You are on page 1of 4

Cand Constantin hotaraste sa intemeieze Constantinopolul, el are in vedere sa refaca Roma pe tarmurile Bosforului; chiar daca relieful trebuie

putin "fortat" ca sa prezinte si aici cele 7 coline, organzarea orasului isi propune sa reproduca antica cetate a Latium-lui. Constantin structureaza totul in 14 zone; centrele puterii sunt menite sa joace si aici un rol: Senatul grupeaza familiile senatoriale, a caror clasa(ordo) se largeste considerabil, devenind o componenta a ceremonialului aulic. Cu toate acestea, tot din sanul acestei clase isi recruteaza imparatul principalii inalti functionari. Hipodromul isi pastreaza functia de loc de adunare a poporului ; este tot locul unde e aclamat imparatul si unde acesta organizeaza jocuri si distribuie paine. Sfanta Sofia, "Biserica cea Mare", sediu al institutiei patriarhale, trebuie sa faca din Constantinopol o capitala religioasa: de aceea, de aceea e cat se poate de firesc ca intre zidurile ei se tine cel de-al doilea conciliu ecumenic in 381. Constantin a vrut ca stralucirea noii Rome sa o egaleze pe a primeia. Urmasul sau, Iustinian (527-565), va incerca sa restabileasca autoritatea romana asupra Occidentului: el vrea sa reconstituie imperium Romanum intre hotarele sale, in cadrul caruia sa restabileasca pax Romana intr-o lex Romana unica si codificata de curand(529). Astfel, marea idee romana isi gaseste, in secolul al-VI-lea , o noua expresie politica. Iustinian va dispune, pe buna dreptate, sa i se prezinte, pe fata monedelor, bustul, cu casca si platosa, tinand globul crucifer in mana, iar pe revers sa figureze un inger in picioare, cu crucea in mana stanga si globul crucifer in mana dreapta. Astfel, lumea civilizata apartinea imparatului "aparat"de Dumnezeu . Iustinian scria astfel ultima pagina de istorie romana. Urmasii sai vor cunoaste mari dificultati si vor renunta sa-si asume pretentiile romane si universaliste ale ilustrului imparat.Amenintati in insasi existenta lor cand cruciatii celei de-a patra

cruciade vor pune stapanire pe Constantinopol, in 1204, romeii din Orient vor cauta sa isi afirme patriotismul grecesc prin zelul ortodox. Educaia copiilor era orientata in sens practic si in acela de a-i forma in spiritul integrrii lor in viata colectivitatii, deci si in sensul de a ti cum sa-si exercite drepturile si ndatoririle. coala primara ncepea la vrsta de 7 ani. Ea era inuta de un dascl de profesie care ii invata pe copii sa scrie, sa citeasc si sa socoteasc, sa repete si sa recite texte literare. Familiile bogate nu isi trimiteau copii la scoal populara ci ii incredintau unui pedagog. La vrsta de 12 ani copii treceau la coala de gramatica. Aici studiau limba latina timp de 4 ani, dar mai ales limba greaca, precum si autorii clasici respectivi. Elevii fceau exerciii de lectura, recitau, li se ddeau lecii de dictie, invatau figurile de stil. mplinind vrsta de 17 ani, tinerii din familiile nstrite isi puteau continua studiile la coala de retorica. Aceasta era indispensabila pentru o cariera politica. Predarea se fcea in limba greaca. Pe lng aceste scoli mai existau altele care formau anumii specialiti (medici, arhiteci, juriti). Si literatura latina isi datoreaz nceputurile literaturii greceti. Capodopera lui Ovidiu, Metamorfozele, folosete aproape exclusiv teme literare greceti. Publius Vergilius Maro este in permanenta contient de importanta si de nalta demnitate a funciei sale de poet. El a scris Bucolicele, in care canta farmecul vieii simple in mijlocul naturii. Hesiod i-a inspirat Georgicele, poem in ale crui patru carti poetul trateaz despre agricultura, pomicultura, zootehnie si apicultura. Cu acelai scop de a exalta virtuile romane si de a slavi persoana si epoca lui Augustus Vergiliu a scris grandioasa epopee a latinitatii, Eneida.

Quintus Horatius Flacus a scris satire avnd ca obiect diferite vicii ale contemporanilor, epistole cu subiecte filosofice si, partea cea mai valoroasa a operei sale-ode. Bogata creaie poetica a lui Publius Ovidius Naso s-a desfasurat in trei etape distincte. Primele culegeri sunt dedicate iubirii , tema ce pare a corespunde perfect vocaiei sale poetice. Apoi au luat natere Fastele si Metamorfozele. Exilul la Tomis i-a ocazionat poetului elegiile in forma de scrisori (Tristele, Ponticele), in care accentele de durere, de nostalgie, de revolta au un ton de sincera si emoionanta autenticitate. Romanii isi petreceau o buna parte din timpul liber cu jocuri de abilitate si de hazard, sau cu exerciii sportive. Spectacolele teatrale erau organizate de un magistrat special, care trata cu impresarii trupelor de actori. In amfiteatre aveau loc si spectaculoase batalii navale simulate, dar spectacolele obinuite raman totui luptele de gladiatori. Pe timpul lui Augustus s-a atins apogeul artei romane. Agripa, un prieten al mpratului construiete Panteonul, unul dintre cele mai importante temple ale antichitatii. Alte construcii importante sunt: Ara Pacis Augustal (Altarul Pcii lui Augustus), Mausoleul si Colosseum-ul. Printre construciile de mare importanta ale lui Apolodor din Damasc se numara Podul de la Drobeta (104-105) si Forul lui Traian ce includea, pe lng arcade, biblioteci si o zona pavata cu marmura si Columna lui Traian.

Religia romanilor era politeista, iar preoii se numeau pontifi. Cei mai importani zei erau: Ianus, Saturn, Vesta, Silvanus, Faunus, si Mars. Puternic influentati de greci, au renunat la divinitatile amintite si le-au adoptat pe cele ale elenilor, cu nume latine. Astfel noii zei erau: Jupiter, Iunona, Diana, Venus, Neptun. Centrul vieii religioase era situat chiar in casa fiecrui roman. Capul familiei oficia cultul domestic: pe un mic altar de lng vatra el aducea zeilor casei ofrande: flori, fructe oua, vin si foarte rar miei si iezi. Construind o civilizaie nfloritoare, romanii las lumii o importanta motenire culturala. Sistemul legilor romane, limba latina, operele literare si artistice vor influenta cultura popoarelor europene si vor constitui ente surse de inspiraie. Obiceiuri Limba greaca se raspandise pe o scara larga in cercurile inalte ale societatii romane. Odata cu limba a patruns in Roma si cultura greaca. Obiceiurile elenistice exercitau o influenta din ce in ce mai mare asupra felului de trai al aristocratiei si boga-tasilor romani. Unele obiceiuri s-au raspandit si in viata de toate zilele. Asa sunt cel al raderii barbii, obiceiul de a sta culcat in timpul mesei sau de a realiza inscriptii in versuri pe mor-minte. Trupe de actori greci dadeau la Roma reprezentatii in limba materna. Retorica Arta oratorica (retorica) se studia in scolile organizate de liberti greci in Roma, precum si in orasele din Grecia si Asia Mica. Oratorii romani imprumutau de acolo stilul atic (aticismul), simplu si sobru sau asiatic (asianismul), foarte teatral. Ora-torii dadeau o mare atentie pozei, gesturilor, intonatiilor vocii, intorsaturilor originale de stil, ironiilor izbutite, cu care puteau ponegri un martor sau da o lovitura de gratie adversarului.O insemnatate deosebita o aveau cuvantarile politice. Asianismul, folosit de Cicero, cel mai mare orator al epocii, a inflorit pana la jumatatea secolului I i.e.n., cand a inceput sa devina la moda aticismul, pe care l-a folosit Caesar.