ALUMINIUL

Partea a- I -a

ALUMINIUL – UTILIZARE IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MASINI

GENERALITATI Aluminiu este cel mai raspandit metal in scoarta tereatrǎ, iar printre elemente ocupǎ locul al treilea in urma oxigenului si siliciului. Datoritǎ activitǎtii sale chimice mari, se gǎseste in naturǎ numai sub formǎ de compusi. Impreunǎ cu oxigenul si siliciul formeazǎ 82,58% din scoarta terestrǎ. Aluminiul este cunoscut inca din antichitate si era utilizat de cǎtre greci si romani. Denumirea de aluminiu vine de la latinescul “alumen” care este folosit pentru a denumi substante astringente. Primele incercari de separare ale aluminiului dateazǎ din anul 1810 si apartin fizicianului englez Davy , care a efectuat electroliza hidroxidului de aluminiu usor umezit, dispus intr-o atmosferǎ de hidrogen, intr-o pila Volta, folosind in calitate de anod platina, iar in calitate de catod, o sarmǎ de fier. In urma acestui proces s-a obtinut un aliaj Al-Fe, din care insǎ nu s-a reusit sǎ se separe aluminiu. Prima datǎ aluminiu a fost descoperit in anul 1827 de un chimist german Wohler care a obtinut primele 30g de aluminiu sub formǎ de bobite. In anul 1854 Saint-Claire-Deville, a folosit metoda lui Wohler pentru obtinerea industriala a aluminiului, inlocuind potasiul cu sodiu, iar clorura de aluminiu, instabilǎ si higroscopicǎ, cu clorurǎ dublǎ de aluminiu si sodiu. La sfarsitul secolului al XIX-lea, metoda lui Saint –Claire-Deville a fost inlocuitǎ, fiind aplicat procedeul de extragere a aluminiului prin electroliza aluminei dizolvatǎ in criolitǎ topitǎ, procedeu aplicat si in prezent in metalurgia acestui metal.

Prepararea aluminiului in laborator Aluminiul metalic a fost obtinut intaia oara, in 1825, de Oersted prin reducerea clorurii de aluminiu anhidre, cu amalgam de potasiu. Doi ani mai tarziu, Woehler a perfectionat metoda folosind potasiu metalic, inlocuit mai tarziu prin sodiu: Reactia chimica ce are loc este: AlCl3+3Na Al+ 3NaCl

1| Page

In aceste conditii. Anul 1866 aduce cea mai mare perfectionare in domeniul producerii aluminiului si poate fi considerat ca inceputul metalurgiei moderne a acestui metal. Woehler a reusit sa-l prepare in laborator. 2| Page . Aluminiul trece astfel din grupa metalelor rare. numit alumina. intrebuintand curenti de mare intensitate. Proprietatile fizice Culoarea Aluminiul este un metal alb ca argintul. numai dupa aceasta data. Pe cand aluminiul pur are o rezistenta la rupere de maximum 18 daN/mm2. Aluminiul pur nu are prea multe intrebuintari din cauza slabelor calitati mecanice. Nu intra insa in randul materiilor prime industriale decat mult mai tarziu. acesta isi pastreaza culoarea si rezistenta. Aluminiul nu prezinta modificari alotropice. care abia sunt pomenite in tehnica. umpland goluri sau deplasand alte materiale. cand procedeele noi au asigurat obtinerea lui in cantitati mari si la preturi acesibile.In aceasta reactie. printre metalele de o mare importanta industriala si economica. sub forma unei pulberi cenusii si abia 18 ani mai tarziu este separat sub forma unor globule mici. Extractia aluminiului pe cale industriala Aluminiul metalic a fost produs prima data in cantitati comerciale in anul 1854. dezvoltarea metalurgiei aluminiului a fost strans legata de posibilitatea de a produce energie electrica in mod avantajos. productia de aluminiu pe scara larga a devenit posibila. Aceasta rezistenta se datoreste formarii unei pojghite foarte subtiri. duraluminiul intrece chiar 50 daN/mm2. de oxid. facandu-si loc printre metalele intrebuintate in industrie. 23gNa dau numai 9gAl. pana acum. aluminiul incepe o ascensiune rapida. din cauza greutatii atomice mici si a valentei mari a aluminiului.70 g/cm3. La aer. dupa magneziu. care apara restul metalului de oxidatie si-l face propriu pentru constructii in aer liber. Procedeul consta in electroliza oxidului de aluminiu (Al2O3). cand i s-au putut studia si proprietatile fizice si chimice. singurul procedeu intrebuintat. Greutatea specifica (densitatea) Dintre metalele curente. avand densitatea la 20°C de 2. In anul 1827. aluminiul este cel mai usor. Odata invinse dificultatile pentru obtinerea lui sub forma metalica. cu aspect metalic. are o mare conductibilitate electrica si termica si este rezistent la coroziune datorita formarii unei pelicule aderente compacte de Al2O3. Heroult in Franta si Hall in America. in solutie de fluoruri (criolita) topite sub actiunea curentului electric si este. breveteaza in acelasi timp procedeul electrolizei electrotermice. rezistenta la coroziune crescand cu gradul de puritate. aluminiul se conserva uimitor de bine. concurand cu otelul moale. dar compacte.

cu o susceptibilitate: k=+0. -viscozitatea aluminiului topit este de 0. aur. 3| Page .96 cal/g. -difuzibilitatea termica. sau rapiditatea de incalzire. este cu putin inferioara aceleia a cuprului.4∙10-3. iar la 1030°C este de 1 mg Hg.01392 poise la 800°C. Proprietatile mecanice si tehnologice: -modulul de elasticitate 6700daN/mm2 -modulul de torsiune 2700daN/mm2 -coeficientul lui Poisson 0. aluminiu.7°C -temperatura latenta de topire este de 93. Caracteristici magnetice Aluminiul pur este usor paramagnetic.34 -compresibilitatea la 20°C 1. urmeaza imediat dupa cupru.02890 poise la 700°C si de 0. o micsorare a greutatii de 30% fata de cupru si de 90% fata de fonta si otel. cu atat conductibilitatea este mai buna.52 cal/cm∙s∙°C. iar caldura latenta de vaporizare este de 2305 cal/g. -tensiunea de vapori a aluminiului este in functie de temperatura: 0. fier. pentru un megabaryc. Aluminiul. Se constata ca aluminiul este metalul cel mai ieftin la calitati termice egale.60∙106 (cm3/g) Conductibilitatea electrica Una dintre proprietatile cele mai importante ale aluminiului este conductibilitatea sa electrica. din acest punct de vedere. ceea ce compenseaza diferentele de pret. Aluminiul pur permite.00062 mg Hg la 660°C (topit). cupru. ordinea metalelor bune conducatoare de electricitate fiind urmatoarea: argint. -conductibilitatea termica la 20°C este de 0. mici cantitati de impuritati fiind de natura sa influenteze mult conductibilitatea electrica. Cu cat aluminiu este mai curat. la o conductibilitate termica egala.Caracteristici termice -temperatura de topire: 658. -temperatura de fierbere la presiunea normala este de 2056°C. adica proprietatea de egalizare a temperaturii in regim variabil. dar cu mult superioara fata de a alamei si de 5-6 ori mai mare decat aceea a fontei sau a otelului. -tensiunea superficiala a aluminiului topit intre 700° si 820°C este de 520 dyne/cm.

Aluminiul metalic brut produs de industrie poate contine maximum de impuritati in proportie de 2%. apoi urme de cupru. sa fie un metal omogen si avand continutul de 99. unde apare ca Al2 O3 amestecat cu alti oxizi: -sub forma de alumina (Al2O3) naturala sau artificiala. Aluminiul comercial pur (commercially pure aluminum): se obtine de la electroliza.5%Al.5%). -contractia liniara 1. -aliaje de aluminiu cu alte metale. -temperatura de prelucrare la cald 350-450° C. turnat Duritate Brinell Intrebuintarile aluminiului Aluminiul se intalneste intrebuintat sub urmatoarele forme: -metal pur.5% Al. -dilatarea la topire 6. Prin diferite perfectionari s-a reusit ca metalul produs plecand de la bauxita. Reducerea continutului de impuritati se obtine prin 4| Page 658. -temperatura de recristalizare 150° C. aceste doua ultime elemente fiind antrenate mecanic in metal.7%. -sub forma de bauxita. sodiu. locul principal il ocupa fierul (circa 1%) si siliciul (0. dintre impuritati. -combinatii ale aluminiului cu alte elemente chimice (alauni.7°C 2056°C 12 kgf/mm2 15 kgf/mm2 5-10 % 14 kgm/cm2 30-35 .5% Alte proprietati fizice si mecanice: Temperatura de topire Temperatura de fierbere Limita de curgere Rezistenta la tractiune Alungirea Rezilienta la 20 C. -temperatura de recoacere 370-400° C. floruri si alumina. sulfati). zinc.Aluminiul are urmatoarele caracteristici tehnologice: -temperatura de turnare 710-730°C. contine circa 99.

cadmiu. cel mai cunoscut este alaunul de potasiu si aluminiu: KAl (SO4)2∙12H2O. care sunt mult mai des intrebuintati. Sulfatul de aluminiu. Aluminiul se mai utilizeaza sub forma de pulbere in aluminotermie si pirotehnie. Dintre avantajele aliajelor de aluminiu fac parte: greutate specifica mica 2.5-3 gf/cm3. si se curata de impuritatile antrenate mecanic. prin formarea unei sari coloide de aluminiu cu acizii organici din colofoniul adaugat in pasta. Aluminiul superior (super-purity aluminium): Prin diverse procedee. aliaje aluminiu-cupru. care sa-l faca rezistent la solicitarile mecanice sau de alta natura. Al2(SO4)3∙18H2O. sunt aliajele cu cositor. 0. de 99. Cuprul. magneziul si manganul sunt adaugate intentionat. dar importante. cunoscute sub numele de duralumin. a caror prezenta este daunatoare prelucrarii ulterioare a aluminiului prin laminare. trefilare etc.rafinarea aluminiului. cele mai importante sunt aliajele complexe ale aluminiului. numai fierul constituie o impuritate inutila sau chiar daunatoare. stibiu si bismut. dupa modul de prelucrare. Cele mai importante aliaje sunt acelea care contin cupru. serveste pe scara mare la fabricarea si anume la incleierea hartiei. siliciu. De aceea s-a cautat a se corecta aceste imperfectiuni prin aliaje. aliaje de aluminiu laminabile. Astfel se utilizeaza cu rol de catalizator pentru producerea gazolinei cu cifra octanica superioara. care este mai mult o operatie de omogenizare. apoi la confectionarea de folie cu mare capacitate electrica si folie pentru ambalajul medicamentelor si al bijuteriilor. Duraluminul contine urmatoarele elemente de aliere: 95%Al.99% Al. Cea mai mare cantitate de aluminiu se utilizeaza pentru fabricarea aliajelor de aluminiu. Duraluminul se intrebuinteaza mai mult sub forma de semifabricate: table. dupa numarul elementelor ce le contin. Alaunii sunt sulfati dublii ai unui metal trivalent si un metal monovalent. fluoruri si alumina. conductivitate electrica si termica inalte. Aliaje de aluminiu: Aluminiul pur nu are multe intrebuintari din cauza slabelor calitati mecanice. Prin aceasta operatie se omogenizeaza metalul. Mg. magneziu si zinc. sarma etc. bare. prezenta lor fiind datorita intrebuintarii unui aluminiu insuficient de pur. caracteristici mecanice superioare. Si si Fe. aliaje aluminiu-zinc. care sunt reduse ca numar. 0. De mica importanta. iar ca dezoxidant si element de aliere se intrebuinteaza la elaborarea otelurilor. acesta lipeste firele de celuloza. aliaje aluminiu-siliciu. aliaje aluminiu-magneziu. Totusi. rezistenta mare la coroziune si prelucrabilitate prin aschiere buna. In acelasi scop se 5| Page . Combinatii ale aluminiului cu alte elemente chimice: Dintre diversii compusi chimici ai aluminiului se mentioneaza alaunii si sulfatii. aliajele aluminiusiliciu binare sau siluminuri (5-15%Si). din cauza intrebuintarilor reduse. de catre marile intreprinderi producatoare un aluminiu extrapur. Aluminiul produs de diferite celule de electroliza este topit in cuptoare cu vatra basculanta sau in creuzete incalzite cu carbune sau cu electricitate. s-a reusit sa se obtina.5%Mo.5%Mn. Clasificarea aliajelor aluminiului se poate face din mai multe puncte de vedere: dupa densitate. Din grupa aliajelor de aluminiu laminabile care se durifica prin tratament termic. Acesta are proprietati superioare si i se dau intrebuintari speciale. Amintim aliajele de aluminiu pentru turnatorie. adica prin adaogiri de alte metale. Siliciul si fierul sunt impuritati intamplatoare. 4%Cu.

Produsele de aluminiu se pot clasa. chiulase de motor. se preteaza la repusaj si ambutisare. plunjere etc). roţi pentru curele. Cu cat un automobil este mai usor. in mare. conductivitate termică şi electrică mare sunt de asemenea utilizate la confecţionarea pieselor în mişcare accelerată (pistoane. boehmita si diasporul. ceea ce are mare importanta pentru siguranta in conducerea vehiculului. a absorbtiei scazute de neutroni in sectiunea transversala. compus in principal din minerale de oxid de aluminiu. cele obtinute prin extrudare si prin forjare se apreciaza la 80% din totalul consumului. a maleabilitatii. greutatea specifica ramanand totusi cu mult mai redusa si poseda o conductibilitate termica superioara conductibilitatii materialelor feroase. a insusirii de a nu produce scantei si a inaltei rezistente mecanice raportata la greutate. Datorita faptului ca aluminiul şi aliajele lui prezintă o densitate redusă (sunt uşoare). gibsit. Maleabilitatea aluminiului permite fabricarea tablelor si benzilor. Produsele fasonate (lucrate). Alumina Al2O3 apare ca produs calcinat in procedeul Bayer si in procedeul Combinat pentru fabricarea aluminiului. cum sunt cele laminate. in doua categorii principale: produse fasonate (lucrate) si produse turnate. Alaunul si sulfatul de aluminiu sunt folositi pentru epurarea unor ape industriale uzate prin metode mecanochimice. continand circa 5% impuritati. carcase pentru pompe. adica dupa iesirea din fabrica. Principala intrebuintare a aluminei este pentru producerea aluminiului metalic. In forma comerciala este o pulbere fina de culoare alba. In ceea ce priveste exploatarea. a proprietatilor nemagnetice. accesorii pentru instalaţii de irigaţii. avantajele apar din punctul de vedere al conducerii si al economiei. a netoxicitatii. a extruziunii pentru obtinerea semifabricatelor cu pereti subtiri. scurtand distanta de franare.utilizeaza si alaunul. tamburi de frână etc. Bauxita este un material natural. sunt apreciate la circa 20%. un trihidrat si monohidtati. a reflectibilitatii. a inaltei conductibilitati electrice si termice. iar produsele turnate. Datorita ductilitatii se poate trage in sarma si fire foarte subtiri. eterogen. acesti compusi servesc la coagularea suspensiilor coloidale aflate in aceste ape cu continut de detergenti nedegradabili biologic. Este singurul minereu pentru extragerea industriala a aluminiului metalic. cu atat el are accelerari mai rapide si posibilitati de franare mai bune. Domeniile de intrebuintare ale aluminiului si ale aliajelor sale: Aluminiul metal si aliajele sale sunt utilizate pentru multe produse din cauza densitatii sale scazute. Avantajele de ordin constructiv se datoresc urmatoarelor proprietati ale aliajelor de aluminiu: au o rezistenta la solicitarile mecanice care poate fi comparata cu cea a otelurilor obisnuite. 6| Page . pulberea de aluminiu si cleiul. Industria automobilelor: Avantajele intrebuintarii aluminiului in constructia automobilelor sunt de doua feluri: avantaje de ordin tehnic constructiv si avantaje de exploatare. a rezistentei la coroziune.

Produsul obtinut: Aluminiul. restul fiind impuritati. sa se separe metalul din acest concentrat. obtinuta din bauxita prin unul din procedeele amintite mai inainte.003 % Mg . 0.. sunt transportati respectiv la anodul si la catodul baii de electroliza. iar astfel aluminiul este destinat pentru prelucrare prin deformare plastica la rece sau la cald si prin turnare. antracitul pur. Este evacuat periodic prin sifonare aluminiu lichid si se toarna apoi in lingou. Se stie ca electroliza consta in trecerea unui curent electric printr-o solutie de electrolit si ca ionii din solutie. 0. Metoda gasita si intrebuintata astazi pentru obtinerea aluminiului din alumina este electroliza electrotermica.. 0.005 % Mn .01 % Cu . Metalul brut contine intre 99. 0.07 % Ga .8% Al. sau cocsul de petrol.005 % V . 0. Pentru ca aceasta depunere sa nu fie stanjenita. 99...22 % Si . care in general este mult mai curat decat alti carbuni. Anozii sunt prevazuti cu un sistem de coborare automata deoarece se consuma in timpul electrolizei. intrebuinteaza curent electric de joasa tensiune. Peretii cuvei si catodul sunt captusiti cu un strat de cocs de petrol amestecat cu gudron. dar de mare intensitate...4% si 99. In fundul cuvelor este plasata o placa din doua straturi. Electroliza aluminei se face in bai de elctroliza. rezultati din disocierea moleculelor. 0. Scurgerea aluminiului este ultima din operatiile importante si la ea se pot distinge doua faze: scurgerea propriu-zisa. Metalurgia aluminiului bazata pe electroliza. densitatea baii trebuie sa fie inferioara densitatii aluminiului. 0.. Este necesar ca. in acest scop.02 % Zn . printr-o metoda de metalurgie extractiva adecvata.003 % Na . Electrolitul este firmat din alumina dizolvata in criolita sau intr-un amestec de criolita si fluoruri (fluorura de calciu si de sodiu). urme. Se intrebuinteaza.. care in principiu sunt cuve de electroliza de forma paralelipipedica construite din beton. carbunele de retorta cu cel mult 1% cenusa. Anodul baii este din carbune cat mai curat. unul din otel si celalalt din grafit.Metalurgia aluminiului Alumina.. obtinut prin electroliza. contine o parte din impuritatile inevitabile ale aluminei si ale electrozilor de cocs de petrol. ca in exemplul urmator: Al .7 % Fe . care constituie polul negativ. poate fi asimilata cu un concentrat al mineralului care are in compozitia sa metalul cautat: aluminiul. 0.. catodul. Aluminiul eliberat in timpul electrolizei se indreapta spre catod si deci se depune la fundul baii. care consta din extragerea metalului din cuva si transportul metalului la topitorie. 7| Page .

Refrigerare.Este usor de inteles ca. s-a ajuns sa se prepare direct prin elecroliza aluminiu de 99. din cauza proprietatilor lor foarte diferite. Imbatranire Detensionare/Stabilizare. aliajele de aluminiu au intrebuintari foarte numeroase si in diferite domenii..Ti . de la o clasa de aliaje la alta.Dat fiind numarul mare al aliajelor si gama larga a caracteristicilor acestora. Punere in solutie. TRATAMENTELE TERMICE ALE ALIAJELOR DE ALUMINIU Tratamentele termice care pot fi aplicate aliajelor de aluminiu sunt urmatoarele: 8| Page Recoacere. aliajele de aluminiu sunt foarte numeroase si au proprietati foarte diferite. Calire. este scump si are putine intrebuintari sub aceasta forma. nu toate aliajele de aluminiu se preteaza la prelucrare prin orice procedeu mecanic si numeroasele aliaje ar putea fi clasificate din acest punct de vedere. -aliaje pentru prelucrari mecanice. este usor de gasit aliaje sau grupe de aliaje. Astfel. care sa se preteze la oricare din operatiile de metalurgie prelucratoare. Reversie .01 % Intrebuintand alumina purificata in mod special si cocs de petrol triat. 0.99%. Tocmai datorita acestor proprietati. Metalurgia prelucratoare Aluminiul pur se produce in cantitati relativ reduse. se disting doua mari categorii de aliaje de aluminiu: -aliaje prin deformare plastica si de turnatorie. In schimb.

In cazul in care temperaura de tratament este mai mare decat valoarea maxim impusa apare riscul supraincalzirii. In cazul in care recoacerea este executata la o temperatura mai mare decat temperatura maxim admisa de specificatia de material.Racirea rapida a materialului de la temperatura de punere in solutie la temperatura camerei pastreaza aceasta stare moale pentru o perioada scurta de timp (2 . Daca temperatura de tratament este mai mica decat valoarea minim impusa. pana la temperatura camerei. proprietatile mecanice obtinute vor fi sub valorile impuse. este de o vitala importanta ca aceste piese sa fie repuse in solutie si imbatranite pentru ca sa-si restabileasca structura si proprietatile mecanice. TRATAMENT TERMIC DE PUNERE IN SOLUTIE SI CALIRE Tratamentul termic de punere in solutie este aplicat aliajelor de aluminiu ale caror elemente de aliere (Zn. are loc o crestere substantiala a grauntilor cristalini care provoaca reducerea proprietatilor mecanice si aparitia defectului "coaja de portocala ". Si. O crestere a valorilor maxime a proprietatilor mecanice va fi obtinuta numai atunci cand tratamentul termic de punere in solutie va fi executat la o temperatura a carei valoare se regaseste in domeniul de temperatura impus de specificatia de material. necesara executarii operatiilor de formare sau prelucrare la rece. timp care poate varia de la ore la secunde si racirea lor lenta.) se pot combina intre ele formand compusi intermetalici. Dupa ce au fost definitivate toate operatiile de formare si prelucrare a pieselor in stare recoapta.4 ore). de obicei odata cu cuptorul. 9| Page . Tratamentul termic de punere in solutie se aplica aliajelor dealuminiu pentru a obtine inmuierea materialului prin distributia uniforma a acestor compusi.EXECUTAREA TRATAMENTELOR TERMICE RECOACERE Recoacerea este tratamentul termic care are ca scop eliminarea efectelor produse in urma prelucrarilor la rece si se realizeaza prin incalzirea aliajelor de aluminiu in domeniul de temperatura 300-450 oC (functie de aliaj).. producand deteriorarea proprietatilor mecanice. Parameterii de recoacere (temperatura timp de mentinere) depind de tipul aliajului si de caracteristicile care trebuie sa rezulte in finalul tratamentului termic. Mg. etc. Cu. Simbolul de identificare pentru starea de recoacere este "O". mentinerea la aceasta temperatura un anumit timp. Acest defect este pus in evidenta mai pronuntat in timpul operatiilor de prelucrare ulterioare. sau a fost depasit timpul de mentinere indicat. functie de produs si de grosime. a fisurarii sau a arderii materialului.

TIMP DE TRANSFER Calirea aliajelor de aluminiu trebuie sa fie executata rapid si continuu. piesele din aliaje de aluminiu trebuie sa fie calite in apa. Temperatura apei se masoara cu indicatorul de temperatura (termometru) montat in bazinul de calire. Timpul de transfer trebuie sa fie masurat la fiecare lot de tratament termic si valoarea obtinuta trebuie sa fie inscrisa in registrul cuptorului De asemenea timpul de transfer trebuie sa fie controlat anual atunci cand se executa revizia cuptorului sau ori de cate ori sunt reparate echipamentele care afecteaza timpul de transfer. astfel incat sa fie realizat timpul de revenire la temperatura de tratament dupa sarjare care nu trebuie sa fie mai mare de 60 minute pentru piesele cu grosimi mai mari de 2. acest timp fiind calculat in functie de grosimea maxima a pieselor.Pentru aliajele de aluminiu placate care sunt puse in solutie in cuptoare electrice cu circulatie de aer trebuie sa se realizeze o distributie uniforma a pieselor. Piesele trebuie sa fie mentinute in baia de calire minim 2 minute pentru fiecare 25. MEDIUL DE CALIRE Daca nu este altfel specificat. 10 | P a g e . Timpul de transfer incepe sa fie masurat din momentul in care incepe sa se deschida usa cuptorului si se termina atunci cand ultimul colt al sarjei este imersatin bazinul de calire. sau inca minim 2 minute dupa ce s-a oprit fierberea apei. CALIRE Dupa expirarea timpului de mentinere la temperatura de punere in solutie aliajele de aluminiu trebuie sa fie introduse cat mai curand posibil in mediul de calire.54 mm. Mediul de calire in solutia "Ucon A" este utilizata ca o alternativa a apei reci si este recomandata deoarece reduce distorsiunile si introducerea tensiunilor interne. Temperatura apei inainte de calire trebuie sa fie de maxim 32 oC iar dupa calire nu trebuie sa depaseasca valoarea de 40 oC. pentru a se evita supraincalzirea baii de calire. In timpul calirii trebuie sa se asigure o circulatie si o racire corespunzatoare a apei.4 mm grosime.

atunci cand viteza de precipitare este relativ mica si are loc la temperatura camerei.Tratamentul termic de imbatranire confera aliajelor de aluminiu caracteristici mecanice ridicate. mentinerea la aceasta temperatura si racirea lor in aer pana la temperatura camerei. 11 | P a g e . atunci piesele trebuie sa fie transferate in frigider. piesele trebuie sa fie lasate sa se incalzeasca pana la temperatura camerei si apoi se vor executa operatiile de formare sau prelucrare intr-un timp de maxim 2 ore. 15 minute). intr-un timp cat mai scurt posibil (max.REFRIGERAREA In cazul in care operatiile de formare sau de corectie a deformarilor nu pot fi executate in timpul maxim admis dupa tratamentul termic de punere in solutie si calire.14 0 la -6 TIMPUL MAXIM ADMIS (ore) 150 72 45 Dupa scoaterea pieselor din frigider. pentru mentinerea starii de prelucrabilitate. IMBATRANIREA In functie de viteza de precipitare a elementelor de aliere din compozitia aliajului. artificiala (precipitare). atunci cand viteza de precipitare este mult mai mare si se realizeaza prin reincalzirea aliajelor puse in solutie si calite la o anumita temperatura care depinde de aliaj. imbatranirea poate fi: naturala. Timpul de mentinere la refrigerare depinde de temperatura astfel: DOMENIUL DE TEMPERATURA (0 C) -15 la -20 -7 la .

12 | P a g e . stagiul 2 denumit "Completarea tratamentului de reversie" care consta in incalzirea pieselor la temperatura de 175 0C timp de 30 minute. Aceststagiu este executat dupa formarea pieselor si nu se aplica decat aliajelor care trebuie sa aibe in final starea de imbatranire naturala. mentinere la aceasta temperatura maxim 1 ora si racirea lor lenta pana la temperatura camerei. REVERSIA Reversia este un tratament termic care se aplica anumitor aliaje de aluminiu in scopul obtinerii unei anumite plasticitati.DETENSIONAREA/STABILIZAREA Tratamentul termic de detensionare sau stabilizare se realizeaza prin incalzirea pieselor la o temperatura cuprinsa in intervalul 175-200 0C. Executarea acestui tratament se realizeaza astfel: stagiul 1 denumit "Tratament de reversie" care consta in incalzirea pieselor la temperatura de 175 0C timp de 10 minute. care sa permita o deformare usoara a pieselor.

considerat la o greutate egală.II –a MATERIALE COMPOZITE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI Kevlar Kevlar-ul este o poliamidă cu proprietăți mecanice deosebite. auto-stingere Tenacitate înaltă Tipuri Astăzi se produc trei tipuri de fibre Kevlar cu proprietăți diferite: • • • Kevlar 29 (balistic) Kevlar 49 (structural) Kevlar 149 (modul de elasticitate mare) 13 | P a g e . fiind de 5 ori mai rezistentă decât oțelul.Partea a. Kevlar-ul a fost prima fibră polimerică organică adecvată utilizării în compozite avansate. Pentru aceste considerente. fiind totodată una dintre cele mai importante fibre sintetice dezvoltate până în prezent. datorită formei de baghetă a moleculelor de para-aramid și a procesului de obținere prin filarea precursorului. asemănător fibrelor de carbon. produc anizotropia fibrelor. Kevlar-ul este un polimer înalt cristalin care. Caracteristici generale: • • • • • • • Greutate redusă Alungire mică la rupere Rezistență la întindere și modul de elasticitate mare Rezistență chimică mare Conductivitate electrică mică Rezistență la foc.

Rezistența și modulul de elasticitate ale Kevlar-ului 29 sunt comparabile cu cele ale sticlei. .costuri aferente prototipului. . costul pregătirii de fabricaţie ce cuprinde: . în timp ce densitatea este de aproape jumătate din cea a sticlei.răşini termorigide cu întărire la rece.costuri aferente realizării S. Tehnologiile de obţinere a materialelor compozite sunt mult diferite de cele aplicate în cazul materialelor clasice.polimeri termoplastici.rezistenţa mecanică a materialului. 14 | P a g e .stabilitatea şi precizia dimensională. .starea suprafeţei . .. Forma şi dimensiunile piesei influenţează de cele mai multe ori alegerea tehnologiei de fabricaţie a materialului compozit. . Numărul pieselor ce trebuie fabricate într-o serie de fabricaţie determină . Molecular structure of Kevlar: bold represents a monomer unit.V. dashed lines indicate hydrogen bonds. în mod decisiv.isticii de serie. . Natura matricei polimerice determină alegerea procedeului de obţinere În principiu se utilizează trei tipuri de sisteme polimerice: . . altele dimpotrivă se pretează la obţinerea celor mai complicate forme.omogenitatea materialului polimeric apreciată prin lipsa incluziunilor gazoase.reproductibilitatea raportului volumetric dintre matricea polimerică şi agentul de ranforsare.răşini termorigide cu întărire la cald.costuri aferente materialelor directe şi indirecte. Există procedee de obţinere care conduc numai la forme simple.costuri aferente manoperei. .D. . Calitatea pieselor din materiale compozite se apreciază după următoarele criterii: .

Formarea prin contact . transfer. cu matrice polimerică. injectare sau presare.reprezintă o variantă îmbunătăţită a procedeului pulverizării simultane. Procedeele de obţinere a pieselor din materiale compozite pot fi împărţite în : . În calitate de S. Formarea prin injecţie sub vid (RRIM)– aplicarea acestui procedeu presupune folosirea unei matriţe metalice perfect calibrate. Procedee de obţinere a materialelor compozite 1. dar de calitate bună. elementele ce compun costul reperului se pot grupa într-un criteriu de cea mai mare importanţă privind alegerea tehnologiei de fabricaţie. 4. Înainte de fixarea celor două semimatriţe se aşează materialul de ranforsare. . 3. 2. fibre scurte. poliesterice nesaturate. Se poate aplica în trei variante tehnologice: .-uri se utilizează forme deschise. Formarea prin pulverizare simultană – reprezintă o variantă semiautomatizată a formării prin contact. bile.formarea sub acţiunea combinată vid-presiune . Formarea prin presare la cald – este unul din procedeele cele mai performante de obţinere a pieselor din materiale compozite. conţinînd material de umplutură sub formă de pulberi. vinil.V. Formarea prin presare la rece .tehnologii nepretenţioase – ce conduc la executarea unor piese relativ scumpe . . şarjate cu pulberi anorganice de tipul răşinilor epoxilice.este procedeul cel mai comun de obţinere a pieselor din materiale compozite.formarea sub presiune. Premixurile reprezintă sisteme eterogene. 5.tehnologii pretenţioase – ce conduc la executarea unor piese ieftine. Se folosesc sisteme polimerice termorigide bicomponente. Formarea prin turnare . dar de calitate modestă. Formarea în sac – constituie o îmbunătăţire substanţială a metodei formării prin contact. 15 | P a g e . . În calitate de semifabricate în această metodă se utilizează frecvent ţesăturile preimpregnate. . 6. Pe una din matriţe se depune prin pulverizare simultană agentul de ranforsare şi matricea polimerică apoi se aşează contramatriţa şi întreg amestecul este menţinut sub presiune până la întărirea sistemului reactiv. Formarea premixurilor. Formarea premixurilor se face prin turnare. 7.D. ansamblul este vidat şi astfel este introdusă forţat răşina.este un procedeu devenit clasic în tehnologiile de obţinere a materialelor compozite. Apoi. 8. şi în cazul materialelor compozite.esterice. dar de o calitate ireproşabilă.formarea în vid.tehnologii sofisticate – ce conduc la obţinerea unor piese foarte scumpe.Ca în multe alte domenii productive.

unde . Un moment de încovoiere singur va da naştere la un efort direct. Acestea sunt impregnate într-o baie cu un sistem reactiv şi apoi sunt răsucite sub tensiune constantă pe o mandrină. De obicei se calculează valorile eforturilor directe ( ca rapoarte între forţele de întindere sau de compresiune şi aria secţiunii transversale) şi ale eforturilor de forfecare ( ca rapoarte între  forţa de forfecare şi aria secţiunii). Acest material se granulează şi poate fi prelucrat prin procedee caracteristice materialelor plastice. care va varia linear în adâncimea componentului. 13. etc. 11. Se consideră că încărcările mecanice care acţionează asupra unei structuri sau asupra unui component sunt de două feluri: forţe şi cupluri. Polimerul termoplastic este amestecat cu fibre scurte. Pentru definirea degradării mecanice există mai multe posibilităţi.în acest procedeu semicontinuu se folosesc în exclusivitate. Formarea prin pultruziune – este un procedeu continuu prin care se obţin profile de tip U. Cea mai evidentă o reprezintă cazul separării complete sau al ruperii. T. de compresiune şi de forfecare. Pe o bandă de celofan fără sfârşit se depun continuu un sistem catalizat şi agent de ranforsare din fibră de sticlă. cu ajutorul unui sistem automat se debitează materialul compozit. etc.000 rot/minut se introduce sistemul reactiv.9. Proprietăţi mecanice ale materialelor compozite În cazul general al unui material oarecare trebuie să ne asigurăm că materialul nu se va rupe şi că nu se va deforma excesiv sub o anumită forţă de încărcare. când componentul nu mai poate suporta încărcările aplicate.000 – 4. Polimerizarea matricei polimerice se realizează prin încălzirea matricei. Formarea corpurilor de revoluţie prin centrifugare – materialul de ranforsare este mulat pe pereţii unei matriţe circulare rotative. în care are loc atât profilarea cât şi reticularea matricei polimerice. Formarea materialelor termoplastice – în multe din aplicaţiile materialelor compozite sunt folosite ca matrice polimerică materialele termoplastice clasice sau performante. La viteze de 3. într-o baie. Un moment de torsiune va da naştere la eforturi de forfecare. în calitate de agent de ranforsare fibrele lungi. După depunere. o forţă transversal va cauza atât eforturi de forfecare cât şi eforturi directe. În final . 12. Ţesăturile sau fibrele de ranforsare sunt impregnate cu un sistem reactiv. iar cuplurile în momente de încovoiere şi moment de torsiune. panouri ondulate . tuburi. 10. materialul este acoperit cu o bandă de celofan superioară . Forţele pot fi împărţite în forţe de. care impregnează agentul de ranforsare sub acţiunea unei forţe centrifuge. Toate acestea pot acţiona izolat sau în mod combinat. în paralel cu întărirea are loc şi profilarea. în momentul ruperii componentul respectiv nu mai poate îndeplinii funcţia pentru care a fost 16 | P a g e . fiind apoi introdus într-un cuptor . Formarea prin stratificare continuă – este una dintre metodele de obţinere continuă a unor semifabricate din materialele compozite cum ar fi: profile plane. de la un efort de întindere pe o suprafaţă la un efort de compresiune pe cealaltă suprafaţă. intrând apoi într-o filieră încălzită. După calcularea acestor eforturi se compară cu eforturile admisibile corespunzătoare şi se poate afla dacă materialul se va degrada sau nu în timpul exploatării. O definiţie mai generală arată că. Formarea corpurilor de revoluţie prin răsucire filamentară .

proiectat. Materialele compozite au devenit indispensabile pentru dezvoltarea unor domenii de vârf: microelectronica. BIBLIOGRAFIE partea I : 17 | P a g e . tehnica medicală. materialele compozite au început să pătrundă în cele mai variate domenii ale tehnicii. Datorită proprietăţilor pe care le au. construcţii aerospaţiale.

1941 5. Horia I. Berlin. Memorator de metalurgie.1983 3. Sibiu.Ivănuş Gh... Bucuresti. Bucuresti. Univ. Editura tehnica.V. s. Horia. 1962 4. 200 BIBLIOGRAFIE partea II: 1.. Ion. Iosif Daniel Roşca . Manualul inginerului. Nemes..Tehnologia materialelor.P. Tomescu M. Editura Tehnică. Ed. Colan. Bucuresti. E. Hubca Gh. 1978 2. Aluminiul. Editura Tehnică.A.1. Petrescu.Lazarescu. Bucureşti 2.. Editura tehnica. "Lucian Blaga.. Materiale compozite.a. Ispas Ş. Materiale compozite. studiul metalelor. T. Novac O. 18 | P a g e . 1987. Bucureşti... 1999.D. volumul I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful