Fuziuni si achizitii bancare

Principalele elemente conceptuale privind fuziuniile si achizitiile

i

A creste pentru a cuceri piata. slogan folosit pentru a desemna strategiile

marilor companii care urmaresc expansiunea si inregistrarea unei dimensiuni maru; Cresterea poate fi de doua feluri: interna si externa.1

Cresterea interna inseamna sporirea capacitatilor unei firme prin ea insasi, adica
prin autofinantare, pe baza profitului propriu nedistribuit si reinvestit.

Cresterea externa, de concentare a capitalului, se poate infaptui pe mai multe cai:

fuziuni si achizitii Fuziunea

este o tehnica de concentrare prin care doua sau mai multe firme, indiferent de tara de origine, se regrupeaza intr-una singura. Din punct de vedere juridic, vechile firme dispar, fiind inlocuitede o noua institutie

Absorbtia

reprezinta o tehnica de achizitie prin care o firma cumpara integral a alta

firma. Societatea absorbita dispare ca si firma de sine statatoare.

Elemente conceptuale privind bancar;

fuziunile si achizitiile in sistemul

Tarile Uniunii Europene au o experienta proprie in ceea ce priveste ritmul si istoria restructurarii sistemelor bancare. recentelor evolutii. La sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90 procesul de restructurare si concentrare bancara a avut loc in tari mici

ale Uniunii Europene, cum arfi: Danemarca si Olanda. Acest proces a condus la
crearea unor largi institutii nationale pregatite pentru competitie in cadrul unei piete unice, sau ca o parte regionala a acesteia.La inceputul anilor '90, in plina criza a sistemului bancar scandinav, fuziunile siachizitiile au creat mari institutii in
1

Suedia si Finlanda. Bancile din Marea Britanie au cunoscut un ciclu de fuziuni

si achizitii la sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor '90. In Spania un proces similar a avut loc la inceputul anilor '90, implicand in special bancile de economii. In aceeasi perioada mai multe tari au intreprins eforturi pentru privatizarea unora din marilebanci proprietate publica, prin atragerea investitorilor privati.

Motivatia fuziunilor si achizitiilor

1.Scaderea costurilor si obtinerea unei eficiente realizata prin scaderea costului mediu pe unitate..
2. Dezvoltarea brandului (numelui comercial) pe baza unor economii la scala. Marimea poate permite recunoasterea mai eficienta a brandului la un cost mai scazut. Aceasta este un tip special de economie de scala avand in vedere faptul ca brandul reprezinta o potentiala sursa de avantaj competitiv pentru viitor, cand consumatorii de servicii financiare vor putea gasi pe internet o larga oferta, cu ajutorul noilor integratori.

3. Venituri bazate pe economii de scala. Marimea bancii si a capitalurilor proprii

vor permite acordarea unor credite mari si subscrierea unor titluri de valoare cu un impact pozitiv asupra cererii pentru astfel de titluri. In contextul Euro si al integrarii pietelor de capital marimea va reprezenta o sursa de competitivitate si avantaj

4. Siguranta neta bazata pe economii la scala. O banca devine foarte mare too
big too fail sau prea mare pentru a fi falimentata de catre autoritati. Aceasta furnizeaza un avantaj competitiv in conditiile unui cost scazut pentru un anumit nivel al capitalului si riscului, cat si pozitii largi acceptate de parteneri.

5. X-Efficiency- un volum dat al iesirilor cand o firma nu opereaza la pragul de

rentabilitate sub care exploatarea genereaza pierderi. Aceasta sursa de eficienta este citata ca prima motivatie pentru fuziunile interne, cand doua banci fuzioneaza pentru a-si

coordona mai usor reducerea marimii retelei de sucursale formata dupa fuziunea entitatilor. Trecand in revista 120 de studii din 21 de tari, Berger si Humprey (1997) arata ca ineficienta (operarea la costuri prea mari, de catre marile banci) se regaseste in 20%-30% din cazuri ,si ca operarea in conditii de eficienta este mai generalizata comparativ cu economiile de scala. Allen si Rai (1996) bancile europene a avut loc o reducere semnificativa a ineficientei (cu peste 25%). Vander Vennett (2002) a analizat cazul a 2.375 banci europene in perioada 1995-1996 si a ajuns la concluzia ca X-Efficiency este cheia determinanta a profitabilitatii si ca bancile universale inregistreaza atat o eficienta cat si un profit mai mare.

6. Maximizarea profiturilor actionarilor. Daca fuziunile conduc la o crestere a

economiilor de scara si imbunatatesc raportul cost profit, intreg domeniul ar trebui sa devina mai eficient si sa creeze valoare; de pe urma acestui lucru vor beneficia actionarii. Totusi, consolidarea conduce la crestere a gradului de concentrare, care ar putea avea drept rezultat castigarea unui cote de piata semnificativa si, iar rezultatul final ar fi preturi mai mari. In timp ce actionarii castiga de pe urma acetsor tranzactii, consumatorii finali vor plati mai mult pentru ceea ce achizitioneaza.

7.Interesul managerial. Conducatorii pot vedea fuziunile ca o metoda de a-si creste

puterea sau de a-si apara statutul personal. 8.Un numar de factori diversi care creeaza un mediu favorabil pentru achizitii si fuziuni.Aici sunt incluse schimbarile din structura sectorului bancar( precum competitia ridicata din partea competitorilor non bancari); schimbarile la nivelul reglementarilor.

Cadrul necesar consolidarii bancare prin intermediul achizitiilor si fuziunilor

3

In literatura de specialitate se arata ca in materie de fuziuni si achizitii trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte :

Prudenta bancara: Abilitatea de a crea o echipa redutabila de conducere; abilitatea autoritatii de supraveghere de a asista institutia in cazul unor probleme; adecvarea
capitalului si posibilitatea de a atrage capital in viitor; structura actionarilor semnificativi in noua entitate creata; profilul global de risc al entitatii nou - create; nivelul de risc pe parcursul procesului de integrare din cele doua institutii; eficienta guvernantei corporatiste; abilitatea institutiilor de a retine personalul cheie in momentele critice pentru a asigura o tranzactie de succes pentru noul organism.

Stabilitatea sistemului bancar: increderea in sistemul bancar pentru atragerea de

depozite, concentarea riscului sistemic, nivelul hazardului moral pentru managementul bancilor, asimetria informationala pentru consumatorii de produse se servicii bancare, costul social al unui faliment bancar.

Eficienta activitatii bancare

Interesul public: dezvoltarea gamei de produse si servicii oferite clientilor; economiile de scala realizate de noua institutie trebuie sa se reflecte si in nivelul reducerii pretului serviciilor oferite clientilor; abilitatea dea mentine calitatea serviciilor oferite pe perioada integrarii; diversificarea actionariatului in cadrul sitemului bancar; abilitatea de a asigura un tratament corect tuturor actionarilor. Aspecte strategice:acestea sunt abstracte si se refera, spre exemplu, la: pozitionarea noii institutii in contextul international; armonizarea cu Consiliul Concurentei si cu opinia publica, cu tendintele la nivelul international; claritatea politicii autoritatii de reglementare in privinta viitoarelor fuziuni si achizitii.

Factori Pro si CONTRA fenomenului M&A2

In ceea ce priveste concentrarea bancara, exista factori ce sustin procesul si factori ce sunt impotriva acestuia:

Tabelul 1:

Factori PRO si CONTRA

FACTORI PRO

Maximizarea valorii pentru actionari Cresterea capacitatii bancii de a participa la sustinerea unor proiecte semnificative Cresterea eficientei ( realizarea economiilor de scala, diversificarea canalelor de distributie, managementul riscurilor) Banca devine prea mare pentru a se prabusi Este important aspectul de clienti.

FACTORI CONTRA Diferentele culturale semnificative Rigiditatea pietelor de munca

Complexitatea structurilor organizatorice ale celor doua entitati Cadrul legislative si frecventa modificarilor legislative; accesului la o masa critica

Pe langa avantajele mentionate mai sus, principala problema a achizitiilor si a fuziunilor, in cazul bancilor, este supraestimarea sinergiilor de catre instutitiile implicate. Aceste sinergii provin din economiile de scala; nivelul costurilor; al eficientei, al profitabilitatii, etc. La nivelul sistemului bancar european,exista temeri fata de strategiile bancilor din SUA. Intr-un articol din Budapest Journal, Rijkman Groenik 3, a declarat:

Sistemul bancar

european este in continuare fragmentat, iar bancile trebuie sa urmareasca fuziunile paneuropene pentru a impiedica o eventuala preluare de catre bancile concurente din SUA, Japonia si China. Fragmentarea curenta a sectorului bancilor de retail va face din bancile din Europa o prada usoara .
Consolidarile in strainatate sunt o conditie pentru a mentine un sector bancar puternic.

Asistam la asa- nimita merger manie,. Aceasta reprezinta problema actuala, cu implicatii adanci asupra pietei mondiale si a concurentei la nivel international; au avut loc- si nu sunt excluse nici in viitor- schimbari importante in ceea ce priveste centrele de putere ale lumii contemporane. Cei care sustin consolidarea sistemului bancar argumenteaza faptul ca institutiile au nevoie de marime pentru a beneficia de avantajele tehnologiei informatiei, de cele ale costurilor de procesare, avand venituri mult mai mari. Si in tarile mai mici se incurajeaza consolidarea pentru a face fata competitiei din partea unor institutii bancare puternice din tarile vecine. Tarile cu economii dezvoltate ofera cei mai importanti jucatori in cadrul tranzactiilor de fuziuni sau achiztii transfrontaliere.

Rezultatele studiilor teoretice

.

Vander Vennet4

a studiat fuziunile la nivel intern si international la nivelul

institutiilor de credit, in Europa in perioada anilor 1987- 1993. Esantionul presupunea

422 de fuziuni interne si 70 internationale.

nivelul

Analistul a efectuat comparatii la dupa fuziune.

ultimlor 3 ani, inainte de fuziune si a primilor 3 ani

Indicatorii luati in considerare au fost :cei ce masoara performanta, costurile cu forta de munca, costurile totale si eficienta costurilor. Rezultatele au fost urmatoarele: -In

cazul fuziunilor interne partiale: - inainte de fuziune, cumparatorii sunt institutii profitabile,

eficiente, banci mari. Performanta bancii cumparatoare este joasa, cu eficienta operationala deficitara.

Dupa achiziie, performanta bancii target se inrautateste, din Niveul de eficienta scade, iar cel al costurilor creste. Dupa primii trei ani, post-achizitie, diferentele inregistrate la

punct de vedere al ROE si ROA.

nivelul performantelor celor 2 banci devin mult mai pregnante. Vander Vennet sustine ca doua institutii nu se vor integra niciodata complet. In cazul fuziunilor interne complete: - acestea presupun ca bancile de talie mare le preiau pe cele de talie mica. - Ambele tipuri de institutii sunt profitabile inainte de fuziune si se identifica o mica imbunatatire a nivelului ROE , dupa fuziune, insa nesemnificativa. - La nivelul eficientei costurilor nu exista nicio schimbare.

-Fuziuni interne intre parteneri de aceeasi talie:

-inainte de fuziune ROE5 si ROA 6trec de la valori pozitive la valori negative, nivelul costurilor se inrautateste. -Dupa fuziune apare o imbunatatire semnificativa in profitabilitate, -nivelul costurilor scade sub nivelul mediu. -Eficienta operationala creste de la 67% la 83 %.

-Fuziuni intre banci din tari diferite:

5 6

Inainte de fuziune, banca cumparatoareare are profitabilitate ridicata, dar la nivelul costurilor nu exista diferente semnificative fata de institutia ce urmeaza s fie cumparata. Aceasta din urma are un ROE sub nivelul mediu si costuri ridicate. In primii 3 ani, dupa fuziune, nivelul costurilor si cel al eficienteiale firmei cumparate se imbunatateste.

In ceea ce priveste riscul sistemic,

fuziunile si achizitiile pot influenta riscul

sistemic intr-o multitudine de modalitati. In primul rand pot crea companii de mare dimensiune, a caror principala caracteristica este diversitatea, trasatura menita sa diminueze riscul. Totusi, unele studii au demonstrat ca beneficiile obtinute prin diversificarea activelor nu sunt batat de importante.Procesul de fuziuni si achizitii conduce la crearea de companii mari, iar in cazul in care aceste entitati intra in stare de faliment, consecintele asupra sitemului bancar ,vor fi mult mult mai mari. De asemenea, pot exista situatii in care supravegherea prudentiala a bancii centrale sa nu aiba efectul scontat.

Riscurile managementului pot fi cu atat mai mari cu cat pozitia bancii este mai
solida. In 2001, raportul OECD, efectuat in randul bancilor din statele G10, a demonstrat ca bancile sunt inclinate sa isi asume un risc mai mare, profitand de pozitia lor pe piata Dintre cele 180000 entitati, private ca potentiali clienti, intr-un contract de credit cu bancile italiene, 80 % erau intreprinderi mici si mijlocii cu vanzari de pana la 5 milioane si insumand aproximativ 28% din portofoliul de credite.Astfel, intreprinderile mici si mijlocii sunt mai putin afectate de ciclul economic, riscul avand o influenta mai mare in randul entitatilor, prezente in ramura industriala. Autorul a analizat, de asemenea, schimbarile intervenite in portofoliul de credite la 2 ani dupa fuziune.Nu au fost descoperite schimbari majore in portofoliul de risc al bancii, iar

proportia creditelor performantea crescut. Cu toate acestea, la 2 ani dupa fuziune studiile au indentificat o diversificare a riscului sitemic.

Studiile privind fuziunile si achiztiile ridica o multitudine de intrebari cum ar fi efectul

asupra pretului actiunilor, compensarea managerilor, eficienta, competitie si riscul

sstemic. (la anuntul unei intentii de fuziune sau achizitie,se inregistreaza o modificare considerabila a pretului actiunilor-abnormal rentability)

Dinamica si cauzele consolidarii bancare

Consolidarea bancara are o evolutie periodica. Vennet a identificat 2 etape
ale consolidarii, si anume perioada 1987 1990 si 1997 2000. In prima etapa, achizitiile si fuziunile s-au dezvoltat in industrie, in sectorul serviciilor si in sectorul primar. In a doua etapa, 1997 2000, 64% din volumul achizitiilor si fuziunilor au fost in servicii si 35% in industrie. In ambele perioade, o mare parte, au avut loc intre institutii financiare, cu precadere banci. Rhoades 7, referindu-se la Statele Unite ale Americii, a observat o crestere importanta in activitatea de fuziune a bancilor inca de la inceputul anilor 1970, si apoi spre sfarsitul anilor 1980. Incepand cu aceasta ultima perioada, fenomenul fuziunilor si al achizitiilor a cunoscut o crestere atat in Statele Unite ale Americii cat si in Europa. In concordanta cu raportul OECD 8, in perioada anilor 1990, au avut loc mai mult de 7600 de tranzactii in domeniul finaciar, cu o valorea de $ 1,6 trilioane.

Graficul 1 Evolutia fuziunilor si a achizitiilor in SUA Sursa: OECD(2001), Raportul referitor la

Consolidarea Sectorului Finacir, Anexa 1

7 8

1994 2001

In Uniunea Europeana, numarul fuziunilor si al achizitiilor bancare se prezinta astfel, la nivelul anului 2001:
Tabelul 2: Numar de achizitii si fuziuni in UE, in 2001

TARA BELGIA DANEMARCA GERMANIA GRECIA SPANIA FRANTA IRLANDA ITALIA LUXEMBURG OLANDA AUSTRIA PORTUGALIA FINLANDA SUEDIA MAREA BRITANIE UNIUNEA MONETARA

Nr 6 0 240 3 6 53 4 64 6 1 21 0 2 1 14 406

Sursa: OECD(2001), Raportul referitor la Consolidarea Sectorului Finaciar, Anexa 1

Graficul 2 Evolutia fuziunilor si a achizitiilor in Europa9

Europa include: Belgia, Franta,Germania, Italia, Olanda, Spania, Suedia,Elvetia, Marea Britanie

10

Sursa: OECD(2001), Raportul referitor la Consolidarea Sectorului Financiar, Anexa 1

In perioada 1990 1999 a avut loc o crestere de trei ori mai mare a numarului de tranzactii si de zece ori a valorii acestora. In evolutia prezentata in graficele de mai sus se pot observa cifre exacte cu privire la acest fenomen pentru Europa si SUA. Acesta arata ca, numarul total de tranzactii in Europa reprezenta jumatate din numarul celor din SUA pana in 1999.
Graficul 3 Evolutia tranzactiilor in SUA si Europa

11

1999

Din graficul de mai sus, se poate vedea dinamica M&A la nivelul celor doua entitati comparate, de data aceasta din punct de vedere al valorii. Coform aceleasi surse, valoarea tranzactiilor este mult mai mare in Europa, decat in SUA.

Cresterea numarului de tranzactii in sectorul financiar cu valori ce depasesc $ 1 miliard este reflectata de evolutia urmatoare:

Tabelul 3: Evolutia tranzactiilor in sectorul financiar

Numar Valoare($mild) 1990 8 26.5 1995 23 113 1998 58 431 1999 46 291

Sursa: OECD(2001), Raportul referitor la Consolidarea Sectorului Financiar, Anexa 1

STUDIU DE CAZ: FUZIUNEA UNICREDIT TIRIAC BANK

Unicredit Tiriac Bank face parte din marele grup financiar bancar, UNICREDIT, care este, in momentul actual, leader10 de piata in Europa Centrala si de Est.

10

conducator

12

Unicredit Tiriac Bank reprezinta rezultatul final a doua fuziuni succesive: prima a avut loc pe 16 iunie 2005, intre HVB Bank Romania si Banca Tiriac,
iar cea de-a doua, intre Unicredit Romania si noua banca rezultata, HVB

TIRIAC Bank, proces care s-a finalizat pe 31 mai 2007. Cea de-a doua fuziune, urmeaza fuziunii realizate la nivel internaional ntre grupurile UniCredito i HVB.

2.1 Contextul institutional al tranzactiei Unicredit Grup HVB la nivel international

2.1.1 Regulamentul fuziunilor in Uniunea Europeana11 In Uniunea Europeana, regulamentul de control al fuziunilor, elaborat in 1989, a fost modificat in martie 1998, atat in ce priveste dimensiunile tranzactiilor ce trebuie notificate Comisiei Europene de la Bruxelles cat si procedura pe care Comisia o va urma in evaluarea tranzactiilor. Amendamentele aduc patru schimbari majore:

Scaderea pragurilor care

necesita

notificarea Comisiei Europene. Cifra de

afaceri totala, in cazul fuziunilor si m achizitiilor internationale este 2.5 miliarde euro. La nivel UE in fiecare stat membru, pentru cel putin 2 doi participanti la fuziune, pragul de notificare este 150-200 milioane euro. In fiecare din cel putin 3 state membre, cifra de afaceri agregata, combinata, este peste 100 milioane euro. Cel putin 2 participanti la fuziune au cifre de afaceri individuale de peste 25 milioane euro, in trei state membre.

Toate asocierile se supun regulamentului fuziunilor. Pana la 1.03.1998, se

supuneau reglementarilor numai asocierile concentrative, care creau o entitate ce realiza pe termen lung functiile unei entitati economice autonome, care nu da nastere la cordonarea comportamentelor concurentiale ale partilor si asocierii. Acum se supun reglementarilor si asocierilor cooperative care au ca obiect coordonarea comportamentului concurential.
11

Sursa: http://ec.europa.eu/comm/competition/mergers/legislation/

13

Extinderea obligatiilor partilor. Tranzactia este suspendata pana ce Comisia o

declara compatibila cu piata, eliminandu-se posibilitatea incheierii acesteia, in timp ce este inca in examinare. Regulamentul fuziunilor stabileste ca nici un stat membru nu poate aplica legislatia nationala referitoare la competitie asupra unei tranzactii care intra in jurisdictia Comisiei Europene. Prin cresterea numarului de tranzactii supuse jurisdictiei C.E, amendamentul reduce numarul de tranzactii ce necesita notificari multiple de catre statele membre U.E, dar nu afecteaza obligatia partilor de a notifica autoritatile concurentei dinafara U.E. Participantii la o fuziune, ce intra sub incidenta regulamentului fuziunilor din U.E trebuie sa notifice Consiliul Concurentei inainte de incepe tranzactia. Comisia trebuie sa decida, daca deschide o investigatie in curs de o luna de la primirea notificarii si in curs de 5 luni trebuie sa decida daca aproba tranzactia. Prima tranzactie de acest fel a fost dintre Grupo Santander din Spania care a achizitionat Abbey International din Anglia. In momentul de fata, Santander se numara printre primele 10 banci ale lumii iar majoritatea veniturilor sale provin din servicii financiare de retail. In 2005 au urmat o serie importanta de tranzactii transnationale majore. Cea mai mare dintre ele, ca valoare, este achizitionarea Grupului HVB Germania de catre Unicredit Grup.

Prin intermediul acestor tranzactii creste interesul acordat pietei central si est europene, iar Romania este cel mai bun exemplu in acest sens (prin fuziunea HVB Bank Romania si Banca Tiriac si achizitiile HVB Tiriac Bank de catre Unicredit Grup si BCR de catre Erste Bank). Aceste tranzactii au nevoie de timp pentru a se consolida, de aceea se poate spune ca aceasta tendinta de crestere a numarului de achizitii si fuziuni transnationale se va mentine si in urmatorii ani. Motivatiile care stau in spatele acestei tranzactii , la nivel international,vin din numeroase directii. In primul rand este nevoia de a genera cresterea constanta a profiturilor intr-un

mediu in care o crestere organica este foarte greu de realizat, iar bancile 14

achizitoare de renume care au experienta necesara pot angrena in cresterea lor si bancile achizitionate care nu inregistreaza rezultate pozitive.

In al doilea rand, opozitia din partea mediilor politice nationale de a permite

accesul la piata a unor firme straine este din ce in ce mai slaba, deoarece Comisia Europeana lupta pentru eliminarea barierelor nationale, iar consumatorii europeni sunt din ce in ce mai dispusi sa achizitioneze produse si servicii de la producatori straini. Nu in ultimul rand trebuie sa se ia in considerare si factorul eficienta al acestor tranzactii. Toate bancile care au initiat procedura achizitiei au platforme de operare foarte eficiente pe care le pot implementa si noilor banci. Multe dintre aceste banci au un istoric in achizitii si fuziuni astfel incat integrarea noilor veniti urmeaza pasi deja stabiliti si verificati. Doar acele institutii care combina eficienta operatiunilor, consolidare de succes si experienta in achizitii si fuziuni transnationale pot participa la astfel de tranzactii. Dupa cum am mai mentionat, principalul motiv al realizarii acestor tranzactii este

cresterea veniturilor. Majoritatea pietelor nationale europene ofera putine posibilitati

pentru reliazarea unei cresteri sustinute. Luand in considerare rata medie a profitabilitatii primelor 40 de institutii financiare din Europa la sfarsitul lunii august 2005, in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2004, aceasta a fost de 19 ori mai mare. De exemplu, achizitia de catre Unicredit a HVB are ca motivatie doua principale modalitati de a genera cresterea veniturilor. In primul rand, Unicredit si-a imbunatatit

prezenta pe piata Europei Centrala si de Est care este in continua crestere, iar in
al doilea rand Unicredit dorea sa obtina reducerea costurilor, prin implementarea sistemelor eficiente de operare si suport. In prezent, Comisia Europeana sustine neimplicarea reglementarilor nationale

in evolutia pietei. Au existat, in trecut. unele banci centrale nationale .care au impus
anumite reglementari menite sa impiedice achizitiile de catre firme straine pentru a proteja piata interna a fortei de munca si, de cele mai multe ori, pentru a pastra relatiile stranse dintre bancile locale si unele companii.

15

Ultima pe lista motivatiilor care sustin achizitiile si fuziunile transnationale este

eficientizarea operatiunilor in bancile achizitionate. Exista discrepante vizibile

intre rata de eficienta a bancilor care iau parte la fuziuni sau achizitii, chiar luand in considerare metodele diferite de masurare a acestei rate. De cele mai multe ori, achizitorii au platforme de operare (sisteme IT, procesare) mai eficiente decat bancile achizitionate. Din moment ce costurile pentru partea de IT devin o parte din ce in ce mai mare a costurilor fixe, este foarte important ca infrastructura si managementul sa fie cele corecte. Fuziunea infrastructurilor IT este o abilitate cheie pe care unele companii cu experienta in achizitii au dezvoltat-o pana la inregistrarea noilor tranzactii pe propiile platforme IT.

Consumatorul final al serviciilor financiare de retail este cetateanul european care se arata dornic de a avea un sector bancar mai competitiv. Un studiu
realizat pe 2300 de utilizatori ai serviciilor bancare din Europa efectuat de KPMG in

2004 arata ca 68% dintre respondenti ar achizitiona produsele unor companii panEuropene avand in vedere ca, mai ales in Italia, Franta si Spania, consumatorii sunt nemultumiti de serviciile oferite de bancile locale spre deosebire de cei din Olanda sau Anglia care aratau o atitudine favorabila. Aceste discrepante pot fi motivate de diferentele existente intre tarifele pentru serviciile bancare pe care consumatorii le platesc.

Scurta descriere a bancilor participante la tranzactie

HVB Bank Romania este succesorul legal al Bank Austria - Creditanstalt, banca prezenta in Romania inca din septembrie 1998. HVB Bank Romania este membra a HVB Group, una dintre principalele institutii bancare din Europa. In cadrul HVB Group, Bank Austria - Creditanstalt (BA-CA) este responsabila pentru intreaga activitate din Europa Centrala si de Est, coordonand cea mai mare retea din regiune, cu 900 de sucursale in 11 tari (anul 2004).

16

Banca Comerciala Ion Tiriac reprezenta o banca locala si avea, la sfarsitul anului 2004, active de 620 de milioane de euro, situandu-se pe locul 11 in clasamentul bancilor romanesti. Banca Tiriac a obtinut in 2004 un profit net de 17 milioane de euro, in crestere cu 40% fata de 2003. La 16 iunie 2005, a fost semnat la Bucuresti contractul de fuziune dintre HVB Bank Romania si Banca Tiriac. Cu 50,1% din actiuni BA-CA (Bank Austria Creditanstalt ) este actionarul majoritar al noii banci si coordoneaza operatiunile acesteia. Celalalt actionar majoritar este Ion Tiriac. La sfarsitul anului 2005, institutia bancara nou nascuta deservea 724.487 de clienti prin intermediul a 68 de sucursale, avand 1.191 de angajati. La finele anului 2006, banca deservea 50171 de clienti prin intermediul a 14 sucursale, avand 400 de angajati. HVB Tiriac Bank a obtinut in 2006 un profit net de 159 milioane lei noi, in scadere cu 16,2% fata de anul 2005, din cauza costurilor integrarii in HVB si, ulterior in UniCredit, au declarat, rezentantii bancii. Daca nu se iau in considerare costurile integrarii, profitul a crescut cu 17,1%. Profitul brut al HVB Tiriac Bank a fost in 2006 de 195 milioane lei noi, cu 11,8% mai mic decat in anul precedent, insa in crestere cu 21,9% mai mult daca nu sunt luate in considerare efectele costurilor legate de fuziunea si de integrarea celor doua banci. Veniturile totale ale HVB Tiriac Bank au crescut in 2006 cu 11,2% fata de 2005 pana la 580 milioane lei noi, iar veniturile operationale au crescut cu 7% fata de anul precedent pana la 275 milioane lei noi.Activele totale ale bancii au atins 8,75 miliarde lei noi,scadere cu 8,3% fata de sfarsitul lui 2005. Cele doua banci (HVB si BCIT) au fost total complementare:

pe servicii bancare destinate corporatiilor mari: HVB Bank Romania era mai

scumpa decat Banca Tiriac, dar ele nu se adresau aceluiasi segment de piata, pentru ca HVB Bank Romania se adresa corporatiilor straine, pe cand Banca Tiriac lucra foarte mult cu firme nationale.

17

pe servicii financiare destinate persoanelor fizice-Banca Tiriac credita foarte

mult achizitionarea bunurilor de larg consum(de regula credite in moneda nationala) iar HVB Bank Romania era implicata activ activ pe piata imobiliara. In Romania, banca absorbant a fost HVB iriac, iar cea absorbit Unicredit, desi la nivel international fenomenul s-a intamplat exact invers. HVB-Tiriac a preluat din

punct de vedere legal toate drepturile si obligatiile Unicredit, care se va dizolva fara lichidare prin transmiterea patrimoniului catre banca absorbanta-HVB-Tiriac.

Banca absorbanta Banca absorbita Activele cumulate ale celor doua banci la 31.12.2006

HVB-Tiriac UniCredit 3.45 miliarde

Rata de schimb
Valoarea Tranzactiei

Actionarii UniCredit primesc pentru fiecare titlu detinut cate 2 actiuni a bancii HVB-Tiriac HVB-Tiriac Bank emite 4.208 milioane actiuni noi in valoare de 39.14 miloane Ron (11.2 milioane )
- 44.88% din actiuni Bank Austria Creditanstalt (majoritar) - 40.15 % din actiuni Ion Tiriac prin cele doua firme Redrum International Investments (22.49 %) si Vesanio Trading Limited (22.66%)

Structura noului Actionariat

Banca Tiriac a avut un istoric mai mare in Romania, este o banca mai veche decat HVB Bank Romania si a avuto parte de mijloace fixe mai mare. De exemplu, in cazul in care se compara numarul de sucursale detinut de Banca Tiriac, cu numarul sucursalelor

18

HVB, se poate observa o diferenta majora. Banca Tiriac detinea 70, in timp ce HVB doar 14.In plus, majoritatea imobilelor in care se afla sucursalele HVB erau inchiriate, in timp ce in cazul Bancii Tiriac proportia era inversata. Analizand bilanturile celor doua banci, s-a putut observa clar ca rezervele rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe au fost mult mai mari in cazul Bancii Tiriac decat in cazul HVB. Deoarece in noul Cod fiscal este prevazuta impozitarea acestor tipuri de rezerve in cazul unei fuziuni, cele doua banci au luat decizia ca Banca Tiriac sa inghita HVB. Impozitarea cu 16% s-a facut pentru institutia care a disparut, adica HVB, care are rezerve rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe mult mai mici decat Banca Tiriac. Rationamentul este valabil si in cazul fuziunii HvbTiriac Bank cu Unicredit.

Cea de-a doua fuziune, HVB TiriacBank si Unicredit Romania

a presupus

restructurarea la nivel organizational si migrarea catre un sistem IT cu radacina comuna. Numele noii entitati formate a devenit, dupa data de 31 mai 2007, UNICREDIT TIRIAC BANK S.A.. Dupa fuziune s-a pus in aplicare un program de crestere pe termen lung, avand drept obiectiv o crestere organica rapida, o crestere a activitatilor de vanzare si crearea de valoare adaugata.

2.2. UNICREDIT TIRIAC BANK - rezultat al fuziunii In prezent, UniCredit Tiriac Bank, aflata in top jucatori pe piata romaneasca, ofera clientilor sai, prin intermediul celor peste 240 sucursale si peste 3.000 angajati, solutii financiare pentru necesitatile persoanelor fizice, I.M.M., marilor companii, persoanelor fiziceautorizate.

UniCredit Tiriac Bank reprezinta singura banca din Romania cu o retea de sucursale specializata pe servicii si produse dedicate companiilor, fiind cea mai buna banca specializata pe real estate si, practic, singura banca cu o divizie dedicata acestui tip de

19

proiect. In plus, ofera solutii de cross-border, prin intermediul carorase organizeaza relatiile bancare ale clientilor in multiple tari astfel incat aceeasi calitate a serviciilor ca si in tara de origine. acestia sa beneficieze de

2.4. UNICREDIT TIRIAC BANK evolutia dupa fuziune

In anul 2007, in pofida investitiei alocate fuziunii, banca a obtinut o performanta financiara. Veniturile totale au presupus 861 milioane RON, ceea ce inseamna o crestere cu 14 %, in comparatie cu anul 2006. Profitul, inainte a fi impozitat a presupus 314 milioane Ron, cu 63 % mai mult decat anul anterior. Profitabilitatea, eficienta si calitatea activelor s-au dezvoltat la un nivel superior pietei romanesti: ROE depaseste 20%, raportul cost venit este sub 54%, iar rata imprumuturilor neperformante este sub 2%. Activele totale ale bancii au ajuns la valoarea de 12, 8 miliarde, cu 10,7% mai mult decat in 2006. Acordarea iprumuturilor a crescut cu 20, 5%, iar depozitele au crescut cu 15 %.la sfarsitul anului 2007, banca avea aproximativ 600 000 de clienti, din care mai mult de 45 000 erau companii. Anul 2008 a fost primul an de activitate, in cadrul noii entitati bancare, dupa finalizarea procesului de fuziune ce a avut loc in 2006 si in 2007. Principalele obiective au fost dezvoltarea activitatii, prin dublarea retelei de sucursale. Astfel s-a obtinut o cota de piata mai buna si venituri mai mari. In ultimul trimestru al anului 2008, colapsul financiar creat de fratii Lehman a condus la aparitia unei situatii fara precedent pe piata financiara internationala. In acest context, Unicredit Tiriac Bank a luat decizii rapide cu privire la nivelul de lichiditate al bancii, cu scopul de a proteja atat interesele actionarilor cat si ale clientilor. In 2008, la nivel macroeconomic, s- a inregistrat o crestere substantiala. Produsul intern brut real a crescut cu 7, 15, datorita unei cresteri cu 10% a consumului, cu 20 % a invetsitiilor si cu mai mult de 35 5 a creditelor bancare de consum. Deficitul de cont curent , de 12, 3% din P.I.B. si cel bugetar de 4, 8% au fost principalele provocari ale economiei. Dupa turbulentele inregistrate in octombire, piata financiara s-a stabilizat

20

oarecum pana la sfarsitul anului. Moneda nationala s-a depreciat cu 10% fata de Euro, in special in ultimul trimestru. Evolutia principalilor indicatoride performanta bancara dupa fuziune Calculul a fost realizat pentru anii 2007 si 2008. Datele de referinta sunt specificate in tabelul de mai jos: An de referinta 2007 2008 Profit net(mil Capital propriu(mil lei) 1511881 000 1815983000 Active totale(mil Venituri lei) 12 828316 000 17450 958 000 unitare(mil lei) 6.44 8.79

lei) 262474000 358302000

Rentabilitatea financiara (ROE) exprima corelatia intre rezultatul obtinut si capitalurile investite, in calitatea lor de surse de finantare a activitatii. Calculu se realizeaza din doua perspective: rentabilitatea financiara a capitalurilor prprii si rentabilitatea financiara ca capitalurilor permanente ROE2007= profit net/capital social= 262474000/1511881000 *100=17, 36% ROE2008=19, 73% Rentabilitatea economica (ROA) reflecta corelatia dintre rezultatul economic si mijloacele economice angajate pentru obtinerea acestuia. Uzual, pentru eterminarea acetsui indicator se utilizeaza rezultatul exploatarii si activele totale. ROA 2007= profit net/active totale =2,04% ROA2008=2, 05% Se observa cresteri pentu acetsi indicatori, ceea ce semnifica o utilizarea mai eficienta a capitalului, a activelor i o crestere a profiturilor.

Graficul 4: Evolutia principalilor indicatori financiari dupa fuziune

21

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2008

Conform graficul de mai sus, evolutia principalilor indicatori financiari, precum profitul net, nivelul activelor totale, capitalul actionarilor, volumul depozitelor si al imprumuturilor a cunsocut un trend ascendent, dupa fuziune, scotand in evidenta o armonizare rapida a procedurilor si a proceselor de lucru, o crestere a eficientei. substantiala: Profitul net a crescut cu 36, 55%. fata de anul 2007. Capitalul actionarilor a crescut cu 20,1%, volumul total al activelor a crescut cu 36% in 2008, fata de 2009. De asemenea, volumul total al depozitelor a crescut cu 31,15, in timp ce imprumuturile cu 52, 8%. Cresterea a fost

Graficul 5: Evolutia tipurilor de venituri

22

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2008

In ceea ce priveste veniturile, acestea au avut de asemenea evolutii ascendente, mai putin cele din dobanzi, care au scazut in 2008, fata de anul 2007 cu 30, 1%. In rest, venturile din comisioane a crescut cu 8,8%, iar cele din activitati operationale cu 48%. Direct proportional cu veniturile au crescut si cheltuielile. Aceasta evolutie este clar prezentata in tabelul 5. Se observa ca doar in anul 2007, banca a avut costuri cu integrarea. Ceea ce se poate deduce din aceasta informatie este ca integrarea in grup sa produs rapid si eficient, din punct de vedere al costurilor. In rest, celelalte tipuri de cheltuieli si costuri au crescut astfel: cele operationale au crescut cu 30, 4%,provizionale cu 148,1 % din cauza creditelor neperformante al caror volum a inceput sa creasca incepand cu al patrulea trimestru al anului 2008. Costurile cu taxele locale au crescut cel mai putin, doar cu 27, 8%.

Graficul 6: Evolutia cheltuilelilor si a costurilor

23

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2008

Tabelul 6 Evolutia resurselor

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2008

24

Conform celor spune mai sus, UniCredit Tiriac Bank si-a indreptat atentia asupra resurselor. Astfel in 2008, Banca a lansat un program de crestere organica, ducand la marirea numarului de sucursale de la 142, la 242 ( conform tabelului nr 6). Programul presupunea deschidere a 300 de sucursale noi, in intreaga tara, insa din cauza turbulentelor inregistrate in al patrulea trimestru al anului 2008, programul a fost stopat, deschizandu-se doar 100 de noi sucursale. numarului de angajati de la 2711 la 3297. Acest lucru a condus si la marirrea

Tabelul 7 : Evolutia Roe si ROA

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2008

Cei doi indicatori, ce masoara rentabilitatea capitalui investit si a activelor au cunoscut si ei evolutii ascendente in 2008, fata de 2007. ROE a crescut cu 2 puncte procentuale iar ROA cu 2, 5 puncte procentuale.

2.5 UNICREDIT TIRIAC BANK in 2009

25

Unicredit Tiriac Bank a raportat, pentru primele trei trimestre ale anului 2009, o scadere a profitului net cu 9 %, fata de anul 2009, inregistrand valoarea de 252 milioane lei noi. Totusi, nivelul profitabilitatii pastreaza un nivel bun in actualul context macroeconomic. De asemenea, ROE scade la 17% in timp ce ROA scade la 1,8%. Aceste valori sunt reprezentate in tabelele 8 si 9. Tabelu 8 Evolutia ROE si ROA

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2009, primele trei trimestre

Rasvan Radu12, a declarat faptul ca performanta inregistrata in contexul economic actual este una satisfacatoare, ce aduce valoarea daugata pentru clienti s actionariat. Atentia cea mai mare se indreapta in aceasta perioada catre stabilizarea veniturilor, a nivelului lichiditatii si a unui nivel bun al capitalizarii. De asemenea, din punctul sau de vedere dl Rasvan si riscul de credit este un indicator ce trebuie urmarit atent in aceasta perioada.

12

CEO Unicredit Tiriac Bank

26

Tabelul 9: Venitul net

Sursa: Raportul anual al Unicredit Tiriac Bank, 2009, primele trei trimestre

Stanislav Georgiev13 a mentionat faptul ca obtinerea unor rezultate bune, in perioada decriza economica, scoate in evindenta o fundatie solida pe care se dezvolta activitatea bancii. Deci, banca continua sa isi imbunatateasca pozitia pe piata in paralel cu concentrarea asupra situatiilor financiare, acoperind riscurile ce apar prin modalitati prudente.

13

27

Following are some of the important mergers and acquisitions that took place in the banking sector of the United States:

The merger of Chase Manhattan Corporation with J.P. Morgan &

Company. The name of the new company formed as a result of the merger is J.P. Morgan Chase & Company.

The merger of Firstar Corporation with U.S. Bancorp. The name of the

resultant entity is U.S. Bancorp.

The merger of First Union Corporation with Wachovia Corporation.

The name of the newly formed company is Wachovia Corporation.

The merger of Fifth Third Bancorp with Old Kent Financial Corporation.

The name of the merged company is Fifth Third Bancorp.

The merger of Summit Bancorp with FleetBoston Financial Corporation.

The new company is named FleetBoston Financial Corporation.

The merger of Golden State Bancorp, Inc. with Citigroup Inc. The

name of the newly formed company is Citigroup Inc.

The merger of Dime Bancorp, Inc. with Washington Mutual and the name

of the merged entity is Washington Mutual.

The merger of FleetBoston Financial Corporation with Bank of America

Corporation. The newly formed entity is Bank of America Corporation.

The merger of Bank One with J.P. Morgan Chase & Company. Name of

the new company is J.P. Morgan Chase & Company.

The merger of SunTrust with National Commerce Financial and the newly

formed entity is also named SunTrust.

28

The merger of Hibernia National Bank with Capital One Financial

Corporation and the merged entity is known as Capital One Financial Corporation.

The merger of MBNA Corporation with Bank of America and the resultant

entity is known as Bank of America Card Services.

The merger of AmSouth Bancorporation with Regions Financial

Corporation and the name of the newly formed entity is Regions Financial Corporation.

The merger of LaSalle Bank with Bank of America and the new entity

formed is called as Bank of America.

The merger of Mellon Financial Corporation with Bank of New York

Company, Inc. and the newly merged entity is known as Bank of New York Mellon

: Summary Data on European Bank Mergers 1 Bayerische Hypotheken Bayerische Vereinsbank AG 07-21-97 09-01-98 2 Creditanstalt-Bankverein AG Bank Austria AG 08-27-97 10-31-97 3 Banque Bruxelles Lambert SA ING Groep NV 11-11-97 12-19-97 4 Schweizerischer Bankverein Union Bank of Switzerland 12-08-97 06-29-98 5 Banca della Provincia Napoli Credito Emiliano(Credem Hldg) 12-13-97 1213-97 6 Egnsbank Fyn(Sydbank) Sydbank A/S 02-04-98 03-26-98 7 Banco Totta e Acores SA Banco Pinto & Sotto Mayor SA 02-11-98 06-18-98 8 Banesto Banco de Santander SA 02-19-98 04-06-98 9 Credit General(Kredietbank NV) Kredietbank NV 03-06-98 06-04-98 10 Banco Portugues do Atlantico Banco Comercial Portugues SA 04-21-98 06-08-98 11 Istituto Mobiliare Italiano Istituto Bancario San Paolo di 04-27-98 11-03-98 12 BNP Intercontinentale BNP 05-13-98 04-07-00 13 Generale de Banque SA Fortis AG 05-18-98 06-29-98 14 BIMP(Mutuelles du Mans) BIL SA 06-09-98 07-31-98 15 Generale de Banque SA Fortis AG 06-29-98 07-27-98 16 Banca San Paolo di Brescia Credito Agrario Bresciano SpA 09-23-98 1231-98 17 Fokus Bank A/S Den Danske Bank AS 11-12-98 05-07-99 29

18 Banca di Credito Popolare di Banca Antoniana Popolare 11-25-98 08-01-99 19 Finansbanken ASA Storebrand ASA 01-06-99 11-01-99 20 Pierwszy Polko-Amerykanski Bk Fortis AG 03-09-99 12-07-99 21 Paribas SA BNP 03-09-99 08-06-99 22 Bergensbanken ASA Svenska Handelsbanken AB 05-03-99 06-03-99 23 Banca Commerciale Italiana SpA Banca Intesa SpA 05-31-99 12-02-99 24 Lawrie Group PLC(Camellia PLC) Camellia PLC 06-01-99 10-11-99 25 Banca Nazionale dell' Ag SpA Banca Antoniana Popolare 06-02-99 09-0299 26 Bank Przemyslowo-Handlowy PBK Bayerische Hypo- und Vereins 07-06-99 08-09-99 27 Banco Totta e Acores SA Banco Comercial Portugues SA 07-19-99 11-1899 28 BHF Bank ING Groep NV 08-13-99 09-27-99 29 Bank Przemyslowo-Handlowy PBK Bayerische Hypo- und Vereins 08-16-99 08-30-99 30 Dexia France Dexia SA 09-19-99 11-08-99 31 Paribas SA(BNP) BNP 09-20-99 10-21-99 32 Merita Oy Nordbanken Holding AB 09-20-99 01-24-00 33 Argentaria Banco Bilbao Vizcaya SA 10-19-99 01-28-00 34 Paribas SA(BNP) BNP 11-10-99 02-01-00 35 Ionian Bank Alpha Credit Bank 11-11-99 04-25-00 36 National Westminster Bank PLC Royal Bank of Scotland Group 11-29-99 03-06-00 37 Dexia France(Dexia Belgium) Dexia SA 12-02-99 01-17-00 38 Macedonia-Thrace Bank(Greece) Bank of Piraeus SA 12-20-99 06-16-00 39 Xiosbank Bank of Piraeus SA 12-20-99 06-16-00 40 Ergobank SA EFG Eurobank SA 01-21-00 09-07-00 41 Banque Generale du Luxembourg Fortis(NL)NV 01-28-00 03-10-00 42 Banco Portugues do Atlantico Banco Comercial Portugues SA 02-07-00 06-30-00 43 Dexia France(Dexia Belgium) Dexia SA 02-08-00 03-22-00 44 BNP Intercontinentale BNP 03-13-00 04-05-00 45 Banco Pinto & Sotto Mayor SA Banco Comercial Portugues SA 03-31-00 06-19-00 46 Credit Commercial de France HSBC Holdings PLC{HSBC} 04-01-00 07-1800 47 Zivnostenska Banka AS Bankgesellschaft Berlin AG 04-19-00 07-12-00 48 Banca Popolare di Crema Banca Popolare di Lodi Scarl 04-19-00 12-02-00 49 Banque Belgolaise Fortis(NL)NV 05-08-00 08-04-00 50 Banco di Napoli SpA SanPaolo IMI SpA 06-07-00 11-02-00 51 Entrium Direct Bankers AG Bipop-Carire 06-26-00 01-31-01 52 Entrium Direct Bankers AG Bipop-Carire 06-26-00 12-01-00 53 Axa Banque SA Cie Financiere de Paris 06-28-00 07-28-00 54 Bank Austria AG Bayerische Hypo- und Vereins 07-22-00 02-01-01 55 Woolwich PLC Barclays PLC 08-11-00 10-25-00 30

56 Latvijas Unibanka Skandinaviska Enskilda Banken 08-28-00 11-16-00 57 Vilniaus Bank Skandinaviska Enskilda Banken 08-28-00 11-22-00 58 Credit Commercial de France HSBC Holdings PLC{HSBC} 09-05-00 10-0900 59 RealDanmark A/S Danske Bank A/S 10-02-00 03-28-01 60 Banca Commerciale Italiana SpA Banca Intesa SpA 10-11-00 05-01-01 61 Aars Bank(Spar Nord Holding) Spar Nord Bank A/S 11-16-00 12-28-00 62 ICC Bank PLC Bank of Scotland PLC 12-05-00 02-13-01 63 Banca di Legnano(Banca Comm) Banca Popolare di Milano Scarl 12-20-00 08-21-01 64 SKB Banka dd Societe Generale SA 01-20-01 04-20-01 65 Bank Slaski w Katowicach(ING BSK) ING Groep NV 03-08-01 04-23-01 66 Dresdner Bank AG Allianz AG 04-01-01 07-13-01 67 Ceska Sporitelna Savings Bank Erste Bank der 04-04-01 03-20-02 68 Midtbank A/S Svenska Handelsbanken AB 04-11-01 05-14-01 69 Bank Czestochowa(Leasco) BRE Bank SA 04-26-01 04-26-01 70 Bank of Scotland PLC Halifax Group PLC 05-04-01 09-10-01 71 Banco di Napoli SpA SanPaolo IMI SpA 05-08-01 05-28-01 72 Banque Transatlantique(CIC) CIC 05-22-01 07-30-01 73 Bank Czestochowa BRE Bank SA 05-26-01 10-02-01 74 Komercni Banka AS Societe Generale SA 06-28-01 10-05-01 75 ING BSK ING Groep NV 08-01-01 09-21-01 76 Kredyt Bank PBI SA KBC Bancassurance Holding NV 09-05-01 10-02-01 77 Eurohypo AG(Deutsche Bank AG) Deutsche Hypothekenbank 10-30-01 0813-02 78 Rheinische Hypothekenbank AG Deutsche Hypothekenbank 10-30-01 0813-02 79 Hellenic Indl Development Bank Bank of Piraeus SA 10-31-01 03-20-02 80 Banca Popolare di Novara Scarl Banca Popolare di Verona 11-14-01 0601-02 81 Rolo Banca 1473(Credito Itali) Unicredito Italiano SpA 12-14-01 07-01-02 82 Kredyt Bank SA KBC Bancassurance Holding NV 12-19-01 02-08-02 83 Egnsbank Fyn(Sydbank) Sydbank A/S 02-18-02 04-03-02 84 Petrobank(LG Group) Nordea AB 05-07-02 09-24-02 85 Onbanca(Banca Popolare) Unicredito Italiano SpA 07-16-02 12-06-02 86 Banca Agricola Mantovana Banca Monte dei Paschi di 11-13-02 03-25-03 87 Banca Toscana Banca Monte dei Paschi di 11-13-02 03-25-03 88 Interbanca SpA Banca Antonveneta SpA 02-17-03 03-14-03 89 Gjensidige NOR ASA Den Norske Bank Holding ASA 03-13-03 12-04-03 90 Credit Lyonnais SA Credit Agricole SA 07-02-03 08-04-03 91 Entenial SA Credit Foncier de France SA 07-18-03 02-04-04 92 Banco Atlantico SA Banco Sabadell SA 12-19-03 02-24-04 93 Entenial SA Credit Foncier de France SA 02-06-04 03-08-04 94 Entenial SA Credit Foncier de France SA 05-05-04 06-22-04 95 Abbey National PLC Santander Central Hispano SA 07-23-04 11-12-04 96 Bolig-og Naeringsbanken AS Islandsbanki hf 11-15-04 05-13-05 31

97 Kredietbank Luxembourg Almanij NV 12-23-04 03-02-05 98 Almanij NV KBC Bank & Insurance Holding 12-23-04 03-03-05 99. Investkredit Bank AG Oesterreichische Volksbanken 12-28-04 07-19-05 100. Bayerische Hypo- und Vereins Unicredito Italiano SpA 05-30-05 1123-05

32