muncă sub aspectul securităţii muncii. în sensul atingerii unui nivel ridicat de securitate.identificarea şi ierarhizarea măsurilor de prevenire ce trebuie aplicate în funcţie de priorităţile stabilite privind riscurile de eliminat.ierarhizarea factorilor de risc în raport cu gravitatea potenţială a consecinţelor acţiunii lor asupra executantului. . . orice eveniment produs în interiorul acestora va afecta atât fiecare element. coroborat cu criteriul economic. . acest lucru nu este suficient. ELEMENTELE DE COST AL UNUI ACCIDENT Prin securitate în general se înţelege o stare fără pericol. ca o consecinţă a deteriorării unor echipamente de muncă. reducerea aptitudinilor profesionale. În cazul executantului victimă. c) Consecinţe asupra mijloacelor de producţie. a calităţii muncii prestate.a. a recipientelor în care se păstrează la locul de muncă materiile prime şi materialele utilizate etc. şi implicit a măsurilor de anihilare corespunzătoare. materii prime. Managerii trebuie să găsească metode şi mijloace cu un grad cât mai mare de eficienţă. Mediul fizic de muncă este afectat numai indirect. Dacă ne gândim la executant în sensul de lucrător colectiv (locurile de muncă unde sarcina este îndeplinită de mai mulţi lucrători). a)Consecinţe asupra executantului.).

Pentru economie. înainte de a întreprinde ceva. costul accidentelor şi al bolilor profesionale. sau cel puţin a celor cuantificabile (indiferent de natura lor economică sa nu). securitatea înseamnă absenţa acestor evenimente. implicit. . indiferent de nivelul de decizie şi de tipul de decident. neîncrederea în politica de securitate a muncii promovată de întreprindere etc. reducerea productivităţii muncii. Ele întrerup sau îngreunează desfăşurarea procesului de muncă şi afectează cel puţin una din componentele sistemului de muncă. „cât costă ?”. respectiv al nonsecurităţii. scăderea protecţiei sociale. Costul nonsecurităţii muncii poate fi considerat ca o componentă a costurilor sociale şi se concretizează în creşterea şomajului. Rezultă că accidentul sau boala profesională dereglează de fapt funcţionarea acesteia din urmă. respectiv suma valorică a tuturor pierderilor generate de accident/boală.realizarea securităţii muncii cu lipsa ei – nonsecuritatea. Dar procesul şi sistemul de muncă sunt elemente fundamentale ale oricărei microeconomii. care să fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire. Costurile constituie un indicator economic foarte important în comportamentul consumatorului şi al alocatorului de resurse – producător. cu celelalte direcţii pentru care îşi planifică bugetul de venituri şi cheltuieli. stabilirea costului accidentelor şi al bolilor profesionale nu se poate realiza dacă nu se cunosc consecinţele lor şi. respectiv financiari sau economici. deoarece realizarea oricărei dintre variante implică un consum de resurse. costul securităţii şi sănătăţii în muncă (ţinând seama de faptul că realizarea acesteia este echivalentă cu menţinerea integrităţii anatomofuncţionale şi sănătăţii lucrătorilor) ar putea fi încadrat printre costurile sănătăţii – componentă esenţială a costului vieţii. dacă aceste nu pot fi cuantificate prin indicatori cantitativi. Accidentele şi bolile profesionale sunt într-o legătură indestructibilă cu munca. respectiv consecinţele acestora asupra elementelor de funcţionare a micro şi macroeconomiei. Aplicarea acestora presupune existenţa unui instrument care să asigure o exprimare valorică şi unitară a securităţii şi nonsecurităţii şi care să îi permită managerului să compare: . practic. Impactul pe care accidentul/boala profesională îl are asupra microeconomiei respective constă în pierderi de natură strict economică: pierdere de timp de muncă. Dimensiunea economică a fenomenului accidentării şi al îmbolnăvirii profesionale înglobează două componente: efectele economice ale accidentelor/bolilor profesionale. O evaluare cantitativă a tuturor consecinţelor accidentelor şi ale bolilor profesionale. Apare astfel necesitatea justificării deciziei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi pe criterii economice. Prin urmare. care poate fi utilizat ca indicator economic. Pentru a putea aborda problema eficienţei securităţii muncii este necesar să se poată stabili un cost al securităţii. Prin urmare se poate afirma că una dintre laturile dimensiunii economice a fenomenului avut în vedere o reprezintă efectele economice ale accidentelor şi bolilor profesionale. diminuarea capitalului fix etc. îşi formulează întrebarea aparent simplă. finanţator. În contrapondere.programele. deteriorarea condiţiilor de sănătate ca şi a celor de securitate a muncii etc. Costul securităţii/nonsecurităţii reprezintă de fapt costul accidentelor şi al bolilor profesionale eliminate/produse.Consecinţele asupra mediului social se concretizează prin stresul suportat de cei aflaţi la locurile de muncă învecinate celui al victimei. va însemna determinarea unui cost al acestui tip de eveniment. deoarece. diminuarea consumului de bunuri şi servicii. ca indicator economic care reflectă toate efectele cuantificabile ale acestor evenimente. care măsoară efortul individual şi/sau social pentru menţinerea stării de sănătate. care. producând efecte asupra componentelor sale şi asupra relaţiilor dintre ele. criteriul de departajare între diversele opţiuni este costul. renunţarea la câştigul educaţional prin reducerea resurselor destinate culturii şi instruirii. . politicile preventive.

dar fondurile planificate nu sunt asigurate şi ca atare sumele cheltuite pentru realizarea măsurilor sunt insuficiente. . în funcţie de tipul condiţiilor de muncă: .CAS –ul este de 35% din fondul de salarii.pierderi datorate producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o investiţie financiară inteligentă. de personalul medical.costuri directe.costurile datorate creşterii cheltuielilor de personal – datorate angajării unui înlocuitor temporar. . tulburări psihice şi neurologice. Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare. pierderii de vieţi omeneşti. Costurile accidentelor şi bolilor profesionale implică două categorii de costuri: . . societatea. Costurile indirecte cuprind: . personalul tehnic desemnat să repare echipamentele deteriorate sau să realizeze măsurile de protecţie a muncii impuse etc. . incluzând boli respiratorii. penalităţi etc. care survin anual la locul de muncă.cheltuieli preventive – costurile măsurilor de prevenire şi/sau protecţie. . În fiecare an accidentele şi bolile profesionale duc la decesul a aproximativ 1. Aceste pierderi reprezintă o povară considerabilă asupra evoluţiei economice. salarii complementare plătite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuperării timpului pierdut. onorariile avocaţilor. trebuie cunoscută dimensiunea a două mari categorii de cheltuieli – pierderi: . . pentru expertizare.CAS –ul este de 40% din fondul de salarii. Chiar dacă părerile diferă privind elementele care formează costul total. Se poate spune că diferenţa dintre suma plătită la contribuţia de asigurări sociale de stat pentru salariaţii încadraţi în condiţii deosebite şi speciale reprezintă de fapt un cost al nonsecurităţii. . surdităţi.Apare ca evident că pentru a putea determina costul securităţii.000 decese rezultate din 250 milioane de accidente. suferinţei. de colegii de la locurile de muncă. Potrivit legii. dincolo de consideraţiile medicale.1 milioane de oameni pe tot globul.cheltuieli către bugetul asigurărilor sociale de stat . afecţiuni musculo-scheletice şi ale organelor de reproducere. cardiovasculare.datorate timpului de muncă pierdut de victima accidentului sau a bolii.costuri indirecte. costul insecurităţii muncii în ultimele decenii a fost foarte ridicat.. respectiv nonsecurităţii muncii. Potrivit legislaţiei ţării noastre costurile securităţii/nonsecurităţii implică trei mari categorii de cheltuieli: .condiţii speciale – CAS –ul este de 45% din fondul de salarii.condiţii normale . altele nu. şi anume cele ale durerii. această cifră incluzând aproximativ 300. cheltuielile medicale prevăzute de asigurator.costurile salariale . Astfel. Unele cheltuieli se pot măsura. rambursarea salariului de bază. angajatorii sunt obligaţi să asigure fonduri pentru realizarea măsurilor de normalizare a condiţiilor de muncă.diferenţiat. .condiţii deosebite . Pierderile totale datorate bolilor profesionale şi accidentelor de muncă sunt enorme.cheltuieli datorită producerii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. pentru repararea sau înlocuirea echipamentelor. Anual sunt înregistrate aproximativ 160 milioane cazuri noi de boli generate la locul de muncă. . Multe din aceste accidente duc la incapacitate temporară definitivă. cancere. această sumă putând fi utilizată de către angajatori pentru normalizarea condiţiilor de muncă din unităţile respective. Starea de sănătate a populaţiei active din toate ţările are un impact imediat şi direct asupra economiei naţionale şi internaţionale. lucrătorii şi familiile lor.costuri materiale – datorate pentru formarea profesională a înlocuitorilor. Este evident însă că accidentele şi bolile profesionale costă statul.cheltuieli preventive – costul măsurilor de prevenire şi /sau protecţie. Indiferent de modalităţile de evaluare adoptate. toţi specialiştii sunt de acord cu faptul că există costuri imposibil de cuantificat.

Efort de proiectare 7.Legea nr. Instabilitate forţă de muncă 8.. . Distrugeri 2. 8) Cost prevenire =Σ C (1 . Automatizare 9.fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se constituie din contribuţii diferenţiate în funcţie de risc suportate de către angajatori sau de către persoanele fizice ce încheie asigurarea. Restricţiiîn operare 6.. Studii de securitate 8. Efort de inspecţie 11. Reacţii publice negative 6. Efort retehnologizare 5. Efort managerial 2. Punereîn conformitate 10.riscul profesional este asumat de cei ce beneficiază de rezultatul muncii prestate. Reparaţii echipamente de muncă 4.. Efort proiectare şi amplasare 4. În tabelul 1 se prezintă un model de bilanţ al costurilor pierderilor/costurile prevenirii.. b) diminuării şi compensării consecinţelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale. În tabelul 2 se prezintă un model de bilanţ al controlului total al pierderilor/prevenire şi protecţie. Efort cercetare/dezvoltare 3. Tabel 1 Model de bilanţ al costurilor pierderilor/costurile prevenirii COSTUL PIERDERILOR COSTUL PREVENIRII 1. .asigurarea este obligatorie pentru toţi cei ce utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă. Întreruperi de funcţionare 3. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale se fundamentează pe următoarele principii: . 346/2002. Strategii de acţiune în caz de avarie Cost pierderi =Σ C (1 . Pierderi comerciale 5. 11) Tabel 2 Controlul total al pierderilor/prevenire şi protecţie . modificată şi completată. privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale prevede garantarea unui ansamblu de servicii şi prestaţii în beneficiul persoanelor asigurate în vederea: a) promovării sănătăţii şi securităţii în muncă şi prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. . Accidente de muncă/îmbolnăviri profesionale 1. Instruire lucrători 7. În tabelul 3 se prezintă un chestionar pentru determinarea elementelor de cost ale accidentului de muncă.creşterea rolului activităţii de prevenire prin obligativitatea instituirii măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

eliminarea reziduurilor solide şi efluenţi de deşeuri (substanţe lichide şi gazoase de deşeuri ce rezultă în procesul de muncă). EFECTE POZITIVE I. ..suferite de cei apropiaţi victimei: durere.defecte de calitate ale produselor. . Pierderi directe 2.). .efect negativ asupra opiniei publice.suferite de victimă: suferinţă fizică şi psihică. Indirecte: . -repercursiuni negative generale pentru industrie. .pierderi de produse.costul intervenţiei (consumul de agent de stingere a incendiului. volum de cheltuieli pentru prestaţii şi servicii). . . Pierderi aleatorii 1. gravitate. . pierderea capacităţii de a reacţiona corespunzător la sarcinile de muncă.formarea şi perfecţionarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor desemnaţi şi ai reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. cu efecte de pierdere a clienţilor. . . . .Legea 346/2002: malus la primele de asigurare (funcţie de numărul de evenimente.subvenţionare programe şi proiecte de prevenire.creşterea productivităţii.activităţi de gestiune. . .realizarea propagandei audio-vizuale. tehnice.). . reparaţii de urgenţă etc.EFECTE NEGATIVE I. creşterea contribuţiei de asigurare. 2. eliminarea produselor contaminate etc. . . de material etc.). . . . de transport etc.pierderi de beneficiu prin cumpărarea la preţul pieţei a produselor cu livrare contractată.îmbunătăţirea mediului de muncă. . . .dotarea locurilor de muncă cu mijloace şi materiale necesare acordării primului ajutor.timp de muncă pierdut. echipamentelor şi serviciilor.organizarea comitetelor de securitate şi sănătate în muncă (CSSM) . diminuarea veniturilor familiale etc.creşterea investiţiilor.apelarea la servicii externe de prevenire şi protecţie.2.asigurarea măsurilor individuale de securitate a muncii (EIP şi EIL). .bonus la primele de asigurare. .daune mediului natural (echipamente împotriva contaminării. stres psihic. a imaginii şi/sau a clienţilor.asigurarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare. Plan de prevenire şi protecţie.Legea 346/2002: .pierderi de producţie. Pierderi cronice . . Tabel 3 CHESTIONAR .refacerea mediului natural. Directe: .1. .organizarea şi dotarea serviciului intern de prevenire şi protecţie cu mijloace adecvate pentru desfăşurarea activităţii. Cu impact imediat: . . Pierderi directe . . costuri: 1.asigurarea măsurilor intrinseci de securitate a muncii (EM certificate).asigurarea condiţiilor optime de muncă şi microclimat. 2. operative şi materiale consumabile. de durată şi amplitudine variate.eliminarea deşeurilor sau reprocesarea produsului. incapacitate temporară sau permanentă de muncă.indemnizaţii plătite. III.reducerea sau chiar eliminarea pierderilor.pierderi de capital (distrugeri şi deteriorări de echipamente de muncă – EM.asigurarea măsurilor colective de securitate a muncii (echipamente de securitate). .îmbunătăţirea imaginii întreprinderii pe piaţă. .. . . 2.sumele reinvestite de angajatori din profit pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt scutite de impozit. Cu impact pe termen lung: -pierderea pieţelor. Evaluarea riscurilor.stabilirea unor măsuri excepţionale.condamnări penale. suferinţă. a calităţii produselor şi serviciilor. pierderea salariului.conflicte sociale. II. .). Beneficii: 1. Măsuri tehnico-organizatorice şi igienicosanitare: . 2.daune altor bunuri „externe” (indemnizaţii plătite. . a serviciului etc.

Spitalizare: Număr zile spitalizare (zile) Alte cheltuieli ale firmei pentru îngrijiri medicale (valoarea materialelor consumate. ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN ACCIDENT a.... DATE REFERITOARE LA ACCIDENTAT ŞI LA EFECTELE ACCIDENTULUI ASUPRA SA a. care au trebuit să întrerupă lucrul în timpul şi imediat după accident: Numele şi prenumele Durata întreruperii lucrului (ore) Salariu mediu orar (lei/oră) b. II.. Persoane din afara zonei de lucru care au acordat îngrijiri diverse la faţa locului.. plată consultaţii medicale etc..: .*) d. c. Din aceeaşi zonă de lucru cu accidentatul.*) ..lei): Primul – ajutor Servicii de sănătate Medicamente . ..pentru determinarea elementelor de cost ale accidentului de muncă I. au participat la transportul accidentatului etc. *) Durata incapacităţii de muncă (zile): După caz se va completa şi cu alte tipuri de servicii. Numele şi prenumele accidentatului: ________________________________________ Sex _____________________________________ Vârstă___________________________________ Vechime în meserie (ani)____________________ Salariu mediu/zi (lei/zi)_____________________ Diagnosticul accidentatului (conform certificatului medical): ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ Îngrijiri medicale acordate accidentatului: Cost/zi de spitalizare (lei/zi) b.

plăţi către persoane din afara întreprinderii implicate în cercetarea accidentului (experţi) (lei):________________________ e.lei): d. Instruirea. recalificarea accidentatului: . Raportarea şi cercetarea accidentului: .persoane din întreprindere care au participat la cercetarea accidentului şi la întocmirea dosarului (în calitate de anchetatori şi de persoane investigate): Numele şi prenumele Timp afectat operaţiilor (zile) Salariu mediu/zi (lei/zi) .efectuate de personalul altor firme (suma plătită de întreprindere .Numele şi prenumele Durata întreruperii lucrului (ore) Salariu mediu orar (lei/oră) c. Curăţarea şi amenajarea locului de muncă în vederea reluării activităţii: .efectuate de personalul întreprinderii: Numele şi prenumele Timp afectat operaţiilor (ore) Salariu mediu orar (lei/oră) .

Costul cursurilor efectuate de accidentat în exterior şi suportat de întreprindere (lei):__ . utilaje. construcţii etc. instruire) (zile) Salariu mediu/zi (lei/zi) III. - Reparaţii: efectuate cu forţe proprii: Numele şi prenumele persoanelor care realizează reparaţia Timp afectat reparaţiilor (zile) Salariu mediu/zi (lei/zi) Valoarea materialelor consumate (valoare de deviz) (lei): -efectuate de persoane din exterior (alte firme) (lei):__________________________ . MIJLOACE FIXE: a.Cursuri susţinute de persoane din întreprindere: Numele şi prenumele instructorului Timp afectat pregătirii profesionale (recalificare. mijloace de transport.) care au fost deteriorate/distruse: Denumire mijloc fix Dauna suportată (deteriorare/ distrugere) Valoarea rămasă a mijloacelor fixe distruse (lei) b. clădiri.. DAUNE MATERIALE PROVOCATE DE ACCIDENT A. instalaţii. Mijloacele fixe (maşini.

c. PROCESE. SEMIFABRICATE. Cheltuieli de judecată (lei):_________________________________________ Amenzi (valoare totală. lei):________________________________________ . PRODUSE FINITE. b. PENALITĂŢI a. Mijloace fixe înlocuite: Denumire mijloc fix Valoare de cumpărare B. MATERII PRIME ŞI MATERIALE DISTRUSE ÎN TIMPUL ACCIDENTULUI Denumire produs Cantitate (buc) Preţ unitar (lei/buc) IV.

126/1995 cu completările ulterioare 3.XXV. După îndeplinirea acestei proceduri la Oficiul Registrului Comerţului. Inspecţia Muncii emite sau avizează un număr de trei autorizaţii “speciale”.Legea nr.O. 85/1995 . precum şi persoane fizice autorizate şi asociaţiile familiale) beneficiază de procedura simplificată de autorizare prin “declaraţia pe propria răspundere”. 300/2004. respectiv: 1. ÎNTOCMIREA DOSARULUI ÎN VEDEREA OBŢINERII AUTORIZAŢIEI PENTRU DEŢINEREA DE MATERII TOXICE ŞI EXPLOZIVE În conformitate cu prevederile Legii nr.G. nr. autorizarea agenţilor economici (persoane juridice. depozitare şi manipulare de materii explozive . 359/2004 şi Legii nr. autorizaţie privind deţinerea şi utilizarea de produse şi substanţe toxice . prin intermediul Inspectoratului Teritorial de Muncă. autorizaţie pentru deţinere. transport.Decret 466/1979 2. aviz pe autorizaţiile eliberate de Unitatea Fitosanitară . inspectorii de muncă se deplasează la sediile sau punctele de lucru declarate ale agenţilor economici în vederea evaluării respectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 4/1994 aprobată prin Legea nr.

.

PLANURI DE URGENŢĂ ŞI PLANURI DE EVACUARE Pericolul grav şi iminent de accidentare este o situaţia concretă. reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a deveni realitate în orice moment. sănătoase şi productive! . Pericolul grav şi iminent de accidentare poate fi constatat de  orice lucrător din întreprindere  lucrătorii serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea a încheiat contract  inspectorii de muncă La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se procedează în felul următor. Se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:  oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii  evacuarea personalului din zona periculoasă  anunţarea serviciilor specializate  anunţarea conducătorilor ierarhici  eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent Obligaţiile angajatorului  întocmirea planului de evacuare a lucrătorilor  afişarea planului de evacuare la loc vizibil  instruirea lucrătorilor in vederea aplicării planului de evacuare si verificarea modului de însuşire a cunoştinţelor  desemnarea lucrătorilor care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa-i instruiască in acest sens  asigurarea mijloacelor de comunicare necesare contactării serviciilor specializate  desemnarea lucrătorilor din echipele de intervenţie si asigurarea instruirii si dotării corespunzătoare  stabilirea serviciilor specializate care pot interveni Se iau măsuri severe de interzicere a continuării/reluării activităţii înainte de eliminarea cauzelor! O muncă este bine făcută numai dacă se face în locuri de muncă sigure.XXVI.

.Aprobat: Director General PLAN DE ACŢIUNE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ – SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ Situaţii de urgenţă posibile Modalităţi de pre ven ire Achizitionarea materialelor corespunzatoare pentru schela de cosntructii Instructajul PM/PSI si dotarea cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor Punct critic Cauza Efect Modalităţi de control Responsabil OBS. Responsabil Santier Desprinderea schelei de constructii Nerespectarea modului de amplasare a schelei de constructii Deces raniri Sef Santier Verificarea periodica a disponibilitat ii echipamente lor de stingere a incendiilor Sef Santier Atelier productie Incendiu - Deces Arsuri grad II si III Sef Atelier Sef Atelier Elaborat: Serviciul Intern de Prevenire si Protectie Data: ………………. .

Se imobilizează membrul fără să fie mişcat pentru a evita durerile şi complicaţiile pe care le poate ocaziona transportarea victimei. 5. masaj cardiac. Acestea pot fi cu sau fără răni deschise. ÎN CAZUL LEŞINULUI( dacă respiră) fricţionăm faţa. ÎN CAZUL ASFIXIEI ( dacă nu respiră). piept. piept sau abdomen. 2. strângând progresiv până la sistarea hemoragiei. fără a bloca însă circulaţia sîngelui. rana nu mai sângerează definitivăm pansamentul. se curăţă cu grijă marginile rănii. În cazul altor răni şi lovituri ca de exemplu rănirea la abdomen. eşarfa fiind legată în jurul gâtului.XXVII. FRACTURI. Nu se dau băuturi. Se comprimă artera fixând un garou între rană şi inimă. trebuie intervenit cu mare urgenţă: Hemoragia venoasă se pansează strângând moderat pansamentul pentru a opri scurgerea sângelui. în caz de electrocutare). vom nota ora când aplicăm garoul. fiind abundentă. se descoase sau se taie. se fixează un garou. Se va aşeza cu grijă braţul într-o eşarfă care să menţină cotul în unghi drept. RĂNI HEMORAGICE. i se degajă gâtul şi pieptul. Acestea pot da complicaţii (tetanos) şi trebuie semnalizate medicului. Se evită mişcările membrului afectat. Dacă vomită se aşează pe o parte. În toate aceste cazuri este foarte important să se obţină asistenţa medicală cu rapiditate. În cazul că sângerarea continuă şi după scurgerea acestui timp. Cu mâinile curate vom cutăţa rana dezinfectând şi aplicând un pansament steril. Nu se ridică capul victimei peste nivelul trupului. Se vor lega împreună (cu ajutorul oricăror mijloace corespunzătoare) ambele picioare. Aplicăm pe rană dacă este cazul un pansament steril. I se deschid hainele. 14. Solicitarea de urgenţă a ajutorului medical. pieptul şi corpul victimei. a victimei de sub acţiunea pericolului (deconectarea imediată de la sursa de curent electric. În acest sens. În aşteptarea medicului după caz se efectuează resurscitarea victimei prin respiraţie artificială. Nu i se dă de băut nimic înainte de a-şi fi revenit complet. electrocutării sau alte cauze. 9. cu o cârpă umedă. 12. 6. câteva picături de apă şi aceasta numai dacă accidentatul nu are răni la craniu. dacă trebuie se aplică un pansament (fractură deschisă). iar scurgerea se face ritmic). nu se va acorda victimei posibilitatea să bea decât în cazuri extreme. Se va lega bine. Pierderea cunoştinţei prin efectul intoxicaţiei. asigurând imobilizarea cu ajutorul unei scândure. ochi sau craniu se anunţă de îndată medicul şi dacă acesta întârzie se va transporta cât mai repede posibil cu multă atenţie rănitul la serviciul de chirurgie (numai dacă nu . Nu se caută să se afle în acest moment dacă este cazul unei fracturi. MĂSURI DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCIDENT LA LOCUL DE MUNCĂ Modul de acordare a primului ajutor în caz de accident la locul de muncă 1. aplicând pansament provizoriu de protecţie. Nu se neglijează înţepăturile adânci care sângerează puţin (închise). 11. Dacă sângele curge din abundenţă. Garoul nu va fi folosit decât în cazuri extreme (el provocând oprirea circulaţiei sângelui. luxaţii sau entorse. SINCOPELE. FRACTURA UNUI MEMBRU INFERIOR. 8. Se vor evita legările la nivelul fracturii. La rănile importante. Dacă după trecerea a cca 10 minute. FRACTURA UNUI MEMBRU SUPERIOR. Se transportă de urgenţă victima la spital. pentru că în mod evident este cazul unei hemoragii arteriale (sânge roşu deschis. favorizând apariţia gangrenei) şi nu va fi menţinut decât maximum timp de 1 oră. Nu se încearcă dezbrăcarea victimei de haine. pe cât posibil mai aproape de rană. începem imediat respiraţia artificială apelând de urgenţă la ajutor medical. 13. 4. 10. Se verifică dacă victima respiră. obligându-l să inspire vapori de oţet. Solicitarea serviciului UNIC DE URGENTA TELEFON: 112. 7. dar întodeauna se caracterizează prin umflături şi dureri ascuţite la locul rănirii sau printr-o imposibilitate de folosire a membrului atins. 3. i se scoate încălţămintea. Victima se aşează în poziţie culcată. Scoaterea cu multe precauţiuni.

RĂNIRE LA CRANIU. Nu se pune nimic pe arsură şi nici nu se atinge zona afectată. 15. S-au observat cazuri cand cei considerati morti datorita leziunilor provocate. sau vomituri. ARSURILE provocate de căldură pot fi: simple şi grave. fără a se sista aplicarea respiraţiei artificiale. în acest caz pansamentul este periculos. În ambele cazuri situaţia victimei este deosebită fiecare minut având mare importanţă în salvarea rănitului. vom aşeza rănitul alungit pe spate. cu sughituri. dureri de cap. In timpul cat se executa respiratia artificiala. nu are hemoragie pe gură sau pe urechi pansăm rana chiar dacă ea pare de mică importanţă. vezi punctul respectiv). Pentru acest motiv. Se evită mişcarea victimei. au fost readusi la viata peste cateva ore socotite din momentul accidentului (chiar 8-11 ore). îl pansăm dacă este cazul (tratamentul sincopei. Se urgentează sosirea ajutorului medical de specialitate. Dacă rănitul nu şi-a pierdut cunoştinţa. menţinând ochiul victimei deschis (dacă e posibil cca. Se urgentează consultul medicului. La ochi spălăm imediat ochiul folosind din abundenţă apă. o hemoragie internă. se cheamă de urgenţă medicul sau se transportă victima de urgenţă la spital. intervenim de urgenţă. 16. În cazul arsurilor produse de substanţe chimice.este afectată coloana vertebrală. Arsurile provocate de substanţe chimice vor fi spălate din abundenţă cu flux de apă curată. Principalele instructiuni obligatorii aplicabile la executarea respiratiei artificiale Respiratia artificiala va fi executata numai in cazurile in care cel accidentat nu respira deloc sau respira rar. fără să-l strângem şi aceasta numai dacă nu este vorba de arsură. Se indică doctorului natura soluţiei care a produs arsura. nici ulei. se va observa atent fata accidentatului. În cazul arsurilor grave se acoperă victima pentru a o feri de răceală în timpul transportului. În cazul arsurilor simple acoperim zona cu un pansament sterilizat ca pentru o rănire. facand impresia ca inghite. de preferinţă călduţă. 15 minute). se va verifica daca nu cumva . dacă rănitul şi-a pierdut cunoştinţa. convulsiv. nu vom atinge băşicile formate. COLOANA VERTEBRALĂ: fractura coloanei vertebrale se manifestă cu o violentă durere în spate însoţită în general de paralizie a membrelor inferioare. rana sângerând abundent pe nas sau pe urechi. În toate cazurile când victima a suferit lovituri puternice putem presupune că şocul a provocat acesteia. RĂNIRE LA OCHI. Dacă în zilele următoare apar tulburări ca somnolenţă. 18. 17. Este de preferat ca jetul de apă să fie dirijat fără presiune spre colţul intern al ochiului. Dacă accidentatul nu respiră se efectuează respiraţia artificială gură la gură. cu capul cât mai jos posibil. se transportă rănitul de urgenţă la spital. de preferinţă apă. nu vom pune pe arsuri nici medicamente. împiedicându-l să facă mişcări care i-ar fi fatale prin agravarea hemoragiei interne. In cazul cand se observa o miscare a buzelor. care se face cu extremă urgenţă la serviciul medical specializat. sau gură la nas. Executarea respiratiei artificiale trebuie sa fie inceputa imediat ce accidentatul a fost scos de sub curent si se continua apoi fara intrerupere. evitând contactul cu soluţiile chimice periculoase şi îndepărtăm cu grijă îmbrăcămintea victimei prin tăiere. Ea va fi continuata pana la obtinerea rezultatului pozitiv (revenirea la viata) sau pana la aparitia semnelor neindoielnice ale mortii reale (a petelor cadaverice sau a rigiditatii corpului). Se apelează de urgenţă la serviciile unui medic sau se transportă victima la spital. lăsând mult timp să curgă apă fără să frecăm arsura apoi procedăm ca la arsura provocată de căldură. caz în care se va aştepta sosirea medicului). RĂNIRI LA ABDOMEN ŞI TORACE nu se dă rănitului nimic de băut sau de mâncat. ca un muribund. a pleoapelor sau a marului lui Adam. sau daca respiratia se inrautateste. În nici un caz nu se formează pansament pe ochiul afectat de arsură. Dacă rănitul nu şi-a pierdut cunoştinţa. aşteptând venirea medicului pentru a face transportul victimei. 19. se aplică cel mult cu atenţie un pansament antiseptic. având grijă ca victima să nu mişte capul. Nu se dezbracă victima decât în cazul când hainele îi sunt impregnate cu lichid încă fierbinte sau caustic. transportând urgent victima la spital. Pe corp se spală din abundenţă locul arsurii. nici unguente. nu se efectuează nici o intervenţie.

Pentru a obosi mai putin. La toate metodele de respiratie artificiala trebuie sa se faca 15 miscari complete pe minut. se inveleste cu un material textil pentru a proteja dantura. sau ale accidentatului. Howard) care se aplica de la caz la caz. la aplicarea metodei Silvester.) Deblocarea cailor respiratorii blocate de baza limbii: Metode de respiratie artificiala Exista mai multe metode de respiratie artificiala(Silvester. fularul). prin apasarea degetelor mari deasupra marginii falcii. sub accidentat trebuie asezat ceva calduros. (Inainte de a se folosi lama metalica/lingura. va fi invelit si daca este posibil incalzit aplicandu-i-se pe corp si la picioare sticle cu apa fierbinte. altfel dupa 3 minute fara oxigen. . In cazul cand in modul mai sus indicat nu se reuseste sa se deschida gura. de beton sau fier. apoi. •Daca gura accidentatului este inclestata. atunci se va recurge la ajutorul unei lame metalice sau unei linguri care se va introduce intre masele la colturile gurii si nicidecum in fata (caci dintii se pot rupe) si cu precautie se desclesteaza dintii. pot fi indepartate pentru 2-3 secunde de cutia toracica a accidentatului. trebuie avut grija ca accidentatul sa nu raceasca. Metoda respiratiei artificiale gura-la-gura Este cea mai buna metoda pentru ca este usor de invatat si practicat. in cazul aplicarii metodelor Schafer si Howard.accidentatul a inceput sa respire singur si regulat. se opreste respiratia artificiala. doar in cazul concurs urilor sau simpozioanelor. Schäfer. Sunt preferabile de asemenea unelte din lemn. •Sa se elibereze imediat gura celui accidentat de obiecte straine (sa se inlature protezele dentare daca exista). Toate acestea trebuie facute repede fara sa se intrerupa operatia de respiratie artificiala. La aplicarea oricarei metode de respiratie artificiala. astfel ca dintii maxilarului inferior sa fie adusi in fata dintilor celui superior. In plus. poate fi folosita asupra persoanelor de toate varstele. aceasta este impinsa in afara. se va relua imediat respiratia artificiala. Pentru aceasta. care lucreaza in grup restrans iar in grupuri mai mari se aduna rar. pentru aceasta cel care da primul ajutor aplica cele patru degete de la ambele maini in spatele colturilor falcii inferioare. de aceea nu trebuie sa fie lasat pe pamant umed sau pardoseala de piatra. In timpul respiratiei. Daca insa dupa cateva clipe de asteptare se va observa ca acesta nu mai respira. este necesar a se actiona foarte rapid pentru a realiza primele cinci inspiritii fortate pentru a asigura oxigen creierului. bratele celui care face respiratia. caramizi sau pietre incalzite si bine acoperite pentru a nu cauza arsuri. adica de inspiratie si respiratie. cel care face respiratia artificiala trebuie sa respire in ritmul miscarilor pe care le face accidentatului. Inainte de a se proceda la executarea respiratiei artificiale. sa se desfaca cureaua de la pantaloni. ofera rata mare de succes pentru salvatorul singur. Oricare ar fi metoda. deoarece continuarea ei poate fi periculoasa. asa cum este cel mai probabil sa fie in cazul radioamatorilor. este necesar: •Sa se elibereze imediat accidentatul de partile de imbracaminte care impiedica respiratia (gulerul de la camasa. ea trebuie deschisa. in care scop falca inferioara este impinsa in afara. creierul se lezeaza ireversibil.

cea mai mica intarziere poate fi fatala! Masajul inimii se executa in felul urmator : persoana care da primul ajutor pune mana sa dreapta pe regiunea inimii accidentatului. care este deseori inghitita de persoana in stare de inconstienta. respiratia artificiala(metoda Silvester sau gura-la-gura) trebuie combinata cu masajul cardiac. dupa ceas) face cu podul palmei 20-30 apasari slabe pe coastele de deasupra inimii.Plasati corpul accidentatului pe spate. inca se mai poate folosi aceasta metoda. ATENTIE! In caz de accidentare. aerul trecand printre dinti. se face o succesiune de 2 inspiratii dupa fiecare 15 compresii cardiace. ritmul de respiratie artificiala este de 20 inspiratii pe minut. Aceasta actiune va debloca caile respiratorii blocate de baza limbii.Eliberarea cailor respiratorii Gura la gura Gura la nas Pasii care trebuie urmati sunt urmatorii: . .Verificati gura accidentatului pentru a va asigura ca nu este obstructionata. apoi insufla aerul prin gura accidentatului. in ritmul batailor inimii (la un om sanatos 70-80 pe minut. se va anunta seful locului de munca. se continua cu succesiunea de 2 inspiratii la 15 compresii cardiace pana la revenire sau sosirea medicului. Daca e nevoie.Prindeti mandibula si ridicat-o in sus astfel incat capul sa aiba o pozitie inspre inapoi (vezi imaginea anterioara). Expiratia accidentatului trebuie sa se produca natural. si se va apela unul din telefoanele urmatoare: 112-Serviciul comunicatii speciale(servicii reunite –politie -pompieri. cu mainile indreptate.salvare). . Nu pierdeti nici un moment in inceperea respiratiei artificiale. la oprirea insuflatiei. 961-Serviciul salvare. se va asigura primul ajutor. sau pentru comoditate la fiecare secunda.o data la 5 compresii cardiace. avand degetele indreptate in directia capului acestuia si mana stanga peste mana dreapta si apasa uniform. astfel incat pieptul sa fie in extensie . In cazul cand accidentatul este copil.In cazul unui singur salvator. Acum se incepe respiratia artificiala: Cu o mana se strang narile accidentatului. In cazul a doi salvatori ritmul este de 10-12 inspiratii pe minut . altfel se poate folosi si metoda gura-la-nas. Dupa aceea salvatorul inspira rapid si adanc. Daca maxilarele sunt inclestate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful