Cuprins

1. NEVOIA DE PROIECT 1.1 Potenţialul turistic rural românesc 1.2 Promovarea şi creşterea calităţii turismului rural prin accesarea Fondurilor Europene 1.3 Necesitatea înfiinţării unui Centru de Informare turistică 1.4 Descrierea succintă a proiectului 1.5 Încadrarea în obiectivele Planului Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, Măsura 3.1.3. “Încurajarea activităţilor turistice” 2. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL 2.1 Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului 2.2 Descrierea investiţiei 2.3 Date tehnice ale investiţiei 2.4 Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei 3. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI 3.1 Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general 3.2 Eşalonarea costurilor corroborate cu graficul de realizare a investiţiei 4. ANALIZA COST BENEFICIU 4.1 Identificarea investiţiei si definirea obiectivelor 4.2 Analiza opţiunilor 4.3 Analiza financiară 4.4 Analiza economică 4.5 Analiza de senzitivitate 4.6 Analiza de risc 5. SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI 6. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI 6.1 Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 6.2 Număr de locuri de muncă create în faza de operare 7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI 7.1 Valoarea totală a investiţiei 7.2 Eşalonarea investiţiei 7.3 Durata de realizare 7.4 Capacităţi ( în unităţi fizice şi valorice )

1. Nevoia de proiect
1.1 Potenţialul turistic rural românesc Natura şi frumuseţile ei, precum şi tradiţiile, unice în felul lor, pot şi trebuie să facă din turism o sursă importantă pentru economia naţională şi pentru dezvoltarea locală. Turistul modern vrea şi altceva decât să intre într-un hotel şi apoi prin muzee şi magazine. Vrea distracţie, dar într-un mod gestionabil. Sau linişte, ceva diferit de viaţa pe care o are în mod obişnuit în oraş şi un preţ mai scăzut, o cazare mai apropiată de obiectivele turistice, o relaţie personalizată cu oamenii locului. Turismul rural este cel care te poate face cel mai bine să te apropii de spiritul unui loc, este cel care a păstrat cel mai bine personalitatea turistică a unei ţări. La noi este şi o şansă de dezvoltare a satului, cele care au păstrat cel mai bine specificitatea locurilor. În accepţiunea Organizatiei Mondiale a Turismului şi a multor asociaţii europene, turismul rural este o forma a turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în spaţiul rural de către populaţia locala, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum şi dotările si structurile turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. La începuturile sale a fost destinat să aibă un rol social şi economic limitat doar la spatiile familiale, dar treptat si-a diversificat oferta, devenind o componentă esenţiala a politicilor de dezvoltare regională şi locală a spaţiului rural. România are toate premisele pentru a-şi dezvolta turismul rural - mulţi oameni la ţară, potenţial natural, poluare redusă, tradiţii, situarea la o distanţă mică de furnizorii de turişti din Europa. O deficienţă majoră este promovarea, o alta, drumurile. Turiştii străini nu au cum să vină dacă se uită mai mult după gropi, decât după frumuseţile naturale. Configuraţia geografică a ţării noastre oferă condiţii ideale atât pentru turismul propriuzis, în perioada actuală, cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, constituind o reală rezervă ca potenţial valorificat încă la scară redusă, cu atât mai importantă cu cât reprezintă o posibilă sursă de venituri valutare, care, bine influenţată şi gospodărită, poate fi pusă în valoare în termen relativ scurt şi cu investiţii minime. Consider deci că turismul românesc, în general, trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi, în acelaşi timp, să redevină una din ramurile prioritare ale economiei româneşti. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuri de muncă, transferul geografic de resurse, amenajarea şi sistematizarea teritoriului, echilibrarea balanţei de plăţi, integrarea mai rapidă, prin turism, a ţării noastre în structurile Uniunii Europene. În România, confruntată în ultimii ani cu profundele mutaţii impuse de procesul de tranziţie la economia de piaţă, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimţit atât în domeniul cererii cât şi în cel al ofertei de produse turistice româneşti. Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de importantă. Ţinând cont de aceasta este cunoscut că introducerea în circuitul turistic a unor structuri/echipamente ce oferă – prin personalul său -servicii de proastă calitate poate compromite, pe termen lung, un produs sau o destinaţie. Din literatura de specialitate şi din practică rezultă că odată compromis un produs turistic, refacerea acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe durata a mai mulţi ani. În concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. Se subînţelege că echipamentele turismului rural trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă; de condiţii de confort atât pentru găzduire (primire), cât şi pentru alimentaţia publică; de căi de acces şi comunicaţie civilizate. Consider că nu în ultimul rând, trebuie acordată o deosebită importanţă promovării produsului turistic rural care necesită: publicarea unor buletine informative; înfiinţarea unui ziar (revistă) de profil; editarea anuală a unui catalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; si poate unul dintre cele mai imporante, realizarea unui oficiu de informare şi difuzare.

Criza economica, mondializarea economiei, multiplicarea fenomenului de delocalizare a intreprinderilor, evolutia structurilor interne a marilor grupuri, fac sa creasca interesul pentru dezvoltarea locala. Turismul este unul dintre domeniile in care s-a investit tot mai mult in ultimii ani, mai ales in zonele cu un potential ridicat asa cum este litoralul si statiunile montane. Desi accesarea unui credit bancar este o piatra grea de incercare pentru majoritatea intreprinzatorilor, putini dintre investitorii romani au solicitat sprijin european atunci cand au pus bazele unei afaceri in acest domeniu. Nu mai este un secret pentru nimeni ca tara noastra are un potential turistic imens, care nu este exploatat decat intr-o proportie foarte mica. Un alt adevar dureros este acela ca Romania este cu mult in urma tarilor invecinate in ceea ce priveste dezvoltarea acestui sector economic. Exista insa si o veste buna: studiile efectuate la nivel international releva faptul ca turismul romanesc are sanse sa devina competitiv. O dezvoltare a acestui sector nu se poate realiza decat prin investitii substantiale care nu pot fi suportate, in totalitate, de mediul privat sau de bugetul national. In sprijinul agentilor economici, a asociatiilor profesionale si a autoritatilor locale vine Uniunea Europeana, care a lansat proiecte pe mai multe sectoare ale activitatii turistice, ce se adreseaza tuturor celor interesati.

1.2

Promovarea şi creşterea calităţii turismului rural prin accesarea Fondurilor Europene

Numai pentru promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional, ofera autoritatilor publice locale si asociatiilor patronale peste 150 de milioane de euro, din care 22,5 de milioane de euro provin de la Bugetul de stat. Reprezentantii ministerului spun ca vor avea prioritate in accesarea banilor zonele cu un potential turistic ridicat si ca se are in vedere, in principal, dezvoltarea si promovarea turismului cultural si religios. In acest caz, primii care s-au aratat interesati de accesarea banilor europeni au fost reprezentantii mediului privat in cazul carora valoarea cofinantarii este ceva mai mica decat in cazul autoritatilor publice. Prin intermediul acestui proiect se finanteaza crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica prin definirea si promovarea unui brand turistic national, beneficiar in acest caz fiind Departamentul de turism din cadrul Ministerului pentru IMM, Comert, Turism si profesii liberale. Bugetul alocat Programului anual de marketing si promovare turistica pentru anul 2008 a fost de sapte milioane de euro, din care doua milioane de euro sunt destinate pentru realizarea brandului turistic al tarii. Programul mai are in vedere infiintarea sau reabilitatea Centrelor de Turism, Informare si Promovare. Acestor fonduri li se adauga peste 500 de milioane de euro pentru turismul rural si religios, bani pe care Uniunea Europeana ii pune la dispozitia Romaniei pana in 2013 prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala. In plus, acest domeniu mai beneficiaza de alte 87 de milioane de euro, care provin din fonduri nationale. Fondurile pot fi atrase direct si de catre operatorii din turismul balnear prin intermediul proiectelor de investitii care au ca scop cresterea calitatii serviciilor de cazare, achizitionarea de aparatura medicala si tratament sau dezvoltarea bazelor de agrement turistic. Un alt program finantat de Uniunea Europeana, care are un buget de 131,76 milioane de euro, din care 19,76 milioane de euro sunt fonduri nationale publice, este destinat cresterii competitivitatii economice in turism in vederea reducerii decalajelor fata de productivitatea medie europeana. O alta axa de dezvoltare a turismului se refera la promovarea durabila a turismului regional si local, in cadrul careia pot fi accesate fonduri de aproape jumatate de

miliard de euro din Fondul European de Dezvoltare Regionala, la care se adauga 60 de milioane de euro de la Bugetul de stat. Uniunea Europeana mai ofera bani si pentru „incurajarea activitatilor turistice“, masura care este cuprinsa in Programul National de Dezvoltare Rurala. Sprijinul financiar maxim acordat in cadrul acestui program este de 200.000 de euro/beneficiar/trei ani, in scopul incurajarii infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor. In plus, bani pentru turism mai pot fi accesati si prin programele derulate de celelalte ministere ale tarii. Exista un buget de sase miliarde euro, administrat de Ministerul Muncii, si unul de 10 miliarde euro, administrat de Ministerul Agriculturii. In ultimul caz, se acorda finantari pentru turismul rural, cu o finantare europeana de chiar 100%. 1.3 Necesitatea înfiinţării unui Centru de Informare turistică Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Turismul are o importanta contributie la PIB, precum si in (domeniul/sectorul) ocuparea fortei de munca. Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a numeroase regiuni din Romania. În prezent, accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la Romania, prin intermediul unor centre specializate de informare si promovare turistica (atractii turistice, evenimente culturale si de afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante, posibilitati de petrecere a timpului liber sau orice alte facilitati ce pot insoti o calatorie turistica/sau si de interes turistic/sau mai scurt facilitati de agrement), este aproape imposibila datorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre. In aceeasi situatie se afla si tour-operatorii straini, care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatie Romania, au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile inclusiv pe website/internet. In urma analizei acestor date, s-au identificat urmatoarele puncte slabe : - Nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica, dar si a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate; - Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multi-functionale specializate in turism, care sa permita accesul turistilor la informatii, servicii de informare si evenimente specifice. Astfel s-a identificat posibilitatea dezvoltarii sectorului turistic romanesc. Pentru accelerarea acestui proces se impune ca solutie crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si materiale promotionale in toate zonele turistice. Crearea acestei retele va oferi cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Un astfel de sistem poate fi extins si interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar fi de exemplu sistemul de rezervare on-line, programe de conferinte/evenimente culturale international.

1.4

Descrierea succintă a proiectului

Tara Făgăraşului a fost dintotdeauna o zona turistica cu zestre naturala, culturala si istorica de interes internaţional, cu valori unice ale comunităţilor săteşti, ce poate oferi vacante de neuitat. Aceasta fasie de natura despre care va vorbesc, rupta parca dintr-un colt de rai, ofera reale perspective de dezvoltare turistica integrate si transformate intr-o destinatie capabila sa ataraga romani si straini, atrasi de turismul ecumenic, de traditiile si obiceiurile prezente in zona

000 reprezinta alocarea financiara aferenta schemei de garantare pentru IMM-uri: • contributia Guvernului României – 20% • contributia Uniunii Europene – 80% Costul total. Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism. Traseul 4: Valea Sambata-Cabana Sambata-Fereastra Mare. Cresterea si îmbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica.265. alcatuit din contributia publica si contributia privata. De asemenea.Fagaras.806 Euro. Obiectivele operationale se refera la: 1. 2.De aceea infiintarea unui centru de informare turistica care sa satisfaca nevoile turistilor reprezinta o oportunitate care merita sa fie valorificata. 3.3. Cresterea valorii adaugate în activitati de turism. Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor. Axa III-„Imbunatatirea calitatii vietii in activitatilor turistice”. Obiectivele specifice se refera la: 1. . brosuri. precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Cladirea reabilitata si modernizata va fi compusa din: hol intrare.1. proiectul are in vedere realizarea de materiale de promovare cum ar fi: harti.222. Contributia publica aferenta Masurii 313 este de: 544. se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrative al Comunei Dragus. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 313 sunt:  Micro-întreprinderile. îmbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice. Crearea facilitatilor recreationale în vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic.acest proiect isi propune sa contribuie la dezvoltarea turismului din zona Fagaras prin investitii intr-un centru de informare turistica. “Încurajarea activităţilor turistice” Masura 313 are ca obiectiv general dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative. birou 2 in care este montata C. de sporturile de iarna. Potentialul turistic al zonei in care se va implementa proiectul este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona. Măsura 3. Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica. Proiectul va fi finantat de catre Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. este de 837. 3. turism montan sau care pur si simplu vor sa evadeze din cotidian.540. datorita lipsei unei promovari profesioniste. Se propune reabilitarea unei cladiri existente aflata in patrimonial Comunei Dragus si transformarea acesteia in Centru de Informare Turistica. Crearea.5 Încadrarea în obiectivele Planului Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală.Se vor amenaja marcaje turistice pentru 4 trasee turistice: Traseul 1: Sat Viisoara-Valea Vistea Mare-Portita Vistei din Muntii Fagaras. birou 1 pentru angajati si pentru informarea turistilor. Traseul 2: Vistisoara-Valea Vistisoarei-Lacul Vistisoara-Curmatura Racorelelor din Muntii Fagaras.774 Euro din care 9. 2. Ca atare . Prin urmare. 1.T si grup sanitar. în special pentru tineri si femei. pliante. Traseul 3: Manastirea Sambata-Muchia Dragusului-Caldarea Racorele. amenajarea de marcaje turistice si realizarea de materiale de promovare a acestei zone. 4.

amenajarea de marcaje turistice: a) Construirea. 2. b) Semnalizarea centrelor locale de informare si promovare turistica se face prin panou/firma luminoasa cu denumirea „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA”. c) Drumul spre centrele locale de informare si promovare turistica este semnalizat corespunzator prin panouri. cu modificarile si completarile ulterioare). în cladiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turisti. e) investitii legate de înfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”. d) Investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament îngust. etc. „cioplitorilor în lemn”. definite conform legislatiei nationale în vigoare. Criterii obligatorii pentru centrele locale de informare si promovare turistica: a) Sediile centrelor locale de informare si promovare turistica trebuie sa fie situate în centrul localitatilor. locurile de parcare trebuie amplasate la o distanta de maxim 500 m fata de centrul local de informare si promovare turistica. se vor depune toate documentele ce demonstreaza transferul dreptului de reprezentare pentru noua forma de organizare juridica. maxim 3 locuri de parcare. b) Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. reconditionarea echipamentelor si utilajelor. iar in situatia în care.   - Investitii în infrastructura la scara mica precum centrele de informare. Persoane fizice (neînregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pâna la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microîntreprindere. se modifica reprezentantul legal al proiectului. Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile aferente masurii 313 sunt: Investitii în infrastructura de primire turistica. „al olaritului”.). conectate la sistemele regionale si nationale. indicatoare si alte asemenea. c) Amenajarea de marcaje turistice. Conditiile minime de înfiintare a Centrelor Locale de Informare si Promovare Turistica (criterii. d) În fata sau în imediata apropriere a centrului local de informare si promovare turistica trebuie amenajate locuri de parcare gratuita. Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale în vigoare. aceasta modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate si selectie ale cererii de finantare. pe strazi cu circulatie intensa. plan înclinat). prezentarii si vizitarii turistice. dotarii si personal) conform Masurii 313 sunt: 1. a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii. În cazul în care acest lucru nu este posibil. ONG-uri. 215/2001 a administratiei publice locale cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonanta Guvernului nr. refugii turistice9 de utilitate publica. precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara realizate doar între commune si înfiintate conform legislatiei nationale în vigoare (Legea nr. în loc vizibil. modernizarea si dotarea centrelor locale de informare în scopul promovarii. amplasat obligatoriu la intrarea în centrul local de informare si promovare turistica. Dotari tehnice: . Investitii în activitati recreationale. în urma autorizarii.

amenajarea de marcaje turistice si realizarea de materiale de promovare se conformeaza obiectivului general al masurii “Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica”. Resurse umane: a) Personal calificat (minimum 2 angajati) ca agent de turism sau ghid de turism.1. b) mijloace de telecomunicatie: telefon fix si fax. 2.a) 2 încaperi din care una pentru primirea publicului (fiecare încapere va avea între 15 si 25 mp). Realizarea investitiilor prevazute in prezentul Studiu de Fezabilitate sunt importantepentru comuna Dragus in ceea ce priveste atragerea si mentinerea turistilor in zona. se incadreaza in obiectivele generale pentru perioada 2007 – 2013 definite prin Programul National Strategic de Dezvoltare Rurala si cofinantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si anume in Axa III-„Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale”. dar si pe teritoriul administrative al comunelor Vistea si Sambata de Sus.Realizarea de materiale de promovare Obiectivele de investitii ale prezentului studiu de fezabilitate . . h) baza de date cu structurile de primire turistice locale si site propriu de promovare si informare. echipamente si dotari pentru asigurarea conditiilor de climatizare. Informatii generale privind proiectul Obiectivele studiului de fezabilitate/ prioritati • Incadrarea in obiectivele Planului National Strategic de Dezvoltare Rurala Proiectul isi propune urmatoarele investitii: . dezvoltarea economica si sociala a comunei Dragus reprezentand in acelasi timp si punctul de plecare pentru transformarea zonei intr-o zona mai atractiva pentru desfasurarea de activitati turistice. d) instalatii. • Incadrarea in Obiectivele Masurii 3. f) mijloace fixe de tipul mobilier. siguranta la foc si antiefractie. acces la internet. de buna calitate. -Dezvoltarea si / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural. 3.Amenejarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus. c) 1 echipament hardware si software.3 Obiectivele de investitii ale prezentului studiu de fezabilitate.Infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus. cu posibilitatea de legare la centrele nationale de promovare turistica cu accces on-line pentru colectarea si diseminarea informatiilor turistice. dotari de uz gospodaresc si protectia muncii. . avand in vedere potentialul deosebit al zonei. e) grup sanitar. respectiv: infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus. g) spatiu amenajat pentru expunere corespunzatoare a materialelor de promovare. .

Ordonanta de Urgenta 34. finisajele cat si tamplaria sunt intr-o stare relativa de degradare. in conformitate cu cerintele legislatiei din vigoare. a avut dintotdeauna un imens potential turistic datorat atat cadrului natural de exceptie cat si specificului etno-cultural unic. . Avandu-se in vedere atuurile acestei zone. situate in imediata apropiere a muntiilor Fagaras. Legea 500/2002. Se doreste reabilitarea cladirii existente construita in anul 1940 ce a fost data in folosinta in acelasi an cu functiunea de “Cladire PSI” si transformarea acesteia in “Centru de informare turistica”. zugraveli la pereti si tavane. In momenetul de fata. 6.Infiintarea unui centru de Informare Turistica in comuna Dragus Zona omogena formata din comunele Sambata. Cu toate acestea. privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice. Sarpanta este din lemn. privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Din punct de vedere structural constructia are pereti portanti din caramida plina ce se sprijina pe fundatii continue din piatra sau din caramida. privind finantele publice locale. S-a identificat astfel. 2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Situatia actuala . dupa Maramures. 10/1995 privind Calitatea in constructii. atuurile turistice nu au fost fructificate suficient in ultimii 20 de ani. 8. La evaluarea investitiei. Tara Fagarasului fiind considerata a doua zona etno-folclorica a tarii. HG 28/2008. cu modificarile si completarile ulterioare. cu modificarile si completarile ulterioare. 2. 350/2001. cu un efort financiar cat de mic sa se poata realiza o expunere turistica cat mai buna pentru fiecare dintre aceste comune si. NP 112-04-Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa. in principal din lipsa resurselor financiare la nivelul fiecarei comune. a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune servicii. in vederea realizarii unor facilitati durabile care vor asigura servicii publice. privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Legea 273/2006. Legea nr. caldire aflata in patrimoniul comunei Dragus si care in prezent nu are nicio utilizare. s-au cautat posibilitati de punere in valoare.Structura prezentului studiu de fezabilitate se bazeaza pe legislatia romaneasca in vigoare: 1. privind finantele publice. Legea nr. iar invelitoarea din tigla. pe traseul drumului judetean ce face legatura cu celelalte comune din Tara Fagarasului si cu orasul Victoria. 4. 3. s-au avut in vedere solutii moderne si eficiente adaptate necesitatilor din teren. existenta unei caldiri amplasata in centrul comunei Dragus. Dragus. astfel incat. Finisajele actuale ale caldirii sunt realizate in solutii obisnuite. precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii. 7. Vistea. Peste peretii de zidarie exista un planseu de lemn cu rol de sustinere a tavanului. 5. pardoseli din ciment rolat si tamplarie din lemn. in final printr-un tranzit turistic mult mai ridicat sa poata fi imbunatatita situatia economica a intregii zone prin atragerea de investitii in infrastructura turistica inclusiv in cea de Horcea . la preturile practicate pe piata din domeniu. CR 6-2006-Proiectarea constructiilor cu pereti din zidarie. atat tavanul. Cladirea cu regim de inaltime parter are aproximativ 55 mp si este compusa din doua camera.

Comuna Dragus functioneaza. taluzari. prin reprezentantul sau. in prezent. Din 2005 marcajele turistice din aceasta zona nu au fost reparate ca urmare a fondurilor insuficiente. Prin acest proiect se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus. Informatii despre entitatea responsabila cu implemenatarea proiectului Solicitantul este Comuna Dragus. . reiesite din competenta autoritatii administratiei publice locale: a) Asigurarea permanentei serviciilor publice adresate cetatenilor. insa nu si refacerea marcajelor turistice. prin reprezentantul sau. ce are sediu in Orasul Victoria. Nu exista materiale tiparite (harti. In scopul organizarii. brosuri. ca unitate administrativ-teritoriala in baza principiilor descentralizarii. Realizarea de materiale de promovare Arealul Sambata de Sus-Dragus-Vistea ofera reale perspective de dezvoltare turistica integrate si de transformare intr-o destinatie capabila sa atraga turisti romani si straini. conform atributiilor legale. b) Administrarea domeniului public si privat. Turistii nu au un punct de informare privind obiectivele turistice si nici macar indicatoare catre acestea. indeplineste urmatoarele atributii generale.  Cresterea si incurajarea investitiilor in turism si in activitati adiacente turismului. Cu putinele fonduri alocate de catre Consiliul Judetean Brasov.- Amenajarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus. s-au facut amenajari in ceea ce priveste defrisari trasee turistice. reparatii podete. Proiectul isi propune sa contribuie la dezvoltarea turismului din zona Fagaras prin:  Cresterea atractivitatii zonei prin caracterul sau competitiv si a experientelor sale in raport cu destinatiile turistice concurente din tara. Cu toate acestea potentialul turistic al zonei este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona datorita unei lipse de promovari profesioniste. In zona Fagaras exista o echipa de salvamont aflata in subordinea Consiliului Judetean Brasov. dar si pe teritoriul administrativ al comunelor Vistea si Sambata de Sus.  Cresterea veniturilor obtinute din activitati de turism. c) Gestionarea serviciilor publice adresate cetatenilor. d) Dezvoltarea economico-sociala si dezvoltarea programelor de mediu ale orasului. autonomiei locale. atrasi de turismul ecumenic.  Cresterea si dezvoltarea de produse turistice de calitate care sa motiveze cererea turistica si sa intampine asteptarile consumatorilor. deconcentrarii serviciilor publice si legalitatii in baza Legii nr.  Dezvoltarea tuturor formelor de turism in concordanta cu resursele turistice existente in zona. Acestea sunt in administrarea comunelor prin echipele de salvamont. Comuna Dragus. iar pentru iubitorii de sporturi de iarna. pliante) necesare promovarii zonei. 215/2001 privind administratia publica locala. primarul. cat si de traditiile si obiceiurile prezente in zona Fagaras. executarii legii si a celorlalte acte normative. e) Implementarea aquis-ului comunitar in ceea ce priveste angajamentele privind protectia mediului si gospodarirea apelor. conform competentelor legale. primarul. noua partie de ski construita la standard inalte de performanta va fi un deliciu.

referate si alte documente pe care se fundamenteaza procesul decizional din cadrul Consiliului Local. Din 2005 marcajele turistice din aceasta zona nu au fost reparate ca urmare a fondurilor insuficiente. prognoze. Realizarea de materiale de promovare Potentialul turistic al zonei este fructificat foarte putin in comparatie cu posibilitatile pe care le ofera zona datorita unei lipse de promovari profesioniste. caldire aflata in patrimoniul comunei Dragus si care in prezent nu are nicio utilizare. dar si pe teritoriul administrativ al comunelor Vistea si Sambata de Sus. rapoarte. Nu exista materiale tiparite (harti. brosuri. Prin acest proiect se urmareste amenajarea marcajelor traseelor turistice din Grupa Nordica a Muntiilor Fagaras care se afla in cea mai mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus.Infiintarea unui Centru de Informare Turistica in comuna Dragus A fost identificata. inclusiv a hotararilor adoptate de Consiliul Local si a dispozitiilor emise de primar. 2.f) Activitati de aplicare si executare a legislatiei in vigoare. existenta unei caldiri amplasata in centrul comunei Dragus. Turistii nu au un punct de informare privind obiectivele turistice si nici macar indicatoare catre acestea. pliante) necesare promovarii zonei. precum si scenariul tehnico-ecomonic selectat Situatia actuala . pentru intreaga activitate desfasurata. nu exista niciun centru de informare turistica in zona. Lipsa marcajelor turistice-marcajele turistice din Grupa Nordica a Muntilor Fagaras ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus nu au fost reparate din 2005. programe. Amenajarea de marcaje turistice ce se afla in mare parte pe teritoriul administrativ al Comunei Dragus. g) Intocmirea de studii. Necesitate si oportunitate Necesitatea implementarii proiectului privind “Promovarea potentialului turistic antropic si natural din zona Muntilor Fagaras-comuna Dragus” este data de urmataorele aspect: • • Lipsa unui Centru de Informare Turistica in arealul Sambata de Sus-DragusVistea.in prezent. necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei. h) Raspunde. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala.2 Descrierea investitiei a. pe traseul drumului judetean ce face legatura cu celelalte comune din Tara Fagarasului si cu orasul Victoria. Proiectul propune reabilitarea cladirii existente si transformarea acesteia in “Centru de Informare Turistica”. in conditiile legii. .

T muarala cu tiraj fortat. pliante) necesare promovarii zonei. . . b.2 metri in zona de lucru pentru angajati si zona de informare si afisare material pentru turisti. Alimentarea cu energie electrica se va face de asemenea din reteaua stradala. Prezentul studiu este realizat pentru infiintarea unui Centru de Informare Turistica. Se vor repara si reface finisajele interioare. .• Lipsa unei promovari mai bune a zonei-turistii nu au punct de informare privind obiectivele turistice si nici indicatoare catre acestea. brosuri.Comuna Dragus prin reprezentantul sau . Toate aceste probleme se vor putea diminua prin implementarea proiectului propus.Birou 1 impartit de mobilier cu inaltimea de 1. tavanul. A fost prevazut un bransament de apa potabila din reteaua stradala. Apele uzate menajere vor fi deversate in bazinul vidanjabil. primarul are in vedere realizarea investitiilor propuse in proiect.Birou 2 in care este montata si C. Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut o central termica amplasata in zona CT. primarul. solutia de alimentare va fi definitivata de un proiectant de specialitate avizat si autorizat de SC Distrigaz SA. Cladirea reabilitata si modernizata va fi compusa din: . Scenariul tehnico-economic selectat Scenariul propus de elaborator este Scenariul 2. lucru de care poate beneficia si comuna Dragus. iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente si fluorescente. exterioare. Centrala termica se va alimenta cu gaz metan din reteaua stradala. Scenarii tehnico-economice La elaborarea documentatiei tehnice s-au luat in calcul doua alternative: Infiintarea unui Centru de Informare Turistica Scenariul 1 S-a propus o recompartimentare a cladirii pentru a realiza nivelul de functionalitate. masura 3.1. reabilitarea marcajelor turistice si realizarea de materiale de promovare. Oportunitati • • Implicarea comunei Dragus prin reprezentantul sau. Existenta fondurilor nerambursabile FEADR. apa calda menajera. a planseului din lemn ce sustine tavanul (cu inlocuirea elementelor structurale degradate). Se va repara structura acoperisului. Programul National de Dezvoltare Rurala.Grup Sanitar. Cladirea va beneficia si de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apa rece potabila. Alimentarea cu apa calda menajera se face de la centrala termica amplasata in zona CT. ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente in fiecare incapere. Nu exista materiale tiparite (harti. se va inlocui tamplaria existenta cu tamplarie din lemn cu geam termoizolator. .3 sprijina incurajarea activitatilor turistice.Hol intrare.

Traseele vor fi marcate. se va reface compartimentarea prin pereti de Rigips. Tinand cont de lungimea mare a fiecarui traseu si de gradul de dificultate al acestora. Pentru a crea functionalitatea caldirii se propune o recompartimentare. Dezavantaje: . solutia de alimentare va fi definitivata de un proiectant de specialitate avizat si autorizat de SC Distrigaz SA. Apele uzate menajere vor fi deversate in bazinul vidanjabil.Costuri mari (costuri privind achizitia de material precum vopsea. Tamplaria existenta se va inlocui cu tamplarie din lemn cu geam termoizolator.Pentru a ajunge la functionalitatea dorita se va crea in peretele interior doua goluri de usa.Cladirea va beneficia si de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apa rece potabila precum si apa calda menajera. A fost prevazut un bransament de apa potabila din reteaua stradala. Pentru incalzirea incaperilor s-a prevazut o central termica amplasata in zona CT. a finisajelor si a instalatiilor.a. Scenariul 2 (scenariu recomandat de elaborator) . lucrarea este greu de executat. In ceea ce priveste reabilitarea structurii s-au propus o serie de masuri: . . cu un strat de mortar armat cu plasa sudata. a invelitorii.Costuri mari privind manopera datorita dificultatii traseelor turistice. iar deasupra zidariei se vor monta centuri si un planseu din b.Pentru iluminatul local si pentru aparatele electronice au fost prevazut prize simple. iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente si fluorescente.Alimentarea cu energie electrica se va face de asemenea din reteaua stradala. monofazate cu nul de protectie. diluant.Finisajele cladirii vor fi din zona premium de o inalta calitate. duble. pentru a asigura cladirea la solicitari seismice. masuri prin care se va asigura nivelul de siguranta in exploatarea caldirii. Buiandrugii din lemn se vor inlocui cu unii din beton armat.Amenajarea marcajelor turistice existente prin folosirea unei vopsele avand culorile specifice fiecarui traseu. ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente in fiecare incapere. Sarpanta va fi inlocuita in totalitate. monofazate cu nul de protectie. in cazul in care acestea exista. . pensule) . Amenajarea de marcaje turistice Scenariul 1 Se propun urmatoarele interventii: . Scenariul 2 S-a propus reabilitarea cladirii atat din punct de vedere structural cat si refacerea in totalitate a sarpantei. . duble. Centrala termica se va alimenta cu gaz metan din reteaua stradala. Pentru iluminatul local si pentru aparatele electronice au fost prevazut prize simple. Zidaria se va camasui atat in interior cat si in exterior. . Avantaje: . De asemenea alimentarea cu apa calda menajera se face de la centrala termica amplasata in zona CT.Dupa indepartarea totala a tencuielii se vor repara carapaturile si fisurile din zidarie.

La nivel arhitectural Se vor reface finisajele interioare in totalitate. si de asemenea prin gletuirea si zugarvirea integrala a peretilor interiori si exteriori.- - - Se propun urmatoarele interventii: Inlocuirea marcajelor existente cu marcaje din folie autocolanta lipita pe placute din fibra de sticla.Faianta si vopsea lavabila in grupul sanitar.Vopsea lavabila in toate compartimentele. Dupa relevarea fundatiilor se vor executa subfundari pana la cota de inghet prevazuta pentru zona respectiva. Descrierea constructiva. Sarpanta acoperisului se va reface conform normativelor specifice in vigoare. • Marcajul/ Marcajele specific/specific. . Rezistente la intemperii. adiacente drumului. Scenariul 2 este scenariul recomandat de elaborator in urma consultarii cu o echipa Salvamont.Vopsea lavabila in restul compartimentelor. functionala si tehnologica. prin refacerea portiunilor deteriorate de tencuiala. cu racordarea la reteaua de colectare sau la santurile de scurgere a apei. • Tavane: . • Echipament obilgatoriu. • Durata de parcurgere. Avantaje: Usor de transportat. sub cosoroaba se va turna o centura de beton armat. Usor de aplicat. La partea superioara a zidariei. Usor de inlocuit. prin inlocuirea elementelor degradate si montarea de astereala. • Puncte de atractie (obiective turistice) aflate pe traseu. Amplasarea pe panourile existente la baza fiecarui traseu de informatii care sa cuprinda: • Lungimea traseului. • Gradul de dificultate. Finisaje In concordanta cu noile functiuni se vor aplica finisajele aferente fiecarui spatiu. La acoperis Se va inlocui complet invelitoarea cu tabla de tip tigla si se vor monta jgheaburi de scurgere a apei pluviale. Acoperirea stalpilor existenti cu folie atocolanta. • Pardoseli: . c. astfel: • Pereti: . dupa caz Infiintarea unui Centru de Informare Turistica La nivel structural Se va interveni pentru consolidarea caldirii prin montarea de plase sudate STNB (interior si exterior) prinse intre ele cu agrafe si apoi tencuite cu mortar de marca superioara.

- Gresie in grupul sanitar. reteaua interioara de canalizare menajera a imobilului.Hidroizolatia pardoselilor din grupurile sanitare se va realiza cu un strat de emulsie bituminoasa protejat cu sapa. zona centralei termice si zona de informare. iar in functie de destinatia incaperilor avem calculatoare. Accesul pietonal se va face pe latura de Sud a caldirii. Accesul auto se va realiza pe aleea carosabila de pe latura Nord a caldirii. Pentru colectarea apelor reziduale. exterior imobilului. 19 l/s. cu puterea de 5. se va realiza un bazin vidanjabil la care va fi racordata printr-o retea de 10 metri si printr-un camin de vizitare. din care debitul de apa calda menajera necesar este de Q=0. Apele pluviale vor fi colectate de la jgheaburile nou montate. . Apa calda menajera va fi pregatita in cadrul centralei termice proprii 90/70°C. • Trepetele din exterior: . Instalatiile se vor executa din teava de polipropilena ci fibra compozita. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Denumire Telefon fax Calculator Imprimanta A4 Imprimanta A3 Xerox A3 Sistem de siguranta si antiefractie Birou Masa primire turisti Scaun Bucati 1 3 1 1 1 1 2 3 5 . Crt. hol. printr-un bransamnet nou. 5 KW. Racordul electric se va reface conform noilor normative si solutiei date de catre SC Electrica. catre rigola adiacenta a drumului. Datele de consum energetic sunt: Pi=3. 5 l/s. Racordul exterior de apa se va inlocui printr-un bransament nou din PEID cu diametrul de 25 milimetri si lungimea de 4 metri. .Gresie antiderapanta. Consumatorii sunt corpuri de iluminat incandescente si fluorescente. 36 l/s. Debitul maxim de evacuare calculat este de Q=2.Parchet in birouri. Acesta se va executa din teava de polipropilena ignifugata Pp 32-10 imbinate cu mufe si inele de cauciuc. Dotari Centrul de Informare Turistica infiintat va avea urmataorele dotari: Nr . de la reteaua publica stradala. Debitul necesar de apa potabila rece este Qc=0. 31 kw. Incalzirea interioara se va asigura prin montarea unei central proprii cu functionare pe gaz metan. pompa CT. Utilitati Proiectul prevede realizarea instalatiilor interioare si exterioare de alimentare cu apa potabila rece a obiectelor din grupurile sanitare precum si asigurarea cu apa calda menajera la o presiune de 3 bar. 86 kw si Pa=2.

4: Valea Sambata – Cabana Sambata – Fereastra Mare Este de un traseu cu o lungime de 7 km. Este un traseu de lungime de 8. . 34. fiind omologat conform certificatului de omologare nr.Placutele vor fi de forma unui patrat avand latura de 16 cm. si anume:  Inlocuirea semnelor de marcare existente cu folie autocolanta reflectorizanta. Traseul nr.5 km. 1 se va folosi folie autocolanta cu triunghiul rosu (triunghi echilateral cu latura de 10 cm) pe fond alb.Folia autocolanta cu semnul specific fiecarui traseu va avea dimensiunea placutelor.Portita Vistei (2310 metri) din MUNTII FAGARAS.a) – Valea Sambetei (pastravarie) – Poiana Urzicii (1550 metri) si Poiana la Comanda si traseul 3. In prezent traseul este omologat conform certificatului de omologare nr.Valea Vistea Mare . Traseul Vistisoara – Valea Vistisoarei – Lacul Vistisoara – Curmatura Racorelelor este un traseu cu o lungime de 8 km. Constructiilor si Turismului – Autoritatea Nationala pentru Turism in anul 2006. lipita pe placute din fibra de sticla avand urmatoarele caracteristici: . 30/2006. Din anul 2005 marcajele turistice nu au fost reparate. Traseele ale caror marcaje vor fi amenajate sunt: Traseul nr.Program protectie . Traseul pleaca din Depresiunea Fagarasului de la o altitudine de 540 metri si face legatura cu Varful Moldoveanu (2544 metri). 1: Sat Vistisoara . fiind omologat conform certificatului de omologare nr. 29/2006 si este marcat cu un triunghi rosu. iar traseele de legatura sunt omologate conform certificatului de omologare nr. La o altitudine de 2040 metri intalnim Lacul Vistisoara. omologat conform certificatului de omologare nr. profilate in versantul Muchiei Dragusului.b) – Valea Sambetei – Muchia Dragusului – Poiana Lespezilor.10 11 12 13 Dulap Mobilier expunere material de promovare Panou firma luminoasa Soft : . 3: Manastirea Sambata – Muchia Dragusului – Caldarea Racorele Traseul principal este format din doua trasee de legatura in Valea Sambetei si anume traseul 3. De pe acest traseu se pot admira spre est crestele zimtate.5 km. Traseul nr. Constructiilor si Turismului – Autoritatea Nationala pentru Turism in anul 2006. 2: Vistisoara (680 metri) – Valea Vistisoarei – Lacul Vistisoara (2040 metri) – Curmatura Racorelelor (2298 metri) din MUNTII FAGARAS. 31 emis de Ministerul Transporturilor. Pentru traseul nr. inlocuite. Acest traseu are o lungime de 9. iar spre vest versantul estic al Muchiei Zanoaga. 32 si 33/2006. aflandu-se intr-o stare avansata de deteriorare. emis de Ministerul Transporturilor.Sistem de operare . Traseul nr. spintecat de cele trei scocuri ale Iazurilor.Program utilitar 2 1 1 3 Amenajarea de marcaje turistice Prin acest proiect se propune amenajarea marcajelor turistice care leaga Depresiunea Fagarasului cu crestele Muntilor Fagaras si sunt pe teritoriile administrative ale comunelor Dragus-Vistea-Samabata De Sus. in dreptul Varfului Piatra Rosie. .

Pe stalpii indicatori existenti amplasati pe traseele turistice se va lipi folie autocolanta de culoare alb si negru. ale potecii. Pentru traseul nr. 3 si legaturile cu Valea Sambetei. Folia autocolanta cu latimea de 15 cm. perpendicular pe directiile de mers si la inaltimea de 1. la o distant medie de 25 de metri unul de celalalt astfel incat sa fie usor vizibile de la un semn la altul. 2.Pentru traseul nr. iarna). numarul de sageti amplasate pe acesti stalpi este de 87 (22 de bucati – traseul nr. 18 bucati – traseul nr. amplasati in punctele de inflexiune ale directiei de mers. . Pe un numar de 40 de stalpi. Grad de dificultate (vara. precum si numar de telefon de urgenta. Nivel de echipare). Pe traseele turistice cuprinse in program sunt amplasati un numar de 144 de stalpi.  Numarul de telefon al echipei Salvamont. Durata de parcurgere in ore (vara. inscriptionata cu urmatoarele date:  Harta traseelor respective cu principalele obiective. 30 – traseul nr. 2 se va folosi folie autocolanta cu punct albastru avand diametrul de 10 cm pe fond alb. De asemenea. Din analiza rezulta ca pentru cele 4 trasee principale cu doua trasee de legatura sunt necesare 2640 de placute din fibra de sticla si 2640 autocolante. respective iarna). 4 se va folosi folie autocolanta cu triunghiul rosu (triunghi echilateral cu latura de 10 cm) pe fond alb.  Descrierea traseului (Marcaj. Semnele de marcaj vor fi fixate pe stalpii existenti dar si pe copaci prin prinderea acestora cu coliere. o latime de 8 cm si va fi confectionata din fibra de sticla. necesara este de 300 ml. se vor aplica sageti indicatoare bicolore (de culoare alba + culoarea marcajului). 3 se va folosi folie autocolanta cu punct rosu avand diametrul de 10 cm pe fond alb. 17 bucati – traseul nr. 4) La baza fiecarui traseu exista amplasate panouri indicatoare pe care se va lipi folie autocolanta cu dimensiunea de 2*1. Pentru traseul nr. 1.5 metri. Sageata va avea lungimea de 40 de cm. Semnele de marcaj vor fi amplasate in ambele sensuri de circulatie. Sezonalitate.5 – 2 metri fata de sol.

numite de localnici muchii sau piscuri. Pe langa facilitati turistice. zona impadurita este alcatuit din sisturi cloritoase si sericitoase cu intercalatii de calcare si cuartite care sunt roci salb metamorfozate. Din creasta principala se desprind spre nord si spre sud creste secundare. Accesul in zona este facil datorita traversarii ei de catre Drumul National 1 (DN 1) si a caii ferate Brasov – Sibiu care este construita in paralel cu acesta. in majoritatea lor predominand sisturile cristaline. putin ramificate. creasta nu coboara sub 2000 de m altitudine. pe acest teritoriu se gasesc numeroase atractii turistice naturale. • DJ 105B ( DN 1 – Sambata de Sus – Statiunea climaterica Sambata ). Cabana Valea Sambetei – Piatra Caprei – La crucea Ciobanului 3. cuprinsa de la est catre vest intre Piatra Craiului si Defileul Oltului de la Turnu Rosu – Craieni. De asemenea alte doua drumuri judetene tranziteaza pe axa de Est – Vest zona: • DJ 104A ( Victoria – Sambata de Sus ). delimitata de Varful Lutele ( 2176 m ) la est si Varful Moasa ( 2034 m ) la vest. Crestele nordice. in schimb crestele sunt mai largi. asemenea dintilor unui urias pieptene sunt paralele intre ele. sunt ascutite si chiar accidentate. in perioada cretacica. Un alt drum important este DN 73A cu acces inspre zona din Sinca Veche ( DJ 104A ) si Sercaia (DN 1). scurte ( nu depasesc 10 km ). unele formeaza chei devenind greu accesibile. Cele din partea centrala. In partea inferioara. pe cele trei drumuri judetene ce strabat cele trei comune: • DJ 103D ( DN 1 – Vistea de Sus – Vistisoara ). Lantul Nordic al Muntilor Fagaras formeaza o creasta principala lunga de peste 70 de km. In alcatuirea crestei principale intra roci mediu metamorfozate: sisturi argintii (micasisturi). impadurita. Ea se prezinta ca o succesiune de varfuri zvelte in partea centrala. Valea Sambetei – Cabana Sambata – Fereastra Mare 2. • DN 1 – Dragus. paragnaise cu intercalatii de amfibolite si calcare cristaline. ultima din era mezozoica. Valea Sambetei – Fereastra Mica . pana la poalele Muntiilor Fagaras. intre Valea Sambetei si a Serbotei ). vaile se ingusteaza. Muntii Fagaras s-au ridicat in timpul orogenezei alpine. exceptand Curmatura Zanei ( 1923 m ). Acestia sunt formati din roci metamorfice. Din DN 1 accesul se realizeaza pe axa Nord – Sud. cu altitudini care uneori depasesc 2500 m.Realizarea de materiale de promovare Zona Sambata de Sus – Dragus – Vistea este un areal turistic localizat in partea centrala Romaniei. Datorita reliefului montan foarte spectaculos. zona omogena ofera si facilitati de cazare prezentate mai ales in Statiunea climaterica Sambata de Sus si pe Valea Vistisoarei. la poalele versantului Nordic al Muntilor Fagaras. Pe o lungime aeriana de aproape 50 de km. • Victoria – Statiunea climaterica Sambata. Traseele turistice omologate in aceasta zona sunt: 1. usor parcticabile. ( 12 la numar. Versantul Nordic. dar mai putin inalte si rotunjite spre capete.

5 %. Harta va avea suprafaţa de 1*1 mp şi va promova traseele si obiectivele turistice din această zonă. Acesta se remarcă prin portul popular. Potenţialul turistic cultural al Drăguşului este imens. Sâmbata de Jos ) şi câte un trepied în fiecare comună. Pentru promovarea acestei zone se are în vedere: . Iar pentru cei pasionati de cultura si religie. care va face deliciul iubitorilor de sporturi de iarna. De notorietate internaţională sunt şi meşterii cojocari prin creaţiile lor unice atat de căutate şi apreciate ( personalităţi de marcă precum Regele Mihai. viu si colorat. Manastirea Sambata – Muchia Dragusului – Caldarea Racorele ( cu cele doua trasee de legatura cu Valea Sambetei ) 4a. Acestea vor fi amplasate pe DN 1 la intrarea in comuna Viştea ( în cele trei sate aflate în lungul drumului naţional 1.- 4. Olteţ. ridicata la standarde europene. zona etno-folclorică unică a ţarii. pe care vor fi lipite hărţi turistice ale zonei.Ratrac PistenBully 280D .Instalatie de teleski 400 de m Brucksschlogl . Valea Vistea Mare – Portita Vistea – Varful Moldoveanu De asemenea.Instalatie de teleski baby – lift 250 m Borer .Izvorul Părintelui Arsenie Boca ( teritoriul mănăstirii ) - Peştera Părintelui Arsenie Boca ( Valea Sâmbetei ).Instructor de ski. exista si posibilitati de agrement in: Complexul turistic Sambata Poiana Dragusului Valea Vistisoarei Valea Sambetei Herghelia de lipitani de la Sambata de Jos ( in imediata vecinatate a zonei). cuprinzand urmatoarele echipamente si servicii: . De curand a fost inagurata o partie de ski. Drăguşul este cel mai reprezentativ din acest punct de vedere. Indira Ghandi. Valea Sambetei ( pastravarie) – Poiana Urzicii – Poiana La Comanda 4b. respectiv Viştea de Sus.Centru de inchirieri echipament de ski . Valea Sambetei – Muchia Dragusului – Poiana Lespezilor 5. Sat Vistisoara – Valea Vistisoarei – Lac Vistisoara – Curmatura Racorele 6. Tudor Arghezi şi numeroşi diplomaţi au cumpărat aceste cojoace ).Manastirea Sambata de Sus . exista posibilitatea practicarii turismului ecumenic datorita prezentei unor obiective precum: . unic în ţara.Instalatie de producere artificiala a zapezii . Partia de ski “Motul Dragusului” are 500 de metri si un grad de inclinare de 9. În Ţara Făgăraşului. George Bush. - Realizarea unui set de tipărituri de promovare a zonei: • Realizarea unui portofoliu de fotografie ce va sta la bază realizării pliantelor .Bisericile vechi din satele celor trei comune . ansamblul folcloric câştigător a numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale.Realizarea a 5 trepiede piramidale mobile din fibră de sticlă.

5000 buc. 257. română.  Realizarea şedinţelor foto. plastifiere mată. tiraj 10. cultură. . 22 de pagini. format A5. 24. topografic 256. hârtie DMC 150 g/mp+2 coperţi hârtie DCM 250 g/mp.La vest – lot vecin. Harta va avea un format 70/60 cm hârtie 120 gr/mp.La nord – lot vecin.2. . hârtie 120 gr/mp. tiraj 10. descrierea detaliată a acestora.La est – lot vecin – Primărie. engleză ). Principală. puncte de belvedere ). mănăstiri. obiceiuri si tradiţii. tipar : faţă/verso. evenimente ). ce va avea 6 secţiuni. Detalierea fiecărui domeniu se va regăsi intr-o broşură anexată. 5000 buc. română.3 Date tehnice ale investiţiei a) Zona si amplasamentul Conform Certificatului de urbanism emis de Primăria Drăguş. artă) c) Culte ( biserici. • Realizarea de tipărituri: unei hărţi turistice a zonei care să cuprindă pe faţă traseele turistice omologate şi punctele de interes ( cascade. codul de clasificare 1. engleză): a) Obiective turistice b) Cultură ( istorie. c) Situaţia ocupărilor definitive de teren . lucrările se desfăşoară pe teritoriul administrativ al comunei Drăguş. polychrome glossy paper. 42. Identificarea obiectivelor din zonă ce vor fi prinse in materialele promoţionale. nr.  Realizarea portofoliului de fotografie. schituri.engleză ) obiectivele turistice din toată zona şi în care vor fi marcate cu pictograme principalele domenii de atracţie ( turism. iar pe verso. religie. ( versiune bilingvă – româno .000 de bucăţi. format 40x60 cm.La sud – str. peşteri. sărbători religioase) d) Gastronomie e) Evenimente  Realizarea  Realizarea unei hărţi a zonei ce va cuprinde 2. Terenul pe care se află clădirea este delimitat după cum urmează: . DCM. fiind identificată în “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public” cu nr.6. strada principală nr. b) Statutul juridic al terenului Clădirea este situată in intravilanul comunei Drăguş şi aparţine domeniului public de interes local. ( 5000 buc. tiraj 10.000 de buc.000 de bucăţi ( 5000 buc. .

ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente în fiecare încăpere. De asemenea. 179. soluţia de alimentare fiind definitivată de un proiectant de specialitate avizat şi autorizat de SC Distrigaz SA. CE 1-95. raportate la fluxurile rezultate. iar deasupra zidăriei se vor monta centuri si un planşeu din beton armat.3 clădirea Primăriei. Şarpanta se va înlocui în totalitate. cât şi refacerea în totalitate a şarpantei.00 mp Anexe Provizorii. Aceste caracteristici s-au avut în vedere pentru asigurarea siguranţei în exploatare. siguranţa cu privire la instalaţii. siguranţa la infuziune şi efracţie. se va reface compartimentarea prin pereţi din Rigips. Buiandrugii din lemn se vor înlocui cu unii din beton armat. Tâmplăria existentă se va înlocui cu tâmplărie din lemn cu geam termoizolator. Centrala termică se va alimenta cu gaz metan din reţeaua stradală. Clădirea va beneficia şi de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apă rece potabilă. A fost prevăzut un branşament de apă potabilă din reţeaua stradală.84 % CUT: 0. pentru a asigura clădirea la solicitări seismice.00 mp. a învelitorii. Finisajele clădirii vor fi din zona premium de o înaltă calitate şi se vor respecta criteriile caracteristice arhitecturii locale.- Regim de înălţime: Parter Suprafaţa construită: Sc=55. 247.29 mp POT: 41. metode ce vor asigura nivelul de siguranţă în exploatare a clădirii. Pentru reabilitarea structurii. Suprafeţele spaţiilor de circulaţie şi cele ale treptelor nu sunt alunecoase. alimentarea cu apă caldă menajeră se va face de la centrala termică amplasată în zona CT. - - d) Studii de teren La baza întocmirii documentaţiei stă studiul geotehnic efectuat în data de 27. a finisajelor şi a instalaţiilor.29 mp Suprafaţa desfăşurată: Sd=55. s-au propus o serie de măsuri: pentru a putea ajunge la funcţionalitatea dorită se va crea în peretele interior două goluri de uşă. După îndepărtarea totală a tencuielii se vor repara crăpăturile şi fisurile din zidărie (dacă acestea există).29 mp Clădirea Modernizată. siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere.418 Suprafaţa terenului: 1261 mp Suprafaţa construită: 527. Apele uzate menajere vor fi deversate în bazinul vidanjabil. S-au respectat laţimile minime ale căilor de circulaţie şi de evacuare.05. S-au asigurat astfel siguranţa circulaţiei. . precum şi apă caldă menajeră. Zidăria se va cămăsui ( interior – exterior ) cu un strat de mortar armat cu plasă sudată.2006. e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii si variantele constructive de realizare a investiţiei Caracteristicile principale ale obiectivului de investiţii S-a propus reabilitarea clădirii atât din punct de vedere structural. respectiv 46. Pentru a crea funcţionalitatea clădirii.59 mp din care 55. respectându-se prevederile “Normativului pentru proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare”. se propune o recompartimentare. Pentru încalzirea încaperilor s-a prevăzut o centrală termică amplasată în zona CT.

printr-un branşament nou. Încălzirea interioară se va asigura prin montarea unei centrale proprii cu funcţionare pe gaz metan. 31 kw. precum şi asigurarea cu apă caldă menajeră la o presiune de 3 bar. ce va alimenta cu agent termic radiatoarele existente în fiecare încăpere. pentru a asigura clădirea la solicitări seismice. a învelitorii. Clădirea va beneficia şi de instalatii interioare aferente grupului sanitar cu apă rece potabilă. alimentarea cu apă caldă menajeră se va face de la centrala termică amplasată în zona CT. 86 kw si Pa=2. Tâmplăria existentă se va înlocui cu tâmplărie din lemn cu geam termoizolator. ţinând cont de arhitectura din zonă. de la reţeaua publică stradală. Centrala termică se va alimenta cu gaz metan din reţeaua stradală. Pentru iluminatul local şi pentru aparatele electronice au fost prevăzute prize simple. A fost prevăzut un branşament de apă potabilă din reţeaua stradală. s-a propus placarea clădirii cu dulapi din lemn pentru a crea un aspect cât mai rustic al clădirii. Buiandrugii din lemn se vor înlocui cu unii din beton armat. Datele de consum energetic sunt: Pi=3. pompă CT. din care debitul de apă caldă menajeră necesar este de Q=0. De asemenea. Şarpanta se va înlocui în totalitate. Zidăria se va cămăsui ( interior – exterior ) cu un strat de mortar armat cu plasă sudată. f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum Proiectul prevede realizarea instalaţiilor interioare şi exterioare de alimentare cu apă potabilă rece a obiectelor din grupurile sanitare. se va reface compartimentarea prin pereţi din Rigips. Consumatorii sunt corpuri de iluminat incandescente şi fluorescente. s-au propus o serie de măsuri: pentru a putea ajunge la funcţionalitatea dorită se va crea în peretele interior două goluri de uşă. După îndepărtarea totală a tencuielii se vor repara crăpăturile şi fisurile din zidărie (dacă acestea există). a finisajelor şi a instalaţiilor. Instalaţiile se vor executa din teavă de polipropilenă cu fibră compozită. 5 KW. Apele uzate menajere vor fi deversate în bazinul vidanjabil. cât şi refacerea în totalitate a şarpantei. se propune o recompartimentare. iar deasupra zidăriei se vor monta centuri si un planşeu din beton armat. Această variantă nu corespunde in totalitate cerinţelor din punct de vedere arhitectural. Pentru încalzirea încaperilor s-a prevăzut o centrală termică amplasată în zona CT. duble. iar iluminatul general se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat incandescente şi fluorescente. Alimentarea cu energie electrică se va face de asemenea din reţeaua stradală. Racordul electric se va reface conform noilor normative şi soluţiei date de către SC Electrica. monofazate cu nul de protecţie. 19 l/s. Pentru reabilitarea structurii. cu puterea de 5. Debitul necesar de apă potabilă rece este Qc=0. 36 l/s. metode ce vor asigura nivelul de siguranţă în exploatare a clădirii. g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului . Pentru a crea funcţionalitatea clădirii. iar în funcţie de destinaţia încăperilor avem calculatoare. Apă caldă menajeră va fi pregatită în cadrul centralei termice proprii 90/70°C. Ca şi finisaj exterior. soluţia de alimentare fiind definitivată de un proiectant de specialitate avizat şi autorizat de SC Distrigaz SA.Varianta constructivă S-a propus reabilitarea clădirii atât din punct de vedere structural. precum şi apă caldă menajeră.

Investiţia propusă se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. .

3 1 0.5 0.5 1 1 ACTIVITĂŢI REALIZATE DUPĂ SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE 0. Crt A.Nr.7 0.3 0.056 Perioada după semnarea contractului de finanţare 2 3 4 5 Anul 1/Luna 6 7 8 9 10 11 12 1 0.5 2 1 1 3 4 5 6 7 8 9 10 B. B. 2.5 0. a documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor.5 0.056 1 1 1 1 0. autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cererii de finanţare Elaborare SF Elaborare documentaţii necesare pentru obţinere acorduri si autorizaţii Obţinere avize si acorduri Elaborare Cerere de finanţare Depunerea Cererii de finanţare aferente proiectului de investiţii Verificarea Cererii de finanţare Selecţia Cererii de finanţare Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de investiţii Activităţi administrative Selectarea managementului de proiect Managementului proiectului Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii de proiectare Pregătirea documentaţiei de 18. autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cererii de finanţare Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectarea consultantului pentru elaborarea SF Cererii de finanţare. a studiilor de teren. graficul de realizare a investiţiei Perioada înainte de semnarea contractului de finanţare Denumire MII Nr.5 0.5 0. activitate RON luni Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 ACTIVITĂŢI REALIZATE PÂNĂ LA SEMNAREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii consultanţă pentru elaborarea SF.5 1 1 0.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 .3 11.1 1 2 3 4 18.5 1 0.5 0. a studiilor de teren.4 Durata de realizare şi etapele principale. a documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor.5 0.7 0.3 1 0.

5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0.8 0.5 1.2 1 2 3 4 5 6 7 atribuire a contractului de servicii amenajare traseu turistic Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii marketing Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectarea proiectantului Selectarea unui verificator autorizat Realizare proiect tehnic şi detalii execuţie Verificarea proiectului tehnic Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de execuţie lucrări modernizare punct de informare turistică Selectarea dirigintelui de şantier Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectarea executantului de lucrări şi semnarea contractului de execuţie Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectarea executantului de lucrări amenajare drum turistic Derulare procedură de achiziţie publică servicii marketing Selectarea unui auditor Activităţi de modernizare punct de informare turistică Execuţia lucrărilor punct de informare turistică Cotele aferente Inspectoratului de Stat in Construcţii Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor Organizarea de şantier Drigenţia de şantier Dotare punct de informare turistică Recepţie lucrări 0.8 0.5 1 0.5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 B.5 1 0.5 1 1 1 1 1 1 1 1 0.282 5.5 1 1 1 1 0 0 136.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.018 0.826 1.500 73.636 3.5 1 0.6 2 1.384 1.5 1 0.5 1 0.5 .5 0.

5 1 2 B.070 3 1 1 1 1 1 1 1 7.5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 .198 89.3 1 2 B.949 2 1 0 79.6 0.213 560.411 1 3.5 0.222 22.B.4 1 B.198 471.6 Activităţi de amenajare drum turistic Execuţia lucrărilor de amenajare a drumului turistic Recepţia lucrări Activităţi marketing şi promovare turism in zonă Execuţie servicii tipărire materiale de promovare Publicitate şi audit Publicitate cu privire la semnarea contractului de finanţare şi a finalizării Auditul proiectului Cheltuieli diverse şi neprevăzute TOTAL TVA TOTAL CU TVA 0 109.

Pentru valorile prezentate în moneda euro s-a folosit un curs de schimb de 4. Componentele majore ale investiţiei constau în costuri pentru modernizarea punctului de informare turistică din comuna Drăguş. precum şi amenajarea a patru trasee turistice şi promovarea acestei zone.411 RON inclusiv TVA.2009. limita maximă admisă de această masură.2973 RON/EURO.2 1. Costul estimativ al investiţiei Costul estimativ al investiţiei s-a calculat pe baza soluţiilor tehnice ale proiectului urmărind fiecare categorie de lucrări. cheltuieli cu investiţiile de bază şi cu dotările aferente fiecărui obiect. Ponderea costurilor generale ale proiectului ( captolul 3 din Devizul General ) raportat la cheltuielile totale ale proiectului sunt sub 10%.1 Valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general Valoarea totală a investiţiei pentru proiectul propus “Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona Munţilor Făgăraş – coumna Drăguş” este de 560.3. Conform cursului BCE din data de 14. 3. Crt. În continuare vom prezenta devizele pe capitole : CAPITOLUL 1 – Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7 Nr.10. 1 Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fară TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 CAPITOLUL 1 – Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului 1.3 Obţinerea terenului Amenajarea terenului Amenajări pentru protecţia mediului si aducerea la starea iniţială - - - - - .1 1. Costul total al obiectului de investiţii propus este prezentat conform noii structuri a devizului general şi cuprinde cheltuieli pentru managementul proiectului şi consultanţă predepunere.

1 3.500 1.1 3.5.000 18.3.1 2.3 3.1.136 5.433 3.2.285 8. asistenţă tehnică şi publicitate Nr.415 .208 0.139 0.311 1.1 3.2 3.278 4.785 1.349 0.6 3.997 1.285 0.415 0.785 53. de consultanţă pt studii de piaţă si evaluare Plata serv.500 44.1 3. urbanistice Organizarea procedurilor de achziţie publică Consultanţa Plata serv. Studii impact. de consultanţă pt.1 3.000 2. Crt.000 0.453 1.6. audituri energetice.136 1.1 2.5.081 5.000 5.056 TVA Mii lei 5 3.681 0.396 1.056 25. managementul execuţiei inv. doc.487 8. PT.353 5.139 7. de avizare.349 10.519 21.015 0.834 4.191 1.362 1.635 5.829 0. Docum.222 1.2 Studii de teren Obţinerea de avize.CAPITOLUL 2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor Nr. 1 Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fară TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 6 7 2.1. DDE.431 4. Expertize tehnice.6.000 7.202 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 5 7 21.431 Mii euro 4 4.3.661 CAPITOLUL 3 – Cheltuieli pentru proiectare.2.202 5.202 4.487 30.487 21.372 0. asistenţă thenică şi publicitate 3.000 18.997 1.2 3.661 1.2 3.431 1.202 1.5 3.1 3.803 21.882 3.431 3. 1 Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fară TVA) Mii lei 3 18. Crt.056 7.380 1. sau administrarea contractului de execuţie Audit financiar Publicitate proiect Asistenţă tehnică Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe parcursul execuţiei Dirigenţie şantier Total capitolul 3: 5.1.415 12.487 CAPITOLUL 3 – Cheltuieli pentru proiectare. acorduri şi autorizaţii Autorizaţia de construire Avize şi acorduri Proiectare şi inginerie Elaborare cerere de finanţare şi PT SF.056 18.4 3.396 Racord la canalizare Racord la apă curentă Total capitolul 2: 4.595 1.946 7.5.3 3.2 CAPITOLUL 2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 5.

1 Construcţii şi instalaţii Construcţii Instalaţii 4.066 - 35.826 60.CAPITOLUL 4 – Cheltuieli pentru investiţia de bază Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fară TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7 Nr.2 4.1 4.315 - 24.638 130.5.293 30.968 29.3 4.710 10.2 4.229 30.023 7.084 91.5.171 20.675 18.948 109.840 0.046 51.949 79.3.024 2.3.3 4.5.710 0.000 0.586 18.865 CAPITOLUL 5 – Alte cheltuieli .604 25.604 5. 1 CAPITOLUL 4.289 4.218 108.572 35.233 74.400 10.955 6.070 38.327 8.5.5.676 1.523 - 151.695 260.000 108. Crt.648 3. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.719 43.890 15.483 41.024 46.131 50.389 129.476 12.840 94.5.348 7.636 8.1 4.6 Utilaje fară montaj si echipamente de transport Dotări Amenajare Punct de informare turistică Amenajare drum turistic Investiţie in marketing Editare hărţi Broşuri de prezentare Panou de informare Active necorporale Total capitolul 4 3.567 467.2 Montaj utilaj tehnologic 127.323 22.334 393.896 10.094 5.543 - 29.348 0.3.135 - 4.5 4.611 0.690 20.686 4.676 38.000 218.969 25.447 21.4 4.297 1.094 46.000 9.400 9.3 Utilaje.Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.

636 0.1.636 0.2 5.7% +0.2.1% x(1.643 0.2.1 6.2.385 0.3+3+4)) Total capitolul 5: Valoare (fară TVA) Mii lei 3 3.1 5.taxe.148 0.3+2+3+4+5.000 0.338 Mii euro 7 0.cote.2.018 0.000 0.027 0. costul creditului Comisioane.147 7.1.000 1. 1 5.2.148 0.1 5.416 32.166 6.237 0.1.937 0.000 6.643 0. Crt.000 0.1 6.2 5.000 22.2+1.653 1.1+5.5 % x (C+M) ) Cheltuieli conexe organizării şantierului Comisioane.2 5.000 0. cote.5%) x(C+M)) Costul creditului (0.2+1.1.027 4.000 5.861 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 4.000 26.384 0.3 Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 CAPITOLUL 5 – Alte cheltuieli Organizare de şantier Lucrări de construcţii ( 2.1 5.1.1) ) Cheltuieli diverse si neprevăzute(5%) x(1. 1 Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli 2 Valoare (fară TVA) Mii lei 3 Mii euro 4 TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7 6.385 0.653 1.542 CAPITOLUL 6 – Cheltuieli pentru darea în exploatare Nr.218 4.2 6.937 0.000 4.018 0. Crt.237 0.385 0.384 3.653 1.2.1 CAPITOLUL 6 – Cheltuieli pentru darea în exploatare Pregătirea personalului de exploatare Pregătirea personalului pentru utilizarea echipamentelor Probe tehnologice Instalarea şi testarea echipamentelor Total capitolul 6: - - - - - - - .096 Mii euro 4 0.1 5.653 1.385 0.000 1.000 0.000 0.235 TVA Mii lei 5 0.Nr. taxe legale Cota aferantă ISC ((0.1%) x (C+M)) Cota aferantă Casei Sociale a Constructorilor (0.788 0.000 0.2 5.198 27.788 0.

Deviz general privind cheltuielile necesare proiectului de investiţii”Promovarea potenţialului turistic antropic şi natural din zona Munţilor Făgăraş – comuna Drăguş” .

1.4 4.202 5.4 3.882 4. costul creditului Comisioane.803 3.3 4.2 4.861 6 6.2 5.3+2+3+4)) TOTAL CAPITOLUL 5 1.937 0.222 Asistenţă tehnică 1.787 89.385 0.686 41.237 0.056 Organizarea procedurilor de achiziţie Consultanţă 25.070 43.416 32.1)) Cheltuieli diverse şi neprevăzute (max.595 1.567 467.431 4.218 3.653 1.955 6.166 6.643 - 4.372 0.000 7.2+1.890 15.056 Audit 7.2 3.834 CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază Construcţii şi instalaţii Montaj utilaje tehnologice Utilaje.385 0.000 108.136 7.218 4.1 4.1.338 0.5.2973 6 - Lei/euro 7 - Valoare(inclusiv TVA) Mii lei Mii euro 1 1 1.285 8.15 octombrie 2009 Nr.653 1.384 1.1%)x(C+M)) Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor (0.636 8.213 25.2+1.433 3.553 130.599 109.353 5.235 0.410 37.604 5.2 5.840 50.2.018 0.349 10.1+5.198 27.384 3.139 7.572 35.3+2+4.500 TOTAL CAPITOLUL 3 44.937 0.643 0.3 3.2 1.1) 471.027 4.896 12.661 1.1 1.5 4.389 4.997 1.827 .396 CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică Sudii de teren Taxe pentru obţinerea de avize.147 7.611 218.5.2 5.000 0.2.604 0.3 4.136 1. acorduri şi autorizaţii Proiectare şi inginerie 18.081 21.415 12.094 51.1 5.447 21.2.681 0.785 53.Crt.202 1.400 10.636 22.1+5.139 1.690 20.1.1 CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectiv 5.2.954 560.148 6.788 0.1 5.297 260.487 8.997 1.1 5.023 8.638 130.459 4.650 31.6 127.000 2.229 1.5 3.968 29.826 35.171 0.233 74.148 5.385 0.3 2 3 4 - 5 CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului Obţinerea terenului Amenajarea terenului Amenajari pentru protecţia mediului si aducerea la starea iniţială TOTAL CAPITOLUL 1 - 2 2.653 1.000 60.969 25.293 30.949 79.198 136.2+1.2 4. taxe legale Cota aferentă ISC ((0.334 393.586 18. echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj Utilaje făra montaj si echipamente de transport Dotări Amenajare Punct de Informare turistică Amenajare drum turistic Investiţii în marketing Active necorporale TOTAL CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli Organizare de şantier Lucrări de construcţii Cheltuieli conexe organizării de şantier Comisioane. cote.2 CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar Pregătirea personalului de exploatare Probe tehnologice şi teste TOTAL CAPITOLUL 6 TOTAL GENERAL Din care C+M (1.6 4.1%x(1.3+2+3+4+5.653 1.000 5.519 21.948 109.483 24.661 3 3.278 Serv.1.084 91.5. taxe.1.237 0.487 30. Consultanţă managementul execuţiei 18.096 0.1 6.396 TOTAL CAPITOLUL 2 5.415 4 4. cote.5%x(C+M)) Costul creditului (0.865 5 5.840 94.018 0.3 3.636 26.788 0.1 4.1 5.10%x(1.1 3. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli Valoare(fară TVA) Mii lei Mii euro curs TVA Mii lei 4.027 1.385 0.2 5.695 151.431 1.411 162.7%+0.131 29.2.

00% 2 100.00 % 50.00 % 50.55% 8.00% 3 4 5 6 7 8 9 10 B B.55% .00 % 50.55% 8.00 % 50. a documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor.55% 8.00 % 100.55% 8.55% 8.00 % 5.00 % 100. autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cererii de finanţare Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectarea consultantului pentru elaborarea SF Cererii de finanţare.55% 8.55% 8.00 % 50.55% 8.98% 8. autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cererii de finanţare Elaborare SF Elaborare documentaţii necesare pentru obţinere acorduri si autorizaţii Obţinere avize si acorduri Elaborare Cerere de finanţare Depunerea Cererii de finanţare aferente proiectului de investiţii Verificarea Cererii de finanţare Selecţia Cererii de finanţare Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de investiţii Perioada după semnarea contractului de finanţare 2 3 4 5 Anul 1/Luna 6 7 8 9 10 11 12 1 100.55% 8.00 % FINANŢARE Activităţi administrative Selectarea managementului de proiect Managementul proiectului 100.00 % 50.Nr.1 1 2 100.00% 100. Crt A 3. a studiilor de teren.55% 8. a documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor.2 Eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei Perioada înainte de semnarea contractului de finanţare Denumire activitate Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 DE FINANŢARE Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii consultanţă pentru elaborarea SF. a studiilor de teren.00 % 100.

67% 9.00 % 100.00 % 100.00 % 100.67% 50.00% 16.18% 16.00 % 13 14 15 B.00 % 100.67% .00 % 100.00 % 4 5 6 7 8 9 10 11 12 100.09% 16.00 % 100.18% 16.67% 16.67% 18.18% 16.2 1 2 3 4 5 100.00 % 100.00% 50.00% 16.67% 16.18% 16.67% 16.00 % 100.18% 16.00% 50.00 % 100.00 % 100.3 Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii de proiectare Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii amenajare traseu turistic Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii marketing Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectarea proiectantului Selectarea unui verificator autorizat Realizare proiect tehnic şi detalii execuţie Verificarea proiectului tehnic Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de execuţie lucrări modernizare punct de informare turistică Selectarea dirigintelui de şantier Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectarea executantului de lucrări şi semnarea contractului de execuţie Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectarea executantului de lucrări amenajare drum turistic Derulare procedură de achiziţie publică servicii marketing Selectarea unui auditor Activităţi de modernizare punct de informare turistică Execuţia lucrărilor punct de informare turistică Cotele aferente Inspectoratului de Stat in Construcţii Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor Organizarea de şantier Drigenţia de şantier 100.67% 16.67% 18.00 % 18.67% 18.67% 50.67% 18.

33% 8.33% 8.33% 8.00 % 100.33% 8.00% 100.00% 50.00 % 33.00% 8.5 1 2 B.00% 50.33% 33.00% 100.33% 8.33% .3 1 2 B.6 7 Dotare punct de informare turistică Recepţie lucrări 100.33% 8.6 Activităţi de amenajare drum turistic Execuţia lucrărilor de amenajare a drumului turistic Recepţia lucrări Activităţi marketing şi promovare turism in zonă Execuţie servicii tipărire materiale de promovare Publicitate şi audit Publicitate cu privire la semnarea contractului de finanţare şi a finalizării Auditul proiectului Cheltuieli diverse şi neprevăzute TOTAL TVA TOTAL CU TVA 50.33% 8.00 % B.33% 8.33% 8.33% 8.4 1 B.33% 8.33% 50.33% 33.

autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cererii de finanţare Elaborare SF Elaborare documentaţii necesare pentru obţinere acorduri si autorizaţii Obţinere avize si acorduri Elaborare Cerere de finanţare Depunerea Cererii de finanţare aferente proiectului de investiţii Verificarea Cererii de finanţare Selecţia Cererii de finanţare Semnarea contractului de finanţare pentru proiectul de investiţii Perioada înainte de semnarea contractului de finanţare Luna 2 3 4 5 6 7 8 9 Perioada după semnarea contractului de finanţare 1 2 3 4 5 Anul 1/Luna 6 7 8 9 10 11 12 0 2 0 3 4 5 6 7 8 9 10 B B.543 1. autorizaţiilor şi a altor studii necesare întocmirii Cererii de finanţare Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectarea consultantului pentru elaborarea SF Cererii de finanţare.000 1.543 1.080 1. Crt A 1 Denumire activitate 1 DE FINANŢARE Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii consultanţă pentru elaborarea SF.543 3 - . a documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor.Nr.543 1.543 1.1 1 2 18.543 1. a studiilor de teren.543 1. a studiilor de teren.056 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 FINANŢARE Activităţi administrative Selectarea managementului de proiect Managementul proiectului Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii de proiectare 0.543 1.543 1. a documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor.543 1.543 1.

000 24.250 0.170 0.250 0.3 1 Activităţi de amenajare drum turistic Execuţia lucrărilor de amenajare a 54.877 0.877 0.877 0.4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 B.170 24.282 - B.975 54.692 0.318 1.2 1 2 3 4 5 6 7 Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii amenajare traseu turistic Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de servicii marketing Derulare procedură de achiziţie publică de servicii pentru selectarea proiectantului Selectarea unui verificator autorizat Realizare proiect tehnic şi detalii execuţie Verificarea proiectului tehnic Pregătirea documentaţiei de atribuire a contractului de execuţie lucrări modernizare punct de informare turistică Selectarea dirigintelui de şantier Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectarea executantului de lucrări şi semnarea contractului de execuţie Derulare procedură de achiziţie publică de lucrări pentru selectarea executantului de lucrări amenajare drum turistic Derulare procedură de achiziţie publică servicii marketing Selectarea unui auditor Activităţi de modernizare punct de informare turistică Execuţia lucrărilor punct de informare turistică Cotele aferente Inspectoratului de Stat in Construcţii Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor Organizarea de şantier Drigenţia de şantier Dotare punct de informare turistică Recepţie lucrări - - - - - - - 0.250 73.692 0.170 24.877 0.170 24.250 0.170 12.250 24.439 0.877 0.318 1.170 0.250 0.975 .

5 1 2 B.222 1.850 1.850 1.357 - 7.6 drumului turistic Recepţia lucrări Activităţi marketing şi promovare turism in zonă Execuţie servicii tipărire materiale de promovare Publicitate şi audit Publicitate cu privire la semnarea contractului de finanţare şi a finalizării Auditul proiectului Cheltuieli diverse şi neprevăzute TOTAL TVA TOTAL CU TVA 0.000 26.850 .850 1.850 1.850 1.357 26.357 26.850 1.4 1 B.850 1.850 1.2 B.850 1.850 1.850 1.

turismul din zona Drăguş este slab promovat. deşi zona este una cu potenţial turistic ridicat. cea de execuţie şi etapa de operare:  Etapa de execuţie ( 20101 . necesar din punct de vedere economic şi contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene. pentru a arata necesitatea intervenţiei financiare nerambursabile pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.2016) Toate previziunile sunt realizate pe o perioadă de 6 ani începând cu anul 2011. 4 din anul 2006. elaborate de Comisia Europeană. Realizarea de materiale de promovare. iar pe de altă parte. Prin implementarea proiectului se vor amenaja trasee turistice care astfel vor putea fi mai uşor accesibile turiştilor. Analiza Cost Beneficiu 4.2010 )  Etapa de operare (2011 . pe de o parte. Analiza financiară are ca scop demonstrarea faptului că proiectul de investiţii este. Astfel prin implementarea proiectului se urmăresc următoarele trei măsuri: Înfiinţarea unui centru de informare turistică în comuna Drăguş. În prezent. Analiza financiară pentru proiectul de investiţii propus a fost întocmită în baza Ghidului pentru Analiza Cost – Beneficiu pentru Proiectele de investiţii – Document de Lucru nr. se va înfiinţa un centru de informare turistică şi se va încerca atragerea a cât mai multor turişti în zonă prin editarea de hărţi şi de broşuri.4. având la bază date istorice din anul 2009. primul an de operare după implemenarea proiectului.1 Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor Obiectivul proiectului este de a dezvolta din punct de vedere turistic zona comunei Drăguş şi implicit a zonei Munţilor Făgăraş. Obiectivul Analizei socio – economice este acela de a identifica şi măsura din punct de vedere monetar impactul proiectului şi de a determina costurile şi beneficiile aduse de acesta. Astfel vor fi două etape. 1 Se estimează semnarea contractului de finanţare în luna ianuarie 2010 . Perioada de referinţă a proiectului de investiţie reprezintă perioada de previziune a fluxurilor de numerar utilizată în Analiza Cost – Beneficiu. Amenajarea marcajelor turistice a 4 trasee din Munţii Făgăraş – zona Drăguş.

etc.  Costuri de investiţie relativ reduse. )  Nefolosirea zonei la adevăratul ei potenţial turistic.turist. Varianta cu investiţie maximă – Modernizarea unui punct de informare turistic. cât şi pentru conştientizarea turiştilor referitor la condiţiile existente pe traseele montane din zonă. Dezavantaje:  Costuri de implementare. Dezavantaje:  Numărul de turişti care vor vizita zona rămâne la fel de scăzut.2 Analiza opţiunilor Au fost analizate trei alternative după cum urmează: Varianta zero Avantaje :  Nu se generează costuri suplimentare.4.  Rezistenţă la schimbare. cât şi la diverse probleme care există pe munte ( vreme nefavorabila. Varianta cu investiţie medie – Amenajarea celor 4 drumuri turistice Avantaje:  Creşterea accesibilităţii traseelor montane din zona Drăguş.  Nefolosirea zonei la adevăratul ei potenţial din punct de vedere turistic. Dezavantaje:  Dificultatea accesului în zona pentru majoritatea populaţiei.  O folosire a zonei mai apropiată de adevăratul ei potenţial turistic.  Lipsa unui centru de informare turistică atât la eventualele locuri de cazare. amenajarea a patru drumuri turistice şi promovarea zonei Avantaje:  Creşterea numărului de turişti.  Îmbunătăţirea serviciilor oferite turiştilor. .  Îmbunatăţirea comunicării autoritate publică . centrul de informare turistică putând fi folosit atât pentru orientarea în vederea cazării în zonă.

Pe de altă parte.3 Analiza financiară Având în vedere că proiectul propus nu aduce venituri directe cuantificabile. din acest punct de vedere proiectul fiind eligibil. sunt inaplicabili deoarece proiectul este negenerator de venituri. încălzire. valoarea netă actualizată. Totuşi. internet etc. la analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiară a proiectului ( Anexa 1 ataşată). la costurile prezente se vor adăuga costuri cu: -  Consumul suplimentar de energie electrică:  Consumul de energie electrică pentru echipamentele achiziţionate ca dotări aferente punctului de informare turistică. Recomandare ghid <8% <0 ≤1 Toate cele trei valori calculate sunt în concordanţă cu recomandările din ghid.M. asociate operării şi întreţinerii infrastructurii create.beneficiu au fost calculate atât RIR cât şi VNA şi indicele cost . poştă. la sursele de finanţare atât pe perioada implementării proiectului cât şi pe perioada de exploatare. reprezentând cheltuieli ulterioare etapei de implementare.beneficiu.  Consumul suplimentar cu apa menajeră: . în concordanţă cu recomandările pentru realizarea analizei cost . telefon.4. Analiza financiară realizată pentru proiectul de faţă este alcătuită dintr-o serie de tabele care furnizează informaţii cu privire la detalierea datelor financiare ale investiţiei de capital pe categorii de activităţi. rata cost . Costurile de exploatare pentru noua infrastructură au fost estimate în funcţie de consum şi tarfie.29 lei 1 U.beneficiu. la costurile de operare ( costurile suplimentare generate de proiect în perioada post-implementare ). -436. o analiză financiară este utilă doar pentru evaluarea fluxurilor de numerar. proiectul generează şi cheltuieli pe termen mediu. astfel: Cheltuieli suplimentare cu utilităţile ( energie electrică. serviciile puse la dispoziţie de către comuna Drăguş turiştilor fiind gratuite. termenul de recuperare a investiţiei. Costurile de operare Pe lângă costurile de investiţie. termeni financiari precum rentabilitatea. consum de apă menajeră. PROFITABILITATEA INVESTIŢIEI Rata rentabilităţii financiare a investiţiei ( FRR/C ) Valoarea actualizată netă a investiţiei ( VNA/C ) Raportul cost/beneficiu Mii RON/an Coef. ) Întrucât vor fi folosite sedii deja existente şi funcţionale. fax.

a fost calculat pentru 5 luni pe an. luni aferente perioadei de iarnă.  Consumul suplimentar cu încălzirea:  Consumul cu încălzirea  Cheltuieli privind telecomunicaţiile: cuprind cheltuieli care vor fi efectuate în viitor şi sunt datorate noii infrastructuri. Astfel. Consumul de apă menajeră a fost calculat la numărul de angajaţi. „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici până în anul 2020”.iunie 2009 şi date conform cu : Comisia Naţională de Prognoză. „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008-2013”. este de interes public şi se va afla în administrarea Consiliului Local al Comunei Drăguş care va fi responsabil cu întreţinerea şi operarea noului sistem şi care va aloca bani pentru acoperirea cheltuielilor aferente acestuia. Infrastructura nou creată. 2 Date conform cu : Comisia Naţională de Prognoză. S-a estimate o sumă lunară fixă. noului centru de informare turistică. Sumele necesare se vor aloca din bugetul comunei Drăguş. care a fost actualizată cu rata inflaţiei şi cu evoluţia PIB. - Cheltuieli salariale corelate cu numărul de angajaţi care deservesc infrastructura nou creată S-a luat în considerare salariile pentru 7 angajaţi după cum urmează: 2 persoane ce vor fi ghizi turistici. Veniturile generate de proiect Proiectul este negenerator de venituri întrucât serviciile oferite prin proiect vor sta la dispoziţia populaţiei ( turiştilor ) gratuit. Din analiza fluxurilor de numerar înregistrate la sfârşitul fiecărui an reiese faptul că proiectul este viabil prin disponibilitatea surselor de finanţare pentru acoperirea costurilor proiectului în perioada de implementare şi a costurilor de operare în perioada de exploatare. pentru perioada de după implementarea proiectului şi 5 persoane pentru perioada de implementare a proiectului. În calculul fiecărei categorii de cheltuieli s-a luat în considerare evoluţia preţurilor pe întreaga perioadă estimată conform prognozei evoluţiei PIB-ului şi a inflaţiei făcute de Comisia Naţională de Prognoză2.aprile 2009 . pentru fiecare persoană nou-angajată s-a estimat 16 litri de apă consumată pe zi.

551 88.921 0.145 65.000 88.000 75.068 RON/an Mii 65.812 2014 75.000 81.026 Total flux numerar Flux de numerar cumulat Test de sustenabilitate proiect 0 0 Da 0 0 Da 0 0 Da 0 0 Da 0 0 Da .093 0.068 RON/an Mii 460.000 71.093 71.551 2016 88.411 RON/an Mii RON/an Mii RON/an 0 0 Da 0 0 Da 68.411 65.921 81.093 68.812 75.000 RON/an Mii RON/an 100.551 0.TABELUL SUSTENABILITĂŢII FINANCIARE Total intrări Asistenţă financiară nerambursabilă Venituri de la bugetul local la beneficiarului pentru acoperirea cheltuielilor privind mentenanţa investiţiei inclusiv TVA şi cheltuieli neeligibile Total ieşiri Total costuri de întreţinere şi operare inclusiv TVA Costuri totale cu investiţia inclusiv TVA an 2010 2011 U.266 0.068 2012 68.026 0.812 0.000 68.026 88.411 65.093 2013 71.026 Mii 560.M Mii 560.921 75.551 81.068 RON/an Mii 560.921 2015 81.812 71.

4 Analiza economică .4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful