R O M Â N I A

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC UNITATE DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108.01 şi PHARE TVET RO 0108.03
Str. Spiru Haret 10-12, Bucureşti - 010176, Tel: (+4021) 311.11.62 / 312.40.02; Fax: (+4021) 312.54.98 E-mail vet@tvet.ro

TVET 610 din 01.09.2003

REPERE METODOLOGICE PRIVIND PROIECTAREA CURRICULUM – ULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ Curriculum – ul la decizia şcolii este, în învătământul profeşional şi tehnic, un curriculum de dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc ). Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculum – ului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profeşional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni. Curriculum – ul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate şi are în vedere:

resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu agenţii economici ); cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculum-ului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc. Scopul curriculum - ului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial; dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la formarea profesională într-o calificare; promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

Elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală se va face pe baza următoarelor structuri ale sistemului:

în învăţământul profeşional şi tehnic el este un curriculum de dezvoltare locală. în zona/localitatea respectivă scopurile pentru care se propune un astfel de opţional. modelul propus prin prezentul document este valabil numai pentru clasa a IX-a. 3 . · în orele de curriculum la decizia şcolii alocate prin planurile. parte integrantă a ciclului curricular de observare şi orientare (clasele VII-IX). Conţinuturi 4. Argument . curriculumul va avea următorul format 1. Bucuresti. Modalităţi de evaluare EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 5. 2.. decis şi elaborat în parteneriat cu agenţii economici şi cu alte instituţii/organizaţii interesate de procesul de învăţământ. Programe şcolare pentru clasa a IX –a. · disciplinele/ temele parcurse în clasa a IX-a în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii nu pot fi luate ca bază pentru anumite discipline care apar în curriculum-ul nucleu în anii următori.cadru de învăţământ se pot desfăşura activităţi practice /sau laborator. 1999). ca formă. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1.LICEUL TEHNOLOGIC Pentru clasa a IX-a formatul curriculumului este următorul: 1 Argument • • • ce cuprinde opţionalul (scurtă descriere) argumentarea parcurgerii sale la clasa/liceul respectiv. Mijloace/dotări necesare pentru parcurgerea opţionalului propus (dacă este cazul). · la clasa a IX-a curriculum-ul la decizia şcolii nu poate fi specializat. Pentru clasele a X-a – a XII-a. alte observaţii/sugestii metodologice pentru o cât mai completă atingere a obiectivelor. Notă: pentru definirea obiectivelor de referinţă şi a activităţilor de învăţare – a se vedea. rolul opţionalului în pregătirea de specialitate a elevilor (dacă este cazul) 2. programele şcolare obligatorii (Curriculum Naţional.. Bibliografie Observaţii/ recomandări: · curriculum-ul la decizia şcolii îşi propune să răspundă nevoilor locale de formare. 6. cu condiţia ca acestea să nu fie specializate. această clasă fiind una generală. 3.

În contextul şcolii profesionale. relevante pentru viaţa . de condiţiile şi nevoile locale de formare şi de solicitările partenerilor sociali. la specializarea "lucrător hotelier" modulele de aprofundare propuse prin programul Phare-VET sunt: 1.editate de Consiliul Naţional pentru Curriculum. curriculum-ul la decizia şcolii apare în doua ipostaze: modulele opţionale şi temele cross-curriculare. În funcţie de specializările existente la nivelul şcolii. . Gastronomia specifică turismului balnear. precum şi crearea oportunităţilor pentru rute profesionale individualizate. Valori şi atitudini 4. care îşi propun specializarea /aprofundarea unor conţinuturi specifice meseriei. Temele cross-curriculare sunt unităţi integrate de studiu prin intermediul cărora se intenţionează explorarea unor probleme semnificative ale lumii reale. Competenţe specifice şi conţinuturi COMETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI 3. care a atribuit partenerilor sociali atât rol consultativ. care asigură cunoştinţe şi capacităţi specializate. De exemplu. Bibliografie Pentru exemplificări se pot consulta -Ghidurile metodologice pentru aplicarea programelor şcolare-. pentru şcoala profesională s-au realizat prin Programul Phare-VET. Opţiunea trebuie să se facă pentru câte un modul din fiecare categorie. 2. Produse turistice locale şi zonale. În aceste condiţii formarea profesională se apropie de întreprinzător. 2. Servicii în restaurant şi bar. de cerinţele acestuia astfel încât absolvenţii să posede deprinderi şi abilităţi practice conforme tipurilor de competenţe specifice locurilor de muncă oferite de angajatori. Managementul structurilor de primire. sunt de două tipuri: 1. cât şi decizional în formarea profesională.2. module de aprofundare a conţinuturilor specializate. opţionalele propuse. concentrate în curriculum-ul pentru anul al IIIlea de studiu. Sugestii metodologice 5. precum şi comportamente sociale de integrare şi cultivare a carierei. elaborate sub forma unor module integrate. Acest an este dedicat pregătirii de specialitate. ŞCOALA PROFESIONALĂ Premisele dezvoltării curriculum-ului la decizia şcolii. Iar modulele de mobilitate ocupaţională pot fi: 1. Prin proiectul de reformă Phare. şcoala poate propune spre alegere module elaborate în cadrul programului Phare-VET sau îşi poate elabora propriile module opţionale. Pentru clasele aflate in lichidare la şcoala profesională.VET s-a propus un cadru curricular flexibil care permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor pieţei muncii.

. timpul alocat acestor teme reprezintă aproximativ 30% din timpul pe care planurile de învăţământ îl prevăd pentru modulele de specialitate. · educaţie interculturală. · sănătate fizică şi mentală. · relaţii publice şi marketing. matematica. ) care sunt necesare întelegerii şi formării deprinderilor în domeniu. Programa şcolară va include 3-5 discipline. Acestea vor integra cunoştinţe de specialitate precum şi acele cunoştinţe de cultură generală ( ştiinţe aplicate..Tematica instruirii practice se va corela cu conţinuturile parcurse la tehnologii. Ca sugestii sunt oferite arii tematice de interes din care pot fi selectate şi dezvoltate temele considerate cele mai potrivite pentru fiecare specializare. etc.. conţinutul curriculum-ului pentru aria curriculara "Tehnologii" va fi proiectat pe discipline cu posibilitatea de adaptare metodică şi de conţinut la specificul local. chimie. COMETENŢE SPECIFICE CONŢINUT TEMATIC METODE/ FORME DE ACTIVITATE CRITERII DE PERFORMANŢĂ ŞCOALA DE UCENICI Pentru clasele aflate in lichidare la şcoala de ucenici. Programa şcolară va cuprinde: 1. La şcoala profesională. din perspectiva formării competenţelor pe care şi le propune fiecare tip de modul. precum şi instruire practică. Curriculum-ul scris la tehnologii va cuprinde planul de învăţământ şi programa şcolară.) 2. curriculum-ul de dezvoltare locală trebuie să respecte modelul de dezvoltare curriculară. · management şi afaceri etc.Structura competenţelor şi a conţinuturilor la modulul. biologie. fizica. principalele probleme abordate etc. scopul pentru care se recomandă studierea sa. Pregătirea profesională va avea ca obiectiv principal formarea abilităţilor necesare practicării unor ocupaţii sau unui grup de ocupaţii. motivaţia alegerii. Ele sunt gândite ca teme transversale. · comunicare.Nota de prezentare (titlul. Între temele generale care pot fi abordate la nivelul diferitelor module pot fi: · educaţia pentru mediul înconjurător. subiectul modulului. Structura programei şcolare la "Tehnologii şi aplicaţii" la şcoala de ucenici cuprinde: . · tehnologii de vârf. integrate în modulele de specialitate (obligatorii). · educaţia pentru integrare europeană.cotidiană a elevilor.

07. maistrul instructor şi reprezentantul agentului economic. echipamente. Competenţele sociale legate de viaţa socială şi de relaţionarea individului în contextul muncii specifice.Sugestii metodologice Elaborarea planului de învăţământ şi a programei şcolare va avea la baza stabilirea competenţelor specifice ocupaţiei. grupei de ocupaţii sau meseriei. utilaje pe care elevul trebuie să le utilizeze. La şcoala de ucenici accentul va fi pus pe realizarea competenţelor de execuţie. Sugestiile metodologice vor face referiri la : · Desfăşurarea efectivă a procesului de predare/ învăţare · Dotările/ materialele necesare pentru implementarea programei · Sugestii privind evaluarea continuă · Sugestii privind locul de desfăşurare a instruirii ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII Conform OMEC nr. Conţinuturile vor cuprinde cunoştinţele teoretice şi aplicaţiile practice necesare acestora. În standardul de pregătire profesională se vor urmări în special „precizările privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă” . Conţinutul curriculumului va fi stabilit în comun de profesorul de specialitate. Introducere (nota de prezentare) 2. conform OMECT nr. ruta de profeşionalizare care se va realiza prin şcoala de arte şi meserii. Denumirea disciplinei 3. parcurse de elevi pentru dobândirea competenţelor specifice. curriculumul în dezvoltare locală are alocate 2 ore de instruire teoretică pe parcursul a 28 de săptămâni şi 30 de ore instruire practică comasată pe parcursul a 10 săptămâni.03. privind aprobarea planurilor cadru de învăţământ pentru clasa a IX-a. vor păstra domeniile şi ponderea stabilite pentru şcoala profesională. 4664 /31. în corelare cu programele şcolare pentru cultura de specialitate din trunchiul comun şi a standardelor de pregătire profeşională. dar profesorii vor avea în vedere şi realizarea competenţelor de cunoaştere în măsura în care acestea servesc absolvenţilor la exercitarea ocupaţiei/ meseriei . în special probele practice . De asemenea. Aceste competenţe se vor identifica prin analiza standardelor ocupaţionale şi cu consultarea agenţilor economici implicaţi şi interesaţi în pregătirea viitorilor absolvenţi. Formatul curriculumului în dezvoltare locală va fi acelaşi cu cel pentru trunchiul comun.1. se vor citi cu atenţie probele de evaluare propuse pentru certificare. 3669 /31.2003.2003. Structura competenţelor şi a conţinuturilor la discipline Competenţe specifice Conţinuturi 4. din care rezultă tipurile de materiale.

alcătuit . RELAŢIA UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT – AGENT ECONOMIC Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic. servicii. dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii. urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul anului. pornind de la situaţii reale. săptămâni. va întocmi următoarele documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată: • Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase. loc de desfăşurare a practicii Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a acesteia. construcţii. precum şi modalităţile şi probele de evaluare stabilite împreună cu reprezentantul agentului economic În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică. Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală. prin catedra de specialitate tehnologică.Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate fragmenta la sfârşitul celor două semestre. diferitele elemente ale unor strategii de calitate. unitatea de învăţământ trebuie să încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească: • Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere • Responsabilitaatea pedagogică a unităţii de învăţământ • Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii. în relaţia cu personalul angajat • Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi DOCUMENTE NECESARE ORGANIZARII ŞI DESFASURARII PRACTICII COMASATE Unitatea de învăţământ. agricultură. • O listă de echipamente şi materiale necesare realizării tematicii • O listă de criterii de evaluare . calendar. etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare. precum şi a evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică. precum şi de protecţie civilă • Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată. conţinut. Pentru unele domenii de pregătire ( comerţ. Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea /consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profeşională. activităţi) • Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor • Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare • Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului: • Să înţeleagă concret constrângerile economice. Responsabilul ariei curriculare “Tehnologii” şi directorul unităţii şcolare care are atribuţii în coordonarea instruirii practice vor îndruma şi controla această activitate. să perceapă costurile induse de non-calitate • Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici. umane şi tehnice ale întreprinderii • Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru • Să observe şi să analizeze.

........ lucrări practice.... Director.. care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.................. profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de control.... fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de profesor sau maistru pentru această activitate....... Portofoliul de practică poate conţine............M..... de asemenea..... UC................. Calificarea: . lecţii. etc. fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic.......... Numele şi prenumele profesorului/maistrului instructor : ......... Modelul fişei individuale de control este prezentat în anexa 1........A....) Data Unitatea de Competenţa competenţă UC1 C12 C13 UC2 C22 C23 C24 UC3 C31 C32 C33 UC..... Activităţi propuse (teme.......... Numele şi prenumele elevului: ..........din fişe individuale.. De asemenea.... .... C .................. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element important în procesul de evaluare................... alcătuite pentru fiecare temă.. C .................. Madlen Şerban Anexa 1 FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE CONTROL PENTRU INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ AN ŞCOLAR 2003-2004 Domeniul de pregătire: . Clasa a IX-a S........................................................... documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului........

.Notă : Această fişă se va completa în dublu exemplar. una pentru profesor/maistru instructor. iar pentru profesor/maistru instructor reprezintă un catalog de notare pentru fiecare activitate şi o evaluare a nivelului atingerii competenţelor. una pentru elev. Pentru elev ea reprezintă evidenţa prezenţei la activităţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful