Jocul copiilor de la 6-7 pana la 9-10 ani (scolarul mic) Dupa varsta de 6 ani integrarea treptata in viata scolara, cu cerintele ei spirituale

si relatiile competitionale pe care le impune, actioneaza profund asupra dezvoltarii psihicului infantil, determinand formarea personalitatii in conditii de actiune culturala organizata. Exista caracteristici generale si particulare ale acestei influente. Influenta exercitata de scoala este continua; ea se face simtita in intreaga viata a copilului: reglementarea orelor de munca si odihna, diversificarea preocuparilor, modelarea intereselor, preferintelor, distractiilor etc. Scoala ocupa o buna parte din timpul copiilor. Activitatea de invatare devine activitate fundamentala, ea dobandind functii principale in dezvoltarea personalitatii. Desi foarte dorit si practicat, jocul este dependent de activitatea de invatare atat in mod direct, prin reglementarea disponibilitatilor de timp pentru joc, cat si in mod indirect, prin aportul formativ cu care suplimenteaza dezvoltarea psihica a copilului. Ca atare dupa varsta de 6 ani se produce o schimbare in ceea ce priveste pozitia jocului in orarul vietii de fiecare zi, in ponderea si importanta lui, in structura si caracteristicile sale. Modificarea particularitatilor jocului nu este dependenta numai de schimbarea locului sau ca tip de activitate formativa, ci si de aceea a structurii totalitatii relatiilor copiilor. Aceste relatii se diversifica mult o data cu inceperea scolii. Copilul trebuie sa faca fata la cerintele a

carti. chiar daca ansamblul conditiilor fizice necesita o oarecare precautie. in prealabil. In mod spontan ii place (sub forma de joc) sa deseneze. deocamdata. reviste. dovada faptul ca se realizeaza spontan. curiozitati dezvoltate. Ca urmare. sa execute litere mari de tipar. Copilul se joaca “de-a scrierea” numelui sau cu majuscule de tipar. la aceasta varsta copilul poseda o mare voiciune. cu elemente de “valoare spirituala”. Astfel de activitati satisfact trebuinta de munca si curiozitatea fata de functionalitatea lucrurilor. De multe ori literele efectuate de el sunt inverse cu buclele si barele repartizate altfel decat trebuie. Conduita sa incorporeaza modalitati relativ suple si variate de reactie la diverse situatii. Jocul singular este stimulat. o memorie buna. In genere. ce include numeroase elemente .doua forme de mediu social: scoala si familia. Scoala promoveaza relatii de competitie si de cooperatie in care se creeaza emulatii si se apreciaza valoarea activitatii de invatare. frecvente in cele doua structuri de mediu. le-a invatat aproape pe nesimtite de pe firmele magazinelor sau din titlurile diferitelor gazete. La 6 ani copilul are fata de invatatorul sau invatatoarea sa o afectiune intenesa. Acestea incep sa influenteze atitudinile. copilul se intalneste cu lumea valorilor. de atractia fata de activitatile manuale. tot joc. Scrierea este pentru copil. Jocurile lui devin mai bogate si mai variate. intre altele. pe care. o inteligenta vioaie. sa picteze. La varsata de 6 ani. capacitatiile intelectuale ating un nivel de dezvoltare care ii permite copilului sa frecventeze scoala .

Astfel. Preocupat de jucarii. sociabilitatea sa evolueaza mai mult pe linia nuantarii relatiilor cu cei de aceeasi varsta cu el. de fotografiat. copilul are unele preocupari si fata de pretul lor. la toate varstele. Ii place sa afle ce rude are. intr-un fel. La 10-11 ani incepe sa doresca aparate de proiectie. jucaria poate fi considerata drept prim material a jocului. De multe ori ii aduce flori. ar dori sa-I dea jucaria preferata si uneori sa fie mangaiat. Din punct de vedere al conduitei sociale. La 9-10 si 11 ani printre cadouri apar tot mai multe carti. deoarece ea reprezinta inca bunul cel mai de pret de care dispune copilul. aceasta perioada este propice formarii atitudinilor umaniste si cetatenesti. Cresterea independentei copilului. intre 8-9 ani. modificarea disponibilitatilor afective-caracterizate prin cresterea atentiei emotionale fata de parinti. care au functii similar cu jucariile. sa cunoasca diferite regiuni ale tarii. etc. prin multitudinea lor. Fara indoiala. copilul devine foarte vioi. “jucarie” .simbiotice. Jucariile primite de ziua nasterii intereseaza. Ea se manifesta si in alte moduri. Tendinta de a oferi jucarii si flori va fi prezenta si la 7 ani. fata de alti copii si scaderea usoara a afectiunii simbiotice fata de educatoare- . le claseaza dupa criterii de acest gen si pastreaza oarecum evidenta tuturor cadourilor. in timpul copilariei aproape orice obiect poate deveni. Oferirea jucariei este un act semnificativ.

pe fondul . Preocuparea fata de rezultatele muncii scolare se intensifica. curajul. Incep sa-l atraga din ce in ce mai mult activitatile mai statice. intre altele. ceea ce arata ca procesul de socializare a jocului nu este continuu. copilul nu mai paraseste jocul cand este nesatisfacut de intorsatura pe care a luat-o. De altfel. Desi aceste dispute sunt. sportivitatea si veselia au efecte pozitive asupra dezvoltarii. cand orice indispozitie ivita in joc se solda cu plecarea acasa. rectiliniu. spiritual de abnegatie. zgomotoase. creste starea de tensiune datorita numeroaselor dispute legate de datoriile si drepturile fiecaruia in diverse etape ale jocului. a preocuparilor si capacitatilor aritmetice. ci are etape de evolutie mai complexa. de obicei. In timpul desfasurarii lor. O astfel de atitudine este mai avansata decat inainte cu un an. Spre varsta de 10 ani expansivitatea copilului se atenueaza in parte. lectie in cursul careia se instituie codificarea jocurilor cu reguli ca jocuri competitionale in care functioneaza de fapt aceleasi reguli de competitie ca in competitia scolara (se creeaza reguli de metinere a starii de competitie). personalitatea copilului devine tot mai complexa. Se pare ca starea de discutie in jocurile copiilor de 9-10 ani constituie o adevarata lectie de etica privind drepturile si datoriile fiecaruia. Sarcini concrete care solicita istetimea. Treptat.se manifesta si in jocuri. Sociabilitatea capata noi caracteristici. Apar aspecte de separare spontana si relativa ignorare a fetelor de catre baieti. Dupa unii autori este perioada optima pentru stimularea.

sa-i ajute. jocurile cu subiect si roluri. Jocul cu subiect si funtiile acestuia A. atitudinea fata de sine si atitudinea fata de altii. exista numeroase variante de dezvoltare psihica mai mult sau mai putin distantate de acest sumar portret. o problema majora. Se dezvolta si atitudinea de suporter: copiilor de 10-11 ani le place sa priveasca modul in care se joaca copiii mai mici. in timpul intregii copilarii. Din acest motiv adeseori parintii le reproseaza ca isi pierd un timp exagerat de mare cu jocul. creste spiritual de sobrietate. Multe dintre jocurile caracteristice prescolarului le regasim si la varsta scolara. se multiplica formele de cooperare scolara. si anume.competitional. Intr-un tablou topologic mai larg s-ar putea vorbi de copii la care se dezvolta oarecum dezarmonic dimensiunile caracterologice. cat si de jocurile cu reguli. Gesell subliniaza ca jocul nu inceteaza niciodata sa fie. . Pe planul intim al personalitatii opereaza din ce in ce mai fin actul observatiei si intelegerii subtile. Spiritul critic si viata interioara se imbogatesc sensibil la 10 ani. Desigur. atitudinea fata de munca scolara. cu anume particularitati care necesita o analiza corecta. sa-i supravegheze. Este vorba atat de jocurile de constructie. dar cu un anumit specific. Atractia exercitata de joc absoarbe inca prea mult preocuparile copiilor. uneori chiar in detrimetul invatarii. Acesta regasire a jocurilor exprima continuitatea unui anumit mod de a reflecta si incorpora experienta de lume si viata.

Jocul singular este impregnat mai ales de modele simbolistice complese. relatiile lor sociale si profesionale. de pilda. copii traduc in actiune evenimentele imaginate. sa transforme reliefurile ei. fac “prajituri”. mai realista decat la copilul prescolar.Jocul cu subiect pastreaza pana tarziu functii simbolistice importante. Fara indoiala. Asa. trufe (aceasta simbilizeaza paduri). prin aceste jocuri. fetelor le place sa se joace “de-a gatitul si bucataria”. se joaca cu papusi. O insemnatate tot atat de mare are contactul intim si lupta embrionara cu natura pe care copilul. invata sa o stapaneasca si sa o modeleze. Toate acestea sunt infaptuite intr-o situatie imaginara. se construiesc poduri etc. Mahlah reliefeaza faptul ca particularitatea principala a acestui joc o cosntituie prezenta si nuantarea rolului prin intermediul caruia copii reproduc actiunile adultilor. folosindu-se in acest scop de obiectele necesare carora le acorda “importanta de joc”. In jocurile colective evolutia subiecteleor este mai controlata. mare importanta prezinta exercitarea functiilor constructive creatorare implicate in aceste timpuri de jocuri. sa-i umanizeze dimensiunile. o gramada de nisip devine materie plastica de creatie a unui munte in care se fac tuneluri. . Baietii se integreaza de obicei in jocuri active. In asemenea jocuri sunt implicate anumite relatii sociale a caror respectare se face prin insesi rolurile diferite detinute de participant. se infig ramuri. unde intr-un cadru conventional. S. E. castele cu creneluri.

Spre deosebire de prescolari. “Wilhelm Tell” etc. “Cosmin. dar si a personajelor din filme. se vorbeste la “telefon”. Filmele seriale ca: “Ciresarii”. jocul “de-a familia”. la joc in favoarea cinematografului. Acesta furnizeaza un important material pentru joc. pana la 8-9 ani. “Robin Hood”. Domina inca. modalitatile de a vorbi. Din punctul de vedere al situatiilor de viata sociala transpuse in jocurile scolarului. uneori fara prea multa deliberare. scolarul este mult mai atent la selectionarea de conduita ce se manifesta pregnant si tipic. atitudinile. dar de fapt ele sunt doar mai putin episodice. acestea cuprind o gama mult mai bogata si mai variata de episoade si roluri. se efectueaza “inspectii” etc. In traducearea pe plan ludic a momentelor din viata si activitatea adultului. Acest fapt poate crea impresia ca jocurile cu subiect si cu roluri ale scolarului ar fi mai putin spontane decat ale prescolarului. au constituit si constituie pentru scolari tot atatea subiecte de joc care sunt transpuse si realizate cu multa pasiune. “Thiery la Fronde”. Jocul incorporeaza situatii din conduita celor aflati in imediata apropiere a copiilor. mimicile specifice etc. cum sunt cele “de-a magazinul”. interesul pentru fime este atat de mare incat copilul renunta. Sunt mult gustate jocurile cu roluri mai bogate in actiune. lecturi. fiul zimbrului”. jocurile in care se pot face si colectii. . mai direct detrerminate de experienta de cunoastere a copilului. la micul scolar se dezvolta capacitatea pentru o mai buna organizare a jocului in raport cu subiectul ales. La 8 ani. material privind conduita.

Pe baza acestor emisiuni ei isi creeaza adeseori jocuri noi care solicita mult spirit de intiativa. scolarii mici transpun in jocurile lor cele vizionate. asumandu-si si rolurile personajelor respective. Cartile citite la aceasta varsta. altele mai putin durabila. incearca sa respecte. “scuturi”. in filmele pe care le vizioneaza. Incearca sa se apropie cat mai mult de ele prin conduita si modul de imbracaminte. Jucandu-se “de-a luptele intre daci si romani”. de creatie. jucadu-se “De-a Cenusereasa”. de indemanare. fara insa a insista prea mult asupra lor. cele de povesti si basme la 7-8 ani. Ei transpun in joc intamplari intalnite de ei in literatura pe care o citesc. Este evident ca subiectele istorice. In acelasi fel fetele. caracterele personajelor si felul lor de a se comporta si imbraca.Fiecare emisiune influenteaza atat prin actiune cat si prin mijloacele de realizare a acesteia care sunt reproduse intocmai. de relatii intre personaje. se confectioneaza “sabii”. scolarii (baietii) isi pregatesc cu minutiozitate “armele” necesare. de aventuri si istorice la 9-10 ani. cat se poate mai fidel. . “arcuri” cu podoabe diferite pentru “daci” si “romani”. In cadrul cerintelor jocului. Unele emisiuni pot avea o influenta mai indelungata. luate din manualele scolare sau din alte carti patrund din ce in ce mai intens in jocurile copiilor la 9-10 ani. diferentiate in functie de rolul pe care il ocupa in joc. In genere. sugereaza copiilor o multitudine de subiecte care sunt transpuse in jocuri cu intregul lor echipament de expresii verbale.

au fost elaborate studii. conducand in mare viteza si cu mult “risc” masini. tancuri. jocurile scolarilor reflecta activitati specific barbatilor si femeilor. diriginta. Astfel de diferente – pe sexe – au fost stabilite si in alte activitati. exista numeroase jocuri cu subiect mixt mai ales jocuri cu reguli in care se schiteaza in mod spontan competitii intre fete si baieti. Baietii reproduc indeosebi activitati barbatesti. Aceasta notare a fost stabilita pentru baiti si fete. Se joaca mai putin cu papusile. Totusi. diverse feluri de mancare. distractii si activitati. diverse baterii de teste. Astfel de jocuri sunt specifice fetelor. Jocurile baietilor si fetelor se diferentiaza. cu vase in care se pregatesc. Organizandu-se spontan. rapiditatea si abilitatea motorie. intre 3 si 8 ani. pusti. tinant seama de caracterul “baietesc” al jocurilor ce . avioane etc. Printe alti factori care ar contribui la aceste diferente sunt mentionate in unele lucrari. incorporand conduita specifica. Pentru studierea structurii preferentiala a conductelor ludice. Terman si altii (1925) au stabilit un “indice de masculinitate” pentru 90 de jocuri. Nu vom intalni (sau vom intalini foarte rar) fete care sa-si asume roluri de luptatori “inarmati” cu pistoale. doctorita scolii etc. forta fizica si energia. Intr-un studiu asupra intereselor ludice la copii dotati (in numar de 554) si copii neselectati (474). chestionare etc. cu mobilier (jucarii) de bucatarie. Fetele transpun in jocurile lor in special activitati desfasurate de mama sau invatatoare.Baietii se joaca de obicei mai putin cu fetele. dupa retete “complicate”.

acestea fiind jocuri practice in special de baieti.000 de copii din mediul rural. fetele prefer si practica jocuri mai statice. tinand seama de alegerile lor libere. In plus. copiii trebuiau sa precizeze trei moduri diferite de a-si petrece timpul. Pornind de la o lista de 200 de jocuri li se cerea copiilor sa indice la care din activitatile ludice participau in timpul saptamanii care se scurgea. fiecare avand o nota. Scara pune in evidenta un fapt interesant si anume. Foster cerea unui numar de 738 de baieti si 685 de fete intre 6-11 ani sa intocmeasca o lista de jocuri (aproximativ 10 jocuri) pe care le-au practicat in cursul . O ancheta mai completa efectuata asupra activitatilor ludice a copiilor este cea a lui Lehman si Witty (1927) pe 17. Scara cuprinde un numar de 24 de activitati ludice. iar sub linia de neutralitate se gasesc plasate mai ales jocuri specifice fetelor. clasificate. In 1930. nota 13 reprezentand linia de neutralitate. Y. in activitatile lor ludice. jocurile preferate si practicate de baieti implica mai multa voiciune. agilitate. C. din timpul consacrat diverselor activitati. adica acele jocuri care nu antreneaza decat o desfasurare restransa de miscare. Ca aspect mai semnificativ sunt mentionate: o mai mica instabilitate la baieti fata de fete in activitatile ludice.caracterizeaza pe copii si tinerii.000 de copii din orase si 2. forta. toate jocurile care implica o activitate manifestata se afla plasate deasupra liniei de neutraliate. Rezultate care reflecta diferente de sexe au fost consemnate grafic si prin liste preferentiale. de cunostintele si interesele lor.

scolarii discuta si argumenteaza . Si in acest caz. Copilul de varsta scolara mica va aprecia mai corect cine poate fi conducatorul jocului. s-a observant timpul acordat de fiecare copil jocului cat si timpul de joc ce-l antreneaza pe copil. punandu-se in acelas timp in evidenta diferentele intre sexe. care incep sa se bazeze pe aprecieri si autoaprecieri asupra posibilitatilor acestora si asupra propriei lor capacitati. considerandu-i pe acestia incapabili de actiuni mai “complicate” cum ar fi: confectionarea de hainute pentru papusi. intre 6-7 ani la jocurile de constructii.. Adeseori. asamblat. Rolurile. se transpun cu mai multa exigenta decat la prescolari. Devine mai activa selectionarea partenerilor. fetele au manifestat preferinte pentru jocuri cu un caracter mai static. Treptat fetele formeaza grupuri separate de cele ale baietilor. pictat. Pe scolar nu-l va mai multumi doar chemarea:”cine vrea sa se joace cu mine” atat de frecventa la prescolar. Punandu-se la dispozitia copiilor diverse jocuri. Toate jocurile au fost grupate in 11 rubrici.ultimului an si sa precizeze in fiecare caz daca era vorba de jocuri de interior sau jocuri practicate in aer liber. S-au pus in evidenta unele diferente dintre baieti si fete in care priveste tipurile de joc preferate si practicate. imbracarea papusilor. Farwell (1930) a testat experimental reactiile copiilor mici. piese pentru modelat. ce rol se potriveste mai bine fiecaruia dintre jucatori. loto-uri. desenat etc. in jocurile scolarului mic.

in acelasi bloc etc. sa fie commandant. Ca fenomen mai evident se constata o nuantare a strategiilor in vederea crearii de situatii care sa confere jocului consistent. scolarul dovedeste un sistem mai sever de apreciere si triere (selectie). in stabilirea rolurilor. ca locuiesc pe aceesi strada. stie “mai multe” si este mai curajos. micul scolar prefera sa se joace in special cu unul dintre ei. in mai mare masura ca la prescolari. Relatiile ce se stabilesc intre copii in jocurile cu subiect si roluri sunt determinate. Interesant este ca. sau de cel care exercita o influenta mai puternica asupra celorlalti. Modalitatea de executare corecta a rolului consolideaza pozitia copilului de colectivul de joc. de faptul ca elevii invata in aceeasi clasa. adeseori urmareste cu privirea ce fac altii. momentul organizatoric al jocului prelungindu-se mult timp din aceasta cauza. Ca atare. de studiere a manierei de joc a partenerilor in vedera succesului general. Papst Marieluise. In jocul “De-a soldatii” nu oricare dintre copii este propus sa conduca. subliniaza ca la cei mai mici nu se pune in evidenta o preocupare strategica sau o intelegere clara a strategiei partenerilor. de legaturile de prietenie. in timp ce se joaca. studiind comportamentul copiilor de la 6 la 10 ani in jocurile strategice simple. coeziune si forta de atractie. In jocurile cu alti copii.repartizarea rolurilor. La cei de 10 ani insa se constata tendinta de handicapare a celorlalti. Acest rol poate fi indeplinit de cel care s-a dovedit a fi mai intreprinzator. La .

grupele de joc se formeaza de multe ori spontan. Uneori. De cele mai multe ori insa. pregatirea poate dura chiar cateva zile. scolarul opereaza restructurari. se remarca constituirea de grupuri mai mici. ceea ce denota caracterul “deschis” al jocului pentru incorporarea de noi conduite si mai ales de noi forme de relatii interpersonale diferentiate. ceea ce confera jocului cu subiect o logica mai riguroasa si un caracter mai realist.scolarii de 6-7 ani. Jucandu-se “De-a exploratorii geologi”. Perioada de pregatire a jocului cu subiect si roluri tinde sa creasca dupa 8 ani. in conduitele transpuse in joc. ei (in special cei de la 10-11 ani) tind sa redea cat mai fidel si verosimil diferite modele de conduita. care sunt mereu reimprospatate prin primirea de noi participant si parasirea jocului de catre altii. Ulterior. La scolarii din primele clase. copiii . pastrand doar aspectele de continut si mai putin pe cele de forma. copiii de 8-10 ani (mai ales baietii) isi pregatesc ” ehipamentul”. mai stabile. La cei de 8-10 ani grupurile sunt mai inchegate. Cei care nu respecta etapele si regulile jocului sunt usor eliminati. incep sa functioneze criteria de selectie pentru anumite roluri si preferinte pentru unele jocuri. Ele sunt foarte difuze si “deschise”. Subiectele de joc sunt inca foarte labile. In jocurile scolarilor mici exista numeroase elemente noi care constau in anumite “etape de pregatire”. specifice scolarilor de aceasta varsta. La 9-10 ani. In joc. “instrumentele” necesare pentru efectuarea “sapaturilor”. iar criteriul preferential este completat de cel al aprecierii conduitei de joc. cum este cel mentionat.

le sorteaza in functie de diferite criterii.colectioneaza tot felul de pietre. Exista si situatii cand ele sunt sugerate de catre adulti (parinti. . Tipurile de jocuri cu subiect se extind si se largesc pe masura ce scolarul este mai mare. La 9 ani incepe sa capete o pondere tot mai mare jocul “De-a explorarea”. cautarea de “comori”. intrand in casa cu o punga cu pietre de marimi si culori diferite. Organizarea ca atare. In general. In toate aceste cazuri scopul si situatia de joc impulsioneaza initiativa copilului. nu numai in cel social-cultural apropiat. le explica parintilor ca “sunt foarte pretioase” si au fost gasite in “sapaturile geologice” care vor continua si a doua zi. le “studiaza” foarte serios. jocurile scolarilor sunt organizate de ei insisi. repartizarea rolurilor si desfasurarea jocului pun in evident capacitatile creatoare ale scolarului mic si rolul important pe care il ocupa jocul la aceasta varsta. Spiritul de antrenare este atat de activ incat chiar si o simpla sugerare poate stimula elaborarea unui vast plan de joc. fac referiri la valoarea si vechimea lor. cand se vor gasi probabil altele mai vechi si mai mari. jocul “De-a excursiile”. Este evident ca in jocurile scolarilor mici intervin subiecte ancorate in mediul de cultura mai larg. Aceasta situatie denota ca scoala favorizeaza largi trasee de absortie a tot felul de teme de joc prin care copilul asimileaza dimensiunile mediului de cultura in care traieste. profesori) sau de catre copii mai mari. jocuri ce implica mult spirit de aventura. prinderea de “hoti”. Un copil de 9 ani.

In acest sens Gesell arata ca scolarul de 7 ani poseda un pronuntat simt anticipativ. onestitate etc. pentru aprecierea posibilitatilor partenerilor si a celor proprii.Prin structura si disponibilitatile angajate. numeroase jocuri. Totodata. atentia in urmarirea modului de indeplinire a rolurilor si in desfasurarea momentelor de joc in asa fel sa se realizeze cele produse de copii. se creeaza conditii pentru stabilirea si aprofundarea relatiilor dintre copii. cu reguli de . Organizarea jocurilor cu subicet si roluri antreneaza capacitatea imaginativa creatoare. in procesul desfasurarii lui. a vocabularului cu expresii literare pe care copiii de varsta scolara le transpun aidona in dialogurile dintre ei in joc. jocul cu subiect si roluri are un puternic caracter formativ cu consecinte asupra intregii personalitati infantile. Numeroase studii privind rolul jocului cu subiect si roluri in structurarea personalitatii scolarului din clasele mici subliniaza faptul ca. Jocurile didactice. contribuie la imbogatirea experientei de cunoastere. Jocurile didactice In perioada scolara. fiind subordonate activitatii de invatare. jocul cu subiect si roluri cultiva in mare masura atat capacitatile proiective (de transpunere in rol) cat si o serie de trasaturi de caracter: perseverenta. Jocul cu subiect si roluri constituie un mijloc important de educatie intelectuala prin imbogatirea cunostintelor. copilul avand mereu in vedere ca rezultatul final al jocului sa corespunda sarcinilor si scopului propus initial.

Jocul “Stii cand?” (in care copiii trebuie sa identifice si sa sorteze dupa anumite criterii o serie de ilustratii) usureaza intelegerea anotimpurilor. de exersare in citire care au un rol important in asimilarea de catre copii a notiunii artimetice de numar a unor reguli gramaticale etc.miscare si cele sportive care se practica la lectiile de educatie fizica. completate cuvinte care contin in structura lor o anumita vocala. La scolarii de 6 ani. lectiile sunt completate cu o serie de alte activitati. atunci cand este posibil si necesar. sub forma de joc. Astfel. “Jocul imaginilor” (identificare unor ilustratii cu animale si pasari) faciliteaza procesul de clasificare pe planul gandirii. sunt alcatuite . stimuland astfel capacitatile mentale implicate in invatare. in insasi structura lectiilor. de comparatie. prin imbinarea specifica a activitatii de invatare cu jocul. Intocmind o clasificare. copilul dobandeste mai usor unele notiuni. de pilda. in special. Decroly enumera printre jocuri pe cele de initiere aritmetica. importante functii cognitive. de sesizare a asemanarilor si deosebirilor. ceea ce denota ca realmente el nu se poate desprinde inca de joc. De aceea. printre care o mare atentie se acorda jocurilor didactice. sunt repetate sunete. atunci cand sunt bine dirijate. gramaticala. precum si cele intelectuale ce implica rezolvari de probleme distractive indeplinesc. elemente de joc sunt incluse. De multe ori scolarul mic combina efectuarea temelor pentru acasa cu scurte momente de joc. La orele de citire.

intre altele jocul “Literele au fugit”. studiile . Jocul didactic este deci utilizat ca mijloc pentru facilitarea procesului de dobandire a cunostintelor nu numai in gradinitele pentru copii (in acest sens A. jocurile didactice practicate sunt mai complexe. Multe alte cercetari au scos in evidenta rolul jocului in activitatea instructiva. P. Subiectii au fost copii de 5-6 ani.propozitii cu anumite cuvinte. La scolarii de 9-10 ani. in predarea numeratiei. in deosebi la cei de 6-7 ani. Rezultatele obtinute sustin ipoteza ca jocul exercita importante influente instructive. Dienes (tot in legatura cu aritmetica). Amintim unele investigatii ale prof. Cu ei s-a organizat. participarea deosebit de activa si spontana a copiilor la acele activitati care pot fi insotite cu unele componente de joc a retinut atentia cercetatorilor si a cadrelor didactice. “Leicesterhire Mathematics Project” elaborat in Anglia din initiativa lui Z. B Zorgo privind invatarea aritmeticii. V. la elevii mici. a raporturilor cantitative) jocul didactic ofera conditii optime pentru asimilarea si formarea unor notiuni abstracte. care consta in cautarea de imagini sugerate de literele ce compun un cuvant oarecare scris pe tabla. Actiunea formativa a jocurilor. la lectiile de aritmetica ( de exemplu. Tot astfel. Lovinescu ii sublinieaza rolul si importanta). Maria Dmohovska s-a referit la un experiment efectuat la Institutul de pedagogie din Polonia. La Conferinta internationala de pedagogie prescolara de la Sofia (1968). ci si in scoala.

Caracteristica varstei scolare este si tendinta spre colectionare. arta). Claparede plaseaza jocul de colectionare la varsata de 9-12 ani. Asa sunt. improvizate. cu “pusca”. uneori isi controleaza astfel de expresii chiar in fata oglinzii. clasari. dar mai ales in colectionarea de marci postale din diferite tari. scolarii isi imbogatesc cunostinte in diferite domenii (geografie. Este preferat uneori jocul legat de ridicarea unui zmeu sau jocul cu baloane. buzunarele copiilor de 9-10 ani contin obiecte foarte variate. tendinta spre colectionare are un caracter de joc si prilejuieste multe momente de activitate similare jocului. de exemplu. Jocurile cu prastia. Prin intermediul colectiilor. Activa la multi copii. capata o pondere insemnata mai ales la baieti. care cuprind un important volum de informatie. Aceste colectii solicita capacitati de clasificare in functie de elemente comune. Spiritul de colectionare se manifesta in diferite directii. Adeseori. Scolarii dispun de un important repertoriu de expresii mimice. mici muze. .intreprinse de Florica Bagdazar (asimilarea scris-cititului prin joc) si lucrarile Mariei Richardson (insusirea citirii). discutii etc. Acest tip de colectii permite schimburi. jocurile de mimica si imitatie. colectii eterogene. stiintele naturale. De altfel. de criteriul timp. copii isi alcatuiesc albume. La varsta scolara mica. continut. intalnim si alte feluri de jocuri decat cele mentionate. de forma. etc.

La varsta cuprinsa intre 7-9 ani. Efectueaza tuneluri in zapada. Pentru 9-12 ani sunt mentionate jocurile de intrecere. “Popa-Prostul”. mult indragit de catre copii. se da cu saniuta pe derdelus etc. acum are loc o nuantare sezoniera evidenta a jocurilor. Este varsta cand. Claparede plaseaza si jocurile de vanatoare. .Sporeste interesul pentru jocurile de masa (“Dominoul”. fiind mai rezistent copilul incepe sa simta mai intens placerea jocurilor de iarna. De altfel. Dintre acestea amintim doar jocul “De-a v-ati ascunselea”. “Pacalici”). de agerime primele jocuri de imaginatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful