Cuprins 1)Argumentul 2)Definitii si clasificarii 3)Capitolul 1- Procedee de sudare 4)Capitolul 2- Clasificarea imbinarilor dupa procedeul de sudare 5)Capitolul 3- Modul

de prezentare si de notare a sudurilor 6)Capitolul 4- Sudabilitatea materialolor si aliajelor 7)Masuri de tehnica a securitatii muncii la sudarea metalelor

1

Argument

Am ales aceasta tema deoarece este un subiect foarte frumos de dezbatut intr-un proiect, si sa aflu cat mai multe informatii despre tehnologia de sudare. Sudarea este o tehnologie de imbinare nedemontabila a unor componente metalice prin interactiunea atomilor marginasi ai acestora. Imbinarea ce rezulta se numeste sudura iar ansamblul operatiilor necesare realizari ei este procedeul de sudare. Istoricii ne spun ca sudarea in focul de forja a fost primul procedeu cunoscut si aplicat inca din Antichitate, exista dovezi insa ca el s-ar fi folosit in vremuri si mai indepartate. La procedeul respectiv componentele se incalzesc in zona unde v-a rezulta sudura.Prin aceasta atomii primesc energie necesara scoaterii lor din stare de echilibru stabil, corespunzator unui nivel energetic minim. Dupa aceea componentele se alatira si ciocnindu-le atomii marginali se duc la distante egale sau mai mici decat parametrul retelei cristaline. In aceasta situatie ei se rearanjeaza in cristale comune componetelor,astfel ca sa se atinga un nou minim energetic, cristalele comune componentelor formeaza legatura macanica intre ele si minimul energetic asigura stabilirea sudurii. La sudare se foloseste fenomenul firesc de saturare a legaturilor nesaturate dintre atomii de la marginile componentelor de aceea aceasta tehnologie este cea mai eficienta dintre cele cunoscute.

2

impreuna cu marginile adiacente.Definitii Sudarea este o operatie de imbinare permanenta si nedemontabila a pieselor metalice sau nemetalice. Sudura care imbina piesele poate fi din metal de baza sau un amestec de metal de baza cu metal de baza cu metal de adaos .ca incalzirea locala.de exemplu incalzirea cu presarea. cu care se realizeaza topirea sau deformarea marginilor materialelor de imbinat.Pentru 3 . Metalul sau materialul de imbinare supus operatiei de sudare se numeste metal sau material de baza.realizata cu o sursa de energie. poarta denumirea si de cordon de sudura. Pentru realizarea sudurii sunt necesare surse de energie. Cusatura. acesa se numeste metal sau material de adaos.frecarea sau cu surse combinate.presarea. tinind seama ca ea trebuie realizata pe intreaga lungime de jur imprejurul piesei.formeaza imbinarea sudata.DEFINITII SI CLASIFICARI 1. iar daca pentru imbinare se foloseste un metal sau material suplimentar.

1. Sudarea de imbinare se realizeaza prin topire sau prin presiune.1..Clasificarea procedeelor de sudare Procedeul de sudare reprezinta ansamblul operatiilor prin care se realizeaza imbinarea suudata. 2. 4 .o zona influentata termic ZIT in metalul de baza MB.2) .realizarea unei suduri este necesara o anumita sursa de energie si dupa modul ei de folosire se diferentiaza procedeele de sudare.Totalitatea operatiilor tehnologice si a metodelor folosite pentru un anumit fel de sudare.o zona de legatura ZL . a)Dupa scopul urmarit: -sudare de imbinare (fig.Prin sudarea de imbinare se realizeaza o sudura sau un ounct de sudura s .Procedeele de sudare (STAS 5555/2-80) se clasifica dupa diferite criterii.in vederea obtinerii imbinarii sudate constituie un procedeu de sudare. -sudare de incarcare (fig.o linie de topire LT (numai in cazul topirii metalului) .3).

b)Dupa modul de desfasurare a procedeului de sudare: -sudare prin topire (fig.linia de topire LT .a carei structura s-a modificat datori caldurii dezvoltate in procesul de sudare.5). pe suprafata umei piese.1.1.zona influentata termic si metalul de baza.4) . 5 .care consta din :stratul de incarcare SI .Sudarea de incarcare se realizeaza prin acoperire cu metal de adaos depus prin sudare.In acest caz ZIT reprezinta portiunea din MB ramasa in stare solida . care se topesc in procesul de sudare si participa la realizarea imbinarii sudate. Metalul de adaos (MA) este constituit dinmetal sau aliaj sub forma de vergele de sarma sau granule. zona de legatura ZL . -sudare prin presiune (fig.

-sudare cu energie termochimica transmisa prin gaze (sudare cu gaza) . -sudare cu radiatii. -sudare cu energie termochimica transmisa prin lichide . -sudare cu energie mecamica . d)Dupa modul de executie a cusaturii sudate (fig. fara aplicarea asupra acestora a unei forte si cu sau fara utilizarea unui metal de adaos.1. 6 . cu sau fara utilizarea unui metal de adaos. -sudare automata in puncte. -sudare cu descarcari electrice in gaze (sudare cu arc electric) . cu sau fara incaslzirea locala a acestora (uneori pana la topire). -incarcare prin sudare cu plasma . MIG sau MAG . -sudare cu energie termoelectrica (sudare prin rezistenta). -sudare semimecanizata :WIG.La sudarea prin topire se realizeaza incalzirea locului de imbinare a pieselor de sudat pana la topire. e)Dupa modul de asociere a procedeelor mentionate por fi : -sudare mecanizata sub strat de flux . c)Dupa purtatorul de energie necesara sudurii : -sudare cu energie termica transmisa prin corpuri solide . Sudarea prin presiune se realizeaza sub actiunuea unei forte transmise pieselor de sudat .6).

si unde in general este topit succesiv si materialul de adaos.in stare de topire. in special pentru imbinarea de piese subtiri.care dupa solidificare formeaza sudura. A. cum sunt : taierea. gaze naturale )cu oxigen (fig.la care topirea margimilor de imbinat se realizeaza intre un electrod fuzibil sau nefuzibil si piesa de sudat. scobirea etc.Flacara de gaz este folosita si la multe procedee conexiunii.Sudarea cu arc electric formeaza grupa de procedee de 7 . Procedeele de sudare prin topire cuprind toate procedeele la care marginile pieselor de imbinat sunt aduse cu ajutorul unor surse de incalzire.la care sursa termica este o flacara rezultata din arderea unui gaz combustibil (acetilena.cu arcul descoperit sau acoperit de un strat de flux sau intre 2 electrozi nefuzibili . 2)Sudarea cu arc electric formeaza o grupa de procedee. sub 4mm.-sudare mecanizata cu plasma. lipirea. 1) Procedeul se aplica la sudarea a numeroase materiala si aliaje. Capitolul 1 Procedee de sudare In functie de starea in care sunt aduse marginile pieselor de sudat se deosebesc : procedeele de sudare prin topire si de sudare prin presiune. Cele mai folosite procedee de sudare prin topire sunt : 1)Sudarea cu flacara de gaze.

3).5 ). independent de piesa de sudat (fig.cunoscut sub denumirea de procedeul Zerener. cum sunt : cu arc electric intre un electrod nefuzibil de wolfram si piesa de sudat . peste care se sufla un gaz protector inert sau activ. cu arc electric intre doi electrozi de carbune . 4). cele mai importante fiind : cu arc electric cu electrod metalic (procedeul Slavianoff) invelit. reinvelit sau cu miez (fig. cu arc electric intre o sarmaelectrod fuzibila si piesa de sudat . sau amestec de gaze (fig. Tot in grupa procedeelor cu arc electric descoperit adica arc vizibil sunt cuprinse si procedeele care folosesc un mediu de gaz protector. cu arc electric cu electrod de carbune (procedeul Benardos fig. 6).Procedeul 8 . peste care este suflat un gaz protector inert (fig. a)Sudarea cu arc electric descoperit constituie grupa de procedee la care arcul electric este vizibil in timpul operatiei de sudare .sudare cu arc electric formeaza grupa de procedee de sudare cele mai des folosite in industrie. 2). inert sau activ.cuprinde numeroase variante.

Procedeul este folosit mecanizat. cu arc electric intre doi electrozi de wolfram ( procedeul Hangmuir) peste care se sufla hidrogen. dupa care prin bataia cu ciocanul sau prin presarea cu o 9 . dupa formarea bai de zgura procesul de sudare se desfasoara automat cu ajutorul a doua patine de cupru laterale.procedeul se numeste sudarea cu hidrogen atomic (fig.8) adica arc nevizibil. in urma fluxului o sarmaelectrod fuzibila introdusa in flux formeaza un arc electricacoperit (fig. Procedeele de sudare prin presiune cuprind procedeele la care marginile pieselor sunt puternic presate la rece sau incalzite. 1)La sudarea cu focul de forja capetele pieselor sunt incalzite la focul de forja pana la starea plastica.Incalzirea nu se aplica la materiale cu grad mare de deformare. adica semiautomat sau automat. 3)Sudarea in baie de zgura este procedeul la care topirea sarmei de adaos se produce prin caldura pe care o dezvolta rezistenta electrica a unei bai de zgura la trecerea curentului electric (fig. pana la obtinerea sudurii.de aceea este folosit la sudarea semiautomata sau automata . una contra celeilalte.poate fi mecanizat . B. la care sudura se realizeaza numai prin presare. cum sunt aluminiul sau cuprul. arcul electric fiind mentinut independent de piesa de sudat . 4)Sudarea cu termit prin topire este un procedeu la care dupa aprinderea unui amestec de oxid de fier cu aluminiu intr-un creuzet si dupa scoaterea dopului din fundul creuzetului. iar inceputul operatiei se desfasoara ca la sudarea sub strat de flux . b)Sudarea cu arc electric acoperit este procedeul la care dupa ce un flux protector este presarat pe linia de sudare. piesele se aseaza in pozitie verticala. otelul lichid format este turnat in forma executata in jurul pieselor de sudat.7). In vederea sudarii.9).

dupa numarul electrozilor de contact.deoarece presiunea se aplica pe suprafetele de contact ale pieselor de imbinat. dupa care prin rezistenta electrica de contact si presare se obtine un punct sudat. prin care trece curentul de sudare si care prin presiune antreneaza piesele de 10 . fie prin topire intermediara. stranse intre electrozii de sudare.11).care se executa cu ajutorul a doua rolerlectrozi.cu un curent electric care nu topeste capetele.care se executa la table sau piese suprapuse.10) se obtine imbinarea . iar prin presare se obtine o bavura subtire dupa refularea materialului topit . dupa care se aplica presiunea necesara. 2)La sudarea cu gaz prin presiune se incalzesc frontal marginile pana la topirea supreficiala sau pana la starea plastica cu o flacara. prin contactul dintre piesele de sudat cu aplicarea presiunii necesare de sudare. Sudarea prin puncte (fig. in carea caz capetele sunt aduse in stare de topire superficiala de un curent electric de intensitate mare. este cel mai vechi procedeu de sudare cunoscut. iar imbinarea se obtine prin presarea pieselor una contra celeilalte. dupa modul de actionare a electrozilor de contact. dupa forma tablelor (plana sau cu reliefuri) . Se deosebesc procedeele : Sudarea cap la cap (fig. Sudarea in linie (fig.presa (fig. 3)Sudarea cu termit prin presiune se aseamana cu procedeul de sudare cu termit prin topire. iar la locul sudat din cauza presiunii se produce o ingrosare.13). 4)Sudarea electrica prin presiune formeaza grupa procedeelor la care incalzirea locala a pieselor de sudat se produce dupa trecerea unui curent electric de intensitate mare sau foarte mare.Procedeul are mai multe variante. Aceasta grupa de procedee se mai nuleste si sudarea prin contact. 12). care se executa fie in stare solida . cu deosebira ca termitul incalzeste la exterior capetele pieselor de imbinat.

sudat. pentru lipirea 11 . gauriri. concominent cu exercitarea unei presiuni mecanice de presare.procedeul este folosit la sudarea materialelor de natura diferita si la imbinaarea pieselor foarte subtiri. uneori chiar pentru imbinari neomogene. de modul de asezare a tablelor (suprapuse sau cap la cap cu folii). cele mai importante sunt : Taierea cu flacara de gaz sau cu arc electric care se realizeaza prin topire sau prin ardere. Procedee conexe suduri. cum sunt lipiturile. dupa care piesele se preseaza. Sursele de energie pentru sudare pot fi folosite si la taieri. se numeste tare (brazare).Procedeul are mai multe variante. acoperiri de suprafete. 6)Sudarea cu energie inmagazinata este procedeul la care curentul de sudare este produs prin descarcarea brusca a energiei inmagazinate de un acumulator de energie (baterie de condensatoare) in circuitul de sudare . Astazi. 5)Sudarea prin inductie este procedeul la care piesele de sudat sunt incalzie prin inducere unei energii electromagnetice de inalta frecventa.care de aduce la locul de taiere dupa ce marginile au fost aduse la temperatura de ardere . cu ajutorul unui suflu de oxigen. arderea intensa a materialului de baza aduce la o taiere de separare. C. 7)Sudarea prin frecarea se executa prin frecarea pieselor de sudat pana se degaja caldura necesara sudurii.care se aduce la topire sau prin ardere.Dintre procedeele conexe sudarii. cand aliajul de lipire are temperatura de lipire sub 450°C. Lipirea este un procedeu de imbinare nedemontabila. cu ajutorul unui suflu de oxigen. iar cand temperatura de topire a aliajului este de peste 450°C. obtinindu-se o sudura continua. in functie de modul cum sunt antrenate rolele (cu impulsuri sau modulat). a materialelor de lipit cu materialul de adaos eterogen . tesituri. prin incalzirea marginilor la temperaturi inferioare temperaturii de topire. lipirea se numeste moale.

iar sudarea tablelor cu grosimea de peste 6 mm se poate executa si pe un suport din otel.40 mm. in care caz se ia 12 . grosimea maxima a metalului de baza pana la care sunt date rosturile imbinarilor sudate este de 12 mm. grosimea maxima a metalului de baza pana la care sunt date rosturile imbinarilor sudate este de : 5 mm.In tabelul 2 sunt date cele mai caracteristice rosturi ale acrstui procedeu si formele imbinarilor dupa sudare. asezat la radacina sudurii cu dimensiumea de 3*20 mm. Se recomanda ca sudarea in I a tablelor subtiri pana la 2 mm sa fie efectuata pe un support de cupru. Imbinari sudate cu flacara cu gaz. care sunt pulveruzate pe suprafetele active ale pieselor. pentru sudurile in I . care ramane sudat de imbinare. Imbinari sudate cu arc electric cu electrozi inveliti. adica si cu materiale nemetalice.Pentru sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti. In tabelul 3sunt indicate rosturile si imbinarile sudate pentru otel carbon si pentru otel slab aliat de constructie.20mm. pentru sudurile in X. Flamarea consta in curatirea de oxizi si impuritati a suprafetelor pieselor turnate sau laminate cu flacara de gaze si ox Capitolul 2 Clasificarea imbinariilor sudate dupa procedeul de sudare a. cabluri. b. pastrandu-se interstitiul b. pentru sudurile in V si Y .In cazul acoperirii pieselor cu straturi din metale. Acoperirea consta in executarea de straturi adersnte foarte subtiri din metale.metalelor este larg folosita lipirea cu adezivi sintetici. operatie se numeste metalizare. aliaje. in vederea maririi duratei de exploatare a pieselor acoperite.Sudarea in V poate fi executata cu tablele cap la cap. Pentru sudarea cu gaz.

iar in cazul sudurilor nesimetrice. sub flux si manuala cu electrozi inveliti. Deoarece sudarea sub flux poate fi executata in combinatie cu sudare manuala cu electrozi inveliti . 13 . In tabelul 4 sunt date cateva suduri folosite la imbinarea prin acest procedeu. pentru sudurile peste cap se recomanda unghiul de 60°.pentru grosimi mai mari este folosita sudarea in baie de zgura. In afara de imbinarile date in tabele 3. Imbinari sudate sub flux.In toate cazurile.Unghiul de deschidere α° la sudarea in V sau Y.iar in cazul cand sudura poate fi executata din ambele parti .Sudarea sub flux are o varietare mult mai mare de forme dimensiuni de rosturi. Sudurile in V se executa la tablele de 4…. sudurile cap la cap I pot fi executate dintr-o singura parte pana la grosimi de 10mm . pe perna de flux sau pe suport de cupru. astfel se produc strapungeri.se poate merge pana la grosimi de table de 50mm (imbinare in 21). se recomanada ca α2 > 50°. iar la sudarea tablelor subtiri pe un suport de cupru cu flux. care ramane sudat de imbinare.50 mm grosimea numai pe suport de otel .se recomanda prelucrarea simetrica. se recomanda sa fie luat de 50…60° .La rosturile in X. in multe cazuri . la unele rosturi sudarea sub flux se executa dupa ce in prealabil a fost executarea primului strat pe perna de flux. Sudarea sub flux sau combinata . mai pot fi executate la table suprapuse si imbinari in gauri rotunde sau alungite.Sudurile in Y se executa la table cu grosimea de 8….30 mm la fel ca si cele in I si 2I . se executa pana la grosimea tablelor de 60 mm . sudura se executa pe perna de flux. iar adancimea prelucrata h mai mica.b=4…8 mm. Deoarece patrunderea la acest procedeu este mare. c.

dupa care cusatura pe partea opusa se executata sub flux. Sudarea in 2I se executa pe ambele parti. d. cu electrozi inveliti sub flux iar pentru sudarea cu electrod nefuzibil. cu deschiderea rostului b <1 .Sudurile in I pot fi executate si pe suport de otel . cu patrunderea de peste 60% din grosimea. destinata tablelor cu grosimea pana la 60mm. In general.10 mm. Sudurile in L pot fi si de colt exterior.acest mod de imbinare se utilizeaza la tablele intre 14 si 30 mm grosime. sau poate fi executata si manual si manual la table de otel cu grosimea de maximum 12mm . care ramane sudat de imbinare. Sudurile in Y pe o singura parte se executa pe suport de cupru sau pe perna de flux. in cazul cand ele se executa pe muchia exterioara a doua table perpendiulare intre ele. -cu sudare manuala. precum si la tablele suprapuse . care se sudeaza de imbinare. ele se aproprie de cele aratate pentru procedeele electrice. ele se 14 .iar sudura se numeste in V / I.Pentru sudarea in mediu de gaz protector. in care caz rostul se executa asimetric cu o adancime pe partea sudata manual de 8…. Sudura in V se executa pe support de otel. -fara perna de flux.atunci unghiul de deschidere se ia de 50…60° . Sudurile de colt se executa la table dispuse in T pe una sau pe ambele parti. iar in cazul cand radacina se sudeaza manual (pe partea opusa). rosturile se stabilesc in functie de procedeul de sudare aplicat. prima cusatura fiind executata pe perna de flux. poate fi executata in mai multe moduri : -prima cusatura pe perna de flux . Sudarea X. Imbinari sudate in mediul de gaz protector.

tablele subtiri. sub 3mm. pe partea opusa sudurii. este absolut necesar sa se asigure si o protectie de gaz. 15 . sudura poate fi executata si in K.Imbinari sudate pentru alte procedee. e.Sudurile in L sau in T se executa tot prin imbinari cu rosturi drepte.iatimea rostului se ia 25 si 35mm. cele mai utilizate sunt date in tabelul 5.iar pentru grosimi de 10mm. imbinarile se executa cu marginile drepte.rosturile se executa diferit fata de cele pentru otel. iar rostul b se ia de 1…. Deoarece acest procedeu are o buna patrundere. se sudeaza cap la cap. Pentru sudarea in baie de zgura. la radacina. la sudarea in mediu de CO2. in care caz sudura ia forma V / .3mm.cu mentinerea unui rost cel putin egal cu grosimea peste 4mm se prelucreaza in V la 90°.In cazul sudurii prin procedeul cu electrod de wolfram in mediul de gaz inert.6 mm. Sudura in ½ V si ½ Y se executa la table dispuse in T. Formele si dimensiunile rosturilor.Este necesar sa se tina seama si de caracteristicile metalului sau aliajului de sudat. luindu-se 4…. Pentru sudarea metalelor si aliajelor neferoase. La sudare.La sudarea tablelor de otel cu grosimea intre 40 si 200mm. La aceste suduri se admite si completarea la radacina in cazul cand nu s-a produs patrunderea necesara. grosimea netesita c la radacina sudurii in Y poate fi marita.aproprie de cele pentru sudarea cu gaz. in I. fara prelucrarea marginilor. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor difera.

-pentru rost cap la cap in V prelucrat la α° . in mm.Locul sudurii este indicat printr-o linie terminata cu o sageata .Capitolul 3 MODUL DE PREZENTARE SI DE NOTARE A SUDURILOR In desene. 16 . sudurile se reprezinta schematic prin simboluri si forma rostului urmata de dimensiunile acestuia in mm si lungimea sudurii. l.Diferitele simboluri si notatii folosite in desene au urmatoarele semnificatii : -rost cap la cap in I cu margini drepte. distantate intre ele cu b mm.

-rost cap la cap in Y prelucrat la α° . acest rost poate fi folosit si la suduri in T . 17 . -rost cap la cap in X prelucrat la α1° si α2° cu marginile distantate intre ele cu b mm -rost cap la cap in ½ V prelucrat la una dintre margini la α° si cu marginile distantate intre ele cu b mm . cu margini distantate intre ele cu b mm .

Sudurile intrerupte discontinue se noteaza cu fractia l/t. pe muchie. de la caz la caz.-rost cap la cap in K prelucrat la una din margini cu α1° si α2° si cu marginile distantate intre ele cu b mm . la table supra puse. in cazul cand catetele sudurii sunt egale. se indica in fata simbolului numai valoarea catetei k sau dupa simbol valoarea a . iar t este pasul . in care l este lungimea portiunii cusaturii. la care se indica. rostul poate fi folosit si la suduri in T. fractia este folosita la cusaturi intrerupte (discontinue) asezate fata in fata . in special cele de 18 . adica valorile celor doua capete ale sudurii de grosimea a . sudurile . in fata simbolului ∆ valorile k1 si k2. la cusaturi in zigzag . linia de fractie se inlocuieste cu semnul Z. -sudura de colt exterior sau interior.

stabilizatoare. cu reprezentare detaliata si schematica . care va fi expusa in continuare. deoarece este conditionata de foarte multi factori de natura metalurgica si constructiva si chiar de exploatare a ansamblului sudat. Dintre factorii de natura metalurgica pot fi mentionati : procedeul de elaborare a otelului respectiv. tratamentele termice la care a fost supus. ∩ pentru suduri convexe ∪ pentru suduri concave .in general.sudabilitatea este o caracteristica foarte complexa a unui material. se executa cu suprafetele superioare plane.colt. Capitolul 4 SUDABILITATEA MATERIALELOR SI ALIAJELOR Sudabilitatea materialelor sau a aliajelor este proprietatea acestora de a putea fi imbinate prin sudare. astfel incat imbinarea obtinuta sa satisfaca toate conditiile tehnice de exploatare.fara ca in vederea operatiei de sudare sa fie luate masuri de incalzire sau dupa sudare sa se recurga la tratamente termice. concave sau convexe. Deoarece compozitia chimica este foarte importanta pentru determinarea sudabilitatii. compozitia chimica. In figura 14 se arata modul de notare a catorva suduri. 19 . dupa cum urmeaza : Simbolul Simbolul Simbolul  pentru suduri plane . se va reveni asupra ei prin formula carbonului echivalent. continutul de gaze si de elemente.

se tine seama si de carbonul echivalent (Cech). de asemenea. regimurile de sudare.Factorii de natura tehnologica sunt : modul de asamblare cu suduri de prindere. locurile unde sunt amplasate cusaturile . In conformitate cu standardul din tara noastra.cu atat sudabilitatea lor este mai buna. Celelalte elemente continute in otel influenteaza. Sudabilitatea necorespunzatoare au otelurile nerecomandate pentru executarea constructiilor sudate. Factorii de exploatare influenteaza durabilitatea constructiei sudate. de scule ). daca in timpul operatiilor de sudare a materialul.care exprima influenta elementelor de adaos in comparatie cu carbonul. cu cat continutul de carbon este mai redus. in mm. deoarece in exploatare ea este supusa la sarcini variabile. in afara de continutul de carbon.La sudarea otelurilor cu continut de carbon echivalent mai mare trebuie sa fie luate anumite masuri speciale . nu este buna .22%C si Cech<0. respectiv este preincalzit si daca la executia trecerilor de 20 . S-a constatat ca la oteluri carbon si slab aliate. suceesiunea de executie a cusaturilor.Carbonul echivalent se calculeaza cu relatia : Cech=%C + %Mn/6 + %Cr/5 + %Ni/15 + %Mo/4 + &Cu/13 + %P/2 +0. procedeul de sudare folosit. sudabilitatea otelurilor nealiate si slab aliate.ci numai posibila .5%. SUDABILITATEA OTELURILOR se determina cu ajutorul unei formule denumita formula carbonului echivalent. Sudabilitatea otelurilor poate fin ameliorata. temperaturi inalte sau joase.0024 In care s este grosimea tablei de sudat. coroziunea. sudabilitatea otelului si de aceea la aprecierea sudabilitatii unui otel. cu care in mod normal nu se obtin inbinari sudate de calitate (oteluri de imbunatatire. avand 0. Factorii de natura constructiva sunt : grosimea materialului de sudat.

se folosesc numeroase alte metale si aliaje. sau foarte incet si in timp indelungat.se preincalzesc la peste 600°C. zincul.Racirea materialelor sudate se recomanda sa se faca cu viteze cu cat mai reduse. Temperaturile de preincalzire se iau de minimum 100°C. din cauza conductivitatii termice mari si afinitatii pe care le au fata de gaze. in functie de continutul de carbon su de elementele de aliere folosite la constructii obisnuite este data in tabelul 1.700°C chiar peste 24 ore. magneziul si aliajele acestora se sudeaza prin procedeele cu flacara.depunere se aplica incalziri. iar pentru sudare sunt necesare surse puternice. O clasificare a sudabilitatii diferitelor oteluri . Metalele neferoase si aliajele acestora sunt in general greu sudabile. Fonta este un material foarte dificil de sudat de aceea sudarea se executa la cald. Plumbul.iar dupa sudare racirea piesei trebuie sa fie efectuata un timp prelungit. nichelul. uneori 21 . la temperatura de 650….Electrozii cu invelis bazic dau cele mai bune rezultate la sudarea otelurilor cu continut de carbon mai mare de 0.25% si la sudarea otelurilor slab aliate. . folosindu-se si fluxuri decapante. in vederea operatiei de sudare . cum sunt otelurile de scule. iar pentru oteluri cu sudabilitate necorespunzatoare sunt necesare preincalziri pana la 450°. dupa ce piesa respectiva a fost incalzita la rosu inchis. Aceasta temperatura se mentine in tot timpul sudurii. In afara de oteluri.ceea ce face necesar ca in prealabil sa fie executate incercari in vederea aprecierii sudabilitatii acestora.Materialele greu sudabile.Aluminiul si aliajele de aluminiu se sudeaza folosindu-se fluxuri si preincalzirea . Electrozii folositi au de asemenea o mare influenta la sudare. fonta. temperatura care trebuie mentinuta in tot timpul sudurii.

Pentru prevenirea electrocutarilor se recomanda ca in timpul lucrului sudorul se poarte manusi de piele.tombac .Tensiunile de peste 24 V si curentii mai mari de 0.In acest scop. se vor utiliza masti si ecrane de mina prevazute cu filtre din sticla colorata. se folosesc fluxuri de dezoxidare . a. 22 .alpaca . MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA SUDAREA METALELOR Reguli generale In tara noastra se acorda o atentie deosebita problemelor privitoare la protectia muncii. iar responsabilitatea asigurarii conditiilor de lucru igiene su a respectarii normelor in vigoare revin administratiei intreprinderilor. iar locurile de munca se vor ingradi cu paravane fixe sau mobile.preincalzirea si surse puternice pentru sudare.01A sunt periculoase pentru organizmul omenesc si pot cauza accidente grave.Deoarece radiatiile arcului electric provoaca efecte grave asupra pielii si ochilor. Electrocutarea are loc in urma atingerii de catre sudor a pieselor neizolate ale circuitelor electrice aflate sub tensiune.bronz) se sudeaza dificil . chiar la o distanta de 10 m de locul sudurii. b.Masuri impotriva radiatiilor arcului electric.Prevenirea electrocutarii.Alte recomandari se vor face la descrierea aparatelor si tehnologiilor de sudare. Comitetul de Stat pentru protectia muncii are elaborate numeroase instructiuni.Cuprul si aliajele de cupru (alama .

gaze si praf foarte fin. Sudarea si taierea cu gaz pot provoca grave accidente. d. iar golirea lor nu se fac conform prescriptiilor producatorului.In timpul lucrului. zincului etc. e.Masuri de siguranta impotriva arsurilor provocate de catre picaturile de metal si zgura topita. se vor lua masuri de interzicere a executarii lucrarilor de sudare recipientelor aflate sub presiune.La sudarea in interiorul recipientelor inchise se vor lua masuri pentru asigurarea unei ventilatii abundente.c. precum si in incaltaminte.In cazul sudarii de reparatie la recipienti.Masuri impotriva exploziilor si incendiilor.Masuri impotriva intoxicarii prin gaze nocive degajate in timpul sudarii.) se vor folosi casti de protectie.Pentru indepartarea prafului. 23 . Butoaiele de carbid se vor pastra in incaperi separate. vaporilor sigazelor din locul sudarii. la locurile de sudura fixe guri de aspiratie. Se vor lua astfel de masuri incit acestea sa nu poata intra in cutele sau buzunarele de la haine.Masuri pentru prevenirea exploziilor recipientilor. care sa-i protejeze mainile impotriva picaturilor si jambiere (ghetre) din piele care sa-i protejeze picioarele. substante care viciaza in mare parte aerul din jur.Sudorul este obligat sa poarte manusi de piele. f. sudorul este obligat sa imbrace fie o salopeta din material compact sau o haina de panza de cort. iar in cazul locurilor mobile conducte de aspiratie flexibile. in cazul cand gazele care se degaja la sudare contin substante toxice (compusi ai plumbului. iar pantalonii trebuie sa acopere ghetele sudorului. fie un sort de pile. daca generatoarele de acetilena nu sunt amplasate in incaperi separate la distante de cel putin 10m de orice sursa de foc. este necesar sa se amenajeze.In itmpul sudarii se degajeaza vapori. uscate iar buteliile si tuburile de oxigen vor fi ferite de contact cu grasimi sau uleiuri.

La sudarea cu arc electric. picaturilor de metal topit sau zgurei topite. Pentru prevenirea incendiilor. incendiile de datoresc scanteilor. Aceste materiale se vor acoperi cu substante ignifuge. precum si de prezenta unor materiale inflamabile in apropierea locului de sudat.g. este necesar ca intre punctul de sudare si locul de asezare a materialelor explozive sau usor inflamabile sa existe o distanta de cel putin 5 m.Masuri pentru prevenirea incendiilor provocate de scanteile sau picaturile de metal topit imprastiate la sudarea cu arc electric. 24 . capetele de electrozi nefolosite aruncate de sudori.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful