BAZINUL HIDROGRAFIC ŞI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

1.1 Elementele definitorii ale bazinului hidrografic
Bazinul hidrografic, bazinul de receptie sau bazinul colector al unei retele hidrografice reprezinta suprafata teritoriului de pe care apele rezultate din precipitatii si cele subterane se scurg si patrund in ramificatiile retelei. In spatiul bazinului hidrografic au loc toate procesele fizice ce determina scurgerile hidrologice, de aici decurgand si importanta sa in studiile hidrologice. Suprafata si subteranul bazinului hidrografic sunt elemente ce influenteaza distributia precipitatiilor atmosferice in parametrii caracteristici ciclului hidrologic. Limita bazinului hidrografic se traseaza pe planurile de situatie in functie de relieful reprezentat prin curbele de nivel si este determinata de cumpana apelor sau perimetrul bazinului hidrografic, acesta se poate defini ca locul geometric al punctelor de pe care apa rezultata din precipitatiile atmosferice se scurge gravitational spre reteaua hidrografica a bazinului. Cumpana apelor unui bazin hidrografic trecand prin punctele cele mai inalte (culmi de munti, coline, dealuri) apartine si bazinelor invecinate. La un curs de apa se poate stabili bazinul hidrografic corespunzator profilului de inchidere (sectiunea de varsare), cat si cel corespunzator unui

profil oarecare de pe cursul respectiv, in care poate exista un post hidrometric, o confluenta, o captare de apa, o derivatie, un lac de acumulare etc.

1.1.1 Delimitarea subbazinelor si a zonelor interbazinale
Linia cumpenei apelor delimiteaza prin proiectia orizontala suprafata bazinului hidrografic. Dupa modul cum se realizeaza transportul apelor de scurgere dintr-un bazin hidrografic in albia cursului principal, se stabilesc doua categorii de zone, si anume: subbazine hidrografice, de pe care scurgerea este transportata concentrat prin intermediul unei retele secundare de scurgere (afluenti) in cursul principal; zone interbazinale, de pe care transportul scurgerii se realizeaza pe intreaga lungime a frontului de contact dintre zone si cursul principal de apa.

1.1.2 Stabilirea epurei bazinului hidrografic
Epura bazinului hidrografic este o reprezentare grafica prin intermediul careia este redata variatia marimii suprafetei bazinului in raport cu lungimea cursului de apa principal. In bazinul hidrografic se observa ca suprafata totala a bazinului (F, km2) este impartita de cursul principal ABCDE in doua: - Fd - suprafata bazinului aflata pe dreapta cursului principal; - Fs - suprafata bazinului aflata pe stanga cursului principal. Pornind de la izvorul A al cursului principal pana la confluenta din B, se determina suprafetele partiale FAB pe dreapta si FABs pe stanga. Suprafata bazinului hidrografic aferenta profilului situat imediat amonte de confluenta din B este: FAB DREAPTA + FAB STANGA. In B, intervine pe dreapta cursului principal, afluentul FB, cu suprafata subbazinului corespunzator FFB. Continuand astfel se obtin valorile suprafetelor pe dreapta si pe stanga, corespunzatoare diferitelor profile caracteristice de pe traseul cursului principal, precum si lungimea acestuia (l, km). In profilul de inchidere al bazinului hidrografic rezultă: Fd = FAB + FBC + FCD + FDE Fs = FAB + FBF + FCG + FDI+ FDE

66km2. pe ordonată. pe abscisa pozitivă.8 km2.1: FsAB=1.66 km2 FsCD=0.14 km2 Fs = 4.6 km2 FsBC=2. FdBF = 0. FdCG = 1 km2. lungimea cursului principal.36 km2.3 km.7 km.46 + 4.4 km.9 km2.7 km.1 s-a intocmit epura reprezentată in figura 1.2. l = 6. lBC = 1. L(km) A B Afluent FB C F dr (km²) Afluent EC D F stg (km²) FCD dr FBC dr FAB dr FAB stg FFB FBC stg FEC FCD stg Figura 1: Epura bazinului Figura 1. Pentru bazinul hidrografic din figura 1. Fs. lDE = 0. lCD = 1. lAB = 2. şi pe abscisa negativă Fd. Suprafeţele au fost determinate cu ajutorul planimetrului polar.9 = 9. Epura bazinului hidrografic Au rezultat următoarele valori pentru bazinul hidrografic din figura 1. F = Fd + Fs = 4.1.2.l = lAB + lBC + lCD + lDE F = Fs + Fd Pentru trasarea epurei bazinului se ia un sistem de axe rectangular in care se prezintă la scări convenabile.3 Lungimea bazinului hidrografic Lungimea bazinului hidrografic L se defineşte ca fiind distanţa măsurată de la vărsarea cursului principal până la cumpăna apelor (obârşia .5 km2 FsDE=0. FdDE = 0. FdDI = 1 km2. FdAB = 1 km2.5 km. 1. iar lungimile cu ajutorul curbimetrului.

Pentru acest bazin obţinem B = 9.cursului).5 Forma bazinului hidrografic Geometria suprafeţelor bazinului hidrografic este extrem de variată şi numai cu abateri ar putea fi asimilată cu figuri geometrice cunoscute.1 lungimea este L = 6.936 𝑙𝑙𝑐𝑐 2√𝜋𝜋𝜋𝜋 2√𝜋𝜋 ∙ 9.2) unde F este suprafaţa bazinului hidrografic şi L este lungimea liniei mediane a bazinului hidrografc (km).44 km. lungimea bazinului hidrografic este dată de linia mediană a bazinului (locul geometric al punctelor aflate la mijlocul distanţei dintre versanţii opuşi). unde LC este lungimea cumpenei bazinului hidrografic (km) şi lC este perimetrul cercului cu o suprafaâă egală cu suprafaţa bazinului (km). 1.36 / 6.5 km. 𝑑𝑑 = 𝐿𝐿𝑐𝑐 𝐿𝐿𝑐𝑐 21 = = = 1. a) Coeficientul de dezvoltare al cumpenei bazinului hidrografic Valoarea coeficientului d se obţine ca raportul dintre lungimea cumpenei apelor bazinului dat şi perimetrul unui cerc având o suprafaţă egală cu a bazinului. ca fiind raportul dintre suprafaţa şi lungimea bazinului: B=F/L (1.1.5 = 1.36 b) Coeficierntul de dezvoltarea al bazinului hidrografic . 1. In cazul bazinului hidrografic din figura 1.4 Lăţimea medie a bazinului hidrografic Lăţimea medie a bazinului hidrografic B se determină prin calcul.1. In cazul unor bazine asimetrice sau cu aspect curbat.

46) / 9. adică pe dreapta este dispusă cu 9.Coeficientul ϕ este dat de raportul dintre lăţimea medie şi lungimea bazinului sau de raportul dintre suprafaţa bazinului şi suprafaţa pătratului având latura egală cu lungimea bazinului.1 se calculează lăţimile medii ale zonelor direct aferente cursului principal: BBA = FBA / lBA = (F1d + F1s) / lBA = F1 / lBA = 2. e) Idograma bazinului hidrografic Idograma este o reprezentare grafică prin intermediul căreia este redată variaţia lăţimii bazinului în raport cu lungimea cursului principal de apă.9 – 4. ϕ = B / L = F / L2 ϕ = F / L2 = 9.5 = 1. Referindu-se la bazinul hidrografic din figura 1.6) Deci.6 / 2.4) Relaţia care dă această abatere de la forma circulară β = 4ΠF / LC β = 4 * 3.36 / 6.04 km .094 (1.60 d) Coeficientul de asimetrie al bazinului hidrografic Modul in care suprafaţa totală a bazinului hidrografic este distribuită pe stânga sau pe dreapta cursului principal determină asimetria.4 % mai mult din suprafaţa de drenaj decât pe stânga cursului principal.52 = 0. Acest coeficient a este dat de relaţia: a = 2(Fs – Fd ) / (Fs + Fd) = 2((Fs – Fd ) / F a = 2(Fs – Fd ) / F = 2(4.14 * 9.5) (1.36 = 0.36 / 21 = 5. se constată o asimetrie de stânga. pentru acest bazin.221 c) Abaterea de la forma circulară (1.

46 / 1.BCB = FCB / lCB = (F3d + F3s) / lCB = F3 / lCB = 4. reprezentând grafic în mod adiţional. lăţimile subbazinelor pe lungimile afluenţilor respectivi.5 / 1.8 / 0.62 km BDC = FDC / lDC = (F5d + F5s) / lDC = F5 / lDC = 1. .7) BED = FED / lED = (F7d + F7s) / lED = F7 / lED = 0.7 = 1.1.7 = 2.6.Curba hipsometrică şi altitudinea medie a bazinului hidrografic Curba hipsometrică este o reprezentare grafică a repartiţiei suprafeţei bazinului hidrografic pe zone de altitudine cu ajutorul căreia se determină ce procent din suprafaţa bazinului are altitudini superioare acesteia. Idograma bazinului hidrografi 1. rezultă forma idogramei din figura 1.071 km (1. B (km) BFB BCE BAB BDC BCB D LDC C LCB B E A F LBA LFB LEC L (km) Figura 1.4= 1.3.14 km În acelaşi sistem de axe.3.

fI . n (km2). Notaţiile folosite în figura 1.2. considerând că suprafaţa parţială fi.4 au următoarea semnificaţie: H1 este cota curbei de nivel de cea mai înaltă altitudine (m). H (m) 1264 1300 1280 1260 1240 1220 1200 1180 1160 1140 1120 1100 1080 1060 1040 1020 1000 980 960 940 920 900 880 860 840 820 800 f (km²) Figura 1. ΔH este echidistanţa curbelor de nivel (m).1 şe figura 1. C1 şi C0 sunt cotele de pe cumpăna apelor. …. cea mai înaltă. pe abscisă. ) . Altitudinea medie a bazinului se obţine ca o medie ponderată: 𝐻𝐻𝑚𝑚𝑚𝑚𝑑𝑑 ∑𝑛𝑛 𝑓𝑓𝑖𝑖 ∙ 𝐻𝐻𝑖𝑖 𝑖𝑖=1 [𝑚𝑚] = 𝜋𝜋 (1. respectiv cea mai joasă (m).Pentru determinarea curbei hipsometrice se ia un sistem de axe rectangular. Altitudinea medie a bazinului hidrografic se calculează după planul de situaţie cu curbe de nivel.suprafeţele parţiale cuprinse între curbele de nivel de ordinul "i". cuprinsă între curbele de nivel Hi-1 şi Hi are altitudinea medie Hi-1 + Hi / 2. în care se reprezintă altitudinile pe ordonată şi suprafeţele parţiale f1 dintre curbele de nivel. Σfi).. Curba hipsometrică a bazinului hidrografic Construirea curbei se realizeaă prin reprezentarea perechilor de valori (Hi. i = 1.8.4.

Lungimea unui curs de apă reprezintă distanţa exprimată în km.9. măsurată în plan orizontal de la confluenţă spre izvor (figura 1.1.𝑖𝑖 𝑖𝑖 = 𝜋𝜋 [%] (1. Figura 1.10.2. ) 1.5).Dacă egalăm aria cuprinsă între curba hipsometrică şi axele de coordonate.5.1 Lungimea reţelei hidrografice Lungimea totală a unei reţele hidrografice este formată din lungimea cursului principal Lp şi lungimea afluenţilor li . cu ajutorul relaţiei: unde ∑𝑛𝑛 𝑙𝑙𝑐𝑐 𝑛𝑛𝑖𝑖𝑛𝑛 . 1. 𝐼𝐼𝑚𝑚𝑚𝑚𝑑𝑑 ∆𝐻𝐻 ∑𝑛𝑛 𝑙𝑙𝑐𝑐 𝑛𝑛𝑖𝑖𝑛𝑛 .𝑖𝑖 este lungimea totală a celor n curbe de nivel din bazinul 𝑖𝑖 hidrografic considerat. cu aria unui dreptunghi având ca bază suprafaţa bazinului hidrografic. ) .7 Panta medie a bazinului hidrografic Panta medie a bazinului hidrografic se determină după planul de situaţie cu curbe de nivel. Schema hidrografică a unui curs de apă 𝐿𝐿𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑙𝑙 ă = 𝐿𝐿𝑝𝑝 + � 𝑙𝑙𝑖𝑖 𝑖𝑖=1 𝑛𝑛 [𝑘𝑘𝑚𝑚] (1.2 Elemente caracteristice ale reţelei hidrografice aferente bazinului hidrografic studiat 1. rezultă altitudinea medie a bazinului egală cu înălţimea dreptunghiului.

lungimea râului.4 km 0. d1 . ) .lungime rezultată din prima măsurare. 1.16 Măsurarea şi kilometrarea se face pe teren şi pe hărţi la scările 1:10. l1 . 1:25.valoarea deschiderii de compas la prima măsurare.000.2 km 0.12.2 Coeficientul de sinuozitate Acest coeficient notat Ks reprezintă raportul dintre lungimea râului Lr măsurată după toate sinuozităţile lui şi lungimea dreptei l care uneşte extremităţile. dar cu două deschideri diferite se poate folosi următoarea relaţie pentru calculul lungimii râului: 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝐿𝐿𝑟𝑟 > 1.000. ) unde: Lr .lungimea rezultată din a doua măsurare.0 𝑙𝑙 (1.6 0. Măsurarea pe hărţi se face cu ajutorul curbimetrului sau a compasului cu deschideri egale.4+0. Kilometrul "0" se consideră intersecţia liniei ţărmului cu linia talvegului. l2 .000 etc.6416 izvor km 0.2+0. în funcţie de gradul de precizie dorit.11. În cazul în care măsurătorile se fac cu acelaşi compas.km 0 km 0.2. 1:50.1426 0. 𝐿𝐿𝑟𝑟 = �𝑙𝑙1 + (𝑙𝑙1 − 𝑙𝑙2 ) �𝑑𝑑2 − 𝑑𝑑1 �𝑑𝑑1 � ∙ 𝑁𝑁 (1. La măsurarea pe hartă a lungimilor apar erori datorită faptului că deschiderea compasului influenţează exactitatea măsurătorii.

inclusiv lungimea cursului principal şi suprafaţa care înscrie reţeaua hidrografică respectivă (F). iar pe ordonată altitudinea în metri. ….14. 𝐷𝐷 = 𝑙𝑙1 + 𝑙𝑙2 + ⋯ + 𝑙𝑙𝑛𝑛 + 𝐿𝐿𝑝𝑝 [𝑘𝑘𝑚𝑚/𝑘𝑘𝑚𝑚2 ] 𝜋𝜋 (1. ) 1. a diferitelor puncte caracteristice (figura 1. 1. atenuarea undelor de viitură etc. întocmită după hărţi cu curbe de nivel sau pe baza unor măsurători hidro-topografice şi exprimă succesiunea cotelor terenului de pe fundul văilor. l2. 1.valoarea deschiderii de compas din a doua măsurare.13. inclusiv cursul principal şi lungimea cursului principal şi este dat de relaţia: Valorile lui Ks şi Kr sunt necesare pentru studii privitoare la evoluţia albiei. a lucrărilor de regularizare a cursurilor în vederea măririi capacităţii de transport a acestora. Kr.Profilul longitudinal al reţelei hidrografice Profilul longitudinal este o reprezentare grafică a reţelei hidrografice în plan vertical.4 Densitatea reţelei hidrografice O reţea hidrografică va colecta un volum de apă mai important cu cât va avea mai multe ramificaţii şi cu cât acestea vor fi mai lungi. ) .2.2. reprezintă raportul dintre lungimea tuturor ramificaţiilor (l1.d2 .scara hărţii folosite. Densitatea reţelei se stabileşte prin măsurători efectuate pe hartă şi reprezintă raportul dintre lungimea tuturor ramificaţiilor.6).3 Coeficientul de ramificare Acest coeficient.5.ln) ale unei reţele hidrografice. 𝐾𝐾𝑟𝑟 = 𝑙𝑙1 + 𝑙𝑙2 + ⋯ + 𝑙𝑙𝑛𝑛 + 𝐿𝐿𝑝𝑝 𝐿𝐿𝑝𝑝 (1. Profilul conţine pe abscisă lungimea în km.2. calculul volumului lucrărilor de dragare. N .

H (m) 1000 950 A E (922) 922.66 0. Epura bazinului hidrografic permite determinarea suprafeţei de bazin hidrografic aferente oricărui profil de închidere situat între izvor şi vărsare.543 0.11 0.3 Concluzii În cadrul unui bazin hidrografic are loc un proces complex de transformare a unei părţi din precipitaţiile atmosferice din cantităţi de apă care sunt colectate de către reţeaua hidrografică.49) 857. Pantele cursurilor de apă cresc de asemenea. ceea ce permite alimetarea gravitaţională prin afluul de apă al acestora.36 0. profil în care poate exista un post hidrometric sau se proiectează o lucrare hidrotehnică.89 900 F (900.00 km 0.099 0. 1. Lungimea şi lăţimea medie a unui bazin hidrografic reprezintă două caracteristici foarte importante a căror cunoaştere este necesară la prevederea volumului şi amplitudinilor viiturilor.4 B C D L [km] j=? h/l 0.43 750 Figura 1. o dată cu creşterea altitudinilor.9 800 784. .6.1779 0.1827 0.6416 850 824.36 0. Schema profilului longitudinal al unuim râu Se remarcă faptul că valea de ordinul cel mai mare are cote mai mici decât văile adiacente.

7615 Lungime bazin in plan 0.0155 0.0010 0.3476 in plan 0.3026 0.1447 0.0860 0.9342 2 Bazin in plan 0.0037 0.1608 CD 2.2250 in plan 0.0020 0.1827 0.0023 0.1316 0.0223 0.7734 Lungimi LAB LBC LCD LEC LFB in teren 2.6316 0.0570 Latime bazin B=F/L B 2.0032 0.8947 2.6316 0.0037 0.1525 F [km ] L [km] Suprafete S FAB D FAB S FBC D FBC 2 in plan 0.0530 in teren (km) 0.9342 2.3026 0.Amplitudinea şi desfăşurarea viiturilor este influenţată şi de forma bazinului hidrografic.3674 in teren 1.4211 2.0223 FCD FCD S D S FEC D FEC FEC FFB FFB S D FFB S Fbazin D Fbazin Fbazin Latimi medii AB 5.0023 0.7761 .2474 0. Patrat reper in teren 1 1 in teren (km ) 0.0395 0.0658 0.5841 BC 2.5528 FB 2.0068 0.0990 0.1184 0.0005 0.0048 0.1251 0.0344 0.0048 0.5958 EC 2.2632 0.4868 0.4868 0.0635 0.3599 0.0009 0.0011 0.0076 0.

00387998 0.001509211 0.00878874 1.7803 Arii delimitate de curbe nivel plan teren 0.00451430 0.00176780 0.3664 Coeficient de dezvoltare al bazinului 2 φ=F/L 2.846965789 0.00059656 0.00072189 0.5721 Coeficient de asimetrie al bazinului a=2*(Fs-Fd)/F 0.00031944 0.00312042 0.166153947 0.00593439 0.00001147 0.510523684 0.004898684 0.593986842 0.00000160 0.000210526 0.00003723 0.00043891 0.01063393 1.00643694 0.019807895 0.00021414 0.Coeficient de dezvoltare al cumpenei d=Lc/lc 0.111325000 0.042031579 0.00824665 1.085085526 0.00126277 0.013940789 0.6265 Abaterea de la forma circulara β=4πF/Lc 16.232605263 0.057751316 0.399201316 0.156413158 0.00010595 0.00201364 0.00002391 0.00007011 0.003146053 0.078494737 0.028176316 0.00015054 0.264952632 0.410581579 0.094985526 1260 1240 1220 1200 1180 1160 1140 1120 1100 1080 1060 1040 1020 1000 980 960 940 920 900 880 860 840 820 800 .00084607 0.780840789 0.009225 0.

1120) f8 (1220 .0548289 0.1080) f10 (1080 .3141158 0.0138553 0.6233 Densitatea retelei l 0.0157197 0.2455711 0.1240) f2 (1240 .3094474 0.00000160 0.1779763 0.1020) f13 (1020 .1200) f9 (1100 .800) in teren 0.0043263 0.900) f19 (900 .1040) f12 (1040 .1699671 Hmed Σ(fiHi)/F 830.1160) f6 (1160 .0012987 0.2529789 0.1140) f7 (1140 .2703171 0.1260) f1 (1260 .1834053 0.0047158 0.1180) f5 (1180 .0414 Ks=Lr/l 3.0664513 0.960) f16 (960 .1000) f14 (1000 .5618 Imed ΔHΣlc/F 0.Suprafata intre curbe de nivel f0 (1264 .3042447 0.1220) f3 (1220 .1200) f4 (1200 .920) f18 (920 .860) f21 (860 .2427882 0.0017526 0.0058671 0.0083684 0.820) f23 (820 .0207434 0.940) f17 (940 .1205 Ltotal Lp+Σli 1.0016368 0.980) f15 (980 .840) f22 (840 .2040 .880) f20 (880 .0328303 0.1446 Kr=(Lp+Σli)/Lp 1.1060) f11 (1060 .

1589834 0.880078481 1.67436761 Punct A B C D E F Cota curba nivel inferioara (Cinf) 920 850 820 780 920 900 d1 0.D=(Lp+Σli)/F 0.0243 0.042006387 2.0854232 0.086086939 0.00 900.133802 0.531765075 1.170182077 0.1848415 0.01813061 0.0063022 0.847733918 1.138452 in teren (km) 0.0006 d 0.89 857.4367834 0.992126525 0.0548 0.245751554 0.0498363 0.0035 0.5381256 0.6535153 0.3983084 17.49 .0007 0.2503077 0.40 824.0708952 0.023663 0.3448632 0.03 0.325083918 0.14337244 0.831783142 2.0231 0.7203135 0.047208516 0.06807546 0.0164097 0.072248389 1.720102704 0.0591553 0.43 922.7098014 0.040497 0.0038 0.0997161 0.0299238 0.384931013 0.3549 Lungimile curbelor de nivel 1260 1240 1220 1200 1180 1160 1140 1120 1100 1080 1060 1040 1020 1000 980 960 940 920 900 880 860 840 820 800 Total in plan 0.203956243 0.1129992 0.286870138 0.0122 e 10 10 10 10 10 10 Cota punct (Ci=Cinf+(d1/d)*e) 922.548117319 1.0171 0.6422723 0.0011 0.256568987 0.90 784.6367278 0.0147 0.457374684 0.116504689 0.

00079922 teren 0.8291 Suprafata totala 2 F [km ] teren 2.9342 Coeficient de impadurire Cp=Fp/F 0.964160538 .Suprafete despadurite 2 Fd [km ] plan 0.0215 teren 2.105160526 Suprafete impadurite 2 Fp [km ] plan 0.

1 Metoda poligoanelor Thiessen Zonarea bazinului hidrografic se face ducând mediane de pe dreptele care unesc posturile pluviometrice aflate în bazin sau într-unul vecin. Dacă F este suprafaţa bazinului hidrografic.PRECIPITAŢIILE MEDII PE BAZIN PLOI TORENŢIALE 2.5 0.1. Pmed = Σ CiPi (2. Într-un bazin hidrografic pot exista un număr insuficient de posturi pluviometrice sau acestea pot fi situate doar în zonele accesibile ale bazinului.88 . Fiecărui post pluviometric I se atribuie astfel o suprafaţă aferentă. va fi un coeficient de pierdere Ci = Fi / F. fiecare post pluviometric i căruia i se atribuie suprafaţa Fi.1. dar are o precizie scăzută. metoda Thiessen şi metoda izohietelor.1) Tabelul 2. Utilizarea medierii aritmetice în stabilirea cantităţii medii de precipitaţii căzute pe un bazin hidrografic este foarte simplă. Rezultate mai bune ne oferă însă.212 740 156. determinată prin planimetrare. distribuţia precipitaţiei pe suprafaţa unui bazin este foarte diferită de la o zonă la alta. Ploaia medie pe bazin va fi egală cu suma ploilor parţiale. 2. În plus.1 Distribuţia spaţială a precipitaţiilor Una din problemele principale în hidrologie este evaluarea corectă a cantităţii de precipitaţii care este recepţionată de un bazin hidrografic într-un interval de timp.24 B 33.8 0.258 780 201. Calculul precipitaţiilor medii anuale pe bazin prin metoda poligoanelor Thiessen Staţia Suprafaţa Coeficientul Ploaia parţială Ploile pluviometrică Fi [km2] Thiessen înregistrate Gi*Pi Ci=Fi/F la postul i [mm] Pi [mm] A 40.

179 825 147.06 0. Calculul precipitaţiilor medii anuale pe bazin prin metoda izohietelor Suprafaţa Coeficient de Ploaia parţială Înălţimea ploii Fi pondere [mm] Ci*Pi [km2] Ci=Fi/F [mm] [mm] 850-900 26.062 0.4 0.309 775 239.90 0.7 10.475 700-750 36.233 725 168. precipitaţia aferentă acelei suprafeţe se obţine prin medierea valorilor de pe izohietele vecine Pi.1.034 625 20.2 km2 s-au determinat poligoanele Thiessen aferente posturilor pluviometrice A. B.2. Desenarea izohietelor pe un bazin hidrografic se face în funcţie de topografia terenului şi de numărul de staţii pluviometrice existente în bazin (fig. F cu suprafeţele parţiale date în tabelul 2.6 35.067 0.2.000 800-850 28 0.94 194.20 Pentru bazinul hidrografic din figura 1.168 875 147. Metoda izohietelor O izohietă este locul geometric al punctelor pe care cade aceeaşi cantitate de precipitaţii.1 0.1. Pentru obţinerea ploii medii pe bazin se efectuează măsurarea pe un plan a suprafeţelor situate între două curbe izohiete vecine. D.675 750-800 48.925 650-700 11.221 0. E.(fig. rezultând un coeficient de pondere Ci.1 .0 28. într-o perioadă dată.2).48 142. Tabelul 2.2. 2.000 .077 675 51.78 54.C D E F Total 9.36 0. Calculul urmează etapele următoare: se raportează suprafeţele parţiale cuprinse între două izohiete la suprafaţa totală a bazinului. cu suprafaţa F = 28.aplicaţia 1.975 600-650 5. ploaia medie pe bazin va fi suma ploilor parţiale Ci * Pi.1).5 0.180 690 820 880 790 42. C.2.

Validarea datelor cu distribuţie spaţială .Total unde Pk este precipitaţia coresăunzătoare curbei izohiete k. Tabelul 2.3. Figura 2. Bazinul hidrografic cu trasarea curbelor izohiete Rezultatele obtinute prin cele trei metode sunt redate in tabelul 2. Precipitaţiile medii anuale pe bazin Media aritmetică Metoda Thiessen Metoda izohietelor 2.3.2.2.

erorile de citire datorate observărilor etc. 2. cantităţile anuale d precipitaţii prezente în tabelul 2.1 s-au înregistrat. modificarea amplasamentului aparaturii.Valorile colectate prin diferite metode sunt centralizate în buletine de către observatori de la staţiile pluviometrice sau sunt stocate în bazele de date. erorile de aparataj neobservate timp de mai mulţi ani. Rolul acestor date este de a fi folosite pentrui calcule statistice. B şi C situate în bazinul hidrografic din figura 2.Populaţiile statistice utilizate pot avea caracter omogen sau neomogen. cea mai frecventă validare este efectuată pentru totalurile anuale. Totuşi. care va reprezenta o anumită pantă. Cauzele neomogenităţii datelor analizate pot fi datorate: modificării aparaturii de înregistrare. Rezultatele cumulării acestor cantităţi de precipitaţii. o modificare a pantei acesteia sugerându-ne faptul că se înregistrează o neomogenitate în seria analizată. după care se trasează dreapta de regresie. se reprezintă grafic. două câte două. . înainte de efectuarea unor calcule statistice trebuie făcută o validare a datelor.4.2 Exemplu de calcul La posturile pluviometrice A. Metoda folosită este cea de cumulare a totalurilor şi de comparare a rezultatelor la două posturi pluviometrice.2. la fiecare post pluviometric. 2. în 19 ani.2. Reprezentarea grafică dă posibilitatea trasării unei drepte de regresie.1 Validarea înregistrărilor privind precipitaţiile În cazul precipitaţiilor.

4. Valorile precipitaţiilor anuale şi a precipitaţiilor cumulate la posturile pluviometrice Anul Procentul Precipitaţi Postul Precipitaţi Postul Precipitaţi pluviometri i cumulate pluviometri i cumulate pluviometri i cumulate c la postul A c la postul B c la postul C A [mm] B [mm] C [mm] [mm] [mm] [mm] 1 2 3 4 5 6 7 197 760 760 560 560 800 800 9 198 700 1460 580 1140 890 1690 0 1981 800 2260 600 1740 850 2540 198 780 3040 660 2400 820 3360 2 198 750 3790 970 3370 880 4240 3 198 700 4490 700 4070 800 5040 4 198 650 5140 680 4750 830 5870 5 198 760 5900 650 5400 840 6710 6 198 810 6710 640 6040 820 7530 7 198 800 7310 630 6670 860 8390 8 198 770 8080 650 7320 900 9290 9 199 780 8860 670 7990 910 10200 0 1991 920 10680 700 8690 600 10800 199 890 11470 680 9370 750 11550 2 .Tabelul 2.

1991 drepta de regresie se deplasează spre valori superioare.3.199 3 199 4 199 5 199 6 199 7 960 1000 1080 990 1110 12330 13230 14210 15100 16110 590 610 620 640 630 9960 10570 11190 11830 12460 780 800 820 820 1300 12330 13130 13950 14770 15350 a) Posturile pluviometrice A şi B Figura. Din graficul de mai sus se pot trage următoarele concluzii: între anii 1990 . modificându-şi panta. valorile încercuite se abat din tendinţa generală putând fi considerate valori excepţionale. Graficul corelaţiei precipitaţiilor anuale la posturile A şi B.1997). se obţin două serii neomogene (1979 .1990 şi 1990 . . 2.

modificarea amplasamentului. dreapta de regresie având aproximativ aceeaşi pantă. . c) Posturile pluviometrice B şi C Concluziile care se pot trage sunt asemănătoare primei situaţii.b) Posturile pluviometrice B şi C Din graficul de mai sus se poate concluziona că seria este omogenă. Deplasarea dreptei de regresie se realizează în cazul postului pluviometric A datorită uneia dintre cauzele următoare: modificarea aparatului de înregistrare. modificările condiţiilor climatice etc.

5). cel mult de ordinul zecilor de km2.D .1 45 10.5 720 43. Frecvenţa este dată de formula: f=n/t (2. 1 / 5. . cu o durată mai mică de 24 de ore.5 30 7. O caracteristică utilă a ploilor torenţiale este intensitatea: i = H / T (mm / min) unde: H .Ploi torenţiale.3. corespunzătoare unei frcvenţe constante.5 360 32. 1/ 10. t . Ploile torenţiale sunt ploi foarte puternice.3.2 Întocmirea curbei de cădere a ploii cu probabilitatea de calculi Curbele intensitate . cu atât intensitatea este mai redusă.durată .5 15 4. ploile torenţiale de mare intensitate nu acoperă decât o suprafaţă foarte redusă a bazinului de recepţie.7 şi 2. depăşeşte următoarele valori ale înălţimii. O ploaie este considerată torenţială dacă. pentru următoarele frecvenţe: 1 /20.0 120 16.2) 2.3) unde: n .0 240 26. de origine ciclonică în marea lor majoritate.1 Ploi torenţiale Debitul de calcul al viiturii în reţeaua de scurgere a unui bazin hidrografic necesar pentru dimensionarea lucrărilor hidrotehnice în funcţie de clasa lor de importanţă este dat de ploaia torenţială cu probabilitatea de calcul.6 Ploile torenţiale au două particularităţi: cu cât durata ploii este mai mare. T(min) H(mm) 5 2.perioada de înregistrare (ani).8. T .2. (2. care sunt reprezentate în diagramele din figurile 2. Stratul de scurgere de pe suprafaţa unui bazin hidrografic 2. 1 / 1.numărul de ploi înregistrate cu aceeaşi intensitate şi durată.frecvenţă (I . 1 / 3.1440 minute. Pentru România au fost stabilite relaţiile dintre intensităţile ploilor maxime cu durata de 5 . 2 / 1.înălţimea precipitaţiilor (mm). pentru anumite durate.3.F) exprimă legătura dintre intensitatea şi durata ploilor torenţiale. recomndate de Berg (tabelul 2. Curbă de cădere a ploii cu probabilitatea de calcul H = f (T). 1/ 2.3 60 12.durata precipitaţiilor (min).2 1440 57.

2.7.3 Determinarea stratului de scurgere de pe suprafaţa unui bazin hidrografici .2. Diagrama pentru calculul intensităţii ploii în zona 1 Fig.6.3. 2. Diagrama pentru calculul intensităţii ploii în zona 2 Aceste diagrame se aplică pe zone delimitate conform hărţii din figura 2.Fig.8.

acestea sunt considerate ca depinzând puţin de durata şi intensitatea ploilor şi de aceea se consideră aproximativ constante. Dependenţa stratului de infiltraţie. gradul de umiditate al acestuia. .Determinarea stratului de scurgere constă în scăderea stratului de pierdere din stratul de precipitaţii căzute pe bazin. durata şi intensitatea ploii. arături Pădure cu fâneaţă Pădure mare şi soluri acoperite cu muşchi z (mm) 2 6 10 15 20 pierderi datorate infiltrării apei în sol. Pierderile sunt de mai multe categorii: pierderi datorate reţinerii apei în micile depresiuni de pe suprafaţa versanţilor. Natura acoperirii terenului Asfalt Pavaj cu piatră Fâneaţă.26 pierderi prin evaporaţie care pot fi neglijate deoarece timpul de producere a scurgerii viiturii în cazul ploilor torenţiale este relativ scurt.6. care depind de permeabilitatea şi structura terenului. având valorile medii date în tabelul 2. în iarbă şi în coroanele arborilor notate cu z. funcţie de timp şi de natura terenului se poate determina orientativ din curbele din figura 2.

).7). 100 minute pentru frecvenţa 1 /10.reprezintă ordonata pierderilor. 2. …. Iaşi. Dacă se doreşte determinarea scurgerii la un moment oarecare t grosimea acestui strat va fi: h = H .coordonata curbei de cădere a ploii. (2.4 Exemple de calcul Pentru bazinul hidrografic Bahlui.ΣΔ unde: H . Urmărind graficul de mai sus se constată că scurgerea nu începe o dată cu căderea ploii ci numai după un interval de timp corespunzător momentului în care intensitatea pierderilor devine egală cu intensitatea ploii (punctul C). 20.Reunind într-un sistem de axe de coordonate de cădere a ploii.4) Cunoaşterea stratului de scurgere de pe un bazin hidrografic serveşte la calculul debitului maxim al scurgerii din bazin.6.27. se utilizează harta cu delimitarea zonelor (figura 2.2.) şi se constată că bazinul hidrografic Bahlui face parte din zona 3. ΣΔ = hI + z . se poate determina stratul de scurgere pe cale grafică (figura. Ţinând seama de relaţia H = i * T rezultă înălţimile precipitaţiilor corespunzătoare timpilor respectivi (tabelul 2. .. Folosind diagramele stabilite pentru această zonă se extrag intensităţile (mm / min) corespunzătoare timpilor de 10. curba de infiltraţie şi pierderile z.

4 40 40.8 50 44 60 46. sistemul se scrie: sau: . utilizând metoda celor mai mici pătrate un polinom de aproximare de gradul trei pentru curba ploii de calcul. a'2.6 100 53 În continuare se urmăreşte să se determine. Polinomul de aproximare va fi: H(t) = a1t + a3t2 + a4t3 (2. a3 şi a4 din dezvoltarea H(t).5) Rezultă un sistem de 4 ecuaţii cu patru necunoscute reprezentând coeficienţii a1.2 70 49 80 50 90 51.T (min) H(mm) 10 19 20 28 30 35. Matriceal.

.

6 rezultă z = 10 mm pentru fâneţe şi arături Din figura 2.28.597324 * 10-4 t3 În figura 2. Din tabelul 2. Figura 2.0146681 t2 + 0.28 s-au reprezentat grafic funcţia H(t) şi valorile din tabelul 2.717476 a2 = 0.0000597324 Polinomul de aproximare va fi: H(t) = 7.131897 a3 = . …. 100 min extrase din figura 2.26 se extrage curba de infiltraţie pentru terenuri nisipo-argiloase şi cernoziomuri cu structură bună. curba de infiltraţie: pierderile z. 20.8.0.29 şi sunt redate în tabelul 2.0145681 a4 = . Curba ploii de calcul Pentru determinarea stratului de scurgere se reunesc pe acelaşi grafic curba de cădere a ploii de calcul. Valorile stratului de scurgere corespund timpilor 10. .7.În urma rezolvării sistemului se obţin soluţiile: a1 = 0.0.17476 t + 0.

.2. lucrări de regularizare a albiilor şi de traversare a cursurilor de apă. fiind utilizate la: lucrările de canalizare pentru evacuarea apelor meteorice din localităţi şi din incinte. De aceea. Calculele privind ploile torenţiale abordate în această lucrare au o importanţă mare.5 Concluzii Evaluarea corectă a cantităţilor de precipitaţii este importantă pentru determinarea debitelor maxime cu anumite probabilităţi de depăşire. lucrări de regularizare a scurgerilor de pe versanţi şi de desecare. lucrări de colectare şi transport a apelor de pe terenuri înalte. Înregistrarea cantităţilor de precipitaţii în buletinele staţiilor pluviometrice şi funcţionarea aparaturii de înregistrare şi colectare a precipitaţiilor sunt adesea afectate de erori. studii de sistematizare urbană sau teritorială. este necesară o verificare şi o validare a valorilor înregistrate înainte de utilizarea lor în proiectarea diferitelor lucrări hidrotehnice.

128 26.5 hazp 17.52*kv*(1+0.06 4 50 zona despadurita 0 1 0.1824 82.03 zona impadurita Cp kv ki w hp 1 0.03 1 3.03 Mp Md Tm C Te C o o Factorul grad-zi in mm/ C 26.03 212.2 0.0125hp]*(Tm-Te)+1.4 Strat zapada hz (mm) hzp hzd 600 400 Echivalentul de apa din stratul de zapada mm hap had 240 160 25.3w)+0.8 10 0 haz=[1.1*ki*Cp+1.8176 hazd ziua 49.03 26.Densitatea zapezii (dz) 0.872 .4 14 0 1 2.2 12 0 Cedarea din stratul de zapada o 27.06 4 50 Echivalentul in apa al stratului de zapada hap had 27.03 1 3.

03 26.00 hazd (mm) 28.13 47.00 82.82 hazd 124.18 o hap (mm) had (mm) 160.8 3.00 49.03 hazp 41.Mp Ziua 25.00 230.03 27.82 14.73 Volumul total de apa V scurs din bazin V=hazp*Fp+hazd*Fd [mc] 357259 .00 132.87 hazp (mm) 10.2 3.03 (mm/ C) 1 1 1 o Md (mm/ C) 2.00 17.00 212.4 240.60 Cantitatea totala de apa provenita din topirea stratului de zapada in perioada 2527.

mai mulţi ani).Modul de reprezentare al nivelurilor Nivelurile cursurilor de apă măsurate prin mire hidrometrice simple sunt înscrise în formulare-tip. mai multe luni. se procedează astfel: a) se împarte amplitudinea maximă a nivelurilor din perioada analizată în intervale a căror mărime se alege convenţional (se recomandă 2-20 cm). prin punctele de coordonate (Ti. iar cele provenite din limnigrafe sunt redate prin reprezentări grafice la scări de la 1:5 la 1:20 numite limnigrafe (variaţia nivelurilor în perioade de o zi. necesită întocmirea unor curbe şi grafice ce sunt prezentate în continuare.2 Graficul de frecvenţă şi curba de durată a nivelurilor Pentru construirea graficului de frecvenţă şi a curbei de durată. un an.Hi). Aceste date sunt publicate în periodice hidrologice editate la Institutul de meteorologie cares tau la baza stabilirii regimului apelor dintr-un râu. o săptămână sau o jumătate de lună). 3. 3. Prin unirea acestor puncte s-a obţinut hidrograful. Pentru exemplificare se prezintă modul de întocmire a hidrografului nivelurilor dintr-un an oarecare. Din anuarul hidrologic au fost extrase pentru râul Bahlui. de-a lungul unui interval de timp (o lună. În vederea creşterii gradului de precizie se recomandă reprezentarea cronologică a nivelurilor medii zilnice.1.1. .1 Hidrograful nivelurilor Prin hidrograful nivelurilor se înţelege reprezentarea grafică în ordine cronologică a nivelurilor măsurate la un post hidrometric. iar pe abcisă timpul în luni. Pentru uşurarea construirii grafului redat în figura 3. postul Iaşi. Nivelurile înregistrate s-au reprezentat grafic într-un sistem de axe rectangular. nivelurile înscrise în tabelul 3. pe ordonate s-au reprezentat nivelurile medii lunare.

b). Când valorile obţinute cu ajutorul acestor reprezentări grafice sunt valori asigurate. e) Din graful de frecvenţă rezultă numărul de zile dintr-o perioadă analizată în care s-a observat o anumită mărime a nivelului. d) Valorile caracteristice anuale ale nivelurilor pentru un număr suficient de an (peste 20 ani) formează şiruri statistice care constituie baza de calcul a valorilor asigurate şi a generării de noi valori. În continuare.2.b) se determină numărul de zile în care nivelurile s-au menţinut în limitele fiecărui interval (frecvenţa).1. necesare în dimensiunea construcţiilor hidrotehnice. pe baza hidrografului nivelurilor (nivelurile medii zilnice din anul respectiv). pentru uşurarea reprezentărilor grafice se redă modul de întocmire a graficului de frecvenţă (figura 3. Hidrograful nivelului trasat numai pentru perioada de niveluri mari se numeşte şi hidrograf de viitură. c) Principalele valori extreme ale nivelurilor sunt: nivelul maxim annual.2. pentru organizarea navizaţiei etc. b) Pentru fiecare an se constată o perioadă de niveluri mari (martie-iunie) şi una sau două de niveluri mici (vara şi iarna). se redau frecvenţele şi duratele după formatul de calcul prezentat în tabelul 3. minim annual. Folosind nivelurile medii zilnice din tabelul 3. sau în care aceasta s-a menţinut într-un anumit interval.3 Concluzii a)Din analiza hidrografelor nivelurilor la diferite cursuri de apă se observă gradul de neregularitate al nivelului de la an la altul cât şi de la un anotimp la altul. . 3.2.. ele sunt utile în probleme de combatere a inundaţiilor. Valoarea medie este dată de nivelul mediu anual sau nivelul mediu multianual. maxim multianual şi minim multianual. calculate ca medii aritmetice. folosindu-se hidrograful nivelurilor medii lunare (precizia este mai scăzută faţă de cazul în care s-ar fi folosit hidrograful nivelurilor medii zilnice).a) şi a curbei de durată (figura 3. precum şi numărul de zile în care nivelurile au înregistrat valori superioare (durata). Aceleaşi rezultate se obţin rin procedeul grafic.a. Calculul frecvenţelor şi a duratelor se poate efectua tabelar sau prin procedeul grafic. iar din curba de durată rezultă numărul de zile în care nivelul a fost egalat sau depăşit.

NR.H.AN IX 125 125 125 123 123 124 125 125 126 126 125 124 124 125 124 125 130 129 128 128 128 128 128 129 132 132 130 130 130 132 X 130 128 128 129 129 128 128 128 128 128 135 132 128 129 129 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 136 11 128 2 120 / 18.AN 20 I 135 137 135 131 130 130 130 130 130 130 131 131 132 132 132 133 134 134 135 135 135 133 132 131 132 133 134 135 136 136 136 133 138 2 130 4 141 180 6 130 21 132 II 135 136 136 141 165 173 167 163 150 143 136 132 132 131 131 132 133 134 136 135 132 131 132 137 141 136 141 148 150 RAUL: III 147 140 141 140 135 132 133 139 141 142 139 139 137 144 145 138 140 148 143 138 134 135 133 133 133 132 134 136 136 133 132 138 150 1 130 5 BAHLUET IV 132 132 132 132 132 131 131 132 132 133 133 133 139 145 135 133 132 132 132 132 130 130 131 132 132 131 131 131 131 130 132 151 14 130 6 MAX.: VII 124 124 127 129 125 124 124 124 126 125 129 134 136 141 134 131 129 128 139 139 127 126 128 131 131 129 127 126 125 126 136 129 188 19 122 5 TG.AN V 129 128 129 130 130 131 134 134 130 129 130 129 130 131 133 131 131 133 131 131 130 131 132 134 133 131 129 129 129 131 131 131 136 24 128 1 188 / 19. DATA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 MED MAX DATA MIN DATA MED.VII 128 133 8 124 3 VI 130 126 124 126 130 132 132 132 131 127 125 125 129 132 130 127 126 127 127 127 130 127 128 128 128 126 125 125 124 124 S. FRUMOS VIII 135 130 129 131 135 133 132 131 131 130 128 126 126 125 125 126 124 122 123 123 121 123 125 124 123 123 127 131 129 127 124 127 137 5 120 18 127 133 25 122 4 MIN.VIII 132 146 15 130 1 XI 130 130 130 130 130 130 130 130 131 132 132 132 132 133 143 139 133 132 132 131 130 130 131 132 131 131 132 132 132 132 XII 132 132 132 132 132 131 131 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 130 133 132 132 132 129 128 129 130 131 132 132 132 132 131 134 19 128 23 .

110 0 I F D II F D III F D IV F D V F D VI F D VII F D VIII F D IX F D X F D XI F D XII F D Anual F D 0 31 0 0 29 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 366 119 119 0 0 31 0 0 29 0 0 31 0 0 30 0 8 23 0 21 9 0 21 10 0 21 10 0 23 7 0 12 19 0 0 30 0 3 28 109 257 129 129 0 31 0 0 18 11 0 20 11 0 29 1 8 23 0 21 9 0 21 9 1 21 10 0 23 7 0 12 19 0 0 29 1 3 28 0 232 25 139 139 31 0 0 18 5 6 20 11 0 29 1 0 31 0 0 30 0 0 30 1 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 29 1 0 31 0 0 19 6 149 149 31 0 0 23 2 4 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 2 4 159 159 31 0 0 25 3 1 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 3 1 169 169 31 0 0 28 1 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 1 0 179 179 31 0 0 29 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 30 0 0 31 0 0 0 0 190 31 29 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31 366 .

.

S. S.H. Targu-Frumos Graficul de frecventa pentru nivelurile medii lunare I VI VII VIII IX X XI XII II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V Graficul de durata pentru nivelurile medii lunare Hidrograful anual al nivelurilor medii lunare pentru anul 2004.H. raul Bahluet. raul Bahluet. Targu-Frumos .I I II III IV V VI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII VII VIII IX X XI XII Hidrograful anual al nivelurilor medii lunare pentru anul 2004.

depind de gradul de precizie urmărit. 4. Pentru hidrografe din perioada apelor mari. care reprezintă veriaţia debitului în ordine cronologică. medii lunare şi anuale. intervalele pot fi de la o oră până la o zi. la un post hidrometric al unui curs de apă. debitele maxime şi minime lunare şi anuale. În figura 4.1. sunt redate debitele extrase din anuarul hidrologic pe un an oarecare. postul Iaşi. să fie prezentate deseori sub forma unor curbe ce vor trebui elaborate în funcţie de problemele care urmează a fi rezolvate. sunt publicate sub forma unor tabele în periodice hidrologice editate de Institutul de meteorologice şi hidrologice. privind aceste debite lichide. se redă hidrograful annual al râului Bahlui la Iaşi cu intervalul cronologic lunar.Modul de reprezentare al debitelor lichide Debitele de apă medii zilnice. pentru râul Bahlui.1. În continuare se prezintă un exemplu de întocmire a hidrografului debitelor pe o perioadă de un an. pentru hidrografe anuale de l săptămână până la o lună etc. Valoarea debitului pentru fiecare interval este media debitelor înregistrate în intervalul considerat.1 Hidrograful debitelor Prin hidrograful debitelor (Q(t)) se înţelege o reprezentare grafică corespondentă hidrografului de nivel. . Pentru caracterizarea regimului hidrologic al cursurilor de apă şi pentru multiple determinări din domeniul gospodăririi apelor (exemplu: folosirea capacităţii lacurilor de acumulare) este necesar ca datele hidrometrice. obţinute prin măsurători efectuate la posturile hidrometrice ale cursurilor de apă. Intervalele cronologice folosite la întocmirea hidrografelor de debite. În tabelul 4.

împărţind perioada de timp (T) în intervale egale (∆ t).) unde: Vt = volumul afluent care a trecut prin profilul studiat din momentul considerat până la timpul “t”.3.2) volumelor parţiale (ecuaţia integrală transcrisă în diferenţe finite cu pasul (∆ t). postul Iaşi. n = numărul total de intervale în care a fost împărţită durata T. unde (4. În cazul debitelor aproximativ constante.2 Curba integrală a debitelor afluente Această curbă reprezintă creşterea în raport cu timpul a volumelor de apă afluente care trec ptintr-un profil al unui curs de apă. Calculul volumului afluent se poate efectua şi prin metoda aproximativă de totalizare. Intervalul ∆t are o durată aleasă în funcţie de gradul de exactitate al calculului dorit. pentru fiecare interval stabilindu-se debitul mediu afluent ( Qi ) şi înlocuind integrala prin suma VT = ∑ Q ⋅ ∆t = ∑ ∆Vi i =1 i =1 n n Qi = debitele afluente medii corespunzătoare intervalelor “i”. Deci se poate scrie Q = debitul afluent mediu pe durata T.) . precum şi de perioada de timp în care se modifică debitul cursului de apă.1. Curba integrală a debitelor se poate exprima analic prin relaţia: Vt = ∫toQ dt (4. ∆t = durata unui interval. ∆Vi = volumele parţiale corespunzătoare intervalelor “i”. Pentru exemplificare se prezintă în continuare modul de întocmire a curbei integrale a debitelor afluente pe o perioadă de un an. pentru râul Bahlui. volume obţinute prin însumarea în timp a debitelor hidrografului respectiv.4. Volumul total scurs până la finele duratei T (durata hidragrfului debitelor) se obţine în mod analog şi anume: Vt = ∫ Qdt = Q ⋅ T 0 T unde: (4. pentru perioade lungi ∆t poate fi mai mare. Intervalul ∆t se poate admite de 1-10 zile.

A rezultat astfel scara radială a debitelor. se trasează tangenta geometrică în punctul G al curbei integrale corespunzător . Ordonata punctului final A al curbei integrale reprezintă volumul total annual VT (m3). mărimea debitului se poate exprima prin: m ⋅ tgα 0 = VT =Q T dv = m ⋅ tgα1 dt unde: (4. rezultă valoarea debitului mediu annual: Q= Q= VT T (4. care este curba integrală a debitelor afluente pe timp de un an (figura 4.5) unde “m” este un coeficient de transformare a dimensiunilor care ţine seama de scara aleasă pentru VT şi T. Pentru stabilirea debitelor afluente în orice moment cu ajutorul curbei integrale se foloseşte scara radială a debitelor care se întocmeşte astfel: Se trasează o verticală printr-un punct oarecare C de pe abscisă (cu cât dorim o reprezentare grafică mai clară cu atât punctul C se ia mai depărtat de origine). Pentru un moment oarecare t1.4) Dacă unim originea coordonatelor cu punctul A. Pentru stabilirea debitului afluent Q1 într-un moment oarecare t1.8 m3/s).Rezultatele obţinute sunt reprezentate sub forma curbei OBFEA.2). Prin împărţirea acestui volum cu numărul de secunde dintr-un an. Se observă că: (4. În funcţie de mărime alui Q se împarte verticala în intervale egale prin intermediul unor puncte care unite cu originea dau curbele integrale ale debitelor medii de valori rotunjite (0. Această verticală intersectează dreapta OA în punctul D şi rezultă segmentul CD.6) α1 – este unghiul de înclinare faţă de orizontală al tangentei geometrice duse în punctul (G) de pe curba integrală. rezultă dreapta OA care se face un unghi α0 cu abcisa.1 m3/s – 0. corespunzător duratei t1.

Rezultă astfel axa timpilor fictivi Ot0 care pentru o valoare rotunjită a debitului Q coincide cu noua poziţie a dreptei OA. din rezerva acumulată până la începutul anului.75 m3/s). până când dreapte OA devine orizontală. Dacă diferenţa este zero. Dacă trasăm o tangentă în partea superioară (prin punctul E) şi alta în partea inferioară (prin punctul F) la curba integrală a afluenţei. Diferenţele ordonatelor din cele două curbe integrale. atunci pentru satisfacerea defluenţei trebuie să se golească lacul sub nivelul iniţial. sistemul de axe rectangular nu mai este comod şi precis şi ca urmare se face apel la sistemul de coordonate cu axe oblice care permite executerea curbei integrale la scară mare pentru volume şi pentru un număr mare de ani. curba integrală a debitului defluent va fi chiar dreapta OA. Pentru întocmirea aceleiaşi curbe integrale din figura 6. se procedează astfel (figura 4. Se roteşte axa absciselor (axa timpului) în jurul punctului O în sensul acelor de ceasornic. . deci afluenţa mai mică decât defluenţa.2. tangente paralele cu dreapta OA (curba integrală a defluenţei). obţinând la intersecţia ei pe scara radială mărimea debitului afluent căutat (0. Când diferenţa este negativă. în decursul perioadei perioadei de calcul.abscisei t1 şi se duce o dreaptă paralelă la această tangentă prin originea sistemului de coordonate. adică afluenta este egală cu defluenta inseamnă că în lac nu vor avea loc variaţii de nivel. Pentru a avea un debit defluent Q constant în tot timpul anului. Diferenţa ordonatelor dintre curba integrală a debitului afluent şi curba integrală a debitului defluent va reprezenta într-un moment dat volumul apei reţinut în lac dacă diferenţa este pozitivă.3). făcând apel la curba caracteristică a acumulării W = f(h) (variaţia volumului acumulării funcţie de înălţime). diferenţa de ordonate între aceste paralele reprezintă tocmai volumul de apă din lac (W) necesar pentru a avea un debit defluent constant. egal cu Q. Curba integrală a debitelor afluente poate fi folosită şi în calculul regularizării debitului prin acumulări. În cazul regularizărilor multianuale. păstrând axa volumelor verticală şi unghiului α0 constant. permit stabilirea în orice moment a volumului apei din bazinul de acumulare şi în cazul existenţei în aceasta a unui volum iniţial. în sistemul de coordonate oblice. este indicată numai pentru studiul acumulărilor cu regularizare anuală. Folosirea curbei integrale a debitelor afluente în sistemul de coordonate rectangulare. se poate întocmi graficul de variaţie al nivelului apei în lac. pentru că în orice moment vom avea Q = m⋅tg α0.

Dacă Q nu are valoarea rtunjită. cunoscută. până când axa Ot0 care corespunde unui debit de valoare rotunjită devine orizontală (cazul din figura 4. servind la stabilirea debitelor afluente în orice moment. dreapta OA mai sus sau mai jos de orizontală. Modul de lucru nu este prezentat deoarece depăşeşte cadrul acestei lucrări.3 Concluzii a) Hidrograful debitelor lichide măsurate într-o secţiune a unui curs de apă are o importanţă fundamentală fiindcă constituie reperul comparaţiei dintre realitate şi modelarea hidrologică teoretică. iar axa timpilor fictivi ca linia debitului de o valoare constantă rotunjită. se roteşte pe puţin. De exemplu un hidrograf anual permite să determinăm următoarele debite caracteristice: debitul maxim anual (Qmed) şi debitul minim anual cu care se pot forma şiruri statistice ce stau la baza calculului debitelor asigurate. precum şi la studiul regularizării debitelor prin acumulări. prezintă o importanţă practică deosebită. în punctul de intersecţie M. iar ordonata pe paralela la axa timpilor reali. abateri ce pot fi cuprinse pe planşe în toată lungimea lor. cum s-a procedat în cazul tratat (figura 4. d) Studiu regularizării anuale a debitelor se poate efectua cu ajutorul curbei integrale atât în sistemul de axe rectangular cât şi oblic. b) Hidrograful debitelor pune în evidenţă anumite mărimi caracteristice de-a lungul perioadei de timp pentru care a fost întocmit. 4. Justificarea acestui sistem de coordonate oblic constă în faptul că prin trasarea curbei integrale a afluenţei se urmăresc numai abaterile acestei curbe de la linia debitului mediu. c) Curbele integrale ale debitelor afluente. pe când studiul regularizării multianuale a debitelor numia cu ajutorul curbei integrale în sistemul de coordonate oblic. . coordonatele unui punct oarecare M se determină astfel: abscisa pe paralela la axa volumelor.4) Construirea şi utilizarea curbei integrale a debitelor afluente în sistemul de coordonate oblic se poate aplica şi la studiul regularizării anuale a debitelor. trasate în sistemul de axe rectangular sau oblic. Pentru comoditatea citirii această scară poate fi construită şi în afara figurei cu curba integrală. Scara radială a debitelor în sistemul de coordonate oblic se întocmeşte după aceleaşi principii ca la sistemul rectangular. Se consideră axa timpilor reali ca axa debitelor nule. În sistemul de coordonate oblic.3).

020 0.042 0. NR.054 0.070 0.104 0.043 0.064 0.080 0.000 0.064 0.528 0.108 0.049 0.078 0.030 0.020 0.114 0.077 0.044 0.089 0.076 0.054 0.067 0.039 0.000 0.072 0.042 0.034 0.155 0.060 0.116 0.061 0.020 0.059 0.070 0.14 3.046 0.024 0.655 0.058 0.057 0.063 0.048 0.087 0.032 0.062 0.478 0.043 0.037 0.085 0.083 0.e) Pentru uşurarea folosirii curbelor integrale ale debitelor dim ambele sisteme de coordonate.073 0.035 0.050 0.054 0.069 0.046 0.079 0.059 0.053 0.050 0. FRUMOS VIII IX X XI XII 0.058 0.048 0.043 0.087 0.069 0.056 0.066 0.019 / 6.072 0.068 0.056 0.078 0.060 0.049 0.085 0.088 0.060 0.056 0.026 0.072 0.181 0.092 0.088 0.038 0.063 0.045 0.081 0.106 0.242 0.078 0.060 0.062 0.061 0.068 0.074 0.096 0.019 0.000 0.064 0.074 0.102 0.042 0.038 0.020 0.086 0.080 0.058 0.056 0.089 0.043 0.080 0.287 0.52 17.049 0.056 0.071 0.VIII MIN.071 0.096 0.084 0.077 0.078 0.067 0.054 0.070 0.054 0.067 0.046 0. se stabilesc scările radiale respective.116 0.079 0.108 0.095 0.086 0.044 0.297 0.056 0.164 0.094 0.070 0.027 0.051 0.088 0.070 0.090 0.020 0.089 0.058 0.081 0.076 0.070 0.114 0.116 0.069 0.AN m r 0.085 0.081 0.059 0.938 0.022 0.000 0.068 0.062 0.067 0.400 0.044 0.065 0.076 0.059 0.VII 18 6 21 7 30 30 6 1 13 7 1 30 0.071 0.034 0.045 0.054 0.087 0.077 0.H.076 0.087 0.108 0.100 87.058 0.058 0.088 0.054 0.031 0.066 0.045 0.211 1.064 0.091 0.084 8.4 0.083 0.041 0.062 0.039 0.087 0.78 0.019 0.059 0.058 0.070 0.058 0.077 0.065 0.204 0.078 0.078 0.020 0.056 0.056 1.085 0.046 0.041 0.064 0.079 0.124 0.070 0.054 0.037 0.: VII TG.089 0.057 0.055 0.AN m r 0.079 0.060 0.293 0.060 0.056 0.086 0.057 0.044 0.066 0.039 0.059 0.054 0.039 0.064 0.041 0.020 0.000 0.072 0.020 0.178 0.059 0.8 0.065 0.040 0.096 0.218 MAX.143 0.080 0.088 0.085 0.082 0.523 0.107 0.056 0.086 0.088 0.055 0.059 0.065 0.074 0.032 0.074 5 23 9 29 7 9 14 20 20 10 26 31 20 I II RAUL: III BAHLUET IV V VI S.034 0.088 0.054 0.078 0.224 0.074 1.053 0.030 0.055 0.054 0.070 0.100 0.093 0.64 0.055 0.031 0.587 0.084 0.104 0.056 0.195 0.076 0.000 0.126 0.062 0.395 0.044 0.064 0.109 0.061 0.034 0.063 0.091 0.093 0.102 0.040 0.167 0.099 0.163 0.045 0.078 0.044 0.045 3.060 0.059 0.104 0.072 0.076 0.281 0.083 0.053 0.025 0.061 0.093 0.043 0.045 0.064 0.086 0.083 2.040 0.055 0.045 0.053 0.106 0.049 0.097 0.057 0.070 0.081 0.097 0.034 0.086 0.038 0.059 0.062 0.54 0.036 0.037 0.150 0.282 0.136 0.087 0.039 0.054 0.071 0.023 0.075 0.029 0.082 0.99 3.100 0.034 0.066 0.065 0.021 0.188 1.051 0.088 0.040 0.088 0.9 23.090 0.070 0.235 0.099 0.062 0.070 0.040 0.076 0.075 0.034 0.175 0.000 0.078 0.123 0.AN m r 87.114 .070 0.122 0.203 0.087 0.035 0.088 0.059 0.060 0.281 0.070 0.060 0.054 0.088 0.088 0.055 0.046 0.055 0.056 0.054 0.062 0.029 0.053 0.054 0.512 0.8 / 20.066 0.053 0.053 0.112 0.088 0. DATA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 MED m r MAX m r DATA m r MIN m r DATA m r MED.060 0.071 0.041 0.058 0.

.

1 Determinarea curbei debitelor Pentru stabilirea acestei curbe este necesar să se facă o serie de măsurători de debite la diferite niveluri în acelaşi profil transversal al unui râu. Procedeul grafic constă în reprezentarea punctelor de coordonate (Hi. curba debitelor se poate determina pe cale grafică sau pe cale analitică. În practica hidrologică măsurătorile de debite şi de nivele se fac sistematic. Qi) într-un sistem de axe rectangular. Aceşti trei parametri caracterizează din punct de vedere hidrologic profil transversal şi se determină pe baza şirurilor de date hidrometrice măsurate Qi şi Hi procedându-se astfel: . Printre aceste puncte se trasează curba debitelor ca o curbă optimă. denumită în hidrilogie: curba debitelor. . Pentru exprimarea analitică a curbei debitelor în cazul profilelor transversale stabile cu forme parabolice. cheia debitelor sau cheia limnimetrică.RELAŢIA DEBIT-NIVEL (Q = f(H)) Într-o secţiune de scurgere a unui curs de apă. de către personalul staţiilor hidrologice. a = parametru de nivel. determinată de condiţia de minim a sumei pătratelor erorilor (curba va trece prin mijlocul fâşiei ce încadrează punctele). obţinându-se expresia lg Q = lg Q0 + lg (H + a) (5. in mod obişnuit. la posturile hidrometrice. dacă rezultă o dreaptă.se logeritmează ecuaţia de mai sus. în coordonate logaritmice reprezintă o dreaptă.se dă a valoare parametrul “a” şi se reprezintă grafic perechile de valori lg Qi şi lg (Hi + a). 5.1) unde: Q0 = debitul lichidul la nivelul (H +a) = 1. trapezoidale sau drepunghiulare se poate utiliza o ecuaţie de forma: Q = Q0 (H + a)n (5.2) care. Având un număr suficient de debite măsurate la diferite niveluri. există o legătură directă între niveluri şi debite (odată cu creşterea nivelurilor cresc şi debitele şi invers). atunci valoarea parametrului “a” este . n = exponent.

sau cu debite în lunci relativ mici faţă de întreaga secţiune de scurgere.…….odată stabilit parametrul “a” şi dreapta în coordonate logaritmice (lg Q şi lg (H + a)) se precizează valorile termenului lg Q0.3) Şirul coeficienţilor Qj.5) În condiţii naturale nu există întotdeauna o legătură unică debite şi niveluri într-un profil transversal al unui curs de apă. sunt cazuri când la acelaşi debit al apei se pot înregistra diferite niveluri şi invers. se va determina din condiţia de minim a sumei pătratelor erorilor: j =0 Q = ∑Qj ⋅ H j n ∑ [(Q − f (H ))] → min i i unde: (5.1).2. în acest caz soluţia constă în stabilirea mai multor curbe de debite. Acest fapt se datoreşte următoarelor cauze: . j = 1.corespunzătoare. fiecare corespunzând unei stări a albiei.4 (5.4) Qi = debitele măsurate la nivelurile Hi. Exprimarea condiţiei de minim conduce la un sistem de ecuaţii având ca necunoscute parametrii Qj şi anume: (5. ce se înregistrează la cursurile de apă cu panta longitudinală a suprafeţei libere foarte mic. j = 0. (figura 5.3. ∂ ∂Q j ∑ [Q − f (h )] 2 =0 . ecuaţia debitelor se ia de formă polinomială (în mod normal se alege o funcţie parabolică cu cel mult cinci termeni) adică: . decât cea a aerului.2. ca fiind ordonata punctului de intersecţie dintre dreaptă şi axa lg (H + a) şi se calculează exponentul “n” ca fiind egal cu tangenta trigonometrică a unghiului format de dreaptă şi axa lg Q.. în acest caz curba debitelor prezintă la partea superioară un efect de histerezis. . . -existenţa podului de gheaţă care opune o rezistenţă hidraulică mai mare mişcării curentului.variaţia pantei hidraulice a curentului de apă (mai mare în perioada de niveluri crescătoare decât în perioade de niveluri descrescătoare). Pentru profilele transversale ale cursurilor de apă îndiguite. în sens contrar se dau dau alte valori lui “a” până este satisfăcută condiţia de liniariatate.modificarea secţiunii de curgere în timp prin eroziuni şi depuneri (figura 5. f(Hi) = funcţia curbei debitelor care se propune.2).1.

a. respectiv fără. Metodele de extrapolare se împart în două categorii: metode hidraulice şi metode hidrometrice. a = grosimea gheţii. metoda tangentei ş. debitul se deduce prin extrapolarea curbei debitelor.shimbarea rugozităţii albiilor prin vegetaţie. . . metoda Breg-Epstein ş. 5.7) C2. zăpoare. Metoda Stewens Această metodă este recomandată pentru albii uniforme cu nivel H > 3. metoda Kravcenko. . C1 = coeficienţii Chézy în situaţia cu pod. metoda Kriţki – Ménkel. confluenţe. în special la niveluri maxime.a.2 Extrapolarea curbei debitelor Pentru valori extreme (maxime şi minime). Q2 = debitul corespunzător aceluiaşi nivel fără pod de gheaţă. Valoarea raportului K este dată de expresia: 1 C2  a K= ⋅ 1 −  2 C1  A unde: 3/ 2 (5.0 Q2 unde: (5. Metodele hidrometrice se bazează pe extinderea curbelor de legătură între elementele hidrometrice considerate şi nivelul apei în râu şi sunt: metoda bazată pe extinderea curbelor A = f(H) (variaţia secţiunii transversale funcţie de nivel) şi V = f(H) (variaţia vitezei medii din secţiune funcţie de nivel). Metodele hidraulice se bazează pe folosirea parametrilor din formula lui Chézy şi sunt: metoda Stewens. A = adâncimea medie a secţiunii curentului. şi destul de late astfel ca raza hidraulică să poată fi asimilată cu adâncimea medie a apei (R ~ Hm).formarea remuului provocat de baraje.6) Q1 = debitul corespunzător unui nivel H în timpul existenţiei podului de gheaţă. poduri.Q1 = K < 1.5 m . dacă măsurătorile de debit nu s-au putut face pe teren.

11) Hm şi se trasează Hm dreapta Q = f(A ) care se prelungeşte cât dorim. Şi această metodă are la bază tot formula de continuitate a debitului: Q = AV (5. H2 …. ) de pe ambele axe de coordonate şi urmărind săgeţile din figura 5. .plecând cu acelaşi nivel (H1.pe baza măsurătorilor de debit se determină valorile A (5.8) unde: A = secţiunea transversală considerată. V = viteza dată de formula lui Chézy V = C RI ≈ C I ⋅ H m Deci: (5.9) A = AC I ⋅ H m (5. V = viteza medie în secţiunea respectivă.10) Se consideră că mărimea C I este constantă de la o anumită valoare a nivelului în sus ( K = C I ). Rezultă: Q = KA H m = f A H m ( ) ca fiind o legătură liniară.12) unde: A = secţiunea transversală studiată. . Extrapolarea se face astfel: .pe baza măsurătorilor făcute în secţiunea trranversală considerată se trasează Hm curba A = f(H) care se prelungeşte până la valoarea maximă a lui H.3 rezultă punctele care indică extrapolarea curbei debitelor.se trasează cheia debitelor (Q = f(H)) ce urmează a fi extrapolată la partea superioară:.Se pleacă de la formula de continuitate a debitului: Q=A·V (5. . Metoda de extrapolare pe baza curbelor: A = f(H) şi V = f(H) Această metodă este recomandată în cazurilr când se dispune de un număr suficient de măsurători în zona nivelurilor mxime. .

cu uşurinţă. nedeformabilă în timp. H2 ……) se stabilesc secţiunile şi vitezele medii corespunzătoare care înmulţite dau debitele ce indică extrapolarea. ce debit curge prin secţiunea transversală a unui curs de apă numai prin simpla cunoaştere a valorii nivelului apei în secţiunea considerată.3.Cunoscând curba A = f(H). iar când abaterile sunt substanţiale. .se trasează curba debitelor Q = f(H) ce urmează a fi extrapolată. curba se reface. se poate face extrapolarea curbei debitelor astfel: .3 Concluzii 1. curba secţiunilor A = f(H) şi curba vitezelor medii V = f(H). .se prelungeşte curba V = f(H) ţinând seama de form şi rugozitatea albiei în porţiunea de extrapolat.plecând de la o serie de niveluri (H1. prin repetarea măsurătorilor de teren. Cu ajutorul curbei debitelor se poate stabili. 5.se prelungeşte curba A = f(H) pe baza planimetrării secţiunii transversale. Stabilirea relaţiei debit-nivel este de o însemnătate majoră pentru practică. La folosirea curbei debitelor se presupune că albia râului este stabilă. 2. fiind necesară la rezolvarea a numeroase probleme din domeniul hidrologiei. . pentru un exemplu numeric este redată în figura 5. . se impune verificarea periodică în funcţie de intensitatea fenomenelor de nocelare care au loc. 3. hidraulicei şi economiei apelor. calculată prin planimetrarea secţiunii transversale la diferite niveluri şi curba V = f(H) obţinută prin măsurarea vitezei medii corespunzătoare diferitelor niveluri. Trasarea curbei debitelor şi extrapolarea ei folosind metoda Stewens. Deoarece acest lucru nu este posibil în natură.

tubul Pitot.Se pot folosi mai multe tipuri de moristi.1 Fundamentarea teoretica In albiile deschise naturale si artificiale (canale)viteza medie a intregii sectiuni pline rezulta din multimea de viteze punctuale distribuite in tot cuprinsul sectiunii.corpul.schema de detaliu b .este morisca hidrometrica.schema de ansamblu .datorita preciziei si comoditatii in utilizare.Partile componente ale unei moristi hidrometrice sunt:rotorul(elicea). Figura 6.batometrul tahimetru.pentru masurarea vitezelor locale in rauri. Aparatul cel mai utilizat in prezent.coada de dirijare si dispozitivul de semnalizare si inregistrare.1 Schema constructiva a moristii hidrometrice a .HIDROMETRIA VITEZELOR SI A DEBITELOR IN RAURI 6.sisteme laser si morisca hidrometrica. Pentru masurarea vitezei locale in cursurile de apa de suprafata se pot folosi:flotorul.

0.6h. 0. Masurarea vitezelor locale se face pe cateva verticale intr-o sectiune transversala a curentului de apa.recomandandu-se:5verticale pentru latimi sub 100m. Relatiile de calcul pentru obtinerea vitezelor medii pe verticala sunt date in tabelul 6.2h. Utilizarea moristilor cu tija se face pana la adancimi ale apei de 3.05÷4.se fac masuratori in 5 puncte pentru care se indica pozitiile: la suprafata curentului.etc.2h.8h si in apropierea fundului albiei.exista o relatie liniara.6h vm=(vs+vf)/2 Vm=(v0.7 pentru 100÷300m.0 m/s.8h S.vase sau poduri.montand una sau alta din cele doua moristi alea aparatului.2h+2v0.9 pentru 300-600m. este data de formula: v=a+nb unde a si b sunt doua constane ale aparatului.6h+v0.8 h)/4 v=(vs+3v0. 0.morisca se suspenda de un cablu iar pentru masuratori sistematice de lunga durata se construiesc teleferice cu cabina.6h.care prin tararea moristii in conditii speciale de laborator.viteza orizontala a firelor de curent in viteza de rotatie.2h. la 0.8h.Cand accesul se realizeaza pe bacuri.Intre viteza locala v a apei si nr de rotatii n al elicei in unitatea de timp.6h S. Datele obtinute permit determinarea vitezei medii pe verticala prin metode analitice si grafo-analitice. in mod curent.5m.8h+vf)/10 .Nr verticalelor se considera in functie de latimea albiei. In ceea ce priveste nr si pozitia punctelor pe o verticala. la 0. f 0.dupa instructiunile furnizate de constructor.se recurge la morisca cu tija care se introduce in apa vertical. la 0.1 Adancimea[cm] <15 cm 15÷20 cm 20÷40 cm 40÷80 >80 cm Punctul standard 0. Daca intr-un punct al curentului s-au inregistrat S semnale in timpul cronometrat T. moristile hidrometrice pot fi cu tija sau suspendate.Aparatul introdus in curentul de apa transforma prin intermediul elicei.Pentru albii accesibile cu o barca sau de pe o punte.6h+2v 0.2h+3v0. 0.atunci turatia n din ecuatia anterioara este data de formula: n=N(S-1)/T Moristile normale pot inregistra viteze de 0. Indiferent de tip. f Formula vitezei medii[m/s] vm=v0.iar pentru adancimi mai mari se folosesc moristi suspendate.

66)/10=1.6.2 Elemente ale sectiunii transversale ale raului 6.1 se obtin urmatoarele valori pentru vitezele medii pe verticale: VIm=(0. Tabelul 6.50+2*0.6) (11.84+3*0.49)/10=0.3) VIIm=(0.98+2*0.67+0.90+3*0.2.90+0.65)/4=0.9) VIVm=(1+3*1.40+0.95+2*0.05+2*0.764m/s VVIIm=(0.70)/10=0.949m/s VVm=(1.7) (11.014m/s VVIm=(0.15+3*1.08+3*1.75m/s VIIIm=(0.90+0.05+3*0.45+0.1 Calculul vitezelor medii pentru fiecare verticala In functie de adancimea in dreptul fiecarei verticale si utilizand formulele din tabelul 6.85+0.5) (11.74+0.28)/2=0.79+2*0.89+2*0.34m/s (11.88m/s (11.40)/4=0.8) (11.4) (11.Determinarea debitului trebuie precedata de o masuratoare de viteze cu ajutorul moristii hidrometrice.45m/s .2 Exemple de calcul La un post hidrometric trebuie efectuata o masuratoare de debit.80)/4=0.

54)/2]*4=1.15) (6.90+0.25*2*0.38)/2]*2=1.58m2 AII-III=[(0.38m2 (6.2 Calculul suprafetei medii situate intre verticale si a suprafetei totale a sectiunii udate Pentru calculul acestor suprafete se intocmeste un profil transversal al sectiunii analizate utilizind datele din tabelul 6.90)/2]*6=4.25+0. se determina cu ajutorul acestui profil transversal utilizind formule geometrice pentru arii si anume : AMS-I=0.84)/2]*3=2.12) (6.94+0.22m2 AVII-MD=0.94)/2]*5=4.67m2 AVI-VII=[(0.13) Figura 6.6.10) (6. Suprafetele verticale sectiunii.2.5*2*0.11) (6.54+0.38=0.60m2 AV-VI=[(0.72)/2]*5=3.14) (6.2 Profilul transversal al albiei AIV-V=[(0.84+0.17) .16) (6.25m2 AI-II=[(0.2.68m2 (6.5=0.20m2 AIII-IV=[(0.72+0.

9531+0.641)/2]*3=2.98m3/s ∆QII-III=[(0.67+1.38=18.ATOTALA=ΣA=0.3 Hodograful vitezelor Debitele partiale dintre verticale se obtin inmultind suprafetele dintre aceste verticale cu viteza medie pe acea portiune din sectiune.86m2 (6.20+4.18) 6.6336)/2]*5=2.405)/2]*4=0.2.20) (6.22) (6.3 Calculul debitelor partiale care se scurg intre verticale Figura 6.405+0.8541+0.39115m3/s (6.6336+0.9531)/2]*5=4.25+1.0858*2/2=0.22+0. ∆QMS-I=0.085+0.5965m3/s ∆QIII-IV=[(0.4631m3/s ∆QIV-V=[(0.23) (6.21) (6.86+4.24) .085m3/s ∆QI-II=[(0.60+2.19) (6.8541)/2]*6=4.58+3.518m3/s ∆QV-VI=[(0.

∆QVI-VII=[(0.641+0.171)/2]*2=0.812m3/s ∆QVII-MD=0.171*2/2=0.171m3/s ∆QTOTAL=Σ∆Qi-j=16.01675m3/s

(6.25) (6.26) (6.27)

Figura 6.4 Curba debitelor unitare Calculul debitului in perioada de ape mari Pentru perioadele cu ape mari se poate utiliza formula lui Chezy: Q=AC√RI=A*1/n*R2/3I1/2 unde: n este rugozitatea albiei A aria sectiunii transversale I panta suprafetei apei R raza hidraulica Raza hidraulica se calculeaza utilizand formula R=A/P unde P este perimetrul udat.

6.3.1. Calculul debitelor scurse prin albia minora in timpul apelor mari
Elementele care intra in formula lui Chezy sunt urmatoarele: Perimetrul udat calculat aplicand teorema lui Pitagora(intre doua verticale succesive)cunoscand adancimile apei pe cele 6 verticale si distantele dintre verticale ________ ________ ________ ________ Pm = √(22+0.252) + √(42+0.292) + √(52+0.182) + √(62+0.182) + √(52+0.042) + √(32+0.102) + √(22+0.502) + √(42+0.382) = 31.1133 m (6.49) Raza hidraulica la nivelul apei H0 Rm=Am/Pm=18.86/31.1133=0.606 m Rugozitatea albiei minore calculata din formula lui Chezy: n = (Am*R2/3m*I1/2)/Q=[18.66*0.6062/3*√(5*10-4)]/15.6731=0.01926 (6.51) Aria albiei minore Av la ape mari Av=Am+∆H*B=18.86+0.56*29=35.1 m2 Raza hidraulica Rv a albiei minore pentru nivelul apei Hv Rv=Av/Pm=35.10/31.1133=1.28 m Debitul scurs prin albia minora Qm comform formulei lui Chezy: Qm=1/n*Av*R2/3v√I=1/0.01926*35.1*1.1282/3*√(5*10-4)=44.158m3/s (6.54) (6.53) (6.52) (6.50)

6.3.2. Calculul debitelor scurse prin albia majora stanga
Aria sectiunii de scurgere Ast=∆H/2*Lst=0.56/2*150=42m2 Perimetrul udat Pst=√(∆H2+L2st)=√22500.3136=150.00104m Raza hidraulica Rst=Ast/Pst=42/150.00104=0.279m Rugozitatea se considera ca avand valoarea n=0.076 Debitul scurs prin albia majora stanga este Qst=1/n*Ast*R2/3st*√I=1/0.076*42*0.2792/3*√(5*10-4)=5.276m3/s (6.58) (6.57) (6.56) (6.55)

6.4 Trasarea cheii limnimtrice 6.4.1 Calculul debitului raului pentru un nivel oarecare
Calculul se efectueaza in succesiunea urmatoare: Calculul perimetrului udat P1=√(52+0.182)+√(62+0.182)+√(52+0.042)+√(32+0.12)+|√(1.22+0.32)=20.2446m (6.59) Calculul sectiunii de curgere A1 = 0.5*5*(0.72-0.54) + 0.5[(0.72-0.54) + (0.9-0.54)]*6 + 0.5[(0.94-0.54) + (0.9o.54)]*5 + 0.5[(0.94-0.54) + (o.84-0.54)]*3 + 0.5(0.84-0.54)*1.2= 5.2 m2 (6.60)

54 m Q1 = 2.Produsul dintre sctiunea udata si viteza medie pe sectiune determina debitului scurs prin sectiune.4389m3\s (6.4523 m3/s (6.20/20.Calculul razei hidraulice R1=A1/P1=5.2446=0.01926*5.4389 m3/s H0 = 0.61) Tabelul 6.2*0.2568m Calculul debitului raului corespunzator nivelului H1 Q1 = 1 / n*A1*R2/31√I = 1/0.5 m QV = 50.25682/3*√(5*10-4) = 2.6731 m3/s HV = 1.94 m Q0 = 15.Debitele lichide .Masurarea punctuala a adancimii apei ajuta la trasarea sectiunii transversale si la determinarea sectiunii udate.4 Perechile de valori necesare trasarii cheii limnimetrice Figura 6.6 Cheia limnimetrica Q = f (H) Concluzii Stabilirea vitezei de curgere a apei printr-o sectiune transversala a unui rau este prima etapa in determinarea debitului lichid care tranziteaza aceasta sectiune.62) In tabel sunt prezentate valorile necesare trasarii cheii limnimetrice H1 = 10.

masurate corespund unui nivel citit la mira hidrometrica. .Perechile de valori debitnivel sunt utilizate la trasarea cheilor limnimetrice cu ajutorul carora se poate afla in orice moment debitul cunoscand nivelul.

In paralel cu masuratori de debit solid se pot face si masuratori privind morfologia albiei.1. Debitul solid in suspensie Aparatele folosite pentru masurarea cantitatii de aluviuni in suspensie transportate de cursurile de apa. Aceste lipsuri pot fi inlocuite prin efectuarea de masuratori directe. granulozitatea aluviunilor sedimentate si a celor in miscare si ale altor elemente cuprinse in diverse formule de calcul. . Batometrul este scufundat la adancimea necesara.5 l. cu axul orizontal. Aparatul consta dintr-un recipient metalic de forma cilindrica. 7. se inchid brusc clapetele prin eliberarea celor doua cabluri. separat pentru aluviuni de fund (tarate) si pentru aluviuni in suspensie. Dupa umplerea cu apa a recipientului si uniformizarea curentului.01÷0.1 batometrul Jukovski-Kolle.. La turbiditati foarte ridicate (5÷10 g/J)se recolteaza probe de 0. in figura 7.02 g/1) se recolteaza probe de apa de 2 ÷ 5 l. Determinarea debitului solid al aluviunilor in suspensie se obtine prin masuratori simultane. Din continutul batometrului se separa partea solida plin operatii de filtrare sau de centrifugare. Dintre tipurile de batometre utilizate se prezintii. iar la turbiditati foarte mici (sub 0. intr-un numar de puncte ale sectiunii de curgere a raului. dupa care suspensiile se usuca si se cantaresc si prin rapoartele la volumul total al probei W [cm3] se exprima concentratia aluviunilor in suspensie prin relatia: p ρ = 10 6 g / cm 3 w [ ] . prin tije avand cele doua c1apete desehise prin cablurile actionate de operator de la suprafa curentului de apa. se numesc batometre. Debitul solid tarat si debitul solid in suspensie se raporteaza intotdeauna la debitul lichid si la nivelul apei din rau din momentul efectuarii masuratorii. de viteza a apei si a concentratiei aluviunilor. Cantitatea de apa necesara a fi recoltata depinde de turbiditatea apei.HIDROMETRIA DEBITELOR SOLIDE Abordarea teoretica a transportului de aluviuni de catre cursurile de apa are o valabilitate redusa. prevazut cu clapete la cele doua capete in pozitie inchisa prin resorturi.

2.Concentratia de aluviuni in suspensie variaza in sectiunea transversala a unui curent de apa asa cum se arata in figura 7. +( hi Vmcdl ρ1 + h2 vmed2 ρ 2 ) l2 +.2: Diagrama debitului de aluviuni in suspensie Daca se noteaza cu ρ concentratia medie a aluviunilor in suspensie de pe o vericala cu vmed viteza medie pe vertica1a. cu h adancimea apei in dreptul verticalei si cu I semisuma distantelor dintre verticalele considerate intr-o sectiune a albiei.+ hn vmed. Figura 7.1: Batometru pentru aluviuni in suspensie Figura 7. Cantitatea de aluviuni in suspensie este maxima la fundul albiei si descreste spre suprafata curentului de apa unde este minima si de asemenea se inregistreaza valori mai mari in firul curentului fata de celelalte zone din sectiune...5 [hl vmedPII. debitul total de aluviuni in suspensie pentru un anumit nivel al apei se poale exprima prin: Qs=0.n ρ n ln+1] .

la suprafata. doar in anumite puncte si anumite verticale. cu adancimi mari. pentru deteeminarea conceratratiei de aluviuni. 0.2 h v0. Metodele de calcul ale debitului solid in suspensie sunt: a) Metoda analitica care presupune calculul debitelor partiale de aluviuni in suspensie ∆Ri si insumarea lor pe intreaga sectiune: unde: Aij este suprafa partiala cuprinsa intre doua verticale vecine de prelevare a probelor. . folosite la calculul vitezelor medii pe verticala pe baza punctelor standard.6 h. unitare medii pe venicalele ( ) unde: p ρ= w este concenratia de aluviuni in suspensie determinata prin filtrare si cantarire [g/l]. 0. .2h. De exemplu pentru o verticala in care s-au masurat debite de aluviuni in suspensie in cinci puncte(la suprafata. in toate venicalele de viteze.6 h + 2 ρ 0.2 h + 3ρ 0.6 h. se recomanda utilizarea instalatiei alcatuita dintr-o priza de apa montata la capatul unei conducte flexibile.6 k v0.0. i =1 i =1 R = ∑ ∆Ri = ∑ n n α i + α i +1 2 Aij respective. prin care se extrag probe de apa cu ajutorul unei pompe fixate la bordul unei ambarcatiuni.8 h + ρ f v f α i si α i +1 sunt debitele de aluviuni in suspensie. " Calculul debitului solid in suspensie In punetele in care se fac masuratori de viteza se fac si colectari de probe de apa tulbure cu care se fac determinari ale concentratiei de aluviunl prin filtrare si cantirire. . acestea calculandu-se cu formule asemanatoare cu cele. . .simple.La cursurile de apa importante. vi este viteza medie in punctul de masurare [m/s].8 h v0.8h si la fundul albiei) se foloseste fonnula: α = ρ s v s + 3ρ 0. .la 0. p [g / l ] ρ= w Intr-o sectiune transversala a unui rau putem avea umatoarele tipuri de masuratori: -complete care se fac in toate verticalele de viteza in toate punctele standard in care s-au masurat vitezele.

iar prin latimea partiala b se intelege latimea aparatului utilizat...1n+1 distantele dintre Vemcmete care trecprin mijlocul fasiilor b. Batometrele sunt folosite pentru colectarea aluviunilor tarate si sunt construite astfel incat sa nu perturbe regimul de curgere al curentului de apa.. c) Metoda grafoanalitica .consta in determinarea suprafetei determinate ca la metoda grafomecanica si calculul acesteia tinand seama de figurile geometrice formate intre verticalele de masurare.5 [g1l1+(g1+g2)l2 +. …. Debitul solid tarat Pietrisurile si nisipurile misate de curentul de apa pe fundul albiei se pot masura sub forma debitului solid de fund prin insumarea unor debite elementare gf care reprezinta cantitatea de aluviuni tarate ce trece in unitatea de timp prin latimea partiala b si se calculeaz1a cu formula: 100 P [g / m ⋅ s ] gf = b⋅t unde: Peste greutatea in g a aluviunilor care trec prin latimea b [cm]. l2.3: Masurarea debitului solid tarat Daca se notam cu l1.2. . in timpul t [s]. Figura 7.. 7. .consta in trasarea curbei de variatie a debitelor unitare medii de aluviuni in suspensie si planimetrarea suprafetei cuprinse intre aceasta curba si linia apei corespunzatoare nivelului de calcul.b) Metoda grafomecanica .12.ln+1 formeaza latimea activa B de circulatie a aluviunilor tarate.+ gnln+1] Suma distantelor l1. atunci debitul solid tarat total Gr se poatae calcula cu relatia: Gr= 0..

La cursurile de apa mici masurarea debitului aluviunilor tarate se poate face si prin practicarea unui sant. cu dimensiuni cunoscute.Cel mai simplu batometru se prezinta sub forma unei cutii din plasa de sarma cu ochiuri mici. n n g + g i +1 G = ∑ ∆Gi = ∑ i li 2 i =1 i =1 unde: gi si gi+1 sunt debite partiale tarate transportate de rau in verticala i. Determinarea aluviunilor tarate captate de sant se efectueaza prin ridicari hidrografice succesive ale configuratiei santului.4 Batometru plasa Pentru masurare se inregistreaza prin cronometrare intervalul de timp t in minute cat batimetrul a ramas pe fundul albiei. pe latimea b a batometrului[g/m s. asezat perpendicular pe albie.presupune insumarea aluviunilor tarate partiale (debitul care trece prin doua sectiuni verticale) pe intreaga sectiune. Calculul debitului solid tarat se face prin urmatoarele metode: a) Metoda analiticia . Calculul debitului solid tirat Aluviunile tarate sunt cele transportate de rauri pe fundul albiei si au o compozitie granulometrica mai mare decat cele in suspensie.4) Figura 7. . avand partea anterioara desehisa pe o latime b. li este distanta dintre varticalele i si i+1. fixate pe patul albiei printr-o bara metalica (figura 7. Ptmtru determinarea compozitiei granulometrice a aluviunilor tarate se fac probe de cernere a materialului retinut in batometru. iar dupa extragerea aparatului din apa se descarca continutul de aluviuni si se cantarese.

5 Graficul variatiei debitului solid tarat prin metoda grafomecanica Figura 7.b) Metoda garfomecanica. c) Metoda grafoanalitica. consta in trasarea curbei de variatie a debitelor elementare tarate si calculul suprafetelor cuprinse intre aceasta curba si linia apei aplicand formula: (figura 7.6: Graficul variatiei debitului solid tarat prin metoda grafoanalitica .6) Figura 7. consta in trasarea curbei de variatie a debitelor elementare tarate si planimetrarea suprafetei cuprinse intre aceasta curba si linia apei corespunzatoare nivelului de calcul.

Pentru inlaturarea acestor lacune apare necesitatea efectuarii unor masuratori directe atat pentru aluvinile in suspensie cat si pentru aluviunile tarate.Calclul debitelor solide cu ajutorul unor formule este insufficient alucidat datorita unor factori necunoscuti. Cunoasterea scurgerii solide prezinta interes in proiectarea si exploatarea unor importante lucrari hidrotehnice asupra carora are effect defavorabil. pietris si prundis pot fi utilizate ca agregate pentru betoane daca exploatarea si sortarea lor este economica. aluviunile sub forma de nisip. Pe de alta parte. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful