Absolvire 2011 Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 1. A B

1 2 3 4 5

Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot

a b c d e

Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2.

A 1 2 3 4 5 Anorexie Bulimie Polifagie Deshidratare Casexie a b c d e

B Foame exagerata, fara control Scaderea cantitatii de lichide din corp Absenta sentimentului de satietate Slabire extrema in faza terminala Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3.

1 2 3 4 5

A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicamentoasa Insomnia trezirii precoce

a b c d e

B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administrarea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30’ pana la adormire 4.

1 2 3 4 5

A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata

B a b c d e 36° - 37°C 38° - 39°C 39° - 40°C 37° - 38°C 41° - 42°C

Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza: a) dimineata intre orele 3 – 5 b) la pranz intre orele 12 – 14 c) seara intre orele 20 – 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza c) respiratie deficitara permanenta

4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie

Este manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24.15. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezechilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate . apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata. In bradipnee. in care pacientul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii neadecvate 22. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16./min. c) 8 – 12 resp. frecventa respiratorie este de: a) 16 – 18 resp. Respiratia dispneica este un act reflex constient./min./min 20. b) 12 – 16 resp.

stare generala buna 34. seara 30. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 31. 38° C c. frison sau senzatie de frig c. 39° C 33. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei. este: a. Hipertermia reprezinta: a. 40° C b. ingerarea de lapte cald cu miere.asistenta medicala poate sa: a. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. inima b. limba umeda b. rinichiul c. in etapa de stationare. aplice comprese reci la extremitati b. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. ambele 32. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. In pneumonie. Diareea se manifesta prin: a. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. Hipertermia poate fi insotita de: a. Combaterea insomniei se poate face prin: a. consta in: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi . accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi b. interzicerea consumului de excitante. temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. Pentru a reduce febra . Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c.26. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide c. seara la culcare b. ficatul 35. Organul principal al termogenezei. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. administreze un regim alimentar bogat in proteine c.

Diareea poate fi determinata de: a. constipatie b. In constipatie. hiposensibilitatii nervului vag b. In dizenterie numarul de scaune este de: a. carenta de lichide 45. la 3 – 4 zile 43. 20 – 30/zi b. In enterocolita numarul de scaune este de: a. reabsorbtia tubulara b. constipatie . 10 – 20/zi b.37. 3 – 6/zi 42. ambele 44. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. apetit crescut c. pacientul are scaun : a. consumul crescut de lichide b. hipersensibilitatea nervilor intestinali c. ileus 46. 25 – 35/zi c. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la: a. secretia tubulara c. diaree c. consum de zeama de morcovi 38. la 2 zile c. consum de antibiotice b. Constipatia spastica este urmare a: a. cefalee si astenie b. zilnic b. consum de mucilagiu de orez c. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. peristaltismul intestinal 39. In timpul diareei creste: a. 25 – 35/zi c. 10 – 20/zi b. Afectiunile anusului pot genera: a. ileus c. diaree b. pacientul poate prezenta : a. consumul crescut de laxative c. 80 – 100/zi c. 30 – 40/zi 41. In constipatie . 25 – 35/zi 40. In holera numarul de scaune este de: a.

cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. este data de: a. cresterea sensibilitatii cutanate b. roseata pielii b. dezorientarea c. lipsa dintilor b. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic. Comunicarea deficitara la nivel senzorial. cresterea functiei vizuale b. constipatie sigmoida c. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic. constipatie atona 49. Retinerea frecventa a defecarii. afectarea aparatului locomotor b. stresul 56. hemiplegie b. parapareza spastica 53. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a.48. tulburari de motilitate 51. anemii si deficit de irigarea pielii b. este: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. tetraplegie c. constipatie habituala b. Comunicarea deficitara la nivel motor. Cianoza reprezinta: a. Paloarea pielii este cauzata de: a. cianoza pielii . ce duce la o comunicare deficitara. neglijarea fata de propria persoana 54. ce duce la o comunicare deficitara. deficitul functiei auditive c. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. ce duce la o comunicare deficitara. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic. pareza b. monoplegie 52. paloarea pielii c. poluarea 55. este: a. este: a. paraplegie c. cresterea functiei tactile 50. intoxicatia medicamentoasa b. eruptii cutanate 57. transpiratii excesive c. autoizolarea c. duce la: a. este data de: a. Paralizia celor patru membre se numeste: a. conditii de viata si munca nefavorabile c.

In pneumonie. bolile venerice b. Descuamatia reprezinta: a. Epistaxisul este: a. prescolara b. bolile sangelui c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm 63. tulburari de coagulare a sangelui b. Excoriatia este: a. adulta c. o hemoragie bucala b. carenta de igiena tegumentara c. o leziune a pielii c. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. edemul localizat c. indepartarea celulelor cornoase din epiderm b. o boala renala 61. violaceu 66. carenta de vitamine 69. Acneea juvenila survine in perioada: a. Anasarca este: a. edemul generalizat 62.59. indepartarea celulelor cornoase din derm c. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. o leziune a unghiei 64. plasma b. aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. sange 67. toata fata c. puroi c. o hemoragie nazala c. jumatatea fetei de partea plamanului afectat b. o boala respiratorie b. edemul fetei b. Eruptia cutanata este prezenta in: a. clar/ galbui b. rosiatic c. o boala infectioasa c. o leziune a corneei b. pielea toracelui 60. pubertara 68. bolile infectioase acute 65. o hemoragie anala .

. Kocher b. Einhorn. streptococ ß hemolitic b. Varicele reprezinta o dilatare: a. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru: a. capilara 75. venoasa fiziologica c. o eliminare de sange prin varsatura 71. o eliminare de sange prin urina c. fata b. venoasa patologica b. deficitului hidric Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.. administrarea medicamentelor 3. Hematemeza este: a. Escara apare in urma: a. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a.70. o eliminare de sange pe nas b. mucoasei duodenului c.. concomitent cu administrarea antibioticelor b. Intertrigo este localizat la: a.. Thieman. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a. deficitului alimentar b. dupa administrarea antibioticelor c. c. stafilococ auriu c. o eliminare de sange din rect 72. o eliminare de sange din stomac c. Faucher . inainte de administrarea antibioticelor 2. deficitului de nutritie locala c. tegumentelor membrelor inferioare 76. Furunculoza este produsa de: a. mucoasei stomacului b. interdigital 74. Faucher. gonococ 73. palme c. Hemoptizia este: a. Nelaton. o eliminare de sange din plamani b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator b. Sunt sonde uretrale : a.

11. c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie. in procesele inflamatoare ale conjunctivei . evacuarea continutului stomacal toxic. greata. 10. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Spalatura oculara este indicata in: a. Sonda Einhorn 8. c. Spalatura gastrica reprezinta: a. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica c.bronhopneumonii de aspiratie b. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. c. b. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. Sonda Blakemore c. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. tratamentul otitelor cronice. pregatirea pentru cistoscopie. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. Spalatura oculara reprezinta: a.4. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. 9. Sonda Blakemore 7. b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. introducerea unui curent de lichid in vagin. Este sonda de compresiune esofagiana : a. pentru extragerea continutului duodenal 6. Scopul terapeutic al clismei este: a. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt: a. pentru oprirea hemoragiei gastrice b. . Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. Sonda Nelatan b.senzatie de varsaturi. 12. 13. Sonda Faucher b. Sonda Einhorn c. prelevare de urina 5. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. b. evacuarea continutului intestinului gros. indepartarea corpilor straini. spalarea conductului auditiv extern. 14. extragerea continutului duodenal c. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante straine. evacuarea continutului gastric c. b. Sondele gastroduodenale sunt utilizate pentru: a.patrunderea sondei in laringe. Este sonda vezicala : a. alimentarea sau hidratarea pacientului.

b. b.6 ml sange cu 0. poplitee. antebratului .4 ml citrat de Na 3. b.15. arterele cubitala. c.4 ml citrat de Na 3.bacteriologice . citologice .8%.8% cu 4. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.5 ml sange. 2ml sange pe cristale de EDTA. c. b. 19. c. 2 ml sange cu 0.6 ml sange cu 0. c.8% 23.5 ml citrat de Na 3. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i. administrarea de medicamente. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. 0. parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. 1. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. continut gastric eliminat spontan.8% c.6 ml sange cu 0. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. Hemocultura reprezinta. radiala. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.5 ml sange. Pentru determinarea VSH-ului se recolteaza : a. explorator pentru examinari macroscopice . Scopul recoltarii sputei este: a. recoltarea sangelui pentru examene de laborator. explorarea pentru examinari ginecologice. eliminarea a 300-500ml in hipertensiunea arteriala.humerala. 21. 22. 18. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20. c. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. 16. 0. 4. Pentru determinarea fibrinogenului se recolteaza: a.5 ml sange cu 0. 5ml sange simplu.v. 24. 1.venele jugulare si epicraniene. jugulara. c. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. interventii chirurgicale asupra rectului.8% c. c. Tubul de gaze se introduce pentru : a. a. . Scopul explorator al punctiei venoase este: a. Pentru determinarea timpului de protrombina se preleveaza : a. b. 5 ml sange simplu. venele plicii cotului .5 ml oxalat de K cu 4. Exsudatul faringian este: a. 1. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic. venele de pe fata dorsala a mainii.4 ml citrat de Na 3. b. viteza de sedimentare a hematiilor . b. b. arterele femurala.5 ml oxalat de K. c.4 ml citrat de Na 3. 17.

6. hemoragii digestive.cu exceptia: a. Dupa spalare. halate. Materialul moale (campuri.25. 14.) se sterilizeaza la autoclav. infectii ale mediastinului. . Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele. paralizii prin lezarea nervului sciatic. Paracenteza se efectueaza pentru a evacua: a. linia Monroe – Richter. Paracenteza se efectueaza : a. 3. b. cu deficit motor la membrele inferioare c. de pe obiecte. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 29. b. 7. lichid de ascita c. In laboratoarele de bacteriologie. b. cancer gastric. 15. in fosa iliaca stanga . Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel. 28. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. in fosa iliaca dreapta. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. comprese. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. adinamici. sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 12. intoxicatii cu substante caustice. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. 4. 10. etc. colectii inchistate de lichid b. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata. 9. de pe mucoase. comatosi. cu tulburari de deglutitie. b. 26. 2. 8. staza gastrica. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a. lichid pleural 27. 5. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. hemoragii digestive superioare c. etc. 13.cu deficit motor la membrele superioare Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. c. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti. astenici . Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. c. inconstienti . Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii. Asepsia este o metoda profilactica. din plagi. 11.

1. a bailor. A 1. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 ˚C b) 180 ˚C . Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale. campuri. Sterilizare la autoclav (la cald) 4. 3. Alcoolul 70˚ 2 Tinctura de iod 3 Apa oxigenata 4 Rivanolul 5 Cloramina solutie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bactericida puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III.II. Sterilizarea prin flambare 2. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chimice 4. din incaperi 2. masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura. Sterilizare la pupinel 3. inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. Asociati termenii din cele 2 coloane B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese. plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor. anse de prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla A 1. halate. Marcati cu X raspunsul corect 1.

8. 3. . Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala. 2.c) 100 ˚C 5. 7. 5. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele. 6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. in mediu de vapori c) 180˚ si 2 atm la pupinel 10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. este: a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128˚ si 1. cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8.vegetala.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic. ameliora sau vindeca bolile. 4.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. 9.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator.animala utilizate cu scopul de a preveni.5 atm prin fierbere b) 133˚ si 2 atm la autoclav.

C. 4. 13. 12. 16. 4.Durere vie.Dozele de insulina se masoara in unitati.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.Hematom . C.Doza toxica. C. Doza maxima A. 1.comprese medicinale.Alifii.calciparine. B.este obligatorie.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.inainte de utilizare. D.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic.Embolie gazoasa.Medicamente solide si lichide(ceaiuri .decocturi.clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.Supozitoare.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului. A.injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.droguri. D.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B. 3.Pe cale orala. 1.Doza terapeutica. 2.capsule). 11. siropuri.Necroza tesuturilor.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pentru organism 3.Pe cale percutanata 4.solutii tablete.infuzii. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 2. 15. B.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.uleiuri. 1.10.Atingerea nervului sciatic.Doza care conduce la decesul pacientului. A. 3.pudra. 3.Fraxiparine.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.Inhalatii.clisme medicamentoase.mixturi. D. 2.Pe cale rectala.oxigen. 14.Doza letala.tincture.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. 2.emplastre medicinale.Pe cale respiratorie.

Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5.Absorbtia se face lent pe calea: a) orala b) intravenoasa c) intramusculara 4.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie c) embolie gazoasa 7.Frison si stare febrila.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3. B. 2. A.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6. D.Dispnee si dureri precordiale.Embolie gazoasa insotita de sincopa.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati mari de solutie. 3. 4.Flebita sau necroze Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.4. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. 1.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar local c) general sau local .nesterile C.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.

Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze .Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32ºC c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC 17.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie.Insulina se administreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul c) nu este necesara nici o verificare .Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) hidro-zaharat-lactata b) completa c) cu sucuri carbogazoase 16.Sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.8.lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13. pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a medicului 12.

10. 17. tuse. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. 4. In astmul bronsic . 16. 8. tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 3. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38. 1. gust sarat usor metalic. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 7. 18. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. . Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. In starea de rau astmatic . Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 15. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala. 20. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara – hepatizatie rosie. 11. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 5. 14. toxica Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. 13. 12. 9. 2. terapeutica c. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. Asociati termenii din cele 2 coloane : I. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.5-39 grade C. 19. bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. jena laringiana. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. 6. maxima b.19. Doza de medicament care nu produce efect toxic se numeste: a.

pneumotorax 4. Dispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului in plamani c) respiratie anevoioasa 2 . pneumonia pneumococica 3. ftizia 5. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii. 1. A. tuberculoza pulmonara 5. miofilin D. bronsita cronica 4. pneumonia pneumococica 3. dispnee paroxistica expiratorie C.1. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie . aer in cavitatea pleurala A. virajul la tuberculina C. caverna E. nitroglicerina II. penicilina G E. sancru de inoculare E. ftizia 5. tuberculoza primara 2. angina pectorala A. 1. astmul bronsic 2. mucolitice B. ulcer gstro-duodenal 4. bicarbonat de sodiu B. astmul bronsic 2. caverna B. Dispnee cu scaderea ritmului respirator este : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. pneumonia pneumococica 3. febra in platou – 40 C D. dispnee paroxistica 4. rifampicina C. hepatizatie rosie D. astmul bronsic Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. primo-infectia tuberculoasa III.

Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 15. c) respiratie deficitara permanenta. spalatura bronsica b) administrarea corticoizilor c) tratament antibiotic. Hipoxia reprezinta: a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa. 7. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei . In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drenaj postural. BPOC –ul este complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructiva cronica c) astm bronsic 14. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratorie . aspiratie bronsica. 8. spasmului b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. inflamatiei . 11.5.

Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. Conduita de urgenta in astmul bronsic consta in: a) administrarea de bronhodilatatoare . 23. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj postural .v. evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale” corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare c) bronsitei cronice 20. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice .sidefie cu aspect perlat. simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate. tratamentul infectiilor rino-faringiene. 19.insuficienta respiratorie 22. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut.16. antispastice . Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obstructiva c) mixta 26. insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul.emfizemul pulmonar b) emfizemul pulmonar .fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb.3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. 18. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice . tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb – sidefie 25.

In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat. aderenta b) sidefie . aerata 32.5 – 38 grade. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. junghi toracic 28. vascoasa. febra in platou c) frison unic . Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica.regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 31. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34.27. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. cu exceptia : a) sancrul de inoculare . greata b) expectoratie mucopurulenta .bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. adenopatiile traheo . Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele. febra 39-40. febra 37.perlata c) spumoasa . Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie – ruginie . Leziunea primitiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancru de inoculare 36. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice .

Durerea toracica poate avea drept cauze: a. tahicardie b. tahipnee c.senzatie de voma b. bradipnee 44.bronsita cronica b.hemoragia nazala c.caldura retrosternala si jena respiratorie c. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele.38.pleurezia sero-fibrinoasa .reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.comprimarii organelor abdominale 45. cu exceptia: a. cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a.contaminarii cu pneumococ c. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.varsatura 46.ambele 47. in bolile pulmonare. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelita 40.emfizemul pulmonar c. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective .Definitia astmului bronsic include. cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41.Dispneea. este datorata: a.Hemoptizia reprezinta: a.hemoragia otorinolaringiana b.afectiuni cardiovasculare b.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.Complicatiile pneumoniei sunt: a.dispnee expiratorie c. cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.scaderii aportului de oxigen.afectiuni pleuropulmonare c.

Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele. cu exceptia: a) repaus la pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele.49. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing .Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele.cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. colaps b. In perioadele febrile se recomanda.febra 39 – 40 grade C b.Spirografia exploreaza: a. educarea pacientului.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic: a. imunoterapia 59.volumele si capacitatile pulmonare 51.IDR la tuberculina b. folosind substanta de control c.lipotimie.frison unic 30 – 40 minute 50.IDR Dick 53.IDR Cassoni c.Bronhoscop c. expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomimetica 57.volumele pulmonare dupa efort b. cu exceptia: a.pneumotorax c. Terapia astmului bronsic include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea.Aparat Roentgen 54.hematemeza 52.arborele traheo-bronsic. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corecta. mucolitice.Sanda Metras b. a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani c. tratament farmacalogic.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.

H. L. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie. leziuni condensate b) congestie. In angina pectorala. adenopatii traheobronsice. A B . mai rar precordial sau epigastric. sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara. electrocardiografia.D. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. In peste 95% din cazuri. fundul de ochi si probele functionale renale. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.T. 6.. 5. cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 – 100 ml b) 100 – 300 ml c) 500 – 1000 ml Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.B. maxilarului.K.P. 4. In infarctul miocardic. apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. rezolutie c) leziuni infiltrative.. cu exceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccinarea antigripala 62.A. In hemoptiziile mijlocii. 10. M. iar in jos pana la nivelul ombilicului. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri. 8. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor serice (C. II..D. hepatizatie rosie. 3. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 2. 9.) 12. 7. indiferent de stadiul si severitatea bolii. H.O. 13. este obstructia coronariana. principalul factor cauzal al I.hepatizatie cenusie. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.M. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii: a) sancru de inoculare. 14. cazeoase. Radiologia. G.B. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. fibrioase 61. calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee.60. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati. 15. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei.. reprezinta examinari paraclinice invazive. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos si antiischemic.

C.A.A. medicatia de urgenta consta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentului antiinflamator . Propranolol 5. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. In HTA cu valori mari.M. A 1. Captopril 3. Nitroglicerina B a.M. es. Nifedipina 2. Sindrom coronarian intermediar 4.A. Aspirina e.M. Infarctul silentios 3.A. principalul factor cauzal al I. Heparina c. inhibitor al enzimei de conversie c.M. actiune asupra S. In I. actiune asupra volumului sanguin e.N. actiune vasodilatatoare d. antianginos 4. Diazepam d. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3.A. factor influentabil pentru aparitia I. opiaceu 3. Nefrix 3. Durerea a. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. In peste 95% din cazuri. principalul factor cauzal al I.M. anticoagulant 5.1. la pacientul cu I. Clonidina 4. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.A d. sedativ 2. Morfina b. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit. A 1. Obstructia coronariana 5.A. antiagregant plachetar 2.M. actiune pe receptorii betaadrenergici b. este: a) obstructia coronariana b) fumatul c) sedentarismul 5. c. lipsit de manifestarile prodromale Marcati cu X raspunsul corect 1.M. manifestare clinica importanta la debutul I. b. 4. B a.

cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica. HTA.M. infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat. hiperglucidica b) hipocalorica. reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16.A. cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. complicatiile mai frecvente sunt.6. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele. fumatul c) hipotensiunea arteriala. Cei mai importanti factori de risc pentru I. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. In hipertensiunea arteriala benigna. cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. infectii ale tractului respirator . Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. hipolipemianta c) hipercalorica. sunt: a) stresul. hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13.

Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta respiratorie c) edemul 20. cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) formele mai grave apar la femei 27. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani.17. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicamentele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19. In hipertensiunea arteriala. la trezire b) apare spre seara. cefaleea: a) apare de obicei dimineata. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie rapida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. violenta ca „o lovitura de pumnal” . tumorale sau inflamatorii ale creierului 23. feocromocitom b) glomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele. In angina pectorala durerea este: a) brusca. accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara. unilateral 21. regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat . cu exceptia: a) insuficienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. In HTA.

Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 35. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv. intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal. insotita de insuficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie 37. ex.5 g sare/zi b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. radiologic b) EKG. cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29. durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG 36. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32.28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele. b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min. In IMA. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. sputei 31. fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort. ex. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 80/min b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor sub 14 /min 34. avand drept urmare necroza portiunii .

Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41.respective a miocardului 39. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 – 72 de ore de la debut b) la 12 – 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. vasodilatatoarelor. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45. blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma . Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: a) indicele de protrombina b) creatinina c) colesterolul 42.

Melena reprezinta scaunul cu sange digerat . Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea . 9. 8. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. starile de incordare nervoasa. continutul crescut de sodiu din alimentatie. obezitatea b) ateroscleroza coronoriana. 7.stresul.obezitatea c) umiditatea si poluarea atmosferica Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. de culoare neagra .Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza. factorii de risc sunt: a) ereditatea. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3. 11. 13. pofta de mancare scade pana la anorexie.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3. Ulcerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 4. In HTA. 5.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.In ulcerul gastro-duodenal.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 10.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. urmata de peritonita . perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al primaverii. 14.c) probe de coagulare 50.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului . lucios “ ca pacura”. 12.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4.In ulcerul gastro-duodenal .

radiografia abdominala pe gol. diagnostic. cancer gastric c) dureri mari si repetate.cancer gastric c) dureri mari si repetate. Modulul 26 : Nefrologie.stenoza b) stenoza.hemoragii masive . drenaj sau hemostatic 13. hemoptizie b) hematemeza.perforatie . Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c) varsatura alimentara 11. hematurie b) stenoza. perforatie. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza. curativ. varsaturi 6. 7. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale b.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara: a. melena c) hematemeza. varsaturi 9. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a. diagnostic.5. urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: . Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8.Paracenteza este: a. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice 12. evacuator sau terapeutic b. ecografia c. hemoragii masive. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. tomografia b. de drenaj sau hemostatic c. hematurie 10. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatia mucoasei duodenale.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza.

Edemul renal este alb. Polakiurie Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria a. de oxalati sau de fosfat de calciu. 8.In stadiul anuric al IRA. 13. nedureros.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat. 1. 6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.Cistoscopia 4. cu intensificari paroxistice.Calculii renali pot fi de acid uric.1. 15. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la iod b.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. 2.Radiografia abdominala pe gol 2.emisia involuntara de urina 3. 4.“pe gol”. studiaza prezenta unor calculi radioopaci e.Nefrograma izotopica 5. 5.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. 4. Asociati termenii din cele 2 coloane. 2. 9. 5. 14.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. 1.Urografia 3. asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 1.IRA este o suferinta renala grava. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte c.Hematuria totala este de origine uretrala. 10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.prezenta sangelui in urina c. permanenta. caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. prezinta mictiuni rare si dureroase. 12. 11. moale.prezenta puroiului in urina e.Polakiuria este o tulburare a diurezei. 7.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore b. se mai numeste “rinichi artificial” d.cresterea frecventei mictiunilor d. 3. 1. Disurie 2 Retentie de urina a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore b) suprimarea secretiei urinare .In colica renala durerea este atroce.Hemodializa a.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.Radiografia simpla . tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2. 3.

Pentru examene bacteriologice. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol 6. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. adenomul de prostata 2. cu exceptia: a. Infectia urinara este favorizata de: a. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. pana la anurie b. numai pe cale parenterala c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica . va fi alimentat: a. supraincarcare sodica si hidrica b. recoltarea urinei se face: a. traumatisme b. hipokaliemie si hipercalcemie c. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. hipostenurie. prin sonda duodenala sau intestinala b. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele. cu exceptia: a. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. Retentia de urina reprezinta: a. HTA. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. direct din mijlocul jetului urinar. in perioada de mentinere a edemelor 8. in perioada de formare a edemelor b. emisia involuntara de urina c. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. oligurie. prin urinarea directa intr-o eprubeta b.insuficienta cardiaca 7. izostenurie 4. prin clisme alimentare 5. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. suprimarea secretiei urinare b. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele.3 4 5 Anurie Nicturie Oligurie c) dificultatea sau durerea la mictiune d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. HTA c.

Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele. normolipidica. hiperglucidica 11. hiperproteica. nedureros. moderat hipoproteica. volumul de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. hipoproteica. dieta trebuie sa fie: a. hiperglucidica b. Edemul renal este: a) rosu. dureros. moale 16. In faza compensata a IRA. suprimarea brusca a functiilor renale b. hipolipidica. moale b) alb. cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arteriala . normolipidica.9. cu exceptia: a) transpiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. Oliguria apare in urmatoarele cazuri. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. nedureros. hiperglucidica c. leziuni degenerative renale c. In cazul fazei de vindecare a IRA. tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale. in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. tare c) alb.

Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de potasiu 27. cu exceptia: a) este alb. asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regiunea lombara 21. densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. In oligurie. dur. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie. In colica renala. In poliurie. moale b) este violaceu. nedureros. fata. Calculii uratici sunt: a) duri. maleole 25. Edemul renal are urmatoarele caracteristici. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. galben-bruni b) albiciosi. tenesme vezicale c) anemie 20. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante . excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. dureros c) debuteaza la pleoape. Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26.18.

Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. conduita terapeutica prevede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentative 31. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze.1.5 – 1 mm b) 1 . Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele. cu exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. anatomica necesita: . tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii. In cazul formelor medii de IRA. In insuficienta renala acuta. halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulceag – gretos 30. recuperarea functionala. In stadiul de reluare a diurezei.5 mm c) peste 2 mm 39. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37. legume si fructe 29.28. In cursul fazei de vindecare a IRA. volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. din IRA. cu exceptia: a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b) sarac in oxalati c) echilibrat. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. Calculii renali au un diametru de: a) 0. In litiaza renala. fara exces de lapte.

somnolenta.a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni c) 1-2 luni 40. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele. astenie c) facies teros. sete. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. Poliuria este: . Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit. stare confuzionala 48. cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii. edeme declive 46. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. restabilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare. transpiratie c) tenesme vezicale. sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta. cu exceptia: a) aport alimentar de fructe. cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. senzatie de greutate in anus 49. Avantajele dializei sunt urmatoarele. In stadiul compensat al IRA. lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie. legume. anorexie b) oboseala. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele. disurie b) agitatie psiho-motorie. In stadiul preanuric al IRA.

a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolescenti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:

a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in serviciile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma unui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.

2).Litiaza biliara

B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena). C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.

3).Colecistita acuta

4).Angiocolitele

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colonul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgativelor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric

7.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:

cu perna b) decubit lateral.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17.bolnavului i se administreaza: a) antialgice.Dupa interventia chirurgicala. in umarul drept. traumatologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dimineata. dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci 16. tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13. In colica biliara.cu capul intors intr-o parte c) decubit dorsal.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventral. subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate.antispastice. cu capul intors lateral 12.antiemetice b) antitermice c) antibiotice Modulul 32 : Ortopedie. enunturile de mai jos: 1.a) cefaleea persistenta b) tusea cu expectoratie sangvinolenta c) greata si varsatura 9. .

Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului. incepand cu pozitia de decubit ventral. se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de paie 3. asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului. 3. 14. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. In cazul bolnavilor imobilizati.2. cadrului. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat. Afectiunile articulare. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata. 4. 12. Una din problemele bolnavului imobilizat. 7. Imobilizarea la pat predispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. Actiunile asistentei medicale. 10. 5. In timpul mobilizarii. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor. 9. 8. 11. prevad prevenirea ulceratiilor de decubit. se face: . limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 6. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena. Mobilizarea pacientului se face progresiv. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. in cazul unui pacient imobilizat. bastonului. 15. Toaleta bolnavului imobilizat la pat. 13. poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale.

Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant b) patul c) cadrul 6. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) grasoasa 5. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda c) violenta 14. trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc al membrelor 11. La bolnavul imobilizat. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de: . In cazul unui pacient imobilizat. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10.a) la cada b) la pat c) la dus 4. stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13.V. La bolnavul imobilizat. 7. EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c) varsaturile 9.

Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic. 9. tact. Prevenirea escarelor se face prin igiena. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 6. 14.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie. 15. 8. 11. 10. 13. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii nosocomiale. A 1 Tratamentul antifungic 2 Tratamentul sarcomului Kaposi 3 Tratamentul limfomului malign B a Nistatin b Chimioterapice si interferon c Eritromicina . Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”. 4. 5. educatie 15. 3. schimbate la 5’. Hipertermia se combate prin impachetari reci. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii. Pacientul seropozitiv. schimbarea pozitiei si a lenjeriei. 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manifestari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuniste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a treia Prima perioada 2. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea. 7. necesita ajutor in practicarea religiei.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV. II. enunturile de mai jos: 1. 12. depind de: a) starea pacientului b) starea familiei c) starea asistentei medicale Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu “adevarat” sau “fals”. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi. 2. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat. produce febra inalta. imobilizat la pat.

secretie vaginala c) sange. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumatismala c) infectia ganglionara 6. secretie salivara. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de: a) 6 – 12 luni b) 2 – 4 ani c) 5 – 10 ani 3. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. sperma. sperma.4 Tratamentul infectiei stafilococice 5 Tratamentul infectiei cu salmonela 3. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. secretie otica b) sange. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologului 8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: . LCR 5. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange. A Pneumocystis carinii Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus influenzae d Ciprofloxacina e Tratament antivirotic 1 2 3 4 5 a b c d e B Cotrimoxazol + Sulfadiazina Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. Rezistenta HIV la mediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4.

Gravidelor seropozitive.C. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. 5. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14.B.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. . Primul obiectiv al asistentei medicale.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope(A.stomacul si duodenul.in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm.evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. 2. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. 3. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10.D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.pancreasul sunt implicate in procesul infectios.Pe langa sindromul icteric. 4.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala. in cazul unui pacient cu SIDA.Caile biliare. medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11.

supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari. 16. intravenoasa.6. 7.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. Marcati cu „x” raspunsul corect : 1. se administreaza in perfuzie lenta.Pentru scaderea amoniemiei.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.ci si tuturor sugarilor. 8.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta. 12.1-0.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor. sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5. pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotice .Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C. Metaspar.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala. 15.cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. 14.plosnite.comunala si alimentara.Dupa diminuarea icterului. Silimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Essentiale.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13. 11.Hepatita virala A se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.3 ml/kg corp.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire.etc) constituie o eventualitate posibila. Aspatofort. solutii care contin: a) arginina. 9.

hipoglucidic 5. delirul si halucinatiile.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 ½ . polidipsie. hipolipidic b) hidrozaharat.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hiperglucidic. polidipsie. normoprotidic c) hiperprotidic. dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala.de nutritie si nursing specific Marcati cu „x” raspunsul corect : 1.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul: . tahicardie.Starea confuzionala.La pacientul cu diabet zaharat apar: a) polifagie.6.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8. poliurie b) polipnee. in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11. agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Un semn clinic negativ. apnee 3. polifagie c) puls saltaret.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7.6 luni c) 2-23 saptamani Modulul 37 : Boli metabolice.cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2.

In hemoragiile mari. ca hemostaza de urgenta se administreaza vit.a) diabetul zaharat tip І b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip П 6. tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe. 8. K in perfuzie. 7. 3. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. rect. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare.La varstnicii care au complicatii renale. genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.Insulina este indispensabila in: a) diabetul de tip І b) hipoglicemii c) diabetul de tip П 7. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 14. La femeile tinere. cresterea fibroamelor uterine inceteaza. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani. 13. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10. 2. . uter. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. Local. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare. 5.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. Dupa menopauza. sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 15. O u. 10. date de fibroame. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. Torsiunea fibromului pediculat. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale. 4. 12. 9. 11.i. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. 6.

A Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos B Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine 1 2 3 4 5 a b c d e 2. durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. In fibroamele uterine. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histerosalpingografia Marcati cu „x” raspunsul corect : B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic local B a b c d e Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3. unul din obiectivele de mai jos vizeaza: .Asociati termenii din cele 2 coloane 1. In tumorile uterine. Dupa histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruatiei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. Dupa histerectomie. cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerului de col uterin 1 2 3 4 5 1.

pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie. postoperator. constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. in ginecologie. Paloarea exagerata a pacientei.a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. pentru depistarea permeabilitatii 13. Printre interventiile mutilante. La externarea pacientei. asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c) igiena locala si controlul medical 7. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. Pentru scaderea fricii de operatie. Interventiile chirurgicale conservatoare. asistenta va reflecta asupra: . Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pulmonare 12. se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9. pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. interventia asistentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta. La externare. in afectiunile ginecologice.

cianoza. tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee. 13.pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 ani Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 20 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ. 15. rahitismul florid. 12. polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala. 10. sau Fenobarbital I. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani. 7. 2. 11. 4. praful sau labilitatea emotional a unor copii. uneori pirodermite.D. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. accidente cu implicarea craniului. Haemophilus influenza. oligurie. predispozitie familial. Klebsiella pneumonia. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece. 3. tuse seaca apoi productive.V. 6. 14. infectii frecvente acute ale cailor respiratorii superioare.M. fumul. hipotensiune. slabira. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine.A este cea mai recomandata varstei.a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic Modulul 47 : Puericultura. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. 5. Alimentatia sugarului cu B. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica. 9. 8. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I. Marcati cu „x” raspunsul corect : .

administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare). administreaza sirupuri expectorante si oxygen. anorexie. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a) Debut brusc. administreaza sirop expectorant. febra si frison. dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand. corticosteroizi. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt: . siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante. linisteste copilul. bronhodilatatoare.1. wheezing. tiraj intersi subcostal. seara atat in cursul zilei cat si al noptii. tuse. il linisteste. stare de oboseala 2. stare de agitatie c) Debut insidious. tuse obositoare b) Debut brusc. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic. stare alterata. normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie). dispnee harcata cu polipnee. desensibilizare specifica antipiretice. de obicei in cursul noptii. geamat expirator. febra moderata. il supravegheaza pana la incetarea crizei c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand. simpaticomimetice 3. mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. poli vitamine c) Miofilin. desodat. a) Crize paroxistice cu debut brusc. inregistreaza frecventa respiratorie. indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. ofera tavita renala pentru captarea sputei. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata. dispnee expiratorie. dispnee cu polipnee 6. tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare. febra moderata.

dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate 17. ceanoza b) Dispnee. ceanoza.G b) Radiografie toracica E. tahicardie. P. varsaturi b) Jugulare turgescente. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe. H. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 13. obositoare cu sputa rozata.G c) Rezonanta magnetica nucleara. endocardite. scaderea tensiunii arteriale c) Edeme dimineata la sculare. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie. scintigrafie. aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave. oligurie. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente: . Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaerisite. pleurezii. ecografie. edeme declive.C.C 16. apare la efort. tuse seaca. raluri ronflante 14. tensiune arteriala normala. greata. ecografie cardiaca P.L. tuse cardiaca. varsaturi. durere care determina discomfort si ancsietate c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne.G. tahicardie. bradicardie 15. pneumotorax 10.V. cianoza 12.C. miocardite. tuse spastic. tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee. diureza crescuta. masurarea presiunii venoase. tahicardie. hepatomegalie dureroasa.C. pericardite c) Anemii se vere 9.V. edeme. supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit normale. oscilometrie.a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva. Insuficienta cardiaca dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arteriala. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac. raluli fine ascendente b) Dispnee. greturi. masurarea tensiunii arteriale E.

Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca. varsaturi . Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt: . colii. desodatin cantitati mici si repetate 20. pliu cutanat de 4 centimetri. Glomerulonefrita acuta difuza este determinata la distanta de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. antitusive. oligurie b) Tegumente si mucoase roz. fontanela cutanata de ½ cm. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos. Recoltarea coproculturii se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Din scaunul captat intr-un recipient curat si uscat 23. pliu cutanat elastic.colici abdominale. tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor. deprimarea fontanelei anterioare la sugar. pliu cutanat persistent. apetit diminuat . In gastroenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie si tratament cu antibiotice si chimioterapice b) Dietoterapie si hidratare cu ceai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma 25. antibiotice de protective 18. pneumococ b) Escherichia. oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. stare generala alterata b) Scaune semiconsistente. stare generala buna 21. salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Scaune modificate semilichide sau lichide. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ.colici abdominale c) Apetit diminuat . sete accentuata. oligurie c) Tegumente cu eritem fesier. shigella. stafilococ.a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine.

hipoglucidic. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta. vitamine si diuretice b) Antibiotic antistreptocotice.hipotensiune 28. glicemia. oligurie. acidul uric c) VSH. hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. hematurie macroscopica.a) Varsta sub 3 ani. norfin. frig. urocultura sterila. diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice. dispnee. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila. ureea. proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina. dureri lombare c) Edeme declive. angine repetate mai ales cele pultacee 27. hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric. oligurie. ceaiuri indulcite 33. hipertensiune arteriala b) Edeme declive care apar in cursul zilei. calcemia. oligorie. natremia b) VSH. sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata. dureri lombare. ASLO. in sediment hmatii in masa.proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate 29. magneziemia. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric. titrul de anticorpi. uneori cefalee. frig. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde : a) Antibiotic. apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. natremia 30. greturi. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare. Analizele de sange modificate la pacientul cu glomerulonefrita acuta difuza sunt: a) VSH. antihipertensive. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta . frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani. infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani.

N.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i. sete pe perioada sezonului cald. sete exagerata. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni – 5 ani 35. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36.C 37. eliminari urinare abundente. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt: a) Stare de oboseala. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure 39. encefalite.3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38.v. pierdere in greutate . Principalele cause ale diabetului zaharat sunt: a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. traumatisme cranio-cerebrale.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Diazepam 0.34. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii: a) Meningite. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine.m. P. hidrocefalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S. lent 0. slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofta de mancare exagerata.

halena acetonica. struguri.S.H. rahat. hipercolesterolemie. fasole. conopida. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V. capsuni. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. bomboane. gris. loboda 46. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H. glucoza in urina in limite normale. manifestari digestive dureri abdomninale. peste. glucozurie masiva. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei. In diabetul zaharat sunt permise la discretie : a) Paine. tensiune arteriala scazuta b) Oboseala. curmale.42. piersici. lapte.T.G 43.sau in zaharuri: a) Ciocolata.S. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49.l. cartofi. bere. manifestari digestive. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono. cas 45. H.A. pepene galben.H c) Glicozurie V. urda c) Sunca. caise. ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl. vasa. orez. ardei gras. diureza normal 50. arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. oboseala. pH sanguin scazut . ionograma modificata. morcovi b) Stafide. Probele de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl. cefalee. must. tensiune normal. tensiune normala c) Stare de oboseala. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. siropuri b) Fragi. paloare marcata. banana c) Mamaliga. corpi cetonici in sange si urina.

tahicardie.H.S. stare de neliniste. tremuraturi. glicemia. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. apetit diminuat 54. foame intense. glicozurie disparuta crize convulsivante c) Cefalee. glicemie-glicozurie ridicate.si cate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic dejun. pierderi de apa prin transpiratie 52. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic dejun. diureza. glicemie-glicozurie crescute. somnolenta. P. tranzitul intestinal. Manual de medicina interna pentru cadre medii.c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara. oboseala. apetit normal b) Cefalee.G. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R. P. 30% la pranz. Borundel.A) H. pierderea starii de constienta. P.L. T. transpiratii. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt: a) Cefalee. comportament c) Functiile vitale (R. T. cate 30% pranz si cina . . C. iar gustarile cate 15% BIBLIOGRAFIE SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST ABSOLVIRE AUGUST 2011 1. somnolent. pranz si cina. febra. pH sanguin scazut hipercolesterolemie 51. tranzitul intestinal. glicozuria. cetoza b) Functiile vitale (R. T. tremuratur.A) culoratia tegumentelor. Editura All.A) coloratia tegumentelor. V. restul gustari c) cate 20% mic dejun si cina. paloare. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55.

Colectia Fundeni.1999 7. Chiru. Bucuresti.C. Mihailescu. 2001 4..2000 . C. L. Bocarnea. 2010.F. Societatea Stiinta si Tehnica.Bucuresti.Morariu. Editura Medicala. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos.. V. Bucuresti. 10..C.Editura RCR Print. Tratat de Nursing. Chiru. Indreptar pentru asistentele medicale. Tehnica ingrijirii bolnavului.Sinteze. Iancu. Mihailescu.L. Titirca.1994 11.Editura Medicala. Editura Medicala. 2000 2.Marcean. G. Daschievici. S. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor. M. . D. Bucuresti.. Chiru.L. Editura InfoTeam.Editura RCR Print. Bucuresti. F. 8. Bucuresti. Bucuresti. Titirca. Nanu. Urgente medico-chirurgicale. E. Chirurgie pentru cadre medii..2004 9. S. Crisan. 1999 3. Mozes...Puericultura si pediatrie. Ingrijirea omului sanatos si bolnav. Simion. Marcean. Ginecologie.Manual-Sinteza pentru asistentele medicale. Marcean. Editura Cison.Bucuresti. C. N. C. 2003 5. Editura Viata Medicala Romaneasca. Urgente medicale. 1996 6. Bucuresti. Bucuresti. Boli infectioase si epidemiologie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful