Geografia industriei aurului

Totalitatea minereurilor ce prezinta valoare economica se numesc substante minerale utile. Cea mai mare parte dintre ele sunt in acelasi timp si materii prime, caci prin prelucrarea industriala se incorporeaza in produsul finit, cu care prilej isi schimba si forma si totodata ele sunt si o resursa naturala pentru care se foloseste denumirea de resurse minerale, sau un cuvant mai generalizat, acela de bogatii minerale. Punerea lor in valoare, prin extractia din subsol, se face de catre industria miniera, care foloseste o gama intreaga de procese tehnologice adecvate. In zilele noastre, cresterea continua a numarului populatiei globului si perfectionarea neincetata a tehnicii solicita o crestere tot mai mare a consumului de substante minerale utile,ceea ce determina o adevarata “expansiune miniera” neincetand aplicarea unor noi metode de cercetare si exploatare, de preparare si industrializare. La nivel mondial, insa, industria miniera este foarte diferentiata ca nivel tehnic. Multe din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. Aproape jumatate din volumul comertului mondial il ocupa combustibilii ( hidrocarburile si carbunii ) urmate de fier si alte metale.In tarile dezvoltate din punct de vedere economic, industria miniera are o pondere foarte ridicata, aceasta fiind in acelasi timp mari consumatoare de asemenea materii prime. Industria miniera constitiue in orice tara acolo unde se gasesc asemenea resurse o ramura cheie a economiei. Din punct de vedere al utilizarii economice aceste metale se pot grupa in : minerale utile metalice ( care la randul lor se impart in minerale feroase si minerale neferoase ) si minerale utile nemetalifere. Din cadrul mineralelor neferoase fac parte minereuri de baza sau colorate , usoare , minereuri nucleare si pretioase sau nobile : aur, argint si minereuri platinice. Aurul a fost cel dintai metal cunoscut si folosit cu multe milenii i.e.n. datorita proprietatilor ce le are : este inalterabil si se gaseste in stare native. Popoarele antice isi confectionau din el bijuterii si alte podoabe. Inca din acele indepartate vremuri a aparut tendinta de acaparare a surselor din aur. Expeditiile lui Darius,Alexandru Macedon, ocuparea Daciei de catre romani, iar mai tarziu actiunile atator conchistadori au constituit exemple in acest sens. ”Febra aurului” a insemnat, asadar, goana dupa imbogatire. In acelasi timp acest metal a jucat un rol principal in istoria monetara, mai ales la incepand cu a doua jumatate a secolului trecut, cand cea mai mare parte a statelor au adoptat monometalismul aur ca baza a sistemului monetar national. Utilizarile aurului sunt variate dupa cum este vorba de aur rafinat, in aliaje sau compusi chimici. Aurul rafinat se numeste aur fin. Este foarte pur, continand 99,99% aur( adica aur de 24 carate ). Caratul indica, deci, proportia continutului de aur din aliajele sale, exprimandu-se sub forma de parti aur la 24 parti aliaj. Asa de exemplu, aurul de 12 carate contine numai 50% aur iar cel de 18 carate 75% aur. Mai frecvent se intalneste aurul de 18 carate si cel de14 carate, acesta din urma aliat cu argintul ( in proportie de 41,65% ) si aurul ( 58,35% ). Pentru unitatea de masura a masei se foloseste uncia monetara care pentru metale pretioase este egala cu 31,103 479 grame. Aurul fin este intrebuintat la aliaje, la acoperiri galvanice, in aparatura razelor X, in laborator, ca moneda internationala ( echivalent monetar ), ceea ce face ca o mare parte a aurului extras sa fie pastrat sub forma de rezerve pentru a putea fi folosit in relatiile financiar-valutare internationale. Aliajele cele mai obisnuite se fac cu argintul, cuprul sau cu ambele, cu nichelul, platina, iridiul, unele din ele folosite in dentistica. Cea mai straveche utilizare insa a fost in giuvaergerie. El este prelucrat in felurite forme prin turnare, gravare, incrustatie, filigram. Aurul isi gaseste aplicatii si in tratamente medicale ( auroterapie ) in afectiunile reumatice, tuberculoza si alte boli, in fabricarea unor obiecte de laborator, in galvanotehnica. Dar, asa cum s-a amintit, aurul si-a castigat un rol primordial ca etalon universal , intermediar in schimbul de marfuri. Etalonul aur ii confera deci un anumit pret, exprimat intr-o moneda nationala. De aici si calitatea ce o are de etalon monetar, obtinut prin exceptionalele sale proprietati pe care nu le are nici un metal : se poate bine tezauriza, caci nu este atacat de agenti fizico-chimici, are calitati universale din orice loc ar fi extras, poate fi usor transportat, caci intr-un volum mic concentreaza o valoare mare, nu poate fi falsificat, fiind usor recunoscut si este perfect divizibil. Istoria utilizarii aurului ca instrument de schimb a strabatut mai multe etape, inca din antichitate, sub forma de lingouri ( blocuri de metal pur de o anume forma si greutate ) si apoi ca

1

au luat fiinta doua organisme internationale : Fondul Monetar International ( F. Aceasta a fost scopul convocarii unei conferinte monetare in 1944 in S. Aceasta din urma pare a fi fost solutia cea mai rezonabila. Relatiile valutar-financiare trebuiau reorganizate in vederea asigurarii unei cooperari internationale mai eficace.A.I. ambele institutii specializate ale O. Noua Guinee. de tezaurizare a acestuia de catre particulari in tarile capitaliste .M. monedele de aur in circulatie se uzau. inca din veacul trecut. Mai tarziu. situatia postbelica de pe piata aurului s-a deteriorat mereu pana cand. ) si Banca Internationala De Reconstructie si Dezvoltare ( B. iar altii conteaza pe eliminarea lui treptata. multe tari au fost silite sa ceara convertirea bancnotelor in echivalent aur. In aceste conditii marile banci de emisiune a bancnotelor si-au acumulat stocuri mari de aur pe care-l tezaurizau sub numele de “ fond de rezerva ”. pe langa aur s-a mai adaugat un al doilea metal. inca inainte de primul razboi mondial. De aici au fost propuse multe discutii. ceea ce a determinat ca. sa se instaureze numai monometalismul aur. ( numita si Banca Mondiala ). astfel ca. Situatia nu s-a ameliorat caci etalonul aur si sistemul monetar international a fost serios perturbat in timpul primului razboi mondial si in timpul crizei capitaliste din 1929-1933.R.A. asa cum au fost cele din Canada ( a carui productie scazuse de la 139 tone in anul 1961 la 53 tone in 1978 ). Cum insa bancnotele emise au ajuns la un moment dat in circulatie intr-o mare cantitate.I. participa la intretinera fondului cu o cota ( de 25% aur si 75% in moneda nationala ) care este stabilita in raport cu locul tarii respective in economia mondiala si gradul ei de dezvoltare. din 1972.D.M. Romania este membra a F. Asa.In aceasta perioada. Prin acest sistem. in decembrie anul urmator. eliminarea oricaror restrictii in sfera schimburilor ca si in asigurarea echilibrului balantelor de plati.D.. numai S.S. ceea ce este si mai grav. in 1971. S. in conditiile crizei cronice a capitalismului. Cat priveste B. spre sfarsitul secolului al XX-lea. aurul circula sub forma de monede. In aceea perioada s-au evidentiat alte state. Unii au preconizat intarirea in continuare a rolului aurului. Au aparut deficite adanc simtite in balanta comerciala. fenomen insotit si de un accentuat dezechilibru de plati dintre S. pentru ca acestea sa-si poata infaptui programele lor de dezvoltare.U.I. a reusit sa tezaurizeze la inceputul celui de-al doilea razboi mondial 2/3 din rezervele de aur ale lumii. Pretul deosebit de mare al aurului face ca acesta sa se exploateze si din zacaminte cu o concentratie infima. odata cu intensificarea activitatii comerciale internationale. Filipinele. mai exact etalonul aur-moneda ( “gold species standard” ). probavil fiind cel mai bogat stat in aur.M. aplicatii spatiale si in alte directii. Chiar si Africa de Sud.U. Membrii F.R. Aceste situatii nu raman fara urmari in economia capitalista si in comertul mondial.I. trecandu-se..A. O insemnata cota din aurul tezaurizat de particulari este industrializat in electronica . aceasta urmareste acordarea de imprumuturi pe termen lung. apoi Canada.moneda. a comertului mondial bazat pe o stabilitate a cursurilor de schimb.R. Din acest total.N. Astfel. Ghana. insa.De aici. cu care prilej. solutii propuse.A. in fiecare tara si in relatiile internationale. si in Anglia. intrate in productie se indrepta spre epuizare. pareri. productia se restransese. In acelasi timp a fost afectat si volumul rezervelor de aur ale acestor tari. adancindu-se criza monetara indeosebi a dolarului American si lirei sterline. Necesitatea instituirii unei stabilitati monetare este determinate de conditia ancorarii unui sistem valutar-financiar cat mai trainic.U. piata aurului ca si sistem monetar international au fost din nou perturbate. cum ar fi : Japonia. asa ca in anul 1982 se afla sub 1 000 tone. promovarea unor reglementari avantajoase a operatiunilor valutare intre membrii sai.U. de la sistemul monometalist la cel bimetalist ( aur si argint ) sistem care s-a dovedit instabil. –din care 64 000 tone produse in secolul respectiv.U. Situatia create in momentul respectiv a nascut ideea redresarii puterii aurului si a sistemului monetar international. sistemul monetar international a incetat de fapt sa mai existe.U. Australia. iar in 1889 s-a adoptat monometalismul aur. ( care are sediul la Washington ) are ca obiectiv major dezvoltarea cooperarii internationale in domeniul financiar-monetar. ) .I. Acestea au compensat diminuarea 2 . Dar nu mult dupa acordul de la Bretton Woods. Tezaurizarile se fac de obicei in bancile din Elvetia care pastreaza cel mai strict secret in operatiile financiar-bancare. aproape 80% era produs de Africa de Sud. de unde in 1970 productia depasea 1267 tone. mai ales in S. datorita expoatarii devenite din ce in ce mai dificile iar concentratia fiind extrem de redusa ( de la 1 000 tone in 1970 la 706 tone in 1978 ). Aceasta a creat o instabilitate serioasa care a stimulat tendinta din partea altor state de a acapara aur si. prin descoperirea unor noi zacaminte de aur. negocieri. F. an de an apoi a scazut. Australia ( potrivit unor calcule extractia de aur de la inceputul istoriei omenirii pana in anul 1982 a fost de 80 000 tone – fara U. Se mai adauga apoi inca un fapt si anume scaderea constanta a productiei mondiale de aur. perturbarile s-au accentuat. si ceilalati parteneri externi.S. la Bretton Woods. in ultimii ani. Odata cu dezvoltarea accelerata a comertului international.I. cateva tari occidentale au stocat uriase cantitati din acest metal. depasind necesarul. ele au fost inlocuite prin bancnote ( monede de credit ) . tarile member.A. De pilda.In tara noastra sistemul bimetalist aur-argint a intrat in vigoare in 1867.M. ). multe zacaminte.

3 . in asa fel incat productia mondiala stagnase in jurul cifrei de 1 400 tone – 1 600 tone.productiei din alte state.

Agnico Eagle ). Corpurile de minereu au forma tubulara si sunt localizate in vulcanite acide la Flin-Flon si in sedimente intens metamorfozate la Snow Lake.S. titanit. blenda. Northwest (120m).U.6g/t Au. adesea laminate. posibil asociate cu produse vulcanice acestea se caracterizeaza prin prezenta aurului ca subprodus. Aldermac Delbridge. d’Eldona Wuemont ). cu niveluri carbonatice si domolitice mai mult sau mai putin ferifere si magnifere situate in stive metamorfozate precambriene. Aurul apare nativ (granule foarte fine). situat in Golden Mine Dolerite.detine recordul absolut de adancime (3 200 m de la suprafata si in 2 300 m sub nivelul marii). S. minereul este masiv si cuprinde pirotina si pirita in principal. rocile precambriene ale seriei Yavapai cuprind mineralizatii masive de sulfuri cu aur. Ghana . Cel mai important zacamant. Obuasi si Kononga. Flag Rock (150 m) si Grizzly (900 m). El a avut o rezerva totala de 45 milioane tone. sunt predominant stratiforme. Noranda-Rouyn ( Home.Mai importante sunt zacamintele din districtele Val d’Or ( Maniton Barvu. inconjurata de serii paleozoice si mezozoice apare o stiva de sisturi precambriene alcatuita din urmatoarele formatiuni. cu excetia formatiunii Homestake (sisturi cumingtonitice). Flin-Flon si Snow Lake apartin centurii de roci vulcanico-sedimentare din districtul Flin-Flon.In centurile sisturilor verzi din partea de vest a Australiei se cunosc numeroase zacaminte de aur. cel mai important fiind Morro Velho. metamorfozate. 60g/t Ag si 7%Cu. pirita.Brazilia. 1953. Brazilia). mineralizatiile aurifere.Cea mai mare concentrare a zacamintelor de aur a avut loc in Precambrian (zacamintele sunt situate in structuri majore de tip margini continentale si in bazine interioare din platforme si scuturi continentale) si in Tertiar (zacamintele de aur sunt situate in arcuri magmatice si in bazine cratonice de extensie retro-arc din zonele de subductie). Mineralizatiile apar sub 4 . amplasate in zone de rift. Central Patricia. c)Zacaminte aurifere discordante in context vulcano-sedimentar se situeaza pe locul doi ca sursa de aur a lumii. cel mai mare fiind Kalgoorlie. are un continut mediu de cca 14g/t. de forma lenticulara.A.Agnico Eagle este un zacamant stratiform piritos cu aur. dupa Witwatersrand. Dintre aceste zacaminte amintim: Homestake.Boliden. Canada . din care. Raposos si Passagem de Mariana (Minas Gerais. delimitate in baza de tufuri riolitice.East Sullivan.Zacaminte de aur din precambriene: 1. Suedia . cu dimensiunile 100/40 km. Moto. Campurile aurifere Hutti si Ramajiri sunt similare cu zacamintele de la Kolar. pana in anul inchiderii. dar au o importanta economica mai redusa. bogate in fier. Homestake (60-100 m grosime).India. Kolar si Huti. teraedrit. Minereul este constituit din: pirita.U. cupru.Zacaminte vulcano-sedimentare: a)Zacaminte de sulfuri cu aur asociate vulcanismului calcoalcalin apartin in marea lor majoritate tipului Kuroko ( adica zacaminte de zinc.In aceste zacaminte pirotina este mineralul principal. pirotinna. iar la partea superioara de chert-uri tufacee.Aurul este fin diseminat in pirita si nu a fost observat in stare libera. apoi calcopirita. iar aurul este liber. Australia . In campul minier aurifer Kolar. Ruttan Lake ) si cele din Scandinavia ( Boliden. iar zacamantul Presta 200 tone de aur. . sunt localizate in sisturi si grafitoase cu intercalatii de tufuri si greywacke de varsta precambriana. statul Mysore.In regiunea Moto. s-au extras peste 25 milioane tone minereu cu 7. Acestea sunt cele mai importante zacaminte de aur: A. mineratiile de aur sunt legate de un nivel de sisturi precambriene cu ankerit si cuart din formatiunea cu fier. plumb. subordonat aur si argint ).si epiclastice calcoalcaline ale arcurilor vulcanice. blenda. Kristineberg ). cobaltina. Zair .In Obuasi si Presta. Morro Velho.Canada. Mineralizatiile de sulfuri din mina United Verde. la 1 ianuarie 1978 mai erau 3. minereu cu o cantitate de aur de 805 tone.Montagami ( Maontagami Lake ). Minas Gerais. Zacaminte de sulfuri cu aur situate in roci sedimentare. care. Arabia Saudita si Africa de Sud.Zair. din care. sunt peste 70 de zacaminte si de iviri mineralizate situate intr-o arie de 80/4 km apartinand cratonului Karnataka. Poorman (600 m grosime).A. Elison (900-1500 m). Flin-Flon ( Flin-Flon. b) Zacaminte de aur asociate formatiunilor precambriene cu fier au aspect stratiform si se asociaza de regula.Kolar. sisturi si cuartite. sunt alcatuite din filite.In aria Jerome-Humbold-Mayer din Arizona. mai ales in cele arhaice. iar mineralizatia are un caracter alohton in raport cu rocile sedimentare inconjuratoare.Majoritatea zacamintelor din campul aurifer Kolar sunt localizate in cuartele ferifere intercalate in amfibolitele seriei Dharwars de varsta Arhic-Proterozoic inferior. Intr-o fereastra tectonica. din campul minier cu acelasi nume. fara alte metale neferoase.Zacaminte de aur precambriene din Brazilia sunt localizate in “cadrilaterul ferifer”. predominant stratiforme si legate de rocile piro. calcopirita. bismut nativ si aur nativ.In perioada 18971977 zacamantul Obuasi a produs 300 tone de aur.5 milioane tone minereu cu 35 tone aur.Ghana. arsenopirita si in cantitati foarte mici din alte sulfuri si sulfosaruri. galbena.. Minereul este alcatuit din cuart. galbena. Egipt ( Umm Samiuki ). telurii de aur si arsenoripirita.

pirargirit si aur. in Rusia. aurul este prezent si in zacamintele magnetice de segregare cu sulfuri de cupru si de nichel (Norilsk.Zacamintele de aur din districtul Porcupine sunt reprezentate prin filoane de cuart si prin stockwork-uri in care continutul de aur variaza intre 3 si 12 g/t. stockwork-uri. 2. cuantonate in special in granite profirice. Alte zacaminte legate de formatiunile precambriene ale Scutului Canadian sunt cele din districtele aurifere Belleterre. in partea centrala a bazinului devonian-carbonifer. cu caracter accesoriu. 67 g/t argint si 2. situat la cca 16 km N-E de orasul Ekaterinburg. La Bellere. ce insotesc de regula zonele de structurare si forfecare. c)Zacaminte filoniene de aur si argint: Rusia – Cel mai important este zacamantul Berezovsk. avand insa dimensiuni mai reduse. se cunosc filioane si lentile de cuart cu aur ce alcatuiesc mai multe zacaminte. in general. 2. mai ales bazice. Australia – In regiunea New England – Fold Belt apar lentile de sulfuri masive de aur legate de jaspuri si de bazalte alterate. b)Zacaminte porphyry copper cu molibden si aur: Tian Shan – Zacamantul Kalmakar reprezinta un mic stockwork. La Copper Basin continutul mediu al minereului este de 13 g/t de aur. sunt de tip skarne. la Sovetskoe in Siberia. De asemenea. Canada . s-au extras 96 milioane tone de minereu.In peninsula Iberica. calcopirita. cu 31 g/t aur) in Venezuela. din Uralul Central. Zacaminte de aur de varsta paleozoica: 1. B. Alte mineralizatii similare se cunosc in Egipt. Canada – Rocile precambriene intens metamorfozate ale sistemului Greenville cuprind mineralizatii de zinc si de plumb. Zacaminte vulcanice de aur: Se cunosc putine zacaminte de aur precambriena din grupa celor vulcanice si ele.Minereul este constituit din: galena. la El Callao (filoane de coart cu aur in sisturi verzi si metabazalte). Zacamantul Talghinsk. Nevada – Corpurile de minereuri de la Copper Canyon sunt localizate in conglomerate calcaroase si in corneenele formatiunii Beattle. 3.In formatiunile vulcano-sedimentare metamorfozate de varsta arhaica ale grupului Yellowknife apar lentile de filoane de cuart. O caracteristica definitorie a acestui zacamant il reprezinta desimea seturilor de filoniene de cuart. exploatandu-se ca subprodus alaturi de platina si de paladiu. cu aur si argint la New Calumet. Aurul apare nativ sub forma de granule fine sau ca aurostibit.Zacaminte vulcanice de aur: a) de tip skarne: SUA. Agnico Eagle si Lamaque. la El Sid (filoane cu sulfuri si aur.Continutul de aur al minereului este intre 11 si 20 g/t. pirita. in regiunile Barberton Mountain Land si Murchison Range din Transvaalul de nor-est. platina si de cupru din Marele Dyke (Zimbabwe).forma de filioane cu sulfuri.5g/t.Astfel in Africa de Sud.In Rusia.96% cupru.pe raul Krinka apare aur de 2.Dar sunt cateva cazuri de concentrare a aurului in roci magnetice. Zacaminte magnetice de aur: Continutul de aur din rocile magnetice este invariabil scazut.San Antonio in provincia Manitoba. in majoritate exploatate.la Waaikraal ce apartine complexului Bushveld apare aur exploatabil de segregare magnetica. Australia – La Captain’s Flat stiva paleozoiza de roci vulcanice tufacee cu secvente de sisturi argiloase cuprinde lentile de sulfuri masive. dintr-o secventa de roci piroclastice apartinand Paleozoicului inferior.Africa de Sud). precum si in zacamintele de nichel. Africa de Sud – In sisturile precambriene ale sistemului Swaziland. din 5 . Intre anii 1890 si 1977. un stil de diabaze situat in tufurile. b)Zacaminte aurifere discordante in context vulcano-sedimentar: Franta – Se cunosc mineralizatii filoniene de aur exploatate in zacamantul de La Lucette. Vietnam – Se cunosc mineralizatii endogene de aur in skarne aparute datorita metasomatismului caledonian. situat in versantul vestic al Mount Black-uli. Aurul este prezent ata in forma libera cat si sub forma unor telururi.Zacaminte vulcano-sedimentare: a) Zacaminte vulcano-sedimentare de tip amas: Tasmania – Zacamantul Rosebery.Continutul lor in aur este de 6 g/t. Sudbury. in arcozele si in conglomeratele grupului Rice Lake cuprinde filoane de cuart si lentile de minereu constituit in principal din sulfuri cu un continut de aur de 24g/t.Mineralizatia de la Woodland este similara cu cea de la Capitain’s Flat. Spania – Rio Tinto si Lousa – Portugalia. asa-numita centura iberiana de pirita in care se localizeaza o serie de zacaminte exploatate inca de pe vremea romanilor. in Franta. Continutul este de 15-35g/t aur. este cantonat intr-un nivel de sisturi argiloase tufacee fin granulare.Rusia. exista o regiune de peste 230 km lungime si 35 km latime.

Continutul de aur in prezent epuizate a fost de cca 15 g/t.75 m.. China. stockwork-uri: S. pe cand aurul mai fin se concentreaza in aluviunile mai fine. Chile. California – Filioanele si stockwork-uri cu mineralizatii aurifere asociate unor falii.Nevada City. Zacaminte de aur tertiare si cuaternare: 1. Canada. Zacaminte de aur de varsta mezozoica: 1. Franta. – Alaska – Zacamantul este epuizat.U. Germania. sulfosaruri. – Zacamantul Bingham reprezinta un stock minereu de 2. Salsigne.Aurul se prezinta liber. 2. SUA (California. rutil. Aurul apare nativin aglomerari de tip dendrite si in pirita.5 si 200 g/t. pe distante mai mari sau mai mici.3 g/t aur. cu dimensiuni cuprinse intre 0. Canada (Columbia Britanica). Peru. deluviale si de plaja. Franta. ale marilor si ale oceanelor. C. mai rar pepite.U. Serbia si Macedonia – Legate genetic de intruziuni granitice hercinice apar mineralizatii filoniene de cuart cu aur nativ. Zacaminte aurifere vulcanice: a)De tip skarne: Canada – Zacamantul Hedley se afla in regiunea Nickel Plate Mountain.De aici s-au scos aproximativ 1 000 tone de aur. dispuse in apexul intruziunilor. Franta – In Masivul Central Francez se cunosc mineralizatii aurifere paleozoice in districtele Ambazac. Zacaminte vulcano-sedimentare de aur: Acestea sunt insignifiante cu exceptia zacamantului Mother Lode (SUA). Dendrite reticulare si sarme.Chile. dintre care cca 200 contin mineralizatii de sulfuri cu aur intre 2. c)Zacaminte filoniene. .8 miliarde tone. Australia. b) zacaminte aurifere discordante in context vulcano-sedimentar: S. sulfuri. ca si in SUA (Alaska. b)Zacaminte porphyry-copper: S.A. Italia si Austria – Secventele ofiolitice mezozoice din Apenini (Italia) si din Alpi (Austria) cuprind zacaminte de sulfuri de tip Cipru si contin si aur. teluriuri. Saint-Yrieix. Nevada.Zacaminte plutono-vulcanice: a) Zacaminte de tip skarne: 6 . Noua Zeelanda. Australia.Yukon).Aurul Aluvionar se prezinta sub forma de mici paiete. Spania. Alaska). China. D. Aluviuni (Zacaminte sedimentare): Aurul aluvionar provine din toate celelalte tipuri de zacaminte care au fost supuse dezagregarii fiind apoi transportate de ape. Acest tip de zacamant au fost total epuizate. cristale.Sierra Nevada – Sistemul filonian Mother Lode este unic in lume prin dimensiunile sale gigantice (350 km lungime si cca 1. Georgia). 3.A. la contactul cu rocile serpentinice. Italia. Kocikar.Ele se intalnesc uneori in plajele lacunelor. Canada (Dublingulch. Cipru – Se cunosc circa 90 zacaminte de sulfuri masive. 2.5 mm.Corpul de minereu avea forma unui stockwork. dar a fost renumit prin productia de minereu de 10 000 t/zi .A. aluviale. Oregon). mai ales in amonte de barajele naturale. stratiforme situate in curgerile de bazalte si in chert-urile complexului Troodos ce apartine Cretacicului superior.Brazilia. a) Depozitele eluviale – reprezinta produsele dezagregarii situate deasupra sau in imediata apropiere a zacamintelor primare de aur. Zacamantul Kocikorsk cuprinde peste 1 000 de filioane .2-0. Zacaminte de aur vulcano-sedimentare: a) de tip amas: Japonia – Se gasesc la zacamintele din Kuroko. Spania. cu cca 1.campul minier Suian.Cele mai importante depozite aluviale aurifere sunt: SUA (California. California.Aurul de dimensiuni mai mari se acumuleaza in aluviuni grosiere. Rusia – Zacamantul Kuranah este situat in partea estica a Siberiei si are forma de stockwork-uri si de filioane asociate genetic cu dyke-uri de plagiosienite porfirice. De asemenea se mai gasesc zacaminte de aur de acest tip si in Coreea.Dupa locul de depozitare pot fi:eluviale.U.ele se intalnesc in cursurile actuale sau vechi ale apelor. c) Depozitele aurifere de plaja sunt mai putin importante cantitativ.1 si 1.Gora). Romania. in aurul aluvionar se prezinta intruziuni de cuart.regiunea Celiabinsk-Ural.5 km latime). Ocurente: Rusia (Berezovsk. b) Depozitele aluviale au dat un sfert din aurul lumii. alcatuita din roci sedimentare si roci vulcanice de varsta triasica. Romania. in meandre.De obicei. sericit. este legat genetic de corpuri de diorite paleozoice si reprezentat prin filoane de cuart cu pirita cu lungimi pana la 500 m si grosimi de 0.

Valea Rosie (a avut 10-12 g/t aur spre suprafata si 3 g/t spre adancime). Montana – Zacamantul Butte este localizat in partea vestica a batalionului Boulder. Cuprinde aproximativ 3. stockworw-uri si corpuri neregulate cu aur si cu sulfuri: Aria circumpacifica – In aria circumpacifica zacaminte de acest fel se cunosc in Noua Zeelanda (Hauraki).SUA). In masivul Toroiaga se exploateaza filoane polimetalice (Cu. Cavnic si Baiut. 80-100g/t Ag si 2% Pb+Zn+Cu). asociat cu zonele vest-americane de subductie. in prezent exploatate. Goldfieldfield. Valea Morii (doua grupuri de filoane cu aur nativ. in Indonezia. El Oro). Comstock Lode inNevada. SUA – corpuri de substitutie in calcare. Arizona – Zacamantul Magna Mine este constituit din filioane si din corpuri de substitutie mineralizate cu Cu. Insulele Queen Charlotte (Canada) si partial Salsigne (Franta). in Rusia. Soematta) si Java.in regiunea Caraibilor (El Limon.26 g/t Ag. Pakistan). La Libertadsi Santo Domingo in Nicaragua. Baia Sprie (filonul Principal cu o mineralizatie auro-argentifera in partea superioara. Ag. in prezent exploatata. Caucazul Mic. Dealul Crucii (partea superioara a filonului principal a avut 15 g/t aur si 75 g/t argint). Zacamintele asociate centurii alpino-xarpato-himalayene – Mineralizatiile aurifere se dezvolta in arii magmatice legate de procese de subductie (Carpati. filoanele de cuart cu pirita si calcopirita contin 20 g/t aur si 1-2% cupru. riodacite si andezite si a continuat cu intensitati diferite si intreruperi pana in Pannonian si chiar in Pliocen (bazaltele de la Detunatele). au avut 4-5 g/t aur).4 milioane tone cupru. Musariu (cel mai bogat in aur nativ din tara are un caracter preponderent aurifer. iar sub ele se apreciaza 1. in cuart si in sulfuri. Dintre numeroasele zacaminte cu caracter aurifer amintim:Baita (in zonele exploatate continuturile au fost 8. mai importante filoanele denumite 10 Antoniu si Plumb cu 20 g/t Au. Au.Contin 1-2 g/t aur la Bor si la Vilenca. Chiufun). Serbia – Zacamintele Bor si Vilenca. a generat numeroase zacaminte filoniene aurifere in SUA (Tonopah. Bradisor (filoane care au avut 7 g/t aur). in Mexic (Conception del Oro. Zacamantul a avut o rezerva de minereu de 900 milioane tone cu 160 tone aur. Borzas (unicul stockwork din regiunea Baia Mare). Afghanistan. d) Zacaminte asociate unor intruziuni de roci vulcanice care se impart in: Zacaminte filoniene de Cu (Au.Sarawak – In districtul Bau se cunosc mai multe corpuri de skarne situate in marmurele jurasice. legate genetic de roci eruptive. Iran. Jereapan. iar in adancime este o secventa cuprifera). Baita-Nistru (filoane din grupul Piatra Hondol au caracter aurifer. in Japonia. Abangares in Costa Rica) si in zona andina la Zaruma. Baguio). In Muntii Metaliferi. in Filipine (Leponte. Zn) din care aurul se obtine ca subprodus. SUA. Ruda (filoane exploatate de pe vremea romanilor. Totok.5-2 g/t Au. 100 g/t Au). b) Zacaminte porphyry copper cu aur: Papua-Noua Guinee – Zacamantul Panguna reprezinta structura alcatuita din vulcanite acide si din calcare de varsta tertiara. au furnizat intre 1870 si 1969 cca 82 tone aur. Zacaminte filoniene. In unele skarne aurul este larg cristalizat. Pb. In Muntii Oas si Gutai (zona Baia Mare). activitatea vulcanica a inceput in Paleogenul inferior cu eruptii de riolite. Ag): SUA. legate genetic de intruziuni granitoide. in prezent exploatate. In Romania: Se cunosc cele mai importante mineralizatii aurifere. legat de activitatea vulcanica neogena (Pontian superior-Pliocen superior). iar in Muntii Calimari mineralizatiile polimetalice de la Colibita-Dornisoara si Zebrac-Mermezeu au si un continut de aur. Muntii Calimani) si in Muntii Apuseni.Aurul si argintul sunt prezente in zona mediana datorita constructiei zonale ale mineralizatiei. Bicsad. si corpuri de substitutie cu mineralizatii aurifiere diseminate si cu mercur. Aurul este nativ si se prezinta sub forma de granule prinse in calcit. se cunosc zacaminte cu caracter polimetalic si aurifer la Ilba (patru grupuri de filoane .7 g/t au si 17. Getchell si Cortez (Nevada.Malaysia. San Juan in Colorado). Black Mountains in Arizona. Zacamintele asociate centurii Cordilieri-Anzi – Magmatismul acestei centuri. c) Zacaminte de substitutie in roci carbonatice: Se disting 2 tipuri de zacaminte de substitutie: corpuri de substitutie cu mineralizatii polimetalice iar aurul si argintul ca subprodus. iar partea exploatata a avut 9 g/t Au). din filonul 10 7 . Sasar (se cunosc peste 75 filoane). in care partile superioare. Wilhelm. iar in altele se prezinte fin. in Taiwan (Pengshan. Ghezuri. legate de vulcanismul tertiar. 500 tone aur. Din al doilea tip fac parte zacamintele Carlin. Suior. au avut 4-5 g/t aur). Din primul tip avem zacamintele din Tintic. masivul Toroiaga. Romania) si de bazin de tip retro-arc (Spania). zacaminte de cupru. SUA – Corpurile de skarne din zacamantul Cable (Montana) apar la contactul unor roci granitice cu un bloc subtire de calcare. Peniger. din aria carpatica in Carpatii Orientali (zona Baia Mare. de margini continentale (Muntii Metaliferi.Insulele Celebes (Palleleh. partea mediana plumbo-zincifera. Zn.

Bucuresti. exprimat in moneda nationala. Bucuresti. Mineralizatia este filoniana si /sau prophyry copper si consta din pirita. situat la 3 km vest de zacamantul Valea Morii. alcatuita din magnetit. care il tentau prin culoarea atragatoare. La Valea Morii mineralizatia porphyry copper cu aur este asociat unui corp andezitic subvulcanic. Ed. cu instalatii de spalare si de indepartare si depozitare a nisipului spalat. In prezent exploatarea se face in cariera in dealul Cetate. Baia de Aries (campurile Afinis si Ambru cu mineralizatii polimetalice si aurifere) precum si campurile miniere Valcoi-Botes. Orlea si Tarina Carpen. Bucuresti. Unele filoane exploatate inca de pe vremea romanilor si poate chiar anterior. unde continuturile sunt de cca 1 g/t Au). Didactica si Pedagogica. cu benzi transportoare. Sacaramb (renumit in lume pentru bogatia in telururi de aur si argint). bornit. Carpen. calcit. Giurcaneanu Claudiu 2. Mineralizatia. Exploatarea aluviunilor aurifere. calcopirita. este complet mecanizata: cu excavatoare puternice. molibdenit si aur. Ed. mai tarziu. rar in cuart. Mineralizatiile de la Voia sunt asociate unei intruziuni andezitice ce strabate formatiuni ofiolitice si calcare mezozoice. Fata Baii. este asociat unui corp subvulcanic andezitic. Bucuresti. Hanes. “Geografia economica mondiala”. Ungureanu Alexandru. Daca la inceput omul a fost un “culegator” intamplator al bucatilor de aur nativ. Almas. Magura. Muncaceasca-Stanija. “Terra – izvor de viata si bogatii”. Zacamantul Tarnita este asociat unui corp de andezite amfibolice intrus la contactul andezitelor de Arama cu sedimentele albiene din dealul Tarnita. si Nimigeanu Vasile 8 . Troita. La Stanija si la Muncaceasca mineralizatiile sunt legate de corpuri subvulcanice andezitice. pirotina. Este necesar instituirea unei stabilitati a sistemului valutar-financiar cat mai trainic care sa stea la baza dezvoltarii tuturor statelor. la Igre-Vaidoaia.6 g/t.3-0. in prezent. Industria aurului reprezinta un atu foarte important in tarile unde aceasta ramura este dezvoltata. Multe din produsele subsolului sunt antrenate in circuitul comertului mondial. de aur. datorita solicitarii de cantitati tot mai mari pentru podoabe. Ed. dezvoltand statul din punct de vedere economic. Gridan Teofil 3. Arama-Corabia si Frasin-Contu. pentru scopuri religioase sau pentru insemnele puterii. Didactica si Pedagogica. Letea Ion si Ungureanu Alexandru 4. Zacamintele porphyry copper din Muntii Metaliferi contin in partile superioare si la periferia structurilor mineralizatii In general filoniene. aurul si-a castigat acel rol deosebit de etalon universal. Didactice si Pedagogica. Zacamantul Musariu. Bibliografie: 1. Aurul este liber si formeaza granule micronice in calcopirita.Antoniu s-au extras 8 000 kg Au).5% cupru. iar in continutul sau variaza intre 0. Ed. care a avut de-a lungul timpului o crestere vertiginoasa. Rosia Montana (filoane si stockwork-uri in dealurile Cetate si Carnic. 1982. pirita. blenda si aur. Marile exploatari aluvionare prelucreaza pana la 150 000 m3 de aluviuni pe luna. 1996. se prezinta sub forma de impregnatii. “Pietre si metale pretioase”.1980. Enciclopedica. au avut continutul de zeci de g/t aur. Rolul economic al unui stat in ceea ce priveste industria aurului este data de valoare acestui material. in versantul drept al vaii Foies. “Geografia resurselor naturale”.2-0. iar mineralizatia se extinde si in rocile ofiolitice strabatute de corpul andezitic.2-1 g/t aur si 0. iar aurul apare liber si apare mai ales sub forma de granule microscopice in calcopirita. Hondol. Continutul este de 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful