Calculul rezistentelor de proiectare Solicitările secţionale datorate sistemelor de forţe care acţionează în planul median al peretelui: -forţa axială

(NRd); -moment încovoietor (MRd); -forţă tăietoare (VRd); -forţă de lunecare verticală în pereţii cu secţiuni compuse (VLhd);

H

H=h gol

montant

spalete

Ipoteze de calcul
-ipoteza secţiunilor plane; -rezistenţa la întindere a zidăriei pe direcţie perpendiculară pe rostul orizontal este nulă; -relaţia efort unitar - deformaţie specifică este dreptunghiulară pentru calculul la starea limită ultimă (ULS); -relaţia efort unitar – deformaţie specifică este triunghiulară pentru calculul la starea limită de serviciu (SLS)
ULS SLS

x

zidăria este un material presupus omogen, izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul ultim; caracteristicile secţionale ale pereţilor de zidărie se determină pentru secţiunea brută (nefisurată).

t.A. A .0‰.uz- deformaţie specifica ultima pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : uz = 3. fd . f * cd d aria de beton armat a stâlpişorilor comprimaţi A s.. NRd = sau NRd(l) = i (m) .coeficientul de reducere a rezistenţei datorită efectului zvelteţei elementului şi efectului excentricităţilor de aplicare a încărcărilor în secţiunile extreme ( i).75 şi rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei (fd): f d m.). coeficientul de echivalenţă nech se ia egal cu raportul dintre valoarea de bază a rezistenţei de proiectare la compresiune a betonului din stâlpişor (fcd*) redusă cu coeficientul condiţiilor de lucru m= 0.c) poate fi înlocuită cu o arie echivalentă de zidărie (Az.ech.fd . respectiv.75.rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei. 1.aria secţiunii transversale a elementului. în secţiunea de la ⅔ din înălţimea elementului măsurată de la bază ( m). i(m) .0‰. NRd Rezistenţa pereţilor din zidărie armată se va calcula prin transformarea secţiunii mixte într-o secţiune ideală de zidărie folosind coeficientul de echivalenţă n ech n ech f 0. ZC+AR. pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 : uz = 2.Rezistenţa de proiectare la compresiune a pereţilor din zidărie armată – ZC. ZC+AR) la preluarea forţei de compresiune se va neglija.fd i(m) . z f k M Contribuţia armăturilor din stâlpişori (ZC.

excentricitatea accidentală: e a t 1. Coeficientul de reducere a rezistenţei i i 1 2 ei ei eoi ehi ea 0. .înălţimea etajului.excentricitatea datorată tuturor încărcărilor aplicate peste nivelul de calcul determinată cu relaţia (6.excentricitatea de calcul. ei0 . -het . n ech.i .c lw Zona comprimata Zona fisurata inactiva-se h neglijeaza rez.= Asc.grosimea peretelui. ehm. in sectiunea de la extremitatea peretelui (sus/jos) in care se face verificarea.1). e i0 Nd N 1 1 1 Nd N 2 2 t 2 (6.2b) unde: -t .0cm (6.0cm 30 e h et a 300 1. la intindere 2h/3 A z.1 ) d1 N1 d2 N2 N3 eio =d2=(t/2t/3)=t/6 ea .N lw As.05t t ei .3).excentricitatea datorată momentelor incovoietoare produse de forţele orizontale aplicate perpendicular pe planul peretelui determinată cu relaţia (6. in raport cu planul peretelui. ech.

79 0.76 0.38 0.44 0.59 0.61 0.69 0.89 0.54 0.80 0. . determinarea momentelor incovoietoare maxime pentru fasie verticala continua.85 0.59 0.72 0.3 ) 2 M hi M p .72 0. neglijand efectul reazemelor laterale.48 0.73 0.47 0.75 0.70 0.42 0.28 0.47 0.33 0.25 0.N2 .26 0.31 0.82 0.22 0.20 0.65 0.48 0.68 0.18 0. pH Zona aferenta M d) Coeficientul de reducere a rezistenţei Zvelteţ ea hef/t 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 0.23 0.38 0.55 0.6) relatie simplificata pt.14 0.34 0.15 0.75 0.64 0.25 0.34 0.30 0.44 0.40 0.54 0.h hm 2 et 12 ( 6.57 0.38 0.39 0.51 0.30 0.53 0.51 0.86 0.68 0.70 0.77 0.49 0.58 0.78 0.63 0.84 0.53 0.56 0.88 0.13 .77 0.46 0.59 0.42 0.68 0.încărcarea transmisă de peretele superior.e hm ( i ) -N1 .21 0.66 0.67 0.79 0.57 0.66 0.30 0.45 0.32 0.10 0.41 0.57 0.61 0.suma reacţiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică - M N N hm ( i ) 1 h (6.16 0.49 0.05 0.20 0.88 0.35 0.40 0.65 0.63 m Excentricitatea relativă emk/ t 0.24 0.37 0.36 0.45 0.35 0.32 0.28 0.52 0.

002.1.3.0 3.0 2.excentricitatea în secţiunea de sus a peretelui.ek . .excentricitatea accidentală .6.emk este excentricitatea de calcul în zona centrală a peretelui (la ⅔ het.ea .ei0 .0 2. în secţiunea de la ⅔ din înălţimea peretelui. măsurată de la baza peretelui) emk = em + ek în care : e m 2 3 ei 0 e hm e a e k 0. .5 1.0 1. e t m -hef – înălţimea efectivă a peretelui calculată conform 6. .excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale.ehm .5 1.0 1.excentricitatea datorată curgerii lente.coeficientul de curgere lentă dat în tabelul de mai jos Tipul elementului pentru zidărie Ceramice(*) Beton greu şi piatră artificială Beton cu agregate uşoare Beton celular autoclavizat Coeficientul de curgere lentă finală ∞ Domeniul de variaţie (valoare de referinţă) 0. ..2.5 . . hef .

la extremitatea comprimată se ating valorile maxime ale deformaţiilor specifice ale zidăriei/ betonului (date la 6. se ţine seama de aportul elementelor de confinare verticale: . Aria zonei comprimate se obtine din conditia ca forta de compresiune sa fie aplicata in centrul de greutate al zonei comprimate. este următoarea: . pereti din elemente de zidarie din grupele 1. ZC+ZA) asociata fortei axiale de proiectare din incarcari seismice (NEd). .3. . idem pentru beton. în cazul secţiunilor din zidărie armată (ZC şi ZIA) betonul conlucrează cu zidăria până în stadiul ultim.în armătura stâlpişorului de la extremitatea întinsă se atinge rezistenţa de curgere a oţelului.secţiunea de beton şi armătura eventualilor stâlpişori intermediari.armătura ambilor stâlpişori de la extremităţi.1.6.secţiunea de beton a stâlpişorului de la extremitatea comprimată. conform prevederilor Codului P 100-1/2006.80 x unde "x" este distanţa de la axa neutră până la fibra cea mai comprimată .2 ) Rezistenţa de proiectare a pereţilor de zidărie se determină în raport cu starea limită ultimă (ULS) Forţa axială de proiectare NEd se determină din gruparea de încărcări care include acţiunea seismică. în stadiul ultim. în situaţia de "balans".rezistenţa la eforturi unitare de întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la întindere a peretelui (pentru ipoteza respectivă de încărcare).rezistenţa mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei. ZC+AR): MRd MRd pentru pereţi din zidărie confinată cu sau fără armături în rosturile orizontale (ZC.(1). se neglijează: . . eforturile unitare în zona comprimată a zidăriei se consideră uniform distribuite.2. rezistenţa la întindere a zidăriei se neglijează. . blocul eforturilor de compresiune în zidărie şi/sau beton este dreptunghiular şi se dezvoltă pe o adâncime de 0. deformaţiile ultime ale betonului ( ub) luate în calcul nu pot însă depăşi valorile deformaţiilor specifice ultime ale zidăriei ( uz). Rezistenţa de proiectare la forţă axială şi încovoiere în planul median al pereţilor din zidărie confinata (ZC. Ipoteze ipoteza secţiunilor plane. starea de deformaţie. . în stadiul ultim.

fy Nc e1x =Ix /XG.4. Pentru a se asigura atingerea stadiului ultim prin curgerea oţelului înaintea ruperii fragile prin zdrobirea zidăriei din zona comprimată.i) cu rezistenţa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităţi MRd(As) .A=rzc M RD M Rd ( zna ) M Rd ( Aa ) Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd).l0 -x x Pozitia de “ balans “ a axei neutre m f y s NEd MRd b echiv.5 trebuie evitat σo / fd= 0.8 fd Nb t Y zc 1. pentru un perete de zidărie confinată de formă oarecare.5 Trebuie ca σo/fd <0.8 x G rzc tfc b echiv. poate fi calculată prin însumarea rezistenţei de proiectare la încovoiere a secţiunii ideale de zidărie nearmată MRd (zna.A e2x =Ix /(lw-XG). N Caz 2 σo / fd> 0. pentru a avea o rotire sectionala μθ>3…4 Caz 1 M .3…0.2 rzc NEd Nu=Aa. intinsa tfi XG lw l0 lw-XG e1x 0. aria armăturii din stâlpişori se va lua egală cu cel mult 50% din armătura care realizează simultan atingerea deformaţiilor ultime în oţelul întins şi în zidăria comprimată (armătura de "balans"). comprimat a 0. asociată forţei axiale de proiectare (NEd).

cu valoarea maximă egală cu 0.2.75 şi rezistenţa de proiectare la compresiune a zidăriei (fd): blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară.80 fd. coeficientul de echivalenţă nech se ia egal cu raportul dintre valoarea de bază a rezistenţei de proiectare la compresiune a betonului din stâlpişor (fcd*) redusă cu coeficientul condiţiilor de lucru m= 0. As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori.75 fd Azci NEd 0.8fd aria de beton armat a stâlpişorilor comprimaţi poate fi înlocuită cu o arie echivalentă de zidărie. dar cu limitarea ariei pe care se dezvoltă eforturi de întindere (deci limitarea zonei lungimii fisurate a peretilor de zidarie simpla in starea limita ultima sub actiunea fortelor seismice) prin condiţia: yzc < 1.30 lw unde lw este lungimea peretelui.distanţa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităţi.distanţa de la centrul de greutate al secţiunii orizontale a peretelui până la limita samburelui central aflata de aceasi parte cu fibra comprimata.1.distanţa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secţiunii ideale de zidărie Rezistenţa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forţei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca şi pentru încărcările neseismice. 2. aria secţiunii ideale de zidărie comprimată (Azci) yzci . Rezistenţa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor MRd(As) M (A ) l A f Rd S S S Yd ls .2 rsc rzc . adâncimea maximă a zonei comprimate va fi x xmax = 0. Rezistenţa de proiectare la încovoiere a secţiunii ideale de zidărie nearmată M Rd ( zna. i) N . fyd – rezistenţa de calcul a armăturii din stâlpişori .y Ed ZCI n ech * f cd 0.2.

cu rezistenţa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3).31 din CR6-2006” VRd1 = fvd t lc (6.31) va fi redusă prin înmulţire cu un coeficient subunitar stabilit prin Codul P 100-1/2006. • pentru pereţii de zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale VRd se calculează prin adunarea rezistenţei la forţă tăietoare a zidăriei confinate. • pentru pereţii de zidărie confinată.31) fvd . În CR6-2006 se admit următoarele ipoteze pentru calculul rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor din zidărie (VRd): • pentru pereţii din zidărie nearmată (ZNA) rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare (VRd1) este dată de rezistenţa zidăriei la forfecare în rost orizontal.2 Aascfyd .rezistenţa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei. 3. lc . valoarea rezistenţei de proiectare a panoului de zidărie nearmată (VRd1).8. “Pentru parter. conform aliniatului precedent.grosimea inimii peretelui.aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată.7.3. f vd mz f vk M t .Aasc . determinată cu relaţia (6.1. .lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.3. VRd. Rezistenţa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat (VRd2) VRd2 = 0. Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali de zidărie: VRd C. se obţine prin însumarea rezistenţei de proiectare la forţă tăietoare a panoului de zidărie nearmată (VRd1) şi a rezistenţei de proiectare la forfecare datorată armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată a peretelui (VRd2).Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare pentru pereţi de zidărie confinată (ZC) VRd = VRd1 + VRd2 Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a panoului de zidărie nearmată (VRd1) -În cazul forţei tăietoare provenită din acţiunea seismică. rezistenta de proiectare a panoului de zidarie se va lua egal cu 30%din valoarea calculata cu relatia 6.

3.8 l w A f s Sw Ysd lw .-fyd . s .distanţa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw.lungimea peretelui. cel mult 50%. Asw . Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare pentru pereţi de zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 Rezistenţa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează. . poate fi considerată ca armătură în rosturile orizontale a cărei contribuţie se calculează . în cazul pereţilor cu înălţimea totală (htot) lungimea peretelui (lw) cu relaţia: V Rd 3 0.aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forţei tăietoare). din armătura din centura planşeului superior.rezistenţa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat O parte. fysd .rezistenţa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale.2.

în special de calitatea mortarului.Msup . Astfel.75 fd 3)În cazul pereţilor cu formă complexă (L. et unde M Si Ii M = Minf . şi.momentul de inerţie al secţiunii ideale a peretelui. în [3] se recomandă ca procentul maxim al armăturilor orizontale să fie limitat în funcţie de rezistenţa la compresiune a zidăriei (fk) şi de rezistenţa oţelului (fy) la valoarea P h.T). nu se mai produce pe această cale disiparea energiei seismice. Eficienţa armăturii din rosturile orizontale depinde în mare măsură de calitatea zidăriei.Numeroase încercări efectuate. în consecinţă.15 fk/fy În cazul zidăriilor confinate.et) Valoarea forţei verticale de lunecare se va calcula conform CR6-2006. Ii . .momentul static al secţiunii ideale a tălpii faţă de centrul de greutate al secţiunii ideale a peretelui.3.Minf .2. L v .Msup cu: . în cazul zidăriilor cu elemente cu perforaţii verticale. atât pe elemente pline cât şi pe elemente cu perforaţii dispuse vertical.24).idem. pentru pereţii solicitaţi la forţă tăietoare în planul lor. în secţiunea de la baza etajului superior. fără a se atinge curgerea. 6.max ≤ 0.I.1. . legătura dintre inimă şi talpă va fi verificată pentru eforturile de lunecare verticale corespunzătoare forţei tăietoare de proiectare. Forţa de lunecare verticală în secţiunea dintre inimă şi talpă (Lv. 4. aderenţa între armătură şi mortar se poate deteriora. Caracteristicile geometrice ale secţiunii ideale (Si şi Ii) se determină folosind coeficientul de echivalenţă nech dat de relaţia (6. deoarece. prezenţa armăturilor reduce procesul de degradare a rezistenţei după atingerea valorii maxime şi în acelaşi timp reduce şi uniformizează fisurarea peretelui Pentru a se reduce riscul de rupere a zidăriei din efortul principal de compresiune (rezultat din suprapunerea efortului normal din compresiunea axială cu cel tangenţial din forţa tăietoare) cantitatea de armătură longitudinală din rosturi trebuie limitată.(5). au arătat că.momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza etajului pentru care se calculează lunecarea. în timpul solicitării seismice alternante.2. efectul armăturii din rosturi este îmbunătăţit dacă barele sunt ancorate în stâlpişorii de margine. Si . În această situaţie eforturile în oţel rămân limitate. n ech * f cd 0.

2.6. intersecţii şi ramificaţii sunt prevăzute în rosturile orizontale minimum două bare cu d = 8 mm la interval ≤ 400 mm care continuă în perete pe o lungime de 40d ≥ 600 mm. M Verificarea de la (3) nu este necesară dacă legătura între talpa şi inima peretelui satisface condiţiile din CR6-2006.6.3.4. het înălţimea etajului. (5) Dacă la legătura între inimă şi talpă sau pe lungimea tălpii active se află şliţuri cu adâncime mai mare decât valoarea limită dată în CR6-2006.20g..4. 7. în această V Lhd ht et f L vk 0 M unde VLhd rezistenţa de proiectare la lunecare pe înălţimea etajului.1. fvk0 rezistenţa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero.3.3.1.1.1.(4) şi dacă. la colţuri. .2. coeficientul de siguranţă conform 2. pentru construcţiile situate în zonele seismice cu ag≥0. secţiunea respectivă se va considera margine liberă. 6. tL grosimea peretelui în secţiunea în care se calculează rezistenţa peretelui.6.Rezistenţa de proiectare la forţă de lunecare verticala secţiune se va calcula conform CR6-2006. 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful