BOLI INFECTIOASE

1. ANTRAXUL LA MAMIFERE 2. PSEUDOMONOZE 2.1. MORVA 2.2. PSEUDOMONOZA AVIARA 3. SALMONELOZE 3.1. SALMONELOZA TAURINA 3.2. SALMONELOZA SUINA 3.3. SALMONELOZA OVINA 3.4. SALMONELOZA ECVINA 3.5. TIFOPULOROZA 3.6. PARATIFOZE 3.6.1. SALMONELOZA PALMIPEDELOR 3.6.2. SALMONELOZA GALINACEELOR 3.6.3. SALMONELOZA PORUMBEILOR 4. PASTEURELOZE 4.1. PASTEURELOZA BOVINA 4.1.1. SEPTICEMIA HEMORAGICA BOVINA 4.1.2. PNEUMONIA PASTEURELICA 4.2. PASTEURELOZA SUINA 4.3. PASTEURELOZA OVINA 4.3.1. PASTEURELOZA SEPTICEMICA 4.3.2. PNEUMONIA PASTEURELICA 4.3.3. MAMITA PASTEURELICA 4.3.4. PASTEURELOZA SISTEMICA 4.4. PASTEURELOZA ECVINA 4.5. PASTEURELOZA IEPURELUI 4.6. PASTEURELOZA AVIARA 5. RUJETUL 6. CLOSTRIDIOZE 6.1. CARBUNELE EMFIZEMATOS (LA BOVINE, OVINE, ALTE SPECII) 6.2. TETANOS 6.3. BOTULISM 6.4. ENTEROTOXIEMII ANAEROBE 6.5. DIZENTERIA ANAEROBA 6.6. INFECTII CU CL. OEDEMATIENS 6.7. INFECTII CU CL. SEPTICUM 7. MICOPLASMOZE AVIARE 7.1. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA 7.2. SINUZITA INFECTIOASA A CURCILOR 7.3. AEROSACULITA MICOPLASMICA A CURCILOR 8. MICOPLASMOZELE MAMIFERELOR 1

8.1. MAMITA MICOPLASMICA BOVINA 8.2. AGALAZIA CONTAGIOASA OVINA SI CAPRINA 8.3. PNEUMONIA ENZOOTICA SUINA 9. TUBERCULOZA AVIARA 10. PICORNAVIROZE 10.1. ENCEFALOMIELITA ENZOOTICA PORCINA (BOALA TESCHEN) 10.2. ENCEFALOMIELITA INFECTIOASA AVIARA 10.3. HEPATITA VIRALA A BOBOCILOR DE RATA 11. PARAMYXOVIROZE 11.1. BOALA LUI CARRE 11.2. BRONHOPNEUMONIA BOVINELOR CU VIRUS SINCITIAL 11.3. PARAINFLUENTA BOVINA 11.4. PARAINFLUENTA OVINA 11.5. PSEUDOPESTA PORUMBEILOR 11.6. PARAMYXOVIROZA PORCINA

2

1. ANTRAXUL BACILLUS ANTHRACIS ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ germen strict aerob; imobil, bacilar; Gram pozitiv; ajuns în organism elaboreaz agresine; forma de rezisten spor, forma multiplicativ vegetativ ;

Patogeneza - p trunde în organism multiplicare serohemoragic =carbuncul; secret agresine reac ie inflamatorie local seroas sau esuturi i organe (splin , m duv osoas , esut

- poarta de intrare limfonoduri regionale conjunctiv subcutanat) sânge; - în urma multiplic rii Tabloul clinic  Antraxul intern ‡ ‡ ‡ Forma septicemic supraacut Forma septicemic acut Forma septicemic subacut

embolii capilare, rupturi capilare hemoragii i procese distrofice. 

Antraxul extern (cu tumori) ‡ Localizarea glosofaringian a edemului± glosantrax 

Antraxul localizat ‡ ‡ ‡ Localizarea cutanat ± pustula malign Localizarea intestinal Localizarea pulmonar 

Antraxul atipic ‡ Forma apiretic

3

. 4 . organe cu leziuni.  Abdomen balonat. lichide de edem. liza i. os lung nedeschis.în frotiuri efectuate din cadavre proaspete deschise ± pu ini germeni capsula i i predominan a sporilor. De la cadvre vechi ± organe. os lung nedeschis.în frotiuri efectuate din cadavre vechi nedeschise ± germeni fragmenta i. Diagnosticul Probele ce se recolteaz : ‡ ‡ ‡ ‡ De la animalele bolnave ± sânge sau lichide de edem.se coloreaz Gram. De la cadavrele deschise accidental .se efectueaz frotiuri din materialul patologic recoltat. De la cadavrele nedeschise ± sânge.  Limforeticulit hemoragic difuz .  Glosantrax la porc. capsule goale.  Splenomegalie i ramolismentul pulpei splenice. .sânge.în frotiuri efectuate din cadavre proaspete nedeschise ± germeni capsula i.  Enterit hemoragic difuz sau prezen a carbunculilor. Examenul bacterioscopic . Rezultat: . .  Mucoase aparente cianotice. Giemsa sau cu albastru de metilen.  Scurgeri sangvinolente din orificiile naturale. por iuni de piele.  Rect prolabat.‡ Forma avortat Tabloul anatomopatologic Leziuni caracteristice:  Rigiditate cadaveric slab sau absent . lichide de edem.

. Interzicerea p unatului pe terenuri unde au fost cimitire de animale.Examen bacteriologic..  Caii de la 6 luni. 0. transport produse i subproduse de origine animal . strict s. Eviden ierea complexelor antigen-anticorp se face prin formarea de precipitate. sau prin scarificare germenilor se eviden iaz prin examene de laborator. Controlul sanitar veterinar al întreprinderilor care colecteaz .c. 5 .5 ml-1 ml ser precipitant+ 0. Aspecte culturale: .pe agar ± colonii mari . Examenul serologic Reac ia Ascoli.în bulion ± depozit floconos.se inoculeaz material patologic s.5 ml-1 ml extract de organe R+ La nivelul de separare între cele 2 lichide se formeaz un inel alb-cenu iu Proba biologic .Valenti Principiu ± punerea în contact a serului imun antic rbunos cu un extract antigenic de B. Distrugerea cadavrelor. greu omogenizabil.c. Profilaxia  M suri nespecifice: ‡ ‡ ‡ ‡ Asanarea terenurilor contaminate. i prelucreaz animalele mor în 24-48 h. Vârsta de vaccinare:  Caprele de la 1 lun .se efectueaz pe oareci sau pe cobai. .se utilizeaz medii obi nuite sau îmbog ite cu ser sangvin. prezen a  M suri specifice: ‡ ‡ Vaccinarea cu vaccin antic rbunos. rugoase. anthracis preparat din probele suspecte.

m. 6 .1 ml  La bovine ± 0. M surile de carntin se ridic la 14 zile de la ultimul caz de moarte. specific ± ser antic rbunos (20-25 ml a.2 ml. simptomatic ± comprese reci.) + antibiotice (penicilin .M. celelalte specii dup un an Combaterea ‡ ‡ ‡ Se declar oficial boala i se instituie carantina. cloramfenicol).5 ml  La cai. Se examineaz clinic i se termometriaz animalele din focar. de la vaccinare de necesitate i dup ce s-a efectuat dezinfec ia final riguroas . . oi i porci ± 0. 100-500 ml A. tonice cardiace. Oile i vacile de la 2 luni. teramicin .Oile i caprele se revaccineaz la 6 luni. Animalele cu semne clinice i cele febrile se izoleaz ‡ ‡ ‡ i se trateaz : T. glucoz . T. ‡ Doza vaccinal  La capre ± 0..

7 .

MORVA Nr. aeruginosa la mamifere 2 Burkholderia Burkholderia mallei Burkholderia pseudomallei Morva Melioidoza MORVA (R PCIUGA.V. transmisibil la om. PSEUDOMONOZE 2. Istoric : .anatomo-clinic: noduli i ulcere necrotice pe piele i mucoasa nazal .boal infec ioas specific solipedelor. IV î.e. . CÂRTI A) Defini ie: .n.1. g lbuie.granuloame specifice în esuturi i organe. 8 . ± 2 aspecte: Malleus humidus ± scurgere nazal farciminosus ± erup ii cutanate.sec. Genul Specia bacterian Entitatea morbid determinat 1 Pseudomonas Pseudomonas aeruginosa Pseudomonoza aviar Pseudomonoza animalelor pentru blan Alte infec ii cu P.2. Babe ±eviden iaz bacilul în puroi i preparate histologice.1889.cunoscut din cele mai vechi timpuri. . Malleus . .

R spândire i importan : .în prezent. . . anticorpi.sensibil Ä in vivo´ la ac iunea sulfatiazolului. .nodulii morvo i pulmonari din leziunile primare . .structura antigenic : 2 tipuri serologice prin reac ia de aglutinare.morva clinic ( metastatic ) nu se vindec .morbiditate i mortalitate ridicate. Bacterium) .uneori metastaze nazale i cutanate prin diseminare limfo-hematogen tardiv sau precoce. Gr.bacil sub ire.endotoxina necroza nodulilor ulcere. prin m surile profilactice aplicate este eradicat în Europa. .se cultiv pe medii glicerinate 1-5 % i ser coagulat de cal.în 10-30 zile ±pulmon i limfonodurile traheobronhice complex primar alergizare. . necapsulat. Patogeneza : . . nesporulat. -1953 ± Mun iu -ac iunea sulfatiazolului în profilaxie i terapie. Caractere epizootologice Receptivitate 9 .streptomicina i aureomicina ac ioneaz Ä in vitro´ asupra germenului.este o zoonoz grav .lipsa unui tratament eficace. la noi din 1960. . dezinfectante. .-. .localizarea procesului infec ios de laten .semnalat pe toate continentele. mai pu in pe continentul australian. . .rezisten medie la ac iunea factorilor externi. bacilii r mân în stare fibrozarea i calcificarea .leziunea de la poarta de intrare lipse te sau este de scurt durat . reac ia alergic . Etiologie: BURKHOLDERIA MALLEI (Pseudomonas.-1891. apoi nodulare nodulilor. procese exsudative. aerob.Helman i Kalning prepar maleina ptr. vindecare. .

evol.indirecte: ap .cal .rumeg toarele.febr . .m gar-evolu ie acut . 10 .carnivorele . . .omul-foarte sensibil. .enzootii cu difuzibilitate moderat în focar . . secre iile purulente din leziuni.animalele purt toare cu forme inaparente. . .pu in receptive. ad post -cel mai frecvent. Dinamica . . suinele. furaje. . respiratorie.m gari.perioada de incuba ie 8-10 zile. catâri .condi ii necorespunz toare de zooigien i circula ia necontrolat animalelor. C i de contaminare .. Evolueaz acut i cronic. Surse de infec ii .directe prin coabitare: digestiv .felinele din gr dinile zoologice se îmboln vesc u or prin consum de carne de la cai morvo i.animalele cu forme clinice.jetajul.evolu ie cronic 90%. acut în 70. .80% din cazuri. Tabloul clinic .solipede:. conjunctival genital . tulbur ri generale grave.c mila ± receptiv . ulcere cu evolu ie scurt . .Forma acut : . p s rile -refractare natural. transcutanat . catâr. noduli.

limfoganglioni.chi ti morvo i.  se efectueaz pentru supravegherea sau atestarea indemnit ii efectivelor. -alte localiz ri : articulare. tulbur ri generale (tuse.leziuni : noduli (granuloame). -localizare la vasele limfatice regionale: aspect de coarde -noduli. febr trec toare (asociat form rii de noi focare).) Maleinarea intradermopalpebral  inocularea intradermopalpebral a 0. genitale.  citirea reac iei se face dup 24 h de la maleinare. Morva lui Abadie -mucoasa laringian . Tabloul anatomopatologic . dispnee. limforeticulit submaxilar . cu ³ulei de -cutanat (farcin.1 ml malein la cabalinele în vârst de peste 12 luni. acoperit farcin´.  se realizeaz la cabalinele în vârst de peste 12 luni.  se utilizeaz maleina = extract glicerinat din bacili morvo i inactiva i prin autoclavare..cu 3 semne: ancrul (ulcerul). sl bire). cârti ): noduli pe pielea fin .ulcere cu tendin a de extindere. splin (noduli i ulcere). caverne. . jetaj.c.  se utilizeaz reac ia de fixare a complementului (RFC).frecvent la cal ( peste 90% ) cu 3 localiz ri importante : -pulmonar (intern ).  maleinare  intradermopalpebral (IDP)  subcutanat (s. Examenul alergic (Maleinarea)  se bazeaz pe eviden ierea st rii de sensibilitate specific ce se instaleaz dup 15-20 de zile de la infec ie. peritonit purulent . jetaj iritant coroziv.interzis deschiderea cadavrelor. Examenul serologic  presupune eviden ierea anticorpilor specifici din serul sangvin. ulcere în pulmon (treimea superioar i median a lobilor diafragmatici).Forma cronic : . 11 . -nazal . ocult .

limfonoduri.  R : edem delimitat al pleoapei inferioare. 12 i 18  R+ : dup 6-8 ore de la maleinare are loc o ascensiune termic care atinge dup 12-16 ore cel pu in 40°C.  începând de a doua zi dup maleinare de la orele 6 se termometriaz animalul din 2 în 2 ore.: temperatura nu atinge 39°C.  R. pân la orele 22.  dup ultima termometriere dac animalele nu dep esc 38. iar local modific rile sunt reduse. cu prezen a coardei limfatice. se inoculeaz maleina s. A doua zi apare acela i puseu de temperatur . ficat.6°C i se men ine în platou. dup care se supun malein rii IDP la ochiul opus. puls i respira ie acelerat precum i reacutizarea proceselor vechi. în momentul citirii reac iei se recolteaz sânge pentru RFC.  a treia zi se va lua temperatura la orele 6.  când i la aceast maleinare reac ia este pozitiv sau dubioas se va practica maleinarea subcutanat .5°C. conjunctivit accentuat cu o secre ie mucopurulent la unghiul intern al ochiului. Animalul poate prezenta frisoane.12. inflama ia vaselor limfatice cu afectarea limfonodurilor regionale.  secre ii nazale. conjunctivit moderat sero-mucoas la unghiul intern al ochiului. înso it sau nu de modific ri locale sau generale. dureros. se men ine în platou 4-6 ore i apoi scade treptat. i o secre ie 12 . splin .  animalele se in în repaus 24-48h i se supun termometrierii la orele 6. în treimea mijlocie a gâtului. iar la locul de inoculare apare edem inflamator difuz. fotofobie.  R.  R : temperatura se men ine sub 39. R+ : edem difuz al pleoapei inferioare i ades ale pleoapei superioare. Probele biologice care se recolteaz în vederea realiz rii diagnosticului de laborator  por iuni de organe: pulmon.  noduli nedeschi i.: lipsesc modific rile la locul de inoculare. în doz de 1 ml. Maleinarea subcutanat  reac ia se poate aplica la 3-5 zile de la maleinarea IDP.c.  sânge.  de la animalele reac ionate pozitiv i dubios.18 i 22.

sau i. Examenul histopatologic  eviden ierea granulomului morvos.p.  supraveghere bacteriologic de carantin profilactic . izola i sau în gr mezi de 2-4 bacili.  boala se consider stins dup 60 de zile de la ultimul caz. dar suspecte de contaminare se in sub observa ie i se supun controalelor serologice i alergice repetate la 30 zile.  proba +: orhita Profilaxia  supravegherea importului. Proba biologic  inocularea materialului patologic la cobai pe cale i.Examenul bacterioscopic  este orientativ (organe paucibacilare). o dat pe an. b) cu reactii pozitive sau dubioase la RFC. Examenul bacteriologic  îns mân ri pe medii glicerinate.  supravegherea prin testul alergic (maleinare IDP) la ecvideele: a) folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental. i histolopatologic la animalele moarte i suspecte clinic în perioada 13 .  izolarea agentului etiologic confirm diagnosticul.  mânjii sugari proveni i de la mame bolnave se ucid odat cu mamele lor.  animalele bolnave se ucid i cadavrele se distrug.m. cu aspect granular. exportului i tranzitului de animale.  animalele s n toase clinic. Combatere  se declar oficial boala i se instituie m surile de carantin .  supraveghere serologic prin RFC a 5 % din ecvideele în vârst de peste 12 luni.  bacili G-.

‡ pe mediul MacConkey i Istrati Meitert formeaz colonii mici. cu evolu ii fatale la copii. a antibioticelor Äin vitro´: penicilin .o endotoxin . importan .agentul etiologic .boal infec ioas acut a p s rilor. aureociclin i nici la chimioterapice i sulfamide. nesporulat. . aderente. bacil Gram negativ. ‡ posed pili i uneori capsul cu rol în virulen i patogenitate.localiz ri gastrointestinale i encefalice. boboci de ra . PSEUDOMONOZA AVIAR Defini ie . ‡ de la embrionii mor i de curc alte specii: ‡ ‡ Pseudomonas fluorescens Pseudomonas stutzeri. streptomicin . hemolizine. ‡ pe medii cu sânge sunt hemolitice i coloreaz mediul în brun. ‡ este rezistent la ac iunea razelor UV.mai rar: la curc . Etiologie:.proteaze. mobil. ‡ structur antigenic : s-au descris 17 grupe serologice. Istoric.PSEUDOMONAS AEROGINOSA (Äbacilul puroiului albastru´ bacilul piocianic).primele descrieri s-au f cut pe embrioni de g in (1958) i la g inile adulte (1955).a fost descris i la porumbei.embrionii i puii de g in de 1-2 luni (rasele de carne).prezint importan mai ales în patologia uman . caracteristic. ‡ elaboreaz exotoxine. 14 i gâsc i g ini adulte. Caractere epizootologice  Receptivitate i de la puii de g in cu afc iuni respiratorii s-au izolat i . . . agar) cu producere de pigment albastru.2. ‡ se cultiv pe medii obi nuite (bulion. . ‡ este rezistent la ac iunea factorilor fizici i chimici.2.

respiratorie. .specific culoarea albastr -verde a organului afectat hiperemia organelor interne.ap .hipertermie. tears . boala lui Marek.la embrioni. sl bire. . . P s rile devin ca ectice i mor în 1-2 s pt. digestiv . cronic . Fecalele sunt de culoare albastr sau galben . Tabloul anatomopatologic . (transmitere vertical ) i prin infectarea cojii (orizontal). tulbur ri nervoase (torticolis.G inile adulte: . difterovariol . la fel i lichidele embrionare i vitelusul. . anorexie. hiperplazie splenic .p s rile bolnave sau purt toare. au diaree.forme cronice: anorexie.forme inaparente simptomatologie . jetaj. puii au vitelusul neresorbit. torticolis i nu supravie uiesc (aprox. . edem al capului la puii mai mari. 15 . iar în contact cu aerul î i schimb culoarea în verde-albastru. anemie. sta ionar. odat cu formarea lor. diaree (fecale de culoare albastr ) i tulbur ri nervoase. moarte dup 3-4 zile. pui i boboci.Embrionii: dup moarte au culoare verzuie. .enzootic. paralizii). colibaciloz . 25%).  Dinamic i factorii favorizan i. -ou le provenite de la acestea prin con inut. diaree.  C i de transmitere .la p s rile adulte. catar nazal i conjunctival.transovarian. fiind infuen at de vârst Germen de asocia ie la alte infec ii: micoplasmoz . pere ii ad posturilor. enterit cataral . Surse de infec ie . coriza contagioas .Puii dup ecloziune: .la puii infecta i din ou neresorb ia sacului vitelin.Evolueaz acut . convulsii. sol. .epifit al tubului digestiv i al c ilor respiratorii anterioare. aer. Tabloul clinic . deshidratare.

Diagnosticul de laborator: Histopatologic: depozite ale pigmen ilor biliari i hemosiderin aspect verzui.izolarea i tratarea sau sacrificarea p s rilor bolnave.per os 0. chimioterapice (dup antibiogram ): streptomicin . Dezinfectarea incubatoarelor cu vapori de formol. sol 1Å timp de 2-3 zile. ftalilsulfatiazol . Combaterea:. . dându-i organului Examen bacteriologic: izolarea din triturat de ficat sau proventricul i inocularea pe embrioni de 16 . .per os 0.25g/kg timp de 3-4 zile.i..per os. i examinarea lor hepatocite. în apa de b ut.m. cloramfenicol . Profilaxia general :. Izolarea puilor ecloziona i din incubatoare cu mortalitate embrionar clinic timp de 4 s pt mâni. Administrarea de autovaccinuri cu anaculturi la g ini i porumbei au dat rezultate bune. sulfametazin .2g/kg de 3 ori la interval de 72 ore. mucoasa intestinal cu hemoragii fine. .condi ii optime de ad postire.25g/kg timp de 2-3 zile. 0. Tratamentul: antibiotice cu spectrul larg.05g/kg timp de 2-3 zile.per os 0.la embrioni culoare verde a lichidelor i a vitelusului. streptomicin .alimenta ie ra ional cantitativ i calitativ.la tineret i p s rile adulte proventriculit mucopurulent cu strii verzui. Imunoprofilaxia: -de necesitate la p s rile clinic s n toase.evitarea factorilor de stres. g in .

diarizone. SALMONELOZA TAURINELOR (Paratifoza taurinelor) Defini ie: -boal infec ioas . la om i animale. arizone. de tip). -importan sanitar prin toxiinfec ii alimentare în mas .3. 3. mai grava la tineret. -ast zi se denume te salmoneloz orice infec ie clinic sau inaparent produs de Salmonella ± denumire dat în memoria lui Salmon. houtenae. Salmonella typhymurium i Salmonella cholerae suis. Etiopatogenie: -agent etiologic: genul ´SALMONELLA´ -structur antigenic : . -boal frecvent în sezoanele reci i umede din zonele temperate sau tropicale. genul SALMONELLA cu speciile: Salmonella bongori. antigene de înveli ÄK´(Vi. 17 . antigene flagelare ÄH´(H1 i H2. r spândire i importan : -1880 ± Eberth izoleaz prima specie de Salmonella de la om cu febr tifoid . de grup). -peste 2300 entit i diferen iate în: -enterica (6 subspecii). avorturi i confisc ri. Istoric. -tulbur ri gastrointestinale. Salmonella enterididis. -inflama ii în diferite esuturi i organe. Familia ENTEROBACTERIACEAE. S A L M O N E L O Z E (Paratifoze) Boli infec ioase produse de salmonele. Salmonella typhy. M i 5). cu subspeciile cholerae suis. -cauzeaz pagube economice prin mortalitate la tineret. cu manifest ri septicemice i gastrointestinale.antigene somatice ÄO´ (1-67.1. indica si salamae . -evolu ie septicemic . -1888 ± Gärtner descrie boala la bovine.

det. eliberarea endotoxinei cu apari ia febrei i eliberarea factorului de necroz tumoral (TNF) de macrofage. liza.-bongori. -toxicitatea prin: -endotoxinele prin lipopolizaharide care activeaz complementul. eliberarea de mediatori vasoparalitici. -exotoxinele reprezentate prin: -enterotoxina -protein ce blocheaz mecanismele energetice ale celulei ducând la suprimarea retroabsorb iei Na+ din lumen. -prostaglandinele blocheaz retroabsorb ia sodiului det. vasculare. inhib sintezele proteice ale celulei gazd . multiplica i invada peretele intestinal. -multiplicarea i invadarea în enterocit det. o protein termolabil inhibat de ph-acid i temperaturi depeste 410 C.speciile din grupa D: -enteritidis Gärtner. -ac iunea acestor factori determin manifest ri digestive. inflama ia. -La taurine. factori de coagulare intravascular efect pirogen. i 18 . factorul de necroz tumoral . -dublin. renale i corticosuprarenale. având ca efect citoliza. -rostok. cu eliberare de mediatori celulari (prostaglandine) cu ac iune vasodilatatoare. accelerarea peristaltismului i apari ia crampelor i diaree. -ata area la enterocit prin fimbrii sau prin adezine i hemaglutinine pe receptorii glicoproteici ai celulei intestinale de pe microvili sau microcalix. -fagocitarea intravacuolar det. acumulare de lichide în intestin. -speciile din grupa B (mai rar): -typhimurium -Ac ioneaz prin virulen i toxicitate: -virulen a. -citotoxina din membrana bacteriei.capacitatea de a se ata a.

-sursele secundare sunt importante apele reziduale. cele s n toase. se multiplic în enterocite i apoi în limfonodurile mezenterice sânge septicemie localizare în esuturi i organe (intestin. avort.laptele vacilor purt toare. obolani). . Patogenez : .digestiv . în sol i fecale uscate ± 6-12 luni. -la femelele gestante sau în infec iile pe cale genital Caractere epizootologice: Receptivitate: vi eii de 3-4 s pt. -p trund în organism Äper os´. Dinamica: . 4 ani în pulberea de ou. iar tulpina virulent infec ie septicemic : germenii intr în contact cu macrofagele din lamina proprie. splina. i mai rar adultele.-Rezisten mare în mediul extern: în lapte ± 2 luni. -când organismul este sl bit. -roz toarele ( oareci. Tabloul clinic: -perioad de incuba ie scurt 2-8 zile. favorizat de factorii externi i interni. -toxina salmonelic tulbur ri circulatorii i nervoase. noduri limfatice.genital prin mont . -boal condi ionat patogen (salmonelele sunt epifite ale tubului digestiv). 19 .calea ombilical la nou-n scu i. chimioterapicelor i a antibioticelor cu spectru larg. are caracter trenant.mecanismul nu este deplin elucidat. Ac iunea salmonelelor a fost prezentat în etiologie. purt toare. -Sensibile la ac iunea antisepticelor. sta ionar. etc. le activeaz . uter gestant.sporadic sau enzootie de grajd la tineret. SNC. Surse de infec ie:-animalele bolnave. invadeaz capacit ile men ionate anterior. ficat. acestea punând în libertate substan e antimicrobiene i defensive. -când organismul este rezistent i colonizeaz enterocitele.autoinfec ie. pulmon. vezica biliar . C i de infec ie:. folosindu-se de infec ie localizat . leziuni de tip necrotic. . . ce elimin salmonele prin fecale. sistem osteo-articular).

-forma acut (intestinal ): -febr 40-41°C. toxice grave . matitate pulmonar . -diaree i tulbur ri respiratorii: tuse la deschiderea u ilor (aer mai rece). -forma supraacut : septicemic . moarte sau vindecare.tulbur ri generale grave. raluri umede.La vi ei de 3-4 s pt. constipa ie ce alterneaz cu diareea. curba termic cu caracter remitent.febr . moarte in 1-2 zile. sangvinolent deshidratare. 2-3 luni. -splenomegalie (5-6 ori). Tabloul anatomopatologic: -în forma supraacut : leziuni necaracteristice. avortat. febr . ± 6 luni: -evolu ie: supraacut . -evolu ie de 3-4 s pt. i fetid . zmeurie. jetaj sero-mucos. tenosinovite. exsudate în cavit i. -artrite. tulbur ri digestive u oare. -tumefac ii articulare la genunchi apar dup 6-7 zile de evolu ie. evol. -evolu ie de 3-10 zile.forma cronic (pulmonar ): -continuarea formei acute. -forma supraacut : rar . diaree fetid cu mucus i strii de sânge. pneumonii. mortalitate de 30-60%. -evolu ie de 3-4 s pt. avort. moarte în câteva ore. -forma acut : -frecvent . . anchiloze. acut . focare necrotice în parenchim.cu sl bire avansat . -forma cronic : -rar . -moarte dup 5-7 zile de evolu ie. deshidratare. tuse. digestive i respiratorii -animalele vindecate r mân purt toare i eliminatoare. rapid . diaree profuz . acut i cronic. tulbur ri digestive grave. -forma avortat : -apare la vi eii mai rezisten i de peste o lun . elastic . -cele care supravie uiesc r mân purt toare i eliminatoare. -în forma acut : -diateza hemoragic . sl bire artrite. 20 .cu mortalitate de 60-70%.avort. La taurinele adulte: supraacut. -u oare tulb. fenom. cronic . dup 2-3 zile ±tulbur ri gastrointestinale.

splin . aerobi. dublin i S. -vezica biliar destins sub ire). -hepatomegalie i focare necrotice miliare. ‡ organe cu leziuni: ficat. -leziuni articulare sero-fibrinoase. avortoni.difteroide. învelitori fetale. Examen bacteriologic Deoarece materialele patologice sunt s race în salmonele se utilizeaz mai multe tipuri de medii de cultur : ‡ medii de preîmbog ire lichide i neselective (revitalizarea bacteriilor) ‡ medii de îmbog ire lichide (favorizeaz cre terea selectiv a salmonelelor) ‡ Ex. cu aderen e. Wilson-Blair) ±inhib cre terea altor bacterii. nesporula i.-limfonodurile m rite i hiperemiate. necapsula i organele sunt paucibacilare examen orientativ. -leziuni pulmonare: bronhopneumoniefibrino-necrotic . Examenul bacterioscopic  la avortoni. -în forma cronic : -leziuni intestinale fibrino-necrotice. -gastroenterit cataral-hemoragic . ‡ mediu neselectiv (agar simplu) ± se utilizeaz pentru ob inerea de colonii pure. pseudomembranoas (în cheag i intestinul Diagnosticul Probele care se recolteaz in vederea realiz rii examenului de laborator: ‡ cadavre proaspete. fecale.-mediul cu verde brillant inhib dezvoltarea S. ‡ crobe de sânge. abortus ovis. 21 .   efectuarea de frotiuri din organele cu leziuni. ‡ medii selective în pl ci (Drigalski. materii fecale i con inut gastric de cocobacili gram negativi. i cu mucoasa îngro at . pleur îngro at .

efectuarea dezinfec iilor profilactice.Examenul serologic  Reac ia de seroaglutinare rapid pe lam ± pt tipizarea tulpinilor izolate. sunt necesare seruri aglutinante´O´ antisalmonelice de grup i culturi de 24 de ore pe medii solide. asigurarea igienei f t rilor. evitarea stresului pentru oile gestante.Salmovin Combaterea  se izoleaz animalele bolnave i se trateaz :  combatrea deshidrat rii.  La suine: vaccin mixt acetonat porcin ± Salmosuivac-CT vaccinuri vii ± Suisal i Salmovac  La ovine: vaccin inactivat . 22 .  Reac ia de seroaglutinare lent în tuburi ± pt depistarea purt torilor asimptomatici de salmonele. Profilaxia  M suri generale        ad postirea i hr nirea ra ional a tineretului. asigurarea de ad posturi igienice. se poate realiza la 7 zile de la debutul bolii. M suri specifice  La bovine: vaccinul mixt acetonat antisalmonelic i anticolibacilar. titrul maxim aglutinantfiind atins dup 15-20 zile. asigurarea colostrului de bun caliate la timp i în calit i satisf c toare.

i un tratament local pentru evitarea  femelelor care au avortat li se aplic metritelor i reten iilor placentare. cloramfenicol. îmbun t irea condi iilor de zooigien . tetraciclin )  administrarea de antibiotice i chimioterapice (nitrofuran. 23 .

-febr . Istoric. acut. -patogeneza este asem n toare cu cea de la taurine.2. simptome nervoase ca în boala lui Aujeszky.3. -Forma atipic : rar . . tulbur ri generale grave. Forma subacut : simptome asem n toare cu cele din forma acut . apele reziduale.50-420C. cifoz . -boala este r spândit în toate rile. . -tulbur ri digestive: vom . . sl bire progresiv . stare tific .Äjegul purceilor´. subacut . -produce pagube importante prin morbiditate si mortalitate. trece în forma cronic sau moarte în 25-50% din cazuri. SALMONELOZA PORCULUI (paratifoza purceilor) Defini ie:-boal infec ioas ce afecteaz purceii de 2-4 luni. paratyphi C. r spândire. -f inurile animale. . f r semne caracteristice: . -cianoza extremit ilor.perioada de incuba ie 12h 2-3 zile. cianoza extremit ilor.din acestea au derivat prin muta ii S. -Surse de infec ie:. -gastroenterit hemoragic .Salmonella cholerae suis varietatea Kunzendorf cu 2 variet i: monofazic (Kunzendorf) i bifazic sau american . denumind germenele izolat:´Bacillus typhi suis´. Dup 2-3 s pt . -1908 -Glässer descrie boala la porci. 2-4 luni (dup în rcarea brusc ). -evolu ie de 2-4 zile moarte 90-95%. . 24 . -tulbur ri gastrointestinale. obolanii.mai rar boala poate fi produs de Salmonella typhimurium (se transmite la om).tulbur ri digestive i bronhopneumonie cronic .sl bire progresiv . mai sensibili sunt purceii de 2-3 s pt. -Dinamica:. exudat seros în cavit i. .sporadico-enzootic . Tabloul anatomopatologic: -În forma acut : -eritem generalizat. diaree alternând cu constipa ie.cronic i atipic. influen at de factorii favorizan i. importan : -1885 -Salmon ´suipestifer´. Etiopatogenie:.animalele bolnave i cele purt toare. -Forma acut (septicemic ): mai ales la purcei. f r diaree. moarte 50-70%. Tabloul clinic: . care elimin germenii prin fecale. typhisuis i S.evolueaz 3-6 s pt. Evolu ie mai lung cu sl bire. -Forma cronic : mai frecvent .Evol. -febr 41. Caractere epizootologice: -Receptivitate: porcii.

-pneumonie crupal . -ansele intestinale au aspect cauciucat. pleurit i pericardit . i cronic : -dermatit crustoas generalizat . elastic . -mucoasa intestinal acoperit cu false membrane (aspect tarâ os). cu focare necrotice. -gastrit hemoragico-necrotic .-În forma subacut -limforeticulit hemoragic . degenerat. Äjeg´. 25 . -ficat m rit. ro ie purpurie. -splin marit .

-Dinamica:.c. fecale.oile în a 2-a parte a gesta iei. diaree sangvinolent Tabloul anatomopatologic: -la avortoni: edeme s. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR SALMONELLA ABORTUS OVIS Caractere epizootologice: -Receptivitate:.3. -la oi: endo i parametrite ± metrit purulent . . crobe de sânge. i i moarte în câteva zile. hepatit splenit necrotic . 26 .avorturi 10-30% pân la 50%. caren e alimentare. organe cu leziuni: ficat.oile bolnave i cele purt toare. avortoni. condi ionat patogen favorizat de transporturi . splin .3. exudate în cavit i. hiperemie i hemoragii în organele interne. autoinfec ie.evolu ie enzootic . Tabloul clinic: -avort în a 2-a perioad de gesta ie (luna a IV a) cu manifest ri prodromale i urmat de reten ii placentare i metrite. -Surse de infec ie:.boal endogen obositoare. f r difuzare inafara focarului. -miei de 5-15 zile febr . Diagnosticul Probele care se recolteaz in vederea realiz rii examenului de laborator: ‡ ‡ cadavre proaspete.. -la miei: gastroenterite hemoragice i leziuni septicemice (hemoragii pe seroase). învelitori fetale. -f t ri de produ i neviabili.

hiperemie i hemoragii în organele interne. SALMONELOZA OVIN . -miei de 5-15 zile febr . B) produce avort. caren e alimentare. Tabloul clinic: -avort în a 2-a perioad de gesta ie (luna a IV a) cu manifest ri prodromale i urmat de reten ii placentare i metrite.DIZENTERIA SALMONELIC Defini ie:-boal infec ioas . condi ionat patogen favorizat de transporturi A MIEILOR .morbiditate la miei 25%. hepatit i splenit necrotic . .3. -Dinamica:. Tabloul anatomopatologic: -la avortoni: edeme s.boal endogen obositoare. Etiologie: -ÄSALMONELLA ABORTUS OVIS´ (Gr.c.3. .oile în a 2-a parte a gesta iei. autoinfec ie.ÄSALMONELLA TYPHIMURIUM´ produce dizenterie la miei. -tulbur ri digestive la miei.mieii în primele zile de via .oile bolnave i cele purt toare.AVORTUL SALMONELIC AL OILOR . -avort. .. i moarte în 27 . . f r difuzare inafara focarului. -f t ri de produ i neviabili.avorturi 10-30% pân la 50%.evolu ie enzootic . diaree sangvinolent câteva zile. Caractere epizootologice: -Receptivitate:. exudate în cavit i. -Surse de infec ie:.

28 .-la oi: endo i parametrite ± metrit purulent . -la miei: gastroenterite hemoragice i leziuni septicemice (hemoragii pe seroase).

evolu ia subacut sau cronic apare la caii mai în vârst deshidratare treptat (dureaz 1-3 s pt. .Salmonella typhimurium . poliartrite.forme de evolu ie:-supraacut . . hipertermie. inflama ii necrotico- . uneori hemoragic .afecteaz tineretul de 6 ± 18 luni i adultele speciei ecvine. rar intâlnit . mai frecvent au fost izolate speciile:. Salmonella enteritidis -tipul E: Salmonella anatum. Tabloul anatomopatologic: . leziuni ale mucoasei intestinale. .4.forma enteric cecumului i colonului. moarte în 2-3 zile. subacut .necrotic . diaree apoas .dinamica: sporadic sau enzootic .animalele bolnave prezint urm toarele semnele clinice: abatere. tahicardie. 29 . pielonefrite. etc.s-au izolat numeroase serotipuri: -tipul B: Salmonella typhimurium. SALMONELOZA CABALINELOR -Salmoneloza franc ± tipul septicemic sau enteric -Avortul salmonelic SALMONELOZA FRANC Defini ie: -salmoneloza primar . . pseudomembranoas a fecale moi. Salmonella new-port -tipul D: Salmonella dublin.Salmonella enteritidis Caractere epizootologice:.). Etiologie: . acut (septicemic ). i cronic purulente localizate. verzuie.3.la mânji uneori: bronhopneumonie. La noi.favorizat de: transporturi obositoare. enterit cataral-hemoragic sau hemoragico. sc derea apetitului. Tabloul clinic: . exprimat clinic i lezional sub forma unei boli generalizate de tip septicemic sau enteric. Salmonella derby -tipul C: Salmonella muenchen.

- forma septicemic seroaselor. . . noduri limfatice.enterit pseudomembranoas cu aflux macrofagic i tromboze capilare în lamina propria. hemoragii renale. splin . 30 . distrofie hepatic . splenomegalie. bronhopneumonie. Examenul histopatologic: .noduli paratifici în ficat. ale -forma cronic ulcere cu pseudomembrane sau cu pere ii edema ia i în intestinul gros.necroza fibrinoid a vaselor mici.

cord. iar biov. în SUA .biovariet ile sunt asem n toare antigenic.O9.enterita infec ioas a p s rilor. -prin anemie i tulbur ri ale ouatului la g inile adulte. r spândire i importan : -1889 ±prima descriere la adulte de Klein .O12. -1889 ±Rettger. pulorum produce decarboxilarea ornitinei i elaboreaz o toxin termolabil ce afecteaz roz toarele. . ambele având antigenele O1. iar apoi diareea alb bacilar . la p s ri produce manifest ri clinice.3. gallinarum ± o toxin letal ptr. gallinarum i S. descrie la pui ± septicemia fatal a puilor.diferen e ± biov. splin . . Istoric. -1909 ± denumit diareea alb . -în România a fost introdus odat cu incuba ia artificial (1925-1930) i cu importul g inilor de ras . iepuri i o endotoxin care. sau transovarian) faze ale dezvolt rii i la ecloziune. . Etiologie: SALMONELLA ENTERICA serovarietatea GALLINARUM biovariet ile GALLINARUM i PULORUM ± specii imobile. produs de Bacillus gallinarum.pân în 1974 ± s-au descris dou specii distincte ± S. -boala clocitului artificial ± transmiterea prin ou i pierderi în timpul incuba iei. -tulbur ri digestive i mortalitate ridicat la embrioni i pui. în cadavre înghe ate 486 zile i 60 -70 zile în paie i a ternut. endogen sau vertical ) localizare în mucoasa intestinal inflama ie local tulbur ri digestive traverseaz peretele intestinal sânge bacteriemie localizare în organe (ficat. în m duva oaselor 2-3luni. timp de 8 luni. deoarece agentul etiologic nu este patogen pentru om. -nu are impotan sanitar . . -Infec ia prin ou (coaj . în cadavre îngropate 168 zile.v. pulorum. ovare). TIFOPULOROZA Defini ie: -boal infec ioas i contagioas a p s rilor. in cultur . Patogeneza: P trunde în organism (pe cale digestiv . inoculat i. -r spândirea bolii s-a limitat datorit m surilor de asanare a efectivelor i excluderea ou lor suspecte de la incubat. intestine.rezistent în tuburi deschise.6. infectarea embrionului i moare în diferite 31 .

mai rar curca. 32 . cu origine endogen . fazanul. cloacal. La g inile adulte evol. condi ii de între inere Tabloul clinic: -simptome în func ie de vârst . avand rezervoare digestiv. ovarul. . dopuri obstruante ale orif. embrionii i coaja ou lor. etc. iuit permanent. paliditatea crestei i b rbi elor. p unul. imobilitate.puii mor în primele 10 zile de via . diaree alb cretacee. bibilica. tubul .sensibilitate maxim la vârsta de 5-7 zile. dar mai atenuate. vrabie. . moarte dup 1-3 zile în 90-100% din cazuri. . acut abatere anorexie. cu forme acute. contagioas ) i sporadic la adulte. diaree galben .agravarea bolii de factori favorizan i ± caren e alimentare. acut i cronic. La puii infecta i prin ou ± evol. Mortalitate pân la 90%.vertical .. portocalie. horipluma ie.fecalele puilor cu diaree alb i a g inilor bolnave.excep ional ± infec ie la ra .galinaceele ± g ina. Surse de infec ie: -p s rile bolnave.-Dac se produce ecloziunea . canar.lichide embrionare. .prin ovar i pe coaja oului. -Forma acut ± abatere. prepeli e.boal de purt tor.orizontal . . Moarte dup 3-5 zile. ou le provenite de la g ini purt toare.evolu ie enzootic la pui (b. C i de contaminare: .pe cale respiratorie. febr .puicu ele la primul ouat i g inile adulte fac forme acute i cronice i sunt purt toare. .rasele pentru ou sunt mai receptive (Leghorn. vezicula biliar . .) .se infecteaz în puierni e fac forme subacute. anemie. subacut ± cu semne clinice asem. anorexie. dureri abdominale. Dinamica: . La puii de peste 10 zile. Caractere epizootologice: Receptivitate:. infecta i în puierni e evol. conjunctival i mai ales digestiv . iar ou le sunt infectate în procent de 80-85% i circuitul se închide.

ficat degenerat. coaja sub ire sau moale. .vezicula biliar dilatat . ± în forma cronic ± ovarita atrofic (modific ri ale foliculilor). . La puii infecta i în puierni e: -focare necrotice în ficat. pulmon. cadavre de p s ri adulte. sau înceteaz ouatul. friabil. cu strii de sânge. La g inile adulte: -în forma acut ± anemia crestei i b rbi elor. peritonit fibrinoas . aspect al cojii neuniform. -pneumonie i miocardit nodular . -noduli în musculatura pipotei i în mucoasa intestinal . ale ouatului: ou moi.enterita cataral . splenomegalie cu pulpa moale. penele din jurul cloacei aglutinate de fecale diareice.La embrioni i la puii mor i în primele zile: focare miliare pe fa a superioar a pulmonului. Peritonite viteline prin ouat intraabdominal i pozi ie de pinguin. focare nodulare în miocard rezorb ia incomplet a vitelusului. tulb. ficat bronzat. .hepatomegalie. 33 .-Forma cronic ± mai frecv.friabilitate. p s ri bolnave suspecte. Diagnosticul  Probele care se recolteaz : ‡ ‡ ‡ cadavre de pui. -enterit cataral . salpingit .noduli salmonelici în miocard. ro ie închis. . stomac musculos. Tabloul anatomopatologic: . La curci: ± leziuni mai grave.. pseudoconcremente. focare necrotice în miocard.

 de la adulte îns mân rile se fac din: foliculi ovarieni. identificarea serotipului izolat. organe paucibacilare examenul are valoare orientativ . vezicula biliar . G-. Reac ia de hemoaglutinare rapid pe lam : ‡ pentru verificarea indemnit ii efectivelor de reproduc ie. Examen bacteriologic  se fac îns mân ri pe: ‡ ‡ ‡  Medii obi nuite Medii de îmbog ire Medii selective de la embrioni îns mân ri se fac din: cord. germenul apare : ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Examen serologic  Reac ia de seroaglutinare rapid pe lam : ‡ ‡ cunoscute. m duv osoas .‡ ‡ ou embrionate cu embrioni mor i. nesporulat.  În frotiurile din culturi. Examenul bacterioscopic   frotiurile se coloreaz prin metoda Gram. se folose te cultura de 24 de ore i seruri specifice de grup form cocobacilar . necapsulat. imobil.  pt. colorate Gram. ficat. 34 . sac vitelin. probe de sânge. m duv osoas . ficat.

utilizare pentru incubat de ou provenite din ferme indemne. i 35 s pt. Reac ia de seroaglutinare lent : ‡ pt. depistarea p s rilor infectate.  Ca teste serologice se pot folosi: ‡ ‡ ‡ COOMBS ELISA dot immunobinding assay . cu repetare la 1622 s pt. iar restul adultelor din ferm sunt exploatate pân la sfâr itul sezonului de ouat. Combatere  incubate.  hran . iar celor clinic s n to i li se administreaz antibiotice în  adultele cu reac ii serologice pozitive se sacrific .‡ ‡  eviden iaz aglutininele din sânge. dezinfec ia incubatoarelor. M suri specifice: ‡ Vaccin viu atenuat preparat cu tulpina 9R: Tifovac ‡ se administreaz s. dac boala s-a diagnosticat în incubator. 35 . la puii de 1 s pt.  tineretul de înlocuire se sacrific în totalitate.c. iar apoi sunt sacrificate. se folose te antigen pulorum.DIA Profilaxia  M suri generale: ‡ ‡ ‡  supravegherea permanent a efectivelor de p s ri. se distrug puii ecloziona i i ou le puii bolnavi se sacrific ..

bacil Gram negativ.o endotoxin . hemolizine. ‡ de la embrionii mor i de curc i de la puii de g in cu afc iuni respiratorii s-au izolat i alte specii: ‡ ‡ Pseudomonas fluorescens Pseudomonas stutzeri. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ patogenitate.agentul etiologic . pe medii cu sânge sunt hemolitice i coloreaz mediul în brun.boal infec ioas acut a p s rilor.prezint importan mai ales în patologia uman .PSEUDOMONAS AEROGINOSA (Äbacilul puroiului albastru´ bacilul piocianic). structur antigenic : s-au descris 17 grupe serologice. ‡ ‡ este rezistent la ac iunea factorilor fizici i chimici. agar) cu producere de pigment albastru. pe mediul MacConkey i Istrati Meitert formeaz colonii mici. . elaboreaz exotoxine. posed pili i uneori capsul cu rol în virulen i vitro´: penicilin . nesporulat. Istoric. mobil. 36 . este rezistent la ac iunea razelor UV.proteaze.a antibioticelor Äin i nici la se cultiv pe medii obi nuite (bulion. ‡ caracteristic. . streptomicin . aderente. importan .primele descrieri s-au f cut pe embrioni de g in (1958) i la g inile adulte (1955). aureociclin chimioterapice i sulfamide. cu evolu ii fatale la copii.PSEUDOMONOZA AVIAR Defini ie .localiz ri gastrointestinale i encefalice. Etiologie:.

p s rile bolnave sau purt toare. pui i boboci. cronic . . fiind infuen at de vârst i factorii favorizan i.embrionii i puii de g in de 1-2 luni (rasele de carne). difterovariol . convulsii. anorexie. paralizii). Germen de asocia ie la alte infec ii: micoplasmoz .  C i de transmitere .la p s rile adulte. torticolis i nu supravie uiesc (aprox. . colibaciloz . (transmitere vertical ) i prin infectarea cojii (orizontal). moarte dup 3-4 zile. boala lui Marek. 25%). respiratorie.Caractere epizootologice  Receptivitate .Embrionii: dup moarte au culoare verzuie. boboci de ra . aer. sta ionar. .G inile adulte: . . tears . pere ii ad posturilor. deshidratare. catar nazal i conjunctival. tulbur ri nervoase (torticolis.Puii dup ecloziune: . .Evolueaz acut .  Dinamic . odat cu formarea lor.la embrioni. coriza contagioas .mai rar: la curc . puii au vitelusul neresorbit.epifit al tubului digestiv i al c ilor respiratorii anterioare.ap .hipertermie. 37 edem al capului la puii mai mari.enzootic. i gâsc i g ini adulte. digestiv . -ou le provenite de la acestea prin con inut. la fel i lichidele embrionare i vitelusul.a fost descris  i la porumbei.transovarian. sol. . Surse de infec ie .forme inaparente simptomatologie . au diaree. jetaj. diaree. Tabloul clinic .

i. mucoasa intestinal cu hemoragii fine. sol 1Å timp de 2-3 zile. dându-i organului aspect verzui. .la tineret i p s rile adulte proventriculit mucopurulent cu strii verzui. P s rile devin ca ectice i mor în 1-2 s pt. enterit cataral . neresorb ia sacului vitelin. Profilaxia general :.per os.la puii infecta i din ou splenic . cloramfenicol . . 0.la embrioni culoare verde a lichidelor i a vitelusului.m. hiperplazie . Combaterea:..2g/kg de 3 ori la interval 38 . sl bire.per os 0. sulfametazin .25g/kg timp de 2-3 zile.05g/kg timp de 2-3 zile. . Tratamentul: antibiotice cu spectrul larg.izolarea i tratarea sau sacrificarea p s rilor bolnave. Tabloul anatomopatologic .condi ii optime de ad postire.specific culoarea albastr -verde a organului afectat hiperemia organelor interne. în apa de b ut. Fecalele sunt de culoare albastr sau galben .per os 0.forme cronice: anorexie. iar în contact cu aerul î i schimb culoarea în verde-albastru.alimenta ie ra ional cantitativ i calitativ. chimioterapice (dup antibiogram ): streptomicin . anemie. Examen bacteriologic: izolarea din triturat de ficat sau proventricul i inocularea pe embrioni de g in . diaree (fecale de culoare albastr ) i tulbur ri nervoase. de autovaccinuri cu anaculturi la g ini i porumbei au dat rezultate bune.evitarea factorilor de stres. streptomicin . Diagnosticul de laborator: Histopatologic: depozite ale pigmen ilor biliari i hemosiderin în hepatocite. . Administrarea Imunoprofilaxia: -de necesitate la p s rile clinic s n toase.

modificarea produc iei de ou . ftalilsulfatiazol . produc la om i infertilitatea lor.de 72 ore. gâ te. 3. r spândire. g ini.25g/kg timp de 3-4 zile. Dezinfectarea incubatoarelor cu vapori de formol.importan sanitar : . curci i porumbei.6. 39 .r spândire: salmonlele mobile sunt ubicvitare. importan : .importan economic : .infec ii produse de salmonele mobile la ra e. . INFEC II PRODUSE DE SALMONELE MOBILE LA P S RI (PARATIFOZE) Defini ie. .per os 0.consumul de ou toxiinfec ii alimentare grave.pierderi prin mortalitate. Izolarea puilor ecloziona i din incubatoare cu mortalitate embrionar i examinarea lor clinic timp de 4 s pt mâni. i preparate din carne infectate cu salmonele mobile. .

Factori favorizan i: temperaturi ridicate. Caractere epizootologice: Surse de infec ie:. . Salmonella typhimurium.calea vertical Cauzele toxiinfec iilor: prezen a salmonelelor la suprafa a oului i în ou.apele de scurgere. Salmonella enteritidis. -forma acut la bobocii de 7-21 de zile. alimenta ia deficitar . ad postirea neigienic . Salmonella cholerae suis. stagnante.p s ri cu infec ie inaparent . În infec iile cu Salmonella typhimurium p s rile r mân purt toare i eliminatoare de germeni mult timp. . condi ii necorespunz toare de între inere i cre tere a bobocilor. 40 .PARATIFOZA PALMIPEDELOR Etiologie: Salmonella anatum. hipovitaminozele.oarecii i obolanii ± purt tori i rezervor principal.calea orizontal . din canale. Tabloul clinic: La boboci: evolueaz enzootic în primele s pt mâni dup ecloziune. C i de contaminare:.

abatere. coriz . ovarit atrofic . pneumonie. dezinfec ii i deratiz ri periodice. boala dureaz 1-4 zile. Profilaxia: -general controlul efectivelor pentru ou de incubat. evolu ia bolii este de 6-10 zile. palmipede . chiop turi. seroaglutinare lent ) . evitarea hele teielor i bazinelor contaminate. examen serologic (reac ia de aglutinare.5-2. uneori apare o i semne nervoase: ataxii. -forma subacut conjunctivit . horipluma ie. Combaterea: -p s rile bolnave se sacrific . cloramfenicol 50-100mg/kg furaj). -ou le provenite de la p s ri purt toare nu se dau în consum uman. diaree cu sânge. -valorificarea efectivului infectat i înlocuirea cu p s ri din efective sigur indemne. salpingit . La p s rile adulte: evolu ie inaparent . chimioterapicele sunt toxice ptr. PARATIFOZA GALINACEELOR 41 . cu mortalitate de peste 70%. la masculi: orhite necrotice. -tratament profilactic la p s rile s n toase: antibiotice în hran (tetraciclin . hemaglutinare rapid . seroaglutinare rapid pe lam .5 luni. uneori perturbarea ouatului. aripi l sate. sete. -dezinfec ii i deratiz ri. convulsii. în forma cronic : focare difteroide în sacii cecali. uneori fenomene respiratorii i nervoase. enterit hemoragico-necrotic . pedal ri. sl bire. Tabloul anatomopatologic: La boboci: splenomegalie. -forma cronic la bobocii de 1. în forma acut : hepatit necrotic miliar . inapeten . La adulte: ciroza ficatului. Diagnostic: examen bacteriologic.conjunctivit mucopurulent diaree.

-congestie splenic . splenomegalie. -Dinamica: enzootii la pui. Diagnosticul: -examen de laborator ptr.hemoragic . 42 .Defini ie: Boal infec ioas a galinaceelor caracterizat prin infec ii asimptomatice i uneori clinice. -la puii de curc tiflit difteroid fibrino-cazeoas . Etiologie: produs de salmonele mobile . fecale. la adulte: sl bire progresiv . Salmonella cholerae suis. -probe recoltate: os lung. boala se termin prin moarte. Tabloul anatomopatologic: La puii mor i: -forma acut în organele interne ± ficat i splin ). izolarea i tipizarea serologic . Salmonella dublin. ou contaminate la suprafa cu salmonele din materiile fecale.Salmonella typhimurium. Caractere epizootologice: -Receptivitate: puii de fazan. foliculi congestiona i i pedicula i. La coco i: orhite ulceroase i necrotice. exsudate La g ini: salpingo-ovarite. leziuni de tip septicemic (congestii i hemoragii pe seroase i -vitelus neresorbit. Tabloul clinic: la pui: tulbur ri gnerale. de g in i de curc în primele s pt mâni. -Surse de infec ie: roz toarele s lbatice i p s rile purt toare. -C i de transmitere: prin materii fecale. ou sau produse din ou . -examen bacteriologic: îns mân ri pe medii de preîmbog ire. de îmbog ire i selective ptr. splin ). diaree. rar artrite i tulbur ri nervoase. ficat m rit în volum cu focare necrotice în parenchim. seroase în cavit i. uneori diaree. organe cu leziuni (ficat. izolare. enterit cataral. stare tific . horipluma ie. conjunctivit i oftalmie. Salmonella anatum.

Combaterea: -sacrificarea pasarilor bolnave. Caractere epizootologice: -Contaminare: de la purt torii i eliminatorii s n to i. gâtului. prin apa i furajele contaminate. infec ia de la mam la pui se adul ii poart salmonele în farinx realizeaz prin hr nire (Älaptele de porumbel´).-examen serologic (reac ia de hemaglutinare i seroaglutinare rapid pe lam . polidipsie. -dezinfec ii periodice ale ad posturilor. Tabloul clinic: La tineret: forma acut : -tulbur ri generale. inapeten . diaree. artrite. 43 . uneori apar paralizii ale aripilor. forma subacut : -diaree. asigurarea condi iilor corespunz toare de igien i alimenta ie. PARATIFOZA PORUMBEILOR Etiologie: Salmonella typhimurium (un tip antigenic c ruia îi lipsesc factorii 1 i 5 din antigenul somatic). supravegherea efectivelor de reproduc ie prin examen clinic. -repopularea cu efectiv indemn. testul ELISA ± pentru depistarea ou lor infectate cu Salmonella enteritidis. artrite.respectarea regulilor de igien a ou lor pentru incubat. -moarte în 5-7 zile. -administrarea profilactic de antibiotice sau chimioterapice în hran . sensibile determinând imposibilitatea zborului ´boala aripilor´. dispnee. -articula iile afectate sunt calde. seroaglutinare lent în tuburi). serologic i bacteriologic. Profilaxia: -general : excluderea posibilit ilor de contaminare. .

exsudat filant sau fibrinos la nivelul articula iilor afectate. Combatere: tratarea p s rilor bolnave cu teramicin per os 50-100mg. bacteriologic i serologic. 44 . Diagnostic: prin examen clinic. pancreas. pulmon.La adul i: form cronic fom asimptomatic Tabloul anatomopatologic: -in forma acuta: -în forma cronic : enterit cataral-necrotic sau difteroid . focare necrotice în musculatura pectoral . ficat. timp de 2-3 zile i cu streptomicin 50-70mg. Imunoprofilaxie: vaccinare antisalmonelic a porumbeilor cu vaccin inactivat corespunz tor serotipului din focar. timp de 3-4 zile. abcese în creier.

A7. A8. multocida Galicida Multicida Septica 1 Pasteurella P. T10. A14. care afecteaz mai multe specii de animale domestice i s lbatice. haemolytica-T3. N r. A2. T15) Cuprinde serotipurile A1.4. trehalosi 2 Mannheim ia M. inflama ie sero-fibrinoas sau fibrino-  anatomopatologic necrotic a aparatului respirator. PASTEURELOZE    boli infecto-contagioase cu evolu ie enzootic . A12. A13. haemolytica 45 . A16 ale fostei Pasteurella haemolytica P. A5. Crt. Genul Specia Subspecia Entitatea produsa Agentul etiologic in pasteurelozele animalelor Unul din agen ii etiologici ai febrei de transport (include biotipurile T ale fostei P. tulbur ri respiratorii i digestive. A9. T4. diatez hemoragic . clinic septicemie.

tractusul intestinal .. stomatis P. Specia de Pasteurella P. purcei Purcei Ra e P s ri Pui Pui Pui reptile Statusul (boal sau comensalsim) -leziuni pulmonare -c ile respiratorii anterioare ale animalelor s n toase .tractusul respirator .boala fibro-granulomatoasa « lechiguana » . pisici Cai Bovine Câini. cu importan economic redus sau simple st ri de comensalism . volantium P. 1994) 46 .cavitatea oral .pneumopatii.locul mu c turii .cavitatea oral . gallinarum P. oameni Câini.c ile respiratorii .aerogenes P. avium P.M.abcese P.comensal pe mucoasa respiratorie .comensal intestinal .tractusul respirator . abcese. langaaensis P. testudinis Specii de Pasteurella cu implica ii patologice reduse (dup Quinn i colab. câini. cabali P. glucosida Cuprinde tulpinile biotipului A11 de Pasteurella haemolytica Principalele specii patogene ale genurilor Pasteurella si Mannheimia Celelalte specii ale genului Pasteurella pot determina doar Äinfec ii pasteurelice´ localizate.locul mu c turii de câine . oameni câini. granulomatis P.tractusul respirator .comensal intestinal . pneumotropica P. fistule . dogmatis Specia animal Roz toare. oameni. pisici. canis P. anatis P.

47 .

anat. . fibrino-necrotice i edeme subcutanate. B.1886 ± infec iile cu leziuni hemoragice produse de aceea i bacterie sunt denumite septicemii hemoragice. r spândire.zonele cu clima cald i umed sunt favorabile. Gram negativ . .se cunoa te din antichitate. capsulat . . .infl.1816 . septicemice.Septicemia hemoragic bovin .au mai studiat focare Riegler. E. B descu. Etiologie: . respiratorii i digestive. a taurinelor i bubalinelor. Cernea.este r spândit pe tot globul cu inciden variabil . . degradarea biologic a anim. . D. .1878 ± în Germania la anim.4.1892-1893 este descris boala la bovine în jurul ora elor Hu i i Bârlad de Starcovici. . s lbatice i apoi la cele domestice.1900 ± bolile produse de Pasteurella sunt denumite pasteureloze. PASTEURELOZA BOVIN . 48 . . colorat bipolar cu albastru de metilen. Istoric.La noi în podi ul Transilvaniei i în nordul Moldovei.prezint importan economic prin mortalitate. Stamatin.clinic ± tulb.. . . pat.1. importan : .pluralitate antigenic Carter descrie 4 serogrupe ´K´-A. . imobil .Pneumonia pasteurelic (febra de transport) Septicemia hemoragic bovin Defini ie: Boal inf.a fost descris prima oar la bivoli în Italia sub numele de Äbarbone´.ÄPasteurella multocida´ ± bacterie ovoid . i sc derea productivit ii. hemoragice. nesporulat . .

i aflux leucocitar în capilarele pulmonare det.la 600C sunt distruse în 10 minute. . .proteina H (nespecific ) dezintegreaz membranele celulare ± celula devine inofensiv . Serotipurile de Pasteurella multocida stabilite pe baza structurii antigenice (dup Carter.tulb. este rezistent . Pseudomonas. Caractere epizootologice: Receptivitate: . sc d. eritromicin . sulfamidele i antibioticele cu spectru larg (cloramfenicol.dezinfectantele uzuale ( fenol 0. fibrinoase sau fibrinonecrotice). .factori determinan i sunt . 1967) Microorganisme pu in rezistente în mediul exterior.Namioca i Murata deosebesc 11 grupe serologice (1-11) dup antigenul somatic ´O´.endotoxinele (LPS) det. rezisten ei org. câteva luni sau ani.ast zi. infl. edeme. modificarea permeabilit ii vasculare (edeme i hemoragii). blocarea sistemelor de ap rare local .bacteria se multiplic . procese necrotico-distrofice (diatez hemoragic . . sublimat 1%) sunt foarte active. 2-3 zile. leucopenie periferic leziuni de bronhopneumonie. . cronic. somnolen . pareze). formol 2%. . circulatorii i ac .afinitatea bacteriei este pentru aparatul respirator. în cultur . soda caustic 1%. 49 .5%. . necrozant a toxinelor det. exsudate în cavit i. . i grefarea germenilor de asocia ie (Streptococcus. . reni zimbri ± boala lui Bollinger) i bubalinele de toate vârstele. Actinobacillus. pasteurelele sunt clasificate în 14 serotipuri. -Când org.boala evol.în cadavre câteva s pt mâni..virulen a germenilor i rezisten a organismului gazd . lent: sl bire progresiv . din combinarea celor 2 criterii. etc. . elaboreaz toxine (leucotoxina i hemolizina) ce provoac disfunc ii organice (depresie.).rezist în fecale sub ac iunea razelor solare.bovinele domestice i s lbatice (cerbi.acidul hialuronic din capsul ader la receptorii celulei gazd din epiteliul c ilor respiratorii. . tetraciclin i streptomicina Patogeneza: . este sensibil .Când org.

). etc. .subacute.Boal de purt tor ± condi ionat patogen .Mortalitate: 10-95%.septicemic supraacut i acut ± tulpinile virulente.bubalinele tinere sunt cele mai sensibile. . fibrin sau sânge. boli infec ioase. cianoza mucoaselor. ovine. Evolueaz .Rezervor de germeni: porcine. castr ri.frecv. parazitoze. ca autoinfec ie. 1984) . Ciclul epidemiologic al Septicemiei hemoragice (dup De Alwis. supraacut ..Dinamica: sporadic . i ad postire. cronice i atipice ± tulpinile slab virulente.febra (41ÛC). vi eii de pân la 6 luni sunt mai rezisten i. uneori tulbur ri digestive cu diaree cu mucus. la bubaline . condi ii de igien (r celi. factori interni Surse de infec ie: animalele bolnave (prin secre ii i excre ii) i animalele sanatoase purt toare i eliminatoare de germeni . jetaj seromucos sau sanguinolent. de regul sezoniere ( mai-iunie pân în septembrie-octombrie). de factorii de mediu i sc derea rezisten ei organismului. hematurie. Factori favorizan i: alimenta ia. dar prin treceri repetate pe animale î i exalt patogenitatea producând enzootii. factori climatici. p s ri i anim. Tabloul clinic: Perioada de incuba ie f. albuminurie. . sfâr it letal dup 6-12 ore. scurt ± câteva ore la 1-3 zile. tulbur ri generale grave urmate de simptome respiratorii ± dispnee. s lbatice. fav. . 50 .

cu sfâr it letal. tulb. articula ii. Animalele care se vindec r mân cu sechele pulmonare. 12-24 ore. faza de hepatiza ie cenu ie ± afluxul granulocitelor neutrofile. atipic ± cu localiz ri ± nervoase (meningoencefalite).   faza de hepatiza ie ro ie ± con inutul vascular se îmbog e te în fibrin . gastroenterit cataral i limfadenit i pericardit Histologic:  faza de umplere ± reac ia org. mai rar la spat . abcese laringiene. hemoragii în epicard. tulb. congestie pulmonar . obi nuit la bovine. grave. Dup 4-8 zile sfâr itul este de regul letal. respiratorii i digestive ± dureaz câteva luni. Tulb. Se extinde cuprinzând tot capul. intestinal ± subfebrilitate.edematoas ± popular gu ter. gen. pleuropneumonie. sinovite. cheratoconjunctivite Tabloul anatomopatologic: în func ie de forma evolutiv . edem i congestie pulmonar . cronic ± enteric .acut .  În forma acut ± acele i leziuni i edeme a esutului conj. focare de necroz în parenchim. digestive (meteoriza ii.  În forma subacut ± pneumonie crupal în lobii anteriori în diferite faze de hepatiza ie. edem inflamator faringo-laringian. constipa ie urmat de diaree).  În forma supraacut ± congestia organelor. rar 48 ore. 51 . mai ales în zona glosofaringian . Evol. subcutanat. osteoartrite. Pericardit exsudativ . mamare. la ac iunea toxinelor (hiperemia pere ilor vasculari i exsuda ia seroas ).  În forma cronic ± bronhopneumonie fibrino-necrotic . exsudate în cavit i. subacut ± pectoral ± sau pulmonar ± febr . pleurit fibrinoase.

se multiplic pe medii cu adaos de ser.  . transportul prelungit. alimenta ia i ad parea necorespunz toare. umiditatea crescut .  determin pierderi economice importante prin mortalitate.Pasteurella trehalosi.  febra de transport sau pneumonia pasteurelic este produs de P.  La noi. sechele organice.i se caracterizeaz printr-o pneumonie exsudativ lobar anteroventral.10. vaccin rile. Este prezent i pleurita fibrinoas . Haemophyllus somnus i virusurile ± parainfluen ei-3. t ierea coarnelor. sânge. importan :  termenul a fost folosit la sfâr itul sec XIX denumind febra i pneumonia.iar 4 serotipuri (3. acid pantotenic.  Se asociaz la infec ie i Pasteurella multocida. haemolytica (trehalosi) ± agent principal.15) fac parte din biotipul T . temperaturi extreme. curen ii de aer. 52 . 11 din cele 16 tipuri fac parte din biotipul A ± Mannheimia haemolytica i tot din biotipul A. cauzate de transportul obositor pe calea ferat . oboseala.  S-au descris 12 tipuri antigenice capsulare (1-12) i 4 tipuri somatice. Patogeneza:  Pu in cunoscut . etc.Agentul etiologic primar este Pasteurella haemolytica tipul A1 sau Mannheimia haemolytica la care se asociaz obligatoriu factorii de stres ± în rcarea.4. caracterizat prin febr . cheltuieli de combatere. bogat în fibrin . r spândire.Pneumonia pasteurelic (Febra de transport) Defini ie: Boal infec ioas acut a bovinelor tinere.  Pasteurella haemolytica are poten ial patogen doar pentru animale . rinotraheitei infec ioase i virusul sinci ial.  febra de transport face parte din complexul bolii respiratorii bovine (febra de transport. supraaglomerarea. din focarele studiate s-au izolat i alte biotipuri de Pasteurella haemolytica din biotipurile A i T. castrarea. boala fiind greu de reprodus experimental. Istoric. Biotipul A1 este singurul implicat în boala respiratorie la bovine. tipul 11 Mannheimia glucosida . dispnee i pneumonie fibrinoas . pneumonia enzootic a vi eilor i pneumonia intersti ial atipic ).

pleurita i pneumonia fibrinoas . toxiemiei. endotoxiemiei. care pot fi toxici determinând permeabilitatea capilar . laringita. C i de contaminare ± pe cale respiratorie. purt toare de germeni. . 53 . ocului i sincopei cordului stâng. Tabloul clinic:  Perioada de incuba ie 3 ± 15 zile. cifoz . sinuzita.îngro area septumurilor interlobulare. tremur turi musculare. fiind favorizat de factorii de stres aminti i. botul uscat. Dinamica ± boala evolueaz ca enzootie de grajd. dispnee mai ales în expira ie. abatere. anorexie. este o boal de purt tor. nou introduse în  Sursele de infec ie ± animalele bolnave i s n toase. exsudat fibrinos sau sero-fibrinos în cavitatea toracic . prin multiplicare elaboreaz endotoxine (LPS). anorexiei. Receptivitate ± afecteaz bovinele tinere peste 6 luni. cu strii de sânge.i creeze drum liber c tre pulmon. tromboze i necroza de coagulare din pneumonia pasteurelic . ca apoi s . Se consider c la animalele stresate germenii se pot multiplica în nasofaringe. proteinele membranei externe i polizaharidele capsulare. . tuse.cheguri de sânge i material purulent.rinita.  Dezintegrarea macrofagului alveolar elaboreaz compu i (enzime. f r difuzibilitate înafara  Evolueaz acut prin ± febr (40-410C). jetaj muco. histamina.purulent. capul întins l sat în jos. hemoragii punctiforme pe mucoasa nazal .  Leziunile tipice pneumoniei pasteurelice sunt: . Tabloul anatomopatologic:  Infec iile intercurente i participarea altor germeni la dezvoltarea infec iei determin leziuni uneori pu in cunoscute. Caractere epizootologice: îngr  torii. prin inhalarea aerosolilor contamina i. chiar 45 zile. o citotoxin . unde. mucus. prostaglandine).  Cauzele mo ii sunt atribuite hipoxiei.   focarului.obstruarea par ial a bronhiilor cu fibrin .

sugarii se îmboln vesc foarte rar. confisc ri i degradarea biologic a animalelor infectate. 54 .1866 ± investiga ii privind etiologia infec iei pasteurelice. . cronic. Caractere epizootologice Receptivitate: .  forma supraacut . septicemic . r spîndire i importan : . fulger toare cu moarte în 12-24 ore. boala lui Dinamica: .suinele de toate varstele. Istoric. Tabloul clinic   Perioada de incuba ie 1-3 zile. edeme în diferite regiuni corporale. tipurile 1:A. acut. subacut. pneumonii i pleuropneumonii fibrino-necrotice. zooigiena. Surse de infec ie: . torii. debut brusc cu febr tulb.importan economic prin mortalitate. .r spândit în rile cu cresc torii intensive. respiratorii i leziuni de tip congestive i hemoragic. alimenta ia). cianoza extremit ilor.1887 izolarea germenului din leziunile pulmonare de la porc. purt toar i eliminatoare.    mai frecvent gr sunii de 25-75 kg i adultele din îngr purceii la în rcare sunt foarte sensibili.2. fie ca infec ie secundar în asocia ie cu alte boli (rinita atrofic . fie ca infec ie primar .4. PASTEURELOZA SUIN (Septicemia hemoragic suin ) Boal infec ioas septicemic manifestat prin tulb. influen a. chiar pân la 14 zile.evolueaz ca enzootie de grajd fiind favorizat de factorii de stress (microclimat. respiratorii (tahipnee. 3:A. evolueaz ± supraacut. 1:D. rii. la toate vârstele i . surse endogene pe fond de stress. Etiologie: Agentul etiologic este Pasteurella multocida. 2:D i 10:D.   Aujeszky). pesta.animalele bolnave i cele trecute prin boal . dispnee). edeme glosofaringiene. iar la noi în toate regiunile st ri fiziologice.

respiratorii (tuse. cervical. mai sunt semnalate poliartrite fibrino-hemoragice i edeme gastrice. edematoas . sechele i 55 . infiltra ie seroas sau serofibrinoas în pulmon i inflama ie seroas a limfonodurilor submaxilare. dup 3-5 zile animalele mor prin asfixie  forma subacut . tulb. striat cu sânge. mai frecvent cu febr . tulb. cheratoconjunctivit . edeme glosofaringiene i cervicale sau în alte zone. tuse chintoas . forma acut . retrofaringiene i cervicale. tuse dureroas . i necrotic . dup 3-8 zile se termin cu moartea sau trec în forma cronic . tahipnee.diateza hemoragic prin pete ii i echimoze pe seroase. dup 3-6 s pt mâni mor prin epuizare sau prin septicemie. apetit capricios. pe mucoasa digestiv i uneori pe piele. tahipnee. pozi ia câinelui ezând). sl bire. pericardite i pleurezii fibrinoase cu sinechii. subcut. jetaj seromucos sau mucopurulent.  în forma acut ± edeme în esutul conj.  în forma supraacut . cianoza mucoaselor aparente).  în forma cronic ± anemie.  forma cronic se manifest cu tuse. glosofaringian. Tabloul anatomopatologic:  Leziuni în func ie de forma de evolu ie. dispnee. sl bire progresiv . respiratorii (dispnee. pectoral sau pulmonar ± febr .  în forma subacut ± diatez hemoragic . pneumonie crupal pulmonare. bronhopneumonie fibrino-necrotic pericardit fibrinoas .

4.3. PASTEURELOZA OVIN

I CAPRIN

y Pasteureloza septicemic y Pneumonia pasteurelic y Mamita pasteurelic y Pasteureloza sistemic

Pasteureloza septicemic
Boal infec ioas ce afecteaz mai ales tineretul, manifestat prin febr , jetaj, dispnee, depresie, bronhopneumonie serofibrinoas i pleurite.Boal rar întâlnit în focare la oi în România Etiologie: Agentul etiologic este Pasteurella trehalosi (serotipurile 3,4,10 i 15). Caractere epizootologice: Receptivitate: ovinele de toate vârstele, mai frecvent la miei dup în rcare. Surse de infec ie: oile adulte bolnave i aparent s n toase, dar purt toare. C i de infec ie: respiratorie i digestiv , favorizat de factorii de stres. Dinamica: enzootii de ad post în sezoanele reci i umede; morbiditatea pân la 50%, iar mortalitatea pân la 10%. Tabloul clinic: Se distinge o form septicemic acut i o form respiratorie, subacut -cronic . i 

Forma septicemic acut , frecv. la miei: febr (40-41,50C), tulb.generale grav moarte rapid , sau febr înso it de respira ie dispneic , jetaj, tuse, edeme timp de 5-7 zile. Animalele se remit, trec în forma subacut -cronic sau mor. 

Forma respiratorie subacut -cronic la tineret i oile adulte ± pneumonie benign , dispnee, tuse, jetaj mucopurulent, inapeten , pozi ie rigid , artrite exsudative, edeme declive, mamite, c derea lânii, avorturi i tulb. digestive. Evolueaz câteva s pt mâni i se vindec r mânând tarate, sau mor. Tabloul anatomopatologic:  În forma acut ± leziuni toxico-septice, pneumonie lobar în lobii apicali i cardiaci; focare de necroza în ficat, inflama ia hemoragic a mucoasei abomasale, seroase peritoneale i toracice.  În forma subacut -cronic ± cadavrul ca ectic, bronhopneumonie fibrinonecrotic , mamite fibrinoase purulente i abcese reci.

56

PNEUMONIA PASTEURELIC
(Pneumonia enzootic ) Defini ie: Boal infec ioas acut a oilor, caracterizat prin tulb. respiratorii i moarte rapid . Este frecvent în Anglia, USA, Olanda i Noua Zeeland . Etiologie: - Pasteurella haemolytica biotipul A (Mannheimia haemolytica), serotipul A2 biofit al cavit ii naso-faringiene la ovine . Caractere epizootologice: Receptivitate ± oile de toate varstele, mai frecvent la mieii sugari i la cei dup în rcare. Surse de infec ie ± oile adulte purt toare, chiar i bovinele bolnave; este condi ionat de factori de stres (factori de mediu, de zooigien i alimenta ie). Dinamica ± enzootie cu difuzibilitate în focar. Tabloul clinic: Boala evolueaz acut, subacut i cronic  Forma acut ± debut brusc, febr 40 ± 41,50C, anorexie, tahipnee, tahicardie, dispnee respiratorie, jetaj, privire fix , rigid . Mucoasele congestionate, cianotice, un edem în regiunea glosofaringian cu tendin de extindere. Dup 2-3 zile animalele mor.  Forma subacut , pulmonar ± evol. cu tulb. respiratorii , tuse, jetaj mucopurulent, conjunctivit mucopurulent . Animalul sl be te i dup o evol. mai lung decât în f. acut , moare sau trece în f. cronic .  Forma cronic ± edeme declive, c derea lânii, artrite, diaree i avorturi. Animalele care se vindec r mân tarate. Tabloul anatomopatologic:  În formele acute ± leziuni congestive i hemoragice în esutul conj. subcutanat i intramuscular, pe seroase, mezenter i epicard.

57

Limfonodurile mezenterice sunt m rite în volum i hemoragice; faringita necrotic , congestii pulmonare, focare necrotice în ficat.  În formele subacute ± cronice leziunile pulmonare au caracter fibrinos, hiperplazia limfonodurilor mediastinale, distrofii în organe.

MAMITA PASTEURELIC
(Mamita Damman-Freese) -boal infec ioas ce afecteaz oile în lacta ie, caracterizat prin inflama ia specific cu aspect purulent al glandei mamare i secre iei lactate Etiologie: Pasteurella haemolytica biotipul A - (Mannheimia haemolytica) ± tulpinile foarte patogene produc mamite. Caractere epizootologice: Boala afecteaz oile în lacta ie primipare i multipare. Infec ia se produce prin canalul galactofor sau prin solu iile de contiguitate ale pielii glandei mamare. Are caracter sporadic sau enzootic . Tabloul clinic: Boala evolueaz acut ± sensibilitatea glandei mamare, animalele se deplaseaz greu, cu membrele dep rtate, inapeten , hipertermie, cianoza mucoaselor, puls i respira ie accelerate. Secre ia lactat este modificat ± ca o serozitate verzuie cu aspect floconos. Tabloul anatomopatologic: - Mamita cataral-purulent ± glanda mamar congestionat , tumefiat , dur , sensibil , proliferarea esutului conj. Intersti ial. Din acinii glandulari se scurge un material purulent, cremos, urât mirositor.

PASTEURELOZA SISTEMIC
Boala apare toamna i afecteaz tineretul ovin de 6-10 luni. Este produs de biotipul T de Pasteurella haemolytica (trehalosi). Clinic, nu sunt semne caracteristice: jetaj, dispnee, decubit. Leziunile sunt de enterit i edem pulmonar, focare necrotice pe mucoasa digestiv i pe ficat. Rinichii degenera i, cu consisten flasc .

58

cu trenul sau vaporul. echimoze pe epicard i endocard. colici. la cai în urma transporturilor lungi. PASTEURELOZA ECVIN Focare rare. Frecvent. edeme i congestii pulmonare. La necropsie ± balonarea cadavrelor. septicemic ± febr . puls accelerat. pleuropneumonia infec ioas . Evolueaz acut. cianoza i congestia mucoaselor. jetaj seros. dispnee.4. diaree. pasteurelele (Pasteurella multocida) intervin ca germeni de asocia ie în influen .4. etc. 59 . degenerarea mu chiului cardiac.

jetaj ini ial seros apoi mucos. urmat apoi de diaree urât mirositoare i meteorism. care sunt reci i se pot deschide spontan ( puroi cremos i albicios). uneori poate apare constipa ia. frigul umed. unele boli parazitare. Dinamic : . PASTEURELOZA IEPURELUI (Septicemia hemoragic ) Defini ie:-boal infec ioas i contagioasa -clinic: febr . panoftalmii. sinuzite. str nut. în 100% din cazuri. transportul. tineretul fiind mai sensibil la infec ie. cianoza mucoaselor i moarte in câteva ore. Caractere epidemiologice: Receptivitate. înso it de str nut i tuse.ad posturi neigienice.PASTEURELLA MULTOCIDA serotipurile A i D. Inflama ia se extinde conjunctivite. tahipnee i tuse chintoas . bronhopneumonie i pleuropneumonie. Calea de infec ie: respiratorie i cutanat . tulbur ri septicemice inso ite de coriz . cu febr . Evolueaz 3-4 s pt. aglomerarea. supraânc lzirea. rar digestiv . dispnee. -Forma acut . Colec iile purulente se pot localiza la nivel: -mamar 60 . terminându-se prin moarte. abatere.boala afecteaz iepurii de cas .4.boala apare spontan. apari ia de cruste cenu ii pe vârful nasului respira ie dispneica si zgomotoas . blefarite i cheratite. Localizarea nazal (coriza pasteurelic ): prurit nazal. prin autoinfec ie.dup 2-3 zile respira ia devine dispneic i zgomotoas . -Forma cronic : se caracterizeaz prin febr moderat . Etiologie:. . Tabloul clinic: -Forma supraacut . pulmonar : debuteaz cu febr .5.evolueaz sporadico-enzootic. animalele mor în convulsii sau cu fenomene pseudoparalitice. Factori favorizan i: . Localizarea în esutul conjunctiv subcutanat(forma abcedant ): colec ii purulente în diverse regiuni ale corpului. septicemic : evolueaz rapid.

preparate cu tulpini izolate din focar. . Combaterea:. pericardit serofibrinoas pleurezie. -în forma acut : . . i dezinfectant atmosferic: AEROSEPT-SPRAY vaccin inactivat: Pneumobacteral . .se imbun t esc condi iile de între inere i alimenta ie. bronhopneumonie cu focare necrotice. congestie pulmonar .edem pulmonar.se efectueaz examene de supraveghere. Pasteurella hemolytica i Bordetella bronhiseptica. . . .imunizarea activ a iepurilor s n to i cu vaccinuri inactivate.se declar oficial boala i se institue carantina de gradul III. . conjunctivit .în forma cronic : . Prognostic : grav. exudat serofibrinos în cavit ile naturale. abcese . empiem. 61 .leziuni de coriz . ce con ine tulpini inactivate de Pasteurella multocida serotipurile A3 i D4.sinuzit purulent .iepurii bolnavi se sacrific . Profilaxia: -nespecific condi ii bune de zooigien -specific i alimenta ie.ficat friabil.distrofie i congestie renal .-limfonodal -în esutul muscular -în urechea medie.otit inso it de semne de encefalita Tabloul anatomopatologic: -în forma supraacut : diatez hemoragic .

-statusul imunitar sc zut al gazdelor. tonice generale. curcile i bibilicile cu vârsta>2 luni.. ra ele. vitamine. Factori favorizan i: -stresul de îndopare.6. -patogenitatea i gradul de toxicitate al tulpinilor. 62 . . -cele mai receptive sunt gâ tele. 4. septica i gallicida -factorul principal al bolii Caractere epidemiologice Receptivitate: -toate p s rile domestice i s lbatice.iepurii clinic s n to i dar purt tori se trateaz : ser antipasteurelic în asocia ie cu antibiotice (streptomicin . Pasteurella multocida subspecia multocida biotipul A. -hormonii steroizi.boala se consider stins i m surile de carantin se ridic la 30 zile i efectuarea dup moartea sau sacrificarea ultimului caz de boal dezinsec iei i decontamin rii. PASTEURELOZA AVIAR (Holera aviar ) Pasteurella multocida subspeciile multocida. tetraciclin ) i sulfamide.

-p s rile s n toase. dup câteva mi c ri convulsive din aripi. Dinamica: -boala apare spontan pe substratul st rii de purt tor. apa. -acarianul Dermanysus gallinae = rezervor i transmi tor de pasteurele. Tabloul clinic . ad posturi contaminate.perioada de incuba ie . -p s rile s lbatice purt toare i eliminatoare. 63 . Forma supraacut (fulger toare) ±p s rile cad deodat jos i mor pe loc. purt toare i eliminatoare de pasteurele. -furaje. -cu difuzibilitate crescut în fermele de cre tere pe a ternut. i mortalitate de 100% când este produs de tulpini când ac ioneaz tulpini cu patogenitate redus . -enzootie cu caracter trenant Inciden a bolii: -crescut în sistem gospod resc.12-48 ore. -cu contagiozitate ridicat cu patogeniate ridicat . frecvent la palmipede. sub influen a factorilor favorizan i.Surse de infec ie: -p s rile bolnave ce elimin pasteurele odat cu excrementele.

-pene zburlite. inapeten i polidipsie. conjunctiv s. -congestia organelor interne. prurit nazal. pulmon. articula ii tumefiate.la tineretul de 6-18 s pt.c. -evolu ie de 1-2 zile cu mortalitate < 95%. sensibile. -dispnee i respira ie zgomotoas . . Forma acut : -somnolen . tumefierea regiunii capului. ..-mortalitatea este de 100% din cazuri. moarte în 2-3 s pt. testicul.abcese pasteurelice în es. calde. uneori sangvinolente. În forma cronic : forma pulmonar Tabloul anatomopatologic: Forma supraacut : -cianoza crestei i b rbi ei. 64 . Forma cronic : -apare în focarele vechi de boal .Äboala b rbi elor´ edema ierea b rbi elor. tromboze vasculare. La curci . -hemoragii punctiforme pe seroase i mucoase. .forma articular locomo ie anchiloz . dispnee. cenu ii-verzui. jen în .peritonita pasteurelic . uneori cu formarea de procese necrotice care prin eliminare las cicatrici mutilante.forma pulmonar . jetaj. cheratoconjunctivit . creasta i b rbi ele cianozate. anemie i sl bire progresiv . Localiz ri:. inflama ie fibrino-necrotic a dermului profund. -secre ii cu aspect filant la nivelul ciocului i n rilor. -fecale diareice. -exsudat serofibrinos în sacul pericardic.coriza pasteurelic str nut.

-pneumonie fibrinoas sau fibrino-necrotic .  tulpinile ce produc holera aviar omoar constant animalul la dilu ii de peste 107 -10-8. la palmipede . Forma cronic : -rinite. -congestia splinei i rinichilor. -musculatur decolorat i atrofiat . -pericardit fibrinoas . Testarea patogenit ii  se efectueaz prin inocularea tulpinilor izolate pe oarece sau pe pas re. -artrite sero-fibrinoase sau purulente.  Examenul bacteriologic    se efectueaz îns mân ri din m duv din os lung nedeschis sau ficat. cord sptropit cu fuxin Diagnostic  Examenul bacterioscopic se execut pe frotiuri din ficat sau din lichidul existent în cavitatea  pericardic .caracter difteroid. -pete ii i sufuziuni la nivelul epicardului -duodenit hemoragic . se ob in culturi pure care apoi se identific prin procedee biochimice. edeme i necroze ale b rbi elor.  frotiurile se coloreaz prin metoda Gram sau cu albastru de metilen (cocobacili colora i bipolar). ficat u or crescut în volum i degenerat. 65 . -hepatita miliar necrotic . -focare de pneumonie crupal în primele stadii.Forma acut : -cianoza crestei i b rbi ei -aglutinarea penelor din regiunea pericloacal cu materii fecale.

5 ml la vârsta de 8.c.    respectarea condi iilor de zooigien i evitarea supraaglomer rii. prima repriz ± 2 ml la vârsta de 5-8 s pt. M suri specifice   utilizarea vaccinurilor inactivate sau a celor vii atenuate.  se izoleaz lotul contaminat.  loturile care pot fi valorificate se sacrific în abator i se pot da în consum sub restric ii. p s rile nou achizi ionate se men in timp de 30 zile în carantin  urm rirea permanent a st rii sanitar veterinare a efectivelor. vaccinarea obligatorie în fermele de palmipede.c. cu 0. achizi ionarea de p s ri doar din efectivele indemne. a doua repriz ± 2 ml la ra e. 4ml la gâ te dup 2-3 s pt.  se inoculeaz s. .c în treimea mijlocie a gâtului în doz de 0. realizarea de dezinfec ii i deratiz ri periodice.  se inoculeaz s. iar apoi din 4 în 4 luni. 66 .  HOLEPAL ± vaccin inactivat contra holerei la palmipede utilizat pentru imunizarea ra elor i gâ telor pe cale s.  HOLEVAC ± vaccin viu atenuat.  tineretul de reproduc ie sau de înlocuire se vaccineaz la vârsta de 18-22 s pt.Profilaxia  M suri generale   profilactic . prin examene clinice i anatomopatologice.2 ml s.12 i 20 s pt. în 2 reprize:   Profilaxia specific  HOLEVACOL ± vaccin inactivat pentru g ini i curci. Combaterea  se declar oficial boala i se instituie carantina.c.

transparente. cenu ii de dimensiuni mai mari. Examenul bacteriologic  Pentru cultivare se utilizeaz urm toarele medii:  Mediul CSY (agar-cazein -zaharoz -drojdie) cu 5%sânge netede. ‡ sânge. ‡ organe ± pulmon. i indol.  p s rile din halele neinfectate se supun unui tratament profilactic cu antibiotice i chimioterapice. cu condi ia ca acestea s fie negative i s nu mai apar semne de boal .  reintrarea în fluxul de pupulare se face dup 4 controale clinice. capsula i i nesporula i. Examenul serologic  Testul de aglutinare rapid pe lam  o pic tur de solu ie salin din cultur + o pic tur de antiser 67 .  se îmbun t esc condi iile de zooigien i alimenta ie. ficat. fermenteaz glucoza i zaharoza  Pasteurella spp reduce nitra ii.  Agar cu sânge colonii germeni colonii netede. în func ie de antibiogram i pe o durat minim de 4 s pt mâni. produce catalaz cu producere de acid.  se face deparazitarea i deratizarea ad posturilor. cord rinichi. cenu ii str lucitoare. se dezinfecteaz riguros halele. Examenul bacterioscopic  frotiurile se coloreaz prin metoda Gram sau cu albastru de metilen cocobacilari colora i bipolari. Diagnosticul pasteurelozelor Probele care se recolteaz : ‡ cadavre proaspete.  în situa ia în care boala nu mai evolueaz m surile de carantin se ridic :  în fermele de reproduc ie la 21 de zile de la dezinfec ia final . m duv osoas . G-. anatomopatologice i bacteriologice s pt mânale consecutive în efectivul r mas.

‡ evitarea stresului de transport. 4 ml la vi eii < 6 luni 68 . ‡ achizi ionarea de animale din efective indemne. Testul de hemoaglutinare indirect (tipizarea capsular )  Aglutinarea grosier a hematiilor indic un rezultat pozitiv  Depozitarea hematiilor sub forma unui mic buton denot o reac ie negativ  Testul de aglutinare a bacteriilor  Testul de inumodifuzie în gel de agar  Testul ELISA Proba biologic  urm re te stabilirea patogenit ii tulpinilor izolate prin inocularea oarecilor pe cale s..  dup inoculare. oarecele alb moare în 24-36 ore. ‡ evitarea curen ilor puternici de aer. Profilaxia M suri generale ‡ asigurarea condi iilor optime de între inere. în 2 reprize la interval de 10214 zile.  sunt considerate patogene acele tulpini de pasteurele care omoar mai mari de 10-6. sau i.m. furajare i exploatare. ‡ evitarea p unatului în zone ml tinoase. M suri specifice La bovine oarecii albi la dilu ii ‡ SEPTIVAC ± vaccin inactivat contra septicemiei hemoragice constituit din tulpini de Pasteurella multocida izolate de la bovine i bubaline.c. ‡ se administreaz dup vârsta de 30 de zile. ‡ respectarea carantinei profilactice timp de 30 de zile a animalelor nou achizi ionate.

69 .  La suine 8 ml la animalele > 6 luni ‡ Pneumosuivac T ± vaccin inactivat trivalent contra: ‡ pleuropneumonia infec ioas ± tulpina S9.m. se dezinfecteaz ad posturile.ce con ine tulpini Pasteurella multocida. ‡ antibiotice ( in func ie de antibiogram ) ± streptomocina. ‡ Pasteurella multocida ± tulpina 511 i 616.  La iepuri ‡ dezinfectant atmosferic: AEROSEPT-SPRAY ‡ vaccin inactivat: PNEUMOBACTERAL . animalele s n toase din efectiv: ‡ se serumizeaz de necesitate sau se vaccineaz de necesitate. Pasteurella hemolytica i Bordetella bronhiseptica. imunitatea dureaz 6 luni. animalele bolnave se trateaz : ‡ ser antipasteurelic 2-100 ml în func ie de specie. ‡ se aplic de 2 ori/an la tineret la vârsta de 5 si 70 de zile în efectivul matc . ‡ Bordetella bronchiseptica ± tulpina 68. la toate categoriile de vârst . ‡ se inoculeaz 3 ml i. se amelioreaz condi iile de intre inere. Combaterea se izoleaz animalele bolnave. se înl tur factorii predispozan i.

clinic: febr .hipovirulente. . . vi ei.virulente. 70 i necrotic . .rezistent în culturi.omul prezint erizipeloidul lui Rosenbach. .sensibil la antibiotice(peniciline). .B2.anatomopatologic: dermatit eritematoas .imunizante. . animalele trecute prin boal sau purt tori i eliminatori (amigdale. D. tulbur ri generale grave.structur antigenic : un antigen termostabil i 2 haptene termolabile. . A2. A2. P trunde în organism se multiplic la poarta de intrare cale limfatic sânge (septicemie) localizare în esuturi i organe modific ri cardiovasculare: edem. curci).5. limfoganglioni).germen comensal al organismelor. cadavre în putrefac ie.C.animalele bolnave cu forme septicemice. urticariform Etiopatogenie: ERYSIPELOTHRIX RHUSIOPATIAE . determin infec ii acute. B. Surse de infec ie: . . mai rar ovine. necrotice. fenomene cutanate urticariforme. determin infec ii cronice. A1. curci. B1.boala infec ioas a suinelor i a altor câteva specii domestice (ovine. hiperemie. tromboze. Caractere epizootologice Receptivitate: porcinele (mai ales cele de 3-12 luni).22 serotipuri notate A1. RUJETUL (Brânca porcului) Defini ie:.

Forma cronic : cu trei localiz ri: cutanat : necroza i gangrena uscat a pielii din regiunea dorsal . Tabloul clinic: perioada de incuba ie Forma supraacut : 1-8 zile. . Pielea se sfaceleaz .. apa. fulger toare. .dermatit urticariform . cardiac : endocardita rujetic . febr . dup 1-2 zile apare dermatita urticariform . cutanat ): la tineret cu evolu ie benign .tumefac ii dureroase. transcutanat (insecte) . articular : artrite acute la membre. deform ri pân la 71 . C i de contaminare: . carnea i preparatele din carne. . vom .cadavrele animalelor moarte de rujet. oboseal .sl bire i moarte prin sincop cardic . conjunctivit . respira ie accelerat dispneic . tulbur ri generale grave. Dinamica: evolu ie sporadic sau enzootic . furajele.inaparent sau cu tulbur ri circulatorii grave. mortalitate = 90%. dup 12-24 ore apar pete cutanate eritem evolu ie de 3-5 zile.solul. . epistaxis.endogene sub ac iunea factorilor de stres. . rar´rujet maculat´ cu pete mici ro ii. tulbur ri generale grave. Forma subacut (urticariform . obi nuit ): febr . a capului i membrelor. decubit. chiop turi.exogene digestiv . se elimin l sând cicatriz ri mutilante. moarte în 12-24 ore(f r pete cutanate)=RUJET ALB Forma acut (eritematoas .

os lung nedeschis. pulmon.anchiloze.por iuni de piele. . gastroenterit cataral . 72 . confirmarea diagnosticului se face prin examene de laborator. La curci: dermatit necrotic la cap i gât. . . congestii hepatice i splenice.în formele septicemice (supraacute i acute) se recolteaz : .în formele subacute i cronice se recolteaz : . dermatita gangrenoas . Forma subacut : dermatita urticariform . Forma cronic : endocardita vegetant . Probe recoltate pentru examenul de laborator: . . La ovine: mieii de 2-4 s pt . limfoganglionii afecta i). edem pulmonar.organe (splin . ficat.cord. În formele septicemice. La delfini : leziuni cutanate cu aspect romboid Tabloul anatomopatologic: Forma acut : dermatit eritematoas .articula ii. artrite La curci: splin m rit în volum i marmorat . endocardit Diagnosticul:    examen clinic atent.evolueaz septicemic-acut sau cronic cu localizare articular (poliartrit ). . date epidemiologice. .cadavre proaspete. datele lezionale.organe cu leziuni.

EXAMENUL BACTERIOSCOPIC Se efectueaz frotiuri din - sânge sau oricare organ în formele septicemice; - organele lezionate în celelalte forme de evolu ie. EXAMENUL BACTERIOLOGIC Se execut prin îns mân area materialului patologic suspect în stare proasp t , pe medii de cultur obi nuite (bulion, agar).

PROBA BIOLOGIC Trituratul din organe sau suspensia din cultura mixt se inoculez subcutanat sau intramuscular, la oarecii albi sau la porumbei. În cazul tulpinilor patogene animalele inoculate prezint o septicemie mortal dup 3-6 zile. Pentru stabilirea diagnosticului se execut frotiuri i se fac îns mân ri din organele animalelor de experien inoculate. EXAMENUL SEROLOGIC - reac ia de seroprecipitare. DIAGNOSTICUL DIFEREN IAL - Formele supraacute: - ocul caloric (congestia cerebral ) - apare în timpul transportului, aglomer rii; - culoarea pielii ro ie-alb struie. -Intoxica iile acute - stare general grav f r febr ; - tulbur ri digestive acute; - fenomene nervoase. Formele acute: - pesta porcin clasic - febra redus ; 73

- leziuni cutanate hemoragice, nu hiperemice. - pasteureloza septicemic - edeme în regiunea faringian ; - tulbur ri cutanate la nivel faringian; - tulbur ri respiratorii. - salmoneloza acut - afecteaz purceii dup în rcare; - tulbur ri digestive; - piele cianotic pe abdomen i pe extremit i. Forma subacut - urticarie ± afebril, tulbur ri pu in evidente Formele cronice - afec iunile articulare- artrite reumatismale; - tumefac iile articulare din rahitism. PROFILAXIA M suri generale: - carantina profilactic de 30 de zile a animalelor nou achizi ionate; - distrugerea cadavrelor; - deratizarea i dezinfec ia ad posturilor; - sterilizarea resturilor alimentare; - limitarea circula iei persoanelor i animalelor. Imunoprofilaxia: - vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpin atenuat , nepatogen pentru oarece, dar patogen pentru porumbel, marcat cu indicativul VR-2; - se administreaz subcutanat sau intramuscular, în doz de 1ml, la porcii de peste 3 luni. - imunitatea se instaleaz în 8-10 zile i dureaz 6 luni.

74

- Vaccin inactivat uleios ± se administreaz în doz de 2 ml. subcutanat cu repetare la 3-4 s pt mâni. - nu se vaccineaz : - purceii sugari, - animalele febrile, slabe, cu boli cronice, - scroafele gestante în ultima lun i cele recent f tate.

- Vaccinul PORCILIS ERY PARVO- vaccin inactivat împotriva rujetului i a parvovirozei porcine, cu protec ie pentru scroafe i scrofi e; - Scrofi e - 5-6 luni Porcilis Ery - 6-7 luni Porcilis Ery Parvo (cu 2 s pt mâni înainte de mont ). - Scroafe - vaccin rile se execut în cursul lacta iei, cu 2-4s pt mâni înainte de urm toarea mont . - doza- 2 ml. intramuscular. COMBATEREA - se declar oficial boala i se institue m suri de carantin asupra fermei, cur ii sau întregii localit i; -se examineaz clinic i se termometreaz întreg efectivul; -se verific situa ia imunologic a întregului efectiv; -se interzice sacrificarea porcilor bolnavi; -se fac dezinfec ii zilnice; -animalele bolnave se izoleaz TRATAMENTUL SPECIFIC - ser antirujetic 30-70 ml. (1 ml/kg) i.p., i.m., s.c., - se poate repeta administrarea i dup 12 ore. - antibiotice ± penicilina G 10 000 ± 15 000 U.I. /kg intramuscular, repetat de 5-6 ori la interval de 4-6 ore. - penicilina retard TRATAMENT SIMPTOMATIC: - cardiotonice, i se trateaz :

75

vaccinarea tuturor porcilor receptivi din unitate. apoi se in sub observa ie clinic prin termometrie.. în care se in 24-48 ore la 10-17°C.solu ii glucozate. .Porcii care se vindec spontan r mân imuni toat via a. Carantina se ridic dup -14 zile de la ultimul caz de vindecare. care este f r alter ri se va da în consum dup sterilizare. -Pieile porcilor mor i sau sacrifica i din cauza rujetului vor fi folosite dup dezinfec ia lor într-o solu ie de clorur de sodiu 30% cu acid clorhidric 1%. -Cadavrele porcilor mor i de rujet vor fi distruse i îngropate. sacrificare sau moarte. Animalele s n toase din efectivul contaminat se vaccineaz de necesitate sau se revaccineaz . . -Carnea porcilor sacrifica i de necesitate. . 76 .purgative.dup dezinfec ia final . .

cu tulbur ri generale grave i tumefac ii musculare crepitante în diferite regiuni corporale. delta. R spândire i importan :.În România: Riegler (1914).1935 Leclainche i col. Defini ie: boal toxiinfec ioas a taurinelor. Mih ilescu (1929). gram pozitiv.pe tot globul.Bollinger i Feber eviden iaz agentul etiologic.6. beta. . necrotic.nu prezint diferen e de antigenitate. mobil. . 6. armurar. -importan economic prin mortalitate. Istoric: -1870 Chabert o diferen iaz de antrax prin semnele clinice. mai frecvent în regiunile de munte i inundabile. . . . anacultura pentru imunizare. Etiologie:. leucocidinic i hemolizant. sporulat. alfa : efect letal.1879 Clostridium chauvoei denumirea germenului. anaerob. 77 .CLOSTRIDIUM CHAUVOEI : bacil mare.1873. .produce patru toxine majore: alfa. inundabile i pe versan ii Carpa ilor.CLOSTRIDIOZE Boli toxi-infec ioase determinate de specii din genul CLOSTRIDIUM denumite i anaerobioze. gangrena emfizematoas . îns tulpinile patogene pentru bovine sunt mai patogene pentru cobai decât cele care produc boala la ovine.1. 1875 .culturile i leziunile degaj miros de unt rânced. Stamatin (1956). . interzicerea sacrific rilor de necesitate i a valorific rii cadavrelor. necapsulat.C RBUNELE EMFIZEMATOS LA TAURINE Denumire: c rbune bacterian. -în România pe p uni ml tinoase. gama.

. -fie r mân cantona i în esutul muscular traumatizat i dup 3-5 s pt. inapeten .rezist în mediu prin spori . peste 11 luni în sol.produsele toxice rezultate din esuturile necrozate dau tulbur ri generale grave: febr .fecalele prin care se elimin germenul sub form de spori.animalele bolnave. se transmite pe cale digestiv . este o boal teluric . musculatura are aspect de burete pe sec iune.mai sensibile sunt animalele cu musculatura dezvoltat . C i de transmitere:. tahipnee. 78 .germenii descompun glicogenul cu producere de gaze. Tumefac iile pot apare i la nivelul diafragmului. psoa i. distrofii. m. c milele. tulbur ri circulatorii i digestive. com . Tabloul clinic : -perioada de incuba ie: 1-2 zile. necroze i gangren muscular . Gazele dintre fibrele musculare dau caracter crepitant. bogat în glicogen care favorizeaz multiplicarea germenilor.cadavrele acestora. m. moarte dup 8-12 ore. reac ie inflamatorie serohemoragic . Forma supraacut : (foarte rar ) febr .La palpare regiunea este crepitant . Pielea devine cald .6 luni în cadavre. terminându-se prin moarte in 95% din cazuri. . tetani. . moarte. Tumefac ia antreneaz jen în locomo ie i chiar imobilizarea regiunii. Porcii fac infec ia natural foarte rar. balonare.taurinele de la 3 luni la 4 ani. cianozat .delta : hemolizin oxigen-labil identic cu toxinele elaborate de Clostridium septicum. hipotermie. solul infectat de la animalele bolnave sau de la cadvre. renul. laringieni. tahicardie. caprele. . acizi gra i volatili cu miros de unt rânced. -fie se multiplic secret toxine ce produc vasodilata ie.nu este boal contagioas . mai rar oile. dispnee. . perfringens i Cl. Cl. Forma acut : tulbur ri generale i apari ia tumefac iei emfizematoase invadante. sunt fagocita i. emfizematos tumefac iei.esuturi traumatizate (condi ii de anaerobioz ) forma vegetativ . transcutanat . genital . iar centrul tumefac iei se înegre te i se usuc . dureroas . tremur turi musculare. -sporii p trund în organism pe diferite c i . Evolu ie: 36-72 ore. Surse de infec ie:. Caractere epizootologice: Receptivitate: .

Forma supraacut : infiltra ie sreohemoragic . dar coaguleaz normal. iar zona periferic este de culoare galben -ro ietic .III. sau i. -boala se considera stins vaccinarea animaleleor receptive i m surile de carantin se ridic dup 14 zile de la 79 . cu aspect poros-spongios. ficatul ± cu focare g lbui.cadavrul intr lent în putrefac ie. dezinfec ia periodic a ad posturilor.m. Diagnosticul: confirmare prin examen de laborator. sângele are culoare inchis . . sau asociat. Tabloul anatomopatologic:. -în perioada de debut tratamentul se realizeaz cu ser specific în doz de 100-500ml i.. . sterilizarea instrumentarului chirurgical. 3 ml la taurinele de peste 3 luni.Forma avortat (rar ): manifest ri neceracteristice i de mic intensitate. iar animalele trecute prin boal câ tig imunitate. Testul seroprotec iei pe cobai: pentru diferen ierea de al i germeni anaerobi.profilaxia specific : imunizarea tuturor taurinelorde peste 6 luni in zonele în care s-au diagnosticat cazuri de boal EMFIVAC (vaccin inactivat). cu antibiotice.frotiuri directe colorate prin metoda Gram. . . -se izoleaz animalele.limfonodurile regionale sunt hipertrofiate i congestionate. se institue carantina de gr. imunitatea dureaz 6-7 luni.c.mediul degaj miros de un rânced.. Prognosticul: grav (moartea animalelor în 12-72 ore). tumefac ia muscular : cu centrul de culoare brun . Combaterea:-se declar oficial boala. Probele recoltate: por iune de mu chi din focar. os cu m duv .v. se baloneaz . Examen bacteriologic:.se observ germeni sporula i. -animalele s n toase din focar se vaccineaz de necesitate.îns mân ri pe medii anaerobe. iar tratamentul este eficace doar dac este aplicat precoce. la sec ionare se degaj miros de unt rânced. evolu ie: 3-6 zile urmat de vindecare. evitarea p unilor contaminate. se inoculeaz s. Profilaxia:.m suri generale:distrugerea cadavrelor. Examen bacterioscopic:. nedeschiderea cadavrelor pe sol.Forma acut :.musculatura cu aspect de burete.

apare independent de apari ia bolii la bovine. lâna este zbârlit i se smulge u or. codotomiilor. mers rigid. f t rilor. -infec ia pe cale cutanat i digestiv . -procese exudative în mu chi i esutul conjunctiv subcutanat. terminându-se prin moarte. infiltra ii serohemoragice i gangrenoase. necrepitant . LA BUBALINE:-evolu ie lent .C RBUNELE EMFIZEMATOS LA OVINE Caractere epizootologice:. ípe cale digestiv este rar . -simptome tulbur ri generale. vaccin rilor. castr rilor. LA CABALINE:-foarte rar . în mu chi. 80 . C RBUNELE EMFIZEMATOS LA ALTE SPECII ANIMALE LA SUINE:-rar semnalat. Tabloul clinic:-leziunea este situat la poarta de intrare a germenilor necrepitant . -simptome tumefac ie emfizematoas . tumefac ii în diferite regiuni corporale. cu bule de gaze i miros butiric. -morfopatologic edeme.boala are un caracter exploziv în urma tunsului. terminat prin moarte. chiop turi. -evolu ie 1-2 zile. -simptome edeme pectorale. . -localizarea la un membru chiop tur .infec ia íse produce la nivel cutanat de natur traumatic . . -localizarea în musculatura profund tumefac ie crepitant . tumefac ie de tip edematos. -evolu ie 12-36 ore.

2. mai frecvent la cabaline. solubil în ap . urmate de imposibilitatea degluti iei i deplas rii. rar enzootic (oi. Caractere epidemiologice Receptivitate: y afecteaz toate speciile de animale. este antigenic i imunogen . La cabaline: y evolueaz sub form generalizat .TETANOSUL Etiopatogenie: -cauza . Tabloul clinic perioada de incuba ie: 1-3 s pt mâni. degluti ie i locomo ie. mânji.toxinele elaborate de Clostridium tetani anaerob. începe s se multiplice i elaboreaz : tetanospasmina sânge celula nervoas inhib ac iunea colinesterazei se acumuleaz acetilcolina contracturi musculare i moarte prin asfixie. miei. tetanolizina hemoliz . y P trunde în organism prin solu ii de contiguitate. cu rol în apari ia paraliziei periferice. 81 . y p s rile sunt refractare. mobil. y debuteaz cu jen în mastica ie. mai pu in cunoscut . pe baza c ruia s-au identificat 10 tipuri serologice. vi ei). Gram pozitiv Patogeneza y Prin multiplicare produce o exotoxin proteic . comun i un antigen H. timp îndelungat. y Sporul se g se te în sol. Dinamic : y evolueaz sporadic. specific. toxina nespasmogen . rezistând sub ac iunea factorilor fizici i chimici. sporulat. tetanolizina (hemolizina) ± cu ac iune hemolitic . Surse de infec ie: y boal teluric solul conserv sporii proveni i di organismul animalelor prin fecale sau din pl gile tetanigene.6. cardiotoxic i necrotic . y Bacilul posed un antigen O. care are trei componente: tetanospasmina (neurotoxina) ± ac ioneaz asupra SNC. în condi ii de naerobioz . purcei.

capul i gâtul întins. respira ia devine superficial i incomplet . decubit cu membre întinse i rigide. meteorism. La ovine . abdominali. cu n rile în trompet . . hiperexcitabilitate crize tetanice ³câine de lemn´. . în timpul c rora animalul tresare. tundere.tetanos generalizat :debuteaz cu mers dif cil. musculatura se contract puternic. cifoz . La suine . . cu capul în opistotonus. . .tetanos par ial: localizat la trenul posterior.y dup 2 zile de la debut. capul i gâtul rigide.tetanos ombilical: (la tineret) debuteaz cu mers dif cil. crize tetanice dec an la cei mai discre i stimuli excitan i. membre. boala se agraveaz decubit. transpir . dorso-lombari. agitat. apare trismusul i râsul sardonic. cifoz .boala apare frecvent dup castrare. globi oculari retracta i în orbite i cu pleoapa a 3-a eviden iat . fesieri. contrac iile musculare cuprind întreaga musculatur striat animalele r mân imobile. ca urmare a absorb iei repetate i în doze mici a toxinei tetanice produs în compartimentele gastrice unde sporul are condi ii de vegetare i înmul ire. y pe parcursul evolu iei bolii crizele devin din ce în ce mai frecvente animalul cade în decubit. . animalele vindecate putându-se îmboln vi din nou. cu capul întins. contractura întregii musculatura seriate. y boala poate evolua supraacut.poate apare în urma pl gilor prin mu c tur sau dup codotomii. La câine i pisic . mi c ri de pedalare. rigid.tetanos ascendent: contrac ii musculare generalizate.tetanos localizat: apare la un grup de mu chi. gât. animalul murind în 1-2 zile datorit asfixiei. boala dureaz 10-20 zile. f r a se putea radica de jos.tetanos generalizat: fric . y apare contractura mu chilor cervicali. 82 . y lumina i zgomotele nea teptate (spontane) declan eaz Äcrizele tetanice´. rigid. cu rupturi utero-vaginale). y dup trecerea prin boal imunitatea un se instaleaz . timpanism. mortalitate 90-95%. . distocii. cu vindecare dup o perioad lung de convalescen . . urmat de imobilitate. cifoz . y membrele sunt rigide i îndep rtate. datorit con inutului ridicat de anticorpi specifici ai serului sangvin.apare în urma castr rilor. ‡ boala evolueaz : localizat (ap rând dup f t ri distocice.boala dureaz 2-3 zile. opistotonus. membre rigide. mortalitatea: 45-90%. tremur . putându-se termina prin vindecare.evolu ie de 10-20 zile.tetanos par ial :localizat la cap. y când tetania se instaleaz treptat. La bovine ‡ boala apare rar. generalizat (la tineret): trismos. y moartea survine prin asfixie sau epuizare nervoas . . contrac ia tonic a musculaturii scheletice. trismus. enoftalmie.

sânge negru. histopatologic: în SNC. hiperemie i edem la nivelul SNC-ului. pneumonie sau bronhopneumonie. . y rigiditate cadaveric precoce i foarte intens .hemoragii perivasculare. y pl gi decubitale. incomplet coagulat. y la deschiderea cadavrului: congestie venoas generalizat . . . mai ales în forma generalizat cu simptome caracteristice . distrofii neuronale. la oareci albi. distrofii hepatice i renale. În diagnosticul tetanosului nu se folose te examenul de laborator. Diagnosticul în tetanos Diagnosticul clinic . Proba biologic y Const în inocularea direct a materialului recoltat din pl gi sau a sângelui animalelor bolnave. 83 . cu tulbur ri de mers. gâsc manifestate prin contracturi ale diferitelor grupelor musculare. Examenul bacteriologic inocularea materialului patologic din pl gi pe medii de cultur anaerobe inute la termostat 2-3 s pt mâni.izolarea lui Clostridium tetani este dificil . cord degenerat. edem pulmonar. Examenul bacterioscopic efectuarea de frotiuri din plaga tetanigen ± nu este concludent .animalele pot ingera i degluti furajele. hiperkinezii. y Se consider prob biologic pozitiv atunci când animalele de laborator manifest fenomene tetanigene.tetanos generalizat : trismos incomplet. La p s ri .apare foarte rar la g in .nu întâmpin nici o dificultate. letalitate 50-80%. liza pericarionilor.se manifest prin prurit la poarta de intrare. dup f t ri sau avort.La bubaline .tetanos localizat: apare la membrele posterioare. Tabloul anatomopatologic y nu apar modific ri caracteristice.

mobilitatea urechilor i a gâtului sunt nemodificate. mastica ia. degluti ia. y nu apare hiperexcitabilitate. Artrita temporomandibular : y lipse te hiperestezia. y contrac iile sunt tonico-clonice. Mioglobinuria: y apare dup eforturi mai mari care urmeaz unor perioade lungi de repaos. iar în formele acute sunt înso ite i de reac ie febril . Turbarea: y fals trismus. y prehensiunea. y tulbur ri nervoase (furia). alternând cu intervale de timp în care animalul are o comportare normal . iar membrele pot fi flexate. y dureri locale. poate deschide gura. y Pleoapa a 3-a nu proemin .Diagnostic diferen ial Intoxica ia cu stricnin : y Contrac iile musculare apar brusc i sunt de scurt durat . 84 . Furbura acut : y Animalul este mai pu in excitat. y Prehensiunea. mastica ia i degluti ia nu sunt modificate. y paralizia mu chilor maseteri. y contrac iile sunt localizate mai ales la musculatura membrelor posterioare. Tetania de iarb : y apare în primele zile de p unat. y Moartea survine într-un timp scurt. Crizele reumatismale: y apar brusc.

.se redreseaz tulbur rile respiratorii. administrat femelelor gestante cu 2 luni înainte de f tare. în doz de 1000 . Profilaxie general .igiena pl gilor accidentale sau operatorii.m surile sanitare-veterinare obi nuite în profilaxia bolilor infec ioase. Prognostic favorabil: .animalele supravie uiesc timp de 2 s pt m ni..a. Prognostic defavorabil: ± trismusul este complet (gura nu poate fi deschis deloc).i.i.animalele sunt c zute.. x Imunoprofilaxia activ : ANATET ± anatoxin tetanic . inoculat s. y La suine x Imunoprofilaxia pasiv : ser antitetanic hiperimun. Profilaxie specific y La cal x Imunoprofilaxia pasiv : ser antitetanic hiperimun. sunt ineficiente în cazul tetanosului.i.trismus incomplet.Prognosticul .a. .. în doz de 1500 u. y La bovine i ovine x Imunoprofilaxia activ : ANATET ± anatoxin tetanic .1200 u. la animalele cu greutate de peste 50kg i 500 u. .c. inoculat s.c. x Imunoprofilaxia activ : ANATET ± anatoxin tetanic . . 85 .Se apreciaz dup gradul trismusului (gradul de contrac ie a maseterilor).a. la animalele sub 50 kg.

.Izolarea i tratarea animalelor y Tratamentul specific: y distrugerea focarului tetanigen.anatoxin pe cale subcutanat în doz de 10 ml. cloralhidrat.a.bicarbonatul de sodiu 7%. administrarea perifocal i general a antibioticelor (penicilin ) timp de 3 zile consecutiv.anatoxiterapie. o singur dat sau frac ionat. intramuscular. neutralizarea toxinei aflate în circula ia sangvin . de bun nefermentescibile. o singur zi sau mai multe zile la rând. . .combatere deshidrat rii. ac iune sedativ .greu de realizat. . 20 ml. cloroform.calmarea excitabilit ii reflexe a animalului.. . inocularea anatoxinei se repet de 3 ori la interval de 5 zile.Combatere .suprimarea i relaxarea contrac iilor musculare.asigurarea unui regim dietetic cu furaje verzi.formol sol..  neutralizarea toxinei ce a trecut bariera meningo -encefalic .  sero. cu rezultate incerte. intravenos. . . administrare intravenoas .calmarea i r rirea crizelor tetanice. 10%. .Clorpromazin 0.5-1 mg kg. Tratamentul igieno-dietetic :condi ii adecvate de cazare pentru animalele bolnave. 1000-1200 ml. u or digestibile. .     tratament chirurgical.ac iune cicatrizant periferic .i. În lipsa serului antitetanic se poate folosi: . iar dup 15-30 minute se inoculeaz serul antitetanic în doza curativ . 86 calitate. singur sau asociat cu Fenergan. .. . antispasmodic asupra centrilor nervo i.permeabilizarea barierei cu urotropin .Sulfatul de magneziu.tratament de sus inere: Tratamentul simptomatic: . barbotaje. în doze de 150 000-300 000 u. pentru a opri elaborarea de noi cantit i de toxin . subcutanat i intramuscular a serului antitetanic hiperimun (antitoxina tetanic ).

Tabloul clinic:.BOTULISMUL Defini ie: -boal de natur toxic . sunt rezistente la sucuri gastrice i la pH mai mic de 8. Patogenez : -toxina botulinc ( ingerat odat cu furajele sau apa) mucosa digestiv circula ia limfatic circula ia sangvin sistem nervos periferic împiedic transmiterea influxului nervos la fibra muscular paralizie de tip flasc tulbur ri vegetative ( midriaz . de origine alimentar . F. -este r spândit pe toata suprafa a globului. siunele. -Calea de infec ie: digestiv . sub form de cazuri sporadice sau enzootii. iar sfâr itul este letal. i se -tremur turi musculare. cu evolu ie rapid i sfâr it letal. B. -la solipede boala este determinat frecvent de toxina elaborat de tipurile C i D.sunt afectate în mod natural solipedele.toxinele elaborate sunt termolabile i au ac iune neurotrop . roz toarele. -exotoxina botulinic (format din 2 lan uri polipeptidice unite prin capete lor) se produce pe subsrtaturi variate. ataxic. odat cu apa i furajele contaminate. germen anaerob. -Surse de infec ie: apa i furaje contaminate cu dejec ii sau cadavre de roz toare. -Forma supraacut : evolu ie rapid . caprinele. taurinele. BOTULISMUL LA ECVINE Etiologie:. în câteva ore.3.6. sporulat. de tip paralitic. mobil. puterea toxic este crescut exercit in doze foarte mici. -moartea se produce prin asfixie. 87 . furaje însilozate necorespunz tor. G ce se identific prin seroneutralizare.toxina elaborat de CLOSTRIDIUM BOTULINUM Gram pozitiv. paralizia faringelui i a mu chilor respiratori ). în condi ii de anaerobioz i temperatur de 12-35°C.perioada de incuba ie= 2-6 zile (cu limite de la câteva ore la 2 s pt). respira ie accelerat . -dup specificul toxic se cunosc 7 tipuri: A. E. C. D. -Forma acut : -tulbur ri locomotorii mers vaccilant. Caractere epizootologice:. -clinic: tulbur ri dominant nervoase. . cu simptome necaracteristice.

Pentru determinarea tipului toxigen pe loturi separate de animale odat cu produsul toxic se injecteaz seruri antitoxice de tip A. cromatoliz . -convalescen a este lung = 2-6 s pt. Dac cobaiul injectat cu produsul toxic nu face semne clinice caracteristice i moare dup dup 1-3 zile. con inut stomacal) sau sânge.v. paralizia limbii i a mu chilor faringieni. solu ii clorurosodice hipertonice 10 % în doz de 150-200 ml -trecerea prin boal nu las o imunitae satisf c toare. cu posibil vindecare. -probe recoltate furaje incriminate i produse patologice(ficat.dezinsec ii. degenerarea celulelor ganglionare.E. adsorbit pe gel de hidroxid de aluminiu care au ap rut mai frecvent accidentele de botulism.F. astfel c animalul se poate îmboln vi de mai multe ori. . -materialul patologic se tritureaz . necrobioza i neuronofagia celulelor Purkinje. Diagnosticul:. 88 . cu sfâr it letal. Prognostic: grav Profilaxie:-nespecific : -controlul riguros al furajelor însilozate.D. -evolu ie= 1-4 zile. se filtreaz .-tulbur ri de tip paralitic ce progreseaz caudo.B.C.hiperemia organelor interne i a creierului. se suspend în ser fiziologic. respira ie dispneic . vacuoliz ri. -puls accelerat. Dac toate animalele mor cu excep ia celor dintr-un singur lot se atest natura botulinic prevenit apari ia bolii la animalele r mase în via . purgative.zgomot de cornaj. iar filtratul se injecteaz la oareci sau cobai.G. ser glucozat. în zonele în -la animalele bolnave se institue dieta total . . -Examen bacteriologic: îns mân are pe medii pentru anaerobi. toxina se elimin prin sp l turi -toxina circulant se neutralizeaz cu ser antibotulinic polivalent în doz de 500-800 ml i.se stabile te prin corobarea datelor epizootologice i clinice cu rezultatele investiga iilor de laborator. Tabloul anatomopatologic: -leziuni necaracteristice.histologic hemoragii i edeme în bulb i ganglioni simpatici..anatoxin botulinic .v. botulismul poate fi exclus. -specific : . deratiz ri. -tratament de sus inere: i. -Forma subacut -cronic : tulbur ri de locomo ie. Combatere: gastrice.cranial decubit lateral.

constipa ie. 89 . ca urmare a inger rii de cadavre de roz toare înc rcate cu toxina botulinic . Moartea survine prin stop respirator. a gâtului. ulcere corneene. pozi ie decubital . greutate la sculare. cu tulbur ri locomotorii datorate paraliziei bulbare. limbii. paralizia mu chilor. urmat de paralizia limbii. disfagie. iar cazurile cronice se pot vindeca. -modific ri hematologice: anemie. -evolu ie: 3-8 zile. Tabloul clinic: -evolueaz afebril. -forme evolutive: supraacut. BOTULISMUL LA CÂINE Caractere epizootologice: -boala apare rar. -mai poate apare midriaz . inhibarea tuturor secre iilor. hemoragii în camera anterioar a ochiului. -boala este determinat de toxina tipului C i D. -semne digestive: anorexie. subacut sau cronic. -Surse de infec ie: furaje însilozate necorespunz tor. strabism. -evolu ia supraacut se termin prin moarte. ulterior apre jena în mastica ie i degluti ie. manifestându-se prin atonii musculare i paralizii ale maxilarului inferior. Tabloul clinic:. debuteaz prin mers vaccilant. Tabloul clinic:-evolueaz supraacut. -apare paralizia total sau par ial a musculaturii striate. acut.se manifest prin sindrom neuro-oculo-digestiv. mononucleoz . -semne oculare: cheratit .BOTULISMUL LA BOVINE Etiologie: -tipul C de bacil botulinic. BOTULISMUL LA OVINE I CAPRINE Etiologie: -sunt foarte sensibile fa de toxina botulinic . apiretic. subacut i cronic. -simptome nervoase: imobilitate.

BOTULISMUL LA P S RI Etiologie:. 90 . . Tabloul clinic: -forma acut paralizie general . afonie i moarte în câteva ore. B .boala este produs de tipul A. -porcul are o rezisten natural crescut . paralizia picioarelor. fiind produs de tipul C. uneori poate apare disfagie i dispnee.surse de infec ie: furaje contaminate. boala se termin prin moarte. aripilor i gâtului înso ite de afonie. .BOTULISMUL LA SUINE Etiologie:-boala este rar semnalat . -forma subacut diaree. C. -sursa de infec ie:apa i furajele contaminate.g inile sunt foarte sensibile.

. la noi. tipul A este 91 .1954 ± Griner i Johnson izoleaz aceea i bacterie de la miei cu .Defini ie: Boal toxiinfec ioas cu evolu ie acut .boala rinichiului moale este cauzat de CLOSTRIDIUM PERFRINGENS tip D i tip A. se produce o ramolire a rinichilor. delta). în Australia. neciliat. ce pasc pe p uni ml tinoase.bacil imobil. pe baza toxinelor majore (alfa.D. .Infec ii produse de Clostridium perfringens (Welchioze) .D i A intervin în producerea enterotoxiemiei la oi. Gram pozitiv.CLOSTRIDIUM PERFRINGENS tip C ± Welchi agni. cu spor central sau subterminal. . ce apare la mieii pletorici de 4-8 s pt mani. varietatea paludis.la adulte .C.Etiologie: . elaborate prin multiplicare.ulterior focare au fost descrise de Buceg. Greceanu.se descriu 5 tipuri serologice (A. iar bacilul izolat îl nume te Bacterium paludis.C.în Romania prima descriere a bolii tip struck dateaz din 1935.4. .1930 ± McEven din Anglia. la oile adulte i tineret.ENTEROTOXIEMIILE ANAEROBE ALE OVINELOR . tipul C are o toxin letal ± beta. Derlogea. descrie enterotoxiemia infec ioas la mieii de peste 2 luni i la oile adulte.la tineretul ovin . . .B. capsulat. Este denumit struck. produs de Bacillus ovitoxicus (Clostridium perfringens tip D). colonizeaz de obicei intestinul. .Enterotoxiemii anaerobe . . enterit hemoragic . descrie boala la oi de 1-4 ani. taga. Perianu i colab. Carp-C rare. tipurile B. beta. r spîndire i importan : -1909 ± Gilruth în Australia descrie boala denumit congestie acut renal sau boala rinichiului moale. .Istoric. anaerob. care sfîr esc letal. epsilon. tipul D este pu in r spandit.1932 ± Bennetts.Dizenterii anaerobe 6..E). Stamatin.

creier. c deri.Patogeneza: . cu producerea de toxin mult peste toleran a organismului. cu morbiditate de 10-20% i mortalitate între 10-30%. cu p uni cu ierburi luxuriante.se produce o insuficien a acidit ii gastrice. . convulsii i moarte în cîteva minute. diminuarea peristaltismului intestinal ce favorizeaz multiplicarea excesiv a germenilor în ileon.Caractere epizootologice: Receptivitate: . . 92 .apar mai frecvent în anii ploio i i c lduro i.În forma supraacut ± animalele sunt g site moarte . . din rasele de carne i mixte. . ca infec ie endogen . lacome. .toxinele ac ioneaz asupra enterocitelor. . .enterotoxiemia este mai frecvent la oile de 1-4 ani.Evolueaz supraacut.împ r it în dou variet i ± calsic ± ce produce alfatoxin . . .mieii. Dinamica: . acut i rar subacut.factorii exogeni (alimente în exces) favorizeaz multiplicarea germenilor din intestin. i enterotoxigen ± produce enterotoxine.Perioada de incuba ie ± de la cîteva ore pan la cîteva zile.animalele cu stare bun de între inere. cord. tineretul i oile adulte.sporadico-enzootic . Cele vii prezint colici. .spontan. a pere ilor vasculari locali i în alte organe int ± rinichi. iar boala rinichiului moale la mieii de 3-8 s pt mani.Tabloul clinic: . ficat. Nu are caracter contagios.

eforturi de defecare. necroza i ulcerarea intestinal ± enterita hemoragico-necrotic .Tabloul anatomopatologic: .ataxie. splin .congestii i hemoragii la nivelul cheagului (abomazit ) i la nivelul intestinului sub ire (jejunit ). .ficatul congestionat.spumozit i sanguinolente. Dup o scurt agita ie.. hemoglobinurie. -Diagnosticul: . .limfonodurile mezenterice hemoragice. Febr .  proba biologic . Diagnosticul diferen ial: . lichidul pericardic se gelific în contact cu aerul. hipertrofia i ramolirea splinei. .În forma subacut ± tulbur ri generale (apetit capricios. . diaree sanguinolent . 93 . ficat. tremur turi). . capul în opistotonus. animalele se lovesc de obstacole (bîjbîiala). cu consisten a ca o magm brun -ro iatic . decubit lateral cu capul întins. încetarea rumeg rii). .Profilaxia: .La deschiderea cadavrului ± edem gelatinos subcutanat. facies speriat. Evolu ia dureaz 2 -4 zile. dura deschis i spumozit i.determinarea toxicit ii din con inutul intestinal. limfonoduri mezenterici. degenerat. . tulbur ri nervoase (amauroz . miocard degenerat. icter. por iuni de anse intestinale. tulbur ri digestive (defec ri i urin ri frecvente i diaree sanguinolent ). rinichi. .Leziunile nu sunt caracteristice.probe recoltate ± os lung. . . somnolen .Cadavrul prezint membrele în extensie. urmeaz coma i moartea prin hipotermie. abatere.În forma acut ± cea mai frecvent . .rinichii congestiona i.nespecific ±evitarea p unilor cu vegetas ie luxuriant i a excesului de concentrate. urinare.Bradsotul ± afectarea caietei.Hepatita necrozant ± focare necrotice în ficat.Antraxul ± evolu ie sporadic . în acidoza de supraalimenta ie lipse te glicozuria . pe oarece.  examenul bacteriologic ± izolarea bacteriei pe medii pentru anaerobi.Intoxica ii acute ± apar în mas . uneori sanguinolente la gur i nas. respira ie dispneic .

dizenteria vi eilor) . dispnee.opistotonus.formele evolutive lente se trateaz cu ser antigangrenos polivalent (40-50ml) i antiinfec ioase (tetracicline. la adulte rapelul se face cu 3 ml.-evitarea schimb rii bru te a ra iei i alimenta ia cu furaje muceg ite. . meteorism. apoi din 6 în 6 luni. mi c ri în manej.Etiologie: . eritromicina.Romvac ABCD. inactivate cu formol i adsorbite pe gel de hidroxid de aluminiu. .mortalitatea este maxim la vi ei în primele 10-14 zile. caracterizat prin enterit hemoragic . sunt cei mai sensibili.animalele bolnave se izoleaz . paralizia extremit ilor. în concentrate. diaree hemoragic . . .abatere.boal toxiinfec ioas grav . în special teramicina. colici. tremur turi musculare.evolueaz acut.cianoza mucoaselor. Se administreaz începând de la 3 luni. determin . 2 ml cu rapel la 25-30zile.în formele supraacute tratamentul este inoperant. convulsii . viguro i. . fulger tor.vi eii bine dezvolta i. Tabloul clinic: . urmat de moarte.la animalele s n toase se corecteaz furajarea i se introduc preventiv antibiotice. alterate. febr .B. determin leziuni grave de enterit hemoragic .CLOSTRIDIUM PERFRINGENS TIP A.Defini ie: .Caractere epizootologice: .C. cu evolu ie acut . cloramfenicol.Tabloul anatomopatologic: 94 i moarte în 18-20 ore.preparat din anaculturi de Cl. inciden a maxim pân la dou s pt mâni. iar dup aceast vârst . . . mortalitatea scade considerabil. -Combaterea: . contrac ii clonice. .CLOSTRIDIUM PERFRINGENS TIP C. . ENTEROTOXIEMIA ANAEROB A VI EILOR (Enterotoxiemia hemoragic . . perfringens tipurile A. -specific -vaccinarea cu Vaccin contra anaerobiozelor. . leziuni icterice. mai ales.vi ei în primele zile de via pân la un an.D. ampicilina i furazolidona per os). .

degenerescen hepatic grav . renale. Se Enterotoxiemia anaerob a iepurilor Produs de Clostridium perfringens. . splenice. pulmon. -Combaterea: .în zonele cu risc se poate administra ser specific la vi ei dup de aproximativ 3 s pt mâni. . . la peste 2 luni. Se poate administra serul antigangrenos polivalent. acumulare de gaze în stomac i intestin. diaree virotic diferen iaz prin examene de laborator. eventual asociate cu ser specific. . epicard. leziuni renale (sechele de coccidioz ). 95 .introducerea în ra ie a fânului de bun calitate i reducerea . f tare. Se administreaz subcutanat 5ml cu rapel la 25-30 zile. pulmonare. hipotermie. .norme generale de hr nire i igien . . Se repet la 6 luni. distrofii miocardice. moarte.vi eii bolnavi nu se pot trata datorit evolu iei rapide.Profilaxia: . Semne clinice: constipa ie urmat de diaree. congestii meningiene. r d cinoase i concentrate i se vor ad pa animalele.vaccinarea femelelor gestante cu 2-3 luni înainte de f tare cu Vaccin contra anaerobiozelor la rumeg toare ± Rompervac ABCD. concentratelor cu 50-70%. balonarea abdomenului. Preventiv: excluderea furajelor verzi. Diagnosticul diferen ial: . sfecl i lipsa de ap .con inut intestinal sanguinolent.enterit hemoragico-necrotic în jejun i ileon. colibaciloz . favorizat de dispepsia gastrointestinal provocat de alimenta ia cu cartofi. Se pot vaccina i vi eii de peste 2 luni. Factori favorizan i: . supraalimenta ia cu furaje hiperproteice i s race în celuloz . La cei mai mari de 10 zile li seadministreaz la debutul bolii antibiotice..lipsa ad p rii. streptococie. Se întâlne te în îngr torii i fermele de reproduc ie.hemoragii sub seroase. conferindu-le o imunitate i salmoneloza.listerioz .

grâu. orz în exces).cu pere ii îngro a i i prezen .Simptomele apar brusc. cât i pe cele s lbatice (uliu. evolu ia este mai lent : apetit capricios. . Clinic: .Afecteaz atât p s rile domestice (g in . acut i rar cronic.La câine se manifest o enterotoxiemie produs de Clostridium perfringens. Manifest ri clinice: inapeten . D. bacteriene sau parazitare.La mânji ± produs de Clostridium perfringens tip B ± este o dizenterie anaerob mortal . C. i E . . Mortalitatea la pui între 10-27%. cioar .Agentul etiologic ± CLOSTRIDIUM PERFRINGENS ± tipurile A. Mai frecvent ± tipurile toxigene C i A. gâsc . ra . sanguinolente. .enterit cataral-hemoragic de gaze. diaree cu materii fecalespumoase. în sistem intensiv i la adulte. sl bire progresiv . micro i macroleziuni intestinale. . . . cianoza crestei i b rbi elor.Este favorizat de schimbarea furajelor (f ina de pe te. gâsc ). etc. Tabloul anatomopatologic: . epuizare i moarte în 12-24 ore.Toxina A determin leziuni necrotice ± enterita necrotic .Frecvent la puii de carne începând cu vârsta de 15 zile . la exemplarele bine între inute. fazan.La porcinele adulte ± produs de Clostridium perfringens tip C -Tabloul anatomo-clinic este asem n tor cu cel de la ovine. . i necrotic : por iuni intestinale dilatate.La puii de peste 4-6 s pt mâni. iar la adulte ± 3%.con inut intestinal fibrino-hemoragic. boli cu localizare digestiv . diaree sanguinolent .evolueaz supraacut. ra . . porumbel. ENTEROTOXIEMIA AVIAR . dispnee.Enterotoxiemii la alte specii .). 96 .

 splin m rit în volum. în care se pune în eviden germenul. -sc derea densit ii p s rilor în ad post. cu zone de necroz . timp de o s pt mân .  emfizeme subcutanate sau edeme hemoragice crepitante în diferite regiuni ale corpului.ulcere disaminate în jejun. bacitracin în hran .  ficat congestionat. i coccidioz . -tratarea p s rilor bolnave cu antibiotice: tetraciclin . -diagnostic diferen ial fa de: colibaciloz .. salmoneloz -Profilaxie -respectarea m surilor generale de zooigien -Combatere -înlocuirea furajelor. -examen bacteriologic: eviden ierea germenului în culturi pe medii anaerobe. ileon i cecumuri acoperite de fibrin . -Diagnosticul -se pune pe baza examenelor de laborator: -examen bacterioscopic: se fac frotiuridin con inut intestinal i din focarele necrotice. i alimenta ie. 97 .

. .1927 ± Detre i col. este ubicvitar.DIZENTERIA ANAEROB A PURCEILOR (Enterita necrozant infec ioas ) Defini ie: . necroza mucoasei sub ac iunea toxinelor letale. . r spandire i importan : .Este o boal toxiinfec ioas care afecteaz purceii în primele zile de via hemoragico-necrotic . . în Ungaria. aderarea germenilor la epiteliul vilozit ilor intestinale i p trunderea în straturile superficiale ale mucoasei. Evolu ia 2-4 zile cu deshidratare. fa de tipul A. diaree cu fecale apoase. apoi alb-cenu ii urît mirositoare.2. sl bire i moarte cel mai adesea. .1938 ± Hugh.5. fac prima semnalare a bolii sub denumirea de . cu aspect de terci.zoodizenterie. cianoza pielii i a extremit ilor. hemolitice i necrozante.tipul C se izoleaz din unit i infectate. 98 . Infec ia intestinal se desf oar în dou faze: .CLOSTRIDIUM PERFRINGENS tipul C ± care produce diareea hemoragic necrotic a intestinului sub ire.. p mant infectat cu spori.1957 ± Volintir descrie boala în dou cresc torii de porci. avand o r spandire limitat . .1. f r etiologie. Etiologie: .1982. galben-cenu ii. .Forma acut ± febr 40-410C. care . descrie boala. moarte in 1-3 ore. Caractere epizootologice: Purceii se infecteaz în timpul suptului de pe mameloanele murd rite de fecale. Tabloul clinic: La purcei în prima s pt mân de via : i enterit .1955. înr ut irea st rii generale. identificand i izoland bacteria Clostridium perfringens tipul B. 1956 ± s-a descris o enterotoxiemie produs de Clostridium perfrigens. cu enterit Istoric.Forma supraacut ±sindrom febril.determin pierderi la purceii sugari prin mortalitate de 20-76%.6. 1984 ± Seca iu i col. Studiaz boala în detaliu. în Irlanda.

Diagnosticul diferen ial fa de: -colibaciloz . înainte de f tare cu vaccin contra anaerobiozei purceilor folosind anaculturi i anatoxine din tipurile A i C de Clostridium perfringens inactivate cu formol i adaos de hidroxid de alumuniu.p strarea igienei glandei mamare la scroafele în lacta ie. -salmoneloz . -gastroenterit transmisibil .c. i -în forma acut congestia jejunului i ileonuli. -aplicarea principiului totul plin totul gol. -respectarea igienei glandei mamare. specific : -imunizarea scrofelor gestante cu 4 s pt.Profilaxia: general : -îmbun t irea condi iilor de igien i alimenta ie. mucoas cu aspect t râ os. .c.. Diaree sero-mucoas . . deshidratare accentuat cahexie. -streptococie.purceii cu forme de evolu ie lent se trateaz cu ser antigangrenos.Forma cronic . necroza mucoasei. .la purceii de peste 10-12 zile. ± 4 ml cu rapel la 21 zile.Evolu ia 15-20 zile. . -în forma cronic inflama ie fibrino-necrotic a intestinului. -Diagnosticul se confirm prin examen bacteriologic i toxicologic al con inutului intestinal. zebruri longitudinale caracteristice. con inut hemoragic.Combaterea: . Se inoculeaz s.animalele cu form rapid nu se trateaz . s.Prognosticul ± grav. 99 . tiflite i colite hemoragico-necrotice. ±1ml /kg sau cu antibiotice cu spectru larg. . Tabloul anatomopatologic: -în forma supraacut jejunul i ileonul sunt de culoare ro ie închis.

DIZENTERIA ANAEROB

A MIEILOR

Defini ie: -Boal toxiinfec ioas a mieilor în primele zile dup f tare; -simptome ± digestive i uneori nervoase; -leziuni ± enterit hemoragico-necrotic . Istoric, r spândire i importan : - Semnalat prima dat în Anglia, în secolul XIX; - 1918 ± Geiger ± boala este produs de un colibacil; - 1923 ± Geiger i Dalling ± identific în cadavrele mieilor mor i de dizenterie i un anaerob din specia Cl. perfringens; - 1928 ± Dalling ± reproduce infec ia cu bacilul i previne boala cu ser preparat din germenul respectiv; - boala a fost semnalat i în România la miei;

- produce pagube economice printr-o mortalitate la miei cuprins între 5-12 i chiar 50%. Etiologie: Agentul etiologic ± CLOSTRIDIUM PERFRINGENS ± tipul B, mai rar de de tipurile C, D i A. Caractere epizootologice: Receptivitate: - afecteaz miei în primele dou s pt mâni de via , mai frecvent în prima s pt mân ; - mai sensibili sunt mieii lacomi, cu o bun stare de între inere; - au influien i factorii de mediu: umiditatea, frigul aglomera ia, lipsa de igien .

Surse de infec ie: - solul contaminat cu sporielimina i cu fecalele oilor purt toare; - glanda mamar murd rit de fecale din care sug mieii. Dinamica: - evolueaz enzootic sau sporadic, în func ie de prezen asurselor de infec ie i a factorilor de mediu necorespunz tori. Patogenez : -la nivelul intestinului multiplicare elaborare de toxin lezarea hemolitic mucoasei necrozant proteolitic absorb ia în celule intoxica ie general afectarea centrilor nervo i staz vascular i hemoragii în peretele intestinuluim sub ire Tabloul clinic: perioada de incuba ie = câteva ore 100

- forma acut : -febr , abatere, diaree profuz cu fecale galben spumose apoi sangvinolente; -mielul st cifozat, nu suge, geme. Evolu ie ± 2-3 zile, mortalitate ± 15-75%. - forma subacut : -mai lent , pe lâng tulbur rile gastrointestinale apar i manifest ri nervoase (ataxie, opistotonus, saliva ie abundent ); -mieii care supravie uiesc sunt sensibili i se dezvolt greu. -forma subacut : -mai lent , pe lâng tulbur rile gastrointestinale apar i manifest ri nervoase (ataxie, opistotonus, saliva ie abundent ); -mieii care supravie uiesc sunt sensibili i se dezvolt greu.

Tabloul anatomopatologic: - cadavru deshidratat, sl bit, murd rit de fecale pe trenul posterior; - edemul esutului conjunctiv s.c.; - lichid serosangvinolent în cavitatea peritoneal ; - linfonodulii mezenterici edema ia i, hemoragici; - ansele intestinale de stinse de gaze i inflama ie hemoragic intestinale (ileon). Diagnostic: - examen bacteriscopic - examen bacteriologic din con inutul intestinal. Diagnosticul diferen ial fa de: i fibrino-necrotic a mucoasei

- colibaciloz - salmoneloz . Prognosticul- grav. Profilaxia: general : - p strarea zooigienei ad posturilor, oilor în perioada de gesta ie i lacta ie; specific : -vaccinarea oilor gestante (la 120-130 zile de gesta ie) cu vaccin contra anaerobiozelor- ROMPERVAC. 101

Combaterea: - examen clinic: mieii cu forme de evolu ie lent se izoleaz i se trateaz cu ser specific antiperfringens tip B (sau polivalent), în doz de 10-20 ml i.p.; Tratamentul se poate asocia cu antibiotice cu spectru larg (tetraciclin per os în doz de 25-40mg/kg în 3-4 reprize /zi sau cloramfenicol per os 250500mg/animal în dou reprize).Se pot asocia vitamine din complexul B, vitamina A, C. - mieii s n to i se trateaz preventiv cu ser specific sau sulfamide(ftalilsulfatiazol).

102

.în 1816 boala este descris pentru prima dat de Metaxa în Italia. Etiologie: MYCOPLASMA AGALACTIAE . Dinamic : -boala are caracter sta ionar.sunt sensibile la ac iunea: streptomicinei. articulare i oculare. . datorit purt torilor de germeni.în 1923 Bridré i Donatien identific i cultiv pe medii cu ser agentul etiologic.8.prezint pluralitate antigenic : tipul A.ascendent . 103 . prin alimente i apa contaminat .pe cale digestiv . caracterizat prin procese inflamatorii cu localiz ri mamare.germen polimorf care se dezvolt pe medii acelulare. fecale. N. C. Istoric: . Surse de infec ie: -animalele bolnave care elimin germenul prin lapte. foarte sensibile sunt oile în lacta ie. . Caractere epizootologice: Receptivitate: -oile i caprele. secre ii oculare i genitale. Morbiditatea 50-60%. conjunctival sau cutanat .la noi în ar a fost descris pentru prima dat de Stamatin i Riegler în 1953. cloramfenicolului i tetraciclinei. ap rând de la an la an. MICOPLASMOZELE MAMIFERELOR 8. . urin . specific oilor i caprelor. de regul se îmboln vesc primiparele.2.rezisten a: în mediul exterior este sc zut . . . . Calea de infec ie: . iar în glanda mamar poate persista mai mult de 7 luni.AGALAXIA CONTAGIOAS OVIN I CAPRIN (R SFUGUL ALB) Defini ie: boal infecto-contagioas . pe canalul papilar.pe cale respiratorie.

artrite supurative anchiloze.articula iile sunt tumefiate.verzuie.infec iile bacteriene secundare determin complica ii supurativ. articula ii i inflama ie de tip exsudativ. . . . prin congestia glandei mamare.epifor . panoftalmii.artrite serofibrinoase la nivel carpien i tarsien.opacifieri ale corneei. calde. fotofobie. berbeci i oi sterpe. -evolu ie scurt -forma subacut : ‡ localizarea mamar ± la femelele în lacta ie. tineret. 104 . l sat în repaus se separ în 2 straturi. ‡ localizarea articular ± la miei. .evolueaz benign. de culoare galben. .laptele este alcalinizat cu 24-36 h înaintea apari ia semnelor de boal i cu gust s rat. dureroase.în cazul unei mamite catarale ±lacta ia revine la normal înciclul de lactatie urm tor. . . tumefierea limfonodurilor explorabili.Patogenez : ochi) P trunde în organism sânge organe i esuturi (glanda mamar în lacta ie.. . ‡ forma acut : -febr . chiop turi i conjunctivite.în caz de mamit parenchimatoas se produc infec ii secundare mamit supurativ scleroz mamar . .vindecare dup 2-7 s pt. . Tabloul clinic: perioada de incuba ie 4-7 zile. -calitativ-laptele devine vâscos.secre ia lactat este modificat cantitativ i calitativ: -cantitativ secre ia lactat scade sau înceteaz .necrotice scleroz mamar . . .vindecare în 5-7 zile. .în caz de complica ii bacteriene anchiloze ‡ localizarea ocular = cheratoconjunctivita agalactic . i moarte în 15% din cazuri.

-carantina se ridic dup 30 zile de la ultimul caz de vindecare sau moarte. Profilaxia: m suri generale:. iar identificarea speciei se face folosind testul de inhibare a cre terii i imunofluorescen a direct pe colonii. ‡ -examenul serologic: reac ia de fixare a complementului. se adimistreaz antibiotice. Tabloul anatomopatologic: ‡ -galactoforit cataral . Combaterea: -animalele bolnave se izoleaz i se trateaz : -oile cu localiz ri mamare-se mulg complet.vaccinarea oilor i caprelor din zonele contaminate cu vaccinurii vii atenuate sau inactivate. . iar i.completarea efectivelor cu animale provenite din zone indemne. ‡ -conjunctivit .‡ localizarea testicular ± orhite. se aplic pomezi calmante i infuzii mamare cu tetraciclin .m. imunoprofilaxia:.la noi în ar se folose te preparatul ÄAGAVAC´. -mamita pasteurelic (purulent ).p unarea în zone în care nu au p unat animale bolnave. -în localiz rile articulare se fac pensula ii cu tinctur de iod. 105 . ‡ localizarea cutanat ± erup ie papuloas i abcese. ‡ . Diagnosticul: ‡ -examenul bacteriologic: îns mân ri pe medii cu ser sanguin.vaccin inactivat ce se administreaz s. ‡ -mamit intersti ial abcese i scleroz mamar . cheratit . în doz de 1ml. panoftalmie. Diagnostic diferen ial fa de: -mamita stafilococic (gangrenoas ). -în localiz rile oculare ± oculo-conjunctival: colire cu antibiotice sau unguente.c. ‡ -artrite i tendovaginite serofibrinoase purulente necroze i anchiloze. testul ELISA pentru depistarea animalelor bolnave sau purt toare.

are rezisten sc zut în mediul exterior. cre te pe medii complexe cu adaus de ser de porc. Surse de infec ie: -porcii bolnavi i cei trecu i prin boal . deciliere.8. în condi ii de anaerobioz . Istoric: . mortalitate = 50%.3. Etiologie: MYCOPLASMA SUIPNEUMONIAE . scade -dup 3 zile apare o tuse uscat declan at la efort i diminea a. germenii eliminându-se prin secre ii bronhice în timpul tusei.PNEUMONIA ENZOOTIC SUIN Defini ie: boal infec ioas a tineretului porcin. abatere. Morbiditate = 70-100%..1 -forma subacut : -la purceii<6 s pt. Factori favorizan i: -factori debilitan i zooigienici i alimentari. sinuzit i conjunctivit cataral . sezonier. moartea celulelor hiperplazie limforeticular peribronhic obliterarea lumenului bronhiolelor cantitatea de oxigen din sângele arterial. -subfebrilitate. . prin coabitare. 106 . 4 s pt..germen polimorf. caracterizat prin debut insidios. Contaminarea: direct. cu caracter sta ionar. evolu ie lent cu semne de pneumonie cronic sau subacut i întârziere în dezvoltare.prezint diferen e de antigenitate.în 1967 Goodwin reproduce experimental boala la porcii liberi de germeni cu Mycoplasma suipneumonie. Tabloul clinic: perioada de incuba ie . . Dinamic : -evolu ie enzootic . str nutului. se coloreaz prin metoda Giemsa. colesterol. . Caractere epizootologice: Receptivitate: -crescut la purceii în primele 6 s pt. Patogenez : P trunse în c ile respiratorii multiplicare ciliostaz .în 1933 boala a fost descris prima dat de Köbe.

testul ELISA i PCR. Profilaxia: m suri nespecifice: -asigurarea condi iilor de între inere (zooigien . Tabloul anatomopatologic: -în pulmon:. i umiditate. Diagnostic diferen ial fa de: -influen a. forma pectoral . -dac apar complica ii. Atc pot fi eviden ia i la 10 zile dup infec ie i se men in cel pu in 80 zile. pleurit fibrinoas . .pe secre ii bronhice. confluente cu aspect de pancreatizare. -pesta porcin .în lobii apicali i cardiaci focare de compactizare. înconjurate de emfizem compensator. -examen bacteriologic. dispnee la schimb ri de temperatur -sl bire subdezvoltare. delimitate de esut pulmonar normal.focarele sunt dure la palpare. în lobii cardiaci i apicali.-dac nu apar complica ii purceii î i revin în 3-4 s pt. -pneumoniile verminoase. Pentru detectarea Atc specifici ELISA i ELISAs. -pasteureloza. delimitate net de esutul pulmonar normal. 107 . Diagnosticul: -valoare de diagnostic are examenul necropsic zone atelectazie i pancreatizare. -datorit complica iilor bacteriene focare purulente sau necrotice în pulmon. -forma cronic : -tuse. se produce moartea în 5-15% din cazuri. sechele pulmonare.. -examen serologic: imunofluorescen a direct pe sec iuni de esut pulmonar. -împiedicarea contactului cu animalele bolnave sau purt toare de micoplasme. alimenta ie).

administrate per os în furaje. -antibiopreven ia cu tetraciclin sau tilozin .pentru asanarea efectivelor contaminate. i tratarea porcilor cu semne clinice.-lotizarea purceilor dup în rcare. folosind vaccinuri inactivate i cu adjuvan i administrate sub form de aerosoli. se sacrific animalele cu semne clinice i se opresc de la reproduc ie animalele care au fost în contact cu acestea. . la vârsta de 7 i 21 de zile. 108 . imunoprofilaxia. Combaterea: . ca i a celor . intramuscular sau intraperitoneal.îmbun t irea condi iilor de zooigien care au stat în contact cu ace tia. tylanul i rovamicina.tratamentul opre te evolu ia procesului inflamator: se folosesc tetraciclinele. pe cale oral .

MICOPLASMOZELE AVIARE Boli infec ioase cronice cu sindrom respirator Micoplasmoza respiratorie aviara ± Mycoplasma gallisepticum. i sc derea sc derea fecundit ii i a procentului de ecloziune. 109 . Canada. dar produce pierderi din urm toarele cauze: întârzierea dezvolt rii tineretului aviar. . prin importul de pui i ou de reproduc ie. sl bire progresiv produc iei de ou . importan : .MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIAR (Boala respiratorie cronic ±BRC) Defini ie: Boal infec ioas a galinaceelor. sau virali. ± Mycoplasma meleagridis. . etc.R spândit în SUA. sc derea produc iei de ou i carne. Sinuzita infec ioas a curcilor Aerosaculita curcilor Sinovita infec ioas ± Mycoplasma gallisepticum.Mortalitatea este redus . necesitatea unor tratamente costisitoare. Etiologie: .1. ± Mycoplasma synoviae. r spândire.când micoplasma ac ioneaz singur determin o boal cu caracter benign. Istoric. Anglia. când se asociaz al i germeni.1958 ± prima descriere în ara noastr în urma importului de pui din Canada. boala evolueaz grav. parazitari. . Pseudomonas aeruginosa. coli. Olanda.7.MYCOPLASMA GALLISEPTICUM- . cu sindrom respirator. Haemophylus paragalinarum. deprecierea calitativ a c rnii.1943 ± Delaplane descrie boala în SUA.se asociaz cu agen i bacterieni: E. .1952 ± Markham i Wong identific agentul cauzal ± grupul PPLO. 7. .

prepeli ele.p s rile s lbatice cu forme benigne sunt un izvor permanent de germeni.izolat de Zander din creier de curci cu sinuzit . este distinct din punct de vedere antigenic. fazanii. Surse de infec ie: . Caractere epidemiologice: Receptivitate: -afecteaz g inile. cultivându-se pe medii cu ser i în embrionii de g in pe care îi omoar .specia patogen produce aglutinarea globulelor ro ii de pas re. la fel i porumbeii i chiar roz toarele. . . . .B . având ni a ecologic în c ile respiratorii.p s rile bolnave.A5969 .S6 . dar sensibil la tilosin .cu patogenitate moderat .F . curcile.4229 T.prin vaccinarea cu vaccinuri vii din tulpini multiplicate pe ou embrionate provenite de la p s ri purt toare. folosit la prepararea de vaccinuri pentru adulte. cele cu infec ii inaparente. . -cele mai sensibile sunt g inile i mai ales puii de 15 zile i cei de curc . . . . eritromicin .vertical prin oul infectat. . C i de transmitere: . la prepararea vaccinurilor inactivate i a infec iilor de control -6/85 i TS-11 ± pentru prepararea vaccinurilor vii. p unii.de la pui cu aerosaculit .izolat de Jungherr este folosit pentru producerea de antigene utilizate în reac ii serologice.izolat din corne ii nazali de la gâ te i ra e din Fran a i de la potârnichi din Anglia. bibilicile.prin materialul seminal de la coco i infecta i.se izoleaz din sacii aerieni. cele cu forme cronice respiratorii care elimin germenii prin exsudatul c ilor respiratorii..este rezistent la condi iile de mediu extern. -rasele precoce sunt mai sensibile.tulpini cu caracteristici particulare: . spectinomicin . 110 . .

micoplasmele afecteaz integritatea endoteliului vascular i determin agregarea trombocitelor.p trund pe cale respiratorie ac ionând asupra celulelor epiteliului respirator prin factorii de adeziune rezultând procesul patologic toxinele secretate determin perturb ri tisulare de tip fibrino ± cazeos care se pot complica cu germenii de asocia ie. Dinamica: evolueaz enzootic. . În infec ii masive st ri septicemice care produc leziuni ale tot tractusului aerofor.sinuzite infraorbitale cu caracter exsudativ. str nut. degranularea lor i activarea c ii extrinseci a coagul rii. cordul i pulmonul. conjunctivit . .respira ie cu ciocul deschis.mortalitatea = 10-30%. sinuzit . tuse. . Morbiditatea poate fi Patogeneza: . . cheratit . raluri traheale. str nut. splina. La g inile adulte (de peste 10 luni): Äsindrom de aerosaculit ´ 111 ..întârzierea în dezvoltare.perioada de incuba ie 10-30 zile.sc derea apetitului. .evolueaz sub form de sindroame: coriz .respira ie dispneic . .tuse. . La puii de g in de 1-3 luni: Ä sindrom de coriz ´ .enzootic cu evolu ie trenant . inapeten .boala apare ca urmare a transmiterii prin ou. mortalitatea între 10-40%.uneori apare sinuzit infraorbital . pneumonie. . cu caracter masal i sporadico.pân la 100%. sta ionar . jetaj.jetaj sero-mucos. La tineretul de 5-6 luni: Äsindromul de laringotraheit ´ . ficatul. zgomotoas cu ciocul deschis. .aerogen prin contact direct între p s ri sau indirect prin aerul infectat inhalat (mai rar datorit rezisten ei sc zute). Tabloul clinic: . iar împreun cu al i germeni poliserozite ce cuprind masa intestinal . . laringotraheit . aerosaculit .raluri laringiene i traheale.

hepatoz . -la deschiderea sacilor aerieni se observ mase fibrino-cazeoase cu aspect de Äjum ri de ou´= aerosaculit cazeoas . curcile scutur permanent capul din cauza irit rii mucoasei. -sacii aerieni îngro a i i opacifia i. . cu sindrom de aerosaculit . i condi iile de între inere sunt bune.sc derea produc iei de ou cu 10 -30%. . - 112 . a c rei mucoas este acoperit de un exsudat muco-fibrinos sau fibrino-cazeos. -serozit i pericardit fibrinoas i fibrino-cazeoas .evolu ie benign . Etiologie: MYCOPLASMA GALLISEPTICUM Tabloul clinic: .. rinit seroas i inflama ii ale sinusurilor deformând capul p s rilor. . .sau bilateral : tumefierea sinusurilor infraorbitale i îngro area sacilor de aer toracici i abdominali. cand inflama ia cuprinde i segmentele profunde ale aparatului respirator. uneori laringit seroas .debuteaz prin conjunctivit i rinit seroas . .sinuzita uni.salpingit cu depozite cazeoase în oviduct 7.SINUZITA INFEC IOAS A CURCILOR Sindromul de sinuzit la curci produs de micoplasme se caracterizeaz prin conjunctivit .pot apare: dispnee i raluri. Tabloul anatomopatologic (dup varsta i stadiul bolii): în faza ini ial : -rinit i sinuzit seroas . nefroz .deformarea capului datorit acumul rii de secre ii în sinusuri i în sacii conjunctivali pierderea par ial sau total a vederii.mortalitate foarte mic dac i sc derea produc iei de ou cu 10-30%. cu aderen e între . în fazele avansate (asocierea de al i germeni): pericard i epicard.2. -inflama ia traheei.perihepatit .

evolueaz prin aerosaculit i pneumonie la puii abia ecloziona i. . eritromicin ) în perioada ouatului pentru a preveni infectarea ou lor.c.germen de form cocoid .antibioticele nu sterilizeaz organismul de micoplasme. .curcile de toate vârstele.la curci apare sindromul Äsinuzit .Profilaxia: . manifestându-se în principal printr-o aerosaculit grav . . 113 . pneumonie i aerosaculit ´ în situa ia când se grefeaz i Mycoplasma iowae. . i tratarea lor dup ecloziune. Calea de infec ie: vertical. -prin examen serologic s-a eviden iat prezen a Mycoplasmei meleagridis i la prepeli e.. sindromul agravându-se . administrate pe cale general (s. Surse de infec ie: sperma infectat a reproduc torilor masculi. Caractere epizootologice: Receptivitate:. p uni i porumbei.facultativ anaerob. mai sensibil fiind tineretul pân la 2 luni.este o micoplasm epifit a c ilor respiratorii i urogenitale la curci. tylan.tratarea curcilor bolnave cu antibiotice: spectam.aglutineaz eritrocitele de pas re. Etiologie: MYCOPLASMA MELEAGRIDIS . .administrarea preventiv în hran i în apa de b ut de antibiotice cu spectrul larg ( tetraciclin . i. 7.cre terea izolat a puilor de curc Combatere: .se cultiv pe agar-coloniile apar dup 2 -4 zile de incuba ie. orizontal (pe cale respiratorie). Tabloul clinic: .3. galimicin.AEROSACULITA MICOPLASMIC A CURCILOR Defini ie: boal infec ioas caracterizat prin afectarea aparatului respirator.) i local (intrasinusal).m. .

. .tratarea efectivului matc cu antibiotice pentru a diminua transmiterea infec iei pe cale vertical .aerosaculita apare la vârsta de 3-5 s pt. micoplasmele identificându-se biochimic i serologic (inhibarea cre terii i testul peroxidazei).prin m suri generale ob inerea de pui neinfecta i.în tratamentul puilor i curcilor ou toare se folose te enrofloxacina timp de 5 zile pentru a reduce transmiterea pe cale vertical .necroza epiteliului sacilor aerieni.perturb ri în osteogenez . . articula ia jaretului m rit în volum. -în tratamentul puilor se folosesc quinelonele. selectarea i izolarea p s rilor neinfectate pentru reproducere.. pene anormal dezvoltate.se confirm prin examen de laborator: bacteriologic. . 114 .sindromul Äaerosaculit -deficien ´ apare la puii proveni i din ou infectate mers nesigur. Diagnosticul: .tumefierea splinei.infiltra ii cu heterofile. serologic.depozite fibrino-cazeoase în sacii toracici i abdominali.îngro area pere ilor sacilor aerieni. cuprinzând sacii aerieni abdominali. deformarea vertebrelor cervicale. Profilaxia: .localiz rile genitale determin sc derea produc iei de ou . . eliminarea loturilor infectate. . . monitorizarea bacteriologica si serologic a efectivelor de curci 0începând cu vârsta de 16 s pt. Combatere: -sacrificarea loturilor bolnave i executarea de dezinfec ii riguroase.necroze miocardice. învârtiri în cerc. . Tabloul anatomopatologic: . . .. limfocite i fibrin .ficat cu aspect bronzat. Histologic: ..

pentru cre tere necesit factorul V i serul de porc. Evolu ie: sporadic .p s rile bolnave se izoleaz . cu difuzibilitate lent în focar. Profilaxia: . i curc .cre te pe medii solide în 3-7 zile formând colonii rotunde.articula iile sunt edema iate i con in un exudat ini ial vâscos. . Tabloul anatomopatologic: . Tabloul clinic: perioada de incuba ie este de 2-21 zile. tendosinovite i bursite. cu producerea de sinovite exsudative.la nivelul articula iilor afectate se obsev leziuni de artrit . . 24 s pt.apare inflamarea articula iilor aripilor i membrelor cu eviden ierea chiop turilor. .respectarea m surilor generale i specifice (vaccinarea puilor cu tulpini vii atenuate). 115 . Etiologie: MYCOPLASMA SYNOVIAE . sl bire. .la pui pot apare aerosaculite. . streptomicina.evolueaz subacut i cronic.SINOVITA INFEC IOAS AVIAR Defini ie: boal infec ioas a puilor caracterizat prin afectarea membranelor sinoviale ale articula iilor i tendoanelor. . Combatere: . Calea de transmitere: vertical ± calea cea mai frecventa. .puii cu forme incipiente se trateaz cu antibiotice: teramicin .aglutineaz eritrocitele de g in Caractere epizootologice: Receptivitate: puii broiler în vârst de 4-16 s pt.hepatomegalie i prezen a de focare necrotice. .debuteaz cu paliditatea crestei i b rbi ei. tendovaginit . adinamie.exemplarele cu forme grave se sacrific . . apoi cazeos. sinovite fibrino-necrotice. . .nu prezint pluralitate antigenic . parenteral. tylan.

m duv osoas ) cazeificat central care prin confluare granulomul tuberculos. a ternut. Patogeneza: P trunde pe cale digestiv (respiratorie si cutanat mai rar) primar sânge esuturi i organe (ficat. Caractere epidemiologice: Receptivitate: -galinaceele. 116 . cocobacilar. filamentos. porumbeii i unele specii de p s ri s lbatice. Dinamica: -enzootic. -1894 este semnalat boala pentru prima dat la noi în ar de Riegler la papagal. cu simptome necaracteristice i leziuni granulomatoase în diferite organe i esuturi. bibilicile. bacilar. a p s rilor. În Europa s-a descris i serovarul 3. -cadavrele p s rilor bolnave. splin .bacil fin. în frotiurile din organe. indirect i transovarian. Surse de infec ie: -p s rile bolnave ce elimin bacilii prin fecale. sta ionar.în condi ii experimentale este patogen pentru g in i iepure. furaje i apa contaminat . prin sc derea ouatului. AVIUM. C i de transmitere: -prin contact direct. în peretele intestinal afect folicul tuberculos încapsulat. Etiologie: MYCOBACTERIUM AVIUM subsp. cu aspect polimorf. Tabloul clinic: -perioada de incuba ie în cazul infec iei:  prin ou = 4-5 luni. Grips demonstreaz natura infec ioas a bolii. cu mare difuzibilitate în focar.Înfec ii cu Mycobacterium tuberculosis s-au descris la papagal. serovarurile 1 i 2. apoi la unele p s ri s lbatice. fazanii. curcile. bacilii sunt prezen i în num r mare.9.TUBERCULOZA AVIAR Boal infec ioas cu evolu ie cronic . . confiscarea carcaselor cu leziuni. -sol. Istoric: -1868 -1872 prima descriere a bolii de c tre Roloff. -cu o frecven mai mare se întâlne te la p s rile de peste un an. Boala prezint importan datorit pierderilor prin mortalitate sau sacrificare.

simptome localizate.   în forme avansate tumori cutanate = ³corni tuberculo i´. nodulii pot ulcera. extremit ilor membrelor. eliminând un lichid cremos. subicterice. la tineret apare diareea intermitent . cu încetinirea dezvolt rii. urât mirositor (bogat în germeni). conservarea apetitului. Boala evolueaz asimptomatic sau necaracteristic. semnele clinice ap rând în ultima faz a bolii. localizarea cutanat = noduli intradermici  este frecvent la porumbel. boala se termin prin moarte ca urmare a epuiz rii sau hemoragiei interne. cu aspect sl ninos sau cazeos pe sec iune. sc derea produc iei de ou . 117 . Simptomele generale:    creasta i b rbi ele sunt palide sl bire. reprezentate de : y y simptome generale. diferite tulbur ri func ionale.dure la suprafa i cazeoase pe sec iune.    chiop turi unilaterale în cazul afect rii m duvei osoase. localizarea osteoarticular = artrite. având aspect neted sau rugos. Simptomele localizate: localizarea intern (visceral ) = infec ie generalizat      sl bire i anemie progresiv . de culoare alb -cenu ie. fracturi în cazul sub ierii peretului osos. uneori se poate observa ascita i ptoza abdominal . osteoperiostite deformante.  nodulii apar în regiunea capului.  la papagali s-a observat extinderea nodulilor cutana i sub form de pl ci. posteclozional = 2-12 luni.

uneori confluen i. faringian )    apare frecvent la papagal i porumbel.la papagali leziunile se caracterizeaz în principal prin noduli i ulcere cutanate. cu suprafa a mamelonat .leziunile pulmonare apar de regul la palmipede.noduli în ficat. nazal .localizarea pe mucoase (bucal . Tabloul anatomopatologic:    .  . Examenul bacterioscopic 118 .cadavre cahectice. . Diagnosticul  Probe care se recolteaz :  Cadavre. pulmon.  Organe cu leziuni: ficat. intestin. raluri. oboseal .nodulii con in mase necrotice cazeoase. intestin.la nivelul seroaselor apar leziuni nodulare de tip proliferativ. . m duva osoas .leziunile osteoarticulare se întâlnesc frecvent la porumbei. dup care se acoper cu pseudomembrane. în forma visceral ficatul este frecvent hipertrofiat. . splin . .  Articula ii. nodulii pot ulcera. localizarea pulmonar     este frecvent la palmipede. galben-cenu ii.musculatur emaciat .  Por iuni de os. respira ie dispneic .tesut adipos atrofiat. splin . nodulii au diferite dimensiuni.  Secre ii i excre ii. laringian .

Faza avansat Granuloame cu o zon central de necrobioz sau necroz . cu doza de 0. Examenul histopatologic Faza incipient de boal .  frotiurile se coloreaz prin metoda Ziehl-Neelsen. Examenul serologic pt.  În frotiurile din splin caracteristice.  inocularea la iepure a materialului patologic poate s determine moartea acestuia.05-0. i ficat ± germeni acido-rezisten i sub form de gr mezi sau rozete 119 . eviden ierea Atc specifici aglutinan i din sângele p s rilor domestice.v.M.  Testul de aglutinare cu antigen colorat const în punerea în contact pe o lam .  la p s ri Examenul bacteriologic  medii utilizate:  Lowenstein-Jensen  Dubos  Colin¶s la care s-a ad ugat 15 piruvat de sodiu mediile îns mân ate se incubeaz la 37°C timp de 8-10 s pt. dar leziunile nu sunt foarte extinse. Proba biologic  inocularea i.Un brâu de celule gigante de tip Langhans . a unei pic turi de antigen colorat cu acela i volum (0. . avium produce colonii netede (de tip S).1ml) de sânge integralproasp t recoltat prin punc ia venoas . avium la puiul de g in în vârst de 3 luni determin moartea în interval de 8 s pt.1 ml cultur de M.Foliculi primordiali constitui i din câteva celule epiteloide cu tendin de formare a celulelor gigante. efectuarea de frotiuri prin strivirea granuloamelor între dou lame sau prin tergerea sec iunilor organelor lezionate.La periferie un strat infiltrativ limfohistiocitar i reac ii vasculare. amestecul se balanseaz timp de 2 min i se examineaz aglutinarea. eviden ierea unui num r mare de germeni .

cât i diametrul acestuia.d.s-a încercat prepararea de vaccinuri vii atenuate i inactivate dar rezultatele au fost nesatisf c toare Combaterea  asanarea efectivului diagnosticat pozitiv: sacrificarea în abator a p s rilor. în b rbi e la g ini. .unitatea r mâne sub supraveghere înc 2 luni. în doz de 0.  rezultatul se cite te dup 48 de ore.aplicarea de dezinfec ii profilactice periodice. . de la nodul pân la edem. .repopularea se face dup minim 21 zile de la lichidarea efectivelor i dup dezinfec ia final .respectarea tehnologiei de cre tere i exploatare i respectarea principiului ³totul plin totul gol´.  R+ : la locul de inoculare apare un nodul cu diametrul de pân la 5 mm.ou le pentru incubat s provin numai din unit i indemne. uneori chiar i pe gât. M suri specifice  nu se practic .1 ml.Examenul alergic  se folose te tuberculina PPD de tip aviar. . .dezinfec ia riguroas a ad posturilor conform normelor pentru tuberculoz .  tuberculina se inoculeaz i. . când se apreciaz caracterul modific rilor locale. cu solu ii alcaline de formol. înconjurat de un edem ce se poate extinde la b rbi a cealalt . perioad în care se vor examina toate cadavrele. iar carnea corespunz toare din punct de vedere organoleptic se d în consum dup prelucrare termic . 120 . Profilaxia M suri generale .popularea fermelor avicole cu p s ri provenite din ferme indemne de tuberculoz .a ternutul dup depopulare se scoate i se depoziteaz în condi ii care s previn difuzarea bolii. .respectarea tehnologiei de cre tere i exploatare. .

121 . pulmon. . .Harding (1957) au descris în Anglia o encefalomielit pe care au denumit-o "boala de Talfan".1929 boala a fost identificat .se cultiv în culturi celulare primare de porc (rinichi. .Picornaviroze 10. Etiologie: Enterovirus porcin tip 1 (porcine enterovirus 1. . de Trefny în localitatea Teschen(regiunea de grani Ceho-Polon ). . constat prezen a i r spândirea în Moldova.În 1999±2002.Bendixen (1955) i Thordal .a efectuat examenul virusologic i reproducerea experimental (inoculare intracerebral ).În România. etc). Istoric: . pe liniile celulare PK15 i IBRS-2 produce efect citopatic. PEV ± 1) mai recent Porcine teschovirus. poliomielita) este o boal specific porcului. R spândire i importan : . de i eviden a serologic în câteva ri indic faptul c în popula iile de porci circul variante apatogene de virus. a îmboln virilor cu simptome de encefalomielit . Perianu i col. i viral a bolii. în 1949 V t manu descrie prin simptome nervoase.Christensen (1959) au descris în Danemarca "poliomielita porcin " i respectiv "pareza enzootic benign " pe care le considerau entit i distincte.10.Klobouk (1931-1933 studii experimentale privind natura transmisibil denumind-o "encefalomielita enzootic a porcului". virusul (PEV-1) nu se cultiv pe oul embrionat de g in sau culturi de fibroblaste de pui.boala de Teschen a fost semnalat în mai toate rile din Europa. . dup 3-4 zile i formarea de incluzii eozinofile citoplasmatice. familia Picornaviridae. genul Enterovirus. Forma clinic este acum rar în Europa. ce a dus la suspiciunea unei maladii neurovirotice la porci.s. encefalita infec ioas a porcului. meningoencefalita enzootic .1. manifestat clinic prin semne nervoase cerebrale i medulare de tip paralitic. testicul.Encefalomielita enzootic porcin (Boala de Teschen) Encefalomielita enzootic (paralizia infec ioas .

se deosebesc prin patogenitate mai sc zut i imposibilitatea de transmitere (reproducere a bolii) pe cale nazal . . imuniz rile.tulpinile de virus Talfan. . La început se îmboln vesc purceii tineri în vârst de 2-6 luni.enterovirusurile porcine au fost împ r ite.porcii bolnavi care elimin virusul prin fecale i urin . .boala evolueaz acut. subacut.virusul are afinitate pentru esutul nervos i se localizeaz în creier i m duva spin rii. mai rar epizootic i foarte rar sporadic.infec ia se mai poate realiza i prin c rnurile provenite de la porcii sacrifica i la începutul bolii sau prin obiectele contaminate. iar mortalitatea = 70-80% din porcii bolnavi. asem n toare cu tulpinile de virus Teschen (în prezent genul Teschovirus). prin materiile fecale virulente. infec ia este posibil i prin consumul resturilor de la buc t rie. Surse de infec ie : .digestiv . Factori favorizan i: -schimbarea brusc a temperaturii. etc. prin alimentele i apa contaminate. Dinamica: . începând cu cei din m duva lombar . r ceala. la care mortalitatea poate atinge 70%. pe baza testului de seroneutralizare încruci at . urmat de imunitate. umidit ii. m duva spin rii.suinele. .enterovirusurile porcine sunt relativ stabile la c ldur Caractere epizootologice: Receptivitate: . dar cu diferen de patogenitate . sânge. în centrii motori medulari. fecale. mult mai rar sugarii sau adul ii.receptivitatea maxim o au porcii în vârst de 2-6 luni. cu manifest ri intestinale. mu chi. Când infec ia se realizeaz cu o cantitate mic de virus i cu tulpini mai pu in virulente. aglomerarea în ad posturi neigienice. 122 i la valorile pH-ului între 2 i 9. în 11 serotipuri. Virusul produce leziuni în substan a cenu ie.. cronic i ocult. Calea de infec ie: . indiferent de ras sau stare de între inere. mucus nazal. se produce o form ocult . . este unic din punct de vedere antigenic. Patogeneza: P trunderea virusului se face în zona naso-faringian nervul olfactiv sistemul nervos central tot organismul inclusiv m duva spin rii. . Tabloul clinic: .enzootic. în organismul porcilor bolnavi se g se te în creier. virusul Teschen ±Talfan face parte din serogrupul I.perioad de incuba ie de 13-15 zile. secre ii i excre ii (saliv . urin ). . Morbiditatea < 50%.

mi c ri în manej. vertigii. bulb. -manifest hiperestezie cutanat . atrofii musculare de intensit i variabile. . . pericardite. ip i tresar la cea mai mic atingere. -se eviden iaz numai prin examen serologic. -hipertermie (41-41. 123 .coarnele ventrale ale m duvei cervicale i lombare.manifest ri nervoase: mi c ri de pedalare. .5°C). fotofobie. temperatura corporal se men ine în limite normale. Forma ocult -latent . Leziunile histologice : meningoencefalit nepurulent degenerescenta neuronilor cu fenomene de neuronofagie i formarea nodulilor i man oanelor limfocitare perivasculare. inaparent .Forma acut : -se întâlne te la purceii sugari i la tineret. pleurite. Forma subacut . Dup 2-3 zile de la debut.apetitul este p strat. scrâ niri din din i.protuberan . mu chilor maseteri i limbii jen în mers. crize epileptiforme. -animalele au dureri musculare. Forma cronic .mai rar i cu o durat evolutiv de 8-10 zile. hipersaliva ie i frecvent afonie.în evolu iile subacute i cronice :bronhopneumonii. tuberculii cvadrigemeni. . Tabloul anatomopatologic: Leziunile macroscopice nu sunt caracteristice : mucoasa gastroduodenal poate avea aspect pliat. apar paralizii ale membrelor. paralizii progresive i moarte în 60-70% din cazuri. pareza i paralizia membrelor posterioare. în primele dou luni dup în rcare. cortexul i meningele cerebral i medular. Leziunile sunt localizate în : . animalele iau pozi ia de Äsfinx´ se învârt în cerc. animalele care supra-vie uiesc au o valoare economic diminuat ca urmare a amiotrofiei.frecvent la porcii adul i . cornul lui Ammon. peritonite. -evolueaz asimptomatic. pedunculii cerebrali. privirea fix . cad în decubit ventral cu membrele îndepartate moarte în hipotermie dup 3-7 zile de boal . cerbel. . cu oscila ii ale trenului posterior refuz s se deplaseze paraliziile progreseaza ascendent.lobii olfactivi. în 70-100%. nistagmus. mioclonii. jetaj seromucos. fenomene nervoase mai slabe ca intensitate i manifestate prin crize periodice de excita ie. febr moderat .

-boala edemelor.Diagnosticul: Prin examene de laborator: . controlul sanitar-veterinar sever al porcinelor importate etc. Pentru detectarea i titrarea anticorpilor specifici se folose te tehnica ELISA. iar cele vii atenuate. -botulismul. -izolarea i ulterior identificarea virusului i a anticorpilor specifici. la interval de câteva s pt mâni i confer o rezisten de un an. IBRS-2 sau culturi celulare primare de porc. Vaccinurile inactivate se administreaz în dou reprize la interval de 3 s pt mâni i confer o imunitate de 6 luni. Se recolteaz : creierul. -pesta porcin clasic . Prognosticul este grav. -turbarea. imunofluorescen indirect i imunoperoxidaz . -listerioza. -encefalomielita cu virus. de : 124 . Diagnostic diferen ial fa -boala lui Aujeszky. Profilaxia: Prevenirea introducerii infec iei se realizeaz prin aplicarea m surilor profilactice generale:interzicerea introducerii de porci cu origine necunoscut . Pentru identificarea virusului bolii de Teschen se folosesc teste serologice cu seruri de referin cunoscute: virus-neutralizare. Imunoprofilactic: -în diferite ri s-au preparat i aplicat o gam variat de vaccinuri inactivate i adsorbite sau vii atenuate cu rezultate variabile. pe cale intracerebral . bulbul i m duva lombar în stare cât mai proasp t porcii sacrifica i dup 2-3 zile de la îmboln vire. Infec ia experimental se efectueaz prin inocul ri de substan nervoas la purcei în greutate de 8-10 kg. i de preferat de la -Izolarea virusului se face pe culturi de celule: liniile celulare PK-15.eviden ierea microscopic a leziunilor caracteristice în sistemul nervos central al porcilor infecta i.

Combaterea: În rile în care boala apare pentru prima dat se procedeaz la sacrificarea întregului efectiv contaminat. În zonele în care boala a evoluat enzootic: -declararea obligatorie a bolii; -închiderea gospod riilor contaminate; -distrugerea cadavrelor prin ardere i distrugerea sau autoclavarea porcilor sacrifica i de necesitate; -sacrificarea porcilor din efectivele contaminate; -vaccinarea porcilor s n to i din focar sau din gospod riile amenin ate de infec ie.

125

10.2.Encefalomielita infec ioas aviar
Boal viral , contagioas , specific galinaceelor, caracterizat prin ataxii i tremur turi ale capului i gâtului. Istoric: -1932 - descris prima dat în S.U.A. de Jones la puii foarte tineri (a doua zi dup ecloziune), care prezentau tulbur ri nervoase, traduse prin ataxii i tremur turi; -1939 "encefalomielita infec ioas aviar ";

-1966- a fost diagnosticat în ara noastr clinic i histopatologic de Adame teanu i virusologic de Taga în 1966. Etiologie: - virus filtrabil încadrat în genul Enterovirus, familia Picornaviridae; - tulpinile izolate au propriet i neurotrope i enterotrope i infecteaz cu u urin puii pe cale oral ; - virusul poate fi cultivat în culturi celulare de fibroblaste i celule renale de embrioni de g in ; - pe baza testelor de seroneutralizare, su ele izolate au fost încadrate într-un singur serotip. Caractere epizootologice : Receptivitate: - puii de g in , pân la vârsta de 6 s pt mâni; - mai sensibili la infec ii sunt puii în vârst de 6-20 zile; - puii de fazan, prepeli i curc .

Sursele de infec ie: - p s rile bolnave i cele trecute prin boal , care r mân purt toare timp de 4-5 s pt mâni, eliminând virusul prin fecale. Transmitere: - vertical, prin ou le contaminate; - orizontal, dup ecloziune. Dinamica: - boal cu caracter enzootic, de focar, sezonier , inciden a cea mai mare a cazurilor fiind înregistrat prim vara (martie-aprilie).

126

Mortalitate mare la embrioni i la puii în vârst de câteva zile. Mortalitatea este în medie de 25%, ajungând la 50-70%. Patogeneza: -virusul p trunde în organism (prin ingerare) excre ia în fecale (dup 2 s pt mâni de la infec ie); -replicarea primar caracteristice; viremie replicare în intestin (în special în duoden)

invadarea SNC altera ii morfologice manifest ri clinice

-neuronii sunt sediul unor degenerescen e de tip balonizant i neuronofogie; splin -virusul a fost identificat i în: ficat, pancreas, musculatura peretelui digestiv, cord, rinichi, i musculatura scheletic ;

-la p s rile în vârst , în urma viremiei, pe lâng eliminarea virusului prin fecale, se produce contaminarea ou lor direct sau indirect, pe parcursul celei de a doua s pt mâni de la infec ie; -consecutiv reducerii viremiei i invaziei SNC, se constat r spuns imun umoral, caracterizat prin apari ia de anticorpi eviden iabili prin diferite teste serologice; p s rile trecute prin boal dobândesc o imunitate solid . Tabloul clinic : Perioada de incuba ie =11-16 zile ; la puii proveni i din ou infectate : - abatere, mersul nesigur, titubant, sprijin pe jarete i pozi ie ghemuit ; - apar fenomene de tip paralitic, pareze i paralizii ale unuia sau ale ambelor picioare echilibrul devine dificil, deplasarea este greoaie sau imposibil pareze ale aripilor permanent; decubit

- tremurat intermitent al capului i al gâtului sau al cozii, care este mai u or de observat la puii mai mari "boala tremur toare" sau "tremurul epidemic". la puii mai în vârst , ca i la g inile adulte- evolueaz asimptomatic: - la g inile ou toare - sc derea produc iei de ou cu 10-15% i a procentului de ecloziune; - leziuni oculare cu opacifierea total sau par ial a cristalinului; - irisul este de culoare normal i forma pupilei regulat , nu apare fotofobie.

Mortalitatea < 65%, în raport cu condi iile în care se afl puii în momentul apari iei bolii.

127

accentuate la nivelul protuberantei i al coarnelor anterioare ale m duvei lombosacrale. ficat). Apari ia bolii în primele 10 zile dup ecloziune. miocard. boala nebeneficiind de un tratament eficient. Profilaxia: M suri generale: -supravegherea circula iei p s rilor i evitarea introducerii de ou la incubat sau p s ri din efective contaminate. . confirm boala. corpii Nissl dispar. proventricol. -teste serologice: imunodifuzia (ID). În stadiile avansate se constat numai resturi de neuroni distru i. sau testul susceptibilit ii embrionare. Histologic: degenerescen e ale neuronilor în sistem nervos central.izolarea virusului i identificarea lui prin teste serologice i infec ii experimentale. Diagnostic diferen ial: -pseudopesta. -hipovitaminoza E sau encefalomacia de nutri ie.pentru decelarea portajului i trecerii prin boal a adultelor seroneutralizarea pe embrioni de 6 zile. Neuronii se rotunjesc. nucleul devine excentric. dispersate la p s ri în diferite organe (pancreas. Diagnosticul: Se confirm prin examene de laborator: .mortalitatea sub 50% din embrioni indic imunizarea în urma trecerii prin boal a efectivului.hipovitaminozele B-1 i B-2. . Anticorpii precipitan i pot fi eviden ia i dup 4-10 zile de la infec ie i persist timp de cel pu in 28 luni. precum i o proliferare a focarelor limfoide. . macroscopic nu apar leziuni caracteristice: inflama ii ale sistemului nervos.Tabloul anatomopatologic: La necropsie. . proventricul i pancreas. catar intestinal i distrofii hepatice. iar citoplasma devine omogen i eozinofilic (tigroliz ). mortalitatea de 100 % a embrionilor atest indemnitatea p s rilor de la care provin ou le. 128 . .pentru eviden ierea virusului se inoculeaz intravitelin triturat de creier la embrioni SPF de 5-7 zile.boala lui Marek. cu eviden ierea leziunilor în creier. Prognosticul este grav. ELISA sau hemaglutinarea pasiv . folosind o tulpin de virus embrio-adaptat .

Vaccinarea se face obi nuit masal. pentru transmiterea imunit ii la pui vaccinuri vii i inactivate.se anun unit ile care au primit cu 14 zile înainte pui de o zi din sta iile de incuba ie cu boal . Vaccinurile vii din tulpini selec ionate pot fi administrate în pliul aripii sau în apa de b ut. La noi.se înl tur factorii debilitan i. Se va evita vaccinarea tineretului sub vârsta de 8 s pt mâni i a g inilor ou toare în perioada pontei. . la vârsta de 10-14 s pt mâni. . În focar se aplic urm toarele m suri: . în apa de b ut.se izoleaz func ional hala sau ferma contaminat .Imunoprofilaxia: vaccinarea p s rilor adulte. . pentru imunizarea p s rilor se folose te vaccinul "Ema-romvac´ (vaccin viu. Vaccinurile preparate pentru g ini se pot folosi i la curci. 129 .se supravegheaz permanent loturile contaminate i se elimin exemplarele cu semne clinice. contra encefalomielitei infec ioase aviare). . Combaterea: În zonele contaminate se impun m suri restrictive pentru izolarea focarelor. liofilizat.dezinfec ia riguroas a incubatoarelor sau a puierni elor.

virusul hepatitei (DHV) tipul III . Pasajele pe embrioni de g in duc la atenuarea patogenit ii.ulterior.un astrovirus. caracterizat prin prezen a leziunilor hepatice. . clasic. mai acut i cea mai contagioas la bobocii sub vârsta de 6 s pt mâni. Etiologie: .virusul hepatitei (DHV) tipul II. . Istoric: -1945 .U. Nu se întâlne te la p s rile adulte. pe continentuleuropean i în Japonia. cobai.A. 130 . -boala nu a putut fi transmis la iepuri.. Virusul hepatitei tipul I se cultiv pe embrioni de g in i de ra . .A.Hepatita viral a bobocilor de ra Hepatita viral a ra elor este o boal infec ioas a bobocilor de ra .U. bobocii fac forme inaparente. Virusul supravie uie te pân la 10 s pt mâni în condi iile mediului extern.. necur ate i nedezinfectate i mai mult de 37 zile în materiile fecale.a fost izolat numai în S.3. Egipt. -peste vârsta de 5-6 s pt. -puii de g in i de curc sunt rezisten i.virusul hepatitei ra elor (DHV) tipul I . -cei mai sensibili sunt bobocii în vârst de 1-2 s pt.agentul etiologic a fost izolat de c tre Levine i Fabricant (1950). Caractere epizootologice: Receptivitate: -bobocii de ra tineri. determinând moartea embrionilor cu infiltra ii edematoase i nanism. boala a fost semnalat de Taga în 1964. de c tre Levine i Hofstand.10. cu mortalitate ridicat .. . de la bobocii de ra Long Island i considerat serologic înrudit cu tipul I. Virusul rezist cel pu in 10 s pt mâni în cresc toriile infectate.un enterovirus care produce infec ia cu cea mai mare letalitate.izolat numai în Anglia afecteaz bobocii în vârst de 10 zile la 6 s pt mâni i este distinct serologic de tipul I.în România.prima descriere a bolii în S. oareci albi sau câine. boala a fost semnalat în Canada. .

a ternutul i ad posturile. Forma acut : . cu aspect icteric. în cazul ou lor infectate embrionii murind înainte de ecloziune.bobocii sunt somnolen i. i la Morbiditatea ajunge la 100%. -bobocii trecu i prin boal elimin virusul prin fecale i secre iile nazale timp de 8-10 s pt mâni. Tabloul clinic: Perioada de incuba ie: 1-5 zile i mai rar 6-13 zile.m rirea în volum a ficatului. mucoasele cianozate. . Dinamica: -apari ie brusc i difuziune rapid în focar i în afara lui.în formele de hepatit necomplicat constau în necroze ale celulelor hepatice i prolifer ri ale epiteliului canaliculelor biliare. .cordul este degenerat. Leziunile microscopice : .durata evolu iei este de 2-3 ore i se termin în 75-95% prin moarte. ca i ra ele adulte. . . au aripile l sate. cu anticorpi neutralizan i la titruri ridicate. . mi c ri dezordonate. -transmiterea vertical nu a fost dovedit . prezint anorexie. Transmitere:-pe cale digestiv i respiratorie i mai rar pe cale cutanat .Sursele de infec ie: bobocii bolnavi i trecu i prin boal . furajele. Tabloul anatomopatologic : .rinichii tumefia i i cu vasele injectate. contrac ii musculare.trecerea prin boal confer o imunitate solid .cu debut brusc. iar mortalitatea la 95% la bobocii în prima s pt mân de via 25-50% la cei în vârst de 1-3 s pt. care contamineaz apa. . Asimptomatic: -la bobocii de ra în vârst de peste 5-6 s pt mâni. care-i dau un aspect marmorat . foarte friabil i cu numeroase puncte hemoragice sau echimoze cu contur neregulat.splina este m rit în volum i marmorat . 131 . c deri laterale cu capul în opistotonus i nu se mai pot deplasa .

aplicarea dezinfec iilor profilactice. prin metoda Giemsa incluzii oxifile omogene. Diagnosticul: Se confirm prin examene de laborator: .salmoneloz .infec ia experimental : inocularea subcutanat sau intramuscular a izolatului la bobocii de ra în vârst de 1-7 zile determin apari ia semnelor clinice ale bolii. . se poate folosi i inocularea pe culturi primare de ficat embrionar. atât pentru individ cât i pentru colectivitate.în citoplasma celulelor hepatice i splenice se pot eviden ia. .aspergiloz . .testele serologice: de seroneutralizare. pentru identificarea DHV tip II. se poate utiliza testul de neutralizare pe embrioni de g in care permite i diferen ierea de tulpinile I i III. Diagosticul diferen ial fa . Prognosticul este totdeauna grav. Imunoprofilaxia: -vaccinarea efectivelor de ra e adulte.izolarea virusului de la bobocii mor i prin inocularea unui triturat de ficat infectat sau sânge în cavitatea alantoidian la embrionul de g in de 9 zile sau de ra de 10-14 zile.chlamidioz . în timp ce embrionii de g in r spund în mod variabil i de obicei mor în timp de 5-8 zile. .izolarea strict a bobocilor de ra timp de 4-5 zile dup ecloziune i evitarea contactului cu loturile matc . celulele prezentând o sensibilitate special . .leziuni degenerative i hiperplazice apar în sistemul nervos central. Embrionii de ra mor în mai pu in de 24-72 ore. au o valoare sc zut în diagnosticul bolii. . cu moarte în 24-48 ore de la inoculare. rinichi i în pere ii tubului digestiv. Profilaxia M suri generale: . S-a pus la punct i testul ELISA pentru eviden ierea DHV in fecale.detectarea DHV tip III în culturi celulare se realizeaz prin imunofluorescen direct (IFD). .. 132 de: - .

care se administreaz la ra ele adulte s. într-o singur administrare. Combaterea : În cazul apari iei unui focar primar.5 ml. În zonele contaminate se impune izolarea sever a fermelor i efectivelor de boboci pân la vârsta de 30 de zile. la interval de 2 s pt mâni (a 2 vaccinare se aplic cu 2-3 s pt mâni înainte de intrarea la ouat) i la bobocii de o zi (de necesitate) în doz de 0. Serul se administreaz în doz de 0. Pentru imunizarea bobocilor de ra se folosesc tulpini apatogene (tulpini embrioadaptate) prin inocularea în membrana interdigital . iar focarele se in sub m suri generale restrictive. vaccinul se inoculeaz intramuscular la rasele de ra e ou toare. Pentru imunizarea activ a efectivelor matc se folose te un vaccin viu. 133 . Bobocii s n to i din loturile contaminate se inoculeaz cu ser de la ra e trecute prin boal sau hiperimunizate.5 ml.2 ml. preparat cu o tulpin apatogen . la to i bobocii.c. de dou ori. cu 2-4 s pt mâni înainte de recoltarea ou lor pentru incuba ie. imediat dup ecloziune. respectiv 0. cea mai justificat m sur este "stamping-out´. la vârsta de 2-3 zile.. În România. se prepar vaccinul ÄHepavac´.m.-vaccinarea bobocilor de ra . Anticorpii maternali se transmit vertical la bobocii ecloziona i. sau i. protejându-i pân la vârsta de 2-3 s pt mâni.

Robin i Vechiu au dovedit c lichidul cefalo-rahidian este virulent atunci când animalele prezint simptome de encefalomielit acut . efectul citopatic se manifest prin producerea de incluzii intranucleare.boala este r spândit pe toat suprafa a globului p mântesc. atât prin mortalitate cât i prin deprecierea biologic a animalelor afectate.determin pierderi importante în special în crec toriile de câini i vulpi. contrac ii. CDV). Etiologie:  Virus (Canine distemper virus .11.  se cultiv i pe celule renale de câine i de dihor. a imunoprofilaxiei. R spândire i importan : . în unele ri. clinice sub care se poate prezenta . cunoscut i sub numele de "jigodie³. s produc simptome nervoase grave. epilepsii. unde determin efect citopatic. . prin inocularea lichidului cefalo-rahidian în spa iul atloido-occipital i intravenos.  este unic din punct de vedere antigenic. intracitoplasmatice i de celule stelate. tulbur ri digestive. î i exalteaz virulen a pentru dihor.  Green (1939). paralizii. virusul a fost adaptat i cultivat pe oul embrionat de g in . 134 . Inciden a ei a început s scad sim itor odat cu aplicarea sistematic .. plecând de la o tulpin de virus al bolii lui Carré.1. fiind întâlnit cu o frecven variabil . specific carnasierelor. în toate continentele. constat c dup 53-56 de treceri în serie pe dihori. Aceast tulpin astfel modificat a fost numit "distemperoidvirus".Carré au fost stabilite de Laidlav i colab. este o boal infecto-contagioas . apar inând familiei Paramixoviridae.1926. . cutanate i nervoase. In culturile de celule renale de câine. Istoric: . pulmonare.1769 descriere complet a tuturor fenomenelor aceast afec iune. pesta canin sau febra cataral canin .Boala lui Carré (Canine distemper) Boala lui Carré. de intensit i variabile. dar cu varia ii mari de patogenitate. genul Morbillivirus. .1905 Carré a demonstrat c boala este produs de un virus filtrabil specific. caracterizat prin sindrom febril.1926-1931 bazele imunoprofilaxiei anti. devenind apatogen pentru câine i slab patogen pentru vulpi. Ei au reu it în mod experimental.

apoi este distrus repede prin procesul de putrefac ie.sunt receptive canidele. virusul distemperoid a fost adaptat apoi la embrionul de g in de c tre Haig (19481956). stabula ia în condi ii deficitare de igien . la temperatura mediului extern. în concentra ii uzuale. sensibilizeaz animalele fa de complica iile care survin în cursul bolii. pân la vârsta de 1. . iar dup 130 de pasaje devine avirulent pentru dihor i câine.   în cadavre persist 48 ore.sunt afectate i celelalte canide (dingo.5-2 ani.sensibilitatea maxim o au c eii în vârst de 6-8 luni. 135 . . . dup 25 de treceri.mai frecvent se îmboln vesc câinii tineri. . coyot. dar mai rar în compara ie cu specia câine.frigul. inactiveaz materiile virulente în câteva ore.  virusul bolii lui Carré aglutineaz inconstant eritrocitele de g in i de cobai. distrug repede virusul. lup. dezinfectantele obi nuite. Caractere epizootologice: Receptivitate: .vulpe). lipsa de mi care în aer liber. acal. acesta î i reduce pu in patogenitatea pentru dihori.  rezisten a virusului în condi iile mediului extern este destul de moderat : lumina solar direct .

în formele nervoase cronice. . vidr . cu indivizi bolnavi inaparent sau cu purt tori i excretori de virus.eliminarea virusului începe de la primul acces febril. vidra.respiratorie i digestiv . dihorii.omul ar putea constitui. i contagiozitate mare. vizon. mai ales prin inhalarea aerului înc rcat cu particule (aerosoli). Sursele de infec ie: .primare . virusul se g se te în sânge. urin i materii fecale. inciden a cea mai mare a cazurilor se observ îns vara când infec ia evolueaz sub o form benign . nurc . iar urina i dup 3 luni. un rezervor important.felinele sunt refractare la infec ie. în toate organele irigate. lupul.pe cale indirect . care pot r mâne pentru un timp purt tori i excretori de virus. personalul veterinar poate fi vector activ sau pasiv de virus. activi sau pasivi.. necunoscut sau neb nuit de virus. cele aflate în perioada de incuba ie.pe cale direct .animalele bolnave elimin mari cantit i de virus prin jetaj. câinii dingo. pot fi surse de infec ie. demonstrat numai prin virulen a temporar (5-6 zile) a sângelui i apoi prin prezen a în sânge a anticorpilor specifici.vulpea. m duva osoas . . .boala afecteaz în condi ii naturale animalele din familia Mustelidae (dihor. nev stuic . 136 . secre ia bronhic eliminat în timpul tusei. . anima i sau neanima i. precum i cele trecute prin boal . Organele i esuturile cele mai bogate în virus sunt splina.îmboln virile pot ap rea în tot cursul anului. lichidul cefalo-rahidian i substan a nervoas sunt virulente înc 20 de luni de la apari ia primelor simptome. lutru). . .reprezentate de animalele bolnave. .omul face o infec ie inaparent . . uneori.formele cele mai grave de boal se întâlnesc toamna i prim vara. Contaminarea: . Calea de infec ie: . prin coabitare cu animale bolnave. secre ii i excre ii. creierul i limfonodurii. în exsudate. prin intermediul a diferi i vectori de materii virulente. când jetajul i secre ia ocular sunt foarte virulente. . jder. coio ii. adeseori trecând neobservat în popula iile de câini comunitari.în organismul animalelor bolnave. jderul.obi nuit cu aspect epizootic. . cu difuzibilitate foarte mare în focar i în afara acestuia. sconcsul. . nev stuica i bursucul. Dinamica: . hermin .

tulbur rile de gastroenterit . Complica iile cele mai frecvent întâlnite sunt bronhopneumonie sau pneumonie cataral sau purulent . 137 . Virusul se fixeaz devreme (în faza de viremie) pe centrii nervo i modific ri inflamatorii i degenerative tulbur ri nervoase variate.din punct de vedere evolutiv. Animalele pot s moar în aceast prim faz de septicemie viral sau hipertemia se remite. boala lui Carré se poate prezenta sub o form supraacut . abatere profund . Când evolu ia continu .Printre organele i esuturile foarte sensibile la ac iunea virusului se situeaz aparatul respirator. hepatonefrit . virusul se localizeaz în esuturile i organele pentru care are afinitate. sistemul nervos central. Prin ac iunea virusului asupra mucoaselor i prin lezionarea endoteliului vascular se produc fenomene de inflama ie cataral a mucoaselor.Patogeneza: Virusul p trunde în organism limfonodurile regionale por ii de intrare se replic trece în sânge determin o stare de viremie precoce. Tabloul clinic: . mai mult sau mai pu in grav . anorexie. accelerarea marilor func iuni. animalele mor în hipotermie. acut . ficatul. aceast remisiune este definitiv .  alteori boala dureaz 2-3 zile. intensitatea i întinderea leziunilor.  stare tific . virusul dispare din sânge i animalul se vindec . urinar. endoteliul vascular. instalat brusc i înso it de un catar nazal seros sau sero-mucos i catar conjunctival. dispar i tulbur rile generale care caracterizeaz sindromul de febr i în cazurile de evolu ie benign . pielea. botul uscat i frisoane. digestiv. cu sfâr it letal în 12-24 ore de la apari ia primelor semne. Forma supraacut sau cataral  febr intens 40-41°C.perioada de incuba ie este în medie de 3-7 zile. subacut i cronic . iar flora de infec ie secundar este reprezentat prin germenii biofi i ai c ilor respiratorii sau digestive.  evolu ia este foarte grav . . congestia mucoaselor. uneori ia caracter hipertoxic. inflama ia cataral a mucoaselor i leziunile corneei. în raport cu localizarea. procese inflamatorii la nivelul seroaselor i al diferitelor organe.

inapaten . fetide. iar animalele revin la starea aparent normal . Localizarea la mucoase (sindromul cataral sau forma cataral ) . 138 . cruste cenu ii.senza ie de prurit nazal. .g lbui. bron it .catar al mucoasei c ilor respiratorii anterioare. de "ochi rimelat´. unilateral sau bilateral ulcerare a corneei perforarea acesteia panoftalmie. tuse uscat pleurezie i bronhopneumonie. dup 1-2 zile. catar oculo-nazal. . la început seros. deosebindu-se sindromul cataral. cheratit parenchimatoas difuz . apoi mucopurulent . mucoase. în cantitate variabil . -str nut. formând în jurul fantei palpebrale un ornament crustos.Catar al mucoasei conjunctivale i inflama ia ocular .Forma acut    Febr (39.uneori striate cu sânge. apare o nou ascensiune termic . uneori biloase datorit gastroduodenitei. traheit .din unghiul intern al ochiului se scurge o secre ie. -enterita: la început constipa ie. Localizarea digestiv (sindromul digestiv) -semne de faringit . . stomatit cataral .  dup una sau mai multe zile de la remisiunea febrei ini iale. apoi mucos. -animalele prezint inapaten i sete accentua.jetaj. apoi umed i prelungit . respirator. -la debut apar vomit rile. . i scurt . mucopurulent. ridicându-se deodat la 40°C . hipertermia se remite.extinderea procesului inflamator la c ile respiratorii posterioare. Localizarea pulmonar (sindromul respirator ) . congestia i inflama ia mucoasei conjunctivale. -semne de laringit . înso it de manifest ri diferite în func ie de localizare. -animalele prezint fotofobie. vomit ri de intensitate variabil . la început seroas . în cantitate variabil . str nut.5-41°C). amigdalit . pneumonie sau bronhopneumonie. stare depresiv . cutanat. apoi diaree cu fecale lichide. ocular. digestiv i nervos. respira ie dispneic .

în epenirea cefei. fa a inferoposterioar a abdomenului. a gâtului. -pustulele sunt de m rimea unui bob de linte. mai rar la piept i bot. i crap . uneori mai mari. ai aripilor n rilor. tetaniforme. "dansul lui Saint-Guy" sau "coree jigodioas " . opistotonus. mi c ri în manej. Localizarea la aparatul urinar (sindromul urinar) -albuminurie. -in cazuri rare pot apare paralizii ale unor nervi cranieni. se transform în mici cruste care se deta eaz f r s lase în loc nici o urm . celule renale. rostogoliri "în butoi". devine rugoas -apar i fenomene nervoase exprimate prin convulsii i coree. Localizarea nervoas (sindromul nervos) -apare dup 2-3 s pt mâni de la debutul bolii. -miocloniile încep la mu chii membrelor posterioare. -frecvent apar crize epileptiforme care devin din ce în ce mai frecvente i mai violente. înconjurate de o zon congestiv . -pielea cuzine ilor plantari se bombeaz . se indureaz . contrac ii musculare puternice. durând s pt mâni sau luni i se termin în majoritatea cazurilor cu moarte prin epuizare. form cunoscut denumirea de "paralizie ritmic ".ataxii. ducând la moartea animalului prin epuizare. localizat la fa a intern coapsei . -mioclonii localizate la diferite grupe musculare sau chiar la mu chi izola i: mu chii buccelor. i sub -Are o evolu ie lent . -dup câteva zile de la apari ia exantemului. pustulele se usuc . provocate de virusul se dezvolt mai încet decât celelalte tulbur ri organice forma nervoas evolueaz de obicei afebril.Localizarea cutanat (sindromul cutanat) exantem pustulos. -tulbur rile nervoase cu fenomene paralitice care încep la trenul posterior i progreseaz caudo-cranial. astazii. -leziunile sistemului nervos. -leziunile meningoencefalice determin tulbur ri de: hiperestezie. progresiv . prezen a în urin de cilindri hialini. maseterii. amauroz . 139 . Localizarea plantar sau "boala c lcâiului tare´: -se manifest prin hipercheratoza proliferativ a cuzine ilor plantari cu sensibilitate exagerat a regiunii plantare.

intestin. Examenul virusologic  inocularea materialului patologic pe: 140 . intracitoplasmatice. ficat. splin . gastrit sau gastroenterit cataral . pancreas. dar cu o evolu ie mai îndelungat mai mare a infec iilor secundare.  jetaj. în care leziunile sunt în neuroni. i cu o frecven . Incluziile se g sesc în cele mai variate esuturi i organe: stomac. incluziile sunt situate întotdeauna în celulele gliale spre deosebire de turbare. rinichi. bacteriene. ficat.  cadavre proaspete. intranucleare sau extranucleare corpusculii lui Lentz-Sinigaglia. a incluziilor oxifile. bronsit bronhopneumonie cataral sau cataral purulent . creier. Histopatologice: existen a. nervoase.Forma subacut : -se manifest prin acela i simptome. i i au r mas cu diferite tare: leziuni i mai lung 7-35. -boala are o evolu ie mai grav Forma cronic : -apare la animalele care au trecut prin boal pulmonare. exsudate în cavit ile seroase. m duva spin rii. celule alveolare pulmonare. Tabloul anatomopatologic In formele supraacute: apare catarul mucoaselor. parotid . epiteliul bronhie. limfonoduri. oculare. intestin. în nevraxul câinilor cu forme nervoase de boal .  organe: pulmon. leziuni de tip septicemic. In formele acute i subacute: -localizarea la aparatul respirator: leziuni de rinit . cu prezen a de eroziuni sau chiar de ulcere ale mucoasei. laringit . rinichi. creier. splin . In nevrax.localizarea digestiv : leziuni de faringit . limfonoduri. Diagnostic  Probele care se recolteaz :  probe de sânge. ganglionii spinali.

a unor incluzii oxifile.m.  incluziile mai pot fi eviden iate în stomac. sau i.  Incluziile sunt eviden iate în celulele gliale. semnele clinice apar dup 3-5 zile . în care incluziile sunt în neuroni. Testul de imunofluorescen y y Examenul serologic  urm re te eviden iere anticorpilor specifici folosind:  testul de seroneutralizare în culturi celulare.  multiplicarea virusului produce efect citopatic manifestat prin formarea de celule cu nuclei gigan i .c. la un câine cu fenomene nervoase . Prezen a de incluzii Lentz ± Sinigaglia in epiteliul bronhiolar Proba biologic  se realizeaz pe c ei. Examenul histopatologic  eviden iaz prezen a în nevraxul (în celulele gliale) câinilor cu forme nervoase de boal .v. limfonoduri. Prognosticul . dihor sau nev stuic .  eviden ierea virusului se face prin testul de imunofluorescen direct pe culturi celulare.  reac ia de hemoaglutinare. pancreas. intracitoplasmatice i intranucleare = corpusculii Lentz ± Sinigaglia.  membrana corioalantoidian a embrionilor de g in . reproducând tabloul clinic al bolii lui Carre.Variaz în raport cu 141 Eviden ierea virusului (culoare galben-verzuie) în duoden Eviden ierea virusului (culoare verde) în cerebel.  testul imunoenzimatic ELISA. ficat.  se inoculeaz s. m duva spin rii. culturi celulare renale i testiculare de câine sau dihor. spre deosebire de turbare. alveole pulmonare. splin .  dac virusul este prezent în materialul patologic inoculat. când se administreaz sânge recoltat de la animale în faza febril a bolii. suspensii aseptizate din broiaj de organe sau i. cu citoplasma vacuolizat i cu prezen a de incluzii intranucleare i intracitoplasmatice. epiteliu bron ic.

 aplicarea dehelmintiz rilor preventive. .Gamaglobuline specifice. în urma adapt rii virusului bolii lui Carre la dihor. parvovirusului canin. Combatere  Animalele bolnave se izoleaz i se supun: i produsele  Tratamentului specific ± urm re te evitarea instal rii fenomenelor nervoase:  ser hiperimun: 20-50 ml. .Fenomenele nervoase de tip paralitic.  efectuarea de dezinfec ii i dezinsec ii profilactice în ad posturile i cu tile din canise. parenteral.forma evolutiv i clinic a bolii. trecute prin boal de excre ie i secre ie ale acestora  Imunoprofilaxia  utilizarea vaccinurilor monovalente sau polivalente (împotriva distemper virus. adenovirus-2.  Exist mai multe tipuri de vaccinuri i mai multe procedee de imunizare activ :  Vaccin viu atenuat.nu se poate aprecia ce animale vor face forma nervoas . leptospira. Tratamentului simptomatic Trebuie orientat în func ie de semnele clinice pe care le prezint animalul bolnav: 142 . cu crize epileptiforme sau tulbur ri nervoase cu evolu ie rapid .  ser de convalescent: 3-8 ml/kc. parainfluen a. localizate la trenul posterior. .natura i precocitatea tratamentului aplicat. coronavirus). Profilaxia  M suri generale  asigurarea condi iilor optime de îngrijire i alimenta ie. indic un prognostic grav. iepure sau  Vaccin preparat pe tulpini avianizate.  Limitarea câinilor cu animalele bolnave. preparate pe embrion de g in ..

. glucozate administrate i.pansamente gastrointestinale.. ferit de curen i de aer. asigurarea a ternutului curat i uscat. lapte în propor ii egale cu ceai de mu e el. 143 . s. Tratamentului igieno-dietetic y y administrarea de alimente u or digestibile.calmante Tratamentul de sus inere y y y tonice generale..antipiretice.antibioterapie. supe de carne. vitaminoterapie.antivomitive. . rehidratare cu seruri hipertonice. .c..v.

boala a fost semnalat prin izolarea virusului în Belgia. . diareei virale. ustensile) contaminate .nu prezint pluralitate antigenic i nu are însu iri hemaglutinante. Caractere epizootologice.proteina G este proteina de ata are a virusului la receptorul celulei sensibile. sunt asociate cu înveli ul. rerspectiv F.A. BHK21 unde determin efect citopatogen i sinci ii cu incluzii acidofile intracitoplasmatice. Anglia. la care gravitatea este maxim .genomul virusului codeaz zece proteine virale dintre care 8 sunt structurale i 2 nestructurale (1B i 1C). . . ca i pe linii celulare : KB. în Elve ia.virusul se replic pe culturi celulare de origine bovin (renale.dup 1969. -sursele secundare : elementele mediului înconjur tor (furaje. Infec ia influen eaz produc ia: reducerea sporului în greutate i în evolu ii grave. cresc torii i personalul veterinar.11. . manifestat prin tulbur ri respiratorii de bronhopneumonie. HeLa. splenice i pulmonare). familia Paramyxoviridae subfamilia Pneumovirinae genul Pneumovirus . .1A. G. prezint o mare importan economic . Cinci dintre proteinele structurale. Receptivitate: -bovinele pân la vârsta de 6-7 ani.Bronhopneumonia bovinelor cu virus sinci ial Este o boal infec ioas cu o evolu ie acut . pot avea rol în transmiterea virusului.virusul prezint un polimorfism accentuat. iar simptomele sunt observate la vi eii de 1 la luni.2. ap .frecvent se asociaz virusurile: rinotraheitei infec ioase. a ternut. 144 . Etiologie ribovirus (Bovine respiratory syncy ial virus ±BRSV).U. care elimin prin secre iile respiratorii mari cantit i de virus. Germania. -virusul sinci ial bovin este patogen i pentru oi i capre .. Istoric -1969 Peccaud i Jaquier. au diagnosticat clinic i virusologic pentru prima dat boala. parainfluen ei-3 i adenovirus. -sensibilitatea maxim o prezint animalele în vârst de 3-9 luni. S. M i M2. Sursele de infec ie: -animalele bolnave sau trecute prin boal . mortale. .

peribronhiolit asociat cu metaplazie. conjunctivit . polipnee i tuse. cu accese de tuse uscat . astfel c morbiditatea poate atinge 100%. emfizemato i. animalele adopt decubitul. In citoplasma celulelor alveolare se g sesc incluzii eozinofilice.pentru detectarea anticorpilor specifici în serul animalelor trecute prin boal .Contaminarea: pe cale respiratorie i digestiv . -durata medie a evolu iei este de 3-5 zile la vi ei i juninci i de 8-10 zile la animalele adulte. evolu ia se prelunge te. epifor . faringian. iar lobii apicali i cardiaci prezint bronhopneumonie lobular Microscopic: îngro area pere ilor alveolari. -în caz de complica ii bacteriene. emfizem pulmonar ce coincide cu a doua faz a bolii respira ia devine dificil . imunofluorescen a indirect . saliva ie. bronhopneumonia intersti ial emfizematoas . Dinamic : enzootic. Examenului serologic: . iar semnele pulmonare se agraveaz . jetaj seromucos. traheal. Patogeneza Virusul p trunde pe cale respiratorie se multiplic în celule (epiteliul nazal. bronhiolar i în pneumocitele alveolare I i II) efect citopatogen în celelele epiteliale o bron iolit necrozant obstructiv . -material patologic recoltat: secre iile conjunctivale i nazale recoltate de la animalele recent îmboln vite . . Pentru izolarea virusului se folosesc culturile celulare reprezentate de rinichi fetal i testicule de vi el. cu infiltra ie de mononucleare. bucal . Tabloul clinic -boala evolueaz acut -cu febr . in gâtul întins. Tabloul anatomopatologic . imunofluorescen a direct cu anticorpi monoclonali. numeroase sinci ii în lumenul alveolar. 145 .Leziunile sunt dominate de emfizemul pulmonar. se pot folosi: reac ia de fixarea a complementului. Diagnosticul -se confirm prin examene de laborator : virusologice i serologice. la asculta ia ariei pulmonare se percep raluri uscate. cu o difuzibilitate mare în efectiv.Pulmonii sunt m ri i. sindromul respirator acut grav emfizem pulmonar distribuit în tot organul i mai ales în p r ile caudo-dorsale.

-la noi se prepar vaccinul ÄTetravac B´. cu scopul prevenirii complica iilor bacteriene. -imunizarea specific : vaccinuri inactivate i adjuvantate sau atenuate. . un produs polivalent contra rinotraheitei. cât mai precoce. în general este favorabil. în doz de 2 ml i. timp de 3-5 zile.sau polivalente.parainfluen a. inclusiv a vacilor gestante. .pasteureloza. pe cale intramuscular i în doz de 2 ml. . folosit la vi ei i tineret (începând cu vârsta de 2-3 s pt mâni) din ferme de cre tere i îngr are. -imunizarea activ a bovinelor cu vaccinul ÄBovilis bovipast´(vaccin inactivat împotriva parainfluen ei. evolu ia fiind benign .pneumoniile verminoase. animalele bolnbave se izoleaz i se trateaz (cele cu forme u oare) sau se sacrific Äcele cu forme grave).c. Prognosticul. .rinitele alergice. a tehnologiei de cre tere i efectu rii dezinfec iilor. -vaccinul "Cattlemaster-4". -virusul poate fi eviden iat în sec iuni de pulmon la parafin prin tehnicile de imunoperoxidaz . Combaterea In caz de apari ie a bolii. . parainfluen ei i bronhopneumoniei cu virus respirator sinci ial. virusului sinci ial i pasteurelozei bovine)-doz de 5 ml s.-antigele virale pot fi detectate prin imunofluorescen direct . Profilaxia -respectarea m surilor antiepizootice generale: asigurarea condi iilor de zooigien . cu rapel dup l4-21 zile cu aceea i doz . .m. diareei virale. cu rapel la 2-4 s pt mâni. Pentru tratamentul animalelor bolnave se folosesc antibioticele cu spectru larg. complexul avidin -biotin sau alte tehnici speciale de colorare. 146 . Diagnosticul diferen ial . mono. Animalele s n toase se vaccineaz de necesitate. Vaccinarea este indicat pentru imunizarea bovinelor s n toase. se remediaz deficien ele de igien i alimenta ie. pneumoniile embolic i de aspira ie. se aplic dezinfec ii. sau nazal.necvrobaciloza .rinotraheita infec ioas .pleuropneumonia contagioas .

3. bivoli. serologic i virusologic în anul 1967 .se cultiv pe ou embrionate de g in i pe culturi celulare de diferite origini (vi el. -între tulpinile de virus izolate din diferite focare exist importante diferen e de patogenitate. -virusul cauzal (PÎ-3) a fost izolat de Cbanock în 1958. virusul are însu iri hemaglutinante .A. ci doar în ceea ce prive te agentul etiologic. parainfluen a a fost diagnosticat . cal i maimu .familia Paramixoviridae . Caractere epidemiologice Receptivitate: -taurinele.virusul PI-3 poate ac iona sinergic i cu alte virusuri. în stabula ie. influen a sau febra epizooticâ este o boal infec ioas contagioas . suprapus. Istoric -1915 Fritsche în Germania b nuie te prezen a unui virus pneumotrop ca agent patogen principal i a unei bacterii colorat bipolar ca agent secundar. -1959 Reisinger în S. purcel. porcine. cabaline. manifestat prin febr i tulbur ri respiratorii grave. De fapt.virusul rinotraheitei infec ioase.serotipul PI-3 prezint 3 subtipuri înrudite antigenic : uman. subfamilia Paramyxovinnae. -"parainfluen a" apare ca enzootie de ad post unde se practic cre terea intensiv .între febra de transport' i "parainfluen " nu exist deosebiri de ordin clinic i lezional.11. caprine.Parainfluen a bovin (Bovine parainfluenzavirus disease) Parainfluen a sau rinopneumonia bovinelor. . cum sunt : -virusul diareei virale-bolii mucoaselor.U. bovin i ovin. -în ara noastr . i 147 . în special vi eii în perioada în rc rii i tineretul pân la vârsta de 7-8 luni . oaie. . c prioare i carnasiere.bivol. izoleaz virusul de la vi eii care sufereau de sindromul cunoscut sub denumirea "febra de transport". Etiologie Bovine parainfluenza virus 3 genul Respirovirus. . embrion de g in ) unde determin efect citopatogen i apari ia de incluzii oxifile intracitoplasmatice i intranucleare.

perioada de incuba ie difer de la 2 zile la 2 s pt mâni.posibilitatea infec iei încruci ate între specii deoarece s-a putut reproduce boala la vi ei cu tulpini ovine i umane ale virusului PI-3.exist posibilitatea transmiterii pe cale natural a virusului între bovine i ovine. favorizându-se infec iile secundare Tabloul clinic . transporturile pe cale ferat . prin contact. . frigul i umiditatea. prin inhalarea aerosolilor rezulta i din tusea animalelor infectate sau din pulverizarea jetajului virulent. animalul st nemi cat. . favorizat de concentr rile mari de bovine pentru produc ia de lapte sau pentru îngr are.se percep raluri sibilante.vi eii infecta i elimin virusul PI-3 bovin timp de 8-10 zile.Sursele de infec ie . cu o difuzibilitate mare în focar.virusul este eliminat prin secre iile nazale i oculare. acute. Forma supraacut . .la vi ei i se manifest prin febr .la asculta ie . 148 . cu capul l sat în jos sau în sus . edem în regiunea gâtului. . gâtul întins i n rile dilatate . ad patul insuficient. Patogeneza Virusul p truns în organism pe cale respiratorie bariera de mucus cu ajutorul neuroaminidazei. subacute i inaparente. . semne de rinit . suflul bron ic i în sprirea murmurului vezicular. iar infec ia este aerogen . în pulmon i moarte rapid (2-3 zile). jetaj i l crimare.febr . Dinamica un caracter enzootic. sub form de enzootii de ad post. Replicarea virusului are loc în citoplasma celuleor epiteliale ale c ilor respiratorii i în macrofagele alveolare distrugerea cililor vibratili i a celulelor ciliate hiperplazia pneumocitelor de tip ll sl birea rezisten ei aparatului respirator. Contaminarea direct.respira ia este dispneic . Forma acut .animalele bolnave i de cele trecute prin boal . abatere. frisoane. care descompune acidul N-acetil-neuraminic (NANA) ce se g se te în cantitate mare în glicoproteinele mucusului celulele ciliate ale epiteliului. .se deosebesc forme evolutive supraacute.

iar respira ia se face cu gura deschis . jetaj i . cu indispozi ie. . . iar din fetu ii avorta i se izoleaz uneori virusul PI3. se observ zone de depozit fibrinos .eforturile fizice deosebite pot provoca moartea prin sincop .pe pleur .animalele vindecate. ..evolu ie benign .uneori cu strii sau coaguli de sânge rezulta i prin ruperea vaselor.mucoasa tractusului respirator este congestionat i acoperit de un exsudat mucopurulent . abatere.edem al esutului conjunctiv din regiunea gâtului.se manifest prin febr . . clar i nu prea abundent.Limfonodurii traheobron ici sunt congestiona i i m ri i . . inapaten .dac nu apar complica ii bacteriene. i hemoragii punctiforme 149 . sialoreea i epifor . iar vindecarea se produce dup 1-2 s pt mâni. jetaj fluid.vindecare spontan . temperatura revine la normal.în urma interven iei florei bacteriene de asocia ie apare jetajul mucopurulent.tusea este intermitent . cu limba scoas .sc derea produc iei de lapte. hiperplazie spelnic .în cavitatea toracic exsudat sero-hemoragic . Tabloul anatomopatologic. i comisurile retractate. prin persisten a sechelelor pulmonare r mân tarate.la femelele gestante se poate produce avort.lobii pulmonari prezint o distensiune foarte accentuat .la percu ie. iar respira ia dispneic . Forma inaparent (forma benign ) . . Forma subacut . .emfizem intersti ial. jetajul devine mucopurulent.leziuni de ciroz hepatic . se constat sensibilitate accentuat în zona coastelor i prezen a zonelor de matitate. . enterit cataral subepicardice sau pe mucoase.apetitul dispare. sau la intrarea în cavitatea toracic .

se manifest prin fenomene preponderent digestive (diaree profuz .rinotraheit infec ioas . pe ou embrionate sau pe culturi de celule. provenite din contopirea pneumocitelor granuloase descuamate Diagnosticul . dar mai îndelungat .necrobaciloza. f r contagiozitate. Prognosticul.tulbur rile respiratorii acute intereseaz c ile aeriene anterioare. . . stomatit ulceroas cu miros fetid. prognosticul devine rezervat sau grav. Diagnostic diferen ial.febra cataral malign . iar dispneea este de expira ie (în parainfluen .inhibarea hemaglutin rii sau seroneutralizarea în culturi de celule.izolarea virusului se face din secre iile nazale sau din amigdalele i pulmonii celor sacrificate sau moarte.boala mucoaselor.dac se produc complica ii secundare. sinci iale. mai rar vaginit i foarte rar semne de encefalit .este favorabil în majoritatea cazurilor .anticorpii maternali persist în sângele vi eilor pân la vârsta de 4-6 luni.septicemia hemoragic . prin izolarea virusului i investiga ii serologice. Profilaxia Un rol important îl au m surile generale 150 .identificarea se face pe baza efectului citopatic.proliferarea i sinci ializarea celulelor epitcliale de la nivelul alveolelor i bronhiolelor . tulbur ri respiratorii i evolu ie grav . dispneea este de inspira ie).existen a în lumenul alveolelor pulmonare a unor celule gigante. exist semne de conjunctivit chiar cheratit . i morbiditate sc zut .prezen a incluziilor acidofile în citoplasm i nucleu. urm rindu-se dinamica titrului de anticorpi la interval de 10-14 zile. este înso it de febr . . forma pulmonar . a prezen ei incluziilor eozinofile intracitoplasmatice i intracelulare sau prin testele de seroneutralizare i imunofluorescen . . . dar cu mortalitate ridicat . -diareea viral bovin . . cu mortalitate mult mai ridicat i mai pu in prin tulbur ri respiratorii. bacteriene. se caracterizeaz printr-o mortalitate ridicat leziunile oculare i nazale predomin .se manifest prin jetaj. localizarea bucal (difteria vi eilor). . iar i . sanguinolent )..prin examen de laborator. . f r leziuni ale aparatului respirator. tuse.Histologic .

etc. Vaccinarea se repet cu 2 s pt mâni înainte de ori ce perioad de risc (transport. virusului sinci ial i pasteurelozei bovine. . constitutit din virusuri modificate. -animalele s n toase din loturile contaminate. în func ie de situa ia epizootologic din unitate. 151 . atenuate.vaccinul "Biviral-B" (PI-3. în dou sau trei puncte separate. schimbarea ad postului.animalele bolnave se izoleaz gamaglobulinice specifice anti-PI-3 i se trateaz cu antibiotice i sulfamide sau concentrate .2-0. fie se vaccineaz de necesitate cu vaccin antiviral (bivalent sau trivalent).. (vaccin inactivat împotriva parainfluen ei.animalele vindecate r mân adesea cu sechele pulmonare. ca i serul antiviral polivalent hiperimun.vaccinul ÄBovilis bovipast´.se poate folosi serul de convalescent. Combaterea .evitarea cre terii animalelor în ad posturi reci. la interval de 4 s pt mâni. fie se serumizeaz de necesitate cu ser hiperimun mixt în doz de 0.3 ml/kg. f r curen i de aer sau în condi ii de supraaglomerare i transporturile obositoare Imuniz rile active . în doz de 50-100 ml/animal. IBR-IPV).i se inoculeaz de 2 ori. neaerisite. modificat prin temperatur specific i cu administrare nazal . . Tineretului bovin de peste 2 s pt mâni.)."PI-3 VAC" (vaccin PI-3 la rumeg toare) i . Se administreaz pe cale subcutanat în doz de 5 ml."Imuresp-P" (vaccin din virus viu modificat contra parainfluen ei bovine (PI-3). . este preparat prin cultivarea pe o linie celular stabil bovin a tulpinii mutante RLB-103 i.

-diaree apoas .asimptomatic Tabloul anatomopatologic: . polidipsie. -pasiv.enterit cataral . -evolueaz 2-4 s pt. -oboseala.acut: -anorexie.PSEUDOPESTA PORUMBEILOR Etiologie: Paramyxovirus tip I (PMV-1) . tremur turi. . a ternut. .tulpinile izolate prezint patogenitate diferit . Tabloul clinic: -perioada de incuba ie = 4-5 zile..5. Factori favorizan i: -existen a unor boli parazitare. Transmitere: -activ. ad posturi contaminate.11.incoordonarea mi c rilor. excremente). caren e vitaminice. somnolen . -fenomene nervoase: -parezia aripilor. -frecvent apare la porumbei ca urmare a transmiterii bolii de la g ini.pene aglutinate în jurul orificiului cloacal. -patogenitatea crescut a tulpinii. torticolis. 152 . Caractere epizootologice: Receptivitate: -sunt mai sensibili puii i tineretul. -apa. convulsii. -apar 30% din efectiv. Surse de infec ie: -p s rile bolnave ce elimin virusul prin secre ii i excre ii (saliv . terminându-se prin moarte (ca urmare a complica iilor) sau remitere. furaje. . -sunt mai sensibili porumbeii din liniile selec ionate. secre ii nazale.

i dezinfec ia de -porumbeii s n to i din focar se vaccineaz cu vaccin viu începând cu vîrsta de 12 zile. cu vaccin inactivat. dezinsec ii.. -dezinfec ii. pseudomonoza. salmoneloza.mucus filant i hemoragii punctiforme în cavitatea bucal i nazal .micoplasmoza. -doza 0.3 ml.se confirm prin examen de laborator: . . rapel din 6 în 6 luni.stomacul glandular: congestie a mucoasei i leziuni hemoragice. Revaccinare dup 4 s pt.în cresc toria infectat dup eliminarea p s rilor bolnave se face cur enie zilnic 2ori/s pt mân .izolarea i sacrificarea p s rilor bolnave sau suspecte. coccidioza. cu rapel din 6 în 6 luni. . .examen serologic: reac ia de hemaglutinare. Diagnostic diferen ial: . -pe cale oculo-nazal . reac ia de inhibare a hemaglutin rii. Diagnostic: . Combatere: .. deratiz ri periodice.opacifierea sacilor aerieni. 153 . pasteureloza. pe trahee. . Profilaxia: -m suri generale: -igiena ad postului i volierei. . -igiena alimenta iei.imunoprofilaxia: -imunizarea cu vaccin inactivat dup vârsta de 4 s pt.examen virusologic.paramyxoviroza. .

. -p s ri. midriaz . str nut.11. -mai sensibili sunt purceii sugari pân la vârsta de 3 s pt. Etiologie: PARAMYXOVIRUS .ENCEFALOMIELITA CU PARAMYXOVIRUS LA PORC (boala ochilor alba tri) Defini ie: -boal infec ioas a porcinelor. -tulbur ri de reproduc ie i opacifierea corneei. abatere. inaparent. -hiperexcitabilitate. unde determin efect citopatic i formarea de sinci ii. Caractere epizootologice: Receptivitate: -numai porcinele. -persoane i vehicule ce au intrat în contact cu porci bolnavi.virusul se cultiv u or pe linia PK15 de origine porcin . rigiditatea trenului posterior. -la adulte evolueaz subclinic. atitudini anormale. tremur turi musculare.6. opacifierea corneei. Tabloul clinic: la purceii sugari (în vârst de 2-15 zile) -stare depresiv . -morbiditate = 20-60%. -simptome nervoase: ataxie. caracterizat prin manifest ri nervoase. . -poate evolua cu simptomatologie tears : letargie. febr . Surse de infec ie: -porcii bolnavi. orbire aparent . tuse. 154 . doar cu opacifierea corneei. la purceii de peste 30 zile -simptomatologie moderat : anorexie.aglutineaz globulele ro ii de mamifere i de pas re.

se recolteaz : creier . uveit anterioar . mi c ri în cerc. Microscopic: . amigdale. Diagnosticul se confirm prin examen de laborator: Examen virusologic: . -opacifierea corneei.encefalit nesupurativ . edeme ale corneei. -expulzarea de fetu i mumifia i. -infertilitate. . virus neutralizarea sau testul ELISA. -eviden ierea agentului viral prin imunofluorescen . .-fenomene nervoase: ataxie.izolarea virusului prin inocularea materialului patologic pe culturi de celule renale de origine porcin . Profilaxia: -respectarea m surilor generale de igien i alimenta ie -în rile în care boala evolueaz endemic se pot folosi vaccinuri inactivate 155 . la scroafele gestante -f t ri de purcei mor i.meningite.leziuni pulmonare: focare de pneumonie. . Diagnostic diferen ial: -encefalomielita cu virus hemaglutinant (coronavirus). Examen serologic: .leziuni oculare: opacitatea corneei. Tabloul anatomopatologic Macroscopic: . -boala lui Aujeszky.detectarea anticorpilor specifici utilizând reac ia de inhibare a hemaglutin rii.