CIOCANE PNEUMATICE

Dupa destinatie, utilajele sectiilor de forja si extruziune se clasifica in utilaje de baza si auxiliare.Prin utilaje de baza, se inteleg utilajele care concura direct la efectuarea deformarii plastice in vederea forjarii, matritarii sau extruziunii, iar prin auxiliare, se inteleg utilajele folosite la efectuarea unor operatii ajutatoare ca debitare, transport, incalzire, manipulare etc. In cele ce urmeaza vor fi tratate numai utilajele de baza. Pentru sectiile de forja, ciocanele reprezinta utilajele cu cea mai larga raspandire si aplicabilitate, in schimb mecanizarea si automatizarea operatiilor de forjare sau matritare la ciocane este foarte dificila. Din aceasta cauza ciocanele se recomanda pentru sectiile de forja cu productie de serie mica sau mijlocie. Din punct de vedere constructiv si functional ciocanele sunt foarte diferite, spre exemplu: ciocane vapopneumatice, ciocane pneumatice, ciocane mecanice,etc. De asemenea, ciocanele se mai clasifica in ciocane de forjare si ciocane de matritare, precum si in ciocane cu sabota fixa si ciocane cu sabota mobila.

Ciocanele pneumatice lucreaza numai cu aer comprimat si pot fi cu unul sau doi
robineti de distributie. In tara noastra, la Oradea se executau ciocane pneumatice cu dubla actiune si doi robineti de distributie. Caracteristicile principale ale ciocanelor pneumatice cu doi cilindri si doi robineti de distributie sunt redate in tabelul de mai jos, (tab1): Tab1:Caracateristicile principale ale ciocanelor pneumatice: G, in daN 75 150 250 400 560 750 1000 E, in daJ 100 250 530 950 1370 1900 2700 N, in 210 190 150 130 105 105 95 l, in mm 300 350 420 520 750 750 800 h, in mm 265 370 450 530 670 670 770 a, in mm 145 200 225 265 345 345 390 b, in mm 65 85 90 100 130 130 150

In tabelul de mai sus, tab1, G – greutatea partii cazatoare a ciocanului, adica greutatea subansamblului berbec - glisor - tije – piston; E – energia de lovire dezvoltata in momentul de impact; N – numarul de lovituri ; H – cursa maxima a pistonului, respectiv a berbecului ; l – reprezinta distant de la axa tijei la batiu; h – distanta de la oglinda nicovalei la ghidaj; iar a si b – lungimea si latimea nicovalei. 1. Schema cinematica: si modul de functionare al ciocanelor pneumatice rezulta din fig.1. In pozitia initiala, cand unghiul α de rotire a manivelei este egal cu 0, pistonul 12 se gaseste in punctul mort superior, iar pistonul principal 5 in punctul mort inferior.
1

11 si 11’ – orificiiile de alimentare. 8 – camera de evacuare. La deplasarea pistonului compresor in jos. 2 – nicovala. 14 – tija cilindrului compresor.1) ajunge in punctul α1 (fig. In aceasta pozitie. 16 – manivela. 12 – piston compresor. 13 – cilindru compresor. 7 – orificiul robinetului central.Fig. 10 – supapa de echilibrare.2: Diagrama ciclica a ciocanelor pneumatice. 9 – cilindrul principal. 4 – tija ciocanului. legatura cu atmosfera se inchide si in timp ce aerul din partea de jos a celor doi cilindri se comprima cel din partea de sus se rarefiaza. 17 – arbore motor. inclusiv robinetul 6’. 3 –berbec. Diferenta de presiune creata de coborarea pistonului compresor creste continuu si cand manivela 16(vezi fig. iar in partea superioara prin orificiile a si 11. 5 – pistonul ciocanului. Fig.1: Schema unui ciocan pneumatic: 1 – suportul nicovalei. 2 . care este antrenat de motorul propriu al ciocanului. 15 – biela.2) sub influenta diferentei de presiune pistonul principal 5 incepe sa se ridice. aerul de presiune atmosferica patrunde in partea inferioara a celor doi cilindri prin orificiile b si robinetul 6. 6 si 6’ – orificiile robinetilor de distributie a aerului comprimat.

3: Pozitia pistonului compresor in timpul evacuarii si admisiei. Datorita acestui fapt. La α2 ‘ orificiul a ajunge in partea superioara a orificiului 11’. pe masura rotirii manivelei de la α= 180° la α”2 ambele pistoane se ridica. si de la α3’ la α3 are loc deformarea plastica. 3 .De la α1 la α2 ‘ pistonul compresor coboara si cel principal se ridica. reducandu-se in aceeasi masura si viteza de riicare a pistonului principal. Cand α = 180°. se reprezinta variatia vitezei pistonului principal. pistonul principal si partea cazatoare raman in repaus.intors) a pistonului compresor. x – y.2b) si partea supoerioara a celor doi cilindri se realimenteaza partial cu aer din atmosfera. Daca inr-un sistem de coordonate. si ca numarul de lovituri ale ciocanelor pneumatice este invariabil si egal cu numarul de rotatii ale arborelui motor.4.a) si o parte din aerul comprimat ce se gaseste dedesubtul celor doua pistoane iese in atmosfera. La α = 360° are loc din nou admisia sus si jos. De la α3 la α = 360°. Rezulta deci ca unei rotatii a arborelui motor. adica unei curse complete (dus . iar pistonul compresor continua sa se ridice. diferenta de presiune intre cele doua parti ale cilindrilor 9 si 13 scade sensibil. iar in continuare ciclul se repeta. In continuare. se obtine graficul din fig. precum si cursa efectuata de aceasta in functie de unghiul cu care se roteste arborele motor. viteza de coborare a partii cazatoare scade de la maxim la zero. dintre berbec si semifabricat. In timpul deformarii plastice. La α3 se produce impactul. orificiul a ajunge in partea inferioara a orificiul 11’ (fig. (fig.3. Fig. ii corespunde un ciclu de lucru. iar presiunea in partea de jos a celor doi cilindri creste in continuare.

este cu atat mai mare cu cat viteza de impact este mai mare. creste de la zero la valoarea maxima. de la unghiul α2 la unghiul de rotatie α3’ . In continuare. iar unghiul de rotatie al arborelui motor are valoarea zero. la aceeasi inaltime de cadere si aceeasi greutate a partii cazatoare. din fig. ca pozitie initiala pentru pistonul compresor si pistonul principal. αr s si αc unghiurile necesare timpului de stationare. In continuare. Viteza de urcare a pistonului principal (curba 1) creste din ce in ce mai mult.viteza. atinge valoarea maxima si apoi incepe sa scada.2). si tinand seama ca unghiul α0 are in general o valoare relativ mica. iar in intervalul α3’ . In timpul rotirii arborelui motor pana la valoarea unghiului de rotatie α1. berbecul ciocanului vine in contact cu semifabricatul si incepe deformarea plastic. iar berbecul isi reduce viteza de la valoarea maxima. Coborarea pistonului principal se produce liber pana la unghiul α3’ . In momentul rotirii manivelei cu unghiul cuprins intre α3’ . la valoarea zero. se observa ca acesta incepe sa se ridice din momentul in care manivela s-a rotit cu unghiul α1 in punctual mort superior cand manivela s-a rotit cu unghiul α2 . iar viteza de coborare a acestuia. pistonul principal ramane nemiscat in punctual mort inferior. manivela se roteste cu unghiul cuprins intre si α3’ si α3 . dupa care ciclul se repeta. viteza si spatiul parcurs de pistonul compresor variaza dupa o curba sinusoidala. realizata in momentul de impact.4: Variatia vitezei si a cursei pistonului principal in functie de unghiul de rotire a manicelei ciocanelor pneumatice: 1 . rezulta ca pentru a mari lucrul mecanic trebuie redus timpul de coborare al berbecului. Insemnand cu α0 . La randul sau reducerea timpului de stationare sau ridicare a acestuia.Fig. 2 – cursa.α3 este franata si oprita de semifabricatul care se opune deformarii plastic. Dupa ce arborele motor s-a rotit cu unghiul α1 pistonul principal incepe cursa de urcare. 4 punctul de origine O este considerat. In fig. deformarii plastic. ridicare si coborare (vezi fig. Din acest moment si pana la sfarsitul. pe casre si-o mentine pana la sfarsitul ciclului. anulandu-se in momentul in care arborele motor s-a rotit cu unghiul α2 . rezulta ca lucrul mecanic al ciocanelor 4 . In ceea ce priveste cursa efectuata de pistonul principal. inclusiv a berbecului. berbecul ramane nemiscat deasupra semifabricatului. In aceasta pozitie pistonul principal se gaseste in punctul mort inferior. pistonul compresor in punctul mort superior. Spre deosebire de curbele de variatie a vitezei si spatiului parcurs de pistonul principal. pistonul principal coboara spre punctul mort inferior. Tinand seama ca energia de lovire a ciocanelor pneumatice. de la α3 la α1.4 ( curba 2).

2: Sistemul de distributie: la ciocanele pneumatice cu dubla actiune si doi cilindri. presarea piesei si lovituri unitare.5) se roteste in sens contrar mersului acelor de ceasornic pana in pozitia I. sistemul de distributie poate fi cu unul sau cu doi robineti de distributie. sistem care era folosit si de uzinele noastre constructoare de ciocane pneumatice. ciocanul pneumatic nu poate efectua lovituri aderente. In fig. acesta corespunde mentinerii berbecului in contact cu piesa si in consecinta cu cat acesta va fi mai mare cu atat mai aderente vor fi loviturile si invers. fig.5. mers automat. in portiunea in care sunt amplasate principalele elemente ale sistemului de distributie. avand avantajul unei constructii mai simple si mai robuste. Mers automat. In timpul lucrului la ciocanele cu un asemenea sistem de distributie. mers in gol. pot fi realizate urmatoarele cicluri sau regimuri de functionare. Pentru realizarea acestui ciclu maneta de comanda 2 (fig.pneumatice pentru aceeasi greutate a partii cazatoare. 5 . sistemele cu doi robineti de distributie. sau intr-o pozitie intermediara intre II si I. In cazul cand α0 = 0. sunt mai mult utilizate. mentinerea berbecului in pozitie ridicata. Dintre acestea. In ceea ce priveste unghiul de rotatie α0 .5 este aratat o sectiune partial prin peretele dintre cilindrul principal si cilindrul compresor. este cu atat mai mare cu cat este mai mic raportul αr / αc .

canal de legatura cu cilindrul compresor. aerul comprimatdin partea inferioara a cilindrului compresor. raportul intre cele doua parti fiind determinat de gradul de deschidere al orificiilor CA si OP. pistonul principal coboara si ramane in punctul mort inferior. In partea inferioara a cilindrilor. 6 – canal vertical(CV) intre robinetii de comunicatie. 7 – canal de legatura intre robinetii de comunicatie si atmosfera. In aceasta pozitie a manivelei sau a pedalei. OP – canal de legatura cu cilindrul principal. pistonul principal incepe sa se ridice pana cand arborele motor se roteste cu unghiul α2 . In cazul actionarii cu pedala. iar canalul OP. 4 – robinet central.4). care trece prin orificiul CL in camera 8. aceasta este apasata in jos. care se deschid cu atat mai mult cu cat se apasa mai mult asupra manivelei sau pedalei de comanda. care face legatura intre cilindrul compresor si cilindrul principal . 9 – supapa ireversibila. atat in partea superioara cat si in partea inferioara (fig. Dupa ce unghiul de rotatie al arborelui motor a atins valoarea unghiului α1 . legatura intre cilindrul principal si cel compresor se realizeaza direct prin intermediul robinetelor de comunicatie . In acest caz. va iesi in atmosfera. 2 – manivela de comanda. sectiunea C – D si G – H ( poz I ). care face legatura intre partea superioara a cilindrului compresor si atmosfera. M – N). Inaltimea de ridicare a pistonului principal si viteza de coborare a acestuia depind de cantitatea de aer ce trece din cilindrul compresor in cilindrul principal.5: Sectiune partiala prin peretele dintre cilindru principal si cilindru compresor al ciocanelor pneumatice: 1 – parghie de siguranta. robinetii 3 si 3’ se rotesc in sens contrar acelor de ceasornic si pun in legatura directa cilindrul compresor cu cilindrul principal. 8 – camera de legatura intre cilindrul compresor si atmosfera sau cilindrul principal. A – orificiul de legatura cu atmosfera. In cazul in cand robinetul central este inchis ( poz. Daca robinetul central 4 este deschis (poz a. CL – canal ce conduce spre camera 8. robinetele 3 si 3’ se rotesc in acelasi sens si ocupa o pozitie intermediara intre pozitiile I si II( vezi fig. surplusul de aer comprimat din partea 6 . sect. Intrucat cantitatea de aer ce trece dintr-un cilindru in altul depinde in mod direct de gradul de deschidere al robinetelor 3 si 3’. sta pe loc in pozitia punctului mort inferior. restul orificiilor si canalelor fiind inchise. 5 – parghie de legatura intre robinetii de comunicatie.5. canalul de legatura OP se inchide deschizandu-se in acelasi timp canalul CL. pana ce arborele motor a efectuat o rotatie de 360°.M – N). Din acest moment.b. respectiv berbecul ciocanului. din fig 5 se vede ca. In acest fel. rezulta ca intensitatea loviturilor de ciocan se regleaza numai prin gradul de apasare asupra pedalei sau manivelei de comanda. pe masura rotirii in sensul acelor de ceasornic a robinetului inferior 3.5). La eliberarea partiala a pedalei sau rotirea incomplete a manivelei de comanda in sensul acelor de ceasornic. In aceasta pozitie se intredeschide canalul CA. care conduce spre camera 8. sect. OC . ramane partial deschis. dupa care ciclul se repeta. Cu cat aceasta cantitate este mai mare. pistonul principal. 3 si 3 ‘ – robineti de comunicatie intre cilindrul compresor si cilindrul principal. cu atat inaltimea de ridicare si viteza de coborare a pistonului principal vor fi mai mari si deci cu atat mai mare va fi energia de lovire in momentul de impact.Fig. la coborarea pistonului compresor din pozitia initiala cu un unghi corespunzator unghiului de rotatie α1 (vezi fig. in timpul functionarii ciocanului cu mers automat. din partea superioara a cilindrului principal si restul iese in atmosfera . pozitia I).

respectiv in pozitie verticala. cilindrul compressor si cilindrul principal in partea superioara comunica diret cu atmosfera ( poz. legatura intre cei doi cilindri se face in felul urmator. In partea inferioara. In schimb. robinetii de comunicatie se gasesc in poz. iar dedesubt valoarea presiunii oscileaza in jurul valorii maxime pe care o poate realiza compresorul ciocanului. aceasta trebuie eliberata. Mentinerea berbecului in pozitie ridicata: pentru efectuarea acestui ciclu este necesar ca robinetul central 4 sa fie inchis.inferioara a cilindrului compresor intra in camera 8. fie ca se trece ciocanul pe ciclul “ mers in gol ”.II. avand desigur aproximativ acelasi decalaj ca si in cazul ciclului mers automat. iar in manivela de comanda se aducee in pozitie verticala. Daca ciocanul este comandat cu ajutorul pedalei.0 – 1. In partea inferioara. 7 . In cazul cand necesita a efectua pause mari. la ridicarea si coborarea pistonului compresor aerul nu poate fi comprimat in partea de sus a cilindrilor. pistonul compresor lucreaza in gol. sect. robinetele 3 si 3’ se rotesc in sensul acelor de ceasornic si raman in pozitia indicata in fig. De aceea pentru realizarea ciclului de mers automat se prefera a se lucra cu robinetul central inchis. presiunea este egala cu cea atmosferica. surplusul de aer comprimat este fortat sa se strecoare prin neetanseitatile dintre cilindru si pistonul compresor. iar cilindrul compressor incepe sa se incalzeasca. In acest fel.5). In acest caz. fie ca se opreste motorul. inaltimea de ridicare a berbecului este foarte scurta in cazul cand robinetul central este deschis si normal cand acesta este inchis. aerul ce se comprima in timpul coborarii pistonului este introdus in partea de jos a cilindrului principal.II. si partea inferioara a cilindrului compresor comunica cu atmosfera.sect. La ciocanele cu pedala.II (vezi fig. prin caanalul 6 si orificiul OP. deschide supapa ireversibila 9 si prin canalul 6 intra in partea de jos a cilindrului principal(poz. intrucat acestia sunt pusi in legatura cu atmosfera. Intrucat aerul comprimat in partea inferioara a cilindrului compresor nu se consuma in intregime prin pierderile provocate de mentinerea in pozitie ridicata a elementelor partii cazatoare. ca si in cazul mentinerii berbecului in pozitie ridicata. Rezulta ca atata timp cat ciocanul functioneaza cu manivela de comanda in pozitie verticala sau cu pedala ridicata.II. adica cu robinetii de comunicatie in pozitia II deasupra pistonului principal. Aerul comprimat din partea de jos a cilindrului compressor trece in camera 8.M – N). aerul comprimat ce se gaseste in partea de jos a cilindrului principal nu mai poate comnuica cu cilindrul compresor. poz. In consecinta. Din aceasta cauza. trece in partea de jos a cilindrului principal. datorita supapei ireversibile 9.in partea inferioara a cilindrlui compresor. in partea superioara ambii cilindri sunt pusi in legatura directa cu atmosfera. Mers in gol: pentru efectuarea ciclului mers in gol se deschide robinetul central (poz.5. In acest caz. datorita faptului ca robinetul central 4 este deschis. la forjarea cu lovituri usoare. a. adica nu comprima aer nici la urcare nici la coborare. iar manivela de comanda sa fie adusa in pozitia initiala. aerul comprimat iese direct in atmosfera. sect. in timpul mentinerii berbecului in pozitie ridicata motorul lucreza mai greu. iar pistonul principal ramane pe loc in punctul mort inferior. in timp ce pistonul compresor se coboara. Dupa ce pistonul compresor incepe sa se ridice se formeaza o depresiune in spatele sau si. In aceasta pozitie. Datorita acestui fapt.5 minute. pistonul principal se ridica.C – D).E – F si G – H). Din aceasta cauza ciocanele pneumatice nu trebuie sa functioneze cu berbecul in pozitie ridicata perioade mai mari de 1. deschide supapa ireversibila 9 si. Datorita acestui fapt. atunci aceasta trebuie sa fie eliberata. In acest fel.

deoarece in partea superioara a cilindrului principal nu poate sa se reintoarca in partea de jos a cilindrului compressor. deshide supapa 9 si. intra in camera 8. se inchide robinetul central 4. inclusiv berbecul. iar aerul comprimat alimenteaza pierderile ce au loc prin neetanseitatile din partea superioara a cilindrului principal. prin canalul 6. patrunde in partea superioara a cilindrului principal. Din aceasta cauza pistonul compressor lucreaza numai in timpul coborarii. Prin sectiunile C – d si I – J. adica ciclul se transforma din lovituri unitare in presarea piesei. cilindrul compresor in partea superioara si cel principal. unde are loc o rarefiere. Aderenta loviturii depinde de timpul de mentinere a manivelei de comanda in pozitia III si este cu atat mai mare cu cat timpul de mentinere este mai lung. aerul de deasupra lui nu poate fi comprimat. iar robinetul superior 3’. deshide supapa 9 si. mentinand in acest fel berbecul apasat pe piesa sau nicovala. coboara la rotirea manivelei de comanda 2 din pozitia II in pozitia III . In cazul in care manivela de comanda este lasata in pozitia III. pentru a fi indoite sau pentru a putea fi mentinute in vederea efectuarii altor operatii.Presarea piesei: acest ciclu se utilizeaza in cazul cand piesele necesita a fi stranse intre berbec si nicovala. Lovituri unitare: pentru efectuarea loviturilor ubitare si aderente. sectiunea E – F. trece in partea superioara a cilindrului principal. berbecul va ramane apasat pe piesa. In aceasta pozitie. iar manivela de comanda 2 se aduce din pozitia I in pozitia II. In timpul ridicarii pistonului compressor. In aceasta pozitie. si nu cu numarul de rotatii ale arborelui motor. 8 . ca si in cazul presarii piesei. prin sectiunea G – H. se roteste in sensul acelor de ceasornic din pozitia verticala in pozitia III. cilindrul compresor in partea superioara si cilindrul principal in partea inferioara comunica cu atmosfera (sect. Aerul ce se comprima in partea inferioara a pistonului compresor trece in camera 8. prin sectiunea A – B. in pozitia III . Pentru realizarea acestui ciclu se inchide robinetul central 4. iar manivela de comanda 2.C – D si I – J). robinetul inferior 3 inchide canalul de legatura intre cilindrul compresor si cilindrul principal in partea inferioara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful