DELA TEATRUL NAnONAL

PEPEGEORGESCU

2G5
de zile la Cernduti •
sub
.

...

o C.. a·t i.e U.p .. bolsevica ,
.

Autorul .

28 lunie 1940 -

20 Martie 1941
~NCHIN ACEASTA LUCRARE BUCOVINEI ~I BASARABIEI

EDITIA II-a

1942
Jmprimeriile "FRATIA ROMANEASCA" str. Aristide Dememad Bucuresti Nr.
Q

BUCOVINA
de GEORGE

IONASCU

Bucovini, can tee din {mnza de fag, patrafir [esut de ingeri eu stele, selb« de smaralde batllta 1'n scare, cer de poezie coborii in prag incrustat in sietne - vieti voevodale risipite'n slev«, stranse in altare. Bucovina, raiu de flori sealdate ·in isvoare utide cerbii beau argiritul dimineiii, si poenele-i aduna sa se'tichuie mimi/or de brazi oprite'n zete, dind intarzie 'ntre frun;ze cantaretii surorelor aprinse pe coline. Bucovina, in amurgurile tale de baladii cand esculii al codruiui doinisi, ingenunehe duhul graului pe-ogoare, $i din spice se inalfa ca sa arda 'n unduirea rugaciunii de sfar§it a luminii daruita 'n sarbiitoare. Bueovina, suflet de Rarau eu varlu'n nouri cresti 'din seva ta mustind in veac, ~i in cer ,arhanghel de lumina - iti paze§te. stema ferecata'n bouri .<traiuind credini« pamantului dec In destin eroic, pur urea setuniil

MANASTIREA

SUCEVITA BUCOVINA

CAP. I
Pe sub cerul senin al unei insorite amiezi cernaujene, se ivi un avion strein. Razele soarelui argintau aparatul in 'inaltime si evidenjiau insigna comunista - 0 stea rosie .eu cinci colturi - de pe aripile avionului. Avionul se roti de cateva ori deasupra orasului, pe urma, coborandu-si mai jos obraznica ironie, se indrepta spre S.adagura. La Prut iI 'intampina 0 salva zadarnica de mitraliera, Sgomotul moto'rului se auzea tot mai .incet, pana se stinse cu totul. Numai in ureehile populatiei cernautene ramase un ecou pustiu $i parca 0 teama de explozii si incendiu, Trecatorii se uitau spre eer asteptand alte avioane. In privirile iugrozite de ganduri si teama zilei de maine, staruia imaginea acelei nefaste si cobitoare stele, rosii cu cinci colturi de pe aripile .avion~ui sovietic, Era 0 neliniste colectiva, Privirile trecatorilor pareau negurate ~i'ngrij;rarea' crestea odata eu raspandirea diferitelor zvonuri care de caremai tendentioase. Pe Ietele Ro- . .maniI~r din Cernauti, crispate si intrebatoare, tremura rna-

-5-

nia provocata de veselia exagerata a jidanilor. Strazile, Iancu Flondor, 'Regina Maria, .stefan eel Mare si Piata Unirii, devenisera mahalale de ghethou. Jargonul semit se arnesteca. [ipator si grotesc eu lesiatica plescaitura a limbilor slave. Obraznicia jidaneasca si ucraineana ajunsese la culme, · Pe strada Ianeu Flondor - locul preferabil de plimbare a1 cernautenilor - grupuri de tineri jidani oeupau trotuarele sau se plimbau in cete, silind pe alti trecatori sa eoboare trotuarul ca sa Ie f~ca lac Erau prcdispusi Ia scandal si provocarile nu incetau; Rornanii treceau ingrijoraji si vorbeau. mai mult in soapte . Stiau ca aceasta.veselie a' jidanilor era un semn rau,mfli>c'u seama ca la orice pas, altcineva 'itt adu-cea aminte de avionul sovietic si de svonucile lansate de

nala ca populatia sa riu aiba timp sa-si salveze nirnic si toata bogajia orasului sa cads in mainile lor ~i ale bolseIn tot cursul zilei de J oi 27 Iunie, in oras era un haos complect. In Fata autoritatilor stateau camioane gata 'pentru incarcare. Masinile si trasurile plecau spre gad Incarcate eu persoane si bagaje ca sa se intoarca la aceleasi 'Iocuinte sa ia alte geamantane si baloturi. Popultia era 'Intr'o stare de nervi atat ' de agitata incat voia sa fad brice 'numai sa scape de aceasta situatie, Deaceea prefera sa plece ca sa stie ca a facut ceva, di se aHa mai in siguranta ?i u'o .apasa necunoscutul clipei, Pe strazi era 0 aglorneratie .de nedescris, Militari grii'biti se indreptau spre diferite autoritati militare sau civile. 'Functionari plecati dela biro uri dupa informatii in legatura eu evenimentele, stateau grupuri pe la colturi de strazi sau rczimaji de barele vitrinelor. Fernei ieseau din pravalii ca sa :intr€: in altele, fara sa cumpere nimic, In Piata Unirii, mUH-citori si oameni fara: ocupatie stateau eu gura cascara fumand jigara dupa tigara incurcand pan a si circulatia tram·voiului . .si peste toate, trona ca 0 sfidare zambetul perfid §i revoltator al jidanilor, nerabdatori sa se vada cat mai cuTand cu banderola cornunista pe bratul stang.

'vicilor.

r

jidani.
tl

Dad intreba cineva pe vreun jidan dad nu a auzit ceva nou, sau de ce atata dispozijie pe neamul lor, ii raspundea obraznic .$i echivoc Iasand sa se inteleaga ca stiemulte dar nu vrea sa spuna. La urrna, a inceput sa se creada ca veselia jidaneasca se datoreste unor inforrnatii primite de ei referitoare la razboiu] din Apus si nu se credea ca. lucrurile vor merge atat de departe, in eat numai peste doua zrle, se va produce ·0 tragedic cum nu-si putea inchipui nimeni. Cu toate acestea, unele autoritati din Cernauti stiau despre evenimentele ce vor urma inca ~din ziua de Mier'curi 26 Iunie 1940. Po ate ca deaeeea camioanele lor indir.cat~ eu arhiva si bagaje, plecauin dimineaja'zilei deJ~i Iunie ·din Cernauji intr'o tacere complice cu rusinea ca au cheltuit sume mari de bani £iira sa stie mai curand ce se pune la cale peste Nistru.

.

'

CAP.

II

27

. Joi dimineata, se stia ca Sovietele au unele pretentii teritoriale, dar nu se stia pana uncle si ce termen au dat. [idanii care cunosteau foarte bine ca in pretentiile bolsevice .intra si oras loll Cernauti, spuneau ca bol?ev'icii au' eerut guvernului Roman Basarabia ;;i Bucovina numai pan a la, Prut, deei orasul Cernauti nu cadea in planul de evacuare. .Aceasta informatie se raspandi ca fulgerul si lurnea se mai. linisti, spunandu-si ca are timp 'sa-$i evacueze bunurile.· Si acest svon a fost lansat de jidani tot cu tendinta crimi~--------~ o, ~ _..

La orele 9 seara, posturile de radio rornanesti au anuntat 'ultimatum dat de Soviet€. Atunei a inceput adevarata panica. Lumea fugea de colo pan a colo fara sa stie ce trebuie 'sa faca. Populatia romaneasca alerga pe strazi, in cautarea unui mijloc de transport sau a unor interese intarziate . Din gara Cernautimai pleca un tren personal la ora 11 .noaptea, Foarte multi cernauteni s'au dus la gar a si fiindca numai aveau lac in acel tren au ramas toata noapte in gara -ca sa poata prinde trenul de dimineata. T oata noaptea cla-dirile autoritatilor si casele particulate au fost luminate. Circulatia pe strasi nu s'a intrerupt in tot cursu! noptii . Populatia 19i parasea locuintele indreptandu-se spre gad undo, credea ca va gasi un mijloc de transport in interioruI :jarii.

-=

9 --~

_

CAP.

In

. Intr'o

parte a orasului

se auzi

0

impu~catura,

apoi alta '

In dimineaja iilei de Vineri, '28 Tunie a 'inceptrt 0 goana, nebuna dupa masini ~i trasuri, Masini erau purine ~i acelea, aproape toate, au Iost rechizitionate de armata, de poli}ie sau alte autoritaji, asa cii majoritatea populajiei a ramas. sii plcce cu trenul. Nici trasuri nu SI: mai aflau, Daca, ici, colo se mai gaseacate un birjar jidan, acesta, speculant ordinar ea tot neamul lui, cerea cate 7-8 mii lei pentru 0 cursa la gara. In aceasta situatie, l~i poate oricine inchipui disperarea populatiei care trebuia sa se refugiezesi care in majoritatea cazurilor erau functionari, pensionari si familiile ofiterilor si concentratilor depe diferite zone; de care nu s'a ingrijit absolur nimeni. .Fela orele 11 dirnineata, vesti telefonice dela frontiera spuneau cii armatele motorizate sovietiee au treeut Ceremusul si se indreapta spre interior. Se mai spunea, dar nix se credea, cii jidanii din targurile Vijnija, Va~cautl, 'Cozmeni. si Zastavna, Ie-au iesit inainte eu paine si eu sare, cu £1ori· si cu steaguri rosii, Pe la orele 12, toate trupele ce se mai aflau in zona de· frontiera, au parasit Cernautul, Mai ramasesera doar 0 companie de jandarmi sub comanda distinsului si energicului ofiter care este Colonelul Barozzi. inspectorul de jandarmi din Cernauti si numai eurajului si initiafivei acestui bray Colonel populatia romaneasca nu a fost macelhita debandele de jidani si puscariasi care se rasculasera,
I

~i altele, papa cand impu$caturile erau asa de dese, ca-ti faeea impresia unui .front de lupta. In piata Grigore Ghica
Voda, uncle se afla penitenciarul.Tmpuscaturile se inteteau. Banda de jidani comunisti ~i derbedei ai mahalalelor se indreptau spre eentru. Pe strada Regele Ferdinand I. un grup de golani condusi de jidani, cu steaguri rosii, veniau spre Piata Unirii, "Unii cantau Intemationala, altii fluerau si cea mai mare -parte1:njurau ~i strigau, Pe strazile Tifu Maiorescu ~i Brancoveanu, alte doua ·grupuri se indreptau ,spl:e penitenciarul din piata Grigore Ghiea Voda unde 0 multime de muncitori,. derbedei ';;iii-dani voiau sa· forteze;u\iile penitenciarului ca sa elibereze -pu~eiiria~ii din inchisoase. Un gardian dela penitenciar a ·fost ucis. Ceilalti nernai putand rezista, au fugit. Porjile Inchisorii s'au deschis ~i epavele societatii au iel1it afarii. Prima 10"[ intentie a fost sa se indrepte spre Rezidenta Regala si 'Inspecroratul ;Ie jandarrni care se .aflau in apropiere si 'unde vedeau cordoane de jandarrni. Dar 0 salva de cara.'bine le-a stingherit planul si'au pornit sbierand pe srrada 'Brancoveanu., In jos; spre Piata Unirii. In drum. aceste 'bande au devastat cateva pravalii si Ioarte multe bodegi si -restaurante. iar dupa ce s'au imbatat, mancarile si bautu -rele care de dimineata nu se mai vindeau consumatorilor, -erau aruncate pc str,azi. Trecatorii erau opriti ~i batuti ·.pan·a la sange. Jandarmii Colonelului Barozzi erau prea lJutini ca sa poata mentine ordinea. Un jidan tanar s'a ur-cat pe turnul Primariei ca sa infiga un steag ros, dar glontele unui jandarm bun ochltor, il £ac1J. sa se rostogoleasca in strada '1J. sdreanja lui de steag. Sojia unui ofijer, care purta 0 cruciulita lei gat, a Iost -oprita in strada de un jidan care insultand-o, i-a rupt cru-ciulija, a scuipat-o si a calcat-o in picioare. In acel timp -a venit un ofiter Roman civil si a impuscat jidanul chiar la -fata Iocului. A doua zi, jidanul a fo'St inmormantat eu mari onoruri. iar in cuvantarile [idanilor era preamarit ca un erou

CAp.

IV -

Soarele unei amiezi inalte ~i senine, ardea necrutator .. Pe straaile principale era pustiu. lei, colo mai trecea cate un om grabit sau cate un camion in goana. Pravaliile erau inchise, Dela Ierestrele etajclor,' jidanii priveau ironic tragedia populajiei ce se refugia si asteptau nerabdatori sa-si, vada visul eli ochii. 10 -

;at idealului comunist.

CAP. VI
Populatia jidineasca incepea sa-?i piarda rabdarea. Pe .straaile Ianeu Flondor, Regele Ferdinand pana la podul de 'peste Prut ?i in Piaja Unirii, era 0 massa compacta de jidani, agitata de asteptarea ivirii primelor Iormatiuni armate sovietice. Din.spre gara mare se auzia un sgomot asur'Zitor de motoare si strigatenedeslusite. Sgornotul se apropia tot mai muIt de centrul orasului odata cu trepidatiile infernale ale unei escadrile de aviajie. Cele cateva clipe pana la sosirea prirnelor tancuri sovietice, emu revoltator de chinuitoare. Pe fetele jidanilor si jidancelor, decorati eu panza rosie de diferite dimensiuni, se citea 0 bucurie diabolica, iar pri, virile incremenite in directia de unde veniau tancurile. parca asteptau 0 revelatie Dumnezeiasca. In urletele bestia1e ale jidanilor si in groaza privirilor populatiei roman esti, primele tancuri aparura in Piata Unirii. Pe. boturile lor cenusii copii de jidani si jidance tinere stateau in picioare ell steguleje rosii ~i cu flori. Strigatele lor de: "Traiasca armata rosie, traiasca Stalin", se amestecau eu strigatcle jidanilor ce asteptau in piata si pe strazi. jidancele aruncau buchete de flori in Iata .tancurilor ~i in drumul lor, erau intampinate de 0 -massa de pumni stransi, Populati» crestina era ingroaita si astepta infrigurata desfasurarea evenimentelor. , Tancurile se indreptara spre Rezidenta Regala si spre - celelaltc autoritati, unde erau asteptate de 0 comisie romaneasca pentru predarea orasului.' Intrarea strazilor se baricada cu alte tancuri, jar alta parte se indreptara spre interiorul j:a.rii pe care-I mai aveau de iurat. . Desi in conventie se prevazusera patru zile in care timp se putea face evacuarile populatiei romanesti care mai ramasese in Cernauti, imediat dupa predarea orasului, pe. 'ziduri, aparu prima ordonanta in care, printre altele, se prevedea ca cine va parasi orasul va fi imediat impuscat, De la aparijia aeestui comunicat, a inceput calvarul populatiei roo manesti ra7nasa in 'Cernauti si care, nu mai avea nieio nadejde de scapare,

(

"

MANASTIREA

DRAGOMIRNA

BUCOVINh.

CAP. V
Pe 1a orele 3 p. m., au inceput sa apara pe 1a balcoane~i ferestre, primele steaguri rosii, [idanii, ell mie ;;i mare, .fernei ~i barbati, au iesit pe strazi ,;>i toti purtau coearde - si , banderole rosii cu secera si ciocanuI pe ele. Atata panza rosie a aparut pe strazile orasului, incat iti dadea impresia un incendiu, 'De unde au seos jidani atata panza rosie, .cum au montat-o pe prajini, cum si cand si-an facut banderole ca nu s'a aflat nimic inainte, este uri mister sau 0 tradare a aeelora care trebuiau sa stie aceasta si sa previna opopulatie a carei siguranta ~i liniste era in mainile lor.

CAP.

VII

Odata eu intrarea trupelor sovietice in Cerna uti. a venit ~i teribila lor politic, G. P. U. Agentii aeestei politii, au impanait imediat intreg orasul. Se cunosteau de departe. Imbracamintea lor compusa din costume de haine de panza de doc neagra ~i incaltati cu sandale albe, ii semana mai de graba eu niste tigani liiutaii din mahalalele bucurestene, Chiar in seara aeelei zile, aceasta politic a rechisirionat to ate stofele ~i incaljamintea rarnasa in marele priivahi cernautene ~i a doua zi, nu-i mai cunosteai. Din jerpeliji si desbracati cum au venit, apareau Imbracati elegant, Ynsa, stangacia si lipsa de gust se observa de departe, Pe strada, nu se mai putea vorbi nimic, deoarece se risca 0 imediata arestare. 'Era deajuns ca un jidan .sa spuna unui agent at G. P. U.-ului ca, cutare sau cutare, a vorbit eeva relativ la armata sovietica sau despre ei, i:ii imediat era arestat !,li nu se mi stia nimic de soarta lui. Funcjionarii, pensionarii - in special militarii, politistii ~i magistratii - care mai ramasesera in oras, erau urrnariji pe strada iar locuinjele lor supraveghiate. Niciodata nu stiai eu cine vorbesti. prietenii cei buni te tradau si te trezeai tateu duba la a inchisoare oarecare. De multe ori chiar arestat ;;i transpor-

trivite ~i caraghioase, Pe stdl.zi, asistai la un spectaeol grotesc si hilariant. 'Cea mai mare parte dintre ofiterii bolsevici, nieidecum soldatii, nu vazusera inca ceasuri de mana si stilouri. Pe strada, vedeai ofiteri superiori cu stilouri prinse in buzunarul dela piept al tunicii, invers, eu clapa inauntru ~i cu tocul in afara, ea sa se vada, Treceau soldati si ofiteri, in trasuri, picior peste pieior, eu bratele ineruei!?ate, dar in asa Iel ca sa se vada ca. poarta la mana un eeas de ·buzunar. Multi purtau eeasurile atarnate de 0 gaud a buzunarului, ca 0 decoratie. Pe strazi, asista'i la spectacole care de care mai hilariante ~i mai caraghioase, Vedeai un colonel in etate de eel mult 25 ani, rnergand inainte eu un copil in brate. In urma lui, venia sotia, sa cu alt copil in brate, unul de mana ~i altul aproape sa-l nasca, Toti murdari, nespalati, eu parul valvoi si eu figuri bojite ~i galbene. In restaurante era ~i mai interesant. La mese, stateau ofiteri si soldaji fara nicio deosebjre, Soldatul dela 0 masa nu saluta niciodata, nici cand intra pe u;;a un of iter superior.

CAP.

VIII

A doua zi, Sambata au venit in oras familiile ofiterilor si soldatilor - Iemei si copii - funeti~nari bol~evi~i si 0 trupa de teatru din Kiew.
Pravaliile de alimente se deschisesera si se putea cumpara de toate. Vedeai pe strazi soldaji bolsevici muscand dintr'o bucata de salam si dintr'o bucata de' ciocolata, Soldatii purtau niste saci de merinde pe care-i umplusera ell bomhoane si prajituri, Femeile lor isi desbracasera hainele 'de panza tare, de culoare kaky si .purtau roehii cumparate din Cernauti, Multe din ele Iuasera de prin 'locuintele parasite de refugiaji, eiimii~i de noapte si pantofi de bal sau de casa, multe erau imbracate pe strada, in capoate lungi si largi. T oate se uitau 'una la alta rhand prosteste sau se oglindeau iii vitrinele goale, tot aranjandu-si hainele nepo_______ .14

AUt" of iter ii, cat si soldatii, comandau deodata, doua sau trei pahare mari eu bere, tot atatea ciorbe, friptu.ri !,li mancari eu 50S. Din to ate mancarile care se aflau inaintea lor, lua deodata si pe deasupra ~i bere. Cutitul nu-l intrebuinta niciodata. Daca avea de mancat dintr'o bucata de carne mai mare, 0 lua eu mana, sau infigea Iurculita in ea 'jd 0 manca rupand cu gura din ea. Oasele le scuipa pe jos iar mainile murdare de grasime sau de 50S, le stergea pe tunica sau de parul capului. In timpul mesei scuipau, pe ios, lsi suflau nasul alaturi de masa si tuseau gretos in farfurii. Cu astfel de obiceiuri si de civilizatie, au intrat in Cemauti, armatele si _funcjionarii Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice Ji tot eu metode asemanatoare si-an pus in gand sa Iericeasca populajia romaneasca riimasa sub barbara ~i primitiva lor civilizatie si ocarmuire,

-=-

~

..__

15-

c.\ in intcriorul

Sovietclor. Dar, L1tl nurnai atat, Tot mobilierul care se afla la autoritatile parasite, toate materialele aflate prin depozite, alimente, imbracaminte, .st~fe, i_ncii1tiiminte, pielarie !]i altele, au fost transportate III interior, l~sand populatia din Cernauji £arii niciun mijloc de aprovl: vizionare. Marii proprietari, chiar jidani, au fost arestati ~i, deportati, numai pentru Iaptul ca erau proprietari.

CAP. X.
Un fapt deosebit de imbucurator pentru populatia romaneasca s'a petre cut cu vestitul proprietar si explotator a muncii taranilor nostri, jidanul Fischer. Cu 0 zi inainte de intrarea bolsevieilor in Cernauti, In casa proprietarului Fischer era mare Iierbere. Se hotara soarta Iamiliei: sa plece in Romania, sau sii raman a in Cernauti, La urma, au hotarat sa plece si au inceput [mpachetarea lucrurilor de valoare. In garaje (veaL). doua automobile foarte luxoasc, doua autocamioane si trei trasuri cu sase cal. . In cassa de fier, aveau zece milioane in bancnote romanesti, alte milioane in valutii streina, monede de aur, hartii devaloare si bijuterii in valoare de sute de milioane: Afara de aceasta, mai aveau sume colosal de rnari dcpozitate la bancile din tara si streinatate. In timpcl impachetarilor, intra in casa un frate al t.lnarului jidan Fischer care le arata 0 constitutie sovietica traflusa in romaneste si le spuse ca fae IDaFe gre;;ala ca se pregatesc sa plece 'in Romania, deoarece acolo nu vor mai avea niciun drept. Ca sa-si intareascii spusele, Ie citi cateva pasagii din constitutia bolsevica asigurandu-i ca le va Ii mult mai bine dad vor ramane in Cerna uti, "Sub ocupatia sovietica toatii lumea trebuie sa fie egalii. _ spunea noul venit. - Noua ni se vor lua caii ~i rna;;inele, dar ne vor ramane banii, valorile si casele. Cu acestea, putem trai Iinistiti Hid sa ne pese de nimeni". Ca urmare celor spuse de jidan, a inceput despachetarea obiectelor, s'au desfundat stiele de champanie si s'a jucat carti toata noaptca. Era 0 veselie rara si 0 dispozitie exagerata ii cuprinsese pe toti, Postutile de radio sovietice ii distra cu di-

MANASTIREA MOLDOVITA BUCOVINA CAP.

IX

Perchiaitiile si arestarile e£ectuate de G. P. D., se pneau lant. Intre orcle 1 si 4 dimineata auzeai batai in u~a ~i dupa ce ji-se riiscolea intreaga casa erai arestat si dus cu duba Ia inchisoare. Daca nu ti se gasea nicio vina, a doua zi erai lasat liber, dar cand te 'ntorceai acasa, iti vedeai Iocuinta ocupata ;;1 absolut totul ce aveai in casa, confiscat de bolsevicii care se instalasera in ea. Zadarnice erau toate plangerile ;;1rugamintile. Ti se spunea ca daca nu taci, te asteapta deportarea. 'Cred ca nu exista jale si revolta mai mare dedit cea prod usa de sistemul acesta de deposedare. Din locuintele noastre, cea mai mare parte a mobilierului a lost ridieat in timpul noptii, Ip.ciircat in camioane si transportat, Se spunea

- 16-

-17-

coruri ucrainene ~i cuvantari comuniste. A doua zi, pe la orele 7 seara, doi agenji ai G. P. U.ului .au sosit ell 0 masina la casa Fischer cerandu-le chelle de la cassa de bani ~i de la toate Incaperil e. Dupa ee au impachetat tot continutul easei de bani in doua geamantaue, agenjii G. P. U.-ului i-au arestat pe toti, le-a confiscat casa . eu tot ce se ana in ea sigiland usile, Pe jidanul Fischer I-ati tr.ansportat, se spune ca la Chiev; iar jidanca, sotia lui FIscher, - cucoana atat de spurcata la suflet si temuta de bietii jarani Romani de pe mo;;iile lor, - d~pa multe nrgamintl ~i lacrimi, a fost Iasata cutin copil in bucatarie, sa doarmii pe patul fostei ei servitoare. Dar nici- acolo nu . a~. Iasat-o, caci dupa cateva zile a fost scoasa din casa ~i silita sa stea intr'o casa midi din suburbia Rosa, ocupand numai 0 camera cu pamant pe jos. Tatal lui Fischer eel arestat, batranul Moehi Fischer, in varsta de 96 ani, care acum 30 de ani tinea in arenda, in Moldova peste 100 de mosii, stii acum intr'o pivnita ~i vecinii ii dau cate ceva de mancare din mila. Nu se putea 0 mai mare pedeapsa a lui Dumnezeu penfru acesti nemernici care timp de 60 de ani, au furat munca tiiranului Roman. Din munca si sudoarea arnestecata cu sange a taranului moldovean, aceasta blestemata familie se lafaia pe vestitele plaje dela Ostanda si Nisa si avea palate la 'Londra, Paris, Viena, Bucuresti si Iasi, Aceasta pedeapsa' data de Dumnezeu acestor hoti este si 0 satisfactie pen:ru jaranul. Roman, fiindca pedeapsa si blestemul le-~u venit tocmai de la acei in care au crezut mai bine de douazeci de. ani. . Mai tarziu.: am fost informat ea fratele proprietarului FIscher, eel ce eu 0 seara inainte le-a ad us constitutia sovietica, era platit ca sa-l determine pe tatal si pe frate'le sau sa IlU plece. Jidanul s'a pre tat sa-l tradeze si sa-l vanda pe tatal ;;i pe fratele sau, numai sa fie el in Iibertate. Dealtfel, bolsevicii nici nu i-au facut nimic Iiindca era sarac si se spune, vechi luptator comunist. ." Am relatat acest fapt, care, pentru scopul ciirjii acesteia prezintii putina 'importanta. numai pentru iIustra caracterul jidanesc de vanzator si tradator si pentru a. fi un exemplu, pentru altii, de pedeapsa lui Dumnezeu. Ierite

MANASTIREA PUTNA UNDE SE AFLA MoRMANTUL LUI STEFAN eEL MARE $1 SEANT. .

CAP. XI.

"a nu

Nimeni nu stia ce va aduce ziua de maine, Vedeam ni se spune nimic, Nu stiam daca Yom pleca in lara sau ne vom ingropa viata in cine stie ee colt pustiu din Rusia. Se raspandeau svonuri care de care mai rele: ingrozitor . de rele. Ajunsesem intr'o stare nervoasa sinonima cu nebunia. Toti Romanii l'am~i in Cernauti umblau toata ziua pe strazi,. doar vom intiilni pe cineva sa ne spuna 0 verba buna, sa ne dea 0 raza de spermta. La tot pasul insa, intaIneam numai fete disperate si. auziam numai vesti care ne umpleau de grija si de teama. T oate . svo.nurile erau lan'_0

a

~ 18-

sate de jidani. Vedeti dar ee criminali, ee bestii cu chip de om 1 Dupiiee, numai datoritla lor, ni s'a luat tara, ni s'a. furat sau . confiscat toata mumca viejii noastre , acum tot acesti vanzatori si tradatori roe furau linistea, voind sa ne ucida si sufletul, singurul burn ce ne mai ramasese. Dupa cateva zile, mai Iungi decat cat eva secole, am .. fost instiintati sa ne prezentarn la fosta Rezidenra Regala. unde 51.' instalase comisia local.a de repatriere, sa ne inscriem pentru a veni in Romania. Sunt multe bucurii in viata 0mulni, dupa cum sunt si mullte suparari, dar cred ca' nici. until din noi nu a avut 0 bucurie mal mare decat atunci cand s'a vazut trecut pe lists si eu prornisiunea data ea in curand va pleca in Romania -. Ne adunasem multi. Strada din fata Palatului Administrativ, gradina Arboroasa, strada Stefan eel Mare din fata Catedralei si aproape jurnatafe din piata Grigore Ghic~Voda, erau pline de Iume. to~i asteptand si imbulzindu ..se ca !'8. ajunga rnai inainte Ia U$<3 de la intrare. Pe Fetele tuturor .se citea 0 multumire si multi se ve.deau mchinandu ..se, sau facan du-si planuri ce bagaj sa ia, ce vor face odata ajunsi in Tara-;;i unde Val' merge mai intaiu, Saracii oameni, saraca \?i indurerata lor viatii 1... Caji dintre dansii nu stau si astazi in Cernauti, sunt deportati, le putrezesc : oasele prm inchisori, sau sunt -morti 1... In fine, a venit 0 grupa de soldati si mai multi jidani tineri, Iosti ucenici sau vanzatori in diferite pravalii ;;;i-ne-a asezat cate doi in rand, pe mal rnulte rand uri. Inscrierea se facea In coridorul de la intrare. Ac010 era un of iter bolsevic si un translator jidan, inconjurati de .un grup de agenti ai G. P, tY.-ull1i, Pe ni~te registre, ni se scria numele, ocupatia, etatea, originea etnica, starea civila, p~ cine a~e~ in ROni~nia ~i din c~r~ cal(za voim sa plecarn din Cernauji; In tot timpul acestui mterogator, eram tinuti intr'o foarte stricta observatie de agentii care, ~j ei de .multe ori, sau la cine credeau ei, ii puneau diferite intrebari. Fara de atata lume care astepta ~i cu operatiile de inscriere care erau £oarte incete, in ziua aceea au fost inscrisi putini carora li s'a spus d p.este cateva zilc vor pl~ca in,

Romania. 'Cu toate acestea, si aici, unde draga doamne era. o forma de legalitate, bol~evicii ariitau rea credinta ~i ne puneau diferite piedici. Plecarea primului transport s~a anuntat prin afise puse pe ziduri. Intr'o ora de la afisare dad nu erai la gara unde alti militari bolsevici faceau apelul, erai taiat de pe lista si cine stie cand iti mai ~enja rimdul sa' te mai inscrii sau daca te mai lasau sa pleci. Cateva zile in rand, ne-am inscris toji cernautenii si asteptarn ca in ordinea inscrierii sa Iim anuntati si gata deplecare, .. Din cei inscrisi aiei, au plecat trei transportUIl Iie care" avarid cate 100-150 persoane. Noi cei rarnasi mai la urma, ne ingrozeam ia gandul d va trebui sa asteptarn atat ?e mult, deoarece eram inscrisi peste ~asemii 'si transportunle .. se Iaceau numai odata pe saptamana. Apoi, cuprinsi de ingrijorare, ne intrebam de ce boI~evicii repartizau nurnai batrani si infirrni. Putini oameni tineri au plecat in cele .. trei transporturi si dad a fast cineva era aproape sig~r cii a Iost trimis in Romania cu vreo misiune, speciala elm parka arrnatei sovietice sau a G. P. U.-ului . Din Palatul administrativ, comisia de repatriere s'amutar in strada Delavrancea 10, in casa profesorului Goras, Odata eu mutarea comisiei, am fost in~tiintaji ca sa neprezentam din nou pentru inscriere, deoareee eomisia s'a. sehirnbat si lucrarile celei dintaiu s'au pierdut. . Si ai~i, alte interogatorii si alte grozave a~teptari in soare si ploaie, ea, dupa 0 zi de asteptare in picioare, denervi incordati pan a la maximum de rezistenp .. seara sa , merg ernacasa cu acelasi rezultat: asteptare.

CAP.

XII

Dar, intr'o zi, pe suBetele noastre atat de incercate, a' cazut 0 veste ca a [ovitura de trasnet. Comisia de repatriere.si ..a suspend~t lucrarile si in frunte ell generalul care era presedinte, a plecat din Cernauti. Acum, durerea ne era" 'mai mare. Cine stie ce se va mai putea i~tampla .... Tot ji- .. danii lansasera un alt svon mai grozav decat toate .. Se spu~

o~~

~

__

]

-nea eli toji cei inscrisi pentru plecare in Romania in scurt -timp VOl' fi deportati in Siberia. Nu mai cine a trait aceste ·dipe de groaza, de chinuitoare nesiguranta, i~i poate da seama cat de disperata era situajia noastra, Treceam pe -strazi infierbantate de arsija soarelui ell fete1e pamantii, cu -privirile obosite si eu toate gandurile jndreptate spre Dum.neaeu si scumpa noastra Tara de care eram atat de aproape '~i totusi, atat de departe. Ne mai gandeam ca prietenii si cunoscutii nostri care-au plecat in cele trei transporturi, -odara ajunsi in Tara se VOl' gandi la noi si vor face intervenriile necesare ca sa ne aduca si pe noi in Patrie. Cu gan-durile si speranta aceasta, ne mai inseninarn si treceam des 'pe strada Delavrancea doar vom mai vedea sau: auzi ceva -despre alte inscrieri pentrurepatriere. Ne opream in fata casei cu No. 10, pe care noi 0 intitulasem "zidul plangerii", .dar ne sfida poarta incuiata, perdelele lasate si rasul ironic cal jidanilor de la ferestrele caselor vecine. ' Pe acolo, pe strada Delavrancea, unde ni s'au ingropat ·toate speranteIe, vedeai barbati batrani si tineri Femei si copii planga~d de durere, de {oame ~i de dispe;are. Era~ 'batfani fira niciun ajutor, femei {ara barbaji ~i copii fara parinti. Fata cu aceasta situatie, trebuia sa luam 0 hotarire. "Ne intalneam pe ascuns in cas a vreunuia dintre noi si cautam 0 portita de scapare, deoarece era imposibil ca ~a mai 'ramanem in Cernauti. Am aranjat ca sa trec frontiera clandestin impreuna ell sotia mea si baiatul nostru. Dar si aici, 'in randurile noastre, vanzarea si-a facut loco Niste bleste'mati de cunoscuti care' ni se dadeau drept pri~teni m'au den un tat ca. vreau sa fug peste frontiera ~i toate planurile . rri s 'au daramat ca un castel de carton, In noaptea zilei de.25 Iulie, pe la orele 1-, am auzit batai in usa locuintei mele. La inceput nu am d;.t atentie crezand d sunt soldati 'sau ofiteri bolsevici care cauta casa de dor'mit, dar Ioviturile in u~a Hind din ce in ce mai putcrnice, -m'am dus si am intrebat cine este. Cand mi s'a taspuns G. '1'. U.-ul, am ramas impietrit, Am deschis usa-Erau doi a· -genti ai G. P. Ui-ului. Au venit cu portarul care, stiind -ruseste, ne-a SP':tS ca agentii voesc sa ne imbracam ~i sa

mergem cu ei, eu ~i sojia mea. In cateva minute am fost: 1mbracati. Am plecat cu un agent in fata iar altul in spatele nostru la sedi.ul G. P. U.-ului care se instalase in Iosta. cladire a chesturei de polijie, Pe drum, nu puteam vorbi nimic Hindea ni se interzisese. Gandurile ni se ineurcau ~i printre ele doar unul singur staruia: cateodata apasator ea. o piatra enorma, cateodata intepator ea un fier ascutit t'i inrosit in foc ... Deportarea... . Gandul ne obseda tot mai mult ~i mai greu. Vedeam c,hnpii intinse si pustii. Simteam fiorii gerului siberian, si parca, deasupra no astra , treceau eu croncanituri sinistre, un. stol de corbi eu aripele inflorite de bruma. Am asteptat mult pe un coridor, pe urma am trecut: prin mai multe birouri \ii am ajuns in fata unui sef din.

G. P. U.

Omul s'a uitat lung la noi si ne-a spus cu un ton Foartesever ca are informatii ca vrem sa trecem clan destin froutiera. La riispunsul nostru ea nici prin gand nu ne-a ttecut si ca noi suntern 'inscrisi pe liste si asteptam comisia de repatriere, s'a mai imbunat si a dispus sa fim eliberati dar' cu conditia ca in Iiecare zi la orele 12 sa ne prezentam la. sediul G: P. U .. ului pentru '.controlul prezentei noastre in Cernauti, Cand am plecat de acolo: erau orele 5 dimineata .. Ne-am dus acasa GU acelasi ceremonial si, de-atunci, zi si. noapte, la poarta casei unde locuiam, state-au doi agenti at G. P. U.-ului care ne urmareau pas cu pas cand plecam, ~ in oras si ne supraveghiau to ate miscarile de acasa.

CAP.

XIII

Nesiguranta xilelor ne apasa su£letul si viata, Timpuf. trece a cu 0 dureroasa in eetineala , Parca asteptam ceva nedefinit, eeva sinonim cu 0 condamnare la moarte. De cele mai multe ori plecam desdedimineaja de acasa si ne intorceam noaptea tarziu. Multimea straailor ~i emotia asteptarii unei informatii Iavorabile, ne mai usura, Despre comisia, de repatriere nu se mai vorbea. Peate se va reinfiinta, poateI)U. A.cesta era raspunsul care ni se dadea de catre autori-

-23 -

tatile sovietice din Cernauji, Dar, trebuia de facut ceva ca ·sa venim in Tara. Oricine isi paate lnchipui ce soarta ne
astepta, Nimeni nu se interesa de noi. Puteam muri de foame sau sta bolnavi pana la nesfarsit ca nu se interesa nimeni, nici chiar daca faceam unele inrerventii, sau 'amuntam . . Gandul fugii peste frontiera, ne obseda tot mai multo Insa accasta aventurare era extraordinar de periculoasa. Granicerii bolsevici pazeau foarte bine frontiera. Aveau 'posturi dese si vigilente, caini dresati si mai eu seama angajasera 0 multime de tarani ucraineni din localitatile apropiate care erau in legatura ell granicerii sovietici ~i umblau prin preajma Irontierei numai pentru . a prinde refugiati ~i dupa ce Ie luau toti banii ~i biectele ce Ie aveau asupra lor, o 'li preda posturilor de grani ceri sau militienilor sovietiei din sate. Cei prinsi, erau transportaji la diferite inehisori 5i BU -se stia cand scapa , peste 0 luna, un an, sau se'mbolnaveau

J~
I'

.',

l

.

s.' le ajute ca de acolo sa le vina vreo scapare. Am spus. Legajiei ee este in jurul men si am eerut mila pentru napl\;tuitii ramasi in Cernauti. De la Legatie mi ~"a promisc.'l peste cateva zile voiu primi. 0 telegrama la~uIltoare asupea doleanjelor noastre. Am asteptat zadarmc. Au trecut multe zile si nu am primit niciun raspuns. Probabil ea la, releton era un jidan din serviciul G. P. U.-ului, cu care am vorbit. P~ urma, dupa atata asteptare fara niciun rezultat, am facut mai multe cereri la Comisariatu] afacerilor streine trimitan d fotograhi si bani pentru a objine pasapcarte de plecare in Tad; am trimis telegrame lui Stalin si Molotov am mai incercat 0 convorbire telefonica, dar toate au ramas zadarnice. Atunci, mai mult ca oricand, ne obseda ideea unei treceri clandestine peste [rorrtiera. Erarn decisi sa infruntam orice pericol numai sa nu mai stam in ota~t1ttuturor nenorocirilor noastre. Pe la lneeputul lunei August, prin intermediul unor' prieteni, am cunoscut un taran din Cosmeni eu care m'am, inteles ca sa ne treaca in Romania, clandestin. . In dimineata zilei urmatoare, taranul a venit eu 0 caruja si ne-a asteptat la coltul unei stdzi mai laturalnlce. Dupa ce am pus in caruta putinele bagaje ee le mai aveam, am 'pornit in urma carutei, 1a oareeare distanta si despartiti. Nevasta mea mergea inainte, in urrna carutei, b5iatuI nostru dupa ea, jar eu la urma, Dupa mai multe ocoluri pe drumuri de tara si peste ogoare, pe la orele 9 .seara am ajuns in comuna Ternauca din judetul Dorohoi.

,

-si, niciodata ...
Asadar, -multe riscuri 'tra scapare.
0

si totusi -

asemen ea treeere a frontierei avea foarte ne gandeam - este singura noas-

Mai aveam inca aparatul de radio. 11 tineam ascuns sub pat de teama sa nu-I afle cine va ~i sa-l confiste. Intr'o -seara, ascultand instiintarile pentru refugiati, mi-a venit ideea sa fae unele interventii la Moscova: paate, deacolo, se va putea face eeva pentru repatrierea noastra, Aproape toata noaptea am stat de yorba eu nevasti'mea facand diferitep1anuri. N u stiam ce trebuie sa facem -mai intaiu ca sa primim aprobarea plecarii noastre din Cernauti, cat mai repede. La urrna, am ajuns la concluzia cit cea mai buna solutie este sa incerc obtinerea unei convorbiri telefonice din Cernauji cu Legatia Romana din Nos-cova. A doua zi, dupa multa alergatura si nenurnarate interventii am fost autorizat, in schimbul unei taxe foarte mari, '§d vorbesc cu Iegatia noastra din Moseova. Am vorbit cu D·I ministru Gafencu sau cu 'seeretarul de legatie, I..am -descris toate nenoroeirile noastre si situatia disperata a Romanilor din Cernauti, Langa mine, 1a telefon, erau zeci de 'barbaji :;;i femei care, plangand se rugau lui Dumnezeu ca _. 24 ~ _

Dupa putina odihna, pe la orele 12 noaptea, prin lanuri
de gdu si porumb, am parnit spre targul Herta care seaHa in imediata apropiere de frontiera. Mergeam cate unul in rand. Inainte era 0 femeie de prin parte a locului care cunostea drnrnul si facea legatura de treeere. Dupa darisa venea Gramatovici cu 0 Iurca in mana, apoi veneam eu cu un sac in spinare, dupa mine 'era prietenul meu Caleanu, fostu! prese dinte al Camerei ·de. Munea din 'Cernauti cu un geamantan, apoi baiatul meu Puiu si la urma nevastamea care facea serviciul de observator. Era 0 noapte inalta si. fuminata de stele. De sus ddea;,

_~_~_.

-

252 -_~

__

~

~_

lumina marunta si sfioasa. Pardi stelele oglindindu-se in boabele de roua dizute pe frunzele late de porumb, se ru-sinau de ceva eunoseut numai lor si se inaljau mai sus. Prin ogoare era un Iosnet umed si rar se auzea tipatul unei ·pasii.ri de noapte, stingherita din somn de vre-o impu~catura 'rasleata sau de latratul ~nui caine speriat, Zarea din fata 'noastta se deschidca si cadea dupa dealuri fumurie, necunoscuta ~i arzator de dorita. Prin tacerea miezului nopjii, inaintarn ineet spre ho·taIul mantuirii noastre, Sunt sigur ca tot drumul nu m'am gandit la nimic. Tori spuneam rugaciuni. Terminam una, incepeam alta, apoi iar rugaciunea dintaiu, Mergeam cate 50 de metri,ne opream, ascultam. Gra"matovici facea semn culurca ~i iar porneam. Tot asa am 'mers pana am ajuns la aproximativ 200 metri de frontiera. Nu departe se vedea moara din Herta care era luminata j>i'n cart' se putea deslusi 0 mare' activitate. In locul unde' ne-am oprit trebuia sa ne intalnim eu al treilea om de lega·tura ~i eel mai important, deoarece acesta urma sa ne treaca frontier", prin punetele cunoscute de el. • In drum, am trecut prin mai multe balti 1i' eram ·aproape complect uzi, Am fa cut un foe, ne-am a~e=at in jurul lui si asteptand omul de legatura, ineercam sa. ne uscam hainele, Intre timp ni se adusese un ciaun eu lapte cald, Sor"beam laptele in tacere asteptand omul de legatura care in·tal'ziind; ne umplea de ingrijorare. Am fi treeut noi si sin-guri dar: ne ingrozeam numai la gandu! ca ne vor surprinde cainii granicerilor sovietici si'n timp ce bestiile ne vor sfa$ia, ·c:elelalte bestii - soldatii bolsevici - ne vor ciurui cu ·!;Ioan!e. Deci, trebuia sa asteptam. Incepea sa se crape de ziua si omul nostru tot nu venea, 0 ploaie rosie colora eerul la rasarit ~i soarele nu 'In'tarzie sa se arate .. Ni se parea mai luminos ~i mai mare ca alta data. In timpul zilei patrulele de granlceri sovietici ·se duceau-des 'si peste ogoarele de mai departe de frontiera. ·Si aici, unde eram ascunsi riscam sa fim gasiti de patrule. Gramatovici a ple cat sa caute .omul de legatura. II asteptam -cu sufletul 1a gura: cand, pe Ia orele 7 vine si ne anunta
'0

ell un ton tragic ell. omw nostru a fost arestat de bolsevici .. Dupll mai multe consultajii, eu durere si desnadejde am hotbi1 s1\.ne Intoarcem in Cernauti. . Drumul Ia 'ntoarcere ni se parea nesfar~it. Unul spunea ell asa sunt drumurile deportatilor in Siberia. Am ajuns. la Cernauti odata ell seara. $i'n su£letele noastre planaonoapte mai intunecoasa decat ea lnsasi, reasi prevestitoare de ncnorociri, Cand vom ajunge in scumpa noastra tara ?' and ? .. Intrebarile ne obsedau, neclare $i ternatoare. Simteam un ineeput de nostalgic ca 0 chernare spre moar+e.

MANASTIREA VORONET BUCOVINA

CAP. XIV Cautam oameni care au rnai trecut Irontiera ca sa aranjarn (eva si cu . plecarea noastra, Toti se temeau. Spunea cineva:
c.'i pe la- Vicorul

Toata

luna

August

a trecut

ea o amagire

de boala ..

de Sus din judetul

Radauti,

se poate trece-

usor frontiera.

Informatii precise nu puteam afIa. Nu ne-aFost mica bucuria cand am auzit ca la inee--

putul lunei Septembrie, eomisia de repatriere i~i va tein-· cepe lucrarile, Si. ehiar asa a fost, Comisia a 1uat fiinta ~f

- 27.- 26-

'Iunctiona intr'o casa din strada Eusebie Popovici, lang' -parcul 'Dominic, ~i aici au inceput alte inscrieri si alte in' -1erogatorii. Nu prea aveam sanse de plecare mai cu searna·cd eram dintre eei deochiati, caci trecusern odata, tn cer-cetare, pe la G~ P. U. aceasta comisie a trimis in Romania doua .transporturi apoi s'a sehimbat in alta strada si cu alti "membri, 'Dedte ori 0 .comisie de repatriere trimetea pe ' cineva in 'Tara, persoana pe care G, P.' Ui-ul 0 tinea sub su-praveghere sau ave-a interesul s'o tina in Cernauti, corrnsia era 111 intregime schimbata si functionarii care 0 compurneau, chemati la Moscovai In strada Baltinister unde a luat fiinta aceastanoua -comisie, a inceput vechea poveste cu interogatorii, suspiciuni , siIa sf';lr~it inscrierea pentru repatriere, ~i de aci au plecat -doua transporturi, Stiam ca bolsevicii nu vor sa ma lase sa -pIee din Cernauti, deoarece au trecut de mai lTI}llte ori pe "langa locul unde eram inscris eu si eu familia si au pus pe -tabele pe altii, Dealrfel, plecau foarte putini barbati ~i, Fe'mel tinere. Majoritatea repatriatilor erau batrani si oameru cu diferite metehne fiziee. Intr'o zi, pe la sfarsitul lunei Septernbrie, am venit la -sediul comisiei ea sa vedern cinemai pleaca, Nu dupa mutt timp un Iunctionar a deschis 0 Iereasjra de la biroul unde 'Iucra si eu un ton autoritar "ne-a anuntat ca sa mergem acasa ca la comisie s'au inchis lucrarile definitiv si nu va "mai pleca niciun transport in Romania. Toata Iumea sa-si ,caute de lucru si sa plece de pe strada chiar imediat. Fe-meile au inceput sa planga ~i sa-~i smulga paru] de pr: cap, Copiii plangean si tipau, Barbatii i~i .stdngeau pumnii si-si rnuscau buzele pana la sange, Era revolta atat de mare incat -ne venea sa scoatem pietrele de pe trotuare sa le aruncam Tn geanlurile birourilor, Unpreot a intrat la comisie sa ceara lamuriri. Drept ras-puns a fost imbrancit. pe trepte strigandu-i-se: "iest afare copil de catea", Ne-am imprastiat fiecare pe la casele noa.stre cu inima sfa~iata de durere si de revolta, Jl..u mceput ploile si friguL Majoritatea dintre noinu -aveam imbracaminte si niei lemne. Loe,uiam intr'o mansarda

«le pe strada Regele Carol OIl Il-lea, hind dati afara din, apartamentul nostru de pc strada Mara?e?ti 14, . In .ziua de 23 Octomvrie a cazut prima zapada. Nu aveam in casa nici 0 surcica. Lemne nu se gifseau si daca avea cineva, virrdea suta de kilograme cu 1600 lei si, cei In'tr'o suta de kilograme? Noi eel putin, erarn dintre cei., mai nenorociti. Aproape toata imbracamintca de iarna am vandut-o in timpul verii fiind anuntati ca nu putem lua eu noi mai mult de 50kg. bagaj. Credeam ca vom pleca in tara unde ne vom face alte haine. Incaltamintea ni se compttnea nurnai din sandale si acelea rupte. Pe langii acestea, viata era Ioarte scumpa, Bolsevicii fixasera rubla lor la 40 lei, Cred ea ar H bine sa enumar cateva articole de stricti necesitate, cu preturil€ lor, numai cu titlul de informatii,

Astfel: 1600 lei suta de kg,; carnea: pOO lei kgr.: gra-' simea de pore: 800 lei kgr.: faina: 200 lei kgr.; zaharul 300 lei kgr.: ~eaiul: 30,000 lei kgr.; uleiul (nerafinat ~l eu 111110$ infect de. cocleala) 800 lei kgr.; prune afumate: 800 lei kgr.; oua: 40 lei bucata; faina de porumb: 900 lei kgr,; una pereche ghete (de proasta calitate): 12.. 00 lei kgr.: 0 talpi pentru 0 pereche ghete: 4000 lei; un rnetru stofa de cea mai inferiora calitate): 12,000 lei;, un costum de haine (inferioare) 40,000 lei; 0 pereche ciorapi de dama (grosi ~,i de at a) : 800 lei; una pereche ciorapi barbatesti (calita+e .asernanatoare) 400 lei. . Vedeti dar ce prejuri erau in Cernauti ~i cum pu+eam noi face lata gerului care incepuse nccrutator si foarnei care -era .mai periculoasa. Ca sa ne imbracam ~acar cat de cit, am inceput sa -caut pe la jidani, stiind ca ei, speculanti ca totdeauna, aveau de vanz are haine vechi, cumparate tot de la Romanii nostri 'pe pret .de nimie. Astfel, am cumparat pe preturi Ioarte rnari unele articole de imbracaminte si, de bine, de rau, me-am mai imbracat, O_ricat de ne era de Irig dar incasa nu putcam sta. Singura noastra mangaere era biserica, Ne duceam in fiecare dimineata la catedrala unde parintelo Muranievici, -preot batran din Hotin, ne alina suferinjele cu vocea lui %lajin5., dandu-ne diferitc sfaturi si incucaiari ~i rpunan- 29-

tlu-ne sa avem incredere in Dumnezeu ell numai de Ia 1':t ne vine scaparea. Marea ~i frumoasa Catedrala cernauteana, de pe anvoanelecareia .au propavaduit cuvantul lui Durnnezeu si'n vremuri de ocupatie streina au tinut treaza Iaclia nationalis-mului romanesc, venerabilii mitropoliji ai Bucovinei' ca: Mi-tropolitii Silvestru Moraru, Vladimir de Repta si altti, toti repausati intru. Domnul: iar in zilele noastre 1. P. S. S. Mitropolitii Visarion Puiu ~i Tit Simedrea care ~i in pre-, zen t pastoreste Mitropolia Bucovinei avand resedinta in Suceava: acum se aHa mtr'o situatie din cele mai de plans, Curentul electric i-a fost intrerupt astfel ea frumoascle candelabre stateau intunecate si triste. 'Clopotele, care in zile de, sarbatoare i~i raspandeau armenia sunetelor lorpana- departe ~i'urnpleau su£leteJe credinciosilor eu smerenie si bucurie, nu se mai auzeau. A amutit glasul inalt si. senor al clopotelorcare ~ au anuntat alipirea Bucovinei la Patria Muma, Oare faeerea lor sa nu fie un sernn de mUs-' hare Dumnezeiasca pentru neputinta noastra ci nu. am. fost in stare' sa ne aparam granitele si sfintele noastre drepturi? Trebuia sa ne intalnim mai multi ca sa discutam ceo .rnai avem de facut ea sa scapam din iadul in care ne aruncase nenorocirea, Ziua ne intalneam la cofetaria Rapeanu care ajunsesemai rau deeat 0 taverna ordinara in care in-· tra acum toata pleava jidoveasca si comunista, Nici aici nu. puteam discuta cine stie ce, ca pe la mese stateau agenti de ai G. P. Ll.-ului, care asculta orice yorba si ne spionau toate miscarile. Veneam acasa pe la orele 6 iar la orele 8 seara, ne culcam., din cauza ca era frig in camera si nu aveam Iemne. Eram stingheriti de doua sau de trei pe noapte de agentii P. U.-uJui care ne controlau prezenta in localitate sau ne faceau perchizitii, Niciodata nu aveau. niciun motiv, ne deranjau numai sa ne terorizeze si noaptea cand nu mai simjeam frigul

MANASTIREA HUMOR

BDCOVINA

CAP. XV
zilei de 27 Noembrie se fa.ceau febrile presarbatoririi a XXII-a aniversare a revolutiei bolsevice, S'au eonstruit tribune, arcuri de tr;umf si s'au afisat mari proclamatii, In dimineaja serbarii toate l'riivaliiJe, fabriciJe, magazinele ~i institutiile erau incbise. La toate easele se arborasera mad steaguri rosii eu insignele comuniste, La capiitul de sus al strazii Mara~e~ti s'a constituir 0 tribuna mare unde oficialitajile comuniste urmau sa primeasca defilarea. La inceputul defilarii s'au' tras mai multe salve de tun, apoi in sunetele Internationalei, cantata de 0 muzica militara, a inceput defilarea. Au trecut prin Iata oehilor mei toate trupele din Cernauri, to ate categoriile de .functionari, meseriasi, lucratori ~i femei din toat~ 'stra11e social€ '. Toti veneau pe strada Stefan eel Mare, prin fata catedralei, treceau la vale pe Ianga strada Marasesti uncle se primea defilarea, apoi ocoleau pe strada MihaiVifeazu !?i se urcau din nou spre centru pe strada Regele Ca1'01 al II-lea. Dupa constatarea mai multora dintre noi, In preajma

gatiri pentru serbarea

,i

G:

tU:

....... 30-

- 31-

90% dintre eei ce defilau erau jidani. Top aveau in maini stegulete rosii iar pe bratul stang o banderola din panza ro~ie cu semnele comuniste in negru. Revenirea manifestanjilor spre centru trecea prin Iata casei undeIocuiam eu de pe strada Regele Carol al II-lea. Eu fiind in ora;; iar sotia mea ocupata cu bucataria, TIll am observat ca baiatul nostru, Puiu, a umplut cele doua geamuri care dadeau la strada- CI} portretele Regilor Carol I" Ferdinand I, Carol al II-lea si a M. S. Regelui Mihai L Deasupra fotografiilor, a intins, cat erau de late fcrcstrele. steaguri tricolore, facute din hartie subtire, Militia sovietica, care facea politia pe acea strada, observand ce se afla in gcam utile, casei mele a trimis irnediat la mine doi agenti ai G. P. Uc-ului, care, injurandu-ne in toate Ielurile, aLL facut un mare scandal. Negasindu-rna Insa acasa, s'au multumit sa ia baiatuluio declarajie ~.i au plecat fiind ocupa+i cu serbarea, A doua zi, am fost chemat 1a un birou din 10calul ocupat de Militie (fosta Adruinistratie Iinanciara) si, "am dar ~i eu (, declaratie, dupa care m'a pus in libe~tate. A fost 0 adevarata minurre d. am scap~at atilt de u~or. Toata lumea credea ca de data aceasta ne a~tepta deportarea, De atunci, situatia noastra s'a inrautatit foarte multo Eram supraveghiaji 'cu mai multa staruinta, 'jar per'chizitiile. nocturne nu se mai ispraveau, Din cauza acestei terori, a .nesigurantei $1 necunoscutului ailei de maine, a lipsei de Iemne, imbracaminte ~i alimente, ajunsesern intr'o situatie .nervoasa pe care niciodata nu 0 voiu putea descrie.

CAP.-XVI
. lama devenea tot' mai grea, Pe straxile orasului zapada cazuse aproape de doi rnetri, Era gel', $i viscolcurnplit, Taranii de prin comunele din jurul Cernaujiului nu mai veneau 1a ora~ eu diferite vanzari, Nu se mai gaseau lemne si ~limente. Bolsevicii .infiint~sera, in tot orasul, vreo 100· de cooperative. Dar ce·folos ... La aceste cooperative se vindeau pe preturi exagerat de mari si numai in bani rusesti ;

fasole, cea,plI, mudturi. prime uscate si mezeluri de carne de vita grozav de rau mirositoare ~i rnucegatite. La doua, trt! saptamani odata, se aducea faina de porumb sau de grau ~i zahar. Se vindea numai cate o jumatate kilogram de persoana, Dar cine credeji cae obtinea aceste alimente ? Numai jidanii. Vanzatorul, din usa, striga pe jidanii care-i cunostea. Cand venea dndul Romanilor, se anunta ~a £aina sau ~ahilruI s'a isprait .. Acest sistem se intrebuinta ia toate cooperativele, r ' La cooperative, Iarmacii, pescar~i,' macelarii, tutungerii etc. trebuia sa stai la rand ca sa pierzi 0 zi intreagil ~i sa nu capetijrimic, Cand cineva pleca de acasa trebuia sa-si ia si 0 servieta sau un cos, caci nu se stia la care cooperativi se vor anunta alirnentele de distribuit, Femeile nu se mai puteau tine de gospodarie sau de casa, T oata ziua alerg;l.u dela 0 cooperativil 1a al,ta pentru aflarea alimentelor ~i seara veneau acasa £ara nimic, Ne-am vandut si cele1alte lucruri din casa, care ne mai ramasese ci alta sc~pare nu aveam, mai c'u seama ell se raspandise vestea ca mai multi taranl Romani din judejul Storojine] au. inceput 0 actiune de scapare a intelectualilor Ro-' mini din Cernauji si in schimbul unei sume de, bani teo trecea peste Irontiera, Aceasta veste ne-a bucurat mult ~iasteptam informatii mai detailate ca sa ne intalnirn cu ei si convenim asupra conditiunilor de trecere peste frontierii. Care era insa realitatea? Bolsevicii, vazand ca populajia nu Incearca sa tread frontiera clandestin din cauza pazei severe si a zapezii mari si deci inchisorile incepeau sa, se goleasca au angajat 0 banda de tarani din cornunele Ig("~6, Ciudei ~i 'Crasna care veneau la Cernauti, ademerieau oamenii si dupa ce luau banii §oi tot bagajul care-l aveau asupra lor ii ll\ldreptau exact in direcjia pichetului de graniceri bolsevici, Asemenea criminali, nu cred sa mai existe pe Iume mai cu seama c.i fa,ceau aceasta ca 0 vanzare, deoarece fiecare taxan capata cate 200 ruble de persoana predata granieerilor bolscvici. Asadar acesti mizerabili vanzatori de oameni s'au 1'lspfmdlt 'in t;t or~;;ul si multi Romani nenorociti le-au cazut in nemernica lor cursa, .

sa

.- 32,-

- 33-

Astfel s'a iritarnplat ell profesorul Paulescu din Cernllie5ti. Era in aceiasi situatie ea si noi. S'a inscris pe Iista de repatriere, si-a vandut toate lucrurile din casa fi astepta sa-i vina randul sa plece, legal, in Romania. Intr'o zi vine la el un faran care, in taina, ii face propunerea sa-l treaca froniiera clandestin. Profesorul s'a increzut in prornisiunile tarnl)ului~i s'a invoit ca in schimbul sumei de 0 suta mii lei sa-l treaca pe el si cu familia sa peste frontiera, Intr'o dimineata, taranul a venit eu 0 diruta in care s'au asezat eu to#i si au pornit spre Storojinet. La marginea unei paduri, taranul i-a invitat sa se coboare din caruta (.a de acolo nu-i departe frontiera ~i trebuie sa mearga pe jos. Caruja s'a inapoiar, iar taranul a pornit eu ei inainte, spre frontiera, De la un timp, profesorul Pauleseu pierzandu-si rabdarea si increderea in individul care-i conducea, i-~ spus c~ ~)U mai poate merge cii e bolnav de reumatism 5i:1 dor picioarcle. N evasta-sa .~i cumnata-sa deasemenea dadeau sem~e oboseala, Ii mai spuse sa-i conduca inapoi In eernaup ~1-1 da 30.000 lei, ea fuai departe mi. pot merge. S'au oprit eu totii si-l rugau ca pe Dumnezeu sa-i' duca ~apoi I~ Cen:auti: spunandu.i ca si ei sunt eopii de tarani ~l daca-i crestrn ~I crede in Dumnezeu sa-i duca inapoi la Cernauti. .

?~

Atunei, .taxanul. baga mana in buzunar la suman si s.eo<l:e un p~stol amenintandu-! ea daca 'nu pleaca ii Impu~.ca pe toji, ca acum sunt in mana lui ~i nici Dumnezeu nu-i pq~te scapa, Vazand in ce situatie groaznica -se afla. au pormt inamte sperand ca. poate totusi VOl' mai afla vreo scapare ~i~ ghiarele acestui mizer;l.bil vanzator. l'amIlla Paulescu merge a inainte, iar taranttl cit revorvelul in mana in urma lor ..Dupa vreo doi kilometri de mers,' taran~l asc~se .revolveml in buzunar si le spuse ca el a glumit .n_umaI a~~ ea sa-i spcrie ~i sa plece mai departe. Nu avea • liIcldecum • mtenjia sa_ Ie' faca eel mai mIe r",ll, ~l mer . • , .. • <u sa-~ lmt:u~te $1, la o departare de aproximativ doua sute de u:"trt Ie arat~ 0, casa care, spunea el, este casa unui paduraz de pe tentonul romanesc, , "M'ar bate Dumne;eu - spunea taranul _ ca °d f" . sa van pe rail! mel, pagani lor. Mergeti drept la casa care-o ve,v

deti eft acolo sunt granicerii Romani si Dumnezeu sa vii ajute", . Auzind aceste cuvinte, profesorul Paulescu nu mai putca de bucurie, L-a imbratisat, i-a dat cei 0 suta mii lei si mea vreo saptezeci de ruble ce Ie mai avea asupra Sa ~i mai multe scrisori catre prietenii din Cernauti in care Ie scria ca a treeut cu bine frontiera. Pe urma, au pornit spre baraea care se afla in f?.ta lor. Ajungand la vreo douazeci de metri de casa, deodata usa se deschide si in faja oehilor lor ingroziti apar dtiva graniceri bolsevici eu armele intinse, intrcband pe !aran in ruseste: "Seoleo eiolovec? .. (cap domni). - "Tri ... (trei), - "Spasiba... (multumesc) raspunsera granicerii ~H in£a~eara pe toti, jar taranul disparu in padure multumit de isprava lui ducandu-se la Cernauti dupa aite victime, . Cind profesorul Pauleseu stia ca-i asteapta 10-15 ani de inchisoare, va puteti inehipui in ee situatie sufleteasca .se afla, Eu ered ea nu erista 0 tristeta mai sfasietoare si 0 .revolta mai mare decat aceea in care se aflau, acesti nenoFo-' ,citi frati de ai nostri, Cat ammai stat la Cernauti, nu l-am mai vazut pe profesorul Paulescu, Era la 0 mchisoare din \ oras si si-a povestit tragedia altor cunoscuti care se aflau la inchisoare si au fost eliberati $i de Ia care am auzit-o

~i

{U•.

. 0 nenorocire asemanatoare se abate si asupra inginerului silvie Spiridon din Cernauji. Ademenit de un alt ban:dit, inginerul Spiridon eu sotia sa $i baiatul lor in vtrsta ,de 12 ani, se hotarasc sa piece si ei clandestin in Romania. S'au urcat in tren la gara Gradina Publica si, impreuna eu taranul care urma sa-i rreaca Irontiera, ajung la Ciudei, Din trenul eu care au venit ei, s'au mai coborit inca vreo zeee persoane pe care tot acel jaran urrna- sa-i treaca Irontiera, De In Ciudei, au ple cat eu totii pe linia Ierata a Iabricei de placaje Mavroeordat, pana la Crasna .. Aici ~i·ad petreeut ziua intr'.o casa taraneasea, urmand ca in timpul noptii, taranu! sa-i dud prin padure, pana la Irontiera, ',' ' Noaptea insojiti de taranul-ciilauza au plecat spre iJii'~1 .:.

)l.~

- 34-

- 35--

dure, In marginea padurii taranulle arata 0 sarmi" pe care ridicand-o - sarma era Iegata de 0 sonerie din pichetul granicerilor bolsevici si la cea mai mica miscare a ei ii 1nstiinta - Ie spuse (:a din colo de sarma se aHa Romania. Bucurosi ca au scapat, bietii Romani, i-au dat banii cuveniti ~i scrisorile eu sernne ca sa Ie duca prietenilor in Cernauti, apoi au luat-o la fuga prin padure, N'au facut nici o suta de pasi ca deodatil. Ie apare inainte 0 patrula de graniceri rusi care cu armele intinse lc striga: "Stoi. "J.'~lojite"l (Stai, culcati), I·au culcat pe top la pamant, Dupa ce i-a tintit cinci zile inchisi intr'o pivnita, i-au transportat la <) inchisoare dinCerrrauji. Noi asteptam cu infrigurare raspunsul din partea inginerului _Spiridon Ctl" care- convenisem sa ne 'trimita pe un , petec de hartle, urmatoarele cuvinte: "Ia~i-Pa.5cani, liber". Aceasta lnsemna ca au tsecut in Romania fiira nicio difi-

-de Romani,
lIlaVI.

dintre

can: ruajoritatca

oaroeni

batrani

?i bol-

cultate.

r

Dupa vreo doua zile iesind in oras, rna intalnesc cu individul care l-a vandut pe inginerul Spiridon, care Imi intindc un biletel ca semn de recunoastere ell inginerul cu familia sa, au trecut cu bine frontiera. Incepusem discutiile cu taranul si hotarisem sa plecam peste cafeva zile, cateva familii printre care eram ~i eu. 'Ma miram dece insists banditul sa plecam chiar a doua zi. Si, tocmai fiindca insista atilt de mult, l-am amanat peste cateva zile, A doua ci, aud ca, tot transportul care-I dusese tiiranul nostru, in care se ana si ingineruI Spiridon, a fost adus la inchisoare in Cernauti, iar individul care i-a ademenit si i-a n enoro cit, era in serviciul G. P. Ui-ului. Apoi, am intalnit hoinarind pe strazi, Ilamand si nedormit, pe baiatul inginerului Spiridon care pliingand ne-a povestit toata tragedia parin1ilor sai, Bolsevici dadusera drumul copilului Iiindca era minor. Ii dadusera drumul din irrchisoarea unde parintii lui trebuia sa stea multi ani, sa-l creasca strada ca din el ~iI faca apoi cctlitean sovietic, of iter sau aderent comunist. A~a se vindeau Romanii in Cernauji, asa procedau acesti barbari tara suHet 'care au pretentia sa ocupe tot globut pamantesc, Inchisorile gemeau de fiinte nevinovate, Dupa informafiunile noastre erau in inchisorile Cernautene peste 18'.000

Printre cei de la inchisoare se aflau si ' persoane b.ne -cunoscute, ale carer nume le dau mai jos: Generalul Daschievici, Colonelul Miron. Inspectoral dela politie Pihal, Directorul de banca Iarinai; Comisarul Panaitescu, Inginer silvic Spiridon ( Preotul Razu~ "i atapa alp bu~i Romani nevinovati, ,*ojl condamnati la inchisoare variind intre 10 si 15 ani. Cred ca nu exista in nici 0 t~a din lume un tratament -mai rau si mai neomenos dedit acel ce se aplica detinujdor -din aceste inchisori. Nu descriu acest tratament fiindca mi-e .&x:oaza caild ~ gaildesc eu la el, nu i~cil sa-l mai cunoasca ~i altii, Daca alimentele erau putine si infecte, dad lipsa de 'higiena si murdarie erau de neinchipuit, cercetarile care Ie t{aceau agentii G. P. U.-ului erau mai 'groaznice dedit toate. Dupa ce te tinea nemancat mai bine de 24 ore, te adu,cea intr'o ca~era !?i te aseza in Iata a 4-5 globuri rnari -electrice, Si se spunea sa te uiti numai la acele globuri ~i -.sa tii ochii deschisi. Tntaiu se incepea cu aprinderea si stin-gerea globurilor cat mai des., T e obosea imediat si te enerva pana la maximum de rabdare. Apoi iti aprindea toate. glQ-" 'burile in faill. si teIua Ia interogatoriu. Daca ar fi tinut SLt-pliciul 0 ora, doua, sau numai intr'o noapte, nu era cine -stie ceo Dar, te tinea aporape t~ata noaptea '$1 niltTfe pop!,i, de-aranduL Cand plecai de' acolo, 'nu-ti dadeai searria' da~a -tr-ae!jti sau esti mort. Nici nu puteai dormi caci in camera. midi' un de stateau eel mai putin 50 persoane, nu erau patori, iar aerul era insuportabil.

-36 -

-

'37

fadl. un rezumat al procesului si sa ceara indulgenta tri"bunalului, Dupa comiterea infracjiunii, biinuitul este tinut in In-chisoare mai mult timp; cateva luni sl chiar ani de tile pana viDe la rand si procesul sau, Dupa condamnare, timpul dit ai stat Ia inchisoare in asteptarea judecarii procesului, nu -se socoteste. Nu exista cineva care sa _aiba ur. proces oarecare ~i/ sil fie liber. T oti cetatenii, indiferent pentru care ..fapte, pana se judeca procesele lor, stau 1a inchisoare, Mai sunt judecatorii populare, uncle judecatorii sunt Iemei. Aceste judecatorii te judeca imediat dupa comiterea -j[)fractiunii .si tot imediat te executa. Daca te condamna la ''0 amenda oarecare tfebue sa 0 platesti chiar [udecatorului -si chiar atunci, Dad nu ai bani ca sa-i dai imediat, ti se -preschimba amenda in zlle de inchisoare, dublate dupa so. -coteala plapi unei zile de inchlsoare. - Dad insa vina infractorului se re£edi la siguranja StawIui, atunei se schimba povestea, Cetatcanul !ita 1.1celula -subteiana si are hrana pupna ~i proasta, Procesul sau nu se mai judeca niciodata. Dupa lungi si chinuitoare cerce"tari, chiar daca nuse gaseste atat de vinovat, este impuscat -sau in cazuri fericite, deportat in cine stie ee eoit pustiu .dia ·}{usia.\ Cu cercetarile, judecarea §i executarea acestor per-soane, sunt tnsarcinati agentii G. P. Ui-ului. Odata ce te-a .arestat aceasta teribila politie, greu, Ioarte greu s~ mat vre<? ~ansa de scapare. Teroarea la care supun populatia este ..atat de mare, incat daca treee pe trotuar un agent sau uri functionar de la G. P. U.; cunoscut, toti trecatorii se dau "ios de pe trotuar si-i fae loe sa treaca. Se spune d aceastll -politie numara un milion de oameni !?i se cheltucste ;:U: ea -aproape jumatate din tot bugetul U. R. S. S.-ul'ui. " :.',~ J:I~
i t
OJ,

MAI';IASFJEEA SF. ION DIN.SUOAVA UNDE SE AFLA MOASTELE SF-TULU( ION eEL NOU

CAP. XVI.I

.. '.' Pentru cea mai mica gresala d! ordin administrativ '~eY orbesc despn greseli care Ie p;~te. , comrte oncme, ehiar cunoscand lefile~i regulamentele. : . ~ribunalul din Cemauji se afll, in fostul local aI ,,50CI~~at:upentru cultura si Iiteratura" din Piata Unirii. Teate. ttlbl1~alel.e l.a b~l§evici sunt Iorma.e din un procurer, doi J~dc('aton ij11 doi cetateni sovietici care rcprezinta poporul ~.l care, in numele poporului, senneaza sentinta de cond~~a~e. ~oporul din Cemauji, de reprezentat prin doi picoli Jldam, de ~a restaurantul Fridman. Daca .esti vmovar sau DU, odata: ajuns in fata tribunsului, trebue sa Fii eondarnnar, Peate, Ioarte rar, dind cimva urnieaza sii fie achitat, repreaentanjii poporului sunt impotriva ;;i tribunalul' nu are ce ~ace. Trebue sa dea satisfictie poporuiui si-I conda~~na mal muIt d'ecat I-ar £i condannat Ia incepur. Advocatn sunt platiti de Stat §i nu au dta insarcinare decar sa,

- astepra in~~isoarea.

pe

,r.~

Daca conducatorii de 101 inceputul- infiint1l:rii- Stat'u·kii -sovietic nu ar £i format aceasta politie, poare-nici- ti1aTo!f,j_
-existat un stat sovietic. Aceastii politic, singura lor nadejde ,~j siguranta dictaturii staliniste, teroriaeaza cum nu se poate -mai bestial restul de populatie a sovietclor .. Agentii O. P. Ui-ului, se spune d sunt alesi dupa-mai, multe ~J minutioase -examinari medicale ~i cercetari psihologice. N~ai anumiti -cameni. pot fi.capabili pentru aceasta meserie, tar daca vre-

- 38-

- 39-

unul greseste ceva este imediart impuscar, Sunt introdusi; cea mai mare parte, in mijlocul soldajilor si'n cercurile ofi!eriJor, in toate institutiile puMice, in scoli, in fabrici, in diferite familii ~i peste tor, Ninnic nu scapa ~ilentei -aces-. tor indivizi. T ot ce se vorbeste, sau numai se petrece eLL oarecare ostilitate impotriva ,regimului comunist, este imediat semnalat de ei superiorilor lor, care iau cele mai drastice masuri lmpotriva vinovatilor $1 chiar ;i' banuitilor, .Am fost informat precis di Ioar+e multi Iuncjionari boi-, sevici stau la inchisoare in Cernauji ~i am vazut rnulte 'tran-· porturi de acesti funcjionari plecand",u paza severs in in~' terioru] sovietelor, Desigur ca acestia manifestasera oare-' care nemultumire si colegi de ai Ior, agenji din G. P. V.;.. i-au divulgat autoritatilcr superioare, care a luat masuriie· aratate; , Dealtfel, starea de spirit a 'acester funcjionari este Ioarte agitata. Totdeauna sunt tristi, incruntaji $i "niciedata nu sevad razahd. Spunea cineva di ail: fi auzit d~ la un fnnctiD-' nar sovietic superior ca daca it' intra 'armatele romane in< Cernauti, majoritatea lor nuar mai pleca in Rusia til nUl mai pot suporta regimul de acolo: Muncitorii $i meseriasii din Cernaufi vechi luptatori. comunisti, stan ~i mai tau. Am vorbit 'cu fOjlrte .multi dintre ei, din diferite intreprinderi ~i de Ia diferite meserii ~i toti imi spuneau ca. au fa,ut 0 greseala enorma ca au crezut intr'o doctrina care- , ._ in practica - este imposibil de. realizat, iar astfel cum au realizat-o rusii au denaturat-o atat de .mult incat oricum, a,i. I?rivi-~ ~~ 0 vezi decat ,distrugand sufletul ~i trupul dividului .~l In;plicit viata ~i"istoria poporului care si-a adopt~t-o .. Imi m~, spuneau lucratorii ca &"reu i~i ispasesc p~_ ,c~te!e trecutuIu Idr de comunisti, in chiar regimul cornunist din Cernauji. M'a rugau sa merg pe la diferite stabilimenteindustriale '~i sa' tin conferinte aratand fnunciiorilor ',lin Romania ca. povestea raiului bolsevic este de-o mutdarie' f,~ra asernanare ~i comunismul este cea mai groteasca sarl~tanie secolului, cea mai spurcata otrava jidiinea~ca . a.n~ncata .~~.V1perel"e Judd blestemate pe viata b'ietilO)? cre;;': b~l, tu sUlgurtil scop ea neamul Judei sa stapaneasca, sii

'putrezeasca, in bunatati ;;1 crestinul sa-i fie rob ~i unealtii 1lentru crime. .M.unciterii de angina c;t.e~tina -:- si :aceasta nu numai in 'Cernauti dar in intreaga Republica Sovietica - vin la 'fabridi. Ja orele 7Vz dimineaja, Muncesc destul de greu panl :;Ja orele 4 dupa masa,' cu un repaos de jumatate de ora, la .amiaca, De la orele patru, au iara91. repaus 0 jumatate de -ora $i ap@i 'sunt trabbahiji in formajiune de mars prin ora? 1a diferite conferinje si manifestari comuniste. La acestea sunt tinuti pana la orele 10 noap+ea si, deabea dupil, aceasta 'ora pot sa m~a'rga pe la caseIe ~i familiiLe lor. ' Aceasta munca este platita cu 5-HI ruble pe z i, Sa iiiceam acum 0 midi socoteala a vietii unui rnuncitor din ~ernauti, ca. Sa ~edem cum poate trli un, om singur, Hira d'amilie, C'U aceasta suma,

Chine
paine a carne rahar Hiina·
tutun

~

rubla pe -zi, 1.60 rubla ~i saizeci copeici bucata, 5.- ruble 1/,2< kg. ' .-.50 copeici portia pe zi. .-.50 copeci portia. pe zi, '. 1.50 0 r~bla ~i 'jumatate pe zi 10.10 zece ruble si lO'coped~ pe zi,

Tet~l.

in-

a

;fara lemne, lara imbracaminte si in.ealtaminte, fil.ril. cinematograf unde este obligat sa mearga ~i sa plateasca si fara ..atatea '$i atatea cheitueli, Aceasta pentru un am n~c;S.satorit , ~i !nd\ pentru unul care este platit foarte bine, ell zece ru'ble pe zi. 'Cum poate sa traiasca insa un muncitor ell nevasta ~i cajiya copii din aceasta suma ~i mai IlU seama pupa -e munca aut de istovitoare? Daca un. muncitor, cme,·~tie prin ce imprejurare a intarziat numai 0 jumatate de ora de la luCTU, este arestat, 'judecat ~i condamnat la minimum doi ani inchisoare, pentru .sabota]. T oate categoriile de muncitori si meseriasi sunt dis·,peraJi. Nu stiu ce sa mal faca, deoarece nu mai pot rabda .acest calvar. Po ate , odata si .edata, toate aceste fapturl ale

-40-

-41-

Iui Dumnezeu subjugate de puterile nccurate ale cliavolul.ui se vor rascula si atunei, va peri pentru totcleauna b!estematul neam al jidanilor, ucigasii ~i talharii sufletului crestin esc. Toate muncile grele sunt incleplinite numai de mUIl~ citori crestini, Luerul mai user II au jidanii mai prosti, iar iar funqiile bune sunt detinute nurnai de jidani. jidanii sumr: condu~atori, (nacialnici) director, serretari, casieri, suprave-. gheton, telefcnisri, pazitori de noapte, procurisri, v~nzato:ri_ si peste tot ocupa numai functiuni usoare ~i bine rctribuite, Jidanul director, sau conducator de Iabrica vine 13 fabriC:ii_ eu masina la orele 11. Sta. pana la orele 12. si citeste zia~ul., Apoi ia rnasa ~i fumeaza panii la orele 4: dupa masa, La oreIe, 4: ~anancii din nou si, tot s,u Iimuzina, se duce acasa •. Auzind jidanimea de prin imprejurimi ea in Cernaulti_ este un trai atat de minunat pentru ea, au tabiirit cu tdtlii' Ia Cernauti, Astiizi orasul Cernauti numara peste trei sute . de rnii locuitori, mai mult de trei sferturi dintre ei fiind jidani, Au venit jidani din toata Basarabia din Galitiai din Romania ~i chiar din interiorul Sovietelor, •• . Din unele discujii care le-am avut cu unii, jidani, arm, inteles di au venit -la Cernauti Iiindca nu peste mult timp Cernautul va fi din nou sub stapanire romaneasca si ei voir fi cei mai credinciosi cetateni ea s'au vindeeat pentru totdea-, una de comunism: _ > , Mizerabile bestii degenerate ... Nu va aduceri aminte ce\a~ facut in _Ce~aut~ inainte d~, intr~e~ bol~e~icilor? .AVii .ll~tllt cum at1. schinguir pe soldajii Romam cand se retrageau.din Basarabia? A~teptati-ne diinilor spurcaji, a!?teptatj-n~. .Istoria voastra cea plina de, crime, de adultere si de tal--l),arii va inregistra cea mai cumplita pedeapsa ce vi 81' j:u~vine inca dela rastignirea .Domnului nostru Iisus H~istos_ A~te.pta~-ne ..vanz~torilor _de suflete ca sa ne i~;;lHi.,in .cale c.u drapele $1 flori, cum Ie-aji iesit bestiilor sovierice. De- atl ~ti cat e de aproape ziua rasplatirii, ati murinumai, gfmdindu-va la ea. .,., .. Situatia' taranului este deasetnenea foarte rea.' ~'Poatevinde totul ce .are afara de casa si pamant, dar nu noatecumpara aproape nimic. La sate nu se gaseste gaz, c~ibri-

~urj, sapun ~i alte obiecte de care taranul are absoluta nevoie. Nu mai vorbesc de imbracaminte si indltaminte, Arornata sovietica aflata prin sate, ia'totuI de la tarani fara sa plateasca nimic. Taranul nu are voie sa aiba doi cai sa~ -doua vaci, ci numai cate una. Jumatate din laptele care-l -mulge dela 0 vaca, jumatate din ouale care lc are de la ;.g."iil;i, trebuie sa le predea autoritatilor comunale care Ie :strange pentru armata.

Asta vara, la culesul graului, ·taranii au_intrebat daca ]Jot vinde recolta, La raspunsul afirmativ, taranii au vandut -cat au crezut 'ei ca Ie prisoseste, Dupa 0 luna insa, au fost -chemati la primarie §ii Ii s'a pus in_ vedere ca sa predea jumatate din toata cantitatea de grau recoltata, cat mai ne~intir:;::iat armatei sovietice, In caz 'ca vreun taran nu va pre'da graul intr'un ter-men anumit, sau n11 va da toata cantitatea ceruta;' era amernintat cu inchisoarea ~i chiar deportare. Disperarea tiiriJllilur nu avea margini, Umblau din sat in sat sa cumpere grat.t ca sa-l predea-armatei sovietice !;Oi care trebuia ·::.ii-i pe ·pM.teasca in 'ruble, banii romanesti ne mai avand put ere .de circulatie, La fel s'a intamplat ~i cu taranii basarabeni, -dar acestia au fost mai indriisneji §i au reaetionat. La urma -nu Ii s~i\ faeut nirnic, iar colhozurile pentru care era porunca 'mare sa se infiinjeze, nu s'au mai infiintat, Nu se ~tie ce va fi mai tarziu cand bolsevicii vor intrebuinta mijloacele lor cliabolice .
In general, situajia p. ranilor este jalnica, Duniinicile si ·sarb~toiile se due cu totii la biserica ~i se roaga lui Dumnezeu sa-i scape de acest blestem \?i de aceasta groaznica pe<l.eapsa ce a cazut pe capul lor; stapanirea sovietica, , '. lTaT~nii moldoveni se opun cu forta masurilor luate de autoritatile sovietice. In satele. moldovenesti din' judejele :Soroca ~i Orhei, tiiranii s'au revoltit si au fost ciocniri serioaseintre ei ~i armala. Gospodarii satelor nu au \Primit sa se formeze in coIhozuri. TAranii spuneau: .Daji-ne voe sa mergem in Rusia sii vedem cum functioneaza aceste -colhozuri. Daca vom vedea ca sunt convenabile, bine; Ie .infiintam si la noi, Noi traim sute deamipe aceste 10'" -curi ··~iam fest totdeauna cetateni liberi. Nu vremacum sit

1ame

r-r-

42-

,

de

ne bagam slugi la jidani. Ce mai vor dela noi? Nu ne-aui supt destul? Si-apci, c~ne v'a ehemat aid? jidanii atunci face.ti eu ei colhozuri .. Puneji-i si pe eiIa muncile grele ale' parnantului, nu ei sa stea sa porunceasca si noi cu copii n(l~tri sa Ie fim robi",

tului, curnparase un mic brad pe care aprinsese cateva lumanar], Era atata saracie si tristeje in casa noastra _.- atit de indestulata altadata - ca ne venea la amandoi siroaie de lacrimi. Sunt sigur ·cil. nu eram atat de disperati daca Iaceam sarbatorile Craciunului in mai mare mizerie, numai sa Ii fost in tara la noi. Asa, aici intre bestiile care asteptau numai momentul potrivit sa te distruga, sa fi avut toate bunatatile parnantului, ca tot ne era sufletul inlacrimat ~i singur, Au treeut ~i sarbatorile de iarna numai ell. suparari. eu lipsuri si frig, dar eu speranta marita ca intr'o buna zi. vom putea si noi pleca din acest morrnant unde erau ingropati de vii Pe la 15 Ianuarie 1941, orasul Iierbea de multimea trupelor sovietice proaspat venite in localitate. Ne Intrebam cu rotii din cale afara de ingrijorati, care s5. fie cauza venirii atator trupe in oras si dece se indreptau spre Irontiera noastra. Saraca Bucovina - vesela gradina, a ajuns un cimitir. Tcata lumea plange, PIing marnele, plang copiii, plang outranii, plang padurile, plange intreaga natura. Vestitul Codru al Cosminului, prietenul atlt de viteazului nostru Stefan Voevod, Isi picura ultimele pe copiii ei taiati §i transportaj:i in Rusia. Cum sa nu planga frumoasa noastra Bucovina fost calcat de eisma de iuft puturoasa a bestiilor mste, Nici pe timpurile vechi, cand navaleau tatarii, faceau atatea devastari ~i furturi ca acum, bun allacrimi cand a cornunu se

CAP.

xvm

Traiam 0 viata foarte grea ~i lipsita de totul ceeaceform~ chiar stri~tul necesar. Cu mare greutate si dupa rnulte suferin]e, am ajuns 'Craciunul. In ajunul nasterii S£:in,tului .nostru Mintuitor. dpva Romani ne-am dus la Schitul de: >~aici din strada Petru Rares unde parintele Muranievici din Eotin ~i corul maicilor au facut serviciul religios pentru Jl~~terea Domnului. Peate niciodata, nu am fost at.itde nuscat de 0 slujba religioasa: ca in seara aeeea si nici "OGata nu m'arn rugat lui' Dumnezeu pentru scaparea noa~tr1i ca atunei .. M'am pornit ·spre cas! mai trist ca oricand . ell' .ca~~l in jos si ochii pl:ini de lacrimi, Acasa am aflat; acerasr suparare. Nevasta-mea, ca sa-i faca placere bafa-

Noi one asteptam ca bolsevicii sa plece din Cernauti, fiindca de cateva zile i~i transportau din nou familiile in interior si cand colo, ei aduceau mai multe trupe, Jidanii. ca de obiceiu .scoteau Iel+de Eel de svonuri, spunand ca peste citeva zile. vor pleca spre Bucuresti cu totii, ca in Romania se pune la-cale .« revolutie ~i toata ,Tara va fi ocupata de armatele sovietice, Ce neam de oameni blestemati. De aici am eonstatat ca rebeliunea de la 21-24 Ianuanie a fost pusa la cale de ei, nurnai sa-i scape pe Iratii lor

-4-4-

-

45

din Romania, de niste mAsuri care erau Ioarte VC li'mga 'ceeace meritau.

indulgente

Numai ieseam pe strada, Vedeam coloane intregi de armata bolsevica indreptandu-se spre Irontiera noastra si ni se strange au sufletele de teama. In zilele acele, de trista amintire, am trait clipele cdc mai tragice din viata noastra. Sedeam toata ziua in jurul aparatului de 'radio si "reo doua zile n'am rnancat niei n'am dormit, Toti eram desfigurati de atata neodihna si din cale afara de suparati de cele int~mplate. Armatele sovietice defilau pe strazile Cernaujiului cantand cantece de razboi. De la radio nu puteam aHa nimic precis, mai cu seama cand rebelii au pus mana pe posturile de emisiune, Femeile noastre se -inchinau pe la colturi de camere, faprinzand lumanari si candele pe la icoane. Ir. ziua de 24 Ianuarie, ziua cea mare a unirii tuturor Romsnilor. ne-a 'adus mare bucurie. Rebeliunea a fost infranta numai datorita bravei noastre armate care era in totul dcvotata marelui ei comandant si providentialului conducator al Statului Roman, -Domnul General Ion Anto-

,

nescu,
Plilngand . ta-te Romane am ascultat la radio si Hora HniriL/ Imnul RegalrDesteap-

, '. ,.,.

IN

TURNED

PRIN BASARABIA IN ANUL 1937

Pe strazile Cernautiului, armata sovietica se retragea in cazarme £ad caritece ~i parca mai cenusie si mal,.nepAlfllcioasa de cum vazut-o in alte randuri~' -

CAP- XIX

am

tia

Vedeam d treee iarna' si nu se stie nimic despre situa: 110astdi. Trebuia sa mai ineeream ceva 'in sensul unei treceiii clandestine peste Irontiera, eli alta scapare nu ave am. Pe la inceputul lunei F ebruarie Ina intalnesc .in ora? cu un cea:;ornicar din Lipcani, pe care-l cunostearn din tu.rneele teatrale facute pnin Basarabia, care-mi face prop~nere~ ca in schimbul surnei de trei mii de ruble (120.000 .m le~ romanesti) sa ne tread, frontiera peste Prut pe la Lipcani. ~n seara'ziiei de tFebruarie pela orele 7 ~i j:umatate, plec ~m Cernauti impreuna cu sojiamea si baiatu,l n~sttu spre Ll'~cani. tra 0 noapte cumplita, Un vis col siberian ~arca, vo~a sa arunce trenul de pe linie. Din cauza viscolulul puternlC

,

- 4746 -

trer.ul a ajuns Ia Lipcani cu mare Inb:irziere. La orele 12 noaptea, ne-am. vazut in gad unde ne astepta 0 sanie care, cu mare greutate ne-a adus pana in apropiere de Prut. In n.oaptea aeeea era un vis col atat de puternic C.l te nmetea :';1 te trantea in zapada. La punctul unde am sosit noi trebuia sa ne astepte un alt Iocuitor care cunostea Iocurile de trecere si care urrna sa ne treaca §i pe noi, Nu dupa muIt timp sosi si 'omul care ne aduse trista vestc ca. nu se poate trece, gran ita fiind pazita de g~anicc6i bolsevici cu mai rnulta atenjie ca in trecut si drept sernn d~ precautiune, granicerii au intins sarrna ghimpatii electnzatiL au fa cut copci in Prut si au ad us mai multi d~ni Iupi dresati care sare'au Ia gat si te sugrumau. Am renun+at $1 de dat~ aceasta ca n'aveam incotro. Zapada. era atat de ruare .l.l mtram in ea pan a la brau, A doua zi 'dimineata, ~uFl'l.mul tr~n, ~e-arn intors Ia Cernauti, Venind tren ~i ~lItaJ~l~~. chipuri .de oameni negri ca pamantuI, CU ochii lnl'O;>ltl l~l fejele supte de foame si frig, nili gandeam la nenorocirea b~et~Iui tiiran basarabean care nu mai are ce pune pe ~~c sa-~l fiarba mamaJiga si laptele ~;i sa-~i indheasca COplU. ,Atunei imi adusei aminte versurile nemutitorului nostru Mihail,Emineseu:

%apada marunta In geamurile vagonului, Parca, de departc glasuri rasboinice strigau fragmente dintr'un poem al Poetului George Ionascu, auzit candva printr'o intamplare necunoscuta, poem inehinat M. S. Regelui Mihai T-iu: -:- "Iar cand mana Ta va prinde sfanta spada , A dreptatii rumanesti - furata si int;hisa. ~ Itt vom face-o 'mparatie ca 'n balada, Panli dincolo de Nistru ~i de Tisa", De-ar .suna mai degraba ceasul rasbunarii, nostr~ va fi rnai 'vijelios decat crivatul deafara, .mare de trasnete ~ fulgere. Drumul Va fi b

in

Si

-

"Auzi departe striga slabii asuprijii catri!- noi, _, ziua d~ apoi", eonstatare

.

'

E glasul blandei Basarabii
Ajunsa'n §i .mai ..departe tr~sta dar adeviirata pribegiile sale pnn Bucovina. a poetulu] in
IN TURNEU LA VALCOV LA UN BOR~ DE PESTE IN ANUL 1939

- "Iar tu iubita Bucovina Diamant din sterna lui Stefan, Ajuns-ai roaba si cadana Pe maini murdare de jidan",

.

Cat de tris~.este destinul acestor doua provincii rupte

I

CAP. XX

~111 .soarel.e T~ru noastre, rupte din sufletul veacului, din glonoasa istorie rOlhaneascii si din mormintele milioanelor noastre de eroi si de martiri sacrificaji pentru sfanta noastra dreptare romaneasca.

Crivajul

vuia puternic

pe campul gol si isbea -cu Urie

Bolsevicii nu au nieio cultura~"sufletea's'ca:"f La ei nil exist a sentimentul religios, dragostea de oameni, de bine, de frumos si de ceva mai presus de Iiinta lor trecatoare. 'Transcendenta lor filosofica se opreste acolo pan a la ce inalp,me poate 'sbura avionul, Religia lor este doctrina (0-

- 4-8-

- 49-

munista, 0 teorie care nu are nimic comun cu viata, spirituala de care este atat de insetata Iiinja omeneasea §>i care-i singura mangaiere a trecerii noastre prin lume. Umanitarismui lor se rezuma la copiii pe care-i face numai pentruca a:;;a vlre~ ~~tul'ti.ca. sia aiba s"o~dati. Esteticablor se rezuma l a ec uuc .... tar e ca- or consta In mancare ~i lutura, atunci t , dud au. Cultura bolsevica de la irtceputul ei n'a avut niciun romander sau nuvelist cu renume mondial, sau macro: ('uro;,,; pean, .deci.t dfiva care-.i ~ronizea:a chiar pe comunisti, Poetii lor eel mal reprezentativl au SCrI~ numai de ode pentru Lenin ~i Stalin ~i imnuri comuniste, sau cantece vulgare. Pictuxa moderna, 'nu au. Muzica nici atata, La ei se cantil. dntece revolutionare .~icantece populare ucrainene. Nici io act 'cinetnatograiica sa~ teatrala n'au realizat cine.stie ceo Sl~Ccese, Filmele lor de propag~da comunista: ~i pi.;s~le de t~a. tru asemaniitoare, nu au nicio valoare pentru posteritate. Lumen nu se duce la spectacole sau concerte ca sa se cultive, ci numai sa se distreze sau sa invete cum sa-l prea •. mareasca pe Stalin cu regimul Sau comumsts Ce folos eli au actori de teatru ~i de opera excelenti, dacaarta acestor oapieni nu este pusa etic in slujba poporului ? Un popor care nu are 0 credinta sau un ideal care sa-l ridice mai sus decat omenescul pamantean si efemer, se .barbarizeaaa ~i rnoare, fara istorie ~i fara urme de cultura .sau de civilizajie. La fe1 se intampla in U. R. S. S. Ce fe); ·de' cultura ~i de civilizajie au oamenii acestia care spun ca. ]~ ei Iamaile ~i portocalele se fac in fabrici? Este dureros, dar adevarat. Gandindu-te Ia viaja .de alta data a accstei najiuni, parca regreti .ca au ajuns intr'p situatie asemanatoare cu aceea a primitivilor, mai cu ' seama ca aceasta natiune este exponenta unei rase maxi ~i destul de vechi ca. sa se poata vedea ~i cunoaste, . .Credinja in Dumnezeu il ajuta pe om sa se inalte spre bine '$i-frumos, dupa cum lipsa acestei credinje 11 coboara, in noroiu, in pacate ~i in moarte stupida;~i fara insemni:\" tate. Cu 0 naJiune·oareca.r~ se intiirnpla la, f~t . .. In U. R, S.S. este tocmai contrar, Nu prevad nici'un vii.... . tor acestui popor care, niciodatlin'a $tiut ce vrea ~i ce poate, 50 ._

Ifll'l
\

I/JI

!

.I

Nara de constatarile de mai sus, un popor care nu are cult.ul mortilor nu poate avea oameni capabili de fapte mari, }\nonimul a ucis totdeauna personalitatea, geniul ~i orice dan de depasire din comun. . , In U. R. S. S. scolile toate a";' zece ani de studii. Din aceste scoli -cu sase ani de studii primare si patru ani. de studii secundare - ies toji functionarii ~i ofijerii. L" universitati se inscriu numai elevii care au aplcatiuni technice. La aceste scoli drept Iiteratura, se inva!a istoria comunismului, ceva di~ literatura clasica ruseasca - ceeace I.e convine lor - ~i mai mult sisteme de toate felurile de propag,inda cornunista. In Cernauti au luat fiinja asemenea scoli, Tot in Cernauti mai functioneaza 0 scoala normala unde majoritatea e1evil~r si prof~sorilor su~t jidani, La Universitatea din CetnAuti, deasemenea toji studentii $i prof'esorii .sunt jidani. La inceput se spunea ca invatamantul universitar esre gratuit si atunci au tabarit toti jidanii cu bacalaureat si numai cu doua clase secundare ca sa se faca titrati, Cand s'a. PU'> 0 taxa de. doua sute ruble pe luna mai bine de jumatate s'au retras. Daca un student nu are de unde sa. plateasca aceasta taxa ~ebue sa .lucreze in Iabrica si sa 0 pIa teasca, jar dad nu poate lucra sau nu vrea, este dat afara dill un iversitate, La toate scolile .invatamantul in cepe la orele 8 dimineaja ~i se termina la orele 4: dupa masa. La amiaza, elevii sau studentii mananca mancare adusa de acasa, jar la cantina scoalei Ii se· serveste numai cate un ceai; contra pJatJ. D~ca un elev nu in~ata este trimis in 'fabrica sii-~i .aleaga 0 meserie.t lnvatamantul se preda in limba rus5. Ca limbi streine se invata numai pujin .limba germanii. , La scolile primare de la sat~ ~i din erase, propaganda ateista se face prin foame. 'La amiaza nu li se da copiilor de. mancare, Invatatorii .. care sunt jidani, spun copiilor 55 se roage lui Dumnezeu sa le dea demancare .. Baetii, caroraIi-e, foamc, se a,?eaza in genunchi si spun feI de fel de ruga-. ciuui. Intr'un farziu, can d crede invatatorul, intra in clasa ~i~iintreaba da'ca au' primit ceva, La raspunsul negativ al copiilor, ii pane sa··s.e roage 13 un tablou care-I reprezinta pe Stalin' ca sa vada ei copiii ca tovarasul Stalin •

.

51

care-i mai mare si mai puternic decat Dumnezeu si dedt· tori sfintii, le va da de mancare. Copiii ingenunche ~i se roaga ~i lui Stalin si atunci, intra in clasa invatatorul j'idan ell ~n cos de paine si bomboane rosii pe care Ie imparte la copn .spunan~u~le ea tovarasul Stalin Ie-a aseultat rugaciunea ~l Ie-a trimis de mancare, dar Ie va da sa manance numai atunci cand se vor ruga numai lui si vor crede nurnai, i~ ",1. Cand intra invatatorul in ela~a saluta pe baeti eu ql-' vmtele: "Nu este Dumnezeu I"; la care copiii trebue sa rdsp~llda: "!:'l"iei. 'a fost, nici n'o sa fie". Dad! un copil spune n ca parinjii l~l "de ac_a5ft" sil~sc sa se ipchine dimineata sau II seara. sau 11 mvata sa faea altfel decum este invatat Ia ~coaI;i, tatal copilului este chemat imediat l~ primarie' uncle' 1 se pune in vedere ca daca 0 singura data se ' va mai intiimpla ace~sta, va fi deportat eu toata familia. I~ ~ernauti, ca si in toate regiunile noastre ocupate de bo~~evlcl,. propaganda culturala se face prin presa, prin conferin]e. cinematografe, trupe teatrale, prin diferite dirt! si, hrosuri ~i prin diferite concerte la care populatia este dusa aproape cu forta, Aceasta propaganda culturala nu estc ·aIte. c~:-,a ~ec~.t. propag~nda comunista, La Cerna uti apar doua, ~l~e.m h~?a ~cnu.neanii, alecaror reda.ctori sunt toti ucramiern veniti din Kiev. Conferinte se tin aproape it;! fiecareseara. in ~ai multe locuri, dar mai ,ales in noul palat natio-· nal din plata teatrului. Acolo, mtr'o.sala mare all Iost instalat~ busturile lui Lenin si Stalin si dif~rite omamente cornuniste. Palatul national poarta denumirea de Cas a Rosie" T .... toate cinematografcle ruleaza numai filme de propagana da comunista, La teatrul national din Cernauti, a venit 6trupa .de actori din Moscova;
I • " , ..

la un congres al actorilor jidani care s'a tinut in sala teatrului national. Sa-i fi vazut si sa-i fi auzir cum tipau contra Romaniei, te apuca 0 manie de-ti venea sa le dai cu pietrein cap. $i, dnd te gande~ti ce protejati erau. in tar'li la noi, te revolji si mai tare.: Regia autonoma C. F. R, le dad~a> vagoane #speciale de donnit unde jidanii erau serviti de organele .C. F. R.-ului si se liifaiau. Directia generals a teatrelor le dadea autorieatii pentru turnee si-i recomanda Mi-· nisterului de Finante pentru reduceri de taxe, Aceste trupeteatrale jidanesti care faceau turnee de .propaganda cornunista se duceau prin orasele din Basarabia depe malul Nistrului ~i noaptea tarziu, tineau adunari comuniste eu lumi-· nile stinse. Cand ma duceam si eu in tumeu prin aceleerase, prefectii si primarii ma intrebau ca de ce se da atilia.. libertate acestor jidani cornunisti d. fac mare rau tarii. Iar dad un prefect sau un prirnar, cu suflet de Ro-· man adevarat, din diferite motive ii oprea sa joace, se ducea cate un perciunat la Bucuresti, iar primarul sau l'refec.· tul prirnea ordin telefonic sa lase pe bietii 'oameni in 'pace., '.In acele vrernuri de cruda batae de joe. de tot ce eras 'najiune rornaneasca si Roman, te cuprindea revolta vazalH,l" d. artisti Romani de mare celebritilte ca: Toni Bulandra" Storm, Tanase, Manolescu, Bulfinschi, Ciprian, Vraca; Timica, Livescu etc. si Dvnele Maria Filotti, Ecaterina 2im-· nice~nu, Marioara Voiculescu si altele se bucura de aceleasi avantaje ca rapanosi! din Dudesti ca : Sidi Thai, Sevila Pastor, Jigel, Segalescu, Friedman, Zamber si alti inculti ~ii balbaiti care stiau ce se va intampla in '28' Iunie, inca din luna Maiu si care si-au transpottat chiar .de atunci toata ~araCia si calabalacul la Cernauti sau Chi~inau; Acum, si cei1 care au ple cat la Chisinau, s'au mutat la Cernauti ~i i-am vazut pe toti eu ocazia serbarii comuniste din 7 N oembrie: demand cu' steagul IO~U in frunte. 'Cred d si acesti mizerabili asteapta intrarea trupelor'; romane in, Cernaii.1i.· ' . Cumvor primi ei aceste trupe cand in piesele 10I il'. aratau pe soldatul Roman intr'o situatie dintre cele mai degradante? Cum vor sta ei in fata noastra cand in piesele· lor' it ararau - nemernicii si blestematii - pe Domnull

Maj?ritat~a pie~elor de teatru sunt pentru propaganda. c0:-nunlsta ~l numai putine se joaca din repertoriul clasic, Din punct de ve.~ere aI techniciei teatrale, actorii se preeinta, excelent, La fel ~l.trupa de-opera din.Moscova care a £J.'(;ut" un turneu in-Cemauti ~i la-Chisinau, , In Iostul cinematograf Scala, s'a infiintat teatrul jidanesc, Acolo se joaca ·pi'eseiteatrale. in care" s~' batjocorestereli~.a :r~~tina. Multi din actorii acestui teatru sunt ji~ni; fugiti din Bucuresti sau din alte erase de la noi. Am asistaf

~ 52-

53

-nostru Isus Hristos, beat ~i cu o sticla de tuica in mana?,. "Cum ne vor arunca ei cu Flori cale cand in spurcatele lor -de picse teatrale 0 aratau pe Prea sfanta Maica a Domnului, , 'intr'o .baletista beata si pe toti sfintii bisericei noastre in ,eele mai grotesti si mai urate situatii? Aeesta esre zeatrul ]idanesc din Cernauti, • Cartile ~i brosurile, nu mai de _propaganda comunista, se vand cu preturi destul de mari ~i lucratorii mai ell. sea'rna, trebue sa le aiba si sa citeasca din ele la scoala lor care se face in fiecare seara, Cu dta scarba pun mana bietii lucratori pe aceste tiparituri care le-a otravit toata viata si i-a .adus in situajia disperata in care se aHa. astazi, -, Acum au vazut muncitorii si -meseriasii gresala care 1acut-o dand crezare agentilor sovietici care-i otraveau eu propaganda comunista,

in

si pUline cantece populare ucrainene. Salad.atil Iorrneaza §i1 ei dilerite coruri in localuri de spectaeole ~l pe st.razi. T otdeauna canta numai cantece rij,sboinice si marsun. 'Cat;; ironieJ Niste baeti tineri, slabi, piperniciri, diformati si eu 0 pregatire militara foarte proasta, canta eu maretin~tii cantece de lupta,' . , ARJI'lA TA. - Majoritatea lor sunt mongoli. Tri,stetea, lor atat de isbitoare, tradeasa lips a oricarei multurruri. De~' altfel si ofiterii si Iunctionarii civili sunt totdeauna tristi. In, apr~apenoua luni cat am stat sub ocupajia I.or, ~u.a~ ~azut nici un sovietic vesel, sau razand. Nici BU stiu sa rada_ Cum .. sa fie veseli - val de eapullor - cand nu au nici.o ~ucurie .. pe lumea asta ? Nu se pot bucura de feri.~ire~ f~millel. Sune: Iuati de mici de .la parintii lor \,i crescuti pnn internate, ca masinele. Nu-si cunosc parinjii, nu au credinta in Dumnezeu ~i niei' un ideal mai iniiljator care sa le arate \>i lor insisi ca au suflet. ' "Din punet de vedere sufletesc, armata sovietica nu este de loc pregatita, Nu le folose~te la nimic, avionul, tanctt: ~i'unul dad nu sunt pregatiti sufleteste pentru a se servu t de aceste arme ea sa desrobeasca natiuni subjugate sall, sa apere pamantul jadi lor. Armata sovietica, dupa cum nu; are Dumnezeu, asa nu are nici Tara. Pamantul pe caretraesc nu este allor caci nu stiu si nu vor sti niciodata ce'n-· seamna pamantul jarli tale. Nu vor cunoaste njeiod~ta Ie g.'Hurile lor cu pamantul in care sunt ingropati pa~intil, mo:: • sii ~i srramosii lor. Acesti soldati nu au ni~i.un lci:al. 1m1' spunea cineva ca ar fi auzit de la -mai multi soldati bol~evici ca-i invaja chiar ofiterii lor inainte de a intra in. Romania, ell. dad vor fi ceva lupte sa se, predea armatei romane (.U tot armamentul. Atata legatura are soldatul bol~· sevic eu tara sa; este bine hranit si bine platit, Aceste douaIucruri nu sunt condijii supreme pentru a fi bun Iuptator: 51 mai cu seama erou. Dealtfel, Rusia, eroi in adevaratuTh inteles a1 cuvantului, n'a avut niciodata.

au

Acum au vazut crima care-au facut-o increaandu-se in .acesti banditi care-i sfatuiau prin foile clandestine si prin radio sa sape temeliile Statului Roman. , , Acum au vazut si au cunoseut ca toata propaganda ji-daneasca se Hicea numai eu scopul ca sa loveasca in cre~-tinism: cad cine batjocoreste religia lui Cristos, d~cat jidanii? Lucrarorii ar fi fericiti sa faca drumul de la Cerhauti 1a Bucuresti, in genunchi ca sa-si. ispaseasca marea lor gr~-

sala, $i aeum, imi permit sa d~u un sfat onotatului Guvern Roman. Acelora care simpatizcaza cornunistii, cat si co-munistilor convinsi, 'sa nu li se aplice nicio pedeapsa, sa .':Itt rnai fie nici inchisi, nici judecati si condamnati, ci, sa fie ureaji in tren ~i dusi la Galati iar de acolo. eu slepul -trecuji la Reni. Asta este cea mai mare pedeapsa ce Ii se poate da. Nu le trebuie decat trei zile ca sa se vindece (omplet de comunism, Cand rna gandese ca in Romania s'adus ·lupta impotriva comunismului timp de douazeci si :doi de ,ani_faraniciun rezultat, bolsevicilor Insa nu le-a trebuit .deCclt 0 luna ea populatia din' Bucovina si Basarabia, care-i -simpatiza sa fie vindecata cornplect de acest Hagel. ~ . Concertele sunt date de trupe de cantareti si cantarcte; -ucrarieni, din Kiev. SI': canta mai mult cantece comnniste

-

55-

-5

IN· TUREU LA VALCOV CU LOTCA .PE CANAl. IN ANUL 1939

CAP. XXI In Cernauji toate casele man au trecut in proprietatea "Statului, Proprietarilor acestor case Ii s'a dat cate 0 camera "la subsol sau au fost obligati sa se mute intr'o locuinta, -desemnata de autoritatile sovietice, intr'o suburbie oarecare. Apartamentele si casele mid cu mai pujin de patru carnere, .au ramas. propnetatea locuitorului, dar si pentru acestea ·treb-ue sa plateasca 0 chirie destul de mare. Autoritaple sovietice din Cerna uti sunt impartite IO ff.;". luI urmatorr- In palatul adrninistrativ, unde era si Rezide~ta' Regala, sUi.guvernatorul Bucovinei si un comandament militar; iLl palatul eel nou al Societatii pentru cultura si li·teratur~, este casaarmatei rosii ~i centrul de propaganda . comu.TlIsta. Acolo se fae toate serbarile si se dau cate doua ilbalun pe sapta.mana, la care iau parte nulpai. personalitatile

din elita comunista a orasului, La Teatrul National s'a in-stalat 'Teatrul de Stat Ucrainean; la cinematograful Scala.. teatrul de Stat jidanesc: Ia cafeneaua Astoria este popota. aviatorilor, unde iau masa peste 300 de aviatori din Cer-· !'lauti; in palatul Camerei de comer] se aHa uneomandarnent militar: in localul primariei se ana tot primaria, iar primar este un oarecare Laslo Luca, din T ransilvania; tn.... vechea cladire a Societatii pentru culturii, tribunalul: la Resedinta Mitropolitana, un comandament militar ~i cazarmaj. in casele D-ltti prof. universitar loan Nistor, biroul unui propuror general; in casele baronului .Vasileo, 0 cazarrna: in caselc D-lui prof. universitar Lunguleac, un spital;' in cladirea Politiei, sediul G. P. U .. ului: .la liceul militar esteo scoala de subofiteri: in cazarma vanatorilor un regiment" de infanterie care face instrucjie 'in gradina publica, inchisa. pentru public; in cazarma rosiorilor, un regiment de cava-. Ierie : in cazarma jandarmilor din Rosa, un regiment motorizat !ji tancuri: in eazarma dbuzierilor .din Horecea, un regiment de artilerie ~i taneuri; la cercul- de recrutare, inchi-soare; 1a cercul militar, expozitia comunista: la inspecto- • ratul de jandarmi, 0 cazarma, la. cazarma granicerilor, un, regiment de graniceri: in loealul tribunalului, se a£lii comitetul partidului bolsevic: in localul administratiei financiare, s'a instalat militia, adica politia administrativa !?i de ordinepublica a orasului, T oate statuele care se aflau in oral} au fost ridicate. J n Piaja Unirii, in locul acelei minunante statui la desvelirea. careia a venit si marele rege Ferdinand Liu, bolsevicii au: asezat 0 multime de reclame eomuniste si fotografia lui Stalin incadrata de drapele rosii eu semnele comunistepe ele . Cred ca cetitorii vor fi de-ajuns de Iamuriti asupra armatei sovietice din Cernauti si asupra moralului acestor soldaji si ofiteri, fara sa mai arat si altele tare de care mai originale si mai caraghioase, eli iti sta mintea'n loc atunci cand Ie vezi sau le afli de Ia altii, In ceea ce priveste bunu]' simt tau diseiplina soldatului sovietic acestea lasa foartemult de dorit. Am vazut intr'o zi, la piata, un colonel sovieric care a cumparat 0 jumatate de pore si-l ducea singur-

- 56-

-

57

-pe spate, Soldatul care l-a insotit la piata, mergea inaintea Colonelului, eu mainele in buzunare si fJuera. Dad vine ila piata sotia vreunui of iter, soldatul care 0 insoteste nu-i duce cosul eu cumparaturi care este totdeauna foarte greu, ·ti 0 lasa sa-l duca ea, mai eu seama ca are in toate randu'rile ~i cate un copil in brate. Oare asemenea oameni pot fi :,Xasboinici buni?

..

nanciare, T oata populatia romaneasca ramasa in Cernauti, era Ioarte bucuroasa si toti se asteptau sa plece in primele transporturi. La aceasta comisie trebuia sa inaintam ciite' o cerere in care, pe langa altele, ni se cerea si specificam, .. pe cine avem in Romania, dece plecam $i daca am fost muljumiji eu viaja de acolo. Cererea mea a fost printre primele care s'au luat in cercetarea comisiei, Cu toate ca. bolsevicii membrii ai comisiei se prefaceau ca sunt foarte ocupaji si cil.Iucreaza cu multa Iebrilitate la cererile noastre, .. veniau la birou pe 1a oreIe 12, jar noi asteptarn "la rand" ,de Ia orele 8 dimineaja. Printre noi era veselie §i buna dispozijie, care de care: .sptmea cate 0 gluma, cate-o snoava sau De aduceam aminte. de locuri si de oameni de alta data din Cernauti, Un prieten. al meu povesti Intamplarea - se spune ca foarte adevarata. ,- a unui jidan din Cernauji, vechi ~i cunoscut luptatorcomunist. Jidanul, satul ~i disperat ca pentru totuI si pentru toate trebue sa stea la rind, se hotari sa se omoare, dar' .neavand pistol si negasind de cumparat franghie si sapun, o Iua 1a goana spre Prut sa se Inece, Pana la gara nu se intalni eu nimeni, Deodata observa jidanul ca-l striga ci·· neva si, crezand cli mai are rost de vre-o afacere se opri, Era un prieten care; stiindu-l om comod se -mira .mult vil;:andu-I ca fuge atat de repede ~j se grabi sa-l intrebe ceo sa' ntamplat. . Jidanul, deabea tragandu-!?i sufletul ii spuse di s'a siiturat de viata, de bolsevici, de comunism ~i sa mai ste .Ja dnd" pentru toate. II mai inslircina pe acesta sa-i spuna balabustei sale gestul lui si sa-i mai spuna ca 0 'a!jteapta... in raiu. Jidanul, auzind acestea, cauta sa-l convinga pe eel, ee se ducea sa se inece ca nu face bine. Dar jidanul nu-lasculta ci se porni mai repede spre Prut. Ajunse pe malul . dulu'. Acolo vazu 0 'muljime de oameni care asteptau, Unul din ei il intreba: "Ce cauti aicea jidane ? - "Am venit sa ma'necl '-- "Treci la rand . Faceam haz de mai multe intimplari de Ielul acesta., Pe aceasta am povestit-o numai .fiindd are multe invat1l.~·

IN TURNEU

PRIN BASARABIA PE MALUL IN ANUL 1937

NISTRULUI

.I

CAP.

XXII

In dimineata zilei de 15 Februarie, un prieten veni la -mine acasa si rna anunta ca incepand din ziua aceea s'a •deschis comisia de repatriere in Romania ~i rna chema si "pe mine la inscriete ca sa nu mai pierd si ocaaia: aceasta, l\l'anl" bucurat foarte mult si, nu stiu dece, de data aceasta .avearn credinta ca vorn pleca si noi in Tara. Inscrierile se Jil.eeau la sediul Militiei din locaul fostei adrninistratii fi-

- 59- 58-

.minte pentru acei dtaciti care mai cred in utopia sau sarada -comunismului. La 1 Martie s'a anuntat plecarea primului transport, -compus din 150 persoane, dintre, care jumatate erau jidani '~i ucranieni. Comisia Romina a primit numai 70 persoane iar restul s'au inters Ia Cernauti. , Dad bolsevicii eJ{au oameni de onoare in do,ua trans-. porturi plecau toti Romanii din Cernauti, dar ei aveau in.teresul ca satrimita in Romania numai streini si oarneni ,,"ue sunt iq serviciul lor. ',

grozav

de rasbunator,

sa ne desrobim

fratii

bucovineni

$1

basarabeni,
La orele 3 jumatate noaptea, a ple eat trenul cu transportul nostru, din gara Cernauti. Vagoanele erau mati, ne!1um:inate si neinciilzite. . Am ajunsIn gara VaduI Siretului Ia orele 5 !iii 40 minute ;i ne-am coborit din fren ca de aci sa mergem pe jos pina 1a frontiera, Pentru femei ~i copii am angajat. carute, iar noi, barbatii am mers pe jos. l}.m ajuns la Bahrinesti 1a orele 9 dimineata ~i am fost inchi~i intr'o curte cu gird inalt, Imediat au.venit grinicerii 'bolsevici sa .fa0 revizia bagajelor. Au desfacut .fiecare va- ,~, liza ;Ii pachet taind cu cutitul acolo uncle nu puteau des: -chide sau deslega. Au descusut hainele, au taiat captuseala ~i in fine, au distrus tot ce Ii se parea suspect. A~ desbracat femeile eautandu-le pina'!li prin parul capului. Le-au smuls cercerii din urechi ,si verighetele din degete. Au luat ceasurile, stilourile 51' orice Iuceu de valoate. Granicerii si vamesii bolsevici au mai luat aproape toata inibracamintea, lingeria ~i inca1tarnintea care-o aveau -repatl'ia1ii din transportul in care eram eu, Saracii oameni.: au fost pradati a doua oara si numai la citiva pa~i de Tara lor. La oreleeinci dupa masa, s'a ispril.vit jaful ~i am pornit pe linia ferata spre frontiera, Dupa un sfert de ora de mers, .am vhut granicerii romani si cornisia romaneasca, care ne .astepta 1a 0 bariera pe linia Ierata, Inimile noastre bateau sa ne sparga pieptul. Ne-au podidit Iacrimile si ni se inchidearespiratia. Du!'Sii>houii"luni'" de calvar ~i de grele suferinje, ne vedeam visul eu ochii, . . Ne-am oprit Ia cincizeci de metri de frontiers. Conti'siile s'au apropiat, s'au salutat ~i a inceput strigarea list~!ar .. -eel strigat lua bagajul ~i Iugea intr'un sufletpeste frontiera , 'unde era invitat sil. se urce intr'un tren luminat ~i bine in-'

~

La 12 lJ4~Ej:je.ple.aca a! doilea .transport compus din"SO jpersoane,' dintre care comisia Romanii a respins 10. In sfarsit vine §i binecuvantata zi de 20 Martie 1941, -cand trebuia sa. plece si transportal din care fiieeam parte -eu si cu familia mea. In ziua pl ecarii , la locuinja mea era un adevarat pele.rinaj. Sute de prieteni si cunoscuji Inri dadeau cate un biJetel sau cate 0 adresa rngandu-m~ sil. anunt Iamiliile sau cimoscujji lor ca sa intervina pentru repatrierea lor cat rnai -urgenta, La orele . 12 noaptea, ne-am dus la gad, pe jos, me rnai avand decit un geamantan cu putin bagaj, Cateva prosoape, cateva cearceafuri $i niste goblenuri lucrate de ··nevasta-mea. Atita dupa 20 de ani de sbucium ~i de munca. .Dupa 20 de am de tumee de propaganda roma.neasca, de dormit prin trenuri si hoteluri, a trebuit sa vina lacustele bolsevice ca sa ne fure munca si tara noastra .si sa nenoroceasca zeci de mii de familii romanesti, In timp -ce noi dorrneam pe dusurnele, rabdam de foame ~iJrig,ei.~i -cu . jidanii lor se lafaiau in locuintele noastre. In timp ce \ "noi nu aveam nici un feI de imbraoaminte, toata fur.indu-ne-o ei, bolsevicii hoti si barbari umblau 1mbraeati in "hainele noastre: ei care-au venit la Cemauti goi si stateau '1ampiti de cele ee vedeau Ia noi; ei care sunt cu doua sute "de ani ·in urma fata de cultura si civilizatia noastra, Nu se poate ca Dumnezeu' sa nu ne dea 0 satisfactie, .Nu se poate ca sa nu se implineascadorinta tuturor Romanilor, ca acesri blestemati jidani sa nu fie starpiji, Asteptam -chemarea 'la lupta '~i cu totii vom porni, in iures nehun ~i'

calzit,

.

~re~edintele comisiei noastre era O-J prim pre~edinte de tribuna! Gales, Mai ia'ceau parte din cornisie 0-1 Dr. Axman, sef de politie de frontiers, Lt. Saghin si mai multi

-60-

-

61 -

prieteni si cunoscuji din Cernllt,tti sau pit), alte erase. Dupa ce au fost strigati toti repatriatii, comisiile s'au desparjit stabilind al doilea, transport pentru ziua de 29 Martie, 1Q4:1 , ' Trenul nostru s'a pus in ~i~eare' si pe la orele 7 seara am ajuns in gara Burdujeni unde ~tat 0 ~oapte' j~ ~cire timp s'au facut Iucrarile vamale ~i deparazitarea, A doua ::i am fost dusi la spitalul din Burdujeni wide trebuia sa Iacem un stagiu de ~arantinii de cincisprezece zile si unde d-I P~. Dracinski ne astepta cumancare :calda si eamer~ !ncalzite. Dupa atata sbucium, ingrijirea si dragostea ee ne-a aratat-e administratoarea spitalului, p'-na Simniceanu 9\ Ielul cum am fost primiti la spitalul din' Burdujeni, ne-a ridie~t foarte mult moralui atat de scazut. ,. 1\1'a impresionat deosebit de mult gestuf prietenilor cunoscutilor mei dinCernauticare erau refugiati la Suceava ~i care, auzind cil. sunt la spitalul din Burdujeni, au venit 1a mine si mi-au adus diferire ohiecte de ale mancarii ~i .diferite cadouri, ' Au treeut si. eele 15 'zile de carantina si m'am Va%;ut -Iiber, pe sfantul' pamant al Tarii Romanesti din eetat~a Su"cevii, capitala lui Stefan eel' Mare ~i Sfant. 'Cand am ajuns la'Sueeava, primul meu gand a fast sa merg la Sf. Manastire unde se atia moastele Sfantului loan Gura de Aur, fiieatorul de minuni, sa multumesc bunului Dumnezeu ea ne-a ajutat sa scapam din iadul bol, sevic,

1
Si-acum, iubite cetitor intelectual, meserias, jaran sau muncitor in Iabrica, taniir ~i batran san Femei, va recomand .aceasta carte ea s'o cetiji voi, s'o dati si la altii si s'o pastrati ~i pentru copiii vostri ca'n ea Yeti, afla toata durerea Neamului nostru furat ~i schingiuit sufleteste si trupeste ' de niste bestii cu chip de om, puse in slujba unei credinte false, barbare si primitive, numai cu criminala intenrie de .a distruge religia si invajaturile Domnului nostru Isus Hristos. Pentru eei ce va mai indoiti de distrugerile si barbariile comunismului ,nu numai in Bucovina ~i Basarabia, dar §i i"n blajina §i pravoslavnica Rusie, nu vii fac alta recocomandatie de afirmare a celor spuse de mine ssu a grozavelor suferinte prin care am trecut, mai cumplite decaf orice mafriragiu, decat sa intrebaji atatea mii de Romani care au trait ~i au suferit ca-si mine' dincauza hotiilor, 'riedreptajilor si delasarile unor oameni dintr'un veac putred ~i vandut, Iar pentru conformitatea afirmatiilor din aceasta carte, vii stii marturie pentru totdeauna numele men curat si calvarul eelor dOM sute ~a:se zed ~i cinci de ziie netrecute in iadul bolsevic. •
Burduieni 25 Marlie Bucure§ti H:ll.
I

am

;i

I,

:

20 Mai 19:11.

M'am rugat lui Dumnezeu pentru fratii nostril, Remanii nenorociti, care-au ramas in Cernauti, ca sa Ie ajute Dumnezeu ,sa vina ~i ei in scumpa ~i frumoasa noastra Romanie. M'am mai rugat lui Dumnezeu ca sa-mi dea zile sa "lad rastumadu-se statuia draceasca a comunismului si sa rna: invredniceasca sa iausi eu parte la marea si sfanta bucurie a Nealnului Romanesc, atunci cand strigatele noastre de rasboiu si de rasbunare se vor auzi pana 1a eer ~i dreptatea romaneasca se va inalta spre soare ca '0 lumina noua si

eterna.
• Dupa Bucuresti. cateva zile de staeIa Sueeava, am plecat spre

~

~ , --: 62 -

~

~

-63-

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful