Biotehnologia mediului

Biotehnologia are ca obiect utilizarea integrat a biochimiei, microbiologiei i ingineriei pentru ob inerea de bunuri industriale, agricole, protec ia s n t ii sau protec ia mediului folosind poten ialul microorganismelor, celulelor animale sau vegetale cultivate sau unor p r i ale acestora

Obiective: 1. Eliminarea polu rii existente în mediu (ap , sol, aer), prin detec ia contaminan ilor i bioremediere.
Etapele reduceri i polu rii: - determinarea naturii compu ilor chimici poluan i - determinare concentra iei acestora - alegerea metodei de bioremediere - tratamentul i îndep rtarea poluan ilor din mediu prin metoda aleas Monitorizarea polu rii: bioindicatori, biomarkeri

Bioindicatori
Utilizarea trandafirilor ca bioindicatori pentru prezen a unor patogeni ai vi ei de vie

Utilizarea unor bacterii ca bioindicatori pentru pH-ul apei

Organismele (sau popula iile de organisme) pot oferi informa ii despre poluarea mediului sau cantitatea unor poluan i care se g sesc în mediu, prin apari ia unor modific ri fiziologice, chimice, sau comportamentale. Aceste informa ii pot fi ob inute prin studierea: Con inutului în anumite elemente sau compu i chimici Structurii celulare sau morfologiei Modific rii unor procese metabolice sau biochimice Comportamentului Structurii popula iei

Biomarkeri
Biomarkerii reprezint caracteristici fiziologice, biochimice sau moleculare care permit monitorizarea în mediu a unor organi sme care sunt afectate de prezen a poluan ilor.

Imaginea microscopic a unor celule de Arthrobacter, con inând gena gfp, în sol

2. Tratarea poluan ilor rezulta i din procese industriale, agricole sau casnice c ror prezen nu poate fi prevenit .
Bioremedierea poate fi inclus ca etap tehnologic distinct înainte ca apele sau gazel e reziduale rezultate s fie eliminate în mediu. Exemple: - epurarea bi ologic a apelor reziduale casnice i a celor provenite din anumite industrii (alimentar ) - degradarea cu mi croorganisme a hi drocarburilor care ar putea po lua mediul Xenobiotice - compu i organici care nu sunt prezen i în natur - eliminarea prin bioremediere a poluan ilor de natur gazoas : bioxid de sulf, oxizi de azot, bi oxid de carbon - biofiltre Reducerea efec tului de ser !

pentru a înlocui resursele fosile de energie .folosirii unor materii prime reînnoibile . aminoacizi.3.reducerea energiei necesare proc esului .enzimele sau bacteriile sunt biodegradabile. Biopolimeri ob inu i cu ajutorul microorganismelor Reducerea emisiilor de CO 2 prin folosirea surselor de energie alternative. decît s fie necesar dup aceea degradarea pol uan ilor respectivi. spre deosebire de catalizatorii chimici. Exemple de tehnologii nepoluante sau cu poluare redus Procese biocatalitice : folosirea enzimelor sau bacterii lor pentru a ob ine anumite produse chi mice: peniciline. Reducerea sau eliminarea surselor de agen i poluan i Este de preferat s fie aplicate procese care s nu fie înso ite de formarea unor compu i cu efect poluant asupra mediului. bazate pe biotehnologii. medicamente Avantaje: .

.

Eucariote -organisme mai evoluate care au nucleu nuclear strict individualizate fungii. drojdii i membran - .1 mm i nu sunt vizibile cu ochiul liber 1. ARN i proteine Microorganisme . Procariote .nu au nucleu individualizat i nici membran nuclear viru i. bacterii alge albastre. arheobacterii 2.Microorganisme utilizate în biotehnologii Condi ii pentru ca o struc tur s poat fi considerat form de via : s posede o membran celular care s o diferen ieze de mediul înconjur tor s fie capabil s se reproduc s fie capabil s realizeze ni te activit i biochimice cunoscute sub denumirea de metabol ism s con in ADN.acele organisme a c ror m rime este mai mic de 0.

spirale (spirili) Dimensiuni: 0.5-10 m. bastona e (bacili).Bacterii Organisme unicelulare formate di ntr-o mas protoplasmatic . m rginit de o membran rigid . Forma: sfere (coci). uzual în jur de 2 m Structura celular a unei procariote . f r a avea un nuc leu definit.

citoplasm i nucleu formeaz micelii (re ele de hife) se dezvolt prin înmugurire în mod nelimitat.Fungii (mucegaiuri) Organisme eucariote filamentoase Caracteristici: au aparat vegetati v (tal) bine diferen iat în membran . iar înmul irea are loc prin sporulare Hif Conidii de Penicillium .

form rotund . care se g sesc mai ales în sol Caracteristici: se pot înmul i prin diviziune (înmugurire) i prin spori. eliptic sau alungit dimensiuni cuprinse între 4-20 m Celul de drojdie (imagine microscopic ) .Drojdii Ciuperci unicelulare.

Alge Alge verzi Alge ro ii .

prezen a oligoelementelor i factorilor de cre tere. aciditatea mediului. radia iile electromagnetic e Factori chimici : concentra ia substan elor nutritive anorganice i organice din mediu. antagonism. agitarea. neutralism . presiunea hidrostatic . umiditatea. concentra ia metaboli ilor i substan elor toxice Factori biologici : organismele inferioare sau superioare existente în mediul respectiv Rela iile posibile cu alte organisme: simbioz . metabioz .Selectarea i ameliorarea microorganismelor Etapele select rii i amelior rii microorganismelor Ø Izolarea microorganismului sau alegerea s a din colec iile de culturi Ø Testarea microorganismului prin realizarea unor culturi pure sau mixte Ø Ameliorarea microorganismului prin mutagenez sau inginerie genetic Factorii de care depinde dezvoltarea microorganismelor Factori fizici: temperatura. lumi na.

indivizi care difer de popula ia speciei prin una sau mai multe caracteristici.macromolecul cu schelet polinucleotidic i form de dublu helix care con ine într-o form codificat informa ia necesar sintezei proteinelor i enzimelor.Ameliorarea microorganismelor prin mutagenez i inginerie genetic Mutan ii . care se transmi t ereditar.una sau mai multe gene ale unui organism sunt izolate i introduse într-un alt organism Acidul dezoxiribonucleic (ADN) . cît i pe cea privind replicarea material ului genetic necesar asigur rii reproducerii. Mutagenez indus .modificarea material ului genetic (ereditar) al organismului în scopul elimin rii unor caracteristici nedorite i inducerii altora dorite Tehnica ADN recombinat .un segment di n macromolecula de ADN care ac ioneaz ca unitate func ional i con ine informa ia necesar sintezei unei catene polipeptidice . Gena .folosirea de agen i mutageni fizici (radia iile ultraviolete) sau chimici (etilenimina) Ingineria genetic .

Structura ADN .

în general o protein Organisme modificate genetic (GMO) . Inserarea unei singure gene str ine într-un alt organism. Modificarea felului în care ac ioneaz o gen existent în organismul dat. astfel ca acesta s produc un compus anumit pe care nu îl produce în condi ii normale. avînd ca rezultat schimbarea anumitor caracteristici ale organismului respectiv 3. pentru a-i conferi acestuia o caracteristic nou 2. Inserarea unei gene în organismul gazd .Obiectivele ingineriei genetice 1.

Oxigenul Clasificarea microorganismelor în func ie de comportarea lor fat de oxigen: v aerobe v anaerobe Variante intermediare . Apa disponibilitatea apei în sistem .Factorii care influen eaz dezvoltarea microorganismelor a.anaerobe facultative .microaerofile .activitatea apei pH-ul s rurile con inute posibilii contaminan i prezen i b.

c. animale) . Surse de energie i nutrien i Metabolism .organismele care î i procur energia din substan e anorganice iar ca surs de carbon folosesc bioxid de carbon Ex: bacteriile nitrifiante Chemoheterotrofie .anabolism .catabolism Tipuri de metabolism celular Fotoautotrofie . drojdii.totalitatea reac iilor care au loc în celule avînd ca scop generarea energiei i formarea componentelor necesare celulei .folosirea energiei solare ca surs de energe i bioxid de carbon pentru construirea celulelor Ex: plantele i algele Fotoheterotrofie . Ex: majoritatea bacteriilor i eucariotelor (fungii.utilizarea compu ilor organici atît ca surs de carbon cît i de energie.sursa de energie este tot energia solar . îns componentele celulei sunt construite pe seama unei surse de carbon organic Ex: bacteriile verzi nesulfuroase Chemoautotrofie .

biostimulatori. etc.fermenta ia alcoolic . v Energia metaboli c rezultat este înmagazinat sub form de ATP Metabolismul aerob substraturile organice sunt transformate in procese care au loc în mai multe etape într-o serie de produse cu struc tur mai complex : acid citric.rezult acid lactic .fermenta ia lactic . antibiotice.metanogenez a . cu eliberare de energi e. sunt intens exoterme Metabolismul anaerob (fermenta ii) în general sunt înso ite de degajarea unui gaz (bi oxid de carbon) produc mai pu in energie decît în cele aerobe produ ii de fermenta ie ob inu i au în general cifr de oxidare mic i pot fi ob inu i pe mai multe c i metabolice: . acid glutamic.rezult alcool etilic i bioxid de carbon . care este apoi degradat la rîndul ei la bioxid de carbon i ap . proteine bioactive.rezult metan ( i bioxid de carbon) .Metabolismul microorganismelor chemoheterotrofe v Degradarea catabolic a hidra ilor de carbon cu structur mai complex la glucoz . lizin .

f in din semin e de bumbac. magneziu. orez. grâu. melas Sursa de azot: azot anorganic (azota i.microelemente: fier. clorur . clorur de potasiu. proteine) extract de porumb. mangan Factori de cre tere: vitamine. carbonat de calciu . sulfat. sodiu. calciu. s ruri de amoniu) sau azot organic (aminoacizi. hormoni . cobalt.Principalele componente nutritive Apa Sursa de energie (sursa de carbon): amidon (din porumb. f in din germeni de porumb Compu i minerali: fosfat. f in i rot de soia. cartofi i altele). sulfat de magneziu. cupru. zinc. potasiu fosfat monopotasic.

d.capabile s creasc la temperaturi de 80-110°C.cresc la valori pH de peste 9 . e.au optimul de temperatur la 15°C i pot cre te la 0°C sau chiar mai jos dac au la dispozi ie ap lichid termofile .0) Tipuri care prefer condi ii acide sau alcaline: acidofile . pH-ul Valoarea optim de pH pentru cre terea microorganismelor se situeaz în domeniul neutru (in jur de 7.nu pot cre te decît la valori de pH cuprinse între 1 i 4 alcalifile .au temperatura optim Microorganisme capabile s tr iasc în condi ii de temperatur extreme: psichrofile . Temperatura Optimul de temperatur al majorit ii microorganismelor: 30 -37°C de cre tere între 15-45°C: Microorganisme mezofile .au optimul de temperatur între 45-60°C hipertermofile .

Realizarea de condi ii sterile de cultivare Ø Sterilizarea termic : se face cu abur sau aer fierbinte Ø Sterilizarea cu radia ii (UV. rezervoare.): sterilizarea aerului din laboratoare biologice sau unele sec ii de fabrica ie Ø Sterilizarea prin filtrare: mai ales pentru aerul destinat aer rii culturilor de microorganisme aerobe Ø Sterilizarea chimic : pentru utilaje. hale de fabrica ie . etc. raze X.substan e antiseptice .substan e dezinfectante .

Dezvoltarea culturilor de microorganisme Înmul irea microorganismelor prin diviziune transversal .

i . englez ) . dup fiecare timp de genera ie.celulele cresc în volum i sintetizeaz proteinele i materialul genetic. Ø Faza cre terii exponen iale (sau log) . Popula ia este format din celule tinere.datorit s r cuirii mediului în resurse nutritive cre terea este mult încetinit . dar foarte sensibile la factori nocivi.celulele se divid i are loc o cre tere constant a popula iei celulare care se dubleaz la intervale regulate. celulele sunt b trâne sporuleaz intens. Celulele sunt îns mai mature. Num rul diviziunilor scade mult i pe ansamblu num rul de celule r mâne constant.majoritatea celulelor mor. Ø Faza sta ionar (post-log) . Ø Faza de declin . mai rezistente la factori nocivi i unele încep s sporuleze.Fazele dezvolt rii unui microorganism Ø Faza de adaptare la mediu (sau lag = întârziere în lb. dar înc nu se înmul esc.

.

Cinetica dezvolt rii microorganismelor .

Calculul vitezei de cre tere X t = X0 × 2N Xt .num rul de dubl ri în intervalul de timp t td td .num rul de celule prezente dup un anumit timp t X0 .693/t d care reprezint viteza de cre tere .timpul de dublare (timpul de genera ie) N= æX ö lnç t ÷ = ln 2 t d çX ÷ è 0ø t ln X t .num rul ini ial de celule N .693 ln ç ç X ÷= t t ÷ d è 0ø este ecua ia unei drepte cu panta egal cu 0.ln X 0 ln 2 0.693 = = t td td æ X t ö 0.

Dependen a vitezei de cre tere de concentra ia substratului nutritiv.concentra ia substratului Ks . Ecua ia Monod v = v max CS K S + CS vmax .constant care exprim afinitatea microorganismului pentru substratul respectiv (concentra ia de substrat pentru care viteza de cre tere este jum tate din cea maxim ) .viteza maxim de cre tere în condi ii optime Cs .

pe cale biologic . pîn la o form netoxic sau la un nivel de concentra ie admis de legisla ia in vigoare.Bioremedierea Defini ia bioremedierii : procesul în care de euri de natur organic sau anorganic sunt degradate în condi ii controlate. .

tetraclorur de carbon tricloretilen DDT. uzine petrochimice instala ii de gazeificare a c rbunilor. instala ii portuare. uzine chimice. toluen compu i aromatici polinucleari Surse posibile uzine chimice cur torii chimice agricultur agricultur . instala ii de producere i utilizare a gudroanelor zone miniere. mercur .4-diclorfenoxiacetic pentaclorfenol compu i organofosforici benzen. acid 2. clorfenol cadmiu. uzine chimice tratamentul lemnului agricultur . plumb.Contaminan i importan i Clase de contaminan i Solven i Pesticide Ierbicide Fungicide Insecticide Substan e petrochimice Exemple reprezentative cloroform. araclor. lindan atrazin . zone militare uzine chimice uzine de prelucrare a minereurilor Explozivi Fenoli i clorfenoli Metale grele trinitrotoluen nitrofenol. tratamentul lemnului aeroporturi.

Evolu ia poluan ilor care ajung în mediu POLUANTI nevolatili volatili solubili in apa insolubili in apa se adsorb nu se adsorb nedegradabil solubili in lipide nedegradabil insolubili in lipide nereactivi reactivi Acumulare in sol Acumulare in apa Biodegradare Acumulare in lantul trofic Biodegradare Acumulare in sol Acumulare in atmosfera Degradare .

temperatur .identificarea accesibilit ii poluan ilor pentru degradare . oxidarea catalizat de radia ii UV) v Bioremedi ere Controlul i optimizarea unui proces de bioremediere . factori nutrien i. concentra ie de oxigen. concentra ii metale grele) .asigurarea condi iilor pentru biodegradare (c ompozi ia i umiditatea solului. . pH.Eliminarea compu ilor poluan i din sol Metode tradi ionale : Ø izolarea i acoperirea stratului contaminat Ø îndep rtarea stratului contaminat i transportarea l ui într-un deponeu special Metode fizico -chimice : incinerarea v descompunerea chi mic (Ex: declorurarea catalizat de baze.identificarea popula iei microbiene capabile s degradeze pol uan ii respectivi.

sau hidrocarburi aromatice i de multe ori pot utiliza asemenea compu i drept singura surs de carbon i energie. Exemplu: microorganismele care pot degrada compu i bifenilici policlorura i care se g sesc în sedimentele unor r îuri. Fungii lignilolitice .pot cre te pe substraturi foarte comune ca paie sau coceni de porumb i pot degrada o mare varietate de contaminan i persisten i .Exemplu Phanaerochaete chrysosporium . Rhodococcus i Mycobacterium. Sphingomonas.Microorganisme capabile s degradeze compu ii poluan i Aerobe exemple: Pseudomonas. Alcaligenes.Nu sunt la fel de mult folosite ca cele aerobe. dar exist anumite tipuri care au trezit mare interes . Anaerobe . Pot degrada pes ticide. alcani.

Bioaugmenta re . Utilizarea de mic roorganisme manipulate gen etic .Strategii de bioremediere 1. Folosire a de microo rganisme indigene 2.influen eaz atît viteza de cre tere a microorganismelor cît i solubilitatea i prin aceasta accesibilitatea compusului care trebuie degradat controlul con inutului de metale grele 3.suplimentarea popula iei microbiene care exist într-o zon contaminat . prin ad ugarea unui microorganism selec ionat. cu scopul de m ri viteza de degradare 4. Stimulare a cre terii microorganismelor indig ene favorizarea degrad rii aerobe oxigen asigurarea unei cantit i suficiente de temperatura mai ridicat va avea efect favorabil ad ugarea unor substan e fertilizante cu con inut de azot pH-ul solului .

nivelul de oxigenare al solului cre te i contaminan ii vor fi dispu i în mod mai uniform Bioventila ia .favorizarea p trunderii aerului sau oxigenului în sol pentru a cre te activitatea biologic .Tehnici de bioremediere Tehnici in situ (adic la fa a locului) Aratul solului . concomitent cu evacuarea substan elor volatile .

injectarea de aer sub presiune sau oxigen pur în zona contaminat .Tehnici de bioremediere . care poate fi sol sau ap .in situ Biobarbotarea .

cu n mol activ. cu strat fix.combinarea solului contaminat excavat cu diferite de euri agricole sau forestiere u or biodegradabile i compostare conform tehnicii cunoscute Utilizarea bioreactoarelor Variante constructive : cu agitare.ex situ Excavarea i îndep rtarea solului contaminat Compostarea . cu strat fluidizat. vase cilindrice (tobe) rotative .Tehnici de bioremediere .

în bioreactor Mediu de cultur (ap . nutrien i) abur aer transportul solului la bioreactor dezvoltarea culturii cultur de microorganisme sol poluat excavarea solului sterilizare aer bioremedierea în bioreactor ap .Schema flux a bioremedierii solului contaminat. nutrien i sol depoluat . prin folosirea de microorganisme exogene.

Prezen a contamina ilor poate reduce considerabil viteza de cre tere a plantelor Plantele care au acumulat compu ii toxici pot reprezenta un pericol pentru viet ile s lbatice i pot ajunge în lan ul trofic. Este considerat cu 50-80% mai ieftin decît alte alternative.Fitoremedierea Defini ie: utilizarea plantelor pentru îndep rtarea contaminan ilor i metalelor grele din sol i ap Avantaje Poate fi utilizat pentru eliminarea anumitor compu i toxici pe care microorganismele nu le pot degrada. Este superioar estetic Solul nu trebuie excavat Dezavantaje Durata mai mare a procesului . . care necesit cîteva cicluri de vegeta ie.

Exemplu: Thlaspi caerulescens poate acumula 10 -15 g Zn /kg. Hiperacumulatori : plante care pot acumula de 50 -100 ori mai multe metale decît plantele obi nuite (aproximativ 400 de specii cunoscute). dar produce numai 2-5 t biomas /ha .Factor de bioconversie Condi ii ca o plant s poat fi utilizat pentru fitoremedier e s tolereze poluantul respectiv s aib vitez mare de cre tere i un randament ridicat pe hectar de cultur s acumuleze compusul toxic (în general un metal) de preferin în partea care se poate recolta s aib un factor de bioconversie ridicat Defini ia factorului de bioconv ersie : concentra ia poluantului în plant raportat la cea din mediu . Condi ia ca o contaminare s fie redus la mai pu in de 50% din valoarea ini ial în 10 recolte este ca planta respectiv s aib un factor de bioconversie de cel pu in 20.

sedimente sau ape i degradarea lor Fitovolatilizare trecerea poluantului prin corpul plantei.Modalit i pentru realizarea fitoremedierii Fitoextrac ie (Fitoacumulare) îndep rtarea contaminan ilor sau metalelor din sol i stocarea lor în plante Fitodegradare preluarea de c tre plante a compu ilor organici din sol. fiind apoi volatilizat prin frunze Fitostabilizare transformarea unor specii moleculare în altele mai pu in toxice Fixarea unor poluan i gazo i din atmosfer de c tre plante .

Bioreactor cu strat de sol deschis . Biofiltru b).Biormedierea poluan ilor gazo i a).

acele tehnologii care permit reciclarea substan elor. Domenii de aplica ie ob inerea de compu i chimici (de tonaj mare i de sintez fin ) realizarea de procese industriale mai pu in poluante ob inerea de energie tratarea apelor rezi duale i bioremedierea monitorizarea mediului agricultur .Biotehnologiile ca alternative de tehnologii curate Tehnologii curate . de eurilor sau valorificarea poluan ilor ca materii prime secundare.

Ob inerea de polimeri biodegradabili de origine microbian : acid polilactic. xantan.Direc ii de dezvoltare 1. 1. glicerin . Utilizarea componentelor plantelor ca materii prime pentru produse chimice sau ca mediu nutritiv pentru cultivarea microorganismelor: hidra i de carbon.70 mil.3-propandiol. polihidroxialcanoa i . gr simi .Anual se produc 150 mil. proteine. din care 25 mil. t produse chimice se ob in anual pe baz de plante 2. acid citric 3. butanol. t sunt nedegradabili i se acumuleaz în mediu . t mase plastice. acid lactic. aceton . Ob inerea de compu i chimici care sunt metaboli i ai microorganismelor: etanol.

materie prim de baz în industria chimic . calea de metabolizare anaerob a zaharurilor trebuie modificat pentru a se produce cantit i mari de glicerin i nu de alcol etilic Acetona i butanolul .au fost produse prin fermenta ie înc din anul 1914.produs secundar al fermenta iei alcoolice . cu bacterii din specia Clostridium acetobutylicum pe baz de zaharuri.cantitatea mare de ape reziduale care se formeaz nu mai reprezint un dezavantaj . prin fermenta ie aerob . Avantaje comparativ cu ob inerea petrochimic : .procesul de fermenta ie poate avea loc la 60°C.Produse chimice ob inute prin procedee biotehnologice Etanolul . practic orice compus chimic putîndu-se ob ine pornindu-se de la etanol.pentru a ob ine cantit i mari de glicerin . .prin inginerie genetic au fost create noi variet i de microorganisme care pot cre te pe reziduuri . iar solven ii produ i pot fi izola i din mediul de fermenta ie prin evaporare pe m sur ce se formeaz .se ob ine prin fermenta ia zaharurilor cu drojdii .bioetanol Glicerina .folose te materii prime regenerabile . .

este utilizat în industria alimentar i în industria chimic . .se fabric industrial prin fermenta ie cu bacterii lactice. din substraturi ca glucoz . cu o tulpin de Escherichia coli recombinat Acidul lactic .3-Propandiolul .reprezint o materie prim important pentru ob inerea unor pol imeri. zaharoz (din melas ).3-propandiolului: din glucoz .Produse chimice ob inute prin procedee biotehnologice 1. Acidul citric . dar are i utiliz ri de solvent i lubrifiant.se ob ine din culturi de Aspergillus niger prin fermenta ie pe substraturi de glucoz sau zaharoz .este folosit ca materie prim pentru lacuri i diverse mase plastice. maltoz .ob inerea pe cale biotehnologic a 1.

se acumuleaz intracelular. de exemplu pol ihidroxibutira ii.pot fi produ i din resurse regenerabile ( zaharoz . trigliceride).au dezavantajul c sunt casan i i au stabilitate termic sc zut . Polihidroxialcanoa ii de diverse tipuri.000 tone anual i este utilizat mai ales în industria alimentar . de aceea se utilizeaz sub form de copolimeri. amidon. glicerin ) sau chimicale (acid propionic. celuloz . zer.Polimeri de origine microbian Xantanul polizaharid produs de microorganismul Xanthomonas campestris -se produce la un nivel de peste 20. produse secundare (melas . care au propriet ti mai bune . ajungînd la un con inut de pîn la 90% din greutatea în substan uscat a celulei . produ i de un foarte mare num r de specii bacteriene (ca Bacillus megaterium) . acid 4-hidroxibutiric). .

desulfurizarea petrolului .desulfurizarea c rbunilor Procedee biocatalitice .Procese industriale curate realizate cu ajutorul biotehnologiilor Decontaminarea unor materii prime .industria detergen ilor .industria maselor plastice: hidroliza acrilonitrilului la acrilamid (materia prim pentru fabricarea poliacrilamidei) cu enzima nitrilaz Degradarea i reciclarea de eurilor .epurarea bi ologic a apelor reziduale i ob inerea de biogaz .hidroliza amidonului la glucoz i alte zaharuri fermentesc ibile cu a-amilaz i amiloglucozidaz .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful