Absolvire 2011 Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. A B

1 2 3 4 5

Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot

a b c d e

Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2.

A 1 2 3 4 5 Anorexie Bulimie Polifagie Deshidratare Casexie a b c d e

B Foame exagerata, fara control Scaderea cantitatii de lichide din corp Absenta sentimentului de satietate Slabire extrema in faza terminala Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3.

1 2 3 4 5

A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce

a b c d e

B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30’ pana la adormire 4.

1 2 3 4 5

A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata

B a b c d e 36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C

Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta

4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie

Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. Este manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25.15. in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18./min. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. In bradipnee. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata. frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezechilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate . c) 8 – 12 resp. b) 12 – 16 resp./min./min 20. apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. Respiratia dispneica este un act reflex constient.

interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. este: a. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. rinichiul c. stare generala buna 34. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. Pentru a reduce febra . Diareea se manifesta prin: a. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. in etapa de stationare. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. frison sau senzatie de frig c.26. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. limba umeda b. seara la culcare b.asistenta medicala poate sa: a. Hipertermia reprezinta: a. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. ambele 32. 38° C c. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei. Organul principal al termogenezei. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi . seara 30. temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. aplice comprese reci la extremitati b. ingerarea de lapte cald cu miere. ficatul 35. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. Hipertermia poate fi insotita de: a. consta in: a. 40° C b. inima b. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. In pneumonie. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. Combaterea insomniei se poate face prin: a. 39° C 33. interzicerea consumului de excitante.

constipatie b. constipatie . 25 – 35/zi 40. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. 25 – 35/zi c. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. 80 – 100/zi c. 20 – 30/zi b. pacientul are scaun : a. In enterocolita numarul de scaune este de: a. Afectiunile anusului pot genera: a. consumul crescut de laxative c. reabsorbtia tubulara b. consumul crescut de lichide b. In dizenterie numarul de scaune este de: a. 10 – 20/zi b. consum de zeama de morcovi 38. Diareea poate fi determinata de: a. diaree b.37. In constipatie. consum de mucilagiu de orez c. consum de antibiotice b. 30 – 40/zi 41. diaree c. la 3 – 4 zile 43. cefalee si astenie b. ileus c. pacientul poate prezenta : a. secretia tubulara c. peristaltismul intestinal 39. Constipatia spastica este urmare a: a. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. ambele 44. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. zilnic b. apetit crescut c. la 2 zile c. 10 – 20/zi b. carenta de lichide 45. In constipatie . hiposensibilitatii nervului vag b. 3 – 6/zi 42. In timpul diareei creste: a. 25 – 35/zi c. ileus 46. In holera numarul de scaune este de: a.

Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. stresul 56. dezorientarea c. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic. monoplegie 52. este: a. cresterea functiei vizuale b. constipatie atona 49. ce duce la o comunicare deficitara. autoizolarea c. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. cianoza pielii . lipsa dintilor b. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic. constipatie habituala b. tetraplegie c. pareza b. este data de: a. este: a. Paralizia celor patru membre se numeste: a. ce duce la o comunicare deficitara.48. neglijarea fata de propria persoana 54. hemiplegie b. anemii si deficit de irigarea pielii b. duce la: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. este: a. Comunicarea deficitara la nivel motor. roseata pielii b. cresterea functiei tactile 50. paloarea pielii c. Comunicarea deficitara la nivel senzorial. cresterea sensibilitatii cutanate b. conditii de viata si munca nefavorabile c. transpiratii excesive c. Paloarea pielii este cauzata de: a. Retinerea frecventa a defecarii. este data de: a. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. ce duce la o comunicare deficitara. constipatie sigmoida c. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. paraplegie c. poluarea 55. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. parapareza spastica 53. tulburari de motilitate 51. Cianoza reprezinta: a. eruptii cutanate 57. intoxicatia medicamentoasa b. afectarea aparatului locomotor b. deficitul functiei auditive c.

clar/ galbui b. o leziune a pielii c. violaceu 66. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. Anasarca este: a. toata fata c. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. bolile sangelui c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. carenta de vitamine 69. In pneumonie. o hemoragie anala . o boala respiratorie b. plasma b. o hemoragie bucala b. Excoriatia este: a. o leziune a corneei b. sange 67. indepartarea celulelor cornoase din derm c. adulta c. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. rosiatic c. Descuamatia reprezinta: a. o hemoragie nazala c. pubertara 68. tulburari de coagulare a sangelui b. carenta de igiena tegumentara c. pielea toracelui 60. bolile venerice b. Acneea juvenila survine in perioada: a. Epistaxisul este: a. o boala renala 61. edemul fetei b. bolile infectioase acute 65.59. o leziune a unghiei 64. edemul generalizat 62. puroi c. edemul localizat c. Eruptia cutanata este prezenta in: a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. o boala infectioasa c. prescolara b.

inainte de administrarea antibioticelor 2. capilara 75. Kocher b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. administrarea medicamentelor 3. venoasa patologica b. o eliminare de sange pe nas b. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. dupa administrarea antibioticelor c. fata b. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a. o eliminare de sange prin urina c. mucoasei duodenului c. Hemoptizia este: a. Faucher. Hematemeza este: a. deficitului alimentar b. deficitului de nutritie locala c. tegumentelor membrelor inferioare 76. c. Sunt sonde uretrale : a. Nelaton. Escara apare in urma: a. gonococ 73. o eliminare de sange din plamani b. Thieman. stafilococ auriu c. streptococ ß hemolitic b. Furunculoza este produsa de: a. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. venoasa fiziologica c. o eliminare de sange din rect 72. mucoasei stomacului b. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b.70.. Intertrigo este localizat la: a.. Varicele reprezinta o dilatare: a.. deficitului hidric Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. concomitent cu administrarea antibioticelor b.. o eliminare de sange din stomac c. palme c. Faucher . Einhorn. o eliminare de sange prin varsatura 71. interdigital 74.

. prelevare de urina 5. Scopul terapeutic al clismei este: a.4. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. c. Spalatura oculara este indicata in: a. Sondele gastroduodenale sunt utilizate pentru: a. 12. 10. Sonda Faucher b. extragerea continutului duodenal c. Sonda Blakemore c. in procesele inflamatoare ale conjunctivei . 14. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. spalarea conductului auditiv extern. b. evacuarea continutului stomacal toxic.senzatie de varsaturi. introducerea unui curent de lichid in vagin. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. Spalatura gastrica reprezinta: a. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. greata. Spalatura oculara reprezinta: a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. tratamentul otitelor cronice. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c.bronhopneumonii de aspiratie b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. c. Este sonda de compresiune esofagiana : a. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. 11. b. Sonda Nelatan b. evacuarea continutului intestinului gros. c. Sonda Blakemore 7.patrunderea sondei in laringe. 9. alimentarea sau hidratarea pacientului. b. Sonda Einhorn 8. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. b. Este sonda vezicala : a. indepartarea corpilor straini. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. pentru extragerea continutului duodenal 6. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Sonda Einhorn c. 13. evacuarea continutului gastric c. pregatirea pentru cistoscopie. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a.

c. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. c. interventii chirurgicale asupra rectului. 22. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. c.4 ml citrat de Na 3. venele de pe fata dorsala a mainii. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a.4 ml citrat de Na 3. c.v.8%. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. 2 ml sange cu 0. 18.5 ml oxalat de K cu 4. b. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. jugulara. explorator pentru examinari macroscopice . 1. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.8% 23. arterele cubitala.5 ml sange cu 0. b. 16. c.8% cu 4.6 ml sange cu 0. citologice . b.humerala.5 ml sange. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. 5 ml sange simplu. 19.6 ml sange cu 0.5 ml citrat de Na 3. Exsudatul faringian este: a. 0.4 ml citrat de Na 3.4 ml citrat de Na 3. 2ml sange pe cristale de EDTA. . parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. 4. c. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20.8% c.5 ml oxalat de K. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza : a. b. continut gastric eliminat spontan. Tubul de gaze se introduce pentru : a. 5ml sange simplu. b. antebratului . venele plicii cotului . arterele femurala. Pentru determinarea fibrinogenului se recolteaza: a.bacteriologice . b.15. 0. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.8% c.5 ml sange. c. 17. administrarea de medicamente. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. 21. Hemocultura reprezinta. a. b. poplitee. c. 1. eliminarea a 300-500ml in hipertensiunea arteriala. Scopul recoltarii sputei este: a. 1. explorarea pentru examinari ginecologice.6 ml sange cu 0. Pentru determinarea timpului de protrombina se preleveaza : a. radiala. 24. viteza de sedimentare a hematiilor . b.venele jugulare si epicraniene.

. etc. Dupa spalare. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. b. infectii ale mediastinului. 13. 28. lichid pleural 27. Materialul moale (campuri. hemoragii digestive superioare c. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. b. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. halate. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. 3. hemoragii digestive. 7. 9. comprese. paralizii prin lezarea nervului sciatic. de pe obiecte. in fosa iliaca stanga . cu deficit motor la membrele inferioare c. astenici . Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. in fosa iliaca dreapta. 15.) se sterilizeaza la autoclav. b.25. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. din plagi. colectii inchistate de lichid b. inconstienti . comatosi. etc. cancer gastric. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii. sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 11. In laboratoarele de bacteriologie. 4. adinamici. staza gastrica. cu tulburari de deglutitie. 12. 14. 26. mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. lichid de ascita c. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. 5. b. Asepsia este o metoda profilactica. 8. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 6. Paracenteza se efectueaza pentru a evacua: a. 2. c.cu exceptia: a. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. Paracenteza se efectueaza : a. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 29. intoxicatii cu substante caustice. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a. de pe mucoase. linia Monroe – Richter. 10.cu deficit motor la membrele superioare Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. c.

Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. anse de prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla A 1. halate.II. inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. din incaperi 2. plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4. A 1. 3. Alcoolul 70˚ 2 Tinctura de iod 3 Apa oxigenata 4 Rivanolul 5 Cloramina solutie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte. Sterilizare la pupinel 3. Marcati cu X raspunsul corect 1. 1. Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. a bailor. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C . Sterilizare la autoclav (la cald) 4. Sterilizarea prin flambare 2. masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura. campuri. Asociati termenii din cele 2 coloane B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale.

Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7.animala utilizate cu scopul de a preveni. 7.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala. este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. 3.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele. 4.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic. 2. . ameliora sau vindeca bolile. 8.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8.c) 100 ˚C 5.vegetala. in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10.5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav. 5. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9. 9.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. 6.

16.Doza care conduce la decesul pacientului. D.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.10.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului.Pe cale percutanata 4.inainte de utilizare.clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata.Pe cale respiratorie.injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.Durere vie.Embolie gazoasa.comprese medicinale.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B. D. B.emplastre medicinale. 14.infuzii.tincture.Atingerea nervului sciatic. 2.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.clisme medicamentoase. C.Pe cale rectala. D. B. Doza maxima A.Medicamente solide si lichide(ceaiuri . 12.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.Inhalatii.Pe cale orala.pudra. 3. 2. 3. 4.Hematom .Doza toxica.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.capsule).decocturi.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa. siropuri. 13.este obligatorie.uleiuri. 15. 4. 11. 1.calciparine.solutii tablete. 1.Doza letala.droguri.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism 3.Doza terapeutica.Dozele de insulina se masoara in unitati. A. 2. 3. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1. C. C.Alifii. 2.Necroza tesuturilor.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare. A.Fraxiparine.mixturi.Supozitoare.oxigen.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin.

2.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie.Dispnee si dureri precordiale.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local .Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.nesterile C.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate. D.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3. B.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator.4.Embolie gazoasa insotita de sincopa. 4.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase.Absorbtia se face lent pe calea: a) orala b) intravenoasa c) intramusculara 4. 1. A.Flebita sau necroze Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie c) embolie gazoasa 7. 3.Frison si stare febrila.

In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.8.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14. pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) hidro-zaharat-lactata b) completa c) cu sucuri carbogazoase 16.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze .Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul c) nu este necesara nici o verificare .Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.

Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 19. 17. 14. 12. 6. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 20. toxica Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. tuse.19. 9. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. 11. terapeutica c. 5. In starea de rau astmatic . 3. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 16. 2. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. gust sarat usor metalic. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. jena laringiana. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. Asociati termenii din cele 2 coloane : I. 18. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. In astmul bronsic . Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala.5-39 grade C. 10. 15. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. 7. . tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. maxima b. 13. 1. Doza de medicament care nu produce efect toxic se numeste: a. 8. 4.

penicilina G E. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . virajul la tuberculina C. mucolitice B. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie . caverna E. bicarbonat de sodiu B. pneumotorax 4. bronsita cronica 4. 1. febra in platou – 40 C D. miofilin D. ulcer gstro-duodenal 4. ftizia 5.1. angina pectorala A. A. pneumonia pneumococica 3. pneumonia pneumococica 3. tuberculoza primara 2. 1. primo-infectia tuberculoasa III. aer in cavitatea pleurala A. tuberculoza pulmonara 5. hepatizatie rosie D. nitroglicerina II. caverna B. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. ftizia 5. sancru de inoculare E. astmul bronsic 2. dispnee paroxistica 4. rifampicina C. astmul bronsic 2. dispnee paroxistica expiratorie C. astmul bronsic Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. pneumonia pneumococica 3.

Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. aspiratie bronsica. BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural. c) respiratie deficitara permanenta. 15. spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie . Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.5. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei .si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 8. spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. 7. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. inflamatiei . 11. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14.

16. 18. Conduita de urgenta in astmul bronsic consta in: a) administrarea de bronhodilatatoare .3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. 23. simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut.fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min. evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale” corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare c) bronsitei cronice 20. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural .emfizemul pulmonar b) emfizemul pulmonar . tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25. tratamentul infectiilor rino-faringiene. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice .v. 19. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24.sidefie cu aspect perlat. insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul.insuficienta respiratorie 22. antispastice . Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice .

Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33.27. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29.5 – 38 grade. aerata 32. febra 39-40. junghi toracic 28. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele.regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. adenopatiile traheo . Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. vascoasa. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice . In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat.bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. aderenta b) sidefie . cu exceptia : a) sancrul de inoculare .perlata c) spumoasa . Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie . febra in platou c) frison unic . Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. febra 37. greata b) expectoratie mucopurulenta .

tahicardie b. cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.senzatie de voma b.Definitia astmului bronsic include. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.afectiuni pleuropulmonare c.dispnee expiratorie c.Dispneea. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42.scaderii aportului de oxigen. este datorata: a.38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective .hemoragia nazala c.Hemoptizia reprezinta: a. tahipnee c.emfizemul pulmonar c. cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.caldura retrosternala si jena respiratorie c.bronsita cronica b. in bolile pulmonare.comprimarii organelor abdominale 45.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a. cu exceptia: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.pleurezia sero-fibrinoasa .Complicatiile pneumoniei sunt: a.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.afectiuni cardiovasculare b. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele.contaminarii cu pneumococ c.varsatura 46. bradipnee 44.ambele 47.hemoragia otorinolaringiana b.

Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a.frison unic 30 – 40 minute 50.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c.IDR Cassoni c.49.IDR la tuberculina b.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele. a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a. mucolitice. cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56. educarea pacientului. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea.volumele pulmonare dupa efort b.Bronhoscop c.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele. colaps b.volumele si capacitatile pulmonare 51.arborele traheo-bronsic.Spirografia exploreaza: a.lipotimie.Aparat Roentgen 54.IDR Dick 53.febra 39 – 40 grade C b.hematemeza 52. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele.pneumotorax c. expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57.Sanda Metras b. tratament farmacalogic. In perioadele febrile se recomanda. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corecta. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing . folosind substanta de control c. cu exceptia: a. imunoterapia 59.cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58.

H. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. Radiologia.T. cazeoase. principalul factor cauzal al I. este obstructia coronariana.B. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare.D. 2. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele. indiferent de stadiul si severitatea bolii..) 12. M.P. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. fibrioase 61.K. leziuni condensate b) congestie. 3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.A. maxilarului. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei.hepatizatie cenusie. reprezinta examinari paraclinice invazive. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1.. adenopatii traheobronsice.60. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie.B. 13. 4.. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic. 7. 9. A B . In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale. In angina pectorala. iar in jos pana la nivelul ombilicului. apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.. In infarctul miocardic. 10. 14.D. cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. fundul de ochi si probele functionale renale. G. hepatizatie rosie. 11. L. sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara. In hemoptiziile mijlocii. rezolutie c) leziuni infiltrative. mai rar precordial sau epigastric. In peste 95% din cazuri.M. H.O. 15. electrocardiografia. II. 8. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C. 6. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 5.

Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. Nefrix 3. manifestare clinica importanta la debutul I. principalul factor cauzal al I. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. la pacientul cu I. lipsit de manifestarile prodromale Marcati cu X raspunsul corect 1. In HTA cu valori mari. actiune asupra volumului sanguin e. Infarctul silentios 3. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator . In I.M. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M. Aspirina e.A. 4. Durerea a. anticoagulant 5.A. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit. A 1. opiaceu 3.M. In peste 95% din cazuri. factor influentabil pentru aparitia I.M. Heparina c. c.A. antiagregant plachetar 2. antianginos 4.M. sedativ 2. Nifedipina 2. actiune pe receptorii betaadrenergici b.A.A. Captopril 3. actiune vasodilatatoare d. Nitroglicerina B a. actiune asupra S. b. Obstructia coronariana 5.C.M. es.1. Morfina b.A. Sindrom coronarian intermediar 4. este: a) obstructia coronariana b) fumatul c) sedentarismul 5. principalul factor cauzal al I. Diazepam d. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.A d.M. Clonidina 4. B a.N. inhibitor al enzimei de conversie c. A 1. Propranolol 5.

Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. infectii ale tractului respirator . Cei mai importanti factori de risc pentru I. reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. fumatul c) hipotensiunea arteriala. sunt: a) stresul. hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. complicatiile mai frecvente sunt. HTA. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat. In hipertensiunea arteriala benigna.6. hiperglucidica b) hipocalorica. hipolipemianta c) hipercalorica. cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14.A. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica.M.

In HTA. In hipertensiunea arteriala. cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. la trezire b) apare spre seara. feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice. cefaleea: a) apare de obicei dimineata. in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele. unilateral 21. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. tumorale sau inflamatorii ale creierului 23. regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat . Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. violenta ca „o lovitura de pumnal” . cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei 27. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism. accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25.17. In angina pectorala durerea este: a) brusca. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19.

Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0.28. cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32. avand drept urmare necroza portiunii . radiologic b) EKG. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35.5 g sare/zi b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv. fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 80/min b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor sub 14 /min 34. insotita de insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. sputei 31. ex. ex. durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene. b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min. In IMA.

Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. vasodilatatoarelor. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma . Inaintea tratamentului cu heparina se determina: a) indicele de protrombina b) creatinina c) colesterolul 42. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor.respective a miocardului 39. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44.

Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului . 10. 5.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. lucios “ ca pacura”.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. 13.c) probe de coagulare 50. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3. factorii de risc sunt: a) ereditatea.In ulcerul gastro-duodenal. urmata de peritonita . 4. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2. de culoare neagra . 12.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 9.obezitatea c) umiditatea si poluarea atmosferica Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. 14. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea .stresul. starile de incordare nervoasa. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 8. continutul crescut de sodiu din alimentatie. obezitatea b) ateroscleroza coronoriana. 11.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat . pofta de mancare scade pana la anorexie. In HTA. 7.In ulcerul gastro-duodenal . perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2.

5. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b. ecografia c. perforatie. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatia mucoasei duodenale. hemoragii masive. 7. hemoptizie b) hematemeza. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . curativ. drenaj sau hemostatic 13. de drenaj sau hemostatic c. melena c) hematemeza.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. hematurie 10. hematurie b) stenoza. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11. evacuator sau terapeutic b. varsaturi 9.perforatie .cancer gastric c) dureri mari si repetate.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. tomografia b. Modulul 26 : Nefrologie. diagnostic. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza. cancer gastric c) dureri mari si repetate.Paracenteza este: a. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza. diagnostic. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara. radiografia abdominala pe gol.hemoragii masive .stenoza b) stenoza. varsaturi 6.

asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei.Hematuria totala este de origine uretrala.“pe gol”. 4.Cistoscopia 4.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore b. moale. de oxalati sau de fosfat de calciu. caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 13. 2. 6.Calculii renali pot fi de acid uric.emisia involuntara de urina 3. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c.Radiografia abdominala pe gol 2. 3. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b. 1.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. 3. 8. 1. 7.Nefrograma izotopica 5. prezinta mictiuni rare si dureroase.In colica renala durerea este atroce.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 15.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.In stadiul anuric al IRA. Asociati termenii din cele 2 coloane.Urografia 3.cresterea frecventei mictiunilor d. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. cu intensificari paroxistice. permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. 1.IRA este o suferinta renala grava.Hemodializa a. permanenta.Radiografia simpla . Polakiurie Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria a. 14. 9. Disurie 2 Retentie de urina a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore b) suprimarea secretiei urinare .Polakiuria este o tulburare a diurezei. se mai numeste “rinichi artificial” d.prezenta puroiului in urina e.1. 11.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. nedureros. 5.Edemul renal este alb. 12. 1. 2. 5. 4.prezenta sangelui in urina c.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.

cu exceptia: a. prin urinarea directa intr-o eprubeta b. prin clisme alimentare 5. traumatisme b. recoltarea urinei se face: a. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. prin sonda duodenala sau intestinala b. hipostenurie. in perioada de mentinere a edemelor 8. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. va fi alimentat: a. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente. in perioada de formare a edemelor b. dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. emisia involuntara de urina c. cu exceptia: a. numai pe cale parenterala c. izostenurie 4. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. HTA. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. supraincarcare sodica si hidrica b. oligurie. direct din mijlocul jetului urinar. pana la anurie b. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. expunerea in mod constant la frig si umiditate c.3 4 5 Anurie Nicturie Oligurie c) dificultatea sau durerea la mictiune d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. hipokaliemie si hipercalcemie c. Retentia de urina reprezinta: a. suprimarea secretiei urinare b. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. Infectia urinara este favorizata de: a. HTA c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica . adenomul de prostata 2.insuficienta cardiaca 7. Pentru examene bacteriologice.

tare c) alb. in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. Edemul renal este: a) rosu. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele.9. moale 16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri. In faza compensata a IRA. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. nedureros. volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. normolipidica. cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. moderat hipoproteica. dureros. hiperglucidica c. hiperglucidica b. dieta trebuie sa fie: a. hiperglucidica 11. tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala . moale b) alb. normolipidica. leziuni degenerative renale c. cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut. In cazul fazei de vindecare a IRA. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. hiperproteica. hipolipidica. suprimarea brusca a functiilor renale b. nedureros. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. hipoproteica.

cu exceptia: a) este alb. In poliurie. galben-bruni b) albiciosi. Edemul renal are urmatoarele caracteristici. dureros c) debuteaza la pleoape. asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. maleole 25. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22.18. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie. nedureros. tenesme vezicale c) anemie 20. moale b) este violaceu. In oligurie. densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. dur. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante . Calculii uratici sunt: a) duri. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. fata. In colica renala.

cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. In cursul fazei de vindecare a IRA. tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii. legume si fructe 29. cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37.28.5 – 1 mm b) 1 . In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat. conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentative 31. In litiaza renala. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze. recuperarea functionala. volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. fara exces de lapte. Calculii renali au un diametru de: a) 0. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. In insuficienta renala acuta. din IRA. In stadiul de reluare a diurezei. anatomica necesita: . cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35.5 mm c) peste 2 mm 39. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. In cazul formelor medii de IRA.1. halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30.

Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. transpiratie c) tenesme vezicale. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele. Poliuria este: . In stadiul compensat al IRA. Avantajele dializei sunt urmatoarele. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit. astenie c) facies teros. cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare.a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni c) 1-2 luni 40. restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. sete. edeme declive 46. sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. somnolenta. cu exceptia: a) aport alimentar de fructe. musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta. senzatie de greutate in anus 49. cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii. legume. cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. In stadiul preanuric al IRA. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. disurie b) agitatie psiho-motorie. lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele. stare confuzionala 48. anorexie b) oboseala.

a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.

2).Litiaza biliara

B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena). C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.

3).Colecistita acuta

4).Angiocolitele

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric

7.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:

cu capul intors lateral 12. subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. traumatologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. In colica biliara.antiemetice b) antitermice c) antibiotice Modulul 32 : Ortopedie.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17. enunturile de mai jos: 1.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate.cu perna b) decubit lateral.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata.Dupa interventia chirurgicala. dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral.a) cefaleea persistenta b) tusea cu expectoratie sangvinolenta c) greata si varsatura 9.bolnavului i se administreaza: a) antialgice. in umarul drept.antispastice. .cu capul intors intr-o parte c) decubit dorsal. tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13.

Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor. 5. In timpul mobilizarii. limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 8. prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 11. Mobilizarea pacientului se face progresiv. 10. poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. 12. se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 7. Toaleta bolnavului imobilizat la pat. incepand cu pozitia de decubit ventral. Afectiunile articulare. 15. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. cadrului. Actiunile asistentei medicale. 3. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. bastonului.2. 13. 14. Una din problemele bolnavului imobilizat. in cazul unui pacient imobilizat. 9. 6. salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. In cazul bolnavilor imobilizati. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. 4. se face: . Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.

trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc al membrelor 11. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. La bolnavul imobilizat. In cazul unui pacient imobilizat.a) la cada b) la pat c) la dus 4. EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8.V. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant b) patul c) cadrul 6. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5. 7. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: . Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. La bolnavul imobilizat.

depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. imobilizat la pat. Prevenirea escarelor se face prin igiena. 14. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti. 7. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. 9. 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada 2. 6. Hipertermia se combate prin impachetari reci. schimbarea pozitiei si a lenjeriei. 15. 3. II.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV. 12. educatie 15. schimbate la 5’. 13. 10. enunturile de mai jos: 1. produce febra inalta. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. A 1 Tratamentul antifungic 2 Tratamentul sarcomului Kaposi 3 Tratamentul limfomului malign B a Nistatin b Chimioterapice si interferon c Eritromicina .a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare. 8. 11. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. 5. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. 2. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. tact.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV. 4. necesita ajutor in practicarea religiei. Pacientul seropozitiv. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi.

Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3. LCR 5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. secretie vaginala c) sange. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. sperma. A Pneumocystis carinii Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae d Ciprofloxacina e Tratament antivirotic 1 2 3 4 5 a b c d e B Cotrimoxazol + Sulfadiazina Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. sperma. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: . Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2.4 Tratamentul infectiei stafilococice 5 Tratamentul infectiei cu salmonela 3. secretie salivara. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. secretie otica b) sange.

Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15.a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9.evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10.D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.B. 2.pancreasul sunt implicate in procesul infectios. Primul obiectiv al asistentei medicale.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A. este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Gravidelor seropozitive. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14. .in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm.stomacul si duodenul.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala. in cazul unui pacient cu SIDA.C. 4.Pe langa sindromul icteric.Caile biliare. medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11. 5.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. 3.

Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire.3 ml/kg corp.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 16.Pentru scaderea amoniemiei. se administreaza in perfuzie lenta.etc) constituie o eventualitate posibila.Dupa diminuarea icterului.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13. 9. lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta. Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4. sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5.comunala si alimentara. 15.supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala. Metaspar.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari. 14.plosnite.ci si tuturor sugarilor.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0. intravenoasa. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. 12.6. pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice .Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C.cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. 7.Hepatita virala A se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 10. 11. Aspatofort.Essentiale. solutii care contin: a) arginina.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.1-0. 8.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva.

polidipsie. polifagie c) puls saltaret. in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ .Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2. dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala. agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10. hipolipidic b) hidrozaharat. hipoglucidic 5.Starea confuzionala.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic.Un semn clinic negativ.La pacientul cu diabet zaharat apar: a) polifagie. polidipsie.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: .Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4. delirul si halucinatiile.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.de nutritie si nursing specific Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. poliurie b) polipnee. apnee 3.6 luni c) 2-23 saptamani Modulul 37 : Boli metabolice. normoprotidic c) hiperprotidic.6.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului. tahicardie.

ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. 3. 5.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. 14.Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip І b) hipoglicemii c) diabetul de tip П 7. cresterea fibroamelor uterine inceteaza. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare. Local. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. O u. uter. sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. Dupa menopauza. 9. genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.a) diabetul zaharat tip І b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip П 6.La varstnicii care au complicatii renale. 15. K in perfuzie. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. Torsiunea fibromului pediculat. In hemoragiile mari. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare. 13. 6. 11. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10. 7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. La femeile tinere. rect. 10. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. 8. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 4. 2. . 12. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9. date de fibroame.i.

A Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos B Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine 1 2 3 4 5 a b c d e 2.Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Dupa histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin 1 2 3 4 5 1. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia Marcati cu „x” raspunsul corect : B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local B a b c d e Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor. Dupa histerectomie. sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. unul din obiectivele de mai jos vizeaza: . In tumorile uterine. In fibroamele uterine. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3.

pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie. in afectiunile ginecologice. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. asistenta va reflecta asupra: . asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c) igiena locala si controlul medical 7. postoperator. constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. in ginecologie. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. Paloarea exagerata a pacientei. pentru depistarea permeabilitatii 13. Interventiile chirurgicale conservatoare. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie. fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie.a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. Pentru scaderea fricii de operatie. se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9. Printre interventiile mutilante.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. La externarea pacientei. La externare.

pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 12.D. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani. 10. 11. accidente cu implicarea craniului. praful sau labilitatea emotional a unor copii. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee.M. infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. rahitismul florid. 8. Marcati cu „x” raspunsul corect : . tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. 4. 2. cianoza. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine.V. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ. Klebsiella pneumonia. fumul.a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic Modulul 47 : Puericultura. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I. 3. Alimentatia sugarului cu B. 7. sau Fenobarbital I. 5. oligurie. 13. 9. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. hipotensiune. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece. tuse seaca apoi productive. slabira. uneori pirodermite. 15. 14. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica. Haemophilus influenza.A este cea mai recomandata varstei. predispozitie familial. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. 6. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie. polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala.

ofera tavita renala pentru captarea sputei. dispnee harcata cu polipnee. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic. administreaza sirupuri expectorante si oxygen. tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare. dispnee expiratorie. febra si frison. linisteste copilul. aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand. anorexie. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: . In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. febra moderata. tuse obositoare b) Debut brusc. corticosteroizi. stare de agitatie c) Debut insidious. mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata. a) Crize paroxistice cu debut brusc. wheezing. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric. bronhodilatatoare. il supravegheaza pana la incetarea crizei c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand. administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare). tuse. dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha. normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie). simpaticomimetice 3. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. seara atat in cursul zilei cat si al noptii. poli vitamine c) Miofilin. geamat expirator. febra moderata. desodat. stare alterata. administreaza sirop expectorant. dispnee cu polipnee 6. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. tiraj intersi subcostal. desensibilizare specifica antipiretice. stare de oboseala 2. siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante. de obicei in cursul noptii. il linisteste. indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. inregistreaza frecventa respiratorie.1.

durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne.V. cianoza 12.C.G. scaderea tensiunii arteriale c) Edeme dimineata la sculare. bradicardie 15. miocardite. ceanoza. P. pleurezii. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe. dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. tuse spastic.G c) Rezonanta magnetica nucleara. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. tuse cardiaca. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: . obositoare cu sputa rozata. greata.C 16. H. edeme declive. pericardite c) Anemii se vere 9.C. oligurie. raluli fine ascendente b) Dispnee. pneumotorax 10. tahicardie. tahicardie. varsaturi b) Jugulare turgescente. ecografie cardiaca P. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie. ecografie. aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave. tahicardie.V.C. tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva. ceanoza b) Dispnee. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite. diureza crescuta. scintigrafie. greturi. masurarea tensiunii arteriale E. varsaturi. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac. tensiune arteriala normala. tuse seaca. apare la efort.G b) Radiografie toracica E. Insuficienta cardiaca dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arteriala. endocardite. raluri ronflante 14.a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital. masurarea presiunii venoase. oscilometrie. edeme. supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale.L. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13. hepatomegalie dureroasa.

shigella. pliu cutanat elastic. stare generala alterata b) Scaune semiconsistente. pliu cutanat persistent. varsaturi . Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. antitusive.a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate semilichide sau lichide.colici abdominale. Recoltarea coproculturii se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Din scaunul captat intr-un recipient curat si uscat 23. stare generala buna 21. desodatin cantitati mici si repetate 20. colii. antibiotice de protective 18. pneumococ b) Escherichia. stafilococ. In gastroenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie si tratament cu antibiotice si chimioterapice b) Dietoterapie si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma 25. salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. oligurie c) Tegumente cu eritem fesier. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: . pliu cutanat de 4 centimetri. oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. deprimarea fontanelei anterioare la sugar. apetit diminuat . tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ. sete accentuata. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca.colici abdominale c) Apetit diminuat . fontanela cutanata de ½ cm. oligurie b) Tegumente si mucoase roz.

hematurie macroscopica. proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina. infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani. sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata. ASLO. dureri lombare c) Edeme declive. diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila. dispnee. hipoglucidic. apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. antihipertensive. acidul uric c) VSH.proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta. in sediment hmatii in masa. natremia 30.a) Varsta sub 3 ani. oligorie. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric. hipertensiune arteriala b) Edeme declive care apar in cursul zilei. natremia b) VSH. ceaiuri indulcite 33.hipotensiune 28. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta . oligurie. hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. uneori cefalee. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare. ureea. magneziemia. oligurie. dureri lombare. titrul de anticorpi. frig. vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice. hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric. glicemia. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde : a) Antibiotic. norfin. greturi. Analizele de sange modificate la pacientul cu glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) VSH. calcemia. frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani. angine repetate mai ales cele pultacee 27. urocultura sterila. frig.

sete pe perioada sezonului cald. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine.34. slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofta de mancare exagerata. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt: a) Stare de oboseala.m. lent 0. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35.E.V cu S. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0.N.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i. hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i. sete exagerata. pierdere in greutate . P. encefalite. eliminari urinare abundente.v.C 37. traumatisme cranio-cerebrale. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38.

orez. manifestari digestive dureri abdomninale. tensiune arteriala scazuta b) Oboseala.T. tensiune normal. paloare marcata. pepene galben. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H. cas 45. Probele de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl. bomboane. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. capsuni.H. morcovi b) Stafide. must.42.sau in zaharuri: a) Ciocolata. bere. conopida. vasa.l. cefalee.G 43. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei. piersici. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. manifestari digestive. In diabetul zaharat sunt permise la discretie : a) Paine. ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl. fasole. H. siropuri b) Fragi.A.S. glucoza in urina in limite normale. struguri. cartofi. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono. loboda 46. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V. lapte. ionograma modificata. gris.H c) Glicozurie V. ardei gras. tensiune normala c) Stare de oboseala. curmale. peste. banana c) Mamaliga.S. arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. hipercolesterolemie. rahat. oboseala. halena acetonica. caise. glucozurie masiva. diureza normal 50. urda c) Sunca. corpi cetonici in sange si urina. pH sanguin scazut .

glicemie-glicozurie crescute. T. glicozuria. stare de neliniste. 30% la pranz. pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51. oboseala. glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee. C. P. cetoza b) Functiile vitale (R.A) H. glicemie-glicozurie ridicate. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. tranzitul intestinal. Manual de medicina interna pentru cadre medii. glicemia. apetit diminuat 54. febra. restul gustari c) cate 20% mic dejun si cina. apetit normal b) Cefalee. tremuraturi. iar gustarile cate 15% BIBLIOGRAFIE SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST ABSOLVIRE AUGUST 2011 1.S. cate 30% pranz si cina . tremuratur.A) coloratia tegumentelor. Borundel. V. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic dejun. comportament c) Functiile vitale (R. transpiratii. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R.c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. diureza. paloare. T. T. Editura All. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee. somnolent.L. pranz si cina. tahicardie. foame intense.si cate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic dejun. pierderea starii de constienta.H. P.G. somnolenta. tranzitul intestinal. P. .A) culoratia tegumentelor. pierderi de apa prin transpiratie 52.

Editura Viata Medicala Romaneasca. Iancu. Indreptar pentru asistentele medicale. Editura Medicala. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos.Sinteze.1994 11.Manual-Sinteza pentru asistentele medicale. 2001 4. Ginecologie. C. S. V. 8. M.Editura Medicala. Mozes. Urgente medico-chirurgicale. Bucuresti.Editura RCR Print. E. . C. Marcean.2000 . 1996 6.1999 7. 10.F. Bucuresti.L.C.2004 9. Bucuresti. C.C. Chiru. Nanu. Chirurgie pentru cadre medii. Societatea Stiinta si Tehnica. D. L. Chiru. Bucuresti. Editura Cison. 2010.Marcean. 2003 5. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor.Puericultura si pediatrie. N. Bucuresti. Marcean. Tratat de Nursing.Bucuresti. Editura Medicala.. Titirca. Colectia Fundeni. Titirca.Bucuresti. G.. Chiru.Morariu. Mihailescu.. F....Editura RCR Print. Bucuresti. Daschievici. S. Editura InfoTeam. Bucuresti.. Tehnica ingrijirii bolnavului.L. 2000 2. 1999 3. Urgente medicale. Simion. Crisan. Mihailescu. Bucuresti. Bocarnea. Boli infectioase si epidemiologie. Ingrijirea omului sanatos si bolnav.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful