”…și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii mei” Lucian Blaga

Manifest
Am strâns laolaltă aceste probleme atât de cunoscute deoarece ele fac parte dintr-o cultură care, încetul cu încetul, dispare din preocupările elevilor și profesorilor de matematică. Raționamentele expuse nu sunt dintre cele mai complicate, totuși constituie modele care se pot refolosi în rezolvarea altor probleme. Nu sunt așadar de acord cu exilarea acestor tipuri de probleme în ”matematica de olimpiadă” - și nici în adâncirea prăpastiei create între aceasta și ”matematica de școală”, rutinieră și subordonată strict scopului promovării unor examene. Scopul învățării matematicii este în primul rând de a crea un mod de gândire analitic, necesar abordării unor noi probleme - și nu atât de a-i furniza elevului ”pilule” (algoritmi), fiecare cu utilitate bine determinată în rezolvarea unui anume tip de probleme. Iar geometria sintetică, pe lângă doza intrinsecă de frumusețe, răspunde și utilității de a fi fost vreme de sute de ani jocul-model în deprinderea construirii de raționamente – cu nimic mai prejos decât este de exemplu șahul. Rămân dator cu problemele 11, 23 și 28 din debutul manualului de clasa a VII-a, ediția 1984. Toate trei fac parte din domeniul, astăzi abandonat, al construcțiilor geometrice ”cu rigla și compasul”.

1. Problema 1/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Dându-se dreptunghiul ABCD cu AB > BC , construim în interiorul său triunghiul echilateral EBC , iar în exteriorul său triunghiul echilateral GAB . Să se demonstreze că [GE ] este
congruentă cu diagonala dreptunghiului. Soluţie.

Se calculează ușor

m ABE = 90° − m EBC = 90° − 60° = 30° , iar apoi m EBG =

(

)

(

)

(

)

= m ABE + m ABG = 30° + 60° = 90° .
Triunghiurile dreptunghice EBG și CBA au :

(

) (

)

[ EB ] ≡ [CB ] , ca laturi ale triunghiului echilateral ∆EBC ; • [ BG ] ≡ [ BA] , ca laturi ale triunghiului echilateral ∆GAB . Rezultă congruența ∆EBG ≡ ∆CBA (C.C.) și prin urmare [GE ] ≡ [ AC ] , q.e.d.
2. Problema 2*/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
În triunghiul

ABC , m A = 60° , BB′ și CC ′ sunt înălțimi ( B′ și C ′ sunt pe AC , respectiv

( )

pe AB ). Fie H ortocentrul triunghiului. Demonstrați că : a) Dacă T este simetricul lui H față de AC , ∆HTC este echilateral; b) Dacă bisectoarea unghiului

BHC taie cercul circumscris triunghiului ABC în I și [ IB ] ≡ [ IC ] , atunci ∆BIH și ∆CIH sunt echilaterale.

Soluție.

a) Triunghiul mediană.

HTC este isoscel cu
Unghiul

[CH ] ≡ [CT ] ,
exterior

deoarece înălțimea inscriptibil

[CB′]

este și

B′HC

este

patrulaterului

AC ′HB′ , deci

m B′HC ′ = m A = 60° . Rezultă că ∆HTC este echilateral, fiind isoscel cu un unghi
de măsură 60° . Observație. Nu am folosit în demonstrație faptul că (proprietate cunoscută).

(

) ( )

T aparține cercului circumscris triunghiului

b) Cum

[ IB ] ≡ [ IC ] ,

I

este

mijlocul

arcului

BC ,

adică

BI ≡ CI .

Avem

1 1 1 m CI = m BC = m A = 30° 2 4 2 1 1 Se evaluează m BHI = m BHC = 180 − m A = 60° 2 2 m IBC =

( )

( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ( ))

Suma măsurilor unghiurilor

∆BIH este de 180° ; cum m BHI = 60° , rezultă că

(

)

m BIH + m IBH = 120° ; dar m IBH = m IBC + m CBH = 30° + m CBH ; se
obține că (din

(

) (

( ) ( ) ( ) ( ) m ( BIH ) + 30° + m ( CBH ) = 120° ⇒ m ( BIH ) = 90° − m ( CBH ) = m ( C )
∆BB′C ).

)

triunghiul dreptunghic

În patrulaterul inscriptibil punctele

ABIC , avem m BIA = m C = m BIH ⇒ BIA ≡ BIH ⇒

( ) ( ) ( (

)

I , H , A sunt coliniare. În triunghiul ABC , înălțimea AH este și bisectoarea A , deci

∆ABC este echilateral. Revenind la triunghiul BIH , acesta are m BIH = m C = 60° . Cu
două unghiuri de măsură este echilateral.

) ( )

60° , triunghiul ∆BIH este echilateral. Similar, se arată că și ∆CIH

3. Problema 3/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Dacă ABCD este un paralelogram în care înălțimile duse din A pe DC și BC sunt congruente, să se arate că ABCD este romb.
Soluţie.

Fie

E și F picioarele perpendicularelor duse din A pe BC , respectiv pe DC . Avem DC ). Rezultă ∆AEB ≡ ∆AFD , deoarece au ABE ≡ ADF și [ AE ] ≡ [ AF ] (ipoteză).

ABE ≡ C (corespondente, AB CD , secanta BC ) și ADF ≡ C (corespondente, AD BC ,
secanta Din congruența triunghiurilor, deducem

[ AB ] ≡ [ AD ] ⇒ ABCD

romb, q.e.d.

4. Problema 4/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
Într-un patrulater convex, diagonalele sunt și bisectoare. Precizați natura patrulaterului (Cu ce fel de patrulater avem de-a face ?) Soluţie.

Dacă

( AC
-

este bisectoarea unghiurilor

A și C ale patrulaterului, atunci BAC ≡ DAC și

BCA ≡ DCA . Triunghiurile ∆BAC și ∆DAC au : BAC ≡ DAC - [ AC ] latură comună BCA ≡ DCA , deci ∆BAC ≡ ∆DAC ( U.L.U.) , de unde rezultă că [ AB ] ≡ [ AD ] și [ BC ] ≡ [ DC ] .
-

( BD este bisectoarea unghiurilor B și D ale deducem că [ BA] ≡ [ BC ] și [ DA] ≡ [ DC ] . În consecință, [ AD ] ≡ [ AB ] ≡ [ BC ] și [ AB ] ≡ [ AD ] ≡ [CD ] . Patrulaterul
În mod analog, din faptul că

patrulaterului,

ABCD este

paralelogram, având ambele perechi de laturi opuse congruente ; mai mult, el având și oricare pereche de laturi alăturate congruente, este romb.

5. Problema 5/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Pe laturile ( AB ) , ( BC ) , ( CA ) ale unui triunghi ABC luăm respectiv punctele C ′, A′ și B′ . Demonstrați că perimetrul triunghiului A′B′C ′ este mai mic decât perimetrul triunghiului ABC .
Soluţie.

Se scriu inegalitățile triunghiulare de tipul ”într-un triunghi, o latură este mai mică decât suma celorlalte două” în triunghiurile AB′C ′, BC ′A′ și CA′B′ :

B′C ′ < AB′ + AC ′ C ′A′ < BC ′ + BA′ A′B′ < CA′ + CB′
Prin adunarea membru cu membru a celor trei inegalități, avem :

B′C ′ + C ′A′ + A′B′ < AB′ + AC ′ + BC ′ + BA′ + CA′ + CB′
Grupând favorabil termenii din membrul drept în perechi, avem :

(1)

AB′ + AC ′ + BC ′ + BA′ + CA′ + CB′ = AB′ + CB′ + AC ′ + BC ′ + BA′ + CA′ = = AC + AB + BC Inegalitatea (1) devine B′C ′ + C ′A′ + A′B′ < AC + AB + BC , ceea ce trebuia demonstrat.

6. Problema 6/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
În triunghiul triunghiului și

ABC avem m B = 70° și m C = 60° . Fie BB′ și CC ′ înălțimi ale

( )

( )

BD bisectoarea unghiului B ( B′, D ∈ ( AC ) , C ′ ∈ ( AB ) ) . Să se determine unghiurile triunghiului determinat de dreptele BB′ , CC ′ și BD .
Soluţie.

Fie

{H } = BB′ ∩ CC ′

ortocentrul triunghiului

ABC și

{E} = BD ∩ CC ′ .

Patrulaterul

AB′HC ′ este inscriptibil, deci unghiul exterior BHC este congruent cu unghiul interior opus
celui adiacent cu el, adică

BHC ≡ A . Însă m A = 180° − m B + m C

( )

( ( ) ( )) = 180° − 130° =

) ( ) Pe de altă parte, m ( CBH ) = 90° − m ( C ) = 30° (din triunghiul dreptunghic BB′C ), iar 1 m ( CBD ) = m ( B ) = 35° . Semidreapta ( BH este interioară unghiului CBD , deci putem 2 calcula m ( HBE ) = m ( CBD ) − m ( CBH ) = 35° − 30° = 5° . În fine, avem m ( BEH ) = 180° − − ( m ( BHE ) + m ( HBE ) ) = 180° − 55° = 125° .
= 50° , deci m BHE = m A = 50° .

(

7. Problema 7/5, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Triunghiul OAB din figură este isoscel cu ( OA ) ≡ ( OB ) . Punctele C și D sunt situate pe

( AB )

astfel încât

( AC ) ≡ ( CD ) ≡ ( DB ) . Să se demonstreze că unghiurile

O1 , O2 și O3 nu

pot fi toate trei congruente. Soluţie.

Se presupune că

O1 ≡ O2 ≡ O3 . În triunghiul OAD , OC este mediană (deoarece
bisectoarea unghiului este și înălțime, adică

OC ⊥ AD . În mod analog, ∆OBC este isoscel, iar mediana OD este și ea perpendiculară pe BC . Rezultă că din O putem duce pe dreapta AB două perpendiculare distincte, ceea ce este absurd. Aceasta infirmă presupunerea făcută, anume că O1 ≡ O2 ≡ O3 .

( AC ) ≡ ( CD ) ), dar și ( OA) ≡ ( OD ) ), iar OC

AOD . Rezultă că ∆OAD este isoscel (cu

8. Problema 8/6, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Două cercuri de centre O și O′ sunt tangente exterior în punctul A . Fie T , T ′ punctele în care o tangentă comună exterioară ”atinge” respectiv cercurile. Linia centrelor OO′ taie a doua oară T ′ este inscriptibil. cercurile în M și M ′ . Demonstrați că patrulaterul TMM ′
Soluţie.

Centrele celor două cercuri și punctele de contact ale tangentei comune determină trapezul dreptunghic

OTT ′O′ . Fie α = m TOA . Unghiul TOA este exterior triunghiului isoscel

(

)

∆TOM , deci m TMO =
Analog, unghiul

(

)

1 α m TOA = . 2 2

(

)

T ′O′A este exterior triunghiului isoscel ∆T ′O′M ′ , deci m O′T ′M ′ =
Se calculează

=

1 1 α m T ′O′A = ⋅ (180° − α ) = 90° − . 2 2 2

(

)

( ) m (TT ′M ′ ) = m ( O′T ′M ′ ) +

+ m O′T ′T = 90° −

(

)

α
2

+ 90° = 180° −

α
2

.

Se calculează suma patrulaterul

m TMM ′ + m TT ′M ′ =

(

) (

)

α
2

+ 180° −

α
2

= 180° , ceea ce înseamnă că

TMM ′T ′ este inscriptibil, q.e.d.

9. Problema 9/6, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Cercurile de centre O și O′ și de diametre [ AA′] , respectiv [ AA′′] au comune punctele A și B (vezi figura). Să se demonstreze că : a) Punctele A′, B și A′′ sunt coliniare; b) Unghiurile triunghiurilor variabile AMN , unde M este pe cercul O , iar N este intersecția lui MB cu cercul O′ , au măsură constantă.
Soluție.

a) Unghiurile ABA′ și ABA′′ sunt drepte, fiind înscrise în semicercuri din cercurile de centre O , respectiv O′ . Deoarece cele două au latura BA comună, avem

m A′BA′′ = m A′BA + + m ABA′′ = 90° + 90° = 180° . Unghiul A′BA′′ este așadar
alungit, iar semidreptele b) În cercul de centru

(

) (

)

(

)

( BA′ și ( BA′′ sunt opuse, deci punctele

A′, B și A′′ sunt coliniare.

O , unghiul AMB este înscris în arcul mic AB , care este de măsură 1 constantă, notată cu 2α , deci m AMB = m AB = α . Analog, măsura unghiului 2 ANB , înscris în arcul mic AB , de măsură constantă 2 β , al cercului O′ , este constantă. Triunghiurile variabile AMN au prin urmare unghiuri de măsuri constante, mai exact α , β și

(

)

( )

180° − (α + β ) .
10. Problema 10/6, manual Geometrie cl. A VII-a, 1984 Triunghiul ABC , înscris în cercul de centru O , are vârfurile B și C fixe, iar A descrie ”arcul
mare” că

BC . Să se arate că bisectoarea unghiului A trece printr-un punct fix. Are vreo importanță

A descrie ”arcul mare” BC sau putem formula o problemă analogă și pentru arcul mic ?

Soluție.

D intersecția bisectoarei unghiului BAC cu cercul circumscris triunghiului. Avem 1 1 m BAD = m BD și m CAD = m CD . Cum BAD ≡ CAD , rezultă BD ≡ CD , 2 2 adică D este mijlocul arcului mic BC al cercului circumscris. Acesta este un punct fix, deoarece vârfurile B și C sunt fixe.

Fie

(

)

( )

(

)

( )

A descrie arcul mic BC , de această dată punctul fix este mijlocul E al arcului mare. Concluzionând, de fiecare dată bisectoarea unghiului variabil A trece prin mijlocul arcului opus celui descris de vârful mobil A .

Proprietatea se păstrează și când

11. Problema 12/6, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 În triunghiul ABC , I este centrul cercului înscris şi dreapta AI intersectează cercul
circumscris triunghiului a doua oară în Soluţie.

L . Demonstraţi că [ LI ] ≡ [ LB ] ≡ [ LC ] .

L este mijlocul arcului BC care nu conţine vârful A . Congruenţa arcelor LB ≡ LC implică imediat congruenţa coardelor [ LB ] ≡ [ LC ] .
Avem

Punctul

m CBL =

(

)

1 1 1 1 1 m LC = ⋅ m BC = m A şi m IBC = m B , deoarece ( BI 2 2 2 2 2

( )

( )

( )

este bisectoarea unghiului

B . Rezultă prin însumare că

( ) ( ) m ( IBL ) = m ( IBC ) + m ( CBL ) =
( ) ( )

=

1 m A +m B . 2

( ( ) ( ))

Pe de altă parte, unghiul

BIL este exterior triunghiului ∆AIB , deci m BIL = m BAI +

+ m ABI =
Rezultă că

( ) 1 ( m ( A) + m ( B )) 2
IBL ≡ BIL , deci triunghiul ∆LBI este isoscel, cu

[ LB ] ≡ [ LI ] ;

aşadar,

[ LI ] ≡ [ LB ] ≡ [ LC ] , q.e.d.
12. Problema 13/6, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Două cercuri secante de centre O și O′ se taie în A și B . Prin A și B ducem două drepte paralele care taie a doua oară cercurile respectiv în A′ și A′′ , B′ și B′′ . Demonstrați că A′B′B′′A′′ este paralelogram.
Soluţie.

Patrulaterul

AA′B′B este înscris în cercul O , deci m AA′B′ + m ABB′ = 180° . Unghiul

(

) (

)

ABB′ este însă exterior patrulaterului ABB′′A′′ , înscris în cercul O′ , deci m ABB′ =
= m AA′′B′′ . Rezultă că m AA′B′ + m AA′′B′′ = 180° , deci dreptele A′B′ și A′′B′′ sunt
paralele, deoarece formează cu secanta

(

)

(

)

(

) (

)

A′A′′ unghiuri interne de aceeași parte a secantei

suplementare. Întrucât q.e.d.

A′A′′ B′B′′ și A′B′ A′′B′′ , patrulaterul A′B′B′′A′′ este paralelogram,

13. Problema 14/6, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Se dă triunghiul isoscel ABC cu [ AB ] ≡ [ AC ] . Fie H piciorul înălțimii din A și P un punct
oarecare pe baza

( BC ) , diferit de

H . Perpendiculara în P pe baza BC întâlnește dreptele

AB și AC respectiv în M și N . Să se arate că : a) Triunghiul AMN este isoscel; MP + NP b) AH = . Să se deducă de aici că suma MP + NP are o valoare constantă când 2 P descrie segmentul ( BC ) ;
c) Să se determine locul geometric al mijlocul segmentului segmentul Soluţie.

( MN ) ,

când

P descrie

( BC ) .

a) Deoarece

AH ⊥ BC și MP ⊥ BC , avem MP AH . Rezultă : MP și AH cu MP și AH cu

- AMN ≡ BAH (unghiuri corespondente formate de dreptele paralele secanta BM ) ; - CNP ≡ CAH (unghiuri corespondente formate de dreptele paralele secanta CA ) ; Cum

CNP ≡ ANM (opuse la vârf) și BAH ≡ CAH (înălțimea AH a triunghiului isoscel

ABC fiind și bisectoarea unghiului A ), deducem AMN ≡ ANM , deci ∆AMN isoscel (cu [ AM ] ≡ [ AN ] ).

b) În rezolvarea acestui punct vom da două soluții, una folosind asemănarea (deci la nivelul clasei a VII-a), cealaltă la nivelul clasei a VI-a. Soluția 1 (cu asemănare) Deoarece

PN AH , avem ∆CPN ∼ ∆CHA , de unde deducem

NP CP = AH CH
Analog, Prin

PM

AH , avem ∆BPM ∼ ∆BHA , de unde deducem
celor două relații, ținând seama că

MP BP = AH BH BH = CH =

BC , obținem 2 MP + NP BP + CP BC MP + NP = = = 2 , sau MP + NP = 2 AH ⇔ AH = . BC AH BH 2 2
adunarea Soluția a 2-a (la nivelul clasei a VI-a) Fie isoscel cu rezultă

Q mijlocul segmentului [ MN ] . Cum ∆AMN este
este perpendiculară pe

[ AM ] ≡ [ AN ] , mediana [ AQ ]

MN ; cum MN ⊥ BC ,

AQ PH . Patrulaterul AHPQ este dreptunghi, deci putem scrie : AH = PQ = NP + NQ

AH = PQ = MP − MQ 2 AH =
(s-a ținut cont că Suma

MP + NP + NQ − MQ ⇒ 2 AH = MP + NP ⇔ AH = NQ = MQ ).

MP + NP 2

MP + NP are așadar, indiferent de poziția punctului P ∈ ( BC ) , o valoare constantă, egală cu dublul înălțimii AH a triunghiului ABC .
c) Am văzut la soluția a doua dată punctului b) că punctul

Q se găsește pe paralela dusă prin

BC , locul lui Q este un segment deschis, 2 congruent cu ( BC ) și centrat în A , situat pe paralela dusă prin A la dreapta BC . A la BC . Cum și AQ = PH , iar PH < CH =

14. Problemele 15-17/7, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Cercul lui Euler. Dreapta lui Euler. Fie triunghiul ABC . Notăm cu A1 piciorul înălţimii din A şi cu A′, B′, C ′ mijloacele laturilor

[ BC ] , [CA]
b)

respectiv

[ AB ] . Fie

H ortocentrul triunghiului şi A2 mijlocul segmentului [ HA] .

Să se arate că : a) A′B′C ′A1 este trapez isoscel ;

m A2C ′A′ = 90° ;

(

)

c) Patrulaterul

A′B′A2C ′ este inscriptibil ;

d) Într-un triunghi picioarele înălţimilor, mijloacele laturilor şi mijloacele segmentelor determinate de ortocentru şi vârfuri sunt conciclice. Cercul pe care se găsesc acestea se numeşte cercul celor 9 puncte sau cercul lui Euler ; e*) Centrul

ω

al cercului lui Euler se găseşte la mijlocul segmentului

[OH ] , iar raza cercului lui
ABC ) se găsește

Euler este jumătate din raza cercului circumscris triunghiului ABC . f*) Centrul de greutate G (punctul de intersecție al medianelor triunghiului pe segmentul triunghiului Soluţie.

[OH ] , astfel încât

GH = 2 ⋅ OG (dreapta OH se numește dreapta lui Euler a

ABC ).

a)

[ B′C ′]

este linie mijlocie în triunghiul

ABC , deci B′C ′ BC . Analog, [ A′B′] este o linie A′B′ =

mijlocie a triunghiului, dar de aici ne interesează că

este deci isoscel, având laturile neparalele congruente (egale ambele cu jumătatea lungimii AB ). Important este că A′B′C ′A1 este inscriptibil (orice trapez isoscel având această proprietate), deci punctele

AB . În triunghiul dreptunghic AA1 B 2 AB [ A1C ′] este mediana dusă din vârful unghiului drept A1 , deci A1C ′ = . Trapezul A′B′C ′A1 2

A′, B′, C ′ și A1 sunt situate pe un același cerc. Se deduce că și picioarele B1 , C1 ale înălțimilor duse din vârfurile B și C sunt situate pe cercul ( A′B′C ′ ) .

b)

[ A2C ′] este linie mijlocie în triunghiul A2C ′ ⊥ AC . Linia mijlocie [ A′C ′] a
A2C ′ ⊥ A′C ′ ⇒ m A2C ′A′ = 90° .

AHB , deci A2C ′ BH . Cum însă BH ⊥ AC , rezultă
triunghiului

ABC este însă paralelă cu AC , deci

(

)

c) Similar cu punctul b), se arată că și

m A2 B′A′ = 90° . Patrulaterul A′B′A2C ′ este prin

(

)

urmare inscriptibil, având două unghiuri opuse drepte. Punctul

A2 - și în mod analog mijloacele B2 și C2 ale segmentelor [ BH ] și [CH ] sunt și ele situate pe cercul ( A′B′C ′ ) .

d) Cum am precizat în încheierea demonstrațiilor de la punctele a) și c), pe cercul găsesc atât picioarele

( A′B′C ′)

se

A1 , B1 și C1 ale celor trei înălțimi ale triunghiului ABC - dar și mijloacele

A2 , B2 și C2 ale segmentelor [ AH ] , [ BH ] și [CH ] . Cercul pe care sunt situate cele nouă
puncte poartă numele matematicianului Leonhard Euler (1707-1783).

A′′ punctul diametral opus lui A în cercul circumscris triunghiului ABC . Unghiul ACA′′ este drept, fiind înscris în semicercul ABA′′ , deci A′′C ⊥ AC . Pe de altă parte, BH ⊥ AC , deci BH A′′C . Analog, CH A′′B , deci BHCA′′ este paralelogram. Diagonala [ HA′′] trece
e) Fie deci prin mijlocul

A′ al lui [ BC ] , A′ fiind și mijlocul lui [ HA′′] . Segmentul [OA′] este linie AHA′′ , deci OA′ AH și OA′ =

mijlocie în triunghiul

AH = A2 H . Patrulaterul OA′A2 H este 2 paralelogram, deoarece are laturile opuse [ A2 H ] și [OA′] paralele și congruente. Diagonalele

[ A2 A′] și [OH ]

se intersectează în mijlocul lor comun, pe care îl notăm cu

ω . Însă deoarece

m A2C ′A′ = 90° , cum am văzut la punctul b), [ A2 A′] este un diametru al cercului lui Euler,
deci mijlocul său

(

)

ω

este centrul cercului. Acesta se află prin urmare la mijlocul segmentului care

unește centrul cercului circumscris

O cu ortocentrul H . În triunghiul AHO , segmentul [ω A2 ] , r9 = ω A2 = OA R = , unde am notat cu 2 2

care este rază în cercul lui Euler, este linie mijlocie, deci

R = OA raza cercului circumscris triunghiului ABC și cu r9 lungimea razei cercului lui Euler.
f) Fără să știm că ar fi vorba de centrul de greutate, să notăm cu

G punctul de intersecție dintre mediana [ AA′] a triunghiului și dreapta lui Euler OH . Cum OA′ AH , triunghiurile GOA′ și GHA sunt asemenea (mda, aici cam sărim peste programa care ținea strict de clasa a VI-a –
asemănarea celor două triunghiuri, deducem că

dar o facem de dragul prezentării cât mai multor proprietăți care țin de dreapta lui Euler). Din

OA′ GA′ GO = = . Dar, așa cum am văzut în AH GA GH AH GA′ GO 1 GA′ 1 rezolvarea punctului e), OA′ = , deci = = . Din = deducem cu ajutorul 2 GA GH 2 GA 2

proporțiilor derivate că

GA′ GA′ 1 1 = = = , deci G chiar este centrul de greutate al AA′ GA + GA′ 2 + 1 3

∆ABC (despre care se știe că este poziționat ”la o treime de bază și două treimi de vârf” pe GO 1 fiecare dintre mediane). În fine, din = obținem imediat relația dorită GH = 2 ⋅ GO , GH 2 echivalentă cu OH = GO + GH = GO + 2 ⋅ GO = 3 ⋅ GO .

15. Problema 18/7, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
Dacă într-un triunghi dreptunghic. Soluţie.

ABC , m B = 60° şi AB = 2 BC , demonstraţi că triunghiul este

( )

1 AB = BC . Triunghiul ∆BOC este isoscel 2 cu unghiul din B de măsură 60° , deci echilateral. Rezultă CO = BO = OA , deci triunghiul
Fie

O mijlocul laturii [ AB ] . Avem BO = AO =

∆COA este isoscel ⇒ m OCA = m A . Unghiul COB , de măsură 60° , este exterior
triunghiului isoscel

(

) ( )
deci

∆COA ,

60° = m COB = m OCA + m A = 2m A ⇒

(

) (

) ( )

( )

⇒ m A = 30° .
Se calculează acum imediat

( )

m C = 180° − m B + m A = 180° − ( 60° + 30° ) = 90° . C.

( )

( ( ) ( ))

Triunghiul dat este aşadar dreptunghic în

16. Problema 19*/7, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Pe latura ( AB ) a triunghiului echilateral ABC se ia punctul E , astfel încât 2 BE = EA . La fel,
pe latura unde

( AC )

se ia punctul

D astfel încât CD = 2 AD . Demonstraţi că m AFC = 90° ,

(

)

F este punctul de întâlnire al dreptelor BD şi EC .

Soluţie.

Fie a = BC = AC = AB lungimea laturii triunghiului echilateral. Triunghiurile ADB şi BEC au :

[ AD ] ≡ [ BE ] [ AB ] ≡ [ BC ]
DAB ≡ EBC

(deoarece

AD = BE =

a ) 3

Rezultă congruenţa celor două triunghiuri, conform cazului L.U.L. De aici, se obţine că

ADB ≡ BEC , deci patrulaterul ADFE este inscriptibil (unghiul exterior BEC fiind congruent cu unghiul patrulaterului opus celui adiacent cu el). Din patrulaterul inscriptibil ADFE , deducem

AFE ≡ ADE .
ADE avem m DAE = 60° şi AE = 2 BE = 2 AD . Rezultatul problemei

În triunghiul

(

)

precedente ne permite să obţinem că imediat că

m ADE = 90° şi deci m AFE = 90° . Deducem

(

)

(

)

m AFC = 180° − m AFE = 90° , q.e.d.

(

)

(

)

17. Problema 20*/7, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
Să se construiască un triunghi cunoscând două laturi şi înălţimea corespunzătoare laturii a treia. Soluţie. Fie c =

AB, b = AC laturile cunoscute și ha = AA′ lungimea înălțimii corespunzătoare celei de-a treia laturi, de lungime a = BC . O condiție imediată ca problema să fie posibilă este verificarea inegalităților c ≥ ha și b ≥ ha (cele două laturi sunt oblice, lungimea lor trebuie să fie
cel puțin egală cu a perpendicularei lungă decât

AA′ . Putem presupune că b ≥ c (latura [ AC ] este mai C al oblicei [ AC ] va fi mai depărtat de A′

[ AB ] , ceea ce înseamnă că piciorul

AA′ , iar în A′ se duce dreapta d ⊥ AA′ ; aceasta este suportul laturii [ BC ] a triunghiului ABC . Cu centrul în A și raze c = AB și b = AC se descriu arce de cerc și se consideră intersecțiile acestora cu dreapta d .

decât B ) Se construiește înălțimea

1) Dacă

b = c = ha , atunci B = C = A′ . Triunghiul degenerează în segmentul [ AA′] .

2) Dacă

c = ha și b > ha , avem B = A′ , iar cercul de centru A și rază AC = b intersectează dreapta d în două puncte C1 și C2 , simetrice față de piciorul A′ al

perpendicularei. Făcând abstracție de simetrii, problema are o soluție unică, triunghi dreptunghic în B .

3) În cazul general

b ≥ c > ha , problema are una sau două soluții. Ambele cercuri cu centrul în

A și de raze AB = c și AC = b intersectează dreapta d în câte două puncte, B1 și B2 , respectiv C1 și C2 , simetrice față de piciorul A′ al perpendicularei. Dacă b > c , avem două soluții, triunghiurile AB1C1 (obtuzunghic) și AB1C2 (ascuțitunghic), hașurate diferit în figura de mai jos. Dacă b = c , atunci B1 = C1 și B2 = C2 , deci problema are o soluție
degenerată (segmentul

[ AB1 ] ) și una obișnuită, reprezentată de triunghiul isoscel

AB1 B2 .

În concluzie, problema comportă următoarea discuție (menținem ipoteza Cazul Discuție Mulțimea vidă. Soluție degenerată, segment de dreaptă Triunghi dreptunghic în

b ≥ c ):

c < ha b = c = ha b > c = ha b = c > ha b > c > ha

[ AA′] [ AB1 ]
și a doua triunghi

B.

O soluție degenerată, segment de dreaptă isoscel. O soluție cu unghiurile

B, C ascuțite și o alta cu unghiul B obtuz A obtuz).

(prima soluție poate avea unghiul

18. Problema 21*/7, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 În figura de mai jos, patrulaterul ABCD este înscris în cercul dat, AE BC ,
CF AB , [CF ] ≡ [ CD ] . Demonstraţi că DF ⊥ DE .
Soluţie.

[ AE ] ≡ [ AD ] ,

Convenim să notăm simplificat măsurile unghiurilor patrulaterului Pe figura construită, observăm că

ABCD : m A = A , etc.

( )

EAB ≡ B (alterne interne, AE BC , secanta AB ) și

BCF ≡ B (alterne interne, CF AB , secanta CB ). Triunghiurile ADE și CDF sunt isoscele.

( ) ( ) 1 1 A+ B isoscel ADE calculăm m ( EDA ) = (180° − m ( EAD ) ) = ( A + B − 180° ) = − 90° 2 2 2 Se calculează m ( DCF ) = C + m ( BCF ) = C + B și apoi din triunghiul isoscel 1 C+B CDF m ( CDF ) = (180° − m ( DCF ) ) = 90° − 2 2 A+ B Acum se calculează m ( EDF ) = m ( EDA ) + m ( ADC ) − m ( CDF ) = − 90° + D − 2
În jurul punctului

A , avem m EAD = 360° − A − m EAB = 360° − A − B . Din triunghiul

C+B A + C + 2B A+C A+C = −180° + D + = −180° + D + B + = = 90° (s-a ținut 2 2 2 2 seama în calcul că A + C = B + D = 180° ). −90° +

19. Problema 22/7, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Construiţi un triunghi ABC în care se cunosc latura a = BC , unghiul A şi înălţimea BB′ = hb .
Soluţie.

Problema impune restricția

a = BC ≥ BB′ = hb .

Se începe construind semicercul de diametru și de rază

[ BC ] ; intersecția acestuia cu cercul de centru

B

BB′ = hb determină piciorul B′ al înălțimii din B (unghiul BB′C este drept, fiind

înscris într-un semicerc). Deoarece cunoaștem și măsura unghiului A , construim cele două arce capabile de aceasta, de o parte și de alta a dreptei BC . Vârful A al triunghiului ABC se găsește la intersecția fiecăruia dintre cele două arce cu dreapta B′C . Pe figura de mai sus, am notat cu

A1 și A2 cele două intersecții ( D este mijlocul lui [ BC ] , iar E și E ′ sunt centrele

cercurilor din care provin cele două arce capabile).

20. Problema 24/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Punctul lui Torricelli Pe laturile triunghiului ABC , cu toate unghiurile de măsuri mai mici decât 120° , se construiesc în afară triunghiurile echilaterale A′BC , B′AC şi C ′AB . Demonstraţi că : a) [ BB′] ≡ [CC ′] ≡ [ AA′] ;
b) cercurile circumscrise celor trei triunghiuri echilaterale au un punct comun lui Torricelli). c) dreptele AA′, BB′ și CC ′ trec prin punctul T ; d) centrele echilateral. Soluţie.

T (numit punctul

P, Q, R ale celor trei triunghiuri echilaterale formează la rândul lor un triunghi

a) Triunghiurile

BAB′ și C ′AC au :

[ BA] ≡ [C ′A] , ca laturi ale triunghiului echilateral C ′AB ;
m BAB′ = m C ' AC = m A + 60° (iată de ce este necesară ”limitarea” măsurilor
unghiurilor triunghiului

(

) (

) ( )

ABC la 120° )
Analog se arată că și

[ AB′] ≡ [ AC ] , ca laturi ale triunghiului echilateral B′AC . Rezultă că ∆BAB′ ≡ ∆C ′AC ( L.U.L.) ⇒ [ BB′] ≡ [CC ′] . [ AA′] ≡ [ BB′] ≡ [CC ′] .

b) Cercurile circumscrise triunghiurilor echilaterale C ′AB și B′AC trec ambele prin A , deci se mai intersectează și într-un al doilea punct, pe care îl notăm cu T . Patrulaterele C ′BTA și

B′CTA sunt inscriptibile, deci m ATB = m ATC = 180° − 60° = 120° . Analizând
unghiurile formate în jurul punctului

(

) (

)

T , obținem :

m BTC = 360° − m ATB + m ATC
Patrulaterul

(

)

BTCA′

)) = 360° − 240° = 120° este așadar și el inscriptibil, având m ( BTC ) + m ( BA′C ) = 120° +

( ( ) (

+60° = 180° . Cercul circumscris triunghiului A′BC trece și el prin punctul T , comun celorlalte

două cercuri. Mai mult, cum trei laturi ale triunghiului c)

m ATB = m ATC = m BTC = 120° , din punctul T toate cele

(

) (

) ( (

)

ABC ”se văd” sub unghiuri egale. C ′BTA , avem

În patrulaterul înscris

m BTC ′ = m BAC ′ = 60° . Prin urmare,

) (

)

m BTC ′ + m BTC = 60° + 120° = 180° . Unghiul CTC ′ este alungit, deci semidreptele

(

) (

)

(TC
d)

și

(TC ′

sunt opuse, sau punctele

C , T , C ′ sunt coliniare. Analog se arată că și

dreptele

AA′ și BB′ trec prin punctul T .

PR este linia centrelor cercurilor secante
coardei comune celor două cercuri,

( A′BC ) [ BT ] .

Analog, QR ⊥ AT și, ( ) m ( RET ) = 90° . Cu două unghiuri opuse drepte, patrulaterul RETD este inscriptibil, deci m ( ERD ) = 180° − m ( ETD ) = 180° − 120° = 60° . Similar, se arată că și unghiul RQP

m RDT = 90° .

( C ′AB ) , deci este mediatoarea Notând { D} = PR ∩ BT , avem notând {E} = QR ∩ AT , avem și
și

măsoară tot 60° . Cu două unghiuri de măsură centre este echilateral.

60° , triunghiul PQR format de cele trei

21. Problema 25*/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Să se construiască triunghiul ABC în care se cunosc latura BC şi medianele BB′ şi CC ′ .
Soluţie.

Presupunem problema rezolvată, fie intersectează în centrul de greutate

ABC triunghiul dorit. Medianele [ BB′] și [CC ′] se G , punct situat astfel încât BG =
2 2 BB′ = mb , 3 3

2 2 2 CG = CC ′ = mc . Triunghiul BCG are toate laturile cunoscute : BC = a, BG = mb și 3 3 3 2 CG = mc . 3
Construcția decurge așadar astfel : - se construiește (dacă este posibil) triunghiul BCG , având toate trei laturile cunoscute. Condițiile ca acest fapt să fie posibil sunt date de inegalitățile triunghiulare, scrise în triunghiul și -

BCG : a <
3a . 2

2 3a 2 2 3a ( mb + mc ) ⇔ mb + mc > , mb < a + mc ⇔ mb < mc + 3 2 3 3 2

mc < mb +

se prelungesc laturile

[ BG ] și [CG ] dincolo de G , cu segmente [GB′] și [GC ′] , având
BC ′ și CB′

fiecare lungimea egală cu jumătatea laturii prelungite. La intersecția dreptelor se găsește punctul A .

22. Problema 26/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 În triunghiul ABC se cunosc latura BC şi înălţimile BB′ şi CC ′ . Să se construiască
triunghiul. Soluţie.

Se pun condițiile BB′C și BC ′C ).

BB′ < BC și CC ′ < BC (inegalități evidente în triunghiurile dreptunghice

B și raza BB′ = hb se trasează un arc de cerc, notând cu B′ intersecția acestuia cu semicercul. Analog, cu centrul în C și raza CC ′ = hc se trasează un alt arc de cerc, notând cu C ′ intersecția acestuia cu semicercul. La intersecția dreptelor BC ′ și CB′ se obține punctul A . Prin poziționarea punctelor B′ și C ′ pe semicerc, ne asigurăm că unghiurile BB′C și BC ′C , fiind înscrise în semicercul opus, sunt drepte, deci BB′ și CC ′ sunt înălțimi ale triunghiului
Se descrie un semicerc cu diametrul construit.

[ BC ] . Cu centrul în

23. Problema 27/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
Să se construiască un triunghi cunoscând două laturi şi mediana laturii a treia. Soluţie.

Se presupune problema rezolvată. Dacă în triunghiul segmentul

ABC se prelungeşte mediana [ AD ] cu

[ DE ] ≡ [ AD ] ,

patrulaterul

ABEC este paralelogram (diagonalele sale se

înjumătăţesc). Se observă că în

∆ABE avem [ BE ] ≡ [ AC ] iar [ BD ] este mediană. Se construieşte deci triunghiul în care cunoaştem laturile de lungimi c = AB, b = AC şi 2ma = 2 ⋅ AD . Mediana acestui triunghi corespunzătoare laturii de lungime 2ma are lungimea

egală cu jumătatea laturii a treia a triunghiului căutat. Cu notațiile uzuale într-un triunghi, problema este posibilă dacă au loc inegalitățile : b + c > 2ma , b + 2ma > c, c + 2ma > b , care se pot rescrie ”condensat” sub forma

b − c < 2ma < b + c .

24. Problema 29*/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Două cercuri ( O ) şi ( O′ ) sunt tangente exterior într-un punct A . Fie [TT ′] una dintre tangentele exterioare comune şi M , M ′ intersecţiile celor două cercuri cu o dreaptă variabilă ce trece prin A . Să se afle locul geometric al punctului P de intersecţie dintre MT şi M ′ T′.
Soluţie.

A, T și T ′ sunt fixe; ceea ce se schimbă este poziția dreptei MM ′ , care se rotește în jurul punctului A . Se știe că punctele O, A, O′ sunt coliniare (ca să realizăm de ce, este suficient să ne gândim că ambele raze OA și O′A sunt perpendiculare în A pe aceeași tangentă comună). Patrulaterul OTT ′O′ este trapez dreptunghic (razele OT și O′T ′ fiind
Punctele perpendiculare pe tangenta comună În cercurile

TT ′ ), deci m TOA + m T ′O′A = 180° .

(

) ( (

)

O și O′ , unghiurile TOA și T ′O′A sunt unghiuri la centru, corespunzând arcelor AT , respectiv AT ′ . Notând cu α și β măsurile celor două arce, știm deci că α + β = 180° . 1 α În cercul O , unghiul PMA este înscris în arcul AT , deci m PMA = m AT = . În cercul 2 2 1 β O′ , unghiul PM ′A este înscris în arcul AT ′ , deci m PM ′A = m AT ′ = . În triunghiul 2 2 α +β PMM ′ , avem m MPM ′ = 180° − m PMA + m PM ′A = 180° − = 180° − 90° = 2 = 90° . Cum segmentul [TT ′] este fix, locul punctului P este cercul de diametru [TT ′]

)

(

)

( ) ( )

(

)

( (

) (

))

(reuniunea celor două arce capabile de un unghi drept, de extremități

T și T ′ ).

25. Problema 30/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Să se construiască un triunghi ABC în care se cunosc lungimile înălţimii BB′ = hb , laturii BC = a şi raza R a cercului circumscris triunghiului.
Soluţie. Problema este posibilă atunci când au loc inegalitățile cercul de rază

BB′ ≤ BC ⇔ hb ≤ a și a ≤ 2 R (în

R , coarda [ BC ] are lungime maximă atunci când este diametru).

i)

Începem prin a efectua construcția în cazul general

hb < a < 2 R . Se construiește mai întâi un cerc de rază R , pe care se fixează vârful B . Fie C1 și C2 punctele de intersecție dintre cercul de centru B și de rază BC = a și cercul de rază R . Se construiește cercul de centru B și de rază BB′ = hb și se consideră intersecțiile B′ și B′′ ale acestuia cu cercul de diametru [ BC1 ] . Vârful A al triunghiului ABC căutat se
află la intersecția dintre

C1 B ' , respectiv C1 B′′ și cercul inițial, de rază R . Se obțin două

A2 , situate pe arcul mare, respectiv pe arcul mic BC1 . În cazul alegerii punctului de intersecție C2 , se obțin aceleași soluții, rotite însă cu un unghi față de vârful fix B .

soluții, notate A1 și

ii)

În cazul rază

a = hb , avem B′ = C , deci m C = 90° ⇒ [ AB ] este diametru al cercului de

( )

R . Problema are o singură soluție, cele două triunghiuri dreptunghice AC1 B și AC2 B fiind simetrice față de diametrul AB .

iii)

În fine, dacă

BC = a = 2 R , atunci [ BC ] este diametru al cercului de rază R ; avem B′ = A . Vârful A se găsește la intersecția dintre cercul de rază R și cercul de centru B și rază BB′ = hb . Cele două soluții sunt de fapt una singură, fiind simetrice față de BC .
Discuție A pe arcul mare determinat de coarda

Concluzionând, soluțiile problemei sunt : Cazul Două soluții, una cu vârful hb < a < 2 R

[ BC ] , cealaltă cu

A pe arcul mic. C. A.

hb = a a = 2R

Triunghi dreptunghic în Triunghi dreptunghic în

26. Problema 31/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984
Dându-se trei semidrepte se ducă prin

( Ox, ( Oy şi ( Oz , cu ( Oz ⊂ Int xOy , fie M
[ AB ] .

un punct pe

( Oz . Să

M o dreaptă care să intersecteze pe ( Ox în A şi pe ( Oy în B , astfel încât M

să fie mijlocul segmentului Soluţie.

Se presupune problema rezolvată. Dacă astfel încât

M este mijlocul lui [ AB ] , luând punctul P ∈ ( Oz

M să fie mijlocul lui [OP ] , patrulaterul obţinut OAPB este paralelogram, deoarece diagonalele sale se înjumătăţesc. Rezultă PA Oy şi PB Ox . Modul de construcţie este deci următorul : se ia punctul P , simetricul lui O în raport cu M . Acesta există şi este unic. Din P se duc PA Oy ( A ∈ ( Ox ) şi PB Ox ( B ∈ ( Oy ). Întrucât OAPB este paralelogram, dreapta AB trece prin mijlocul M al lui [OP ] ; în acelaşi timp, M
este şi mijlocul lui

[ AB ] . Dreapta

AB este deci soluţia unică a problemei.

27. Problema 32/8, manual Geometrie cl. a VII-a, 1984 Pe cercul circumscris triunghiului echilateral ABC se ia, pe arcul mic BC , punctul variabil M . Bisectoarea unghiului BMC taie coarda [ BC ] în T . Din T ducem TQ ⊥ MB şi TS ⊥ MC , unde Q ∈ MB, S ∈ MC . a) Demonstraţi că ∆TQS este echilateral; b) Demonstraţi că punctele M , T , A sunt coliniare.
Soluţie.

A′ intersecția bisectoarei unghiului BMC cu cercul, A′ trebuie să fie mijlocul arcului mare BC , care este exact A . Pentru punctul a), se observă că patrulaterul TQMS este inscriptibil, având unghiurile opuse
Rezolvarea punctului b) este imediată; dacă notăm cu

TQM și TSM drepte. Rezultă că m TQS = m TMS = m B = 60° (deoarece patrulaterul
ABMC

) ( ) este la rândul său inscriptibil). Analog, avem m (TSQ ) = m (TMQ ) = m ( C ) = 60° .
60° , triunghiul TSQ este echilateral.

(

) (

Cu două unghiuri de măsură

28. Problema 2/100, manual Geometrie cl. a VI-a, 1984 Dreapta lui Simson Fie M un punct pe cercul circumscris triunghiului ABC , diferit de vârfurile triunghiului. Să se demonstreze că proiecțiile lui M pe laturile triunghiului sunt trei puncte coliniare. Reciproc, dacă proiecțiile unui punct M , exterior unui triunghi ABC , pe laturile triunghiului sunt coliniare, să se
arate că acesta se găsește pe cercul circumscris. Soluție.

Luăm de exemplu M pe arcul AC al cercului circumscris triunghiului ABC . Deși figura diferă când M este pe unul din celelalte două arce, raționamentul va fi similar. Se notează cu A′, B′, C ′ proiecțiile lui M pe laturile BC , CA , respectiv AB . Patrulaterul

ABCM este înscris în cercul circumscris triunghiului ABC , deci unghiul exterior
dreptunghice

C ' AM este congruent cu unghiul interior opus celui adiacent cu el, adică C ' AM ≡ BCM . În
triunghiurile

MC ′A

și

MA′C , avem

m C ′MA = 90° − m C ′AM

(

)

(

)

și

m CMA′ = 90° − m BCM ; deducem că C ′MA ≡ CMA′ .
MB′AC ′ și MB′A′C sunt inscriptibile (primul are două unghiuri opuse drepte, iar al doilea are MB′C ≡ MA′C , ambele unghiuri fiind drepte. Din aceste
Observăm acum că patrulaterele patrulatere, deducem că C ′MA ≡ C ′B′A și CMA′ ≡ CB′A′ și deci C ′B′A ≡ CB′A′ . Cum aceste două unghiuri au latura AC comună, celelalte două laturi sunt semidrepte opuse (reciproca teoremei unghiurilor opuse la vârf), adică punctele C ′, B′, A′ sunt coliniare. Dreapta determinată de cele trei puncte se numește dreapta lui Simson asociată punctului

(

)

(

)

M și triunghiului ABC . Reciproc, dacă punctele C ′, B′, A′ sunt coliniare, unghiurile C ′B′A și CB′A′ sunt congruente,

fiind opuse la vârf. Din patrulaterele inscriptibile

MB′AC ′ și MB′A′C știm că C ′MA ≡ C ′B′A și CMA′ ≡ CB′A′ și deducem C ′MA ≡ CMA′ . Din triunghiurile dreptunghice MC ′A și MA′C ,

avem

m C ′MA = 90° − m C ′AM

(

)

(

)

și

m CMA′ = 90° − m BCM , de unde C ′AM ≡

(

)

(

)

≡ BCM . Având un unghi exterior congruent cu unghiul interior opus celui adiacent cu el, patrulaterul ABCM este inscriptibil, adică M aparține cercului ( ABC ) , q.e.d.

29. Problema 9/103, manual Geometrie cl. a VI-a, 1984
În figura de mai jos sunt desenate trei pătrate. Demonstrați că

m A1 DA + m B1 DB = 45° .

(

) (

)

Soluție.

a = AA1 = AB lungimea laturii celor trei pătrate din figură. Se construiesc pătratele CDEF și EFMN , de latură egală cu cele date, astfel încât F , M ∈ C1C și E , N ∈ D1 D . Triunghiurile dreptunghice A1 AD și B1C1M au :

Fie

[ A1 A] ≡ [ B1C1 ] , fiind ambele de lungime a . [ AD ] ≡ [C1M ] , fiind ambele de lungime 3a . Rezultă ∆A1 AD ≡ ∆B1C1M ( C.C.) ⇒ m ( A1 DA ) = m ( B1MC1 ) .
Triunghiurile dreptunghice

B1 BD și DCM au :

[ B1B ] ≡ [ DC ] , fiind ambele de lungime a . [ BD ] ≡ [CM ] , fiind ambele de lungime 2a . Rezultă ∆B1 BD ≡ ∆DCM ( C.C.) ⇒ [ B1 D ] ≡ [ MD ] .și m ( B1 DB ) = m ( DMC ) .
Prin adunare cu relația precedentă, găsim :

m A1 DA + m B1 DB = m B1MC1 + m DMC = m B1MD .

(

) (

) (

) (

) (

)

Însă în triunghiul dreptunghic

DCM putem scrie m DMC + m CDM = 90° , deci

(

) (

)

m B1 DB + m CDM = 90° ⇒ m B1 DM = 90° . Triunghiul B1 DM este așadar dreptunghic
isoscel, deci

(

) (

)

(

)

m B1MD = m MB1 D = 45° . Așadar, m A1 DA + m B1 DB = m B1MD =

(

) (

)

(

) (

) (

)

= 45° , q.e.d.
Observație. Într-o ”cheie” trigonometrică (descifrată în primele clase de liceu), egalitatea demonstrată se scrie sub forma :

arctg

Iată că în unele cazuri, o construcție ingenioasă ne conduce la proprietăți ”din sferele înalte” ale matematicii.

1 1 π + arctg = 3 2 4

30. Problema 102/126, manual Geometrie cl. a VI-a, 1984 Trei cercuri congruente trec printr-un acelaşi punct H . Ele se mai intersectează două câte două în A, B, C . Să se arate că şi cercul circumscris ∆ABC este congruent cu cele trei cercuri date.
` Soluţie. (Gh. Ţiţeica, 1908, “problema piesei de 5 lei“)

Fie

R lungimea comună a razelor cercurilor. Fie O1 , O2 şi O3 centrele celor trei cercuri. O1 AO2 H , O2CO3 H şi O3 BO1 H sunt romburi, având toate laturile congruente. O1 B O3 H O2C . Patrulaterul O1 BCO2 este paralelogram, deoarece are laturile

Patrulaterele Deducem că opuse

[O1B ] şi [O2C ] paralele şi congruente. Rezultă că [O1O2 ] ≡ [ BC ] ; în mod analog se arată că [O3O1 ] ≡ [CA] şi [O2O3 ] ≡ [ AB ] .

Triunghiurile

∆O1O2O3 şi ∆CBA sunt prin urmare congruente (cazul L.L.L.) , deci se înscriu în H este egal depărtat de O1 , O2 şi O3 , deoarece

cercuri congruente. Observăm însă că punctul

HO1 = HO2 = HO3 = R . Întrucât cercul ( O1O2O3 ) are raza R , rezultă că şi cercul ( ABC ) are tot raza R , egală cu a celor trei cercuri date, q.e.d.

31. Problema 4/101, manual Geometrie cl. a VI-a, 1984 Fie punctele distincte A și B și dreapta d ( A, B ∉ d ) . Să se determine un punct M ∈ d astfel încât suma AM + MB să fie minimă.
Soluție. Întâlnim două cazuri distincte, după cum punctele A și B sunt sau nu în același semiplan în raport cu dreapta d . Cazul I. A și B sunt în semiplane diferite în raport cu d .

În acest caz, punctul care realizează minimul este chiar intersecția segmentului dreapta d . Într-adevăr, considerând un alt punct inegalitatea AM ′ + BM ′ > AB = AM + MB . Cazul al II-lea.

( AB )

cu

M ′ pe d , în triunghiul AM ′B are loc

A și B sunt de aceeași parte a dreptei d .

Fie

A′ simetricul lui A față de dreapta d și {O} = ( AA′ ) ∩ d . Arătăm că punctul căutat este M ′ ∈ d , M ′ ≠ M . Triunghiurile dreptunghice AOM ′ și A′OM ′ sunt

{M } = ( BA′) ∩ d . Fie
Avem

congruente (cazul C.C.), deci

[ AM ′] ≡ [ A′M ′] .

AM ′ + M ′B = A′M ′ + M ′B > A′B (conform inegalităților triunghiulare în ∆A′M ′B ), dar A′B = A′M + MB = AM + MB , de unde A′M + M ′B > AM + MB, ( ∀ ) M ′ ∈ d , M ′ ≠ M . În concluzie, punctul M căutat este : - intersecția segmentului ( AB ) cu dreapta d , dacă aceasta separă punctele A și B ; - intersecția dreptei d cu segmentul ce unește unul din puncte cu simetricul celuilalt față de d , dacă A și B sunt de aceeași parte a dreptei.

32. Problema 21/94, manual Geometrie cl. a IX-a, 1982 Proprietățile triunghiului ortic Fie ABC un triunghi și A ', B′, C ′ picioarele înălțimilor sale. Să se arate că : a) Triunghiurile AB′C ′, BA′C ′ și CA′B′ sunt asemenea cu triunghiul ABC ; b) Semidreptele ( A′A , ( B′B și ( C ′C sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului A′B′C ′ ; c) Ortocentrul H al triunghiului ABC este centrul cercului înscris în ∆A′B′C ′ , iar vârfurile triunghiului ABC sunt centrele cercurilor exînscrise triunghiului A′B′C ′ ; d) Tangenta în punctul A la cercul circumscris triunghiului ABC este paralelă cu latura B′C ′ a triunghiului ortic A′B′C ′ ; e) Dintre toate triunghiurile înscrise în ∆ABC , triunghiul ortic are perimetrul minim
(Feuerbach). Soluție.

a) Patrulaterul

BCB′C ′ este inscriptibil, având m BB′C = m BC ′C = 90° . Unghiurile

(

) (

)

AB′C ′ și AC ′B′ sunt exterioare acestui patrulater, deci AB′C ′ ≡ ABC și AC ′B′ ≡ ACB .

Rezultă imediat că ∆AB′C ′ ∼ ∆ABC . Analog se arată că ∆BA′C ′ ∼ ∆BAC și ∆CA′B′ ∼ ∆CAB . Observație. Dreapta B′C ′ , orientată astfel încât formează cu AB și AC unghiuri congruente cu cele formate de BC , dar ”viceversa” în raport cu cele determinate de orice paralelă, se numește antiparalelă la BC . b) Vom demonstra proprietățile următoare pe cazul triunghiului ABC ascuțitunghic, dar ele rămân – cu modificările de rigoare – valabile și pentru triunghiuri obtuzunghice. Cum

BA′C ′ ≡ A , CA′B′ ≡ A și AA′ ⊥ BC , deducem că m C ′A′H = m B′A′H =

(

) (

)

= 90° − m A , deci C ′A′H ≡ B′A′H ⇒ ( A′A este bisectoarea unghiului C ′A′B′ . Pentru
celelalte două unghiuri, demonstrația decurge identic. c) Fiind punctul de intersecție al celor trei bisectoare interioare ortocentrul

( )

( A′A , ( B′B

și

( C ′C ,

H este centrul cercului înscris în ∆A′B′C ′ . Dreapta AB trece prin C ′ și este perpendiculară pe bisectoarea interioară C ′C a unghiului B′C ′A′ , deci este bisectoarea

exterioară a acestui unghi. Analog, AC este bisectoarea exterioară a unghiului A′B′C ′ . Punctul A este intersecția a două bisectoare exterioare ale triunghiului A′B′C ′ cu bisectoarea interioară a celui de-al treilea unghi al triunghiului – deci este unul din centrele cercurilor exînscrise triunghiului A′B′C ′ . d) Unghiul

TAB format de tangenta în A la cercul circumscris ∆ABC cu latura AB are – 1 conform unei proprietăți cunoscute – măsura m TAB = m AB = m C . Cum și 2 m AC ′B′ = m C , rezultă TAB ≡ AC ′B′ . De aici, deducem că TA C ′B′ , deoarece

( )

( ) ( )

(

) ( )

formează unghiuri corespondente congruente cu secanta AB . e) Să zicem că A′B′C ′ este un triunghi oarecare, ”înscris” în ∆ABC . Din problema precedentă (31), am văzut că suma B′A′ + C ′A′ atinge un minim pentru acel punct

A′ ∈ BC cu proprietatea că C ′A′B ≡ B′A′C (deci când cele două laturi ale ”triunghiului înscris” sunt egal înclinate pe latura triunghiului ABC ). Considerând și celelalte laturi ale
triunghiului înscris, deducem că minimul perimetrului acestuia se atinge atunci când toate laturile sale sunt egal înclinate pe cele ale triunghiului ABC .

PA′ ⊥ BC , din C ′A′B ≡ B′A′C deducem că PA′C ′ ≡ PA′B′ , deci PA′ este bisectoarea interioară a unghiului C ′A′B′ , iar BC este cea exterioară. Analog, deducem că AB și CA sunt bisectoarele exterioare ale unghiurilor B′C ′A′ , respectiv A′B′C ′ . Vârfurile A, B, C ale triunghiului ABC sunt centrele cercurilor exînscrise triunghiului A′B′C ′ .
Dacă ducem perpendiculara Deducem că A′A este bisectoarea interioară a unghiului C ′A′B′ - iar din proprietatea de unicitate a bisectoarei unui unghi, că AA′ ⊥ BC . Analog se arată că BB′ ⊥ CA și CC ′ ⊥ AB , ceea ce dovedește că triunghiul înscris de perimetru minim este chiar triunghiul ortic A′B′C ′ .

33. Problema 10/89, manual Geometrie cl. a IX-a, 1982 Două cercuri se intersectează în A și B . O secantă variabilă trecând prin A taie cercurile a doua oară în M și N .
a) Să se arate că măsura unghiului b) Să se determine poziția secantei Soluție.

MBN este constantă; MN astfel ca distanța MN să fie maximă.

a) Se consideră două poziții distincte

M 1 N1 și M 2 N 2 ale secantei prin A . Se observă că :

( ) ( ) ( ) m ( M BN ) = m ( M BN ) + m ( M BM ) Însă m ( N BN ) = m ( N AN ) (patrulaterul N N AB fiind inscriptibil); apoi, m ( N AN ) = = m ( M AM ) (opuse la vârf) și m ( M AM ) = m ( M BM ) (patrulaterul M M BA fiind de asemenea inscriptibil). Deducem că m ( N BN ) = m ( M BM ) și imediat că m ( M BN ) =
m M 1 BN1 = m M 1 BN 2 + m N1 BN 2
2 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 1

= m M 2 BN 2 . Măsura unghiului MBN nu depinde așadar de alegerea secantei MN , deci
este constantă. b) Întrucât măsura unghiului când

(

)

MBN este constantă, secanta [ MN ] are lungime maximă atunci

[ BM ] și [ BN ] sunt diametre în cercurile lor. O astfel de poziție a secantei există, căci
m BAM = m BAN = 90° , deci m MAN = 90° + 90° = 180° . Secanta

în acest caz

(

) (

)

(

)

[ MN ] de lungime maximă este așadar cea perpendiculară pe coarda comună [ AB ] .
Notă personală. Deși am putea arunca în luptă ”artileria grea” a trigonometriei pentru a calcula cât este valoarea maximă a lungimii secantei

[ MN ] , ne vom abține (eroic). Dacă încă nu v-ați

prins, materialul de față încearcă pe cât posibil să evite astfel de barbarii, redând geometriei poezia intrinsecă, deși ușor monotonă, a raționamentelor simple – poezie care lipsește cu desăvârșire din ”problemele de examen”, unde tot ce contează e mecanica searbădă a unor algoritmi de rezolvare. Culegeri cu zeci și sute de pagini, cu sute și mii de astfel de probleme, cantitate fără calitate - băgate pe gâtul copiilor cu pâlnia, sub presiunea imperioasă a succesului. Succesului în ce ? și de dragul cui ? Domnii și doamnele cu aparență onorabilă care perpetuează nebunia asta ar trebui puși chiar ei în locul propriilor victime.

34. Problema 10/102, manual Geometrie cl. a IX-a, 1982 Se dă triunghiul ABC înscris în cercul de centru O ∈ Int ABC . Se duc înălțimea AD ( D ∈ BC ) și diametrul prin A . Se proiectează vârfurile B și C pe acest diametru în E și
F . Se notează {G} = DE ∩ AC și A, H , D, G sunt conciclice.
Soluție.

{H } = DF ∩ AB .

Să se demonstreze că punctele

Conform unei proprietăți cunoscute, avem BAD ≡ CAF (înălțimea cercului circumscris triunghiului sunt ceviene izogonale).

AD și diametrul AF al

( ) ( ) m ( CDF ) = m ( CAF ) . Se calculează m ( ADF ) = m ( ADC ) + m ( CDF ) = 90° + m ( CAF ) = = 90° + m ( BAD ) . Unghiul ADF este exterior triunghiului ADH , deci m ( ADF ) = m ( AHD ) + m ( BAD ) . Rezultă că m ( AHD ) = m ( ADF ) − m ( BAD ) = 90° + m ( BAD ) − m ( BAD ) = 90° . În mod analog, se arată că și m ( AGD ) = 90° . Având două unghiuri opuse drepte, patrulaterul
Deoarece

m ADC = m AFC = 90° , patrulaterul ADFC este inscriptibil; rezultă de aici

AHDG este inscriptibil, q.e.d.

35. Problema 12/102, manual Geometrie cl. A IX-a, 1982 Se dau două cercuri de centre O1 și O2 și raze r1 , respectiv r2 , al doilea trecând prin centrul primului. Tangentele comune la aceste cercuri au punctele de contact cu al doilea cerc în A și B . Să se demonstreze că dreapta AB este tangentă primului cerc.
Soluție.

Ducem

AC ⊥ O1O2 , C ∈ ( O1O2 ) și O1 D ⊥ AO2 , D ∈ ( AO2 ) . Fie E punctul de intersecție al
A cu cercul de centru O1 .

tangentei comune prin

O2 A ⊥ AE    ⇒ O2 A O1 E  O1 E ⊥ AE    ⇒ O1 DAE dreptunghi ⇒ AD = O1 E = r1 O1 D ⊥ AO2    ⇒ AE O1 D  AE ⊥ AO2   Triunghiurile dreptunghice O2CA și O2 DO1 au :

AO2C ≡ O1O2 D (comun)    ⇒ ∆O2CA ≡ ∆O2 DO1 (I.U.) ⇒ O2C = O2 D = O2 A − AD = [O2 A] ≡ [O2O1 ]  

= r2 − r1
Se calculează centru

O1C = O1O2 − O2C = r2 − ( r2 − r1 ) = r1 . Punctul C este deci situat pe cercul de

O1 și O1C ⊥ AB ⇒ AB este tangentă la cercul de centru O1 , q.e.d.

36. Problema 5/31, manual Geometrie cl. a IX-a, 1989 Se dă patrulaterul convex ABCD în care [ AD ] ≡ [ BC ] . Să se arate că dreptele AD și BC
determină unghiuri congruente cu dreapta care unește mijloacele

M și N ale laturilor [ AB ] și

[CD ] .
Soluție.

A și B se duc paralele la CD , iar prin N , paralele la AD și BC . Fie S intersecția paralelei prin A la CD cu paralela prin N la AD și R intersecția paralelei prin B la CD cu paralela prin N la BC . NR BC   ⇒ BRNC paralelogram ⇒ [ BR ] ≡ [ NC ] și [ RN ] ≡ [ BC ] . BR CN  NS AD   ⇒ ADNS paralelogram ⇒ [ AS ] ≡ [ ND ] și [ NS ] ≡ [ AD ] . AS ND  Cum [ ND ] ≡ [ NC ] ( N fiind mijlocul lui [CD ] ), rezultă [ AS ] ≡ [ BR ] . Din ipoteza

Fie

{Q} = AD ∩ MN , {P} = BC ∩ MN . Prin

[ AD ] ≡ [ BC ] , deducem că [ NS ] ≡ [ NR ] .
Triunghiurile

∆AMS și ∆BMR au : [ AM ] ≡ [ BM ] SAM ≡ RBM (alterne interne, AS BR , secanta AB )

[ AS ] ≡ [ BR ]
Rezultă

∆AMS ≡ ∆BMR (L.U.L.) ⇒ AMS ≡ BMR și

[ MS ] ≡ [ MR ] .

Punctele

S, M , R

NM este mediană în triunghiul isoscel SNR ([ NS ] ≡ [ NR ]) , deci este și bisectoarea unghiului SNR , adică
sunt coliniare, conform reciprocei teoremei unghiurilor opuse la vârf.

SNM ≡ RNM .
Însă

NSM ≡ AQM (corespondente, NS AD , secanta MN )
RNM ≡ BPM (corespondente, RN BC , secanta MN )

Deducem că

AQM ≡ BPM , ceea ce trebuia demonstrat.

37. 9462 – G.M.B. 3/1969; problema 3/50, manual Geometrie cl. a IX-a, 1989
În interiorul pătratului

ABCD

se

consideră

punctul

M astfel încât

m MCD =

(

)

= m MDC = 15° . Să se arate că triunghiul ABM este echilateral.
Ivan Bloch, elev, Lugoj Soluție.

(

)

Se prelungește Triunghiul

[CM ]

până ce intersectează pe

MCD este isoscel, cu

[ AD ] [ MC ] ≡ [ MD ] .

în

P . Ducem PQ ⊥ AC , Q ∈ ( AC ) .

Se calculează

m MDP = 90° −

(

)

− m MDC = 75° , iar din triunghiul CDP , m MPD = 90° − m MCD = 75° . Rezultă că și
triunghiul

(

)

(

)

(

)

MDP este isoscel, deci [ MD ] ≡ [ MP ] ≡ [ MC ] . PQC este dreptunghic în Q , iar M este mijlocul ipotenuzei

Triunghiul

[CP ] ,

deci

1 QM = CP = MC = MP = MD . 2

Se calculează

m QCP = m ACD − m MCD = 45° − 15° = 30° . Triunghiul dreptunghic

(

) (

) (

)

PQC are unghiul ascuțit QCP de măsură 30° , deci cateta [ PQ ] , opusă acestuia, are
lungimea egală cu jumătatea ipotenuzei : echilateral, adică Triunghiul adică

1 PQ = CP = MP = MQ , deci ∆PQM este 2

m PQM = 60° .

(

)

PQA este dreptunghic isoscel, având m PAQ = 45° . Rezultă AQ = PQ = MQ ,

(

)

∆AQM isoscel. Se calculează m AQM = 90° + m PQM = 150° ; de aici, obținem

(

)

(

)

m QAM = m QMA =

) 1 (180° − m ( AQM )) = 15° . 2 În fine, avem m ( MAB ) = m ( QAM ) + m ( CAB ) = 15° + 45° = 60° . ( ) (
Triunghiurile

AMD și BMC au : [ AD ] ≡ [ BC ]    ⇒ ∆AMD ≡ ∆BMC (L.U.L.) ⇒ [ AM ] ≡ [ BM ] [ MD ] ≡ [ MC ]  MDA ≡ MCB  
ABM are m MAB = 60° , deci este echilateral, q.e.d.

Triunghiul isoscel

(

)