STUDII ȘI CERCETĂRI DE GEOGRAFIE INTERDISCIPLINARĂ

-Volum destinat tinerilor cercetători-

Editura Mayon București 2012

Coordonatori : Daniel IOSIF Remus Octavian GRECU
Secretar științific al volumului : Eugen Lucian CASPARIAN Referenți științifici : drd. Mirela PARASCHIV drd. Dragoș ONEA drd. Daniela VLAD drd. Florin Codruț IVAN drd. Daniel IOSIF drd. Remus Octavian GRECU

Descriere CIP a Bibliotecii Nationale a României Studii și cercetări de geografie interdisciplinară : volum destinat tinerilor cercetători / coord. : Daniel Iosif, Remus Octavian Grecu – București : Mayon, 2012 Bibiogr. Index ISBN 978-973-1977-28-7 I. II. 91
Autorii își asumă responsabilitatea materialelor publicate. Drepturile de autor le revin în totalitate.

Iosif, Daniel (coord.) Grecu, Remus Octavian (coord.)

ISSN 978-973-1977-28-7

CUPRINS

EDITORIAL

6

Studii Doctorale
Daniel IOSIF SCURTĂ INCURSIUNE ISTORICĂ ASUPRA TERMENULUI DE GEOSIT IMPACTUL RESTRUCTURĂRII ECONOMICE ASUPRA DINAMICII POPULAŢIEI DIN MUNICIPIUL RÂMNICU SĂRAT PARCURILE INDUSTRIALE - PREMISE DE DEZVOLTARE PENTRU ECONOMIA MUNICIPIULUI BRASOV DINAMICA RELIEFULUI FRONTULUI DE CUESTA NORD-FAGARASAN ORAŞUL BRAŞOV UN FOARTE BUN EXEMPLU PENTRU NOUL FENOMEN TURISTIC DIN ROMÂNIA ANALIZA STATELOR CHINA SI ECUADOR PRIVIND ASPECTELE DEMOGRAFICE BEN NEVIS,O PIATRA DE TEMELIE IN ISTORIA TURISMULUI BRITANIC RELIEFUL SI PROCESELE GEOMORFOLOGICE IN BAZINUL TARNAVEI MARI IN AVAL DE COPSA MICA SUSCEPTIBILITATEA VERSANTILOR LA ALUNECĂRI DE TEREN. STUDIU DE CAZ: BAZINUL HIDROGRAFIC MISLEA REPARTITIA ACCIDENTELOR FATALE IN MASIVUL MONT BLANC 11

Simona POPESCU SUDITU

19

Cristina Elisabeta PAKULAR (MOLDOVAN) Raluca ALEXANDRU, Marius PAISA, Georgian CĂTESCU Florin Codruţ IVAN Daniel IOSIF

24

30

37

Remus Octavian GRECU Eugen Lucian CASPARIAN Marius Mihai PAISA

47 57 67

Raluca ALEXANDRU, Marius PAISA, Georgian CĂTESCU Eugen Lucian CASPARIAN

75

80

Cercetări Studențești
Mădălina TEODOR Roxana RADU Irina CARLAN ANALIZA TEHNICĂ A EXPLOATĂRII DE SULF DIN MUNŢII CĂLIMANI ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI ARAD IDENTIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL MUNICIPIULUI TARGU MURES SI VIZIUNEA LOCALNICILOR ASUPRA TURISMULUI DIN ZONA POTENTIALUL TURISTIC AL MUNTILOR BANATULUI PREMISE DE DEZVOLTARE A FENOMENULUI TURISTIC IN STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA CALIMANESTI-CACIULATA POTENTIALUL TURISTIC VALORIFICAT AL COMUNEI LERESTI POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI ORADEA POTENTIALUL TURISTIC SI VALORIFICAREA LUI IN MUNICIPIUL PIATRA NEAMT ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC VAZUT PRIN PRISMA CARACTERISTICILOR ETNOCULTURALE DIN LOCALITATILE MARAMURESENE DE PE VALEA IZEI DOBROGEA DE SUD. CARACTERISTICI GENERALE ANALIZA EMPIRICA A POTENTIALULUI TURISTIC AL PRINCIPALELOR GEOMORFOSITURI DIN REPUBLICA MOLDOVA EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC DIN MUNTII BAIULUI POTENTIALUL TURISTIC AL MUNICIPIULUI HUNEDOARA EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN MASIVUL PIATRA CRAIULUI 92 99 108

Cătălina CARACALEANU Alexandra APOSTOL

119 126

Andrei-Ştefan CONSTANTINESCU Razvan Ionuț PUSCACIU Mădălina Ioana ALMASANU Ana Maria CIORARU

134 140 149

156

Alecsandra Raluca CIURUŞNIUC Igor ROGAI

165 174

Mihai PLAVIȚU Florina RADU Mihaela PELEA

182 191 198

Diana - Larisa BADEA

POTENTIALUL TURISTIC SI 206 VALORIFICAREA SA IN PARCUL NATURAL COMANA Alexandra BOGHIU COMUNA PERIETI, JUDETUL IALOMITA 215 -STUDIU DE GEOGRAFIE UMANAVioleta-Alina VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC 221 SĂPUNARU PE VALEA SLANICULUI DE BUZAU Valentina-Tamara PREMISE DE DEZVOLTARE A 227 BOSTAN FENOMENULUI TURISTIC IN ORASUL GIURGIU Ioana Andreea MODELUL CULTURAL GERMAN ÎN 234 CONSTANTIN DOBROGEA. SPECIFICITĂŢI Andreea OPRINA EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC IN 244 COMUNA CEPTURA (JUDETUL PRAHOVA) Andra-Mihaela POTENTIALUL TURISTIC DIN 253 OLARU NORDUL OLTENIEI Iuliana-Gabriela CICU EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 257 AL MASIVULUI IEZER-PĂPUŞA Anca- Mihaela JUDETUL GORJ-IMPORTANT CENTRU AL 266 BROTEA TURISMULUI ROMANESC Nicoleta – Raluca STUDIU INTRODUCTIV DE GEOGRAFIE 275 BĂRĂSCU UMANA IN MUNICIPIUL OLTENITA Andrei Nicolae POTENTIALUL TURISTIC BALNEAR IN 283 STAMATE AREALUL BREAZA-CAMPINA-TELEGA Irina CÂRCIUMARU TRANSFĂGĂRĂŞAN – 289 DRUMUL DINTRE CER ŞI PĂMÂNT Teodora PILAF POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL DIN 299 JUDETUL BRAILA Cătălina PISLARU POTENȚIALUL CULTURAL-MONAHAL AL 306 JUDEȚULUI VÂLCEA

Studii şi cercetări de Geografie Interdisciplinară

EDITORIAL
Publish or Perish Este foarte dificil de estimat numărul revistelor ştiinţifice ce apar astăzi în lume. Cifrele variază între 40 000 şi 130 0001. Este mult? Este puţin? Nimeni nu ştie, însă cert este faptul că în această perioadă postindustrială se pune accent din ce în ce mai mult pe volumul de articole publicate, uneori mai mult decât pe calitatea acestora. Nicolae Iorga spunea că aspectul cultural ţine, deopotrivă, de calitatea informaţiei şi de volumul ei. Cu alte cuvine, cultura este şi o chestiune de volum, nu numai de calitate. Dar cum se răsfrâng aceste problematici în cazul cercetării ştiinţifice academice? În ultima vreme auzim din ce în ce mai mult de sintagma Publish or Perish. În condiţiile în care absolut toate concursurile organizate de mediile universitare sunt bazate pe un memoriu de activitate ştiinţifică, această expresie poate fi oarecum explicată. Se cere volum mare de publicaţii, atât de către mediul ştiinţific, cât şi de forumurile politice naţionale. Îmi amintesc un discurs a lui Sarkozy ce viza directorii de organisme de cercetare (22 ianuarie 2009), în care amintea faptul (inadmisibil, de altfel) că, având un buget similar, cercetarea franceză produce cu 30-50% mai puţine articole ştiinţifice decât cea britanică. Exact pe aceeaşi direcţie au mers şi noile reforme ale lui Funeriu, fostul ministru al Educaţiei şi Cercetării. Universităţile care au o bogată activitate ştiinţifică dispun şi de mai multe locuri la masterat şi doctorat. Astfel, s-au restructurat locurile de masterat/doctorat distribuite fiecărei universităţi, în funcţie de activitatea de cercetare existentă la un moment dat. Numărul locurilor la nivel naţional rămâne acelaşi, repartizarea este diferită. În ceea ce priveşte banii din proiecte de cercetare, situaţia este identică. Cercetătorii din universităţile bine cotate au şanse mai multe de a contracta fonduri pentru proiectele lor ştiinţifice. Se mai pune următoarea problemă: dacă domeniile exacte pot dispune de reviste foarte bine cotate, care este situaţia ştiinţelor umaniste? În această privinţă realitatea este alta, întrucât parametrii de evaluare ai revistelor ştiinţelor exacte nu pot fi aceeaşi cu cei din cazul unei reviste umaniste. În cazul primelor, de multe ori un articol publicat într-o revistă indexată dispune de o valoare mai mare decât o întreagă carte publicată. De cealaltă parte, ştiinţele umaniste, dat fiind profilul lor intrinsec, susţin contrariul.

1

Insel A, 2009. Publish or Perish. La soumission formelle de la connaissance au capital. Revue du MAUSS, 2009/1 n° 33, p. 141-153. DOI : 10.3917/rdm.033.0141

6

Studii şi cercetări de Geografie Interdisciplinară Odată cu noua perspectivă a valorii ştiinţifice a revistelor, scara valorii unui articol a suferit şi ea modificări. Sylvain Perron2 vorbeşte despre indicii bibliografici ca un factor important în catalogarea ştiinţifică a oricărui articol. Astfel, indicii bibliografici au încetat de mult timp să mai reprezinte doar un ajutor pentru o finalitate ştiinţifică, ci ei devin element esenţial în analiza ştiinţifică a oricărui articol. Altfel spus, performanţa bibliografică devine ea însăşi obiectiv prioritar şi nu descoperirea ştiinţifică în sine. În aceste contexte, se observă tendinţa de a scrie despre subiecte care „prind„ la reviste bine cotate, în detrimentul propunerii de subiecte originale, a căror temă nu este instantaneu înţeleasă şi a căror intrare în circuitul citărilor este anevoioasă. Acelaşi autor vorbeşte şi despre prezentarea rezultatelor cercetărilor care, pentru a ocupa cât mai puţin din spaţiul revistei şi pentru a spori numărul articolelor, este de cele mai multe ori fragmentată în mai multe articole. Revistele însăşi îndeamnă potenţialii autori la asemenea fragmentări. Rezultatul: numărul articolelor din Nature, de exemplu, s-a dublat între 1993 şi 2003. Această realitate este susţinută şi de existenţa unei intense activităţi în ceea ce priveşte cuantificarea citărilor. Există la ora actuală coeficienţi ce exprimă indicele de impact al citărilor. Spre exemplu, se foloseşte aşanumitul Factor H (de la Hirsch – numele fizicianului care a elaborat formula în 2005), pentru a evalua valoarea academică a unui individ. Astfel, acest indice cuprinde, pe de o parte, numărul articolelor publicate în toată viaţa şi, de cealaltă parte, numărul de citări pe care acel individ le înregistrează. Dar, atenţie, numărul de articole se referă numai la acele articole care sunt incluse în baze de date mondiale, astfel că, dacă un autor are 20 de articole, dar niciunul nu este într-o bază de date, atunci factorul lui H este 0! Chamayou3 îi sfătuieşte pe cercetători ”de ne pas faire de la recherche, mais de publier des papiers”. Autorul menţionat face totodată un elogiu peiorativ asupra noului criteriu de evaluare academică. Friedemann Mattern, în studiul său Bibliometric Evaluation of Computer Science – Problems and Pitfalls4, aduce câteva soluţii pentru potenţialii autori ce vor să-şi îmbunătăţească indicele bibliometric. Astfel, soluţii precum: dispunerea articolelor liber online, ignorând astfel pretenţiile (drepturile) de autor, publicarea pe subiecte populare şi evitarea proiectelor
Perron S, 2008. Lisons Peter Lawrence, ou les implications morales de l‟évaluation bibliométrique. In Évaluation de la recherche en SHS, available online at http://evaluation.hypotheses.org/229 3 Chamayou G, 2009. Petits conseils aux enseignants-chercheurs qui voudront réussir leur évaluation. In Contretemps, available online at http://www.contretemps.eu/interventions/petitsconseils-enseignants-chercheurs-qui-voudront-reussir-leur-evaluation 4 Mattern F, 2008. Bibliometric Evaluation of Computer Science – Problems and Pitfalls. In European Computer Science Summit 2008 (ECSS 2008), 9-10 October 2008, Zurich
2

7

Studii şi cercetări de Geografie Interdisciplinară de inovaţie, punerea accentului pe cantitate în detrimentul calităţii, citarea lucrărilor proprii şi pe cele ale colegilor, republicarea articolelor mai vechi etc., sunt modalităţi utilizate cu succes de autorii de succes. În aceste condiţii, Statele Unite sunt văzute ca un model de imitat. În fapt, un model cvasi-impus sistemului european. Câte universităţi americane sunt clasate pe primele 20 de locuri din clasamentul Shanghai al universităţilor? Nu mai puţin de 18! Clasamentul Shanghai reprezintă clasamentul optim-acceptat când vorbim despre o ierarhie mondială a universităţilor. Iar punctajul acestui clasament constă în proporţie de 60% în publicaţii de cel mai înalt nivel (20% cei mai citaţi cercetători, 20% articole publicate în Nature şi Science, 20% articole în Science Citation Index sau Social Science Citation Index). Cu alte cuvinte, dacă se vrea pătrunderea unor universităţi în aceste clasamente, publicarea conform noilor reguli devine o caracteristică fundamentală. Cuantificareea activităţilor de cercetare contribuie la aşa-numitul proces de capitalizare a capitalului intelectual 5, unde cel din urmă devine o marfă. Respectând anumiţi indicatori de performanţă, capitalul congnitiv este stocat astfel în baze de date mai mult sau mai puţin cunoscute/apreciate. De cele mai multe ori, aceste baze de date sunt deţinute de societăţi comerciale, contribuind astfel la sporirea capitalului financiar şi la ponderea influenţei politico-culturale a respectivei societăţi pe pieţele economice şi în mediile socio-culturale. Dintre aceste baze de date, cele mai importante sunt, aş spune în mod normal, cele americane. Cea mai bine cotată dintre acestea, Thomson-Reuters (ISI), cu sediul la New York, reprezintă un veritabil barometru al valorii oricărui cercetător din lume. Cu sediul la Michigan, ProQuest, o altă bază de date importantă, oferă membrilor săi acces electronic la peste 125 de miliarde de pagini digitalizate. Procesul de capitalizare a cunoştinţelor umane presupune, ca orice proces capitalist, o dinamică intensă a produselor pe piaţă, coroborată cu activităţi de consum de către alte activităţi de cercetare. Astfel, finalitatea activităţilor de cercetare nu mai constă în îmbogăţirea patrimoniului cultural şi ştiinţific al unei naţiuni, ci în aceea de a fi „consumate” de alte activităţi academice. Caracterul inovator al cercetării cade pe poziţia secundă în favoarea indicelui bibliografic şi al factorului de impact. Dar pentru a deveni un obiect economic, capitalul cognitiv trebuie să sufere mutaţii fundamentale, pentru că el a fost mult timp considerat ca făcând parte dintr-o categorie particulară datorită gratuităţii sale 6. Iar o
Paulré B, 2001. Préface. In Azais C, Corsani A, Dieuaide P, Vers un capitalisme cognitif. Paris, Harmattan 6 Azam G, 2007. La connaisance, une marchandise fictive. Revue du MAUSS, 2007/1 n° 29, p. 110-126. DOI : 10.3917/rdm.029.0110
5

8

Studii şi cercetări de Geografie Interdisciplinară economie a capitalului intelectual suprimă prompt ideea unei activităţi gratuite. Pe scurt, o economie a „cunoaşterii” reprezintă un loc cultural, întrucât presupune transformarea unui obiect (fie el material sau imaterial), ce aparţine colectivităţii (bun comun), într-o resursă economică, deci într-o entitate supusă pieţii economice. Punerea în practică a drepturilor de autor susţine în mod direct această ruptură. Drepturi de autor ce se răsfrâng şi asupra brevetelor, aspect mult mai important, după avizul nostru. Că brevetul era văzut până acum ca un util de dezvoltare a patrimoniului ştiinţific este bine cunoscut. Însă, odată cu expansiunea capitalismului cognitiv de care am vorbit, modul tradiţional de percepţie a brevetului a dispărut în favoarea celui modern, în care brevetul nu reprezintă altceva decât o resursă economică, un capital investiţional. Potenţialul economic al brevetelor a determinat apariţia unei „industrii” a titlurilor de proprietate intelectuală7. Iar acest aspect este foarte important şi în înţelegerea a actualului proces de evaluare ştiinţifică. La ora actuală se investesc zeci de milioane de euro din capital extern privat în laboratoare de cercetare pentru obţinerea diferitelor brevete. Putem da un singur exemplu extrem de elocvent: industria farmaceutică ce investeşte masiv în laboratoarele de cercetare de profil din universităţile de pe coastele estice şi vestice americane. Miza este una deosebit de „preţioasă”, şi anume obţinerea unor brevete în domeniul farmaceutic ce pot aduce venituri de zeci de ori mai mari decât investiţiile propriu-zise. În aceste condiţii, în care mediul financiar extern privat investeşte în cercetare numai pe anumite domenii, este normal ca celelalte domenii neatinse de aceste investiţii să sufere cel puţin un recul în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică. Ce nu este însă normal, este să punem semnul de egalitate între diferitele activităţi, şi astfel să le evaluăm pe toate după aceleaşi criterii. Întorcându-ne la revistele ştiinţifice, se pune problemă ce facem cu revistele (umaniste) care, de exemplu, apar neîntrerupt de 50 de ani, dar nu sunt incluse în baze de date importante? Se pare că nu se ridică la nivelul ştiinţific al celorlalte. Atunci, cum de ele au fost şi mai sunt încă un barometru pentru anumite domenii de studiu? Editor, Daniel Iosif

Aigrain P, 2005. Cause commune. L‟information entre bien commun et propriété. Fayard, Paris
7

9

Studii şi cercetări de Geografie Interdisciplinară

Acest volum de studii ştiinţifice vine în sprijinul tinerilor cercetători, studenţi, masteranzi sau doctoranzi. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor postmoderne (liber acces la informaţie, medii diverse de publicare, etc.), publicarea în sine a articolelor ştiinţifice nu a mai reprezentat un impediment pentru cercetători. În aceste condiţii, volumul de articole din cadrul portofoliilor individuale a crescut considerabil (iar odată cu el, şi cerinţele). Concomitent cu această creştere, s-a observat şi o necesitate de a face cunoscute şi studiile foarte tinerilor cercetători. Ne referim aici la apariţia a tot mai multor programe bursiere adresate studenţilor şi masteranzilor. Atât în cadrul Universităţii din Bucureşti, cât şi a celorlalte mari centre universitare din ţară, pe lângă bursele de excelenţă (la care se aplică printr-un dosar incluzând şi o secţiune de activitate ştiinţifică a candidatului), mai există şi anumite programe de burse cofinanţate din fondurile Uniunii Europene (POSDRU). Cu alte cuvinte, necesitatea publicării de articole ştiinţifice nu mai revine exclusiv doctoranzilor, ci şi studenţilor şi masteranzilor. Volumul prezent este structurat în două secţiuni, studii doctorale (doctoranzi) şi cercetări studenţeşti (studenţi şi masteranzi). Sperăm că nivelul ştiinţific al volumului să se ridice la cele mai exigente opinii.

10

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.