ROLUL TERAPEUTIC AL DUHOVNICULUI

1

2004. În cadrul acestei Taine. duhovnicul poate să intervină cu sfaturi sau cu remediul potrivit pentru vindecarea rănilor survenite în urma păcatelor. Bucureşti.”2 1 Mitropolit Hierotheos Vlachos.. 2 .Preliminarii Taina Sfintei Spovedanii joacă un rol central în viaţa şi spiritualitatea ortodoxă. editura Măiastra. traducere din limba greacă de Nicuşor Deciu. pe harul dunezeiesc. 2 Jean –Claude Larchet. Bucureşti. 42-43. respectiv la mântuire. . Creştinul în faţa bolii suferinţei şi morţii. Nu poate fi negat pregnantul accent terapeutic al spovedaniei astfel că iertarea păcatelor reprezintă acţiunea terapeutică de a ne elibera de patimi şi luminarea noastră de harul lui Dumnezeu. pe care prin întreaga Lui lucrare mântuitoare. Duhovnicul. ca terapeut şi nu numai trebuie să prezinte o serie de calităţi astfel încât si-i conducă pe oameni la tămăduire. În toate aceste cazuri preotul trebuie să ştie să-l facă pe om să-şi deschidă sufletul şi să ofere o . Spovedania şi vindecarea sufletului. Editura Sophia. Prin aceasta se restabileşte legătura creştinului cu Dumnezeu întreruptă datorită păcatului. În metoda terapeutică ortodoxă nu este eficient pentru toţi acelaşi medicament. 2005. 289. iar rugăciunea de iertare dată de episcop respectiv preot reprezintă oficializarea terapiei şi reintrarea creştinului în viaţa Bisericii. medicamentaţie” potrivită fiecărui penitent în parte.. pp. traducere din limba franceză de Marinela Bojin. p. unei anumite categorii de oameni îi este de folos un medicament în timp ce altei categorii de oameni îi este benefic altul. Terapia creştină a bolilor spirituale se întemeiază. De asemenea şi vârsta spirituală a păstoriţilor este diferită1. Cuvântul întrupat îl împărtăşeşte din nou în chip deplin firii omeneşti asumate în Persoana Sa. fără nici o îndoială.

În acest sens modelul fiului risipitor este emblematic .. Lumea întreagă zace cufundată în rău. Totuşi în creştinism l-a avut ca întemeietor pe Mântuitorul care le –a dat puterea slujitorilor Săi de a intra în sufletul celor ce se căiesc şi de a ierta sau ţine păcatele . în viaţa sa. Arhimandrit Serafim Alexiev. 26. cărora veţi ierta păcatele. . căci aici se face începutul hotărârii omului de a-şi aduce la numitor comun viaţa interioară şi a înlătura eul cel vechiu şi rău. 5. nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău” (Luca 18.. Fiecare dintre noi s-a molipsit de ucigătoarea boala numită păcat. Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei. 1947. 11). episcopul Alexandriei şi Teleormanului. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction.. leac uitat”. întoarceţi-vă de la căile voastre cele rele” (Iezechiel 33. şi-i voi spune:tată am greşit la cer şi înaintea ta. 9-10.. 22-23). ci ea este şi o artă. Aici începe să-şi dea omul seama că mai presus de orice. Luaţi Duh Sfânt. vor fi ţinute” (Mt. cit. Este arta preotului de a şti să deschidă sufletele pentru Dumnezeu şi este arta omului de a se şti împodobi cu haina cerută de divinitate pentru masa Fiului lui Dumnezeu. Bucureşti. 5 Pr Nicodim Belea. pp.. Psihologia Spovedaniei.. Arhimandritul Serafim Alexiev numeşte Taina Spovedaniei . Eu nu voiesc moartea păcătosului ci să se întoarcă de la calea sa şi să fie viu. 13) 3 4 Pr. Taina Spovedaniei este absolut necesară astfel că putem constata că în toate religiile se regăseşte necesitatea expierii păcatelor. De ce oare? Pentru că l-am uitat şi l-am nesocotit”4. este sufletul său”5. . 2003. Spovedania nu este numai o Taină. Este arta Preotului de a şti să izbăvească sufletul. Poate fi oare vindecată această boală!Leacul există!Şi este unul minunat!Dacă îl primeşti te însănătoşeşti!Însă noi nu întindem mâinile spre el ca să ne vindecăm şi să ne împăcăm conştiinţa.Revistei Teologice”. p.. Întoarceţi-vă. 3 . le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine. traducere din limba bulgară de Gheorghiţă Ciocioi şi Petre – Valentin Lică.. . Nicodim Belea.1. Sculându-mă mă voi duce la tatăl meu. în locul celui rău”3. op. 20. . într-o formă sau alta.Psihologia spovedaniei are ca preambul psihologia convertirii. p. Editura . Necesitatea Tainei Spovedaniei Moto: . Editura Sophia. este arta care printr-o fericită psihosinteză ştie să zugrăvească şi să imprime în tot sufletul chipul lui Hristos. Sibiu.

16-17. Ibidem. cit. tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist.B. să ştii că toate păcatele îndoite le vei avea. omul încearcă să se izoleze. ci fără sfială spune toate câte ai făcut. atâta doar să nu lăsăm ca mândria să ne împietrească acest sentiment. Rolul terapeutic al duhovnicului 6 7 Arhimandrit Serafim Alexiev. să nu îi cunoască nimeni fapta.. el fiind de faţă după cum spune rugăciunea . nici nu te mântuieşte. astfel răul.M. fiule. Editura I. Preotul ascultă mărturisirea. pp. Prin spovedania în faţa semenului nostru. În momentul săvârşirii răului. 4 . Iată. Răul comis de noi ne stârneşte căinţa. 65. Este simplu dacă ne gândim că de cele mai multe ori simţim nevoia de a ne exterioriza în faţa cuiva. stă nevăzut.Noi suntem supuşi înşelăciunii diavoleşti şi se întâmplă nu o dată ci de nenumărate ori să cădem. de a ne spune bucuriile. ca de o haină care nu ne mai este de folos7. 41. ca să mărturisesc înaintea Lui toate câte – mi vei spune mie. totuşi este important să ştii să te ridici. ia seamă. primind mărturisirea ta cea cu umilinţa. de la Domnul nostru Iisus Hristos. cuprinzând slujbe. Este relevantă istorioara cu monahul care se plângea Avvei Sisoie: . Iar eu sunt numai un martor. să nu te întorci nevindecat”8 2.O. p. 2006. Iată. Bucureşti.. lângă care se află în chip nevăzut Dumnezeu chemăm tot trecutul de care ne lepădăm . rânduieli şi rugăciuni săvărşite de preot la diferitele trebuinţe din viaţa creştinilor. Deci nu te ruşina. să ne împietrească conştiinţa ca glas a Lui Dumnezeu din om ci de fiecare dată când cădem trebuie să ne îndreptăm. El săvârşeşte răul singur. p. păcatul destăinuit cuiva te uşurează. al B. i-a răspuns Avva Sisoie6. nici nu te teme ca să ascunzi de mine vreun păcat. 8 Molitfelnic. dar şi de a ne destăinui. Hristos. dar de vree ce ai venit la doctor. iar de vei ascunde de mine ceva. A ţi cere iertare ţie însuţi nici nu te uşurează de povara păcatului. şi sfânta lui icoană este înaintea noastră. ca să iei iertare. dar Dumnezeu este cel care o primeşte. dar nu poate să-şi acorde iertarea singur.R. op. ‹‹Avva ce să fac?Am căzut!››Bătrânul îi răspunse: ‹‹Ridică-te!››Monahul zice: ‹‹M-am ridicat şi iar am căzut››Stareţul îi răspunse iarăşi: ‹‹Ridică-te din nou›› Atunci tânărul monah îl întrebă: ‹‹Şi până când mă voi ridica de fiecare dată când cad?›› ‹‹Până la sfârşitul vieţii tale››.

cit. op. pp. Una dintre sfintele Taine care are un determinant caracter terapeutic este şi Taina Spovedaniei. deoarece acestea împreună cu viaţa ascetică a Bisericii ţintesc spre vindecarea omului9. Acelaşi lucru se petrece şi când e vorba de bolile sufleteşti. Spovedanie şi comuniune. apoi să ştie unde îl conduce pe om. La fel cum doctorul prescrie un medicament puternic în cazul unei boli mai grave aşa şi doctorul sufletesc trebuie să prescrie un tratament mai puternic când patima este gravă. situaţiei lui particulare. 11 Mitropolit Hierotheos Vlachos. pp. Alba Iulia.. Păcatul este o boală complicată şi grea care necesită un tratament pe măsură. de dragoste şi de răbdare căci acesta nu are doar o misiune liturgică ci şi una terapeutică. Aceste lucruri sunt valabile şi pentru medicul duhovnicesc. Mitropolitul Hierotheos afirmă că există două tipuri de terapeuţi: primii sunt acei duhovnici care spovedesc. Duhovnicul se va opri la remediul adecvat bolii. stării şi dispoziţiei lui sufleteşti[…] La fiecare boală i se potriveşte un tratament. op. Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei. Preoţii sunt cei care continuă opera terapeutică a lui Hristos şi devin împreună lucrători cu Dumnezeu la mântuirea oamenilor. 10 5 . 195-196. Acesta trebuie să fie încredinţat că părintele pe care şi l-a ales luptă cu seriozitate deplină pentru a-l tămădui. 33-34. Un medic pentru ca să fie considerat specialist trebuie să cunoască trei lucruri: primul să poată da un diagnostic corect al bolii. Spovedania şi vindecarea sufletului.S. El este cel mai puternic medicament care vindecă bolile spirituale ale oamenilor. şi cel din urmă să cunoască modurile de terapie care îl vor conduce pe om de la boală la sănătate. ediţia a II-a. Iar acest remediu nu corespunde întotdeauna cu ceea la ce s-ar aştepta pacientul”10. .Tratamentul prescris de părintele duhovnicesc trebuie să fie adaptat personalităţii celui bolnav sufleteşte. Reîntregirea. căci omul nu poate fi condus forţat spre vindecare fiindcă astfel nu preţuim libertatea omului.P. cit. p. Preoţii săvârşesc Sfintele Taine. 2001. ceilalţi spovedesc. Doctorul reprezentat de către preot trebuie să dea dovadă de pricepere. dar şi acestea trebuie integrate în terapie. dar într-o atmosferă juridică. .Hristos este terapeutul omului. Î. dar este nevoie şi de colaborarea pacientului. dar care cunosc în acelaşi timp şi metoda terapeutică ortodoxă ştiind să-l vindece şi s-l conducă pe om spre îndumnezeire. într-un mod moralist încât aceştia rămân nevindecaţi11. care sunt foarte diferite. Spovedania şi vindecarea sufletului. 39. 9 Mitropolit Hierotheos Vlachos.

Preotul trebuie să aibă în vedere pe fiecare credincios în unicitatea lui şi să cerceteze păcatul în stadiul în care se află. blândeţe sau severitate. O calitate importantă pe care părintele duhovnicesc ar trebui să o posede este discernământul căci fără dreapta judecată un preot nu poate fi duhovnic. şi de o viaţă curată. putând fi de început. 15.pentru a putea pătrunde în inima ucenicilor săi. dar viaţa curată nu poate fi suplinită de pregătirea intelectuală şi de experienţă. 6 . De asemenea acesta trebuie să deţină şi calităţi morale precum viaţa curată . devenit 12 Ibidem. respectiv lipsa de experienţă duhovnicească este condamnabilă. dar şi pe altul. pp. Este binecunoscut în acest sens faptul că în Grecia nu sunt hirotesiţi duhovnici imediat după hirotonia întru preoţi. smerenie – duhovnicul trebuie să fie un sfânt.Calităţile necesare părintelui duhovnicesc”.. sau deja înrădăcinat puternic. credinţa dreaptă şi nestrămutată – fără o credinţă dreaptă duhovnicul se va rătăci şi pe sine.dacă orb pe orb va călăuzi. astfel că duhovnicia se confundă cu dragostea. paragraf realizat pe baza capitolului . dar trebuie să se dea drept păcătos. Nu trebuie uitate şi calităţile intelectuale pe care un părinte duhovnicesc respectiv un doctor sufletesc ar trebui să le aibă. învăţătura de credinţă şi normele canonice privitoare la viaţa creştină dar trebuie să fie şi un cunoscător al misticii creştine. La noi în schimb toţi preoţii sunt şi duhovnici. O lată calitate individuală pe care acesta trebuie să o posede este experienţa. pedagogie.. iar fără acestea nu ar putea să stabilească diagnostice sau să dea un tratament potrivit cu boala suferită tot aşa şi un doctor sufletesc trebuie să deţină o serie de cunoştinţe teologice şi laice căci ucenicii provin din diferite medii sociale. dragostea fiind manifestată prin răbdare. trebuie să aibă şi cunoştinţe de psihanaliză.12 Totuşi terapeutul nu trebuie să fie neexperimentat. ci trebuie mai întâi ca acesta să fie sfinţit de ele. Unele calităţi le pot suplini pe celelalte ca de exemplu lipsa de experienţă poate fi suplinită de o temeinică pregătire teologică şi laică. amândoi vor cădea în groapă” (Mt.Pentru a fi cu adevărat călăuză şi tămăduitor duhovnicesc preotul trebuie să aibă o viaţă duhovnicească veridică căci nu este suficient a administra Sfintele Taine. 131-162. bilogie. dragostea – nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu decât prin dragoste. să cunoască Sfintele Scripturi. 14). Precum doctorii care tratează trupul deţin cunoştinţe. Duhovnicul trebuie să fie un bun teolog. necunoaşterea terapiei. Preotul trebuie să ştie să comunice diferenţiat căci într-un mod vorbeşte cu oamenii de rând sau într-un mod vorbeşte cu copiii şi în altă manieră cu intelectualii căci .

Trebuie să ne înfrânăm nu numai de la mâncare ci şi de al acele plăceri care ni se par nevinovate după cum spunea Tito Colliander: . neluate uneori în seamă13. căci şi îngăduinţa fără măsură îl poate pierde pe penitent. mai ales în societatea în care trăim în care toate mijloacele mass media o stimulează. astfel acesta trebuie să fie cu mare băgare de seamă pentru nu a distruge nici râvna unora care se mărturisesc sincer ci trebuie încurajaţi să se lupte cu păcatul. Împotriva desfrânării se luptă cu castitatea. cit. 14 Tito Colliander. începând de la primele forme. 3-4. op.P. 196-202. Duhovnicul trebuie să aibă şi tact pastoral astfel ca prin blândeţea lui să-l ajute pe ucenic să îşi deschidă sufletul. În acest scop este necesară a analiză în sine a păcatului. 7 . 190. a treptelor lui. Bucureşti. duhovnicul trebuie să cunoască cauzele. op. Bucureşti.S Andrei. în revista .. pp. Taina Mărturisirii. akedia. Astfel după părerea multor duhovnici această acţiune trebuie începută prin înfrângerea lăcomiei pântecelui pentru că înfrângerea ei va duce la biruinţa şi a altor patimi. apud Spovedanie şi comuniune. şi să-l îndepărteze. te mănâncă limba să pui o întrebare?N-o pune!Ţi-e foarte poftă să bei două ceşti de cafea? Nu bea decât una!Ai chef să te uiţi pe fereastră?Nu te uita!Ai dori să mergi într-o vizită?Rămâi acasă”14. nr. Anul XXXI. Tămăduirea acestei patimi este dificilă. 1997.o a doua natură.. Cea mai dificilă dintre patimi este mândria. Preotul poate să-l îndepărteze pe om de la Dumnezeu. p. a evoluţiei. Acesta vede prezenţa Creatorului în toate şi în toţi şi trebuie să-l convingă şi pe ucenicul său de acest lucru. 15 Î. dar nu trebuie să abuzeze nici de îngăduinţă. întristarea. Acţiunea terapeutică are ca ţintă tămăduirea neputinţelor sufleteşti ale omului. 1979. 13 Pr. Pentru a-l tămădui pe fiul duhovnicesc de această boală. Lăcomia se tămăduieşte prin cumpătare. De la lăcomia pântecelui trebuie să trecem la desfrânare care este în mare condiţionată de cea de dinainte. Calea asceţilor. dacă nu îşi îndrumă penitenţii corect nu se pot elibera de patimi.15 Duhovnicul a primit puterea de a-i tămădui sufleteşte pe fii săi spirituali de a-i călăuzi spre mântuire şi trebuie să ştie să vindece omul. Spovedanie şi comuniune. cit. Prof. Ortodoxia. p. 493. Se continuă mai apoi cu toate patimile precum iubirea de arginţi şi lăcomia de avere. Lipsa de înţelegere a unora mai rigorişti poate să-l mâhnească pe om. cel care vrea tămăduirea de această boală trebuie să ai medicamentul smereniei. iuliedecembrie. Constantin Galeriu.

8 . Penitentul vine nu numai pentru iertare ci şi pentru îndrumare. Episcopul Alba Iuliei. Petre Vintilescu.3. pentru leacul care îl aşteaptă din partea doctorului sufletesc. Este important ca respectivele sfaturi să nu fie vagi şi generale ci să îl vizeze pe penitent individual în context cu starea lui. Tot astfel şi în medicina spirituală putem deosebi sfaturile – ca măsuri pentru înlăturarea izvorului păcatelor şi vindecarea bolii în curs – şi epitimiile sau canoanele de pocăinţă pentru vindecarea rănilor sau rădăcinilor rămase în suflet de pe urma păcatului. Spovedania şi duhovnicia.şi remediul – constând în medicamentul sau tratamentul pentru întărirea organismului şi distrugerea efectelor maladive. să nu mai faci de aici înainte” ci trebuie să-l îndrume pe acesta. Sfaturile vin în sprijinului penitentului ca o armă împotriva atacului păcatelor având astfel şi un caracter preventiv.. O perioadă această indicaţie a avut un efect benefic. Aşadar în timp ce medicii trupului luptă pentru prelungirea vieţii pământeşti. Sfaturile – mijloace ale terapeuticii spirituale Penitentul îşi mărturiseşte păcatele şi este conştient că nu mai trebuie să-şi continue viaţa în păcat astfel că preotul nu trebuie să se oprească doar la afirmaţii de genul . În acest sens părintele duhovnicesc prin sfaturile date trebuie să-i indice o metodă de îndepărtare de păcat. În cele din urmă ajuns la duhovnic acesta l-a sfătuit să ocolească strada cu cârciuma. Alba Iulia. Medicina duhovnicească are o însemnătate deosebită care decurge din scopul ei aparte. 142-143. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Andrei. dar după un timp când s-a socotit vindecat de această patimă fiind târziu nu a mai ocolit pentru a ajunge mai repede acasă ci 16 Pr. 1995. de aceea preotul trebuie să stabilească dacă păcatul provine fie din necunoaşterea datoriilor religioase fie este înlesnit de condiţiile de trai şi de viaţă. Este relevantă povestioara cu căruţaşul Ioan care obişnuia să bea. pp. medicii sufleteşti luptă pentru mântuirea sufletului care va primi răsplată sau pedeapsă veşnică16. Pentru prescrierea unui regim terapeutic este nevoie ca mai întâi să se determine cauza păcatului. Preotul îl poate sfătui pe penitent să evite pricinile păcatului. În medicină pot fi distinse două părţi: dieta – constând în regulile de viaţă prescrise bolnavului în vederea înlăturării cauzelor care provoacă şi întreţin boala . De multe ori viaţa ne pune în faţa unor situaţii care cuprind ocazii pentru o uşoară cădere în păcat.

Petre Vintilescu. iar la spovedania următoare să controleze în ce măsură a putut îndeplini cel în cauza. Canoanele de pocăinţă – mijloace ale terapeuticii spirituale 17 Pr. iar mai apoi l-a ispitit cu un pahar care conţinea băutură.a luat-o prin faţa cârciumii. 153. Trebuie evitate ocaziile şi lucrurile pricinuitoare de păcat respectiv trebuie puse la adăpost simţurile de tentaţiile externe17. Căruţaşul nostru a considerat inofensiv un pahar. 9 . Şi noi în ziua de astăzi este mai bine sa nu frecventăm locurile care ne-au favorizat căderea în păcat sau să evităm întâlnirea cu persoanele care au înlesnit căderea în păcat. Duhovnicul este dator să examineze natura ocaziilor. p. Trecând pe acolo s-a întâlnit cu un prieten care l-a atras pe motiv sa mai stea de vorbă. op. . cit. 4. dar când acolo a căzut în această patimă mai rău decât înainte de spovedanie.

pentru a-i îndrepta tot aşa şi duhovnicul dă aceste canoane ca de la un părinte la un fiu. De exemplu cunoaştem povestioara unui părinte care i-a impus drept canon unei femei clevetitoare să meargă în clopotniţa bisericii cu o pernă de fulgi pe care să o rupă astfel încât să elibereze fulgii în voia vântului. La fel cum părinţii îşi pedepsesc copiii din iubire. Nu este obligatoriu ca preotul duhovnic să dea aceste canoane căci unii penitenţi şi-au impus îndreptarea prin căinţă chiar înainte de a veni la spovedanie. pp. excepţie făcând cazurile deosebite. op. I-a cerut mai apoi să adune fulgii la loc. Acestea variază în funcţie de cei care se spovedesc şi trebuie luată în considerare posibilitatea omului de a le îndeplini. Epitimiile au un caracter medicinal. un fiu duhovnicesc. iar nu ca pedepse19. Toate prescripţiile din canoanele sinoadelor şi ale părinţilor Bisericii vorbesc de epitimii ca de medicamente sau remedii. Tot aşa şi canoanele pot ţine de trup sau de partea spirituală. citirea unor paraclise sau acatiste şi altele. cit. Canonul are ca scop esenţial realizarea gravităţii păcatului şi îndreptarea. toate acestea având un efect terapeutic. îndepărtarea de la Sfânta Împărtăşanie pentru o anumită perioadă. după cum învaţă Biserica catolică apuseană. Fixarea canonului reprezintă un moment dificil pentru preot căci trebuie fixat repede imediat după dialogul duhovnic-penitent şi de unul singur fără o consultare cu cineva. să facă milostenie. dar evident femeia a conştientizat imposibilitatea îndeplinirii acestui lucru. Pentru acelaşi păcat sunt prescrise canoane diferite la fel cum în medicină pentru aceeaşi boală doctorii dau diferite medicamente în funcţie de cele pe care le suportă corpul sau şi ei dau prescripţii care ţin de efortul fizic ca de exemplu practicarea diferitelor sporturi. Ibidem. Ceea ce a urmărit duhovnicul de fapt prin acest canon a fost conştientizarea faptului că şi vorbele o dată spuse nu le mai poţi retrage18. 231. Pr. 10 . nu de răzbunare a dreptăţii divine. tot din iubire pentru a-l îndrepta. p. Petre Vintilescu. În acest caz canoanele sunt de prisos fiind suficiente sfaturile şi îndemnurile de a se feri de atacurile păcatului. În judecăţile civile un caz se poate amâna de 18 19 . 216-217.Duhovnicii pentru îndreptarea penitenţilor fac uz de canoane sau epitimii ca de exemplu să facă un anumit număr de metanii.

prefaţa de Pr. Toate acestea pot fi considerate şi sfaturi în acest sens având caracter general şi permanent. Dr.. Editura Sfântul Mina. 5. dar ca epitimii speciale au caracter excepţional. Pune Doamne Strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele”. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Eftimie. mijloc de pastoraţie individuală. Prof. pp. dr. Sânică T. 2002. Ca de exemplu recomandarea participării la înmormântare a celui copleşit de preocupări materialiste pentru a trezi în acesta sentimentul vremelniciei. Necula. Cu duhovnicul lucrurile nu stau aşa ci acesta trebuie să decidă singur şi în grabă20. cit. deci vremelnic sau provizoriu21. Unele canoane de pocăinţă au caracter general şi pot fi recomandate într-o mai mare sau maică măsură oricărei categorii de penitenţi pe când altele sunt pentru cazuri speciale pentru vindecarea anumitor păcate. Taina Sfintei Spovedanii. Palade. p. Nicolae D. Iaşi. 224-228. . Dintre cele cu caracter general putem aminti rugăciunea având caracterul unui act de supunere faţă de Dumnezeu. Episcop al Romanului. Ca de exemplu omul clevetitor poate fi pus să adauge zilnic la rugăciunea sa şi versetul 3 din ps 140: .mai multe ori şi este gândit de mai multe persoane şi după unele consultări pe larg. 21 Pr. Rugăciunea poate fi prescrisă de asemenea şi în regim de remediu special atunci când conţinutul şi forma se pot adapta unui scop terapeutic anumit. La aceste remedii mai putem adăuga şi lecturile anumite precum şi examenul de conştiinţă. 11 . op. Petre Vintilescu. Un alt remediu înrudit cu cel menţionat mai sus este recomandarea de a participa cu regularitate la slujbele bisericii şi poate avea caracter special prin obligarea penitentului de a participa la slujbe anume indicate. dar nu trebuie uitată rugăciunea zilnică. ca datorie permanentă în calitate de creştin. Rolul spovedaniei pentru persoanele aflate în suferinţă fizică 20 Pr. 162.

chinurilor. iar duhovnicul cu cele duhovniceşti. iar dacă păcătosul îşi ascunde boala de medic acesta nu va putea să vindece. să-i întărească în nădejdea vieţii viitoare.. să ne ducem în patria noastră. este Trupul lui Hristos. editura Deisis. dar de multe ori bolile trupeşti sunt o prelungire a celor sufleteşti. Preotul trebuie să răspundă la chemare. dar şi să le spele păcatele pentru a se putea înfăţişa curaţi înaintea lui Dumnezeu. preotul trebuie să-l conştientizeze pe bolnav că mărturisirea este un mare medicament pentru omul neputincios şi păcătos şi totul atârnă de voia lui Dumnezeu22. Suferinţa trebuie să fie văzută ca un leac pentru îndreptare. 12 . Prin Taina Spovedaniei omului i se iartă păcatele. 2006. iar pe acelea bolnave le îngrijesc şi veghează la vindecarea lor. La fel cum şi păstorii oilor necuvântătoare le duc să pască pe cale sănătoase. Ioan I. ci mulţumeşte-i lui Dumnezeu. De aceea rudele celui bolnav au datoria de a chema împreună cu medicul şi pe preot. În toate aceste cazuri Spovedania are un rol deosebit mai ales atunci când culminează cu Împărtăşania. Duhovnicul trebuie să-l îndemne pe bolnav să caute ajutorul lui Dumnezeu. şi nenorocirilor . înlăuntrul căruia oamenii se tămăduiesc. Dacă te molipseşti de vreo boală.. iar această viaţă este un exil în care suntem supuşi durerilor. sau pur şi simplu suferinţa fizică poate fi o încercare de la Dumnezeu. nu te deznădăjdui şi nu te împuţina cu duhul. Preoţii au datoria de a păstori oile cuvântătoare ale lui Hristos atât atunci când sunt sănătoase. în româneşte de diac. că El se îngrijeşte ca prin această boală să-ţi facă un bine” (Avva Isaia Pustinicul) Biserica este un spital duhovnicesc ce-l vindecă pe om. cât şi când sunt bolnave. să vină cu râvnă şi iubire la acesta şi se cade ca aceasta să-i spună bolnavului cuvine puţine şi chibzuite aşa încât să-l aducă la evlavie şi pe bolnav şi pe cei care stau în jurul lui. Ică jr. Ea primeşte oameni bolnavi şi vindecă rănile lor duhovniceşti.Moto: . Spovedania are un rol deosebit mai ales în cazul celor aflaţi în primejdie de moarte putând să le îndulcească paharul amar al morţii. Duhovnicul este şi el un medic. pp. Medicul îl va ajuta cu tratamentele trupeşti. Sibiu. Preotul îi poate îmbărbăta spunându-le că adevărata noastră patrie este cerul. Nu e mai bine oare să ne eliberăm de atâtea rele. 9-14. sau poate fi văzută ca o relaţie cauză-efect. la fel cum dacă acesta ascunde boala de duhovnic acesta nu va putea sa tămăduiască.. acolo unde sunt 22 Mic manual de spovedanie şi mângâiere a bolnavilor şi muribunzilor.

74-75. Fericiţi cei care mor în harul lui Dumnezeu”23 Oamenii au aceste neputinţe fizice spre mângâierea lor şi sunt unii mai înduhovniciţi care chiar cer înmulţirea necazurilor pentru a pătimi aici pe pământ şi a fi fericiţi în Împărăţia Cerurilor. Concluzii 23 Mic Manual de spovedanie. 13 . pp. fără să se teamă că pierde vreodată harul lui Dumnezeu[…]. pot vindeca sufletul bolnav de păcat şi-l pot aduce mai aproape de Dumnezeu. nici un necaz lumesc nu poate fi un rău atât de mare pentru noi precum este păcatul căci aceste necazuri lumeşti nu ne despart de Dumnezeu. fără boală. ci dimpotrivă. fără să aştepte bătrâneţe sau moarte.atâtea lucruri bune[…[ Să ne bucurăm să schimbăm o viaţă trecătoare şi ostenitoare cu una nemuritoare. Noi dacă murim murim în Hristos. Nu bolile sunt cel mai mare rău întrucât bolile trupeşti suferite cu răbdare şi smerenie ca o cruce pe care trebuie să o purtăm. Totuşi nici una dintre acestea. Moartea nu ne aduce nefericire. Cât de dorită e acea patrie. fără frică. op. alţii moartea este cel mai mare rău. cit. alţii sărăcia. Unii oameni considera că boala lor. în care creştinul e întotdeauna fericit. În schimb păcatul ucide şi trupul şi sufletul şi ne desparte de Dumnezeu. ne apropie de El. ci fericire şi toate cele bune. Care e Viaţa şi Învierea noastră.

[…]Duhovnicul trebuie să fie un bun cunoscător al sufletului omenesc. ci.. preotul prescrie medicamentul. 25 Î. Bibliografie 24 Pr..P. 2001. 1962.. ca o eliberare. 201. în special a celor aflaţi pe patul de moarte constituindu-se ca un imperativ. Ea curăţă trupul de întinăciunea păcatelor şi spală sufletul cum se spală lâna în apă şi nu mai rămâne nisipul în ea. . Totuşi nu trebuie amânată mărturisirea în virtutea spovedaniei de pe patul de moarte căci nu se ştie ce coerenţă vom avea atunci. iar Dumnezeu îl va tămădui. Taina Sfintei Mărturisiri. 89.Aprilie. Bucureşti. Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă. Aceste leacuri respectiv puterea de a ierta păcatele au fost încredinţate apostolilor. Tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. Mărturisirea e ca al doilea Botez pentru credincioşi. editura Sophia. Mitropolia Olteniei” Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului. iar mai apoi turnarea de balsam prin Euharistie. 14 . La fel cum bolnavul îşi dă seama de boala sa şi se duce la doctor spre a fi tămăduit. iar mai apoi urmaşilor acestora episcopilor şi preoţilor. Martie.Pentru bolile pământeşti există medicamente pământeşti. ca să cumpănească şi greutatea păcatelor şi greutatea canonului”24. nr. Preotul consultă sufletul nostru. vindecare duhovnicească şi este necesară pentru mântuire. Hierotheos Vlachos mitropolit de Nafpaktos. curăţarea rănii. iar Dumnezeu va săvârşi renaşterea sufletească. iar pentru păcat există leacuri cereşti oferite de Domnul Iisus Hristos. Dezlegarea de păcate prin Sfânta Taină a Spovedaniei înseamnă eliberare. dacă vom fi capabili să rememorăm şi să le redăm păcatele săvârşite. Cosma a precizat în chip deosebit importanţa Tainei Spovedaniei prin analogie cu mana primită de evrei şi cu Botezul . 3-4. Episcopul Alexandriei şi Teleormanului. Trebuie specificat rolul pe care îl care Spovedania şi în viaţa celor bolnavi. la fel se întâmplă şi cu boala duhovnicească”25. Pr. Cosma. p. Anul XIV. Mărturisirea e ca mana cu care a hrănit Dumnezeu pe evrei în pustie. p. C. trebuie să fim conştienţi de boala noastră. A. Ea luminează conştinţa.S. Indiferent dacă nu suferim de boli fizice nu trebuie să ne considerăm sănătoşi. în româneşte de Constantin Făgeţan.

. Bucureşti . Pr. Bucureşti. Ioan I. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Eftimie. Colliander.. 3. 2004. ediţia a II-a. 2001. 2006 4. 8. Alba Iulia. cit. 1997. iulie-decembrie. 6. episcopul Alexandriei şi Teleormanului. 11. Taina Sfintei Spovedanii. Taina Sfintei Mărturisiri. 34.. mijloc de pastoraţie individuală. Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei. Ică jr. Galeriu. tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist. Pr. Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei. op. Bucureşti. 15 .S. . Bucureşti.. Belea. Reîntregirea. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. 2. Serafim. Nicodim. Prof. Spovedanie şi comuniune. dr. 3-4.M. Pr. Larchet.B. Iaşi. Dr. Taina Mărturisirii. 1962. Anul XIV. traducere din limba bulgară de Gheorghiţă Ciocioi şi Petre – Valentin Lică. Cosma. Calea asceţilor. 9. Palade. Editura I. Necula. Arhimandrit Alexiev. Editura . Sibiu. prefaţa de Pr.. apud Spovedanie şi comuniune..R. nr. rânduieli şi rugăciuni săvârşite de preot la diferitele trebuinţe din viaţa creştinilor. Pr. Andreicuţ. T. în revista . nr. cu aprobarea Sfântului Sinod. Mic manual de spovedanie şi mângâiere a bolnavilor şi muribunzilor. 1947. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. în româneşte de diac. 5. Psihologia Spovedaniei. Ortodoxia. editura Deisis. Jean –Claude. Nicolae D. 2002. Mitropolia Olteniei” Revista Oficială a Arhiepiscopiei Craiovei şi a Episcopiei Râmnicului şi Argeşului. A. Î. 2002. Constantin. Editura Sfântul Mina. Editura Sophia. 1979. Editura Sophia.Revistei Teologice”. Anul XXXI. Tito. traducere din limba franceză de Marinela Bojin. 2006.O. al B. Prof. Sibiu. tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist. 10. Bucureşti. Creştinul în faţa bolii suferinţei şi morţii.P.1. Martie. Episcop al Romanului. Sânică.Aprilie. Bucureşti. Molitfelnic. 7. Biblia sau Sfânta Scriptură. cuprinzând slujbe. C.

în româneşte de Constantin Făgeţan. Bucureşti. cu Episcopul Alexandriei şi 16 . editura Măiastra. Vintilescu. Î. Spovedania şi duhovnicia. Pr. Spovedania şi vindecarea sufletului. traducere din limba greacă de Nicuşor Deciu.P. Episcopul Alba Iuliei. Bucureşti.12.Hierotheos. editura Sophia. Petre. 2005. Hierotheos mitropolit de Nafpaktos. tipărită cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Andrei.. Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă. Teleormanului. Mitropolit Vlachos. 14. Tipărită binecuvântarea Prea Sfinţitului Părinte Galaction. Alba Iulia. Vlachos. 1995.S. 2001 13.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful