FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CURS DE AUDIT INTERN

Autor: Conf.Univ.Dr.Anda Gheorghiu

Continutul acestui curs se afla sub protectia drepturilor de autor (conform Legii nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continutul acestui curs, este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

INTRODUCERE

Cursul de “Audit intern” se adreseză studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Stiinţe Economice. Obiectivele disciplinei: Auditul intern are ca obiectiv primordial asistarea managerilor în exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furnizând analize, aprecieri, recomandari şi comentarii pertinente referitoare la activitǎţile examinate. Auditul intern este acea activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare. Cursul intitulat Audit intern urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor din sfera disciplinelor cu caracter economic şi managerial ale studenţilor. Prin conţinutul şi structura sǎ, această disciplină răspunde nevoii de a oferi studenţilor cunoştinţe referitoare la audit, managementul riscurilor, guvernare corporativǎ. Prin parcurgerea cursului de audit intern se urmăreşte dezvoltarea următoarelor competenț e generale: 1. Cunoaştere şi înţelegere:
o o

Să cunoască limbajul specific auditului intern; Să identifice obiectivele şi funcţiile auditului intern departamentului de audit într-o firmă/instituţie; şi să cunoască rolul

o

Să identifice utilizatorii de informaţii furnizate de auditul intern şi cerinţele lor informaţionale.

2. Explicare şi interpretare:
o o

Să interpreteze corect informaţia rezultată din rapoartele de audit; Să evalueze corect performanţele întreprinderii şi sistemele de control managerial pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele de audit intern; Să realizeze o analiză şi o interpretare a fenomenelor şi proceselor economice sub aspectul financiar – contabil.

o

3. Instrumental-aplicative:
o

Să conducă activitatea de audit intern dintr-o societate comercială sau dintr-o instituţie publicǎ, capacitatea de a îndeplinii funcţii manageriale pe diferite trepte ierarhice; Să întocmească rapoarte de audit intern, de asigurare sau de consiliere;

o

4. Atitudinale:

2

o

Abilitatea de a formula, argumenta şi implementa decizii concrete, Înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor de investigare specifice Aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare specifice Dezvoltarea capacităţii de sintetizare şi interpretare a unui set de

viabile pe baza analizelor şi a studiului literaturii de specialitate;
o

auditului intern;
o

auditului intern pentru formularea de demersuri profesionale;
o

informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile;
o

Formarea abilităţilor de analiză independentă a unor probleme şi Dezvoltarea iniţiativei în analiza şi rezolvarea de probleme; Formarea deprinderilor de execuţie aferente poziţiei de auditor intern; Dezvoltarea aptitudinilor organizatorice necesare poziţiei de auditor

capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese;
o o o

intern (acurateţe în gândire, spirit de ordine şi disciplină, promptitudine, consecvenţă şi fermitate în exercitarea profesiei).
o o

Abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii Abilitatea de a lucra în instituţii de specialitate internaţionale.

Competenț e specifice:
• •

Să cunoască modalităţile concrete de derulare a unei misiuni de audit intern; Să identifice obiectivele şi funcţiile auditului intern şi să cunoască rolul departamentului audit într-o firmă/instituţie;

Să identifice utilizatorii de informaţii furnizate de auditul intern şi cerinţele lor informaţionale. Cursul “Audit intern” este structurat în 4 unităţi de învăţare (capitole), fiecare dintre acestea indicând următoarele elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informaţiei; competenţe specifice unităţii de învăţare; cuprins al unităţii de învăţare; teme de control; bibliografie specifică unităţii de învăţare.

Evaluarea cunoştinţelor – constă în evaluarea finală, concretizată prin examenul susţinut în perioada de sesiune.

3

Responsabilitatea auditorului vis-a-vis de detectarea fraudelor şi erorilor 1.2. Test de autoevaluare nr. Raportul de audit public intern şi urmărirea recomandărilor 3.4. 2 EVALUAREA RISCURILOR ÎN AUDITUL INTERN 2.4. Intrebările de control 4. Auditul intern la entităţi publice în Romania 3.3 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR.9. Bibliografia specifică unității de învățare nr. 1 AUDITUL INTERN-NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. Intervenţia la faţa locului (munca de teren) 3.3.1. Test de autoevaluare nr. Atitudinea faţa de risc 2. 4 67 72 74 83 85 89 124 124 125 127 PAGINA 6 6 9 18 22 28 28 29 31 31 42 58 64 64 65 66 128 130 174 175 4 . 3 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN ROMANIA. Test de autoevaluare nr.2. Cadrul de referinţă al conceptului de audit intern 1. METODOLOGIA MISIUNII DE AUDIT INTERN 3. Dosarele de audit public intern.5. păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern. 1 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR.3.2.Cunostinţe despre entitate 4. Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern 3.7.CUPRINSUL SUPORTULUI DE CURS CUPRINS UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. Test de autoevaluare nr. 3 3.7.3. Intrebările de control 3. Procesul gestionării riscurilor 2. Eexplicarea noţiunilor de audit extern.5. Postulatele auditului. Definirea noţiunilor de risc. Bibliografia specifică unității de învățare nr.5. certitudine şi incertitudine.6. 2 2.6. Ghid procedural 3.1. 4 STUDIU DE CAZ.8.4. Organizarea auditului intern la entităţi private în Romania 3. Riscul de audit 2.2 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. MISIUNEA DE AUDIT INTERN INVENTARIEREA PATRIMONIULUI SI VALORIFICAREA REZULTATELOR 4.1.6. Intrebările de control 2.3. 1 1.1. Derularea misiunii de audit intern 4. revizuirea. intern şi consiliere 1. Repere istorice privind conceptul de audit 1.2.4. Bibliografia specifică unității de învățare nr. Intrebările de control 1.

Bibliografia specifică unității de învățare nr.4.4 176 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. 1 AUDITUL INTERN-NOTIUNI INTRODUCTIVE Timpul mediu necesar pentru studiu: 6 ore 5 .5.

în 1559. Postulatele auditului şi explicarea noţiunilor de audit extern şi intern 1. iar persoanele se numeau “auditori”. Auditul nu este o activitate recentă.n. regele francilor1.4. Considerente generale privind sistemul de control intern şi raporturile sale cu auditul intern 1.3. Dezvoltări ale termenului s-au petrecut în timpul domniei lui reginei Elisabeta I a Angliei. Responsabilitatea auditorului vis-à-vis de detectarea fraudelor şi erorilor 1. 6 . 1 Carol Cel Mare. el fiind utilizat încă de pe vremea lui Carol Cel Mare. intern şi consiliere .să definească noţiunea de audit extern .să definească noţiunea de audit intern . dar despre audit se vorbeste de cateva secole. studenţii trebuie: .sǎ înţeleagǎ care este responsabilitatea auditorului vis-a-vis de detectarea fraudelor şi erorilor Cuprinsul unităț íi de învăț are : 1. Există documente că ar fi existat audit din secolul XIII.5.sǎ poatǎ explica postulatele auditului.2.Competenţele specifice unităţii de învăţare: La sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare.. pe vremea regelui Eduard I al Angliei. a numit auditori care controlau cheltuielile publice. regele francilor a domnit între 768-814 e.1.să cunoască istoricul ştiinţei auditului intern . care. REPERE ISTORICE PRIVIND CONCEPTUL DE AUDIT Termenul de audit provine din limba latina de la cuvintul audit-auditare cu semnificatia .1. noţiunile de audit extern.a asculta”.să ştie care este cadrul de referinţă al conceptului de audit intern . Repere istorice privind conceptul de audit 1. Cadrul de referinţă al conceptului de audit intern 1.

în cazuri extreme. audit al mediului. Deloitte&Touche şi Ernst&Young. concentrat la începuturile sale mai mult pe probleme contabile. şi se datează. e)o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar. fără ca opinia de audit să fie cu rezerve. deoarece conferă un grad de încredere sporit în situaţiile financiare. după caz. o opinie contrară sau. ori chiar refuzul certificării situaţiilor financiare ale întreprinderii. Auditul intern. dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit. Serviciile efectuate de aceste auditorii financiari sunt apreciate deopotrivă de investitori. Conform legii. audit al sistemelor informatice. giganţi în consultanţă: PriceWaterhouseCoopers. el conţinând certificarea sau. opinia de audit este fără rezerve. certificarea cu rezerve. respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul financiar. Raportul auditorilor financiari cuprinde: a)menţionarea situaţiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar. noţiunea de audit poate acoperi multe domenii. manageri şi creditori. Raportul auditorilor este deosebit de important. printr-un paragraf distinct. dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale. Raportul se semnează de către auditori financiari. cum sunt : audit de calitate (pe standarde ISO). căutând să răspundă mereu necesităţilor în continuă schimbare pe care le au organizaţiile. Utilizarea termenului de audit în acceptiunea folosita în prezent este relativ recentă şi se plaseaza în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. KMPG. a devenit în timp un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizaţiilor.Bineînţeles. b)o descriere a ariei auditului financiar. Auditul intern este o profesie care a prins contur de-a lungul anilor. persoane fizice. imposibilitatea exprimării unei opinii. împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora. după caz. dar accepţiunea cea mai veche şi mai folosită este aceea de audit financiar (extern) definită ca fiind o examinare profesionala independentă a situaţiilor financiare anuale ale unei entitǎţi în scopul formularii unei opinii de audit. 7 . d)o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia. în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate. intreprinderile cotate la bursa. Cele mai cunoscute firme de audit internaţional sunt aşa-numiţii Big Four. c)o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi. cand recesiunea economica afecta intreprinderile. cu rezerve.

În timp. motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza şi de a-şi standardiza activitǎţile practice.trebuiau sǎ certifice situatiile financiare anuale şi sǎ plateasca sume considerabile pentru auditorii externi care prestau respectivele servicii. 2001 8 . s-a internaţionalizat. 2 Brezeanu P. având filiale pe toate continentele. următoarele aspecte: -Scopul activităţii de audit. în principal. tehnici şi sisteme de raportare distincte pentru auditorii interni comparativ cu auditorii externi. care. în conformitate cu un cadru general de raporatare financiara identificat. deoarece auditorii externi nu îşi mai incep activitatea de la zero ci pornesc de la rapoartele auditorilor interni. Bucureşti. Pentru a se face distinctie intre auditorii cabinetelor de audit extern şi cei din cadrul intreprinderii supuse auditului. organizând colocvii şi certificând auditorii. în anul 1941 a fost fondat Institutul Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors). . în scopul exprimarii de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite sub toate aspectele semnificative. diferite sondaje.Audit şi control financiar. Editura ASE.2 Schimbarile intervenite au fost benefice. cu sediul în Orlando-Florida SUA. instrumente. catre o verificare prin sondaj. Aceştia efectuau o serie de lucrari pregatitoare de spcialitate şi anume: inventarierea patrimoniului. fapt ce a determinat creşterea semnificativa a costurilor auditarii. intreprinderile au inceput sǎ-şi organizeze propriile compartimente de audit intern.verificarea soldurilor. la care adauga constatari noi rezultate prin aplicarea procedurilor specifice. mai cu seama pentru reducerea cheltuielilor. primii au fost numiti auditori externi iar cei din urma auditori interni. care aveau dreptul la o supervizare a activitǎţii intreprinderilor. Cu timpul auditorii externi au renuntat sǎ mai efectueze actiuni de inventariere şi de inspectare a conturilor clientilor şi au inceput sǎ realizeze analize. Necesitatea auditorilor interni şi rolul acestora a crescut continuu şi a fost unanim acceptate. inspectia conturilor. publicând o revistă proprie. certificind apoi conturile organizatiei auditate. comparatii şi sǎ justifice cauzele esecurilor. Schimbările au vizat. iar pentru realizarea activitǎţii de certificare au apelat în continuare la cabinete de audit extern. paradigma auditului extern s-a modificat iar rolul auditorului a fost redefinit. având o activitate prodigioasă pe linia pregătirii profesionale. În concluzie. cercetării.Astfel. etc. Astfel s-au stabilit obiective. prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul organizaţiei. se poate spune ca auditul a evoluat în timp de la o verificare exhaustiva a tranzactiilor în vederea detectarii fraudelor. Astfel. sǎ dea consultatii şi solutii pentru cei care erau responsabili de activitatea intreprinderii. în timp.

datoritǎ cerinţelor sale foarte stricte. emiţând în urma acestor operaţii o opinie responsabilă şi independentă legată de domeniul evaluat. auditului extern şi în cifrele raportate de companii. Adams Media. Legea are şi critici. Legea impune şi companiilor străine listate pe pieţele financiare americane să-şi întărească modalităţile de audit intern. Tyco. -Factorul definitoriu al responsabilităţilor auditorilor.U. Un eveniment important în schimbarea atitudinii investitorilor faţă de rolul auditorilor a fost adoptarea în S. activitatea de audit se poate clasifica după mai multe criterii.A. a apreciat cǎ implementeazǎ „cele mai profunde reforme ale practicilor de afaceri dupǎ cele ale lui Franklin Delano Roosevelt3”. -Promovarea tehnicilor statistice şi matematice. Adelphia) şi care au dus la pierderea încrederii publicului în practicile expertizelor contabile. POSTULATELE AUDITULUI. Legea Sarbanes-Oxley stabileşte standarde riguroase privind contabilitatea. 1. care este o reacţie la marile scandaluri financiare care au zguduit companii de renume din America (Enron. Având o arie de aplicativitate atât de diversificată. auditul şi responsabilităţile consiliilor de administraţie.2. pag. dar şi mulţi fani. EXPLICAREA NOŢIUNILOR DE AUDIT EXTERN. INTERN ŞI CONSILIERE Auditul este o activitate independentă şi obiectivă desfăşurată de persoane fizice sau juridice care analizează şi evaluează diversele domenii de activitate desfăşurate de o entitate. The complete guide to Sarbanes-Oxley. a Legii Sarbanes-Oxley (2002). S.1 9 .U. Worldcom. când preşedintele George Bush a contrasemnat legea.-Caracteristicile esenţiale ale independenţei misiunii de audit.A..Stephen. 3 Bainbridge M. Global Crossing. iar mai recent şi cele informatice (recunoscute sub numele de tehnici de audit asistate de calculator – Computer Assisted Audit Techiniques: CAAT).

iar auditorul extern este o persoană total independentă. 2000. Codul privind conduita etică şi profesională. 88 din 19. Apreciem că activitatea de audit intern este utilă în special managerilor. care are rolul de a aprecia regularitatea.o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor. Funcţiile lui includ printre altele. 2002. pag. care aprobă Normele de audit intern aplicabile societăţilor comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. Auditul intern ajută această organizaţie să işi atingă obiectivele evaluând printr-o abordare sistematică şi metodică. evaluarea şi monitorizarea conformităţii şi eficienţei sistemelor contabile şi de control intern4. făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea5. Auditul intern este organizat sub forma institutelor naţionale afiliate IIA (Institute of Internal Auditors-Institutul Auditorilorr 4 Audit financiar 2000. Teoria şi practica auditului intern... făcând propuneri pentru creşterea eficienţei şi eficacităţii acestora. MFP.110 . examinarea.Auditul extern este o activitate independentă şi obiectivă efectuată de persoanele fizice sau juridice independente de entitatea analizată. Acesta ajută conducerea în atingerea obiectivelor sale legate de managementul riscului. 10 . ulterior devenind un instrument important de descoperire a riscurilor entităţilor. 7 5 Jacques Renard. De regulă.04. auditul intern reprezintă activitatea de evaluare organizată în cadrul unei entităţi sub forma unui serviciu. O altă definiţie este dată de IIA (Institutul Auditorilor Interni). sinceritatea şi imaginea fidelă a situaţiilor financiare. Bucureşti. Standarde. Editura Economică. financiare şi administrative a unei entităţi. cuprinsă în Standardele Internaţionale de Audit Intern. o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plan de valoare. auditul intern este . care face parte dintr-o organizaţie profesională şi care-şi exprimă opinia doar legat de situaţiile financiare în totalitate sau o componentă a acestora. Auditul intern are un rol vital în desfăşurarea normală a vieţii economice. 60. procesele sale de management al riscurilor. de control şi de conducere a întreprinderii. Această ultimă definiţie este preluată şi de Camera Auditorilor Financiari din România prin Hotărârea nr. cu ajutorul evaluării sistematice şi metodice. pag. Ediţia a-IV-a. ajutând conducerea în luarea unor decizii cât mai aproape de politica de management dusă de conducători. deoarece cu ajutorul acesteia pot avea un control asupra afacerilor. Conform Standardului de Audit nr. Bucureşti.2010 . Potrivit acesteia.Glosar de termeni”. Auditul intern s-a dezvolat mai întâi pe latura sǎ contabilă. în principal şi din lipsa cunoaşterii procedeelor utilizate. auditorul intern este angajat al entităţii şi are rolul de a analiza şi evalua toate activităţile şi funcţiile acelei entităţi. control pe care nu l-ar putea avea din lipsă de timp.

Această profesie reuneşte peste 77.a aprecia” şi nu de .Interni) al cărui sediu este în Orlando – Statele Unite ale Americii.funcţie”.I. -stabilirea graniţelor responsabilităţii auditorului. deoarece în definiţie apare sintagma . asigurarea securităţii fizice şi contabile a operaţiunilor. Postulatele cel mai frecvent invocate în lucrările de audit sunt: 1. În funcţie de obiectivele propuse de activitatea de audit. deoarece adoptarea unor decizii de investiţii bazate pe informaţii pertinente este fundamentală pentru succesul organizaţiei pe termen lung.o activitate este mai elementară decât o funcţie şi îl situează pe responsabilul său pe o poziţie subalternă”.. Jacques Renard. -procedeul de verificare. Doar pe baza acestui postulat. -aplicarea probabilităţii teoriei de audit. se validează: -teoria probei. o astfel de definiţie spune că auditul intern ..Teoria şi practica auditului intern”. consideră că auditul are rolul de . Situaţiile financiare şi informaţiile financiare sunt verificabile Dacă această ipoteză fundamentală nu ar fi reală. aduce o critică actualei definiţii dată de Institutul Auditorilor Interni. în special a celor contabile.. deoarece. spune acesta că . Verificarea nu implică probe de netăgăduit.000 de membri.. Pe termen lung. garantarea integrităţii patrimoniului şi de a emite judecăţi asupra eficacităţii sistemelor de informare”.. când se referă la auditul intern. rol ce revine de fapt controlului intern.dispozitiv”. Această definiţie a fost criticată de unii specialişti.funcţie” şi de asemenea. de reglementările şi regulile fiecărei ţări în parte. pot exista conflicte în ceea ce priveşte: -dezacordul onest asupra aplicării unei politici contabile.. 2.este un dispozitiv intern din cadrul întreprinderii care are ca scop aprecierea exactităţii şi a sincerităţii informaţiilor. în timp ce autorul defineşte în cartea sǎ auditul intern ca o . din 120 de ţări. şi în cadrul acestora de particularităţile fiecărui sector de activitate. în cartea sǎ . pe termen scurt. Totuşi. Aceste norme sunt adoptate în funcţie de particularităţile legislative. Auditul intern se bazează pe un cadru reglementat la nivel internaţional sub forma Normelor Profesionale publicate de I. 11 .activitate” în loc de .a asigura”. de-a lungul timpului s-au desprins mai multe definiţii.A.. dar sugerează conceptul de asigurare rezonabilă.. nu există un conflict de interese între auditori şi conducerea organizaţiei auditate Atât auditorii cât şi managerii ar trebui să fie interesaţi în prezentarea unei imagini cât mai fidele a situaţiilor financiare. Astfel.. pentru că foloseşte sintagma . auditul nu ar avea sens.

prin ameliorarea performanţei publicate sau a gradului de atingere a altor obiective. are ca scop detectarea erorilor semnificative. În absenţa unui astfel de criteriu. manipularea rezultatelor. va rămâne valabil şi în viitor. Evident. 6. În absenţa unor schimbări majore ale sistemului de control intern şi a unei fluctuaţii importante a managerilorcheie al clientului. însă. Independenţa este esenţială în misiunea de audit Fără o independenţă profesională şi personală de necontestat. 3. având un grad adecvat de scepticism profesional. ceea ce măreşte eficienţa unei misiuni de audit. un garant absolut. Existenţa unui sistem de control intern satisfăcător reduce posibilitatea fraudei şi erorilor Un sistem de control intern se bazează pe două elemente definitorii: separarea responsabilităţilor în cadrul unei organizaţii şi verificarea internă propriu-zisă. pentru o societate auditată. Auditorul nu poate fi. ar fi deosebit de dificil şi discutabil să se stabilească. auditorul poate să presupună că ceea ce a fost adevărat în trecut.-încercarea managerilor de a „cosmetiza” situaţiile financiare. dacă situaţiile financiare prezintă sau nu o imagine fidelă. pierderea activelor. cu obiectivitate. de bună credinţă. un sistem de control intern bun reduce eroarea. 5. pentru a-şi spori propria remuneraţie sau acordarea unor bonificaţii suplimentare. pe baza probelor şi experienţei cumulate din misiunile de audit anterioare. Activitatea curentă de audit este structurată în funcţie de experienţa şi cunoştinţele acumulate din auditarea clientului în anii precedenţi Astfel. auditorii îşi pot planifica angajamentele curente. Factorii care determină gradul de independenţă sunt integritatea 12 . imparţialitate. 4. Aplicarea constantă a principiilor general acceptate de contabilitate oferă o imagine fidelă a situaţiilor financiare În momentul în care auditorul îşi exprimă opinia sǎ în legătură cu situaţiile auditate. el consideră ca element de referinţă aplicarea principiilor contabile general acceptate (fie ele IAS sau GAAP) în evaluarea gradului de fidelitate a situaţiilor sau informaţiilor analizate comparativ cu realitatea. Responsabilitatea sǎ constă în a-şi exercita îndatoririle cu competenţă. în lipsa unor probe contrarii. Rezultatul unei misiuni furnizează asigurări rezonabile dar nu absolute că vor fi detectate erori semnificative cauzate. frauda. opinia auditorului poate fi pusă sub semnul întrebării. 7. în special de nereguli Un audit efectuat în conformitate cu standardele de audit. -demascarea fraudelor. fără a elimina total riscul de apariţie a acestora. inclusiv a fraudelor care pot afecta situaţiile financiare.

care i-a certificat competenţa şi care îl monitorizează permanent din punct de vedere profesional şi etic. printr-o abordare sistematică şi metodică. ediţia 2007.7. controlului şi proceselor de guvernanţă. elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni 7 Legea 672/2002 privind auditul public intern 13 . Statutul profesional de auditor independent impune anumite obligaţii profesionale Auditorul trebuie să răspundă unor cerinţe obligatorii de pregătire profesională şi de apartenenţa la un corp independent al auditorilor.morală şi obiectivitatea auditorului. Clasificarea auditului în funcţie de afilierea auditorilor este redată sugestiv în figura următoare: Fig. conform Standardelor de audit intern. ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele. audit intern. de asigurare şi consiliere. şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare”6. fie persoane fizice. Auditorul trebuie să respecte Codul privind conduita etică în domeniul auditului. 8. Auditul extern. fiind o este activitate funcţional independentă şi obiectivă. adoptate prin Hotărârea 88/2007 a Consiliului CAFR. recunoscut sub numele de audit financiar este efectuat pe bază contractuală de către auditori independenţi (la noi în ţarǎ memnri ai Camerei Auditorilor Financiari din România).1. audit public intern. sǎ menţionǎm cǎ din punct de vedere al modului de afiliere al auditorilor. Norme profesionale ale auditului intern. care au misiunea de a certifica situaţiile financiare ale unei organizaţii. auditul poate fi: audit extern. evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului. Auditul intern este „o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru ai îmbunătăţi operaţiunile. pentru realizarea misiunii. Recapituland notiunile. concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice. Clasificarea auditului în funcţie de afilierea auditorilor 6 Camera Auditorilor Financiari din România. fie persoane juridice. Auditul public intern se referǎ la instituţii care gestioneazǎ fonduri publice.

audit extern Criterii 1) Statut Audit public intern Integrat entităţii publice Audit intern Integrat societăţii comerciale sau poate fi o firmă specializată externă Audit extern Firmă specializată externă. Prezentăm principalele diferenţe între funcţia de audit intern. Auditorul intern tot prin procedee specifice. dar. Procesul de audit implică utilizarea nu numai a cunoştinţelor din contabilitate.univ. Funcţia de audit intern s-a născut prin deprinderea unor activităţi din auditul extern şi de aici unele confuzii care încă se manifestă.1: Tabelul nr. doar funcţiei contabile pe baza situaţiilor financiare întocmite. analizei economico-financiare. de sistem şi de performanţă Efectuat anual de auditori independenţi. al eticii. Oferă servicii şi este independent din punct de vedere juridic 14 . salariaţi ai organizaţiei Include auditul de conformitate. auditorul financiar verificând uneori sistemul de control intern prin testele specifice în vederea creşterii gradului de încredere în situaţiile financiare supuse auditării. pe bază de contract Include auditul financiar al situaţiilor financiare anuale Sursa: Conf. audit intern.Anda Gheorghiu Auditul este. între acestea se identifică şi relaţii de complementaritate. în acelaşi timp. audit public intern şi cea de audit extern. constituind o provocare pentru orice profesionist. cum ar fi domeniu juridic. de sistem şi de performanţă AUDITUL PUBLIC INTERN Realizat de auditorii salariaţi ai instituţiilor publice Include auditul de conformitate. auditul performanţei) şi la cele legate de management şi de strategie. În realitate cele două funcţii sunt net diferenţiate. în general.1 Paralelă audit public intern. de auditori interni.AUDITUL ORGANIZAŢIILOR AUDIT EXTERN AUDITUL INTERN intreprinderilor Realizat permanent. matematicii. dar şi a celorlalte din alte domenii. o activitate interdisciplinară.dr. prin urmare. informaticii etc. examinează şi prezintă opinii referitoare la auditurile operaţionale (auditul de regularitate. conform tabelului nr.. Auditul extern (financiar) se aplică.

Are o metodologie clar stabilită. specifică. IT. care vizează evaluarea riscurilor şi adăugarea de valoare 8) Persoanele care concură la realizarea auditului 9) Metodologia utilizată Are o metodologie precisă. are mereu aceiaşi interlocutori din întreprindere. care vizează evaluarea riscurilor şi adăugarea de valoare 7) Independenţa auditorului Independenţă relativă.o metodologie clar stabilită. interlocutorii sunt din toate segmentele întreprinderii. Bucureşti. F. Gh. Certificarea exactităţii conturilor şi situaţiilor financiare. sau în cazul în care auditul intern este efectuat de o firmă externă. Audit intern şi guvernanţă corporativă. mediu. Vizând în special aspectele legate de situaţiile financiare. deoarece include toate funcţiile întreprinderii (financiar-contabilă. verificarea fiind axată pe acele probleme care determină poziţia financiară şi performanţele întreprinderii Misiunile sunt organizate în mod intermitent şi în momente propice certificării conturilor. utilizarea experţilor. respectiv după sfârşitul anului. pag. el putând fi considerat independent în exercitarea funcţiei sale. logistică. Are o independenţă relativă. Stoian. resurse umane. confirmări externe Sursa: Ana Morariu. Este independent faţă de clientul său. rapoarte.2) Cine face numirea Conducătorul entităţii cu avizul şefului compartimentului de audit public intern de la organul ierarhic superior Evaluarea sistemului de control intern şi asigurarea dată conducerii entităţii că acesta funcţionează Adunarea generală a acţionarilor sau consiliul de administraţie Adunarea generală a acţionarilor sau consiliul de administraţie 3) Obiectivele auditului Supravegherea gestiunii societăţii şi verificarea dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite. Are. furnizori Domeniul este mai restrâns. reglementate juridic şi statutar. standardizată şi se bazează pe inventare. Suciu. salariaţii. Consiliul de Administraţie. specifică. analize. dar numai pentru elemente de natură financiar. Editura Universitară. în funcţie de analiza riscurilor. clienţi. directorii Domeniul este mai vast. comparaţii. în sensul unei independenţe a minţii faţă de subiectele pe care le auditează. interlocutorii sunt din toates egmentele întreprinderii. 2011.contabilă Toţi cei care doresc o certificare a conturilor: bănci. Auditul extern evaluează şi el sistemul de control intern. Întrucât sunt auditate toate componentele unei entităţi ţinând cont de analiza riscurilor şi periodicitate. deoarece include toate funcţiile întreprinderii 6) Periodicitatea auditului Activitate efectuată permanent în cadrul entităţii prin acţiuni planificate. 4) Beneficiarii auditului 5) Domeniul de aplicare a auditului Conducerea entităţii de la toate nivelele Domeniul este mai vast. Întrucât sunt auditate toate componentele unei entităţi ţinând cont de analiza riscurilor şi periodicitate. 29-31 15 . acţionari. fiind vorba de o independenţa "specifică titularului unei profesii libere. avem independenţa specifică a unei profesii libere. Evaluează şi face recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea procesului de guvernanţă Acţionarii. gestiune patrimonială) Activitate efectuată permanent în cadrul societăţilor comerciale conform statutului. autorităţi.

putem afirma că cele două tipuri de audit. misiunile de consiliere sporesc plusul de valoare adus de audit.  consultantul lucrează pentru un anumit responsabil din cadrul entităţii. independentă de entitate. Misiunile de consultanţă prezintă mai multe trăsături specifice:  consultantul este chemat pentru o anumită problemă. De asemenea. este extrem de importantǎ şi noţiunea de consiliere în auditul intern. Spre deosebire de auditorul public intern care este integrat entităţii publice. iar consultantul nu va interveni în alte probleme decât cele stabilite iniţial. gestionarea riscului şi controlul intern. bine delimitată. pricepere şi experienţă deosebită într-o disciplină dată. Prestatorul extern de servicii poate fi o persoană sau o întreprindere. consultantul îşi poate extinde domeniul stabilit iniţial de la un simplu diagnostic la luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea activităţilor. managementul riscului şi proceselor de control. iar durata are în general o perioadă bine delimitată.  cu acordul clientului. Serviciile de consultanţă (activităţile de consultanţă) sunt recomandări de formă şi sunt efectuate în general la cererea specifică a unui client. sau activitatea de audit intern poate fi efectuată de o firmă de audit externă.  misiunea are un obiectiv foarte clar. Ca parte integrantǎ a auditului intern. dar şi implementarea adecvată a acestora. În cazul auditului intern la societăţile comerciale. Aceste activităţi au ca obiectiv adăugarea unui plus de valoare şi îmbunătăţirea funcţionării unei organizaţii. consiliere (ca parte componenta a auditului). în genere. cel care va rămâne „proprietarul" raportului său. fǎrǎ ca auditorul intern sǎ-şi asume responsabilitǎţi manageriale. care corespunde competenţei sale tehnice. extern şi intern sunt într-o acţiune complementară cu scopul de a reflecta o imagine fidelă a activităţii entităţilor.Ca o concluzie. facilitare şi formare profesională. În ultima perioadǎ a cunoscut o dezvoltare semnificativǎ ceea ce se numeşte. fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi ale managementului. consultantul extern are statutul unui expert independent. putem avea un compartiment distinct în cadrul întreprinderii. Exemple de servicii de consultanţă: consultanţă. ceea ce le oferă mai multe avantaje cu ajutorul cărora pot ajuta entităţile publice în rezolvarea anumitor probleme deosebite. consiliere. Consilierii (consultanţii) deţin cunoştinţe suficiente şi pertinente despre mediul extern/intern al întreprinderii. care deţine cunoştinţe. Din 16 . contribuie la îmbunǎtǎţirea administrǎrii organizaţiei.

Misiunile de consiliere cu caracter informal Misiunile de consiliere cu caracter informal sunt realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau la proiecte de duratǎ determinatǎ. la reuniuni punctuale. CADRUL DE REFERINŢĂ AL CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN Auditul intern este o profesie care se bazează pe un cadru de referinţă recunoscut din punct de vedere al principiilor de bază pe plan mondial. acesta trebuie să se 17 . seminarii sau ateliere de lucru. Tipologia activitilor de consiliere Misiunile de consiliere formalizate Misiunile de consiliere formalizate sunt cuprinse într-o secţiune distinctǎ a planului de audit anual şi sunt efectuate prin abordǎri sistematice şi metodice conform unor proceduri prestabilite. Misiuni de consiliere formalizate Desfǎşurarea misiunilor de consiliere formalizate se realizeazǎ prin parcurgerea etapelor (pregǎtirea misiunii de consiliere. studii sau evaluǎri. Auditul intern este ideal plasat pentru a efectua acest tip de activitǎţi datǎ fiind: -Aderarea sǎ la criteriile cele mai înalte de obiectivitate. al riscurilor şi al strategiilor. dar trebuie spus ca documentatia misiunii de consiliere este foarte asemanatoare. Misiunile de consiliere privind formarea şi perfecţionarea profesionalǎ. schimburi curente de informaţii. Misiunile de consiliere pentru situaţii excepţionale Misiunile de consiliere pentru situaţii excepţionale se referǎ la participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluǎrii activitǎţilor ca urmare a unei situaţii de forţǎ majorǎ sau alte evenimente excepţionale. majoritatea prestaţiilor de consiliere reprezintǎ continuarea fireascǎ a misiunilor de asigurare şi pot consta în recomandǎri. respectarea procedurilor aferente şi elaborarea unor documente specifice activitǎţii. iar documentaţia suport constǎ în materialele de curs elaborate. 1. Aceastǎ activitate se va concretiza prin organizarea de cursuri. formale sau informale. -Sfera de cunoştinţe în domeniul proceselor organizatorice.3. pot fi sau nu cuprinse în mod distinct în planul de audit. vom trata doar derularea misiunii de asigurare. având un caracter formalizat.acest punct de vedere. Datorita spatiului restrans al acestui curs. Bineînţeles. intervenţia la faţa locului şi comunicarea rezultatelor misiunii de consiliere).

elaborat de IIA (Institutul Auditorilor Interni) cuprinde: • definiţia auditului intern adoptată în luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administraţie al IIA. de respectare a normelor (conformitatea). Auditul intern ajută o organizaţie să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică.adapteze la particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări. obiectivă. disciplinată în vederea evaluării şi îmbunătăţirii eficienţei proceselor de management al riscurilor. precum şi ale seminariilor. la regulile specifice care guvernează sectoare de activitate specifice (cum ar fi sectorul bancar) sau pur şi simplu la mărimea şi cultura organizaţiilor. constituit în principal din lucrări şi articole de doctrină. de performanţă. adică activităţile de îndrumare şi înrudite cu aceasta. Standardele IIA precizează că „auditul intern este o activitate independentă. de asigurare şi consultanţă. menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească operaţiunile unei organizaţii. • sprijinul pentru dezvoltarea profesională. că domeniile sale de responsabilitate sunt riscul.” O altă activitate care intră în sfera auditului intern este consultanţa. management al 8 Institutul Auditorilor Interni. • normele profesionale pentru practica auditului intern care îi ghidează pe auditorii interni în vederea îndeplinirii misiunii şi în gestionarea activităţii lor. control şi guvernanţă 8”. • modalităţile practice de aplicare care comentează şi explică normele şi recomandă cele mai bune practici. care precizează că auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi de consiliere. controlul intern şi guvernarea întreprinderii şi că finalitatea sǎ este aceea de a aduce un plus de valoare organizaţiilor. Cadrul de referinţă. Standardele internaţionale în domeniul auditului intern s-au cizelat în timp şi sunt rezultatul a decenii de activitate şi schimb de experienţă între profesionişti. Ele pot avea în vedere aspecte financiare. iunie 1999 – Sursă: IIA Standards 2004 18 . sistemul de securitate şi principiul atenţiei cuvenite în audit. „Serviciile de asigurare reprezintă o examinare obiectivă a documentelor justificative (dovezilor de audit) în scopul obţinerii unei evaluări independente cu privire la procesele de management al riscurilor. control sau guvernanţă pentru organizaţie. Aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni. din documente ale colocviilor şi conferinţelor. fiind expresia aşa numitei „bune practici” acceptate pe plan internaţional pentru auditul intern. • codul deontologic care furnizează auditorilor interni principiile şi valorile ce le permit să-şi orienteze practica profesională în funcţie de contextul lor specific. a căror natură şi arie sunt convenite cu conducerea şi care au ca scop adăugarea de valoare şi îmbunătăţirea proceselor de guvernanţă.

iar sprijinul şi cooperarea profesionala. astfel incit acesta sǎ-şi indeplineasca cu profesionalism. Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii şi reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni. Realizarea scopului mentionat presupune indeplinirea urmatoarelor obiective ale profesiei de auditor intern:  performanta-presupune desfasurarea unei activitǎţi la cei mai ridicati parametri.  increderea-în indepliniurea sarcinilor de serviciu auditorii interni trebuie sǎ promoveze cooperarea şi bunele relatii cu ceilalti auditori interni şi în cadrul profesiei. siguranta şi onestitate. reactive: prestate la cerere. b. facilitare. 19 . proiectare procese şi training. Activităţile de consultanţă pot fi: a. eficacitate şi eficienta. corectitudine şi în mod constiincios indatoririle de serviciu şi sǎ se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii instituţiei saub autoritatii publice în care îşi desfasoara activitatea.  profesionalismul-presupune existenta unor capacitati intelectuale şi experiente dobindite prin pregatire şi educatie şi printr-un cod de valori şi conduita comun tuturor auditorilor interni. loialitate. Auditorii interni trebuie sǎ respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern. Aceste activităţi includ consiliere. consultanţă. fără însă a compromite independenţa şi obiectivitatea auditului. În prestarea serviciilor de consultanţă auditorul intern trebuie să păstreze obiectivitatea şi sub nici o formă nu îşi va asuma responsabilităţi de conducere. în scopul indeplinirii cerintelor interesului public. deoarece increderea publica şi respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni.  credibilitatea-informatiile furnizate de opiniile şi rapoartele auditorilor interni sǎ fie fidele realitatii şi de incredere.  calitatea serviciilor-presupune realizarea sarcinilor cu obiectivitate.în conditii de economicitate. proactive: oferite ca parte din gama de servicii de audit. fără ca auditorul intern să-şi asume responsabilităţi de conducere.  conduita-presupune ca auditorul intern sǎ aibǎ o conduita ireprosabila atit pe plan profesional cit şi personal.Are scopul de a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern.riscurilor şi control din organizaţie. echilibrul şi corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de auditor intern. limitându-se la a executa misiunea în limita cunoştinţelor şi experienţei avute.

Independenta şi obiectivitatea-auditorii interni au obligatia:  sǎ depuna toate eforturile pentru a fi independenti în tratarea problemelor  aflate în analiza. sǎ primeasca în timpul misiunii lor. sǎ asigure unei entitǎţi auditate alte servicii decit cele de audit şi consultanta.  sǎ foloseasca toate informatiile utile primite de la organizaţiea auditata şi din alte  surse  sǎ analizeze punctele de vedere exprimate de organizaţiea auditata şi.  respectarea şi contributia la obiectivele etice legitime ale entitǎţii.  se interzice auditorilor interni sǎ ia parte cu buna stiinta la activitǎţi ilegale şi angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau organizaţiea publica din care face parte. sǎ formuleze opiniile şi recomandarile proprii  sǎ faca o evaluare echitabila a tuturor circumstantelor relevante şi sǎ nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriilor opinii. auditorii interni sunt obligati sǎ prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei. auditorii interni au obligatia sǎ respecte urmatoarele principii fundamentale şi reguli de conduita : 1. în funcţie de pertinenta acestora.  Se interzice auditorilor interni: • • • • sǎ se implice în activitǎţi sau în relatii care ar putea sǎ fie în conflict cu interesele entitǎţii publice şi care ar putea afecta şi evaluarea obiectiva. Integritatea. şi incoruptibil.  sǎ formuleze în rapoarte concluzii şi opinii bazate exclusiv pe documentele  obtinute şi analizate conform standardelor de audit.buna credinta şi responsabilitate. care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate 20 .auditorul sǎ fie corect. onest.  sǎ nu se implice în acele activitǎţi în care au un interes legitim/intemeiat. Reguli de conduita:  exercitarea profesiei cu onestitate.  sǎ fie independenti şi impartiali în teorie şi în practica.  sǎ manifeste obiectivitate şi impartialitate în redactarea precisa şi obiectiva a  rapoartelor. integritatea fiind suportul increderii şi credibilitatii acordate rationamentului auditorului. 2.În desfasurarea activitǎţii.  respectarea legii şi actionarea în conformitate cu cerintele profesiei. avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sǎ afecteze obiectivitatea lor. din partea celui auditat.

în toate activitǎţile pe care le desfasoara. ei trebuie sǎ îşi mentina independenta fata de orice influente politice. competenta. -sǎ aibǎ un nivel corespunzator de studii de specialitate. Reguli de conduita : Auditorii interni au obligatia: -sǎ se comporte intr-o maniera profesionala. Este interzis ca auditorii interni sǎ utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui tert informatiile dobindite în exercitarea atributiilor de serviciu.În acest sens. 5. conform standardelor internationale. Auditorii interni sunt obligati sǎ pastreze confidentialitatea în legatura cu faptele. aptitudinile şi experienta necesare. 4. sǎ aplice standarde şi norme profesionale şi sǎ manifeste impartialitate în indeplinirea atributiilor de serviciu -sǎ se angajeze numai în acele misiuni în care au cunostintele. aplicind cunostintele.3.Competenta profesionala Auditorii interni sunt obligati sǎ îşi indeplineasca atributile de serviciu cu profesionalism. -sǎ utilizeze metode şi practici de cea mai buna calitate în activitǎţile pe care le realizeaza. În desfasurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de baza şi la standardele de audit general acceptate. impartialitate şi la standardele internationale. în cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai în conditiile expres prevazute de normele legale în vigoare.aptitudinile şi experienta dobindite.Neutralitatea politica Auditorii interni trebuie sǎ fie neutri din punct de vedere politic. Auditorii interni în au obligatia ca în exercitarea atributiilor cele revin sǎ se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice. eficienta şi calitatea activitǎţii lor. -sǎ îşi imbunatateasca în mod continuu cunostintele. 21 . pregatire şi experienta profesionala elocvente. în scopul indeplinirii în mod impartial a activitǎţilor. Reguli de conduita: -Se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute în cursul activitǎţii lor în scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori în detrimentul obiectivelor legitime şi etice ale entitǎţii auditate. informatiile sau documentele despre care iau cunostinta în executarea atributiilor lor. -sǎ cunoasca legislatia de specialitate şi sǎ se preocupe în mod continuu de creşterea nivelului de pregatire. Confidentialitatea.

Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în indeplinirea activitǎţilor pe care în mod potential le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice. Deşi auditorul nu este şi nu poate fi ţinut responsabil pentru prevenirea fraudelor şi erorilor. a căror utilizare să asigure atingerea acestor obiective. prin ectivitatea desfăşurată – auditul poate juca un rol pozitiv în prevenirea fraudelor şi erorilor. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI VIS-A-VIS DE DETECTAREA FRAUDELOR SI ERORILOR Un auditor nu poate obţine certitudinea sigura şi absolută că materialele false sau greşite din situaţiile financiare vor fi detectate. ajungandu-se în mod natural la crearea unui domeniu de sine stătător. În ultimele decenii. cu obiective proprii. decât dupa trecerea unei perioade de trei ani.4. conceptul de audit s-a rafinat tot mai mult. Pe de altă parte. Auditorii interni care se gasesc în una din situatiile prevazute anterior au obligatia de a-i informa de indata. prin descurajarea apariţiei acestora. Responsabilitatea pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor apartine conducerii. în scris. dar şi cu metode şi tehnici specifice. ca în orice alt 22 . Cunoscând limitele inerente ale auditului. există un risc inevitabil de a nu descoperi relatările false ale unor situaţii financiare. Auditorii interni care au responsabilitati în derularea programelor şi proiectelor finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati în auditarea acestor programe. 1. chiar daca auditul este astfel creat şi organizat. Auditorilor interni nu trebuie sǎ li se incredinteze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care acestia au detinut functii sau au fost implicati în alt mod. pe conducatorul entitǎţii publice şi şeful structurii de audit public intern.

dar nu pot elimina riscul apariţiei denaturărilor. managementul îşi asumă responsabilitatea pentru orice risc rămas. Datorită limitărilor 23 . în aceste condiţii. Nici un auditor nu poate furniza o asigurare absolută că situaţiile financiare nu conţin erori sau fraude semnificative. asemenea unui judecător. în condiţii cât se poate de bune. Lipsa unei reţete universale în ceea ce priveşte procesul de audit conferă auditurului aceste valenţe. Conducerea unei organizaţii este responsabilă de stabilirea unui mediu de control şi de menţinerea politicilor şi procedurilor care să ajute la realizarea obiectivului de asigurare. Auditorul se află adesea în situaţia de a lua decizii importante fără a se lăsa influenţat de factori extraprofesionali. Responsabilitatea primară pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor aparţine atât celor însărcinaţi cu guvernanţa. ceea ce implică o pregătire profesională continuă din partea auditorilor. indiferent de rigurozitatea cu care aplică standardele de audit. tratată şi prezentată în conformitate cu standardele şi principiile contabile general acceptate. fie din cauza utilizării unui raţionament greşit în selectarea şi aplicarea standardelor de contabilitate. În consecinţă. cât şi a influenţei standardelor americane din domeniu sau a marilor cabinete de audit. Conducerea. Rolul auditorului este în principal acela de a spori încrederea utilizatorului în informaţia contabilă. sub supravegherea celor însărcinaţi cu guvernanţa. a desfăşurării ordonate şi eficiente a activităţilor organizaţiei. Astfel de sisteme reduc. Această responsabilitate include implementarea şi asigurarea funcţionării continue a sistemelor contabile şi de control intern care sunt menite să prevină şi să detecteze fraudele şi erorile. cât şi conducerii unei organizaţii.domeniu care se bazează pe economic sau social. Există riscul ca auditorul să nu le poată depista. fie că acestea sunt cauzate de fraude sau de erori. scopul acestora sau chiar transformările din mediul existent. să creeze şi să menţină o cultură de onestitate şi înalte standarde de etică şi să fixeze controale corespunzătoare pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor din cadrul organizaţiei. să fie dublată de o personalitate de excepţie să poată rezista oricaror presiuni exterioare care ar urmări schimbarea opiniei auditorului în defavoarea adevarului. există câteva caracteristici comune datorită atât internaţionalizării afacerilor. Un auditor nu poate obţine o certificare absolută cu privire la faptul că denaturările semnificative din situaţiile financiare vor fi detectate. Erorile pot exista fie ca urmare a procesării incorecte a datelor contabile. de a aduce un plus de siguranţă faptului ca informaţia contabilă a fost obţinută. trebuie să instituie un climat adecvat. Puterea de decizie trebuie. Indiferent de legislaţia adoptată de fiecare ţară sau de prevederile standardelor internaţionale de audit. diferitele tipuri de audit.

Un angajament de audit nu garantează că toate denaturările semnificative vor fi detectate. duratei şi gradului de cuprindere a procedurilor de audit intern. deşi auditul este planificat şi desfăşurat corespunzător. utilizarea testelor. acesta incluzând şi determinarea naturii. Prin urmare. decât conclusivă. cât şi pentru a-şi desfăşura în mod eficient activitatea de audit. în conformitate cu standardele internationale de audit. Prin 24 . degrevarea auditorilor interni de orice altă sarcină în afara celor de audit şi libertatea de a comunica şi colabora cu auditorii externi. deoarece au astfel posibilitatea de a creşte semnificativ eficienţa misiunii de audit a situaţiilor financiare. limitările inerente ale controlului intern şi faptul că multe dintre probele disponibile auditorului au o natură mai degrabă persuasivă. Mai mult decât atât coordonarea cu activitatea auditorilor interni poate genera un plus de informaţii esenţiale în evaluarea riscurilor de control. auditorul extern ia în considerare activităţile specifice auditului intern şi efectele acestora asupra procedurilor de audit extern. sau extern. fie intern.inerente ale unui angajament de audit. Auditorul extern trebuie să înţeleagă suficient de bine activităţile de audit intern atât pentru a putea planifica activitatea de audit. în evaluarea preliminara a activităţii de audit intern se are în vedere gradul de independenţă a auditorilor interni din cadrul intreprinderii. Un audit intern funcţional şi eficient este util atât sub raportul planificării în timp al auditului extern. Auditorul extern poarta responsabilitatea exclusivă a opiniilor sale referitoare la audit. De regulă. ele nu pot schimba sau substitui activitatea de audit extern în ansamblul său. există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative ale situaţiilor financiare sau ale altor arii auditabile să nu fie detectate. motiv pentru care anumite aspecte ale auditului intern pot fi utile în determinarea naturii. datorită unor factori ca: utilizarea raţionamentului profesional. Auditorii externi au tot interesul să îşi coordoneze activitatea cu cea a auditorilor interni. Deşi auditorul nu este şi nu poate fi ţinut responsabil pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor această responsabilitate şi riscul cel mai mare îi aparţin conducerii. sunt similare. un auditor extern se poate astepta ca departamentul de audit intern să raporteze direct la cel mai înalt nivel al managementului intreprinderii. Unele dintre mijloacele de realizare a obiectivelor corespunzatoare auditului. cât şi al reducerii ariei de cuprindere a procedurilor de fond aplicate de auditorul extern. Orice constrângeri sau restricţii exercitate asupra auditului intern de către conducere reprezintă indicii de nerespectare a statutului de auditorilor interni. Pentru a aprecia un grad rezonabil de independenţă a auditorilor interni. deşi anumite rezultate ale activităţii de audit intern pot fi utile auditorului independent. duratei şi întinderii procedurilor de audit extern. Astfel.

să aplice standarde profesionale înalte şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate cu privire la conformitatea cu respectivele legi şi reglementări recunoscute de de auditor ca având un efect asupra determinării sumelor şi prezentărilor de informaţii semnificative din aria auditabila. de cele mei multe ori prin descurajarea apariţiei acestora. REZUMAT 25 . o astfel de situaţie poate genera.activitatea desfăşurată. auditorul chestionează conducerea cu privire la sistemele contabile şi de control intern stabilite pentru prevenirea şi detectarea erorilor. auditorul trebuie să facă diferenţa dintre o fraudă prezumată şi o fraudă dovedită. Auditorul completează propriile cunoştinţe despre activităţile organizaţiei prin chestionarea conducerii (inclusiv prin declaraţii scrise) cu privire la evaluările riscului de apariţie a fraudei făcute de conducere şi la sistemele existente de prevenire şi detectare a acesteia. să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele. se mai poate adăuga şi intergritatea sau competenţa îndoielnică a conducerii. aptitudinile şi experienţa necesare şi să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează. Astfel. Auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară. În plus. auditul poate juca un rol pozitiv în prevenirea producerii fraudelor şi erorilor. inclusiv retragerea auditorului din respectiva misiune. Caracterul de fraudă al unei operaţiuni nu se poate stabili decât în instanţă. Se consideră fraudă prezumată când există circumstanţe care sugerează o acţiune frauduloasă şi care ajung la cunoştinţa auditorului pe parcursul misiunii de audit. este adecvat ca auditorul să chestioneze conducerea cu privire la modul în care îşi onorează aceste responsabilităţi. în ultima instanţă. preocuparea sǎ este direcţionată mai curând către acţiuni suspecte de fraudă. Prin urmare. Condiţiile şi evenimentele care sporesc riscul de fraude sau erori se referă ăn principal la carenţele ăn funcţionarea sistemelor de contabilitate şi control intern sau la neconcordanţele controalelor interne. de vreme ce auditorul nu are responsabilitatea de a demonstra fraudele din punct de vedere juridic. în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate. În afară de acestea. decât către fraude dovedite. Din moment ce conducerea este responsabilă de sistemele contabile şi de control intern ale organizaţiei.

Auditul a evoluat în timp de la o verificare exhaustiva a tranzactiilor în vederea detectarii fraudelor. în anul 1941 a fost fondat Institutul Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors). elaborat de IIA (Institutul Auditorilor Interni) cuprinde: • definiţia auditului intern adoptată în luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administraţie al IIA. controlul intern şi guvernarea întreprinderii şi că finalitatea sǎ este aceea de a aduce un plus de valoare organizaţiilor. s-a internaţionalizat. controlului şi proceselor de guvernanţă. ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele. că domeniile sale de responsabilitate sunt riscul. de asigurare şi consiliere.Termenul de audit provine din limba latina de la cuvintul audit-auditare cu semnificatia . şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare. având o activitate prodigioasă pe linia pregătirii profesionale. cu sediul în OrlandoFlorida SUA. care precizează că auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi de consiliere. Astfel. Necesitatea auditorilor interni şi rolul acestora a crescut continuu şi a fost unanim acceptate. • codul deontologic care furnizează auditorilor interni principiile şi valorile ce le permit să-şi orienteze practica profesională în funcţie de contextul lor specific. fie persoane juridice. printr-o abordare sistematică şi metodică. publicând o revistă proprie. concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice. Cadrul de referinţă. care au misiunea de a certifica situaţiile financiare ale unei organizaţii. catre o verificare prin sondaj. fiind o este activitate funcţional independentă şi obiectivă.a asculta”. dar despre audit se vorbeste de cateva secole. organizând colocvii şi certificând auditorii. fie persoane fizice. • normele profesionale pentru practica auditului intern care îi ghidează pe auditorii interni în vederea îndeplinirii misiunii şi în gestionarea activităţii lor. Auditul extern. Auditul public intern se referǎ la instituţii care gestioneazǎ fonduri publice. motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza şi de a-şi standardiza activitǎţile practice. care. recunoscut sub numele de audit financiar este efectuat pe bază contractuală de către auditori independenţi (la noi în ţarǎ memnri ai Camerei Auditorilor Financiari din România). Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile. în conformitate cu un cadru general de raporatare financiara identificat. având filiale pe toate continentele.. în scopul exprimarii de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite sub toate aspectele semnificative. evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului. cercetării. în timp. 26 .

în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1.• modalităţile practice de aplicare care comentează şi explică normele şi recomandă cele mai bune practici. 1. Un auditor nu poate obţine certitudinea sigura şi absolută că materialele false sau greşite din situaţiile financiare vor fi detectate. Auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară. preocuparea sǎ este direcţionată mai curând către acţiuni suspecte de fraudă. aptitudinile şi experienţa necesare şi să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează. 3. Definiţi noţiunile de audit intern. Cunoscând limitele inerente ale auditului. Ce principii fundamentale şi reguli de conduita au obligatia sǎ respecte auditorii interni în desfasurarea activitǎţii pe care o desfǎşoarǎ? 5. Astfel. Care sunt obiectivele profesiei de auditor intern? 4. de vreme ce auditorul nu are responsabilitatea de a demonstra fraudele din punct de vedere juridic. există un risc inevitabil de a nu descoperi relatările false ale unor situaţii financiare. Caracterul de fraudă al unei operaţiuni nu se poate stabili decât în instanţă. constituit în principal din lucrări şi articole de doctrină.5. Responsabilitatea primară pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor aparţine atât celor însărcinaţi cu guvernanţa. din documente ale colocviilor şi conferinţelor. Care au fost principalele etape istorice în dezvoltarea noţiunii de audit ? 2. cât şi conducerii unei organizaţii. extern şi consultanţǎ. • sprijinul pentru dezvoltarea profesională. Stabiliţi interdependenţele şi deosebirile între acestea. să aplice standarde profesionale înalte şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. elaborat de IIA (Institutul Auditorilor Interni)? TEMA DE CONTROL 27 . Ce cuprinde cadrul de referinţă. chiar daca auditul este astfel creat şi organizat. precum şi ale seminariilor. decât către fraude dovedite. să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele.

3. o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile şi contribuie la adaugarea unui plus de valoare. b. c. să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte. sunt obligatoriu de profesie economisti. Care din urmatoarele afirmaţii este corecta? a) auditul intern este o activitate independenta şi obiectiva . 1. d. obiectivitate. e. integritatea. cu profesionalism şi integritate. c. sa asigure consiliere conducatorului entitǎţii/structurii auditate. Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele. independenta. confidentialitatea d. mai putin una: a.Alegeţi o organizaţie (societate comercialǎ sau instituţie publicǎ) şi încercaţi sǎ definiţi care ar fi ariile auditabile cele mai importante şi modul în care un auditor intern ar putea sprijini managementul pentru ca entitatea să îşi îndeplinească obiectivele. Auditorii interni : a. 4. d. b. trebuie sa-şi indeplineasca atributiile în mod obiectiv şi independent. b. Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului: a. raspund pentru masurile luate în urma analizarii recomandarilor prezentate în rapoartele de audit. 2. subiectivitatea e. TEST DE AUTOEVALUARE NR. participa la elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern. 1 1. sa efectueze controlul intern. nu sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la o entitate publica.6. care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor . să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului. să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente. e. 28 . c.

1.. o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile financiare şi contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Adams Media. e) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste elaborarea bugetului. Bucureşti.Stephen. Editura Economică.“ Audit şi control financiar”. Editura ASE.“Audit financiar 2000”. The complete guide to Sarbanes-Oxley. 2007 Boulescu. Bucureşti. 1 Brezeanu Petre .7.b) auditul intern este o activitate independenta care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste intocmirea situatiilor financiare . care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor şi o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. 1999 29 . Editura CECCAR. d) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor şi o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile.“Norme minimale de audit”. Editura Economică. . 2001 Bainbridge M. Bucureşti. c) auditul intern este o activitate independenta şi obiectiva .“Norme naţionale de audit”. M. 2000 CAFR .U. Bucureşti. Bucureşti.A. 2005 CAFR . 2001 CECCAR . Editura FRM.Audit şi control financiar. S.

certitudine. Bucureşti. MFP. 2 EVALUAREA RISCURILOR ÎN AUDITUL INTERN Timpul mediu necesar pentru studiu: 8 ore Competenţele specifice unităţii de învăţare: La sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare.. incertitudine şi atitudinea faţa de risc . studenţii trebuie: . 2011 Popeangă Petre. Morariu Ana.să înţeleagă politica de risc. concept şi normalizare în contabilitate”. Editura Economică. „Îmblânzirea junglei contabilităţii. 1996 Ghiţă. Suciu. Bucureşti. Bucureşti. 2004. Bucureşti. Stoian. Gh. Editura Economică. strategia riscurilor şi procesul gestionării riscurilor . Editura CECCAR.CECCAR . Ediţia a-IV-a. Auditul intern. Editura Economică.să expliciteze riscul de audit. Teoria şi practica auditului intern. Editura Economică.“Auditul statutar”.“Audit concepte şi practici: abordare naţională şi internaţională”. Bucureşti.să definească noţiunile de risc. 30 . 2002 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. L.. 1999 Renard J. Editura Universitară. Audit intern şi guvernanţă corporativă. 2002 Feleagă N.. Bucureşti. Bucureşti. Auditul financiar-contabil. Bucureşti. C. . Marcel. Dobroţeanu. 1999 Dobroţeanu. F.

Medieval Latin Risicum”. semnifică „orice ţi-a fost dat (de către Dumnezeu) şi din care poţi obţine un profit” şi se referă la un potenţial rezultat benefic. “Corporate Risk Management” Second edition. Riscul de audit 2. 1970.3. Procesul gestionării riscurilor 2. certitudine şi incertitudine. care ne poate îmbunătăţi sau înrăutăţi poziţia prezentă10. Cuvântul arab. cuvântul latin se referea la încercarea reprezentată de un recif pentru navigatori. pe de altă parte. “Again: Arabic sull’Alto Medioevo. angoasele. obţinem exact conceptul de risc folosit în prezent.n. Astfel. era folosit un termen grecesc derivat din arabul „risq”. DEFINIREA NOŢIUNILOR DE RISC. De aici se pot extrapola două caracteristici ale riscului: • • Este probabil: viitorul rezultat poate fi evaluat în prealabil. atitudinea faţa de risc 2. Combinând cele două posibilităţi obţinem semnificaţia termenului de „risc” folosit astăzi. 2008. lipsurile materiale.. Studi Medievali. 2.2. Combinând cele trei noţiuni de mai sus. Faisal F. fie din cuvântul latin „risicum”9. teama de necunoscut. Cuvântul „risc” se consideră a deriva fie din cuvântul arab „risq”. Editura John Wiley and Sons Ltd.Cuprinsul unităț íi de învăț are : 2. oamenii s-au strǎduit sǎ elimine pericolele. pag. 9-10. dar nu se Este simetric: viitorul rezultat poate fi plăcut sau neplăcut. Benjamin Z. nici negative. În secolul 12 e. CERTITUDINE ŞI INCERTITUDINE. Spoleto. Definirea noţiunilor de risc. Din timpuri imemoriale. Centro Italiano di Studi Kedar. Tony. Conceptul de risc poate şti cu siguranţă Incertitudinea Privind un factor sau un eveniment Efectul Probabilitatea Factorului sau Apariţiei factorului evenimentului asupra sau evenimentului 9 rezultatului proiectului Risq. Probabilitatea distribuţiei Valorilor rezultatului 31 . semnificând în special un posibil rezultat negativ. Fig. ATITUDINEA FAŢA DE RISC Viaţa încorporeazǎ în mod intrinsec noţiunea de risc. Al-Thani. şi care se referea la un posibil rezultat dictat de şansă. Anglia. şi anume un viitor rezultat incert.1. 10 Merna.1. care nu avea nici implicaţii pozitive.

la costul stabilit. respectiv evenimentelor mai mult certe (tendinţa spre 1). datoritǎ evoluţiei nefavorabile a factorilor care determinǎ performanţele unei firme.). managerii cautǎ în permanenţǎ sǎ îşi dezvolte instrumentele de investigare. Editura John Wiley and Sons Ltd. Probabilitatea de a se produce un anumit fenomen ia valori continue situate între 0 şi 1. este instabil. Pentru a se apǎra de diverşi factori imprevizibili. Tony. cu efecte posibil negative asupra activitǎţii agenţilor economici. O definiţie sinteticǎ a riscului este aceea cǎ riscul este un eveniment nedorit.. dependentǎ de factori interni sau externi. 2008. care conduce la neîndeplinirea (parţiala sau totalǎ) a scopului proiectului. prognozare şi contracarare a riscurilor multiple pe care le întâlnesc în activitǎţile lor. criza datoriei externe a ţărilor în curs de dezvoltare. în timpul solicitat. caracterizat printr-un dinamism şi complexitate fǎrǎ precedent. Mediul economic internaţional contemporan.Sursa: Merna. -renunţarea la un avantaj imediat şi cert în schimbul unui presupus avantaj mai important. riscul are mai multe accepţiuni: -pericolul ca într-o afacere sau într-o tranzacţie sǎ se înregistreze o pierdere sau un câştig mai mic decât cel preconizat. apariţia unor inovaţii financiare (contracte futures. Al-Thani. 32 . ceea ce face procesul decizional dificil.a. corespondente evenimentelor mai mult incerte (tendinţa spre 0). Faisal F. opţiuni ş. la nivelul cantitativ cerut. În domeniul economic. Monitorizarea riscurilor a început să devină stringentă odată cu apariţia şi dezvoltarea unor procese cum sunt: creşterea volatilităţii unor variabile economice. “Corporate Risk Management” Second edition. pag. dar incert în viitor. 8 Între necesitǎţi şi posibilitǎţi existǎ o permanentǎ modificare şi intercondiţionare. Anglia.

în timp ce incertitudinea reprezintǎ probabilitatea ca un anumit eveniment sǎ aparǎ şi sǎ perturbe o activitate sau o acţiune. Desigur. Proiectul Phare RO 2002/000. printre altele. incertitudinea este o formǎ probabilǎ de producere a unor fenomene sau procese. care. procese care au determinat. riscul se poate defini ca “unul sau mai multe evenimente.. în timp ce altele pot sǎ aducǎ câştiguri pentru unii şi pierderi pentru alţii. 2005. dar. Astfel. Popescu C.. implicit asupra operatorului care a derulat respectiva tranzacţie/contract.criza petrolului din anii ’70. Cu alte cuvinte operând în medii caracterizate de incertitudine. agent economic. riscul mǎsoarǎ o pierdere potenţialǎ. 2003. 91 12 BDO Stoy Hayward-Dezvoltarea auditului de performanţǎ şi a auditului de sistem în România. Deosebim.” Ciucur şi colaboratorii dau urmatoarea definitie privind certitudinea şi incertitudinea : „În timp ce certitudinea este expresia producerii cu precizie a evenimentelor respective. riscul unui câştig este de dorit (caz în care vorbim de şansǎ).04. putem conchide cǎ riscul reprezintǎ gradul de pierdere asumat şi acceptat de operatorul evenimentului. urmǎtoarele categorii de situaţii: 11 Paxinho Dan Octav. pag. de cele mai multe ori.13. În tranzacţiile internaţionale. În lato sensu. Gavrilǎ I.13” Putem concluziona cǎ incertitudinea este sursa potenţialǎ a riscului.586. Este o combinaţie dintre probabilitate şi impact. Editura Economicǎ. fie sub forma unei oportunităţi pozitive sau a unei ameninţări negative. anumite riscuri pot afecta toţi partenerii. a unor acţiuni sau eveniment. pag. 2001 33 . Deci. odatǎ produs (e)-sub incidenţa unor împrejurǎri (cu efect pozitiv sau negativ. Editura Economicǎ. astfel.03.. Bucuresti. dezvoltarea pe scară largă a modelelor matematice în controlul riscurilor. incluzând importanţa percepută. operatorii se supun riscurilor de a nu realiza integral ceea ce şi-au propus. criza pieţelor financiare asiatice din anii ’90. de a nu obţine profiturile dorite. riscul este forma concretǎ pe cǎre o îmbracǎ posibile evenimente în afaceri. 5 13 Ciucur D. Economie.” 11 O expunere riguroasă a principiilor şi conceptelor de gestionare a riscului este oferită în “Cartea Portocalie12” a Trezoreriei Majestăţii Sale din Guvernul Regatului Unit şi care oferă următoarea definiţie a riscului: “incertitudinea unui rezultat. într-un cadru permisiv sau restrictiv)-creeazǎ efect asupra rezultatelor unei întreprinderi. Politica valutarǎ şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. în orizontul de timp anticipat. datoritǎ unor factori perturbatori pe care trebuie sa-i identifice şi sǎ ia masuri de diminuare a pierderilor.

ori executarea tardivǎ sau necorespunzǎtoare ale unor clauze contractuale. galbenul şi verdele (RGV) sunt utilizate de obicei datorită asemănării cu culorile semaforului din traficul rutier. consecinţele unei decizii pot fi prevǎzute cu exactitate. Figura 3. Se pot utiliza bande şi culori pentru a mări impactul vizual al matricei. Matricea simplǎ a tolerabilitǎţii riscului 34 . cauzate de neexecutarea. Riscul are douǎ componente principale. -Riscul investiţional – expunerea la pierderea totalǎ sau parţialǎ (în ponderi comensurabile) a capitalului investit în proiecte defectuos implementate şi exploatate sau în noi proiecte. b) Impactul acestei apariţii (mǎrimea riscului). iar impactul fiecărui risc poate primi o valoare pe acea scală. -Incertitudinea absolutǎ – reprezinta situaţia în care decidentul nu poate anticipa evoluţiile şi/sau propriile sale acţiuni viitoare şi/sau decizii şi nici pe ale altora. neexistând erori sau evenimente neaşteptate. dacǎ aceeaşi informaţie este confirmatǎ din cel puţin trei surse sau experimente. Roşul. Cu toate acestea viaţa de zi cu zi demonstreazǎ cǎ în orice existǎ „un epsilon oricât de mic de incertitudine”. Din acest punct de vedere. Certitudinea absolutǎ. Se poate defini o scală de probabilitate a impactului. iar impactul fiecărui risc poate primi o valoare pe acea scală. al culpei cauzatoare de prejudicii din cauza conduitei necorespunzǎtoare sau neglijenţei partenerului de afaceri. pentru un eveniment dat: a) Probabilitatea de apariţie a evenimentului. Se poate defini o scală de probabilitate a impactului. Impactul reprezintă o evaluare a efectului riscului asupra obiectivului. Unii specialişti folosesc următoarea diagramă asemănătoare pe care sunt proiectate poziţiile riscurilor individuale şi o limită a toleranţei. riscurile iau forma unor consecinţe negative de naturǎ patrimonialǎ. Impactul reprezintă o evaluare a efectului riscului asupra obiectivului. dacă riscul se materializează. Probabilitatea şi impactul pot fi afişate ca două dimensiuni ale unui grafic sau matrice. dacă riscul se materializează. în mod practic poate fi stabilitǎ. Valoarea expunerii este un vector rezultat în urma probabilităţii şi a valorii impactului. Probabilitatea reprezintǎ o evaluare a eventualităţii unei rezultat specific.-Certitudinea absolutǎ – poate fi definitǎ ca situaţia decizionalǎ în care evoluţia viitoare a evenimentelor. Anumite situaţii de risc trebuie delimitate de cele care se aflǎ sub incidenţǎ rǎspunderii contractuale. pentru care debitorul nu poate fi tras la rǎspundere.

În literatura de specialitate sunt definite douǎ categorii mari de riscuri: Riscuri „pure” – care sunt consecinţa unor evenimente accidentale sau fortuite (uragane.Neal. mǎsuri). mai este introdusǎ şi noţiunea de risc de control 14. riscul de nedetectare nelegat de eşantionare şi pe cel legat de eşantionare. CPA Journal. neputând fi acoperite.04. pag. Riscurile nu pot fi total evitate. Riscul rezidual este expunerea la un risc specific după ce s-a luat în considerare măsura luată pentru gestionarea sa.incendii. anumite riscuri. Inherent risk reconsidered.5 Pentru orice eveniment. inundaţii. Norme minimale de audit. numite “reziduale” sunt imprevizibile. cele de risc inerent şi de risc rezidual.13. Teoria riscurilor mai defineşte douǎ noţiuni. atentate etc. Astfel. adicǎ riscul ca o greşealǎ materialǎ sǎ nu fie prevenitǎ sau detectatǎ la timp de sistemul de control intern. 2001. Riscul de audit 15 reprezintă posibilitatea ca erori semnificative să fie prezente în situaţiile financiare şi ca aceste erori să nu fie detectate de sistemul de control intern al clientului şi de procedurile de audit.03.586. Cauzele pot fi prevǎzute. riscul apariţiei unui eveniment nefavorabil are la bazǎ o cauzǎ. Proiectul Phare RO 2002/000. Riscul inerent este expunerea la un risc specific fără a se lua în considerare nici o măsură pentru gestionarea sau reducerea acestuia. riscul poate fi definit în funcţie de probabilitate şi impact: Risc = f ( probabilitate.Sursa: BDO Stoy Hayward-Dezvoltarea auditului de performanta şi a auditului de sistem în Romania . riscul poate fi definit şi de relaţia: Risc = f (int amploare. impact ) Pe de-alta parte. cutremure. riscul de control. 63 35 . Iulie 2001 Camera Auditorilor din România. neprevǎzute sau întâmplatoare. Editura Economică. presupunând că măsura este eficientă. rǎzboaie. În audit.) 14 15 Hitzig B. Diminuarea riscului se poate face prin identificarea sursei şi a mǎsurilor de contracarare a evenimentului nedorit. fiind compus din: riscul inerent. pag.

Franţa. cum ar fi cele legate de şomaj.. tradiţii diferite). pierderea unui client important. confiscarea activelor în strǎinǎtate. Elementele constitutive ale riscului sunt deci: a) Frecvenţa b) Severitatea-mǎrimea consecinţelor.52 36 . • Rfinanciar – risc financiar. modificarea legislaţiei16. Montaigne X. conflicte sociale. efectelor determinate c Percepţia acestor evenimente (a firmei şi a publicului) d) Încrederea în estimarile privitoare la risc. • Rcultural – schimbǎri în cultura întreprinderii şi în impactul pe care îl genereazǎ în sistemul economic (afectarea unor raporturi economice datoritǎ unor mentalitǎţi. Sub aspectul definiţiei riscului. • Rcomercial – risc economic commercial. trebuie ţinut seama de trei componente principale: 1) Existenţa unei pierderi potenţiale şi anume: Rezultate efective mai mici decât cele anticipate Pierderi efective (rezultate negetive) Pierderi de oportunitati. corespunzator probabilitǎţilor de funcţionare a subansamblelor. greve. 1989. Observaţie: Amplitudinea pierderii face parte din cuantificarea riscului. cu cât întreprinderea este de dimensiuni mai mari. Ca exemple de riscuri speculative enumǎr: contrafacerea unui brevet. legatǎ de consecinţele sociale ale unor proiecte sau programe . Management du risque. 16 Marmuse C. Riscul total Rtotal al unui proiect/activitǎţi este dat de relaţia: Rtotal = ∏ Ri i în care Ri poate fi identificat cu unul din urmǎtoarele riscuri: • Rtehnic – risc tehnic.. etc. pag. dar nu se substituie acestuia. Vuibert Enterprise. care alcǎtuiesc o mulţime de evenimente a cǎror probabilitate de apariţie este cu atât mai mare. reperelor produsului complex sau a sistemului tehnologic. stabilit ca un produs de factori. ca urmare a unei decizii a puterii publice.Riscuri „speculative” – legate de deciziile ce se iau într-o întreprindere. • Rsocial – risc social. oprirea activitǎţii furnizorului principal. componentelor.

vorbim despre incertitudine. 2007 . Rata de revenire ajustatǎ (k) se compune din douǎ pǎrţi: -rata de revenire fǎrǎ risc (R). consideratǎ a fi rata dobânzii pe termen scurt. În caz contrar. metoda constǎ în ajustarea ratei anuale de revenire în raport cu riscul aşteptat. specialiştii utilizeazǎ multiple metode. riscul poate fi cuantificat. precum şi studiul impactului diferitelor evenimente în performanţele economice ale firmei -metoda analizei de sensibilitate. dacǎ pot fi identificate minimum douǎ rezultate posibile şi fiecǎrora li se pot atribui probabilitǎţi de apariţie. mǎsurat. care rezidǎ în schimbarea uneia sau mai multor estimǎri ale elementelor de calcul. putem cuantifica riscul. dintre care cele mai folosite sunt17: a) Metode bazate pe experienţa şi aprecierea subiectivǎ a decidentului/echipei de analizǎ/consultantului. pag.2) Probabilitatea de apariţie a unei pierderi ce poate fi identificata de decident prin diferite metode. Econofizicǎ investiţionalǎ. adicǎ a ratei anuale de fructificare în timp a unei unitǎţi bǎneşti. Cu alte cuvinte.203 37 . b) Metode bazate pe calculul probabilitǎţilor de apariţie a factorilor de risc -Metoda echivalentului sigur. prin care se ajusteazǎ valoarea fluxului viitor de venituri cu ajutorul unui coeficient α „alfa”. ţinând seama de rata de risc. astfel încât fiecǎrei surse de pierdere sa îi poata fi asociatǎ o probabilitate de producere. Pentru anevoioasa şi complexa sarcinǎ de evaluare a riscului în afaceri. Totodatǎ pierderea sigurǎ (cǎreia i se alocǎ o probabilitate de apariţie de 100%) nu poate fi încadrata în categoria de risc. -o primǎ de risc (Rp) Dificultatea metodei este datǎ tocmai de metodologia de evaluare a primei de risc. într-o direcţie favorabilǎ sau nefavorabilǎ şi reluarea analizei pentru diferite combinaţii ale elementelor modificate. care apare ca mǎsurǎ a atitudinii decidenţilor faţǎ de risc α= valoarea venitului sigur (fara risc) valoarea venitului asteptat (care incumba risc) -Metoda ratei de revenire (de scontare). prin elaborarea diferitelor scenarii probabile şi posibile. care poate conduce la creşterea probabilitǎţii de apariţie a unei pierderi. București. care constau în efectuarea analizei cost-profit în mai multe variante şi care au ca obiectiv analizele pe diferite direcţii a elementelor de calcul asociate riscului. Aceste metode sunt: -metoda optimistǎ/pesimistǎ a scenariilor. În acest caz. Editura Victor. 3) Expunerea la pierdere care poate interveni pe parcursul derulǎrii procesului investiţional. 17 Gheorghiu Anca.

2005. adaptare şi prelucrare. vom descrie cele două culturi importante ale riscului18.  în cadrul organizaţiei. pp. deşi în practică în majoritatea organizaţiilor realitatea tinde să fie o combinaţie a celor două. cultura riscului în cadrul organizaţiei. În continuare. constituie un eveniment important.Între cele mai utilizate metode utilizate în cadrul managementului de risc amintim: -metode statistice. Unul dintre cele mai importante şi mai puţin înţelese domenii care afectează auditul intern este cultura organizaţiei şi atitudinea sa faţă de risc. Funcţia de audit intern este preocupată să stabilească dacă cultura organizaţională a riscului este predominant adversă la risc sau dacă acceptă riscul şi îl percepe ca pe un element de nivel corporativ. care încearcă să prezică evoluţia viitoare rezultată din date şi informaţii trecute. experienţa şi cunoştinţele sunt valorile esenţiale şi sunt atributele cele mai căutate. Evident că şi scenariul opus acestuia este la fel de plin de pericole. Dacă. bazate pe experienţa trecută. -analize de regresie. 19-20. este adversă faţă de risc. iar când se întâmplă. stabilitatea. care pot da indicaţii utile pentru identificarea influenţelor care interacţionează şi pentru stabilirea importanţei lor relative -simulări computerizate (sisteme expert). Aldershot. tinde să aştepte să se întâmple ceva rău şi abia apoi acţionează. aceasta poate crea confuzie şi chiar conflict în cadrul organizaţiei. strategiile nu se schimbă prea des.  de obicei.  organizaţia este foarte reactivă. în loc să se îndrepte către nevoile de servicii ale consumatorilor.  conducerea pierde mult timp încercând să determine cum să-şi desfăşoare activităţile mai eficient. Govver Publishing Limited. Cultura adversă riscului se caracterizează prin:   conducerea tinde să se limiteze la ceea ce ştie. organizaţia este extrem de ierarhizată şi majoritatea deciziilor se iau la vârful organizaţiei. stabilită la cel mai înalt nivel al managementului. Risk-Based Auditing. dar anumite funcţii sau niveluri de management inferioare sunt iubitoare de risc. 18 Phil Griffiths. 38 . England.

deoarece ei pot să fie nişte "arme periculoase aflate în libertate". va trebui să compari această gândire cu observaţiile auditului intern.  orientarea principală a organizaţiei este externă. 21-22. urmărind în general asigurarea serviciilor clienţilor.chiar încurajat . astfel încât oamenii sunt lipsiţi de iniţiativă. Există multe beneficii ale încorporării managementului riscului în cultura organizaţiei19. − posibilitate mai mare de a atinge obiectivele firmei. există şi o cultură care acceptă riscul.dar a ascunde greşeala este inacceptabil. printre care: − atenţie mai mare acordată aspectelor care chiar contează. − mai puţine plângeri. există preocupare pentru exploatarea oportunităţilor şi cointeresarea personalului. − posibilitate 19 sporită de iniţiative de schimbare şi atingerea beneficiilor proiectelor/proiectate. este important să-i identifici pe cei care acceptă riscul în organizaţiile adverse la risc. Pe de altă parte. − mai puţine surprize. numită cultură „se poate face" (can do). Dacă faci parte dint-o cultură care acceptă riscul. greşelile sunt personalizate. Teoreticienii în domeniul riscurilor. − reducerea timpului pierdut de conducere cu disputele. care expun organizaţia la ameninţări neaşteptate. abordarea auditului intern şi recomandările acestora vor trebui să reflecte clar aceste situaţii. În oricare dintre cele două variante. În acelaşi timp. Risk-Based Auditing. care se caracterizează prin:    inovarea şi motivarea sunt cele mai apreciate valori. a greşi este destul de acceptabil . pp. luarea deciziilor majore este problema managementului general. aceasta fiind tipic o "cultură bazată pe vină". − mai multă atenţie pentru a face lucrurile corecte într-o manieră corectă. Gower Publishing Limited. Griffiths. − protejare a reputaţiei. − mai mulţi clienţi mulţumiţi. iar abilitatea luării deciziilor de rutină este transmisă întregii organizaţii. 39 . England. Phil. 2005. dar în care se manifestă numeroase rezistenţe.   strategiile şi politicile se schimbă frecvent pentru a reflecta schimbarea circumstanţelor. recomandă ca fiind foarte important să înţelegi cultura sau subculturile organizaţiei în care funcţionezi.

Obiectivele abordării managementului riscului de către organizaţie sunt asigurarea că: • • • • gestionarea riscului este o parte-cheie a managementului strategic al firmei. − vor fi măsurate performanţele activităţilor de management al riscurilor în raport cu ţelurile şi obiectivele companiei. − analizele riscurilor vor fi încorporate şi considerate parte a procesului decizional. oportunităţile sunt maximizate gestionând activ riscurile şi ameninţările care pot împiedica apariţia succesului. Riscurile posibile sau inerente se identifică pe obiective şi în cadrul acestora pe activităţi sau operaţii. − sprijin pentru inovare. iar prin exercitarea diferitelor forme de control intern. − vor fi introduse un program de training şi oportunităţi pentru învăţare pentru a le asigura managerilor dobândirea şi dezvoltarea abilităţilor şi expertizei necesare gestionării riscului. planificării. care 40 . în ordinea probabilităţii de apariţie şi a iminenţei impactului pe care-l pot produce. cu partenerii şi acţionarii majoritari. − un registru actualizat care poate fi uşor accesibil tuturor celor care pot avea nevoie de el va identifica toate riscurile strategice şi operaţionale. riscurile sunt luate în calcul în momentul adoptării oricărei decizii. să le evalueze şi să stabilească toleranţa la risc acceptabilă. va oferi o estimare/apreciere şi înregistrare a măsurilor în curs al căror rol este gestionarea acestor riscuri. combinată cu un tratament al riscului în cadrul organizaţiei. Pentru a atinge aceste obiective compania va adopta următoarea abordare: − răspunderi clare. există o abordare pozitivă a adoptării riscului. prin aplicarea instrumentelor de control corespunzătoare şi analiza în vederea raportării acestora.− asumare a riscului şi adoptare mult mai informată a deciziilor. Pentru management este important să identifice riscurile. − măsurile întreprinse pentru gestionarea riscurilor individuale vor fi adecvate posibilităţii apariţiei şi impactului potenţial al acestor riscuri asupra atingerii obiectivelor firmei. − se va încerca o înţelegere a riscului şi a gestionării acestuia la toate nivelurile organizaţiei. afacerii şi revizuirilor proceselor companiei. − costuri de asigurare mai reduse. roluri şi linii de raportare pentru gestionarea riscurilor vor fi înfiinţate şi menţinute în cadrul tuturor funcţiilor şi departamentelor.

pag. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern.'de modificare şi completare a OMFP nr. Auditorii interni trebuie să fie primii profesionişti din cadrul organizaţiilor care înţeleg şi conştientizează riscul şi importanţa gestionării acestuia. În prezent. C. 2009. dar şi entităţile din celelalte sectoare. de care eliminând controalele asupra tranzacţiilor realizate. Vorniceanu. Iaţco. ocupându-se de obstacolele actuale. Iaşi. sunt preocupate de implementarea acestor procese şi a principiilor guvernanţei corporative. ci pe riscuri. 675/2005. în prezent. Din aceste considerente credem că problema managementului riscurilor a depăşit etapa de analiză iniţială şi de dezvoltare a procesului de gestionare a acestora. este aceea care trebuie să identifice riscurile. Ct. Monitorul Oficial nr. Guvernanţa corporativă şi auditul intern.limitează/diminuează riscurile. art. Monitorul Oficial nr. 1389/2009. M. organizaţiile rămân să administreze numai riscurile potenţiale sau reziduale20. sprijinul acordat managementului. 20 M. îndreptarea atenţiei auditorilor interni de la trecut la prezent şi de la prezent spre În acelaşi timp. cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial şi OMFP nr. 21 OMFP nr. 41 . concentrarea auditorilor interni asupra riscurilor tranzacţiilor prezente şi viitoare. cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. Astăzi. să organizeze sistemul de administrare a riscurilor şi să monitorizeze evoluţia acestora.O. şi. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern. conform cadrului normativ în vigoare22. în conformitate cu cadrul normativ în vigoare21. 771/2009. auditul intern nu îşi mai concentrează atenţia pe control.Brezuleanu. depinde succesul organizaţiei şi astfel informaţiile obţinute de auditori sunt de o mai mare valoare pentru management.Ghita. pe modul în care se implică managementul general în administrarea riscurilor. şi. 946/2005. implementarea unui sistem de management al riscurilor contribuie la îmbunătăţirea performanţelor organizaţiilor. mai mult. respectiv: viitor. 98. 22 OMFP nr. Evoluţia managementului riscurilor a avut un impact deosebit asupra auditului intern şi a reprezentat un salt cu implicaţii enorme. interesate de accesarea fondurilor europene. 2. în România există şi sunt derulate procesele fundamentale de gestionare a riscurilor în toate organizaţiile din sectorul public. Conducerea organizaţiei. Editura Tipo Moldova.

respectiv modul în care oamenii lucrează. The Atrium. Southern Gate. West Sussex PO 198 SQ.se îndreaptă spre o etapă de analiză permanentă. evaluării.2. ca factor integrator al părţilor unui întreg. în relaţie cu domeniile administrate de primul. tratării. care aduce o perspectivă holistică. să furnizeze o evaluare echilibrată a riscurilor semnificative şi a eficacităţii sistemului de control intern de administrare a acestor riscuri. 4). Conceptul de management al riscurilor constă în sarcina de a defini riscul. K. structurilor sau sistemelor. Orice slăbiciune sau eşec semnificativ al controlului ce este identificat ar trebui sa fie prezentat în acest raport. procedurilor şi practicilor pentru stabilirea contextului. p. Cele mai multe sisteme de management al riscurilor eşuează deoarece se încearcă impunerea unor formule logice asupra organizaţiilor sau oamenilor. formule care pot fi necuprinzătoare sau prea complicate. identificării. Australia şi Noua Zeelandă (AS/NZS 4360/1999. inclusiv cu erorile lor şi reprezintă o componentă esenţială a managementului riscului. Procesul de management al riscurilor23 este definit ca fiind „aplicarea sistematică a politicilor de management. care este organizaţia. Managementul riscurilor unei organizaţii se află printre noii-veniti în contextul conceptului guvernanţei corporative. continuă. Chichester. de îmbunătăţire a modului de administrare a riscurilor. 57. În acest fel. monitorizării şi comunicării riscului". Raportul Turnbull24 conţine următoarele referiri cu privire la necesitatea implementării unui sistem de management al riscurilor în cadrul organizaţiilor: Rapoartele managementului către consiliul de administraţie ar trebui. de identificare şi evaluare a impactului şi probabilităţii de materializare şi. ulterior. inclusiv din punct de vedere al impactului pe care l-ar fi putut produce sau ar putea să-1 producă asupra companiei precum şi ce acţiuni ar fi întreprinse pentru rectificarea acestora. procesul de management al 23 24 Standardele managementului riscurilor. H. 42 . definite vag sau percepute insuficient şi care la rândul lor sunt într-o continuă mişcare. England. 2005. PROCESUL GESTIONĂRII RISCURILOR Organizaţiile reprezintă grupurile de oameni şi cultura lor. The Essential Handbook of Internal Auditing. de stabilire a unor modalităţi adecvate de administrare a riscurilor semnificative. analizării. 2. John Wiley & Sons Ltd. Este esenţială existenta unei comunicări deschise intre management şi consiliul de administraţie în problemele ce au legătură cu managementul riscurilor (paragraful 30). Spencer Pickett.

nu trebuie să uităm că. 43 . Gestionarea riscului se impune deoarece toate entităţile se confruntă cu nesiguranţa. capabil să mobilizeze conducerea organizaţiei în activitatea de identificare şi administrare a riscurilor şi de monitorizare a rezultatelor acesteia. Gestionarea riscurilor este o componentă esenţială pentru succesul organizaţiei şi va trebui să devină o parte intrinsecă a modului de funcţionare a acesteia. derulat de conducere şi de o anumită parte a personalului. implicat în stabilirea strategiei pentru întreaga organizaţie. care să se afle în atenţia permanentă a Consiliului de administraţie prin grija comitetului de audit. În acest sens. se impune stabilirea indicatorilor cheie ai performanţei. pentru a adânci subiectul privind managementul riscurilor trebuie să atingem problema stabilirii riscurilor de către proprietari sau de către 25 Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. Procesul este astfel conceput încât să identifice evenimentele potenţiale care pot să afecteze organizaţia şi să gestioneze riscurile viitoare în limitele apetitului de risc. Procesul de gestionare a riscurilor pune la dispoziţia conducerii un cadru de abordare eficace a riscurilor şi posibilităţilor de administrare a acestora. iar provocarea cea mai mare a conducerii este aceea de a stabili ce nivel de riscuri este pregătită organizaţia să accepte în misiunea ei de a adăuga valoare factorilor interesaţi şi de a-şi atinge ţintele fixate25. există o strânsă conexiune cu gestionarea performanţei. Gestionarea riscurilor este un proces care presupune timp şi efort din partea organizaţiei şi care se realizează într-o perioadă dinainte stabilită. sporindu-i astfel capacitatea de a consolida valoarea adăugată organizaţiei. Gestionarea riscurilor la nivelul organizaţiei este în strânsă legătură cu conducerea corporativă şi cu controlul intern. pag. ulterior să poată fi stabilit nivelul apetitului de risc. fară a se ţine cont de realităţile şi cultura organizaţiei. Gestionarea riscurilor la nivelul organizaţiei se realizează de oamenii de la diferitele nivele ale acesteia. Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. Valoarea este creată. în mod anticipat. menţinută sau erodată prin fiecare hotărâre luată de conducere. aşa cum am menţionat deja. acceptat de către organizaţie. cu scopul de a furniza un nivel corespunzător de asigurare în privinţa atingerii obiectivelor. În practică. dar. descrise mai sus. atât la nivel strategic cât şi în activităţile cotidiene de direcţionare a organizaţiei. Ediţia a II-a. În vederea asigurării atingerii obiectivelor programate. pe baza cărora. 2004. 29.riscurilor este implementat prin parcurgerea unor etape. auditul intern trebuie să fie un catalizator al schimbării.

1. care ar trebui să fíe dezvoltate în jurul considerentelor bidimensionale probabilitate şi impact. principii şi concepte. fiind la baza abordărilor managementului şi care să nu fie separat de activităţile zilnice. În această situaţie se impune adoptarea unei strategii de comunicare a riscurilor astfel încât managementul general să fie în cunoştinţă de cauză privind existenţa unui risc. care derivă din strategia adoptată. după cum urmează: • 26 identificarea riscurilor. care deseori este trecută cu vederea.care implică existenţa unui plan pentru asemenea situaţii. astfel: • • • • • • încheierea acţiunii în situaţia în care riscurile sunt ridicate sau costurile de supraveghere exagerate. Treasury H. Standardele privind managementul riscului strategic26 consideră că managementul riscurilor ar trebui să devină o parte integrată a modului în care funcţionează organizaţia. deşi nu există activităţi de control pentru a le aduce la un nivei acceptabil. neţinând cont de incertitudinile ce există şi natura riscurilor interne sau externe organizaţiei. împărţirea riscurilor sau transferul acestora. Gestionarea riscurilor. care adesea este omisă. Implementarea activităţii de control intern. care în termenii managementului riscurilor. Sistemele de control intern din cadrul organizaţiilor sunt alcătuite din totalitatea aranjamentelor. care poate afecta atingerea obiectivelor programate.. în continuare. contribuie la menţinerea riscurilor la un nivel acceptabil. M. • • • tolerarea riscurilor atunci când în urma evaluării impactul şi probabilitatea sunt rezonabile şi pot fi acceptate. iar riscurile sunt medii sau chiar ridicate. împrejurări neprevăzute . verificarea de conformitate. Prezentăm. aducerea la cunoştinţă a riscurilor care pot crea un blocaj prin faptul că nu pot fi soluţionate decât din exteriorul acelora care le administrează. comunicarea privind riscurile. asumarea riscurilor. asigură atingerea obiectivelor acesteia. Procesul de gestionare a riscurilor implică realizarea unor activităţi-cheie într-o succesiune logică. 2004.persoana responsabilă pentru întreprinderea unor acţiuni ca răspuns la riscul sau tipurile de risc care influenţează o anumită activitate sau un anumit proces. 44 . către administraţie. paragraful 9. activităţilor de control şi procesele de rutină specifice. un anumit lip de control. o serie de măsuri de administrare a riscurilor. deşi ar trebui să se concentreze pe activităţile cheie în care controlul este crucial pentru diminuarea riscurilor semnificative. adaptat la specificul riscului şi considerat a fi cea mai bună soluţie.

Departamentul de management al riscurilor. în mod permanent riscul respectiv. dar şi o activitate de identificare continuă a riscurilor noi. riscurile trebuie să fie relaţionate faţă de obiective şi să poată fi evaluate şi priorizate. din practică a rezultat că o combinare între cele două abordări este cea mai eficientă pentru organizaţii. pe nivele ierarhice prin diagnosticarea riscurilor cu care se confruntă zilnic. a celor datorate schimbărilor intervenite în organizaţie sau a celor care apar datorită modificării legislaţiei ş. trebuie să se stabilească persoanele responsabile care vor gestiona şi monitoriza. controlarea riscurilor analiza şi raportarea riscurilor.a. această activitate reprezintă primul pas în constituirea unui profil al riscurilor în vederea analizei acestora în cadrul organzaţiei. Un punct forte al acestei abordări o reprezintă faptul că persoanele responsabile de riscuri devin mai conştiente atunci când sunt implicaţi în activitatea de identificare a riscurilor. Deşi. O preocupare majoră pentru organizaţii o reprezintă identificarea riscurilor cu care se confruntă acestea. deoarece din această colaborare pot ieşi la iveală diferenţe semnificative de percepţie asupra riscurilor care în urma soluţionării. respectiv identificarea iniţială a riscurilor pe obiective. Toate riscurile imaginabile ar trebui identificate şi înregistrate.• • • evaluarea riscurilor. care să evalueze toate operaţiile şi activităţile organizaţiei în relaţie cu obiectivele şi să le ataşeze riscurile adecvate. contractată. aşa cum sunt prezentate. în Figura nr. Totuşi.  analiza riscurilor realizată de un compartiment special creat în cadrul entităţii sau de o echipă externă. Riscurile la care este expusă organizaţia pot fi grupate în mai multe categorii. asigură o gestionare corespunzătoare a acestora. În practică. care să deţină abilităţile de identificare a riscurilor.4– Departamentul de management al riscurilor 45 . Abordarea activităţii de identificare a riscurilor se poate realiza astfel:  autoevaluarea riscurilor de către persoanele implicate în realizarea obiectivelor/activităţilor respective. Autoevaluarea poate fi realizată printr-o abordare documentară.4 . nu există un model de documentare în vederea identificării riscurilor. pe baza chestionarelor sau prin constituirea de ateliere de lucru pe compartimente/activităţi la care să participe şi persoane specializate. Responsabilul de risc se impune să aibă autoritatea necesară care să asigure gestionarea cu eficacitate a riscurilor. în strânsă legătură cu obiectivele. Pentru toate riscurile identificate. Figura nr. Identificarea riscurilor implică două componente. pornind de la obiectivele individuale şi continuând cu obiectivele de ansamblu ale entităţii.

M.Riscuri de imagine Riscuri priv. C.Brezuleanu. astfel: eficient care să le prevină şi/sau să le corecteze. realizarea feed-back-ului între conducere şi clienţi. training pentru începători. Există multe metode care pot fi folosite pentru a identifica potenţialele riscuri: • workshop-uri (întâlniri de lucru). managementul nu a întreprins cele mai eficiente măsuri pentru a le elimina sau pentru a le diminua impactul. probabilitatea apariţiei: riscuri potenţiale. Guvernanţa corporativă şi auditul intern. O. inspecţiile privind sănătatea sau siguranţa. analizarea incidentelor/eşecurilor trecute. Iaţco. 2009. planificare de scenarii. • natura riscurilor: 46 .Ghita. Iaşi. mai multe categorii de riscuri având în vedere anumite criterii. susceptibile să se producă dacă nu se instituie un control riscuri posibile. Ct. reprezentate de acele riscuri potenţiale pentru care În practică. Editura Tipo Moldova. securitatea informaţiilor Riscuri de funcţionare Managementul riscului Riscuri sociale şi umane Riscuri financiare Riscuri Juridice Sursa : M. Vorniceanu. pag 127. revedere a performanţelor trecute. analizarea creanţelor trecute şi a altor pierderi.

a. Monitorul Oficial nr. arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern. de mediu.a. de dotarea IT ş. riscuri sociale. riscuri juridice. riscuri de funcţionare.a. 27 OMFP nr.• • - riscuri strategice. riscuri legate de mediu. de resurse. lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat. cum ar fi: neînregistrarea în evidenţele contabile. referitoare la adoptarea unor sisteme nesigure sau riscuri financiare. insuficienta organizare a resurselor umane. referitoare la realizarea unor acţiuni greşite. legate de pierderea unor resurse financiare sau acumularea de natura activităţilor şi operaţiilor desfăşurate în cadrul entităţilor: riscuri legislative. riscurile se clasifică astfel:  riscuri de organizare. pasive inacceptabile..  riscuri operaţionale. documentaţia insuficientă sau neactualizată. organizarea şi atitudinea conducerii riscuri legate de natura aciivităţiior/proceselor/operaţiilor specifice. ş. cum ar fi: plăţi nesecurizate. riscuri referitoare la conceperea şi actualizarea procedurilor. riscuri comerciale. lipsa unor responsabilităţi precise. riscuri financiare. 130 bis/2003.  riscuri financiare. riscuri de imagine. organizare. legate de riscuri informaţionale. nedetectarea operaţiilor cu risc financiar. riscuri ce privesc securitatea informaţiilor ş. specificul entităţilor: riscuri generale. 47 . cum ar fi: neformalizarea procedurilor. neperformante pentru prelucrarea informaţiilor şi pentru raportare. privind situaţia economică. Conform Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern27. riscuri privind conceperea şi funcţionarea sistemelor.

Riscurile odată evaluate. legislative sau schimbările intervenite în tehnologie.Structura riscului. 87. Spre exemplu: dacă este o recesiune în România. natura activităţilor entităţii. Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. 2004. pag. şi să le selecţioneze pe cele controlabile. Procesul de evaluare trebuie să descopere riscurile măsurabile şi riscurile nemăsurabile. prin activităţile de control prestabilite. în vederea oferirii unor servicii performante pentru management. Factorii interni pot fi. calificarea personalului. Departamentul de audit intern. de aceea trebuie lucrat la toate nivelele ierarhice. cum ar fi cele operaţionale. cât şi a controlului intern. reprezentat în Figura nr. alte riscuri.5 . manageriale etc. fiind o structură independentă. Figura nr. de exemplu. respectiv cu cea mai mare prioritate. Evaluarea riscurilor este parte a procesului operaţional şi trebuie să identifice şi să analizeze factorii interni şi externi care ar putea afecta în mod negativ obiectivele organizaţiei. Ediţia a II-a. mai ales la cele înalte. cum ar fi cele generate de schimbările legislative. reia analiza riscurilor stabilite de management în vederea evaluării sistemului de control intern. va creşte riscul neîncasării taxelor şi impozitelor şi în consecinţă trebuie să se reducă cheltuielile pentru a ne încadra în bugete până la sfârşitul anului28. Auditorii interni trebuie să raporteze rezultatele activităţii lor managementului general şi orice slăbiciune semnificativă descoperită pe parcursul desfăşurării auditului. iar factorii externi pot fi: variaţia condiţiilor economice. vor conduce la stabilirea priorităţilor acestora în cadrul organizaţiei. trebuie să fie permanent avute în vedere la cel mai înalt nivel al organizaţiei. auditorii se confruntă cu propriul lor risc: riscul de audit. identifică riscurile şi le analizează evoluţia acestora la nivelul organizaţiei. Cu toate acestea. Managementul. Priorităţile riscurilor se modifică pe parcursul procesului de gestionare pe măsura tratării acestora. structurale. 48 . Evaluarea riscurilor este o preocupare atât a auditorilor interni. schimbări majore în organizare sau randamentul angajaţilor. 5 – Structura riscului 28 Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. Evaluările riscurilor trebuie să acopere toată gama de riscuri din cadrul entităţii. pe care o realizează în conformitate cu standardele lor profesionale. Riscurile majore.

Riscul de audit

Riscul de control

Riscul Inerent

Sursa : M.Ghita, Ct. Iaţco, C. O.Brezuleanu, M. Vorniceanu, Guvernanţa corporativă şi auditul intern, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pag 134. Din aceste considerente riscul de audit trebuie privit la nivel individual, cont bilanţier sau clasă de tranzacţii, deoarece va conduce la conturarea ariei auditului şi la stabilirea procedurilor de audit intern care se impun a fi utilizate în etapa de intervenţie la faţa locului. Analiza figurii prezentate mai sus ne permite efectuarea următoarelor observaţii: − riscul inerent este riscul ca o eroare materială să se producă şi reprezintă totalitatea riscurilor care planează asupra organizaţiei şi poate fi constituit din riscuri interne sau externe, măsurabile sau nemăsurabile; − riscul de control este riscul ca sistemul de control intern al entităţii să nu împiedice sau să nu corecteze în totalitate efectele riscurilor inerente, care pot să apară şi care rămân oricât control s-ar efectua. Riscul de control este strâns legat de mediul de control în care funcţionează organizaţia, dar şi de activităţile de control implementate, care trebuie astfel concepute încât să aducă riscurile şi să le menţină la nivelul tolerabilităţii, respectiv în limitele apetitului de risc stabilit de consiliul de administraţie. În general, deficienţele constatate în sistemul de control intern reprezintă riscuri de control. − riscul de audit, care practic rămâne oricât control intern şi audit intern s-ar desfăşura în cadrul organizaţiei. Acest risc este riscul de nedetectare, respectiv riscul ca o 49

eroare materială să nu fie depistată, nici de control, nici de auditorii interni sau externi. În practică riscurile de audit sunt riscuri reziduale care mai pot apărea chiar şi după activitatea de monitorizare a riscurilor. Riscul de audit reprezintă posibilitatea de a fi formulate recomandări şi concluzii asupra entităţii auditate, eronate, în mod material, sau neconforme cu realitatea. În practică, să nu uităm, auditorii interni evaluează şi monitorizează riscurile semnificative privind entitatea auditată prin compararea propriei liste de riscuri cu riscurile controlului intern. Faptul că nu analizează toate riscurile nu înseamnă că acceptă slăbiciunile minore. Fiecare organizaţie are nevoie de mai multe elemente pentru instituirea unui sistem de control intern eficient, şi anume: − existenţa unui mediu de control, respectiv: oamenii, competenţa profesională, integritatea şi valorile lor; − evaluarea riscurilor; − urmărirea adecvată a evoluţiei acestora, motiv pentru care trebuie ştiut unde se găsesc acestea în organizaţie; − odată ştiute riscurile, apare necesitatea activităţilor de control care să le elimină sau să le diminueze impactul şi probabilitatea. Controlul riscurilor se realizează cu scopul de a transforma incertitudinile într-un avantaj pentru organizaţie, limitând nivelul ameninţărilor. Orice măsură luată de organizaţie pentru controlul riscurilor se încadrează în cunoscutul „sistem de control intern". Controlul riscurilor presupune realizarea următoarelor activităţi: tolerarea; tratarea; transferarea; încetarea; oportunităţi.

a. Tolerarea riscurilor Riscurile pot fi acceptate fără să fie necesară luarea vreunei măsuri. În cazul unor riscuri, chiar dacă cu greu sunt tolerate, nu întotdeauna avem posibilitatea să acţionăm datorită, spre exemplu, costului măsurilor respective, care pot să fie disproporţionate. Opţiunea aceasta poate fi completată de „un plan pentru situaţii neprevăzute" care să atenueze posibilul impact care ar putea fi resimţit în situaţia materializării riscurilor. b. Tratarea riscurilor 50

Marea majoritate a riscurilor sunt controlate cu scopul de a fi tratate. Astfel, în timp ce organizaţia îşi desfăşoară activităţile care au generat riscurile, se instalează un instrument de control care menţine efectele riscului în limite acceptabile. Tratarea ineficientă a riscurilor poate produce o criză corporativă care să conducă la pierderi semnificative. În practică, pentru tratarea riscurilor se utilizează următoarele categorii de instrumente de control: o Instrumente de control preventiv Implementarea acestor instrumente se realizează atunci când se urmăreşte ca un rezultat nedorit să nu se materializeze sau pentru a limita efectele riscurilor nedorite care s-ar putea concretiza. Majoritatea instrumentelor de control puse în aplicare sunt din categoria riscurilor de control preventiv. Exemple de instrumente de control preventiv: − segregarea sarcinilor, prin care o persoană nu are autoritatea de a acţiona fară consimţământul alteia, astfel persoana care realizează o plată este alta decât cea care a efectuat comanda; − limitarea acţiunilor persoanelor autorizate, respectiv doar persoanele instruite special pot efectua anumite activităţi speciale, cum ar fi: inventarierea patrimoniului, controlul casieriei, instruirea personalului ş.a. − externalizarea asigurării unor servicii, precum: IT, contabilitate, resurse umane, audit ş.a. o Instrumente de control corectiv Scopul acestor instrumente este acela de a corecta rezultatele nedorite care s-au materializat şi reprezintă o modalitate de recuperare a daunelor sau a pierderilor. Exemple de instrumente de control corectiv: − includerea unor clauze în contract care permit recuperarea sumelor plătite nejustificat; − asigurarea, care facilitează recuperarea financiară a unor sume în cazul materializării unor riscuri; − planurile pentru situaţiile neprevăzute reprezintă un mijloc prin care o organizaţie îşi planifică şi asigură continuitatea în cazuri de criză, pe care nu le poate controla. o Instrumente de control directiv

51

− monitorizarea activităţilor de implementare care ne permit să detectăm anumite modalităţi practice pozitive care pot fi utilizate şi în alte proiecte. relaţiile cu terţe părţi cărora li s-au transferat riscuri trebuie gestionate cu mare atenţie de organizaţie pentru a se asigura succesul transferului. − în general. de brandul organizaţiei. respectiv sunt esenţiale atunci când se doreşte ca efectele unui anumit risc nedorit care s-ar putea materializa. nu se pot transfera riscurile legate de reputaţie.a. să fie orientate într-o anumită direcţie tolerabilă de către organizaţie. c.Aceste instrumente de control sunt concepute să asigure realizarea unui anumit rezultat. Implementarea unor astfel de instrumente fiind ulterioară evenimentelor/riscurilor. Există situaţii în care organizaţiile nu pot să gestioneze direct riscurile şi în acest caz singura soluţie este elaborarea programelor pentru situaţii neprevăzute . − asigurarea pregătirii profesionale a personalului într-un domeniu special. control. Transferarea riscurilor se poate realiza fie prin reducerea expunerii la risc. echipamentele de protecţie pentru activităţile periculoase. astfel există şi riscuri netransferabile sau netransferabile integral. 2004.spre exemplu 29 Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. de regulă. Exemple de instrumente de control detectiv: − activităţile de inventariere a stocurilor. 52 . Ediţia a II-a. care detectează unele mişcări realizate fară autorizaţie. Exemple de instrumente de control directiv: − instruirea şi deprinderea personalului cu anumite abilităţi. Transferarea riscurilor Există riscuri pentru care cea mai bună soluţie este transferarea lor. În general. o Instrumente de control detectiv Scopul acestor instrumente este să identifice situaţiile nou rezultate nedorite care au avut loc. audit ş. se acceptă unele daune sau pierderi suferite. respectiv IT. Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. care poate detecta unele tranzacţii neconforme sau neautorizate. În acelaşi timp. − controlul reciproc şi încrucişat. fie pentru că o altă organizaţie este mai capabilă sau specializată în gestionarea unor astfel de riscuri. Această opţiune este benefică mai ales în cazul riscurilor financiare sau patrimoniale şi poate fi făcută printr-o asigurare sau prin plata unei terţe părţi care să găsească o altă modalitate de asumare a riscului29.

Din aceste considerente este necesar ca organizaţiile să-şi analizeze mediul extern extins de risc şi să-şi stabilească şi strategia de gestionare a riscurilor. tratat sau transferat. riscul apare ca oportunitate. dacă sunt suficiente şi justifică eventuale cheltuieli cu acestea. Din practică. este însoţită de posibilitatea nedorită a plecării acestora din organizaţie. care le va asigura continuitatea activităţilor în cazul în care acele riscuri s-ar concretiza. urmărim să atingem regula generală. care vor fi puse în practică. respectiv instrumentele de control să ofere o asigurare rezonabilă pentru menţinerea riscurilor şi a pierderilor implicite în cadrul apetitului de risc programat. Spre exemplu: scăderea preţurilor la bunuri şi servicii care conduce la eliberarea de resurse ce pot fi realocate. Spre exemplu. deoarece în sectorul public opţiunea încetării activităţii este relativ redusă. În această situaţie există următoarele posibilităţi: − simultan cu reducerea evenimentelor. dacă o investiţie mare este riscantă. Alte elemente care pot afecta funcţionarea organizaţiilor sunt chiar guvernul prin posibilitatea de implementare a unor constrângeri de natură economică. oferă chiar oportunităţi. se reevaluează instrumentele de control. Încetarea activităţilor Anumite riscuri pot fi eliminate sau menţinute în limite rezonabile numai prin reducerea activităţilor sau prin desfiinţarea acestora. ştiind 53 . de retribuire a personalului sau ale condiţiilor specifice pentru care organizaţiile trebuie să-şi prevadă elemente de protecţie în vederea asumării sau neasumării unor riscuri şi asigurării continuării activităţii. d. Spre exemplu: pregătirea unor specialişti o lungă perioadă de timp în străinătate. se ştie că fiecare instrument de control implementat. În situaţia conceperii unor instrumente de control.terorismul internaţional sau apariţia cutremurelor de pământ. Desigur că această opţiune poate avea o importanţă deosebită în gestionarea proiectelor dacă devine clar faptul că relaţia previzionată cost-beneficii este pusă în pericol. care îi pot afecta. chiar dacă pentru unele activităţi sunt asociate riscuri însemnate. e. înseamnă costuri şi de aceea trebuie făcută o analiză în legătură cu riscurile pe care le controlează şi evaluează. Trebuie menţionat că această modalitate este caracteristică sectorului privat. deoarece nu există o altă modalitate de obţinere a rezultatelor aşteptate de public. − existenţa unor circumstanţe care negenerând riscuri. Beneficierea de pe urma oportunităţilor Această opţiune trebuie luată în considerare ori de câte ori un risc este tolerat.

Asigură gestionarea eficientă a riscurilor pe baza strategiei de management al riscului şi raportează conducerii anual. 27-28. Identifică riscurile strategice care afectează organizaţia şi face recomandări conducerii privind modul în care acestea vor fi gestionate. 1998. Gower Publishing Limited.că scopul controlului este să reducă riscurile sau să le elimine şi să le menţină în zona tolerabilităţii acceptate de organizaţie. În continuare prezentăm rolurile şi responsabilităţile ce revin angajaţilor în domeniul riscurilor30. Monitorizează continuu adecvarea şi eficienţa tuturor măsurilor şi raportează membrului lor din Comitetul de management al riscurilor. 54 . în tabelul nr. Identifică riscuri individuale care afectează activitatea lor. Urmăresc anual angajamentele Comitetului de management al riscurilor. Consideră riscul ca parte a tuturor deciziilor. 2 – Roluri şi responsabilităţi în managementul riscurilor Grup Conducerea • • • • • • • • • 30 31 Comitetul de management al riscurilor (RMC)31 Managerii Roluri Aprobă strategia Comitetului de management al riscurilor. Tabelul nr. Urmăresc cel puţin anual toate angajamentele privind managementul Phil Griffiths. RMC – Risk Management Committee. Risk-Based Auditing. se asigură că acestea sunt înregistrate în registrul riscurilor şi că există măsuri de control potrivite pentru gestionarea acestor riscuri.2-Roluri şi responsabilităţi în managementul riscurilor. Asigură că riscul este gestionat eficient în fiecare funcţiune din cardul strategiei convenite şi raportează trimestrial Comitetului de management al riscurilor. England. pp.

de existenţa unui sistem de revedere a riscurilor cu o frecvenţă corespunzătoare şi de stabilirea unor mecanisme de avertizare a nivelelor superioare de management cu privire la evoluţia riscurilor sau apariţia altor riscuri neprevăzute. • echipe specializate de revizie şi asigurare a actualizării procesului general de administrare a riscurilor. cel puţin anual. Analiza riscurilor se impune a se realiza periodic. 2009. O. procesul general de gestionare a riscurilor trebuie supus unor examinări periodice pentru a ne asigura de funcţionalitatea acestuia.Ghita. eventuale modificări ale impactului şi probabilităţii. Principalele instrumente şi tehnici utilizate în procesul de analiză a riscurilor sunt: • • autoevaluarea riscurilor. care să menţină un nivel corespunzător de funcţionalitate procedurile operaţionale de lucru. procesul de gestionare a riscurilor şi activitatea de analiză sau revizuire a riscurilor sunt două activităţi distincte care nu se substituie una alteia. cu scopul raportării acestor evoluţii ale riscului care influenţează priorităţile şi furnizează informaţii privind eficacitatea controlului. Ct.riscului care influenţează activitatea lor. la închiderea exerciţiului financiar. pentru a evalua persistenţa riscului. cel puţin anual. Auditul intern • Monitorizează dacă riscurile au fost identificate adecvat şi dacă au fost incluse în registrul riscurilor. prin care este analizată activitatea managementului de linie cu 55 . pag 142. De asemenea. apariţia unor riscuri noi. Vorniceanu. Comitetului de management al riscurilor şi conducerii atunci când este necesar Sursa : M. • Fac recomandări managerilor. pentru a actualiza registrul riscurilor şi sistemul de control managerial. cu privire la activităţile pe care le-au întreprins. Iaşi. către managementul superior. ca parte a planificării organizaţiei. • Urmăresc adecvanţa şi eficienţa măsurilor de control în funcţiune. Toţi angajaţii • Îşi efectuează sarcinile sub îndrumările oferite de gestiunea riscului incluzand conformitatea cu toate măsurile de control care au fost identificate.Brezuleanu. Editura Tipo Moldova. care se realizează în scopul aprecierii păstrării profilului riscului la nivelul întregii organizaţii şi se efectuează de fiecare salariat în parte. raportarea managementului de linie responsabil cu administrarea riscurilor. Activitatea de supervizare a riscurilor este necesară pentru monitorizarea evoluţiei profilurilor riscurilor şi asigurarea că activitatea de administrare a riscurilor este corespunzătoare şi se realizează prin procese de revizie a riscurilor. C. În practică. Iaţco. M. • Raportează pericolele/riscurile managerilor lor. Guvernanţa corporativă şi auditul intern. pe lângă cele trimestriale şi semestriale.

pentru organizarea şi dezvoltarea proceselor de gestionare a riscurilor. vor trebui să-şi constituie Comitetele de audit. luând în considerare viziunea amplă pe care o au asupra întregului portofoliu de activităţi care se derulează în cadrul organizaţiei. stabilit ca un for al directorilor executivi. stabilit ca un comitet al Consiliului de Administraţie. format din membrii non-executivi. formate din membri cu atribuţii executive. • constituirea comitetelor de risc. această modalitate de organizare a comitetelor de risc nu exclude şi persoane non-executive în structura sa. dar şi din membri non-executivi şi în care 32 Legea nr. în calitate de consultanţi interni. auditorii interni pot oferi consiliere managementului. controlului şi guvernanţei32. luând în considerare că aceasta va furniza o asigurare independentă şi obiectivă asupra modului adecvat al gestionării riscurilor. auditul intern nu poate reprezenta un sistem integrat de revizuire şi analiză a riscurilor ce trebuie pus în practică de către managementul general şi personalul cu sarcini executive în privinţa atingerii obiectivelor programate. În această situaţie atribuţiile privind monitorizarea riscurilor şi procesul de gestionare al acestora rămâne la nivelul Comitetului de audit. este important să precizăm faptul că. care au responsabilităţi în domeniul administrării riscurilor şi unde îşi împărtăşesc experienţe în vederea elaborării propriilor măsuri de gestionare a riscurilor şi a asigurării eficacităţii gestionării acestora. 672/2002 privind auditul public intern. 2. În acest sens. atribuţii care altfel îi reveneau Comitetului de audit. Totuşi. art. care trebuie să se stabilească de către conducere Consiliul de administraţie. respectiv: − comitetul de risc. entităţile publice. care emite o opinie asupra procesului de gestionare a riscurilor la nivelul organizaţiei. − comitetul de risc. 953/2002 56 . De asemenea. În cadrul entităţilor.privire la responsabilităţile ce le revin în domeniul de activitate pe care îl coordonează în privinţa riscurilor şi sistemelor de control managerial. care trebuie să furnizeze asigurări independente privind sistemul de administrare al riscurilor în cadrul organizaţiei. cu atribuţii privind monitorizarea riscurilor şi evoluţiei acestora. ce rol se va atribui comitetelor şi modalitatea de organizare a acestora. Monitorul Oficial nr. Entităţile publice trebuie să se asigure de existenţa funcţiei de audit intern în conformitate cu reglementările în vigoare. cu unele excepţii. în conformitate cu standardele de audit intern şi cu buna practică recunoscută în domeniu: • • auditul intern nu se poate substitui responsabilităţii pe care o are conducerea entităţii în problematica administrării riscurilor.

Fiabilitatea informaţiilor financiar-contabile poate fi influenţată de diferiţi factori de risc de care auditorul trebuie să ţină seama pentru a obţine un echilibru între mijloacele pe care acesta le pune în aplicare şi gravitatea erorilor susceptibile să se producă. respectiv: să se asigure că riscurile şi evoluţia acestora este monitorizată. riscul de audit trebuie evaluat foarte bine. în conformitate cu prevederile de mai sus. riscurile nu se concretizează întotdeauna în erori reale.3. Pentru a-şi forma opinia cu privire la conturile anuale. În esenţă. RISCUL DE AUDIT Riscul de audit. Comitetul de audit nu trebuie el însuşi să administreze riscuri. Totuşi. reprezintă „riscul pe care auditorul îl atribuie unei opinii de audit neadecvate. sau să fie responsabil cu procesul de gestionare al acestora. deoarece nu doar un audit superficial ci şi aplicarea unor proceduri prea detaliate pot avea efecte negative asupra procesului de audit. chiar dacă întreprinderea nu se protejează. 2. să emită o opinie generală privind gestionarea riscurilor. în concordanţă cu standardul de audit 400 „Evaluarea riscurilor şi controlul intern”. care vor avea responsabilităţi bine definite privind procesul gestionării riscurilor. după cum agentul economic se protejează sau nu faţă de riscurile teoretice.preşedintele va fi membru non-executiv. Riscurile au probabilităţi variabile de a se concretiza. auditorul foloseşte anumite proceduri care îi permit să obţină un grad rezonabil de certitudine cu privire la bilanţul contabil 57 . atunci când situaţiile financiare conţin informaţii eronate semnificative”. să ofere o părere independentă privind funcţionalitatea procesului de gestionare a riscurilor şi gradul de asigurare corespunzător.

al agentului economic. Documentaţia profesională şi experienţa permit să se cunoască riscurile potenţiale. În mod simplist. cu scopul de a-şi adapta controlul în consecinţă. auditorul va fi determinat să-şi extindă procedurile sale de control în scopul confirmării sau infirmării inerentelor dubii ale sale. Cu toate acestea. risc de control şi risc de nedetectare şi poate fi stabilit atât în termeni cantitativi (în procente) cât şi în termeni calitativi (risc scăzut. aceasta înseamnă aproape întotdeauna că auditorul va greşi. în exercitarea misiunilor de audit putem delimita următoarele tipuri majore de riscuri:  Riscuri potenţiale – sunt riscuri care. 58 . obiectivul principal al auditorului este de a proiecta şi implementa proceduri de audit care să-i permită reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil. încearcă să identifice riscurile posibile. ceea ce în practică. Riscul de audit se manifestă prin componentele sale de bază: risc inerent. elaborat de AICPA – formulă pe care o vom detalia în paragraful următor. în a categorisi un raport de audit. teoretic. ridicat sau foarte ridicat). În general. Chiar dacă experienţa practică evidenţiază o alegere frecventă a termenilor calitativi.  Riscurile posibile – sunt acele riscuri potenţiale împotriva cărora agentul economic nu este înzestrat cu mijloacele necesare pentru a le anihila sau limita. moderat. acestea nu au totuşi aceeaşi probabilitate de a se realiza. nici corectate de către agentul economic. pentru a evalua incidenţa erorilor care ar putea afecta conturile anuale. Deşi există foarte multe riscuri de eroare. nu se realizează cu ajutorul unei metode unice şi riguroase. Riscul final al auditorului este de a emite o opinie eronată. Cât timp astfel de mijloace nu sunt puse în aplicare există o foarte mare probabilitate ca erorile să se producă şi să nu fie nici detectate. chiar semnificative. aceste riscuri sunt comune tuturor agenţilor economici. recunoscută de literatura de specialitate şi legislaţia în vigoare ca o etapă obligatorie în cadrul unei misiuni de audit. Această evaluare. „riscul de audit” este riscul de a exprima o opinie greşită. Deci. pe tot parcursul misiunii lor. Auditorii. sunt susceptibile de a se produce dacă nu este exercitat nici un control pentru a le împiedica sau pentru a depista şi corecta erorile care ar putea să rezulte. să nu fie descoperite. În prezenţa oricărui indiciu care permite să se presupună existenţa unei fraude sau a unei erori care poate duce la inexactităţi semnificative. prin care anumite erori. adică în principal certificarea conturilor care comportă erori semnificative. standardele de audit propun modelul matematic de determinare a riscului de audit. datorită limitelor inerente ale auditului există inevitabil un risc al inexactităţii.

riscul de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN): RA = RI x RC x RN Riscul maxim poate lua valoarea 1. modul de calcul pe care îl supunem atenţiei poate deveni deosebit de util mai ales în cazul agenţilor economici de talie mare. Pentru ca un risc să se declanşeze. în speţă acesta nu poate acţiona în nici un fel asupra riscului inerent şi a riscului de control. Deşi în aparenţă simplist. 59 . aceste riscuri există independent de activitatea de audit. iar în practică 5% estre considerat ca fiind acceptabil. În mod normal acesta va fi destul de scăzut. De cele mai multe ori atacată de practicieni cu care am discutat. poate fi folosită cu mult succes în practica auditării.  în al treilea rând. dar ele pot fi evaluate şi determină proiectarea procedurilor de fond care vor menţine riscul de detecţie la un nivel acceptabil. şi considerând-o doar un mod de a pune punctul pe „i”. eroarea nu a fost detectată de sistemul intern de control al clientului şansa de a se întâmpla acest lucru este cunoscută sub denumirea de risc de control (RC). Numai în cazul în care toate aceste trei condiţii sunt îndeplinite simultan auditorul se va afla în situaţia de a exprima o opinie eronată şi riscul de audit se va materializa. El poate să le evalueze. Această situaţie poate să survină numai în cazul în care trei lucruri s-au întâmplat în succesiune:  în primul rând s-a produs o eroare semnificativă.În ceea ce urmează vom încerca să propunem o posibilă modalitate de cuantificare a „riscului de audit” cu ajutorul unei formule matematice. astfel încât valorile sale sunt cuprinse între 0 şi 1. trebuie să existe o eroare semnificativă în înregistrările contabile sau în situaţiile financiare.  în al doilea rând. Riscul inerent şi riscul de control nu pot fi controlate de auditor. dar nu poate să le modifice. care nu a fost corectată înainte de depunerea la organele îndreptăţite şi la care auditorul nu face referire în raportul de audit. În scopul aplicării în practică a acestei formule trebuie să avem în vedere că nu toate elementele formulei se află la îndemâna auditorului. şansa de a se întâmpla acest lucru este cunoscută sub denumirea de risc inerent (RI). Riscul inerent şi riscul de control sunt intercorelate iar o evaluare separată a acestora poate conduce la o apreciere necorespunzătoare a riscului de audit. şansa de a se întâmpla acest lucru este cunoscută sub denumirea de risc de nedetectare (RN). rămânem la părerea că aceasta. ca fiind prea idealistă. Putem astfel afirma că riscul de audit (RA) reprezintă produsul dintre riscul inerent (RI). Auditorul poate totuşi să decidă care va fi riscul de audit pe care şi-l asumă. poate şi cu ajutorul unor ameliorări. auditorul nu a descoperit eroarea în cursul testărilor sau a procedurilor sale de control analitic.

Pentru a elimina însă riscul.Teoretic. cuprinde la rândul său: • riscul provenit din folosirea tehnicilor statistice (riscul de eşantionare). nu în ultimul rând. interpretarea greşită a rezultatelor obţinute. ar include:  poziţia financiară a agentului economic auditat. deşi prudent de altfel. • riscul provenit din afara sondajului.   istoria clientului şi experienţa auditorului cu acesta în trecut. în cazul în care acestea ar fi în legătură directă cu rezultatele. Desigur. minimalizarea formulei prezentate. fiecare pasiv. Riscul de nedetectare. statistica nu deţine calitatea exprimării fidele a caracteristicilor populaţiei din car a fost extras eşantionul. gradul de presiune asupra agentului economic auditat sau asupra personalului acestuia de a produce rezultate sau mărimea remuneraţiei managementului sau a personalului.  tipul de industrie unde clientul îşi desfăşoară activitatea (de exemplu. fiecare active. auditorul poate reduse riscul de nedetectare oricât de mult doreşte. în practică acest lucru aproape că nu este posibil. Componentele riscului de audit Risc de control Risc inerent Risc de nedetectare Risc inerent general Risc inerent specific Risc din sondaj Risc provenit din afara sondajului Risc de Management Risc Contabil Risc de Afaceri Risc de Audit 60 . industriile care utilizează un înalt grad de tehnicitate generează niveluri înalte de risc). singurul risc controlat de auditor – direct legat de procedurile de fond aplicate de acesta. auditorul trebuie să verifice toate tranzacţiile. Cuantificarea Riscului Inerent este însă mult mai dificil de realizat. Risc riscului O sinteză grafică a componentelorde audit de audit este realizată în figura 6: (general) Fig. dar acest lucru ar însemna. Factorii care ar trebui luaţi în calcul atunci când trebuie cuantificat Riscul Inerent.6. Cei mai mulţi auditori privesc Riscul Inerent ca fiind maxim (adică egal cu 1). care corespunde posibilităţii ca auditorul să nu utilizeze procedurile de audit cele mai adecvate sau să nu aplice corect o anumită procedură de audit şi.

dr.Sursa: Conf. Probabilitatea reprezintǎ o evaluare a eventualităţii unei rezultat specific. în timpul solicitat. Riscul reprezintǎ totodatǎ. Riscurile nu pot fi total evitate. dacă riscul se materializează. Riscul are douǎ componente principale. la nivelul cantitativ cerut. neputând fi acoperite. pentru un eveniment dat: a) Probabilitatea de apariţie a evenimentului. Riscul rezidual este expunerea la un risc specific după ce s-a luat în considerare măsura luată pentru gestionarea sa. cele de risc inerent şi de risc rezidual. Riscul inerent este expunerea la un risc specific fără a se lua în considerare nici o măsură pentru gestionarea sau reducerea acestuia. la costul stabilit. presupunând că măsura este eficientă. Impactul reprezintă o evaluare a efectului riscului asupra obiectivului. şi gradul de pierdere asumat şi acceptat de operatorul evenimentului. Teoria riscurilor mai defineşte douǎ noţiuni. anumite riscuri.univ. 61 .Anda Gheorghiu REZUMAT Riscul este un eveniment nedorit. care conduce la neîndeplinirea (parţiala sau totalǎ) a scopului proiectului. b) Impactul acestei apariţii (mǎrimea riscului). în timp ce incertitudinea reprezintǎ probabilitatea ca un anumit eveniment sǎ aparǎ şi sǎ perturbe o activitate sau o acţiune. numite “reziduale” sunt imprevizibile.

să organizeze sistemul de administrare a riscurilor şi să monitorizeze evoluţia acestora. cât şi a controlului intern. riscul de nedetectare nelegat de eşantionare şi pe cel legat de eşantionare. nedetectarea operaţiilor cu risc alte riscuri.  riscuri financiare. structurale.  riscuri operaţionale. auditul intern nu îşi mai concentrează atenţia pe control. arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative. mai mult. insuficienta organizare a resurselor umane. Implementarea unui sistem de management al riscurilor contribuie la îmbunătăţirea performanţelor organizaţiilor. Riscul inerent este riscul ca o eroare materială să se producă şi reprezintă totalitatea riscurilor care planează asupra organizaţiei şi poate fi constituit din riscuri interne sau externe. măsurabile sau nemăsurabile. adicǎ riscul ca o greşealǎ materialǎ sǎ nu fie prevenitǎ sau detectatǎ la timp de sistemul de control intern. Auditorii interni trebuie să fie primii profesionişti din cadrul organizaţiilor care înţeleg şi conştientizează riscul şi importanţa gestionării acestuia. Astăzi. cum ar fi cele generate de schimbările legislative. Evaluarea riscurilor este o preocupare atât a auditorilor interni. Riscul de audit se manifestă prin componentele sale de bază: risc inerent. Conducerea organizaţiei este aceea care trebuie să identifice riscurile. risc de control şi risc de nedetectare şi poate fi stabilit atât în termeni cantitativi (în procente) cât şi în termeni calitativi (risc scăzut. fiind compus din: riscul inerent. mai este introdusǎ şi noţiunea de risc de control. cum ar fi: plăţi nesecurizate. Riscurile se pot clasifica astfel:  riscuri de organizare. documentaţia insuficientă sau neactualizată. şi. în vederea oferirii unor servicii performante pentru management. cum ar fi: neformalizarea procedurilor. lipsa unor responsabilităţi precise.În audit. ci pe riscuri. lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat. moderat. financiar. cum ar fi: neînregistrarea în evidenţele contabile. 62 . pe modul în care se implică managementul general în administrarea riscurilor. pe care o realizează în conformitate cu standardele lor profesionale.  manageriale etc. ridicat sau foarte ridicat). Riscul de audit reprezintă posibilitatea ca erori semnificative să fie prezente în situaţiile financiare şi ca aceste erori să nu fie detectate de sistemul de control intern al clientului şi de procedurile de audit. riscul de control.

nici de control. respectiv riscul ca o eroare materială să nu fie depistată. Riscul de control este strâns legat de mediul de control în care funcţionează organizaţia. Care sunt componentele riscului de audit? 4. 2. Ce este riscul de control? 3. În practică riscurile de audit sunt riscuri reziduale care mai pot apărea chiar şi după activitatea de monitorizare a riscurilor. 5.Riscul de control este riscul ca sistemul de control intern al entităţii să nu împiedice sau să nu corecteze în totalitate efectele riscurilor inerente. care trebuie astfel concepute încât să aducă riscurile şi să le menţină la nivelul tolerabilităţii. aceste riscuri există independent de activitatea de audit. care pot să apară şi care rămân oricât control s-ar efectua. dar şi de activităţile de control implementate. sǎ stabiliţi principalele metode de control ale riscului. respectiv în limitele apetitului de risc stabilit de consiliul de administraţie. care practic rămâne oricât control intern şi audit intern s-ar desfăşura în cadrul organizaţiei este riscul de nedetectare. Daţi exemple de riscuri operaţionale. nici de auditorii interni sau externi. riscul de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN): RA = RI x RC x RN Riscul inerent şi riscul de control nu pot fi controlate de auditor. Riscul de audit. 2. Riscul de audit (RA) reprezintă produsul dintre riscul inerent (RI). Riscul inerent şi riscul de control sunt intercorelate iar o evaluare separată a acestora poate conduce la o apreciere necorespunzătoare a riscului de audit. Explicaţi ce reprezintǎ riscul inerent şi de riscul rezidual. Ce riscuri inerente.4. de control şi de nedetectare aţi depistat? 63 . ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1. Care este rolul auditorului intern în procesul de management al riscurilor? TEMA DE CONTROL Alegeţi o organizaţie (societate comercialǎ sau instituţie publicǎ) şi încercaţi sǎ definiţi identificaţi principalele categorii de riscuri. dar ele pot fi evaluate şi determină proiectarea procedurilor de fond care vor menţine riscul de detecţie la un nivel acceptabil.

3. Care din afirmatiile de mai jos nu corespunde realitatii : a. d. insuficienta organizare a resurselor umane. b. TEST DE AUTOEVALUARE NR. e. 4. d. 2 1. riscurile operaţionale şi riscurile financiare. documentaţia insuficientă sau neactualizată. b. 2. lipsa unor responsabilităţi precise. impactul şi probabilitatea apariţiei riscului d. c. criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt aprecierea vulnerabilitatii entitǎţii şi a controlului intern. mare . apetitul de risc şi mǎsurile de control b. probabilitatea de aparitie a riscului este exprimata pe o scara de valori pe trei nivele :mica. medie. riscurile tehnologice. e. riscul inerent şi riscul de control. masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie şi de gravitatea consecintelor evenimentului . riscurile de neperformanţǎ şi cele de sistem. d. financiare şi reputaţionale. controalele ex-ante şi ex-post. Care din urmǎtoarele elemente nu reprezintǎ riscuri de organizare: a. e. Riscul de audit reprezintǎ produsul dintre: a. b. c. neformalizarea procedurilor. formalizarea şi neformalizarea procedurilor c. Matricea simplǎ a tolerabilitǎţii riscului cuprinde urmatoarele componente: a. riscul de control şi riscul de nedetectare. c. masurarea riscurilor depine de persoana care le calculeaza. plăţi nesecurizate. 64 . masurarea riscurilor utilizeaza drept instrumente de masurare criteriile de apreciere. riscul inerent.2. atitudinea faţǎ de risc a managementului şi controlul financiar preventiv e.5.

Tony. Iaţco. Editura John Wiley and Sons Ltd. Risk-Based Auditing. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern. H.Ghita.O.6. Gower Publishing Limited. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. 2001 Gheorghiu. Editura Tipo Moldova. Monitorul Oficial nr. Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. Copenhagen Business School Press. Chichester. 946/2005. 2006 Ciucur D. Vorniceanu. Gavrilǎ I. Ediţia a II-a. 2004 OMFP nr.. 2009 Griffiths. Faisal F. England. Economie. Anglia.'de modificare şi completare a OMFP nr. Editura Economicǎ. 953/2002 OMFP nr. 2009 Merna. art. England. Southern Gate. Phil. Spencer. Perspectives on Strategic Risk Management. 2005 Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda.. 1389/2009. Al-Thani. The Atrium.2. 2008 Pickett. M. Guvernanţa corporativă şi auditul intern. 2. Popescu C.. Iaşi. pp. 2005. Danemarca.. John Wiley & Sons Ltd. West Sussex PO 198 SQ. 130 bis/2003 65 . The Essential Handbook of Internal Auditing. Monitorul Oficial nr. Editura Victor. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern. 21-22. 771/2009 Legea nr. Bucureşti. “Corporate Risk Management” Second edition. Ct. C. cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial şi OMFP nr. Bucuresti. K. Monitorul Oficial nr. 2 Andersen Torben Juul.Brezuleanu. Anda „Managementul riscului la pătrunderea pe piaţa internaţională”. M. 672/2002 privind auditul public intern.

3 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN ROMANIA. ce cuprinde un raport de audit intern şi care este însemnǎtatea sa.UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. studenţii trebuie: -sǎ cunoascǎ modul în care este organizatǎ funcţia de audit intern în Romania. METODOLOGIA MISIUNII DE AUDIT INTERN Timpul mediu necesar pentru studiu: 8 ore Competenţele specifice unităţii de învăţare: la sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare. -sǎ cunoascǎ modul în care se deruleazǎ o misiune de audit intern. cat şi în entitǎţi publice. 66 . atat în entitǎţi private.

Raportul de audit public intern şi urmărirea recomandărilor 6. prin Ordinul ministrului finanţelor nr. Dosarele de audit public intern. auditul intern era obligatoriu începând cu exerciţiul financiar al anului 2001. Intervenţia la faţa locului (munca de teren) 5. 67 .10. revizuirea.2000 pentru aprobarea Normelor minimale de audit intern. Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern şi pregătirea misiunii de audit public intern 4. regii autonome. Ordinul ministrului finanţelor nr. Odată cu aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi auditarea situaţiilor financiare. 1267/2000.1. auditul intern a fost reglementat pentru prima dată după anul 1989.09. prin aplicarea directivelor europene. păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern. 480 din 02. Organizarea auditului intern la entităţi private în Romania 2.Cuprinsul unităț íi de învăț are : 1. pentru următoarele entităţi ale căror situaţii financiare erau supuse auditului financiar: • • • 33 companii şi societăţi naţionale. ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN LA ENTITĂŢI PRIVATE ÎN ROMANIA Până în anul 1999 în România nu exista nici o reglementare cu privire la auditul intern. Conform documentului citat. care aprobă Normele minimale de audit intern33. 1267 din 21. această activitate nefăcând parte din cultura organizaţională.2000. MO nr. Ghid procedural 3. societăţi comerciale. Auditul intern la entităţi publice în Romania 3.

133/19. caz în care trebuiau să respecte reglementările privind auditul intern. cu excepţia situaţiei în care optau pentru auditarea situaţiilor financiare.2002 şi Ordonanţa Guvernului nr. ele urmând a beneficia de sprijinul auditorilor externi. b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii economice.2002. valoarea activelor. O altă normă legislativă care priveşte auditul intern este OUG nr.03. Conform celor 3 acte normative. Auditul intern are următoarele obiective: a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică auditată cu politicile. alte societăţi care operează pe piaţa de capital. acestea nu erau obligate la organizarea activităţii de audit intern. Activitatea de audit intern se exercita în cadrul entităţii de către persoane din interiorul sau exteriorul entităţii. număr de salariaţi) stabilite prin Ordinul MFP nr. auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului. societăţi de asigurare şi reasigurare. În realitate la nivelul entităţilor s-a manifestat dezinteres în ceea ce priveşte elaborarea unor reguli sau norme interne privind auditul intern.08. la presiunea Băncii Naţionale a României s-au elaborat primele manuale de audit intern. controlului şi proceselor de conducere a acestuia. modificată şi completată prin Legea nr. 75/ 1999. 94/2001. În cazul societăţilor comerciale era vorba de întreprinderile mari şi foarte mari care îndeplineau 2 din cele 3 criterii de mărime (cifră de afaceri. 67/29. privind activitatea de audit financiar. Ordinul MF nr. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a asimilat integral Standardele Internaţionale de Audit Intern şi a elaborat norme de audit intern sub forma 68 . În ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii.• • • • bănci. d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel. inclusiv microîntreprinderile. entităţile s-au conformat treptat şi au organizat compartimentele de audit intern iar în băncile comerciale. 1267/2000 lăsa la latitudinea întreprinderilor modul de organizare a auditului intern. programele şi managementul acestuia. Cu toate neajunsurile inerente oricărui început. societăţi de valori mobiliare. c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitatea economică.

Tot CAFR prin Hotărârea nr. au fost asimilate Standardele Internaţionale de Audit Intern. b) Norme de Funcţionare. 36 din 30. colaborarea cu societăţile interne şi internaţionale de audit financiar şi audit intern în vederea perfecţionării cadrului de lucru din domeniul Auditului Intern. actualizarea şi publicarea Standardelor Internaţionale de Audit Intern. în principal. 35 din 30. Prin această hotărâre care intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2005. Bucureşti. precum şi respectarea Standardelor şi Normelor Profesionale de Audit Intern. prin Hotărârea CAFR nr. c) Norme de Implementare:  de Asigurare  de Consultanţă 34 M. asimilarea. iar CAFR avea sarcina de a verifica şi monitoriza respectarea standardelor şi normelor profesionale de audit intern34. actualizarea şi publicarea Cadrului Generalal Standardelor Internaţionale de Audit Intern. Ghiţă.normelor de calificare şi a celor de funcţionare. 69 .2004. denumite Standarde de Audit Intern. colaborarea cu celelalte departamente ale Camerei Auditorilor Financiari din România în ceea ce priveşte pregătirea profesională a auditorilor interni membri ai CAFR. auditorii interni erau obligaţi să respecte cele două documente. Audit intern.11. Departamentul de audit intern are. g. 2004. f. coordonarea şi monitorizarea activităţii de Audit Intern. asigurarea dezvoltării relaţiilor internaţionale şi consolidarea acestora în domeniul Auditului Intern. precum şi a modalităţilor practice de aplicare. Astfel. a) Norme de Calificare. inclusiv Cadrul General al Standardelor Internaţionale de Audit Intern. b.11. elaborate şi aplicate de Institutul Auditorilor Interni. ediţia 2004. Standarde de Audit Intern care cuprind: a) Codul Deontologic. asimilarea. c. h. elaborarea şi publicarea Normelor Profesionale de Audit Intern.2004 a aprobat înfiinţarea Departamentului de audit intern. următoarele atribuţii: a. alte atribuţii stabilite de Consiliul şi Biroul Permanent ale Camerei Auditorilor Financiari din România. care face parte din aparatul executiv al Camerei Auditorilor Financiari din România. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern se compune din: A. Editura Economica. d. e. denumit Cadrul General al Standardelor de Audit Intern.

registrul acţionarilor.  să verifice dacă situaţiile financiare sunt întocmite legal.  Dosarele de Audit Intern. 70 . registrul şedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie. În exercitarea atribuţiilor. Norme Profesionale care cuprind: a) b) Modalităţi Practice de Aplicare.2009.12. sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor. auditorii interni vor aduce la cunoştinţa membrilor consiliului de administraţie neregulile descoperite în şi încălcarea dispoziţiilor legale. adunarea generală ordinară a acţionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. registrul obligaţiunilor. La societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale nu sunt supuse.  Planul de Audit Intern. fie ca urmare a legii sau deciziei acţionarilor. din 13.  Manualul de Audit Intern. preia şi ea obligativitatea auditul intern pentru societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. 31/1990 privind societăţile comerciale. după caz.B.  să verifice dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. c) Ghiduri Profesionale. sunt următoarele:  să supravegheze gestiunea societăţii. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni vor fi stabilite prin actul constitutiv.  Documentele de Lucru. registrul deliberărilor şi constatărilor efectuate de cenzori sau auditori interni) sunt ţinute regulat şi respectă cerinţele legale. Principalele atribuţii ale auditorilor interni conform Legii nr. iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale. 441/2009 completează Legea nr. care modifică şi completează Legea nr. auditului financiar. 441/2009.  să verifice dacă registrele societăţii (registrul acţionarilor. MO nr. Norme Minimale de Audit Intern:  Carta de Audit Intern. potrivit legii. 441/200935. 35 Legea nr.

un sistem sau alte subiecte. Serviciile de consultanţă implică în general două părţi: a) persoana sau grupul care oferă recomandarea (auditorul intern). b) persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern). Audit intern şi guvernanţă corporativă. Suciu. dacă actul constitutiv prevede astfel. Serviciile de consultanţă sunt recomandări de formă.04. acestea vor fi consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administraţie şi pus la dispoziţie adunării generale a acţionarilor.2010 pentru aprobarea Normelor de audit intern. Gh. Hotărârea nr. Dacă reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând. sistemul sau problema în cauză proprietarul procesului.Orice acţionar are dreptul să reclame auditorilor interni faptele despre care cred că trebuie verificate. 2011. Forma şi scopul misiunii de asigurare sunt determinate de către auditorul intern. 71 . 88/ din 19. respectiv consiliul de supraveghere. 27. Conform acestei hotărâri. Serviciile de asigurare implică obiectivul auditorului intern de a evalua probele pentru a oferi o opinie independentă sau concluzii cu privire la un proces. Forma şi scopul misiunii de consultanţă fac subiectul acordului cu misiunea clientului36. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). 441 /2009. În acest caz. în misiunile de asigurare sunt implicate trei părţi: a) persoana sau grupul implicat direct în procesul. şi sunt efectuate în general la cererea de misiune specifică a unui client. activitatea de audit intern poate fi organizată într-un compartiment distinct. sau poate fi externalizată. asimilate de CAFR ca norme naţionale de audit intern. individual sau împreună. a elaborat Hotărârea nr. Stoian. c) persoana sau grupul care foloseşte evaluarea (utilizatorul). auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administraţie. pag. situaţie în care aceasta se va desfăşura pe baze contractuale. b) Proceduri privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern. Acestea se compun din: a) Standardele de audit intern elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni (IIA). iar în cazul în care sunt confirmate. 88/2010 prevede 2 activităţi pe care le realizează auditorii interni: servicii de asigurare şi servicii de consultanţă. Editura Universitară. care a modificat Legea nr. 36 Ana Morariu. În general. b) persoana sau grupul care caută şi primeşte recomandări (clientul misiunii). cel puţin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică. auditorii interni sunt obligaţi să verifice faptele reclamate. F. în structura organizatorică a entităţii economice. Bucureşti. 31/1990 privind societăţile comerciale. Ca urmare a Legii nr.

Procedurile privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern pentru societăţile comerciale sunt următoarele37 : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) Procedura plan de audit intern Procedura ordin de misiune Procedura ordin de serviciu Procedura notificarea privind declanşarea misiunii de audit intern Procedura colectarea şi prelucrarea informaţiilor Procedura identificarea şi analiza riscurilor Procedura elaborarea programului misiunii de audit Procedura şedinţei de deschidere Procedura colectarea probelor de audit Procedura revizuirea documentelor de lucru Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern Procedura reuniunea de conciliere Procedura monitorizarea misiunii Procedura difuzarea raportului de audit intern Procedura monitorizarea implementării recomandărilor.

3.2. AUDITUL INTERN LA ENTITĂŢI PUBLICE ÎN ROMANIA
Legea nr. 672/200238 privind auditul public intern, defineşte la articolul 2, activitatea de audit intern ca fiind „activitatea funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernantă". Analizând această definiţie putem stabili câteva trăsături caracteristice auditului public intern, şi anume: a) Auditul public intern este o activitate desfăşurată în cadrul entităţilor publice39. Fiind o activitate desfăşurată la nivelul sectorului administraţie publice, aceasta este reglementată pe baza legilor şi normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. Normele
37 38

Hotărârea nr. 88 a Camerei Auditorilor Financiari din România. Legea 672/19.12.2002 privind auditul public intern, MO 953 din 24.12.2002. 39 Entităţile publice cuprind autorităţile publice, instituţiile publice, companiile/societăţile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar.

72

elaborate au un caracter general, fiecare sector de activitate având obligaţia să-şi elaboreze norme proprii în funcţie de specificul activităţii. b) Auditul public intern este o activitate independentă. Activitatea de audit trebuie să fie independentă, iar auditorii interni trebuie să fie obiectivi în realizarea sarcinilor lor. Aceste trăsături reies din standardele elaborate de I.I.A. şi se referă la independenţa organizaţională (auditorul intern raportează la cel mai înalt nivel de conducere al entităţii). Această activitate este asigurată de persoane care au calitatea de angajaţi ai instituţiei la care efectuează auditul, însă pentru a li se asigura independenţa, aceştia sunt organizaţi la nivelul unui serviciu funcţional aflat în subordinea directă a conducătorului instituţiei publice, iar angajarea sau destituirea acestor persoane se face numai cu acordul şefului compartimentului de audit de la instituţia superioară sau aflată în coordonare. c) Auditul public intern este o activitate obiectivă. Obiectivitatea acestei activităţi decurge din faptul că auditorul este o persoană cu un înalt grad de pregătire profesională şi calitatea de auditor îi conferă un grad sporit de independenţă faţă de conducerea instituţiei. În sprijinul obiectivitătii activităţii vine şi Norma de audit intern nr. 1120 - „Obiectivitatea individuală", care arată că „auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială şi neinfluenţată şi să evite conflictele de interese"40. Auditorii interni trebuie să evite să evalueze anumite operaţiuni de care au fost responsabili în trecut. Obiectivitatea unui auditor este considerată a fi afectată atunci când acesta realizează o misiune de asigurare pentru o activitate pentru care a fost responsabil în cursul anului precedent. d) Auditul public intern dă asigurări şi consiliere conducerii. Această trăsătură decurge din faptul că auditorii interni dau dovadă de obiectivitate profesională, colectând, evaluând şi comunicând informaţii legate de activitatea sau procesul examinat. Activitatea de audit intern are ca scop principal informarea managerului în vederea administrării mai eficiente a activităţii entităţii. Auditorul are un rol de consiliere, acesta informând responsabilii departamentelor şi conducătorul unităţii de deficienţele constatate în diversele activităţi auditate în scopul corectării acestor deficienţe. Deci auditorul intern are rolul de a consilia, a asista sau a recomanda şi în nici un caz de a folosi măsuri coercitive în vederea remedierii deficienţelor.

3.3. SCHEMA GENERALĂ PRIVIND DERULAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

40

Norme profesionale ale auditului intern, Ministerul Finanţelor Publice şi Institut de 1'Audit Interne (IFACI).

73

Acest subcapitol prezintă metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit intern şi descrie procedurile şi modelele standard ale documentelor utilizate. Misiunile de audit intern pentru societati comerciale, desfasurate de auditorii interni membri ai Camerei Auditorilor Financiari se desfasoarǎ dupǎ un schema foarte asemanatoare celei descrise în cele ce urmeazǎ, dar, dat fiind caracterul foarte strict reglementat al auditului intern în sistemul public, am preferat ca în acest curs sa prezentam derularea acesteia din urma, aşa cum rezultǎ din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern şi normele sale de aplicare. Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obţinute cu referire la documentele corespunzătoare.

Fig.7. Derularea misiunii de audit public intern

74

Sursa http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/audit/norme_generale.pdf 75 .

despre scopul.3. astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit.Ordinul de serviciu Ordinul de serviciu se întocmeşte de şeful compartimentului de audit public intern.2. 3. e)identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.3. d)identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă. 3. precum şi despre faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit ulterior.3. b)cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate. c)identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control. Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni. pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conducătorul entităţii publice. principalele obiective. trebuie declarată.3.Prelucrarea informaţiilor Prelucrarea informaţiilor constă în: 76 . 3.1.3. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern.3. durata acesteia.3.3. pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe.Declaraţia de independenta Independenţa auditorilor interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern. de comun acord.Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern.Colectarea informaţiilor În această etapă auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată.3.4.3.Colectarea şi prelucrarea informaţiilor 3. conform organigramei.4. 3.3. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a atinge următoarele scopuri: a)identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea. În acest sens fiecare auditor intern trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă. a tehnicilor sale de lucru şi a diferitelor nivele de administrare.

a)analiza structurii/entităţii auditate şi activităţii sale (organigrama.3.5. documentaţia insuficientă.1.3.3. 3.1.3. d)analiza rezultatelor controalelor precedente.Analiza riscurilor 3.1.5. constituie suportul analizei riscurilor.3.5. neactualizată.Lista centralizatoare a obiectelor auditabile Lista centralizatoare a obiectelor auditabile. 3. c)determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul şi să elimine riscul. 3.Identificarea obiectelor auditabile 3. 3.1.3.3. situaţie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a realiza obiectivele.Etapele identificării obiectelor auditabile Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape: a)detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului). 77 . b)analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate. ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.6. acţiune. circuitul documentelor).5.Obiectul auditabil Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat. definite sub aspectele caracteristicilor specifice şi ale riscurilor asociate.6. regulamente de funcţionare. 3. e)analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată. fişe ale posturilor.Definirea riscului Riscul reprezintă orice eveniment.6. b)definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate). c)analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern.2. insuficienta organizare a resurselor umane.Categorii de riscuri Categorii de riscuri: a)Riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilităţi precise.3.

c)să evalueze structura/evoluţia controlului intern al entităţii/structurii auditate. cu incidenţă asupra operaţiilor financiare. arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative.3. c)verificarea existenţei controalelor interne. 3. d)evaluarea punctelor slabe. nedetectarea operaţiilor cu risc financiar. 78 . criteriile de apreciere. lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat.4.probabilitatea de apariţie.1.6.6. b)să identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni. d)Riscuri generate de schimbările legislative.3. manageriale etc. structurale. cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc. de eroare semnificativa a activităţilor entităţii/structurii auditate.2.1. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept instrumente de măsurare.nivelul impactului. a procedurilor de control intern. 3.Scopul analizei riscurilor Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern.Măsurarea probabilităţii Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt: a)aprecierea vulnerabilităţii entităţii. respectiv gravitatea consecinţelor şi durata acestora. Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor semnificative şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.3.3.3. 3.Fazele analizei riscurilor Fazele analizei riscurilor sunt următoarele: a)analiza activităţii entităţii/structurii auditate.4. elimina sau minimiza pericolele. b)identificarea şi evaluarea riscurilor inerente. c)Riscuri financiare: plăţi nesecurizate.6. .6. 3. respectiv a riscurilor. precum şi evaluarea acestora.2.b)Riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile.3. care are drept scopuri: a)să identifice pericolele din entitatea/structura auditată.6.Componentele riscului Componentele riscului sunt: .Măsurarea riscurilor Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea consecinţelor evenimentului. 3.

control intern corespunzător.3. .impact ridicat.vulnerabilitate redusă. .model de analiză a riscurilor Analiza riscurilor se face prin parcurgerea următorilor paşi: a)identificarea (listarea) operaţiilor/activităţiilor auditabile.probabilitate mică.probabilitate medie.4. fixându-se perimetrul de analiză. 3.control intern cu lipsuri grave.2. b)Aprecierea controlului intern Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calităţii controlului intern al entităţii.mijloacele tehnice existente. asociate acestor operaţiuni/activităţi. În această fază se analizează şi se identifică activităţile/operaţiile precum şi a interdependenţelor existente între acestea.6.vulnerabilitate mare.Măsurarea gravităţii consecinţelor evenimentului (nivelul impactului) Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate exprima pe o scară de valorică pe trei nivele: .4. . . auditorul va examina toţi factorii cu incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil. . . 3.probabilitate mare. . respectiv a obiectelor auditabile. Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este exprimată pe o scară de valori pe trei nivele: . pe trei nivele: .3. a)Aprecierea vulnerabilităţii entităţii Pentru a efectua aprecierea.impact moderat. b)identificarea ameninţărilor.6.3. Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele: . riscurilor inerente posibile.resursele umane.impact scăzut. 79 . cum ar fi: .vulnerabilitate medie. . . prin determinarea impactului financiar al acestora.control intern insuficient.b)aprecierea controlului intern. .Metoda .complexitatea prelucrării operaţiilor.

riscuri. x Ni.nivel 1. respectiv elaborarea tabelului puncte tari şi puncte slabe. astfel: d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern corespunzător ..nivel 3.nivel 1. control intern insuficient .. vulnerabilitate mare . Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.nivel 2. unde N = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat. Se atribuie un factor de greutate şi un nivel de risc fiecărui criteriu.nivel 2. aprecierea cantitativă şi aprecierea calitativă. Tabelul prezintă în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile.c)stabilirea criteriilor de analiză a riscului. control intern cu lipsuri grave . pe baza punctajelor totale obţinute anterior. risc mare. e)stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T).nivel 1. Recomandăm utilizarea criteriilor: aprecierea controlului intern.. respectiv stabilirea tematicii în detaliu. prin utilizarea unei scări de valori pe trei nivele.nivel 2. g)ierahizarea/operaţiunilor activităţilor ce urmează a fi auditate. vulnerabilitate medie . iar în partea dreaptă opinia şi comentariile auditorului intern. în: risc mic. f)clasarea riscurilor. 80 . impact financiar important .nivel 3. impact financiar mediu . d)stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu. risc mediu.nivel 3. sau T = N1 x N2 x . Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul respectiv iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al riscului se obţine utilizând formulele: unde: Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu. d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab . Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activităţii de audit public intern. indicatori şi indici). obiectivele specifice. d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă .

3.1. validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului. 3.7.2. 3.8.Elaborarea tematicii în detaliu a misiunii de audit public intern Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit). Programul de audit public intern are drept scopuri: a)asigură şeful compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern.7.1. de către supervizor. testele.3.Şedinţa de deschidere Şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului se derulează la unitatea auditată. b)prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern.Deschiderea intervenţiei la faţa locului 3.3. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă: a)prezentarea auditorilor interni. 81 .8. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului.Programul de audit public intern Programul de audit public intern este un document intern de lucru al compartimentului de audit public intern.3. cuantificările.Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza programului de audit public intern şi prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze. care se întocmeşte în baza tematicii detaliate.7.3.Opinie Domeniu Obiective Riscuri F/f Consecinţe Gradul de încredere Comentariu 3. respectiv studiile. este semnată de şeful compartimentului de audit public intern şi adusă la cunoştinţa principalilor responsabili ai entităţii/structurii auditate în cadrul şedinţei de deschidere. b)asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor. cu participarea auditoriilor interni şi a personalului entităţii/structurii auditate. precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern. 3.

82 . Odată cu această notificare trebuie să se transmită şi Carta auditului intern. în cazuri justificate (interese speciale.Minuta şedinţei de deschidere Data şedinţei de deschidere. e)acceptarea calendarului întâlnirilor. f)asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern. alte circumstanţe).9.8. Amânarea trebuie discutată cu compartimentul de audit public intern şi notificată la conducătorul entităţii publice.Notificarea privind realizarea intervenţiilor la faţa locului Compartimentul de audit public intern trebuie să notifice entitatea/structura auditată despre programul verificărilor la faţa locului.c)stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor. 3. 3.3. participanţii.3. Entitatea auditată poate solicita amânarea misiunii de audit. lipsa de timp. d)prezentarea tematicii în detaliu. inclusiv perioadele de desfăşurare. aspectele importante discutate trebuie consemnate în minuta şedinţei de deschidere.2.

confirmarea. 83 .1.4.asigură validarea.Observarea fizică reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formează o părere proprie. b)intervievarea personalului auditat.4. precum şi eficacitatea controalelor interne. f)Garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea documentelor. e)Punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări. g)verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările precedente (verificarea realizării corectării). c)Recalcularea: verificarea calculelor matematice.1. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate.3. e)evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne. INTERVENŢIA LA FAŢA LOCULUI (MUNCA DE TEREN) Definire şi etape Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor. analiza şi evaluarea acestora. concordanţa cu legile şi regulamentele. f)realizarea de testări. g)Urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. acurateţea înregistrărilor. documentelor.Verificarea .1.4. Tehnicile de verificare sunt: a)Comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite. declaraţiilor. 3.1.4. 3. d)analiza datelor şi informaţiilor. d)Confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente (a treia parte) în scopul validării acesteia.2.Principalele tehnici de audit intern 3. c)verificarea înregistrărilor contabile. de la articolul înregistrat spre documentele justificative. b)Examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor. Intervenţia la faţa locului cuprinde următoarele etape: a)cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea procedurilor aferente.

identificate. responsabilităţile şi metodele mijloacele financiare.4.Formularele constatărilor de audit public intern . resursele umane existente.1. a)Fişa de identificare şi analiza problemelor (FIAP) .4. b)Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor .se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern.2.2.ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii. .stabilirea fluxurilor informaţiilor.se întocmeşte pentru fiecare disfuncţionalitate constatată. Se transmite imediat şefului compartimentului de audit public intern. b)chestionarul de control intern (CCI) .se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi. funcţionarea entităţii/structurii auditate. c)chestionarul-lista de verificare (CLV) . Tipurile de chestionare sunt: a)chestionarul de luare la cunoştinţă (CLC) .cuprinde întrebări referitoare la contextul socioeconomic.reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers. Prezintă rezumatul acesteia. tehnice şi de informare.1.2.4. confirmată de reprezentanţii entităţii/structurii auditate şi supervizată de şeful compartimentului de audit (sau de către înlocuitorul acestuia).Analiza constă în descompunerea unei entităţi în elemente. 3. 84 . atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea.Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit). 3.3.1. care permite: .4. 3.3. .Interviul se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate.Principalele instrumente de audit intern 3.Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni. cauzele şi consecinţele.4. precum şi recomandările pentru rezolvare. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente.4. FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul misiunii.3. care pot fi izolate.4. Cuprinde un set de întrebări standard privind obiectivele definite. care va informa în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor.2.2.stabilirea documentaţiei justificative complete.este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. organizarea internă. 3. cuantificate şi măsurate distinct.

REVIZUIREA.reguli. 85 . DOSARELE DE AUDIT PUBLIC INTERN.fişele de identificare şi analiza problemelor (FIAP). Secţiunea B . graficul organizaţiei.Raportul de audit public intern şi anexele acestuia: . PĂSTRAREA ŞI ARHIVAREA DOSARELOR DE AUDIT PUBLIC INTERN. .5.informaţii financiare. . sinteza recomandărilor).3.rapoarte de audit public intern anterioare şi externe . .programul de audit.informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii. responsabilităţi. . intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern.proceduri de lucru. .ordinul de serviciu. .notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern. . Secţiunea C . Dosarele stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.strategii interne. număr de angajaţi.minuta şedinţei de închidere. fişele posturilor.materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri.formularele de constatare a iregularităţilor.Administrativă: .rapoarte (intermediar.prin informaţiile conţinute asigură legătura între sarcina de audit. . final. . .minuta reuniunii de conciliere.declaraţia de independenţă.minuta şedinţei de deschidere. . documentaţia analizei riscului. Tipuri de dosare de audit public intern: a)Dosarul permanent cuprinde următoarele secţiuni: Secţiunea A .Documentaţia misiunii de audit public intern: . natura şi locaţia înregistrărilor contabile).corespondenţa cu entitatea/structura auditată. . . RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN SI URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR Dosarele de audit public intern . regulamente şi legi aplicabile. .

Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din raportul de audit public intern. a stilului eliptic de exprimare. extrase din acestea. b)Dosarul documentelor de lucru .răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern. c)raportul trebuie să exprime opinia auditorului intern.. bazată pe constatările efectuate.. G. b)evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare. În redactarea proiectului Raportului de audit public intern. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre (E. care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor interni. tendenţios. F. Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entităţii publice şi sunt confidenţiale. evident). . trebuie să fie respectate următoarele principii: a)constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă şi incontestabilă. înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit public intern. în general.cuprinde copii xerox a documentelor justificative. jignitor. ) pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. d)se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.Secţiunea D . uneori. după care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale privind arhivarea. c)promovarea unui limbaj cât mai uzual şi a unui stil de exprimare concret. Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni. d)evitarea tonului polemic. Se întocmeşte o minută a şedinţei de închidere. 86 . e)ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii). Revizuirea se efectuează de către auditorii interni. pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit. b)recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea riscurilor potenţiale. a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a calendarului de implementare a recomandărilor.Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a rezultatelor acesteia: .revizuirea raportului de audit public intern. limbajului abstract. . În elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe: a)constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare.

e)concluzii şi recomandări. situaţii. documentare. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii interni. perioada auditată). Structura proiectului de Raport de audit public intern Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: a)scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern. Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să informeze UCAAPI sau organul ierarhic imediat superior despre recomandările care nu au fost avizate de conducătorul entităţii publice. Aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de susţinere. Se întocmeşte o minută privind desfăşurarea reuniunii de conciliere. ordinul de serviciu. documente/materiale examinate.f)evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern. Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul reuniunii de conciliere. În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere. c)modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv. echipa de auditare. documente şi orice alt material probant sau justificativ). note de relaţii. iar aceasta poate trimite în maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere. unitatea/structura organizatorică auditată. împreună cu rezultatele concilierii şi punctul de vedere al 87 . acte. f)documentaţia-anexă (notele explicative. metode şi tehnici utilizate. finalizat. d)constatări efectuate. materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern). durata acţiunii de auditare. Proiectul de Raport de audit public intern se transmite la structura auditată. Raportul de audit public va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări. Şeful compartimentului de audit public intern trimite Raportul de audit public intern. b)date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală. proceduri. auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate.

după caz. pentru analiză şi avizare.6. d)verifică dacă redactarea raportului de audit public intern. Compartimentul de audit public intern va comunica conducătorului entităţii publice stadiul implementării recomandărilor.comunicarea periodică a stadiului progresului acţiunilor.punerea în practică a recomandărilor. este exactă. supervizarea este asigurată de un auditor intern desemnat de acesta. b)verifică executarea corectă a programului misiunii de audit. acestea vor fi comunicate structurii auditate. 3. astfel: a)oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit. în termenele stabilite. Responsabilitatea structurii auditate în aplicarea recomandărilor constă în: .elaborarea unui plan de acţiune. Structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor. . În cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit. Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează la UCAAPI sau la organul ierarhic imediat superior. clară. GHID PROCEDURAL 88 . c)verifică existenţa elementelor probante. Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează. conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări. Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern. . . însoţit de un calendar privind îndeplinirea acestuia.entităţii/structurii auditate conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea.evaluarea rezultatelor obţinute. asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. Recomandările menţionate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai. După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern. Scopul acţiunii de supervizare este de a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate.stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare. Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. concisă şi se efectuează în termenele fixate. atât cel intermediar cât şi cel final. în mod eficace şi că. . Pentru instituţia publică mică.

Data .. PROCEDURA P .. Personalul de secretariat 3. Asigură copii ale Ordinului de serviciu fiecărui membru al echipei Auditorii Exemplu Model A-01 Entitatea publică Nr.6. pe baza planului anual de audit public intern.... Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori . . 89 .... 3........ ....02 DECLARAREA INDEPENDENŢEI Scopul: De a demonstra independenţa auditorilor faţă de entitatea/structura auditată.... Repartizează sarcinile de serviciu pe fiecare auditor în parte.... PROCEDURA P .. 2. şi cu Planul anual de audit public intern.... 5.... ORDIN DE SERVICIU În conformitate cu prevederile . Menţionăm că se va efectua un audit de ....3.. Întocmeşte Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern.... Alocă un număr Ordinului de serviciu. Premise: Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern şi se întocmeşte de către şeful acestui compartiment. Scopul misiunii de audit este . Iau la cunoştinţă de Ordinul de serviciu şi de sarcinile repartizate.. astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit public intern..01 ORDINUL DE SERVICIU Scopul: De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori interni.. . .. se va efectua o misiune de audit public intern la .... .... 4........6. Procedura: Şeful Compartimentului de audit public intern 1..... în perioada ...2... Conducătorul Compartimentului de audit public intern de audit. iar obiectivele acesteia sunt .... .1.

Premise: În vederea desemnării auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit public intern vor fi verificate incompatibilităţile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde există incompatibilităţi personale, doar dacă repartizarea lui este imperios necesară, fiind furnizată în acest sens o justificare din partea conducătorului Compartimentului de audit public intern. Dacă în timpul efectuării misiunii de audit apare o incompatibilitate, reală sau presupusă, auditorii sunt obligaţi să informeze de urgenţă conducerea. Procedura: Auditorii 1. Completează Declaraţia de Independenţă - Model A02; Şef de serviciu 2. Verifică Declaraţia de Independenţă; 3. Identifică incompatibilitatea semnalată de către auditori şi stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi atenuată; Auditorii 4. Aprobă Declaraţiile de Independenţă; 5. Îndosariază Declaraţia de independenţă în dosarul de audit; 6. Dacă în timpul misiunii apare o incompatibilitate reală sau presupusă, informează de urgenţă conducerea.

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ - Model A-02 Entitatea publică ......................... A fi completat de către auditori, inclusiv consultanţii: Numele ............................... Data ............ Misiunea de audit public intern ..................

Incompatibilităţi În legătură cu entitatea/structura auditată ........ Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni de audit în orice fel? Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit? Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sînteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată? Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană?

Da

Nu

90

Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată? Sînteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă? Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel guvernamental? Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plată, şi alte instrumente de plată pentru entitatea/structura ce va fi auditată? Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată? Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditată? Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale, notificaţi şeful Compartimentului de audit public intern de urgenţă? Auditor, Conducător Compartiment de audit public intern,

Se completează de către Şeful de serviciu 1.Incompatibilităţi personale (a se trece din pagina anterioară) 2.Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, explicaţi cum anume Data şi semnătura 3.6.3. PROCEDURA P - 03 NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Scopul: Să informeze entitatea/structura auditată de declanşarea misiunii de audit public intern. Premise:

91

Se intenţionează ca prin notificarea entităţii/structurii auditate să se asigure desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor de audit. Procedura: Auditorii 1. Pregătesc adresa de notificare către părţile interesate în vederea transmiterii acesteia cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit Conducătorul audit Personalul de secretariat Auditorii public intern; 2. Verifică adresa de notificare;

Compartimentului de 3. Semnează adresa de notificare; 4. Alocă un număr adresei de notificare şi o transmite entităţii/structurii auditate; 5. Includ domeniile de interes (dacă se comunică) în programul de audit; 6. Îndosariază copia adresei de notificare în dosarul permanent.

Model B-01 Entitatea publică Data NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Către De la Ref Părţile interesate Conducătorul Compartimentului de audit public intern Denumirea misiunii de audit public intern

Stimate(ă) .......................... În conformitate cu Planul anual de audit public intern, urmează ca în perioada de ........... să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema ...... la (numele entităţii/structurii auditate).

92

Premise: Colectarea este. Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră.. Dacă aveţi unele întrebări privind această acţiune... . pertinente şi utile pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern..6. 93 . .. Colectarea informaţiilor presupune: . vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară: .scopul misiunii de audit public intern.. Vă vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o şedinţă de deschidere în vederea discutării diverselor aspecte ale misiunii de audit...Auditul va examina responsabilităţile asumate de către (numele entităţii/structurii auditate) şi va determina daca aceasta îşi îndeplineşte obligaţiile sale într-un mod eficient şi efectiv. fiabile..alte aspecte..identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea... .. PROCEDURA P .analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate.04 COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR Scopul: Cunoaşterea domeniului auditabil îl ajută pe auditor să se familiarizeze cu entitatea/structura auditată. .. 3...prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern...programul intervenţiei la faţa locului. Colectarea informaţiilor facilitează procedurile de analiză de risc şi cele de verificare...4. .. în fapt. cuprinzând: . pregătirea informaţiilor în vederea efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţiilor necesare........ vă rog să contactaţi pe (numele auditorului) sau pe mine. ...prezentarea auditorilor. Cu stimă Conducătorul Compartimentului de audit public intern Data ..

Identifică legile şi regulamentele aplicabile entităţii/structurii auditate. regulamente de funcţionare. . . Revede documentaţia.să identifice surse potenţiale de informaţii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului şi să considere validitatea şi credibilitatea acestor informaţii.identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control. Se familiarizează cu activitatea entităţii/structurii auditate. .analiza entităţii/structurii auditate şi activităţile sale (organigrama. . Obţin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare. fişe ale posturilor. Compartimentului de 9. fişe ale posturilor. după caz. auditabile şi a criteriilor de analiză de risc. 3. regulamentele de funcţionare.să identifice constatările semnificative şi recomandările din rapoartele de audit precedente care ar putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern. pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe.identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă. Identifică personalul responsabil. 4. a scopului auditului şi a metodologiei. . procedurile scrise). 5. 2. 6. Organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor 94 . 8. proceduri scrise ale entităţii/structurii auditate.. Adună date statistice asupra performanţei pentru a-i sprijini în faza de analiză a riscului. Identifică circuitul documentelor.analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern. Procedura: Auditorii 1. Conducătorul audit public intern 7. Obţin organigrama. Reevaluează stabilirea obiectivelor.

Ierarhizează operaţiunile activităţilor ce urmează a fi auditate. Stabilesc criteriile de analiză a riscurilor. 4. a 95 .05 ANALIZA RISCURILOR Scopul: Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern. Punctele forte şi punctele slabe se exprimă calitativ şi cantitativ în funcţie de rezultatele aşteptate şi de condiţiile de obţinere a acestora. evaluarea structurii/evoluţiei controlului intern al entităţii/structurii auditate. pentru a asigura buna funcţionare a entităţii/structurii auditate sau atingerea unui rezultat scontat. Din activitatea desfăşurată în timpul colectării şi prelucrării informaţiilor. pregătesc o listă centralizatoare a obiectelor auditabile. 6. PROCEDURA P . 2. Transmit Tabelul puncte tari şi puncte slabe şi constatările făcute Conducătorul Compartimentului de audit către conducătorul Compartimentului de audit public intern.probabilitatea ca riscul să revină (noţiune cuantificată formal). Stabilesc ponderea fiecărui criteriu al riscului. 3. dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni. care are drept scopuri: identificarea pericolelor din entitatea/structura auditată. Stabilesc punctajul total al criteriului utilizat. 8. 7. . 5.3. Premise: Reprezintă un punct de pornire în elaborarea tabelului "puncte tari şi puncte slabe". Organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor de audit şi a criteriilor de analiză de risc. testările şi verificările anterioare. Un punct forte sau un punct slab trebuie să fie exprimat în funcţie de un obiectiv de control intern sau de o caracteristică urmărită. 9. Identifică ameninţările (riscurile) asociate acestor operaţiuni/activităţi. Procedura: Auditorii 1.5. Reevaluează stabilirea obiectivelor. Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit. Aprecierea unui risc are la bază două estimări: . elimina sau minimiza pericolele. Stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat. acestea depinzând de rezultatele de la controalele.6.gradul de gravitate al pierderii care poate să rezulte ca urmare a riscului (sau al consecinţelor directe şi indirecte). respectiv elaborează Tabelul puncte tari şi puncte slabe. 10. Clasează riscurile pe baza punctajelor totale obţinute.

.............auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme deosebite... Data ..........public intern scopului auditului şi a metodologiei. păstrarea dosarelor. sau reviziile externe.... Aprobat de ....... 96 . Opinie Domeniul Obiective Riscuri F/f Consecinţe Gradul de încredere Comentariu Ghidul de Evaluare al controlului intern Controlul intern este SLAB Dacă .analiza dezvăluie că nu sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente..... Data . Avizează Tabelul puncte tari şi puncte slabe şi Fişele de Constatare şi Analiză a Problemelor iniţiate pentru fiecare control potenţial.. ..... 11.. secţiunea C. .... 12.....conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine necooperantă şi nepăsătoare cu privire la conformitate. Îndosariază Tabelul puncte tari şi puncte slabe în dosarul permanent........... Auditorii Exemplu Entitatea publică Model C-01 Tabelul "PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE" Denumirea misiunii de audit .. Perioada supusă auditului Întocmit de ......... după caz........

păstrarea dosarelor şi reviziilor externe. precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern. Procedura: Auditorii 1.procedurile sunt bine susţinute de documente. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului. . testele. care se întocmeşte în baza tematicii detaliate.colectarea şi prelucrarea datelor. validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului. .testările care se vor efectua. . . 97 .procedurile de control intern lipsesc sau sunt puţin utilizate. de către supervizor.conducerea şi personalul demonstrează o atitudine constructivă. PUTERNIC . analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente.6. existând preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele. . dar conducerea a luat măsuri de remediere şi a răspuns satisfăcător la recomandările auditului.tabelul "Puncte tari şi puncte slabe". .auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit nici un fel de probleme. respectiv studiile.6.auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite probleme. după caz. PROCEDURA P . Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza Programului de audit public intern şi prezintă detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze.. incluzând următoarele elemente: .06 ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT Scopul: Asigură conducătorul Compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern şi asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor. 2.analiza arată că sunt în funcţiune numeroase şi eficiente tehnici de control intern.conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire la conformitate.obiectivele auditului. Pregătesc o Notă cu următoarele anexe: . 3. cuantificările. .alte proceduri de audit şi teste. Pregătesc programul de audit. POTRIVIT . Premise: Programul de audit este un document intern de lucru al Compartimentului de audit public intern.

... Obiective: A.. Utilizează programul de audit în efectuarea misiunii... Analizează şi modifică după caz documentele prezentate........ 7.... 8...... Data . Notificarea Obiectivul A Colectarea şi Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ 98 ..... Verifică Nota şi anexele acesteia.. Îndosariază programul de audit ... Enunţarea obiectivului (B) Activităţi Durata Persoanele implicate 1...... Organizează şedinţa de analiză...Conducătorul de audit Auditorii ........... 6........... Compartimentului 4...... Aprobă Nota şi anexele...... Aprobat de .... Exemplu Model A-03 Entitatea publică PROGRAMUL DE AUDIT Denumirea misiunii de audit ...Model A-03. Perioada supusă auditului .. Declaraţia de independenţă 3....... 3.programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului............ Întocmit de ... Locul desfăşurării OBIECTIVE Tema generală ........... 5.... Enunţarea obiectivului (A) B... Data .... Ordinul de serviciu Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Auditorii Auditorii Entitatea publică 2..

...testul 1 .prelucrarea informaţiilor ...testul 2 ...... Prelucrarea testelor Elaborarea FIAPurilor adunarea dovezilor Constatarea şi raportarea iregularităţilor Întocmirea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor Revizuirea documentelor Îndosarierea Colectarea şi prelucrarea informaţiilor ... Prelucrarea testelor elaborarea FIAPurilor adunarea dovezilor Constatarea şi raportarea iregularităţilor Întocmirea Formularului de constatare şi raportare Auditorii Auditorii Auditorii Entitatea auditată Auditorii Entitatea publică/ Entitatea auditată Auditorii Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ Entitatea auditată Obiectivul B Auditorii Entitatea publică/ Entitatea auditată Auditorii Entitatea publică 99 ......testul 2 .......testul 1 ........

... Raportul de audit final 9.. Transmiterea Proiectului de raport 7...PROGRAMUL INTERVENŢIEI LA FAŢA LOCULUI Denumirea misiunii de audit ....... Elaborarea Proiectului de raport 6..... Difuzarea Raportului de audit 10.................. Şedinţa de închidere 5. Întocmit de ...... obiectivele urmărite şi modalităţile de lucru privind auditul......... Perioada supusă auditului . Data ........a iregularităţilor Revizuirea documentelor Îndosarierea 4..07 ŞEDINŢA DE DESCHIDERE Scopul: Să efectueze o şedinţă de deschidere cu reprezentanţii (denumirea entităţii/structurii auditate) pentru a discuta scopul auditului............ Data ......... Urmărirea recomandărilor Model A03-1 Auditorii Auditorii Auditorii Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Auditorii Auditorii Auditorii Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ Entitatea auditată Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ Entitatea auditată Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică B... Aprobat de ..... Premise: 100 . Tipul verificării Locul testării Durata testării Auditorii Obiectivele 3.......7. Reuniunea de conciliere 8.. PROCEDURA P .6........

.prezentarea obiectivelor misiunii de audit. Întocmesc Minuta şedinţei de deschidere (Model B-02) cu următoarea structură: A. .numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii Minutei 101 1.analiza şi acceptul cartei auditorului.prezentarea în detaliu tematicii. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere va cuprinde: . .asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii.prezentarea auditorilor. .acceptarea calendarului întâlnirilor. . . . Participă la desfăşurarea şedinţei de deschidere.stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor. Menţiuni generale . Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii.perioada auditată. .tema misiunii de audit public intern.Şedinţa de deschidere serveşte ca întâlnire de început a misiunii de audit. Procedura: Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Reprezentanţii entităţii/structurii auditate Auditorii 3. 2. .numele celor care întocmesc Minuta şedinţei de deschidere. .

Data ..... competentă şi relevantă şi oferă o bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile auditorilor.şedinţei de deschidere conform prezentei proceduri. Data ...... Premise: 102 .... funcţiei. Lista participanţilor: Numele Funcţia B..... audit: Întocmit de .... Menţiuni generale Tema misiunii de Auditul .. Îndosariază Minuta Şedinţei de deschidere în dosarul permanent Model B-02 Exemplu MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE Model B-02 Entitatea publică A.... 4......08 COLECTAREA INFORMAŢIILOR Scopul: Informaţiile colectate asigură o evidenţă suficientă..lista participanţilor la şedinţa de deschidere cu menţionarea numelui.. Direcţia/Serviciul Nr........ Stenograma Şedinţei de deschidere: ... B..8............ direcţiei şi a numărului de telefon.........cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor Şedinţei de deschidere... Verificat de ...6........... PROCEDURA P ..... Stenograma Şedinţei de deschidere Perioada auditată . .......... telefon 3..

în dosarul permanent.. Conducătorul de audit Auditorii 8...plăţi 103 .... 9...... 6...... Munca în cadrul acestei faze produce dovezi de audit în baza cărora auditorii formulează constatări.. competente şi folositoare.. Transmit Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor şefului compartimentului de audit public intern....... Aprobat de . 7.. La sfârşitul fazei de colectare a informaţiilor..Model A05 ...În timpul fazei de colectare şi prelucrare a informaţiilor...... Perioada supusă auditului Întocmit de . Etichetează şi numerotează toate documentele... concluzii şi recomandări..... .. Data .LISTA DE VERIFICARE Compartimentului 10. 2..... numerotează şi îndosariază testele .. Îndosariază documentele utilizate în cadrul misiunii de audit.Model A-04...... Revede şi aprobă Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor - Denumirea misiunii de audit ... Exemplu Model A-04 Entitatea publică CHESTIONARUL .... finalizează Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor. Apreciază dacă dovezile obţinute sunt suficiente. 4. auditorii efectuează testări în concordanţă cu Programul de Audit aprobat.Model A-04 şi Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor . Analizează şi aprobă testele . relevante.. Etichetează.. ... 11. Procedura: Auditorii 1. Pregătesc Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor. Obiectivul 1 Să evalueze eficienţa şi eficacitatea controalelor interne asupra operaţiunilor entităţii/structurii auditate în următorul ciclu de operaţiuni: ....... 5.... Data . 3.. Efectuează testările şi procedurile stabilite în programul de audit.... Colectează documente pentru toată misiunea de audit... Model A-05.

urmăriţi plăţile în cartea mare asigurându-vă că sunt transcrise corect 13.. verificaţi dacă procedurile stabilesc şi explică politica contabilă şi procedurile 20. controlaţi dacă angajaţii sunt informaţi despre procedurile care se aplică 4. verificaţi dacă procedurile asigură separarea sarcinilor 5. verificaţi dacă procedurile asigură separarea responsabilităţilor 16. b) identificarea şi descrierea principalelor înregistrări contabile.contabilitate ACTIVITATEA DE AUDIT PLĂŢI 1. verificaţi dacă procedurile sunt aprobate 18. apreciaţi calitatea listelor de verificare 9. 104 DA NU Auditori . verificaţi dacă contabilul principal are o autoritate adecvată asupra angajaţilor din compartimentul contabil 17. verificaţi dacă există proceduri scrise 2. verificaţi dacă procedurile sunt actualizate 19. verificaţi dacă procedurile sunt actualizate 7. controlaţi ca procedurile de declaraţii să includă: a) planul de conturi însoţit de explicaţii ale operaţiunilor. revizuiţi procedurile referitoare la plăţile care nu sunt efectuate 14. urmăriţi plăţile cu extrasele de cont 12. verificaţi dacă procedurile sunt aprobate 6. verificaţi dacă operaţiile de control sunt însoţite de liste de verificare (check-list) 8. verificaţi dacă controalele efectuate au fost formalizate (data. verificaţi dacă numai persoanele autorizate pot să modifice sau să stabilească noi politici sau proceduri 21. verificaţi dacă atribuirea responsabilităţilor şi delegarea competenţelor sunt declarate în proceduri 3. verificaţi dacă este stabilită atribuirea responsabilităţilor 15. controlaţi conformitatea plăţii cu procedurile privind cursul de schimb 11. semnătura) 10. intrările periodice.

d) explicaţii pentru documentele şi necesităţile de aprobare pentru diversele tipuri de tranzacţii periodice şi neperiodice şi intrările în jurnal. verificaţi dacă fiecare cont bancar corespunde unui cont în registre 30. rapoartele financiare sunt pregătite pentru perioadele contabile solicitate 27. verificaţi pregătirea şi aprobarea funcţiilor pentru intrările în jurnal pentru a controla că ele sunt separate 23. revedeţi procedurile privind corectarea rapoartelor 28. toate intrările în jurnal sunt explicate corespunzător şi justificate 25. controalele efectuate sunt formalizate (data şi semnătura) 26. revizuiţi cartea mare pentru a verifica dacă tranzacţiile sunt trecute în contul corect 31. 22. verificaţi dacă cecurile din jurnal sunt trecute în ordine numerică şi dacă cele care lipsesc sunt semnalate Model A-05 105 . verificaţi că toate intrările în jurnal sunt revăzute şi aprobate de către persoanele competente la nivelurile adecvate 24. verificaţi sumele defalcate pe creditori şi debitori 32.c) identificarea posturilor care au autoritatea să aprobe că intrările sunt efectuate. revizuiţi procedurile de închidere 29.

........... Supervizat ...................................................... cel mai târziu a doua zi...........Cauze: ..Consecinţe: ........................ Întocmit de: ..................................................... .................... 3. conducătorului Compartimentului de audit public intern prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor................... Numele auditorului: Data realizării: FIŞA DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI Nr....... 1... 4............... Raportează........ ........09 CONSTATAREA ŞI RAPORTAREA IREGULARITĂŢILOR Scopul: De a furniza un ghid în cazurile de descoperire de iregularităţi Premise: Când auditorii ajung la concluzia......... conducătorului Compartimentului de audit public intern orice iregularitate constatată prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a Conducătorul audit public intern FORMULAR DE CONSTATARE ŞI RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR 106 iregularităţilor...... că s-a comis o iregularitate... bazată pe FIAP-uri.. 2............... Informează în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi Compartimentului de structura de control abilitata pentru continuarea verificărilor.....................................Constatări: ......... cel mai târziu a doua zi.......... Procedura: Auditorii 1................. Pentru conformitate: Entitatea auditată ......6.......... ei vor trebui să raporteze...... PROCEDURA P ..Entitatea publică: .............. Tema misiunii de audit public intern: ...9...... Recomandări şi soluţii propuse: ........Problema: .... 2. 3..........

......... 5..Model C-02 Model C-02 107 .. Pe măsură ce auditul progresează... Revizuiesc lucrările din punctul de vedere al conţinutului şi al formei şi apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru pot trece testul de evidenţă.. Auditor .. efectuată la ....... / .10 REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU Scopul: Să asigure că documentele sunt pregătite în mod corespunzător şi că acestea furnizează un sprijin adecvat pentru munca efectuată şi pentru dovezile adunate în timpul misiunii de audit public intern.6.. Apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru asigură un sprijin corespunzător pentru misiunea de audit public intern... c)recomandări. concludentă şi relevantă... PROCEDURA P ......... b)actul sau actele normative încălcate.... / ..... 4....... Pentru a trece testul.10... Premise: Auditorii revăd FIAP-urile şi documentele de lucru din punct de vedere al formatului şi al conţinutului.... 3.... etichetează şi numerotează toate documentele........Model A-06 Entitatea publică Către: conducătorul Compartimentului de audit public intern În urma misiunii de audit public intern . Întocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru .. d)anexe.... asigurându-se că dovezile de audit prezentate în actele dosarului pot trece testul de evidenţă............. Efectuează modificările necesare la documente.. s-au constatat următoarele: a)constatarea (abaterea). Procedura: Auditorii 1. 3. Data .. 2...... evidenţa trebuie să fie suficientă.

Secţiunea F .......11...... a recomandărilor finale din Proiectul raportului de audit public intern..Entitatea publică Entitatea auditată NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU Denumirea misiunii de audit .. fundamentat............ Auditori.. Perioada auditată ... . respectiv: ..... .6........ Procedura: Secretariatul Conducătorul Compartimentului de audit public intern 1. Întocmit Data ..................... obiectiv.... Documentul justificativ Există Da Nu Auditori 3... Premise: Să se asigure că Raportul de Audit este clar.11 ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE Scopul: Permite prezentarea către entitatea/structura auditată a opiniei auditorilor interni...Fundamentat: fiecare constatare să aibă la bază documente doveditoare şi să facă trimiteri la textul legal incident......... Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere......Clar: să fie uşor de înţeles. PROCEDURA P .........Obiectiv: să nu fie părtinitor.. . Conducătorii entităţii/structurii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor auditorilor.. să nu permită interpretări. Constatarea Secţiunea E ... relevant....... Planifică şedinţa de închidere 2. de ...Relevant: aspectele semnalate să ajute conducerea entităţii/structurii auditate în luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficienţelor constatate. evident. ale concluziilor şi 108 ....

... Menţiuni generale Tema misiunii de audit: Întocmit de ....12.. Verificat de .......Auditorii Conducătorii entităţii/structurii auditate Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Auditorii recomandărilor......6.... Data . Minuta şedinţei de închidere .... obiectivele. PROCEDURA P ... 4. telefon Auditul ..12 ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT Scopul: Prezintă cadrul general...... 5.. concluziile şi recomandările auditorilor publici interni.. 3... 3. Cad de acord asupra modificărilor raportului de audit... dacă este nevoie. constatările........Model B-03 şi revăd Proiectul de raport de audit.............. Îndosariază toate modificările aprobate la raportul de audit........ Perioada auditată ... Premise: 109 . Fac rezumatul discuţiilor într-o Minută a şedinţei de închidere... Exemplu MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE Model B-03 Entitatea publică A.... Lista participanţilor: Numele B. Data ......... Pregătesc acte suplimentare necesare pentru a justifica modificările la raportul de audit... 6.... Concluzii: Funcţia Direcţia/Serviciul Nr. precum şi a corecţiilor de efectuat...

Stabileşte dacă proiectul în întregime sau doar părţi din el. împreună cu dovezile constatărilor. Compartimentului 5. Indică pentru fiecare constatare din Proiectul raportului de audit dovada corespunzătoare. fie transmise la compartimentul juridic pentru revizuirea lui din punct de vedere juridic. Redactează Proiectul raportului de audit utilizând formatul prezentat mai jos. incluzând corecţiile aprobate de către conducătorul Compartimentului de audit public intern. Transmite conducătorului Compartimentului de audit public intern Conducătorul de audit public intern Auditorii Proiectul raportului de audit. Semnătura 110 . auditorul foloseşte dovezile de audit raportate în Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şi în Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor. 3. trebuie să Model A-07-1 Entitatea publică Pagina de titlu şi cuprinsul Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. Analizează Proiectul raportului de audit. Procedura: Auditorii 1.În elaborarea Raportului de audit public intern. 2.Model A-07. 6. Rapoartele vor conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor. 4. Efectuează schimbările propuse de către conducătorul Compartimentului de audit public intern. Îndosariază proiectul de raport de audit . 7.

Constatările efectuate trebuie prezentate sintetic. perioada auditată). documentare. Introducere Descrie tipul de audit şi baza legală a misiunii (planul anual de audit. De asemenea. pe de o parte. metode. Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ. materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern). Stabilirea metodologiei Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern. pe fiecare pagină a acestuia. Constatările şi recomandările auditului Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit. Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care. de prevenire a eventualelor disfuncţionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv. cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit intern. Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu. pe această bază. durata acţiunii de auditare. Stabilirea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate în Raportul de audit public intern coincid cu cele înscrise în programul de audit. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează. 111 . până la momentul prezentei misiuni de audit public intern. nu au fost implementate.Raportul de audit este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori. având un caracter fundamentat. solicitări speciale). Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi. pe de altă parte. şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite. echipa de auditori. documente materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern. entitatea/structura auditată. Recomandările din Raportul de audit trebuie să fie fezabile şi economice şi să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. Ultima pagină a raportului este semnată şi de către şeful Compartimentului de audit public intern. tehnici utilizate. proceduri. în scopul generalizării aspectelor pozitive.

13.trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de creştere a performanţei de management. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de Identificare şi Analiza Problemelor: majore.13 TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: Să-i asigure entităţii/structurii auditate posibilitatea de a analiza Proiectul raportului de audit şi de a formula un punct de vedere la constatările şi recomandările auditului. concis pentru fiecare deficienţă constatată. Premise: 112 . 3) Recomandările. 3. efectele. cauzele. medii şi minore. Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după următoarea structură: 1) Faptele. PROCEDURA P . 2) Criteriile.6. Vor fi redactate clar.

pregătirea unei Reuniuni de conciliere. dacă este cazul o Reuniune de conciliere.Proiectul de raport de audit transmis la entitatea/structura auditată trebuie să fie complet.6. Precizează în Raportul de audit aspectele reţinute din punctul de vedere al entităţii/structurii auditate. opiniilor şi concluziilor la care se face referire. Transmite punctul de vedere la Proiectul raportului de audit în termen de 15 zile de la primirea Proiectului de raport Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii de audit. Revăd răspunsurile de la entitatea/structura auditată. Premise: Auditorii pregătesc Reuniunea de conciliere. 4. 3. 6. 7. dacă este cazul. cu toate dovezile asupra faptelor. Solicită. Procedura: Conducătorul Compartimentului de audit 1.14 REUNIUNEA DE CONCILIERE Scopul: Acceptarea constatărilor şi recomandărilor formulate de către auditori în Proiectul raportului de audit public intern şi prezentarea calendarului de implementare a recomandărilor. Transmite Proiectul de raport de audit la entitatea/structura auditată. Analizează Proiectul de raport de audit. dacă este cazul. 8. 5. Îndosariază punctul de vedere al entităţii/structurii auditate 3. public intern Entitatea/structura auditată 2. Procedura: 113 .14. Discută. PROCEDURA P .

... Direcţia/Serviciul Nr.... PROCEDURA P .. Verificat de .. Procedura: 114 .. Premise: Auditorii sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentări de înaltă calitate a Raportului de audit şi întocmirea unei liste corecte şi complete de difuzare... Pregătesc..... telefon Funcţia 3....Auditorii 1....... Întocmesc o Minută a Reuniunii de conciliere. Data .. incluzând şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate......... Menţiuni generale Tema misiunii de audit: Întocmit de .......... Data ........... Rezultatele concilierii: Auditul .... Reuniunea de conciliere............. Lista participanţilor: Numele B.. Informarea entităţii/structurii auditate asupra locului şi datei Reuniunii de conciliere 3.. în termen de 10 zile de la primirea punctului de vedere de la entitatea/structura auditată..... Să constate că raportul de audit este complet.... Perioada auditată .6. 2...15..15 RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN Scopul: Să prelucreze raportul de audit pentru redactarea finală şi pentru tipărire.. 4.. Analizează constatările şi concluziile din Proiectul raportului de audit Auditorii auditată Exemplu Entitatea/structura în vederea acceptării recomandărilor formulate MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE Model B-04 Entitatea publică A.......

Transmit Raportul de audit public intern. rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate la conducătorul Compartimentului de audit care a aprobat misiunea de audit public 115 Compartimentului public intern. 3.16 SUPERVIZAREA Scopul: De a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate.17. 6.6. Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. Prezintă conducătorului Compartimentului de audit public intern documentele din dosarul permanent al misiunii de audit public intern. 2. Modelul este identic cu cel prezentat la sectiunea Proiect de raport. Pentru instituţia publică mică. Verifică existenţa elementelor probante. Auditorii Conducătorul de audit public intern 1.17 DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN Scopul: Analizarea şi avizarea recomandărilor din Raportul de audit. . clară. 3. Procedura: 1. PROCEDURA P . Supervizează FIAP-urile. concisă. Verifică dacă Raportul de audit public intern este elaborat la termenul fixat.6. 5.Auditorii 1. Finalizează raportul. Oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit 3. PROCEDURA P . 4. 3. Constată că toate modificările aprobate la Proiectul de raport sunt efectuate. Verifică executarea corectă a Programului de audit public intern. Proceduri: Auditorii 1. Premise: Raportul de audit final trebuie să conţină şi o sinteză a constatărilor şi recomandărilor. Verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă.16. 2. Premise: Conducătorul Compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea misiunii de audit public intern. Constată dacă lista de difuzare este completă şi corectă. 7.

Pentru instituţia publică mică Raportul de audit public intern se Conducătorul de audit public intern care a aprobat misiunea de audit Conducătorul entităţii/structurii auditate Auditorii 5. 3. 6.18. Transmit entităţii/structurii auditate recomandările aprobate. Transmite auditorilor. Premise: Urmărirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată caracterul adecvat.6.intern. 2. 3. la termenele stabilite. Verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite. Transmit la UCAAPI sau la organul ierarhic superior o informare despre recomandările care nu au fost avizate însoţită de documentaţia de susţinere.18 URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR Scopul: Este de a urmări dacă scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern au fost corect formulate. Analizează şi avizează Raportul de audit public intern. Procedura: Auditorii Entitatea/structura 1. Semnează şi transmite Raportul de audit public intern Compartimentului conducătorului entităţii/structurii auditate. 2. transmite conducătorului acesteia spre avizare. Întocmesc Fişa de urmărire a recomandărilor. eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pe baza recomandărilor din Raportul de audit public intern. 4. 3. o Notă de informare cu 116 . PROCEDURA P .

4. Verificaţi coloana corespunzătoare: implementat. am tratat doar derularea misiunii de asigurare. parţial implementat. Dacă nu sunt respectate termenele de implementare.auditată Conducătorul audit public intern privire la stadiul implementării recomandărilor din Raportul de audit public intern. Transmite. gestionarea riscului şi controlul intern. Compartimentului de progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. auditul intern cuprinde şi activitatea de consiliere. pe langa activitatile de asigurare. neimplementat 3. Exemplu Model A-08 Entitatea publică FIŞA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILOR Entitatea publică Entitatea/structura Direcţia/Serviciul Misiunea de audit public intern Parţial Implementat Sfârşit de lună Raport de Audit nr. Introduceţi recomandările de audit după Data şi semnătura conducătorului Reamintim cǎ. 1. Datorita spatiului restrans al acestui curs. adica acea activitate menita sa aduca plusvaloare şi sǎ îmbunǎtǎeascǎ administrarea organizaţiei. informează conducătorul entităţii publice. dar trebuie spus ca 117 . 2. fǎrǎ ca auditorul intern sǎ-şi asume responsabilitǎţi manageriale. la UCAAPI sau la organul ierarhic superior. Introduceţi data planificată pentru implementare în Raportul de audit şi data implementării Entitatea/structura auditată: Auditor: Data şi semnătura auditată Rec Recomandarea Implementat Nr. stadiul 5. Neimplementat Data planificată/ Data implementării Instrucţiuni cum sunt prezentate în Raportul de audit.

Fig.documentatia misiunii de consiliere este foarte asemanatoare. Derularea misiunii de consiliere 118 . Schema de mai jos este lamuritoare în acest sens.8.

pdf REZUMAT 119 .ro/static/10/Mfp/audit/CONSILIERE_ORDIN.mfinante.Sursa: http://discutii.

preia şi ea obligativitatea auditul intern pentru societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar.2002. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). modificată şi completată prin Legea nr. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a asimilat integral Standardele Internaţionale de Audit Intern şi a elaborat norme de audit intern sub forma normelor de calificare şi a celor de funcţionare. Legea nr. d) Norme de Calificare. 31/1990 privind societăţile comerciale.04. Standarde de Audit Intern care cuprind: b) Codul Deontologic.2010 pentru aprobarea Normelor de audit intern. Norme Minimale de Audit Intern:  Carta de Audit Intern. 88/ din 19. 133/19.  Dosarele de Audit Intern.03. asimilate de CAFR ca norme naţionale de audit intern. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern se compune din: A. 75/ 1999. precum şi a modalităţilor practice de aplicare.Prin OUG nr. privind activitatea de audit financiar.  Manualul de Audit Intern. Acestea se compun din: c) Standardele de audit intern elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni (IIA). c) Ghiduri Profesionale.  Planul de Audit Intern.08. fie ca urmare a legii sau deciziei acţionarilor. s-a statuat faptul cǎ auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului. 441/2009.  Documentele de Lucru. Norme Profesionale care cuprind: c) d) Modalităţi Practice de Aplicare. d) Proceduri privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern. 67/29. controlului şi proceselor de conducere a acestuia. care modifică şi completează Legea nr. 120 . e) Norme de Funcţionare.2002 şi Ordonanţa Guvernului nr. f) Norme de Implementare:  de Asigurare  de Consultanţă B. a elaborat Hotărârea nr.

Procedurile privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern atat pentru societăţile comerciale. d)constatări efectuate. cat şi pentru entitatile publice sunt următoarele: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) Procedura plan de audit intern Procedura ordin de misiune Procedura ordin de serviciu Procedura notificarea privind declanşarea misiunii de audit intern Procedura colectarea şi prelucrarea informaţiilor Procedura identificarea şi analiza riscurilor Procedura elaborarea programului misiunii de audit Procedura şedinţei de deschidere Procedura colectarea probelor de audit Procedura revizuirea documentelor de lucru Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern Procedura reuniunea de conciliere Procedura monitorizarea misiunii Procedura difuzarea raportului de audit intern Procedura monitorizarea implementării recomandărilor. evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului. materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern). durata acţiunii de auditare. proceduri. perioada auditată). 672/2002 privind auditul public intern. ordinul de serviciu. controlului şi proceselor de guvernantă". activitatea de audit intern ca fiind „activitatea funcţional independentă şi obiectivă. c)modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv. ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele. 121 . printr-o abordare sistematică şi metodică. unitatea/structura organizatorică auditată. de asigurare şi consiliere. defineşte la articolul 2. b)date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală. echipa de auditare. Legea nr. documente/materiale examinate. metode şi tehnici utilizate. documentare. e)concluzii şi recomandări. concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice. Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: a)scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern.

este documentul pe baza caruia se intocmesc FIAP-urile. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1.f)documentaţia-anexă (notele explicative. TEMA DE CONTROL Întocmiţi un raport de audit intern la o instituţie publicǎ sau la o societate comercialǎ. situaţii. informeaza conducatorul entitǎţii auditate asupra modului de implementare a recomandarilor . se transmite unitatii auditate numai dupa analiza şi avizare de catre conducatorul entitǎţii publice care a aprobat misiunea. este insotit de documente justificative .8. b. calendarul intalnirilor e. În notificarea adresata structurii auditate. note de relaţii. planul misiunii de audit b. scopul. analiza riscurilor c. Proiectul de raport de audit public intern : a. perioada de auditare 2. se transmite la Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern pentru analiza şi avizare . TEST DE AUTOEVALUARE NR. Exemple de teme pentru elaborarea raportului: a) auditul intern al activitǎţii de resurse umane b) auditul intern al activitǎţii de tehnologie a informaţiei (IT) c) auditul intern al activitǎţii financiar-contabile d) auditul intern al activitǎţii juridice e) auditul intern al activitǎţii de inventariere a patrimoniului f) auditul intern al activităţii de achiziţii publice 3. 3. documente şi orice alt material probant sau justificativ). d. e.7. se precizeaza : a. acte. c. 3 1. principalele obiective şi durata misiunii d. 122 .

Editions d’Organisation.6. obtinerea fiselor postului. Editura Contaplus. organizarea unei sedinte de identificare a criteriilor de analiza a riscurilor. Teoria şi practica auditului intern (Theorie et pratique de l’audit intern). 4.9. 2001 Codul de conduită etică şi profesională.ro 123 . integritatea. subiectivitatea e.3. 3 Crăciun Ştefan.Foulks Lynch Ltd. Nu face parte din procedura de colectare a informatiilor: a. Editura Economică. Mihail-George Pitulice. Editura CECCAR. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. Auditul financiar şi auditul intern. 2005 – www. concepte şi practici-abordare naţională şi internaţională. Dobroţeanu Camelia. solicitarea principalelor documente de functionare a structurii auditate. 2004 Dobroţeanu Laurenţiu.cafr. Bucureşti. 2005 ***. Control şi audit financiar-contabil. Dragoş-Cătălin Niculae. Cristiana Costinescu. Paris. independenta. obiectivitate. 3. c. Audit. Paper 2. identificarea legilor şi reglementarilor aplicabile structurii auditate. 2002 Toma Marin. b. Practica auditului intern privind fondurile publice naţionale şi ale Uniunii Europene. Editura Economică. ACCA. Audit and internal review-textbook.cafr.ro Norme minimale de audit. confidentialitatea d. d. solicitarea procedurilor. 2001 Standardele internaţionale de audit. 2001 Renard Jacques. Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului: a. 2005 – www. 2002 Mareş George. Editura Economică. e. c. Editura Globus. b. Franţa. Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi. 2007 Mihăilescu Nicolae.

88/19 aprilie 2007.Normele profesionale ale auditului intern aprobate. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România OMFP nr. 1702/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice.cafr. privind activitatea de audit financiar OMFP nr. 672/2002 privind auditul public intern OUG nr.983/2004. a Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România (http://www. 38 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern OMFP nr.jsp? page=audit_intern) Legea nr.jsp?selected=0 124 . prin Hotărârea nr.ro/index. 1267/2000. care aprobă Normele minimale de audit intern Ghidurile practice de audit public intern postate la: http://www.ro/audit/index.mfinante. OMFP nr.75/1999 republicată. 252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern) HG nr.

studenţii trebuie: -sǎ cunoascǎ modul în care se deruleazǎ o misiune de audit intern -sǎ cunoascǎ ce cuprinde un raport de audit intern şi care este însemnǎtatea sa. MISIUNEA DE AUDIT INTERN INVENTARIEREA PATRIMONIULUI SI VALORIFICAREA REZULTATELOR Timpul mediu necesar pentru studiu: 4 ore Competenţele specifice unităţii de învăţare: la sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare.1.Cunostinţe despre entitate 4. Derularea misiunii de audit intern.UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. Cuprinsul unităț íi de învăț are : 4. 4 STUDIU DE CAZ.2. 125 .

sector 6. productie.etc.23. conducerea şi proprietarii Societatea Comerciala ALFA SA este persoana juridica romana. inregistrata la Registrul Comertului sub nr. plata orelor suplimentare.1991.J 40/1088/1991. Cod unic de inregistrare fiscala 43788 atribut fiscal « RO ».R. Societatea are deschise punte de lucru. compus din 3 administratori. investitii în echipamente şi utilaje.1. Aceasta isi desfasoara activitatea în conformitate cu legile romana.Activitatea de alimentatie publica.care sa nu afecteze concurential activitatea SC ALFA SA .31/1990 privind societatile comerciale. 126 . CUNOSTINŢE DESPRE ENTITATE Denumirea entitǎţii este Societatea Comerciala ALFA SA.G.Natura activitatii consta în prestari servicii. desfacere. ● Activitatea entitǎţii . cazare . 89 din 31. respectiv: Presedinte. potrivit legii. avind forma juridica de socitate pe actiuni. Sistemul informational este adaptat cerintelor managementului activitatii. depozitare. ● Entitatea – administratorii. Strada Sibiu nr. localitatea Bucuresti. a fost infiintata în baza H. Obiectivele administratorilor sunt: consolidarea pozitiei financiare. societatea are ca şi obligatii reglementate guvernamental privind acordarea salariului cel putin la nivelul salariului minim pe economie. Forta de munca este din localitate. a indemnizatiei de boala în cazul inbolnavirilor.Inchiriere de spatii pentru alte entitǎţi pentru desfasurarea activitatilor acestora privind sediul. concediul de odihna. Este administrata de catre Consiliul de Administratie.formarea şi pregatirea fortei de munca. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data infiintarii acesteia şi inscrise în Registrul Comertului. publicitate.01. eliminarea oricarei concurente.. Sediul societatii poate fi schimbat în alt loc din Romania pe baza hotaririi Adunarii Generale a Actionarilor. localitatea Bucuresti.4. Vicepresedinte şi membru. Societatea comerciala ALFA SA. în temeiul Legii nr. Sediul societatii este în Romania. Sediul societatii este în Romania.

asigurarilor sociale de stat. Alte drepturi acordate salariatilor constau în acordarea echipamentului de lucru şi de protectie şi acordarea tichetelor de masa. a asigurarilor de accidente profesionale şi a asigurarilor de somaj. Nu se cunosc reglementari care sa afecteze în mod semnificativ entitatea. o categorie specifica de cheltuieli este aceea a plati serviciilor efectuate de firme cu acelasi profil. republicata. Sunt respectate principiile contabile prevazute de Legea contabilitatii nr. republicata.82/1991. Inregistrarile contabile şi jurnalele respecta principiul dublei inregistrari. ● Activitatea financiara-contabila Activitatea financiar-contabila şi de patrimoniu are ca obiect principal de activitate elaborarea documentelor contabile de sinteza: balant.82/1991. în jurnale sunt inregistrate document cu document în mod cronologic. ● Capitalul social Societatea Comerciala ALFA SA are un capital social de 258385 RON.obligatii legate de plata.5 RON actiunea. situatiile financiare ale societatii în conformitate cu cadrul general stabilit de prevederile Legii contabilitatii nr. Anul fiscal al societatii incepe la 01 ianuarie şi se incheie la 31 decembrie. Categoriile de cheltuieli sunt comparative cu perioada anterioara. a asigurarilor de sanatate. 127 . Drepturile salariale sunt platite regulat fara intirziere sau aminari. compus din 103354 actiuni a 2.

07.03. în perioada 01.2012 ORDIN DE SERVICIU În conformitate cu Normele proprii şi a Planului de audit intern pentru anul 2012. modul de efectuare a inventarierii.4. Obiectivele misiunii de audit sunt urmatoarele: • • • • inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor. Iancu Victor 128 .2012.2012 – 31.03. se va efectua misiunea de audit intern privind Activitatea financiar-contabilă. Menţionăm că se va efectua un audit de conformitate privind inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor. Echipa de auditori interni este formată din următorii auditori: Auditor intern Alexandru Pop Directorul General al Entitǎţii. valorificarea inventarierii. completarea registrului-inventar. Scopul misiunii de audit de a se asigura inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor este conforma cu cadrul legislativ în vigoare.2. DERULAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern Nr. 88/03.

obiectivul este modul de efctuare şi valorificare a inventarierii patriminiului. ca atare nu exista incompatibilitati. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale. explicati cum anume: Misiunea planificata nu are nici o tangenta cu plata salariilor. Data 03. organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit? Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată? Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană? Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată? Sunteţi soţ/soţie. notificaţi şeful Serviciului de audit intern de urgenţă? Auditor intern. Al. să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni de audit în orice fel? Aveţi idei preconcepute faţă de persoane. grupuri. socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume. ordine de plată şi alte instrumente de plată pentru entitatea/structura ce va fi auditată? Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată? Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditată? Dacă în timpul misiunii de audit. sau organizaţie sau nivel guvernamental? Aţi aprobat înainte facturi.07. rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă? Aveţi vreo legătură politică. Pot fi negociate / diminuate / eliminate incompatibilitatile? Da Daca da. apare orice incompatibilitate personală. financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi.ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ Nume şi prenume: Alexandru Pop Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Data: 01.03.Pop Directorul General al Entitǎţii. Iancu Victor DA X X NU X X X X X X X X X - 1.2012 Semnatura 129 .2012 Incompatibilităţi în legătură cu entitatea/structura auditată Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială. externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. Incompatibilitati personale: Cu aproximativ trei ani în urma am avizat pentru controlul financiar preventiv plata salariilor în contabilitate 2.

2011 Vă rugăm. prezentarea şi discutarea obiectivelor misiunii de audit intern. 63/15. având pe ordinea de zi următoarele: prezentarea auditorilor. Scopul misiunii de audit intern este acela de a furniza o asigurare independentă conducerii în ceea ce priveşte funcţionalitatea sistemului de control intern ataşat activităţii auditate şi formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea acestuia. Perioada supusă evaluării este 01.... discutarea programului intervenţiei la faţa locului. să desemnaţi o persoană de contact pentru a ne ajuta în timpul derulării misiunii de audit intern..03. urmează ca în perioada 01.12... urmând a stabili de comun acord data şedinţei de deschidere.. de asemenea. Pentru o mai bună documentare a echipei de audit intern referitoare la activitatea entitǎţii.2011 – 31.contabil Serviciul de Audit Intern Referitor: Misiunea de audit intern : Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Stimate: Domnule. În conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2012..03.02. alte aspecte organizatorice necesare desfăşurării misiunii.ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern Nr.. stabilirea persoanelor de legătură în cadrul compartimentelor auditate..2012 – 31.01.2012 NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Către: De la: Serviciul financiar .2012 să efectuăm o misiune de audit intern având ca tema: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor. vă rugăm sa ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară: 130 .

Regulamentul de organizare şi funcţionare. coordonatorul misiunii Cu deosebită consideraţie. note. dosare anterioare care se referă la aceasta temă. Serviciul de audit intern. rapoartele de audit intern anterioare. auditor intern. procedurile scrise care descriu activităţile ce se desfăşoară în cadrul entitǎţii. 131 . organigrama. Pentru eventualele întrebări privind aceasta acţiune. vă rugăm să contactaţi pe. fişele posturilor. alte rapoarte.• • • • • • • cadrul legal şi de reglementare aplicabil domeniului financiar-contabil.

Colectarea informatiilor Serviciul contabilitate Da .obtinerea exemplarului de raport de audit public intern anterior Da X X X X X X 2) Nu observatii X 1) 1) Nu exista fise ale postului intocmite la nivelul serviciului 2) Nu au mai fost realizate misiuni de audit la Serviciul administrativ.obtinerea organigramei .identificarea personalului responsabil . Nu X X X X X X observatii X 1) 132 .2012 Colectarea informatiilor Serviciul administrativ .03.obtinerea organigramei .ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern COLECTAREA INFORMATIILOR Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata: 01.01.obtinerea regulamentului de functionare .obtinerea fiselor posturilor .obtinerea procedurilor scrise .12.aceasta fiind prima misiune de audit care se desfasoara la acest serviciu şi care priveste inventarierea bunurilor instituţiei.obtinerea fiselor posturilor .identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate .obtinerea exemplarului de raport de audit public intern anterior 1) Nu exista fise ale posturilor intocmite la nivelul serviciului.obtinerea procedurilor scrise .identificarea personalului responsabil .2011-31.obtinerea regulamentului de functionare .identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate .2011 Data: 02.

03. Eliberarea în consum a bunurilor 9. Intocmirea Procesului verbal de scoatere din evidenta a mijloacelor fixe 17. Intocmirea bonului de miscare a mijloacelor fixe 15.2011 – 31.2011 . Existenta procedurilor scrise 18.2012 Nr. Intocmirea receptiilor 3. Stabilirea responsabilitatilor în efectuarea inventarierii 20. Inregistrarea în fisele de gestiune a bunurilor primite 6.03. Luarea declaratiilor de inventar 21.gestionarea şi inregistrarea în contabilitate 5.12. Intocmirea Procesului verbal de receptie a mijloacelor fixe 16. Separarea sarcinilor privind receptionarea. Stabilirea comisiei de inventariere 19. Aprobarea şi formalizarea bonurilor de consum 8. II Inventarierea patrimoniului 133 . Operarea în fisele de magazie a bunurilor date în consum 10. Operarea în contabilitate a consumurilor 11. Inventarierea bunurilor 23. Intocmirea Registrului numerelor de inventar 13.Data: 03. I OBIECTIVE Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor OBIECTE AUDITABILE 1.Data: 04. Intocmirea şi completarea listelor de inventar 24. Semnarea ultimelor documente de intrare sau iesire 22. Intocmirea bonurilor de consum 7. Existante procedurilor scrise 2. inventarierea bunurilor aflate în custodie 25.01. Intocmirea fiselor mijloacelor fixe 14.ENTITATEA: SC ALFA SA Serviciul Audit intern LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata : 01. Conducerea fiselor de gestiune 12. Inregistrarea în contabilitate a bunurilor primite 4. Crt.2012 . Semnarea şi datarea listelor de inventar OBS.

Conducerea registrului-inventar 33. Intocmirea procesului-verbal de valorificare a inventarierii 30. Definitivarea stocului faptic 27. Concordanta dintre inventar şi datele mentionate în registrul-inventar 134 . Stabilirea rezultatelor inventarierii 29.III Valorificarea inventarierii IV Completarea registrului-inventar 26. Inregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii 32. Stabilirea şi definitivarea plusurilor sau minusurilor 31. Definitivarea stocului scriptic 28.

Intocmirea receptiilor 6.01.03.Inregistrarea în fisele de gestiune a bunurilor primite 4.Conducerea fiselor de gestiune -Inexistenta S cunoasterii stocului la nivelul gestiunii S -Inexistenta controalelor interne S -Neaprobarea şi nejustificarea consumurilor -Bunuri neinregistrate în contabilitate -Eliberari de bunuri fara documente justificative -Consumuri sau cheltuieli neoperate -Lipsuri în gestiune ca urmare a neefectuarii receptiilor -Bunuri livrate fara justificare -Inexistenta procedurilor T S T S La puntajele lunare se descopera eventua-lele documen-te neinregistrate şi se opereaza Scazut Scazut Scazut Ridicat Scazut Ridicat Scazut NU NU S S S Scazut Scazut Scazut 135 .2012 Opinie T/S Obiectivul Obiecte auditabile Riscuri identificate Consecinta nefunctio-narii controlului intern Gradul de increde-re a auditului în functional itatea controlulu i intern Com entariu I.Separarea sarcinilor privind receptionarea.Aprobarea şi formalizarea bonurilor de consum 3.2011 Intocmit: Alexandru Pop Data: 04.Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor 5.12.2011 – 31.ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern TABELUL PUNCTE TARI (T) SI PUNCTE SLABE (S) Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata : 01.Existenta procedurilor scrise 12.inregistrarea în contabilitate 7.Intocmirea bonurilor de consum 1.Eliberarea în consum a bunurilor 10.gestion area.Operarea în contabilitate a consumurilor 2.Inregistrarea în contabilitate a bunurilor primite 8.

Semnarea şi data rea listelor de inventar 19.Neformalizarea T inventarierii -Necuprinderea în liste a tuturor bunurilor inventariate .Stabilirea rezultatelor inventarierii 22.Inventarierea bunurilor 21.Valorificarea rezultatelor inventarierii 26.Intocmirea şi completarea listelor de inventar 14.Existenta procedurilor scrise 16.Inexistenta procedurilor scrise .Neinventariere S tuturor bunurilor .Stabilirea comsiei de inventariere 13.II.Neinregistarea tuturor intrarilor de bunuri .Necunosterea declararii şi inregistrarii tuturor documentelor la timp şi cronologic .Stabilirea responsabilitatilot în efectuarea inventarierii 18.Efectuarea incorecta a eventualelor compensari cantitative sau calitative .Semnarea ultimelor documente de intrare/iesire scrise -Disparitia unor documente cu regim special .Inventarierea S necorespunzatoar e din cauza necunoasterii responsabilitatilor .Definitivarea stocului faptic S Scazut S S Scazut Scazut S Scazut 136 .Neluarea masurilor de inventariere .Erori în stabilirea raspunderii pentru minusuri în gestiune .Erori în stabilirea stocului S S S S S Comisia nu centralizeaza şi stabileste stocurile daca listele nu sunt semnate în totalitate Scazut Scazut Ridicat Scazut Scazut Scazut Scazut Scazut NU III.Inventarierea patrimoniului 15.Prezentarea ulterioara de bunuri sau documente .Stabilirea şi definitivarea plusurilor/ minusurilor 23.Luarea declaratiilor de inventar 17.Definitivarea stocului scriptic 24.

S.I S.Concordanta intre inventar şi datele mentionate în registru 28. Tiparirea şi procesarea Declaraţiei de independenţa 3.2011-31.03. Elaborarea Tabelului puncte tari şi puncte slabe 7. Pregătirea 1.01.12.I.Completarea necorespunzatoar e a registruluiinventar -Necompletarea registruluiinventar S Scazut S Scazut ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern PROGRAMUL DE AUDIT INTERN Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Perioada auditată: 01.IV.2012 DURAT A (H) Data: Data: OBIECTIVELE AUDITULUI ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE PERSOANE LE IMPLICATE LOCUL DESFĂŞU RĂRII Tema generală: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor 1. Ordinului de serviciu 2.I. auditat S.A.A.Completarea Registrului inventar 29.2012 Avizat: 06.A.I. Pregătirea şi transmiterea Notificării privind declanşarea misiunii de audit intern către părţile interesate 4.2011 Întocmit: Alexandru Pop 05. Auditor intern Auditor intern S.A. Întocmirea Programului de audit intern 137 .I.03.Conducerea registrului inventar faptic . Colectarea şi prelucrarea informaţiilor 5. Tipărirea şi procesarea misiunii de audit 164 52 2 2 2 Auditor intern 8 8 8 6 Auditor intern Auditor intern Auditor intern Auditor intern Serviciul de audit intern S.A. Întocmirea Listei centralizatoare a obiectelor auditabile 6.

OBIECTIVELE AUDITULUI ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE 8. Valorificarea inventarierii 1.Intocmirea Notei şi a Programului intervenţiei la faţa locului 9.4 Colectarea dovezilor 2. 10.Discutarea constatarilor cu seful de serviciu 1.3 Elaborarea FIAP . Planificarea şi organizarea Şedinţei de deschidere 11. Intervenţia la faţa locului 1.2 Discutarea constatărilor cu directorul entitǎţii şi seful de serviciu 2. DURAT A (H) 6 4 PERSOANE LE IMPLICATE Auditor intern Auditor intern LOCUL DESFĂŞU RĂRII S.A.1 Efectuarea testărilor Obiectivul I. Obţinerea numelui persoanelor de contact şi stabilirea unui loc pentru desfăşurarea activităţii de audit.I.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru 3.3 Elaborarea FIAP .4 Colectarea dovezilor 1. 4 2 Auditor intern S. Obţinerea aprobării Notei şi a anexelor acesteia: Colectarea şi prelucrarea datelor.A.1 Efectuarea testărilor 3.2.urilor 1.2 Discutarea constatărilor cu directorul entitǎţii şi seful serviciului 3.I. „Tabelul . Inventarierea patrimoniului Obiectivul III.Puncte tari şi puncte slabe“ şi Programul intervenţiei la faţa locului.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru 2. auditat AUDITAT 2.1 Efectuarea testărilor 2.A.I.3 Elaborare FIAP . Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor 112 8 4 4 6 4 Auditor intern AUDITAT Obiectivul II.4 Colectarea dovezilor 4 2 Auditor intern Sef serviciu 8 6 4 AUDITAT 4 2 Auditor intern Sef serviciu 8 6 AUDITAT 138 . S.urilor 2.urilor 3. Redactarea Minutei şedinţei de deschidere.

Revizuirea raportului 17.A.Raportul de audit intern 15.daca este cazul SAI SAI SAI SAI SAI 2 139 .Planificarea şi organizarea sedintei de inchidere 13.Redactarea proiectului raportului de audit intern 16.OBIECTIVELE AUDITULUI DURAT A (H) 3.1 Efectuarea testărilor 4.Obtinerea proiectului raportului de audit intern aprobat de conducere 18.3 Elaborarea FIAP . Completarea Registrului-inventar 4.Discutarea costatarilor su salariatii serviciului contabilitate 14.urilor 4.5 Revizuirea documentelor de 4 lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE 38 PERSOANE LE IMPLICATE LOCUL DESFĂŞU RĂRII Obiectivul IV.Transmiterea proiectului raportului de audit intern la auditat şi solicitarea de raspuns în 15 zile 19.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru 12.2 Discutarea constatărilor cu directorul entitǎţii şi seful serviciului 4.Planificarea şi organizarea reuniunii de conciliere.I.Concluzii 8 2 8 6 4 Auditor intern Sef serviciu AUDITAT 4 4 2 50 24 4 2 2 Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Sef serviciu Auditor intern Auditor intern Auditor intern Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Sef serviciu contabilitate AUDITAT AUDITAT S.4 Colectarea dovezilor 4. III.

Transmiterea recomandarilor aprobate catre auditat IV.Includerea în raportul de audit intern a aspectelor retinute din punct de vedere al auditatului 21.Finalizarea raportului de audit intern 22.OBIECTIVELE AUDITULUI ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE DURAT A (H) 4 20.Urmarirea recomandarilor Initierea procesului de urmarire PERSOANE LE IMPLICATE Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Auditor intern LOCUL DESFĂŞU RĂRII SAI SAI 4 4 Auditor intern 4 Auditor intern ENTITATEA SC ALFA SA 140 .Obtinerea raportului de audit intern aprobat de conducerea instituţiei 23.

documentelor. Obiectivul 2.Serviciul Audit Intern PROGRAMUL INTERVENTIEI LA FATA LOCULUI Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata : 01. urmarirea evolutiei stocului cu documentele de consum 8 Inregistrarea Compararea aprovizionarilor Auditat 10 documentelor cu cu inregistrarile contabile. regim special urmarirea modului de inregistrare a valorii acestora 9 Conducerea fiselor Verificarea inregistrarilor din Auditat 8 de gestiune fisele de gestiune şi a semnaturilor autorizate Nr.01. Locul Durata Crt. Inventarierea patrimoniului Locul Durata 141 Auditorii .2012 Data: 04. Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor Nr. bonurilor de consum urmarirea exercitariui CFP 7 Eliberarea în Compararea cu referatul de Auditat 10 consum a bunurilor necesitate. Auditat 12 privind observarea fizica a completarii receptionarea. inregistrarea în contabilitate 4 Inregistrarea în Verificarea fiselor de gestiune. Obiecte auditabile Tipul verificarii testarii testarii (h) TOTAL 84 1 Existenta Analiza procedurilor Auditat 10 procedurilor scrise pentru obiectivul 1 2 Intocmirea Auditat 8 receptiilor 3 Separarea sarcinilor Analiza procedurilor de lucru.2011 – 31. urmarirea intocmirii acestuia în toate cazurile 6 Aprobarea şi Compararea semnaturilor de pe Auditat 8 formalizarea bonuri cu cele autorizate. interviul gestionarea.2012 Obiectivul.2011 Intocmit: Alexandru Pop Data: 03. Auditat 8 fisele de gestiune a compararea inregistrarilor cu bunurilor primite evidenta contabila 5 Intocmirea bonurilor Examinarea modului de Auditat 10 de consum completarea a bonului de consum.03.03.12.

Obiecte auditabile Tipul verificarii testarii testarii (h) TOTAL 50 17 Definitivarea Examinarea stabilirii preturilor Auditat 14 stocului faptic şi valorilor din liste 18 Difinitivarea Verificarea modului de Auditat 12 stocului scriptic stabilire a stocului scriptic 19 Stabilirea Verificarea modului de Auditat 12 rezultatelor stabilire a plusurilor sau inventarierii minusurilor 20 Stabilirea şi Compararea stocurilor. Locul Durata Crt. Completarea registrului-inventar Nr. Valorificarea rezultatelor inventarierii Nr. verificarea incompatibilitatilor Analiza rasposabilitatilor stabilite membrilor comisiei Verificarea existentei declaratiilor de inventar Verificarea declararii şi inregistrarii tuturor documentelor la timp şi cronologic Sondaje faptice pe teren testarii Auditat Auditat Auditat testarii (h) 50 10 5 5 Auditorii 13 14 Auditat Auditat 5 5 15 Inventarierea Auditat 10 bunurilor 16 Intocmirea şi Vizualizarea listelor de Auditat 10 completarea listelor inventar. Locul Durata Crt. Obiecte auditabile Tipul verificarii testarii testarii (h) TOTAL 16 21 Concordanta dintre Compararea datelor Auditat 8 inventar şi datele în registrul-inventar 22 Conducerea Observarea şi exeminarea Auditat 8 registrului-inventar registrului-inventar ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern Auditorii Auditorii 142 . Auditat 12 definitivarea verificarea inregistrarii plusurilor sau documentelor minusurilor Obiectivul 4.Crt.interviul Examinarea deciziei. compararea de inventar semnaturilor Obiectivul 3. 10 11 12 Obiecte auditabile TOTAL Existenta procedurilor scrise pentru obiectivul 2 Stabilirea comisiei de inventariere Stabilirea responsabilitatilor în efectuarea inventarierii Luarea declaratiilor de inventar Semnarea ultimelor documente de intrare sau iesire Tipul verificarii Analiza procedurilor.

dar s-au făcut şi unele comentarii cu privire la complexitatea activităţii de Contabilitate Internă şi neatractivitatea nivelului salariului pentru atragerea unor specialişti.Stabilirea condiţiilor minime pe care auditatul trebuie să le asigure în vederea realizării misiunii de audit (spaţiu de lucru. ca urmare a eventualelor disfuncţionalităţi constatate.) . . . inclusiv a participanţilor la aceasta.Stabilirea persoanelor pe care auditorii interni le pot contacta în vederea colectării informaţiilor. posibilitate de editare etc.a. De asemenea.Stabilirea Şedinţei de închidere.Prezentarea şi discutarea obiectivelor generale ale auditului intern. respectiv modul de abordare pe teren a obiectivelor auditabile care vor fi testate. Stenograma şedinţei În cadrul şedinţei de deschidere s-a procedat la: . Auditaţi.Prezentarea Programului intervenţiei la faţa locului. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 143 . informarea sistematică asupra constatărilor efectuate ş. telefon 0213453340 0213453249 0213453249 0213451140 Email Semnătura B. efectuării de teste şi asupra modului de obţinere a interviurilor. inclusiv Planul de acţiune realizat de entitatea auditată şi Calendarul implementării acestora. În acelaşi timp. . . cu termene şi persoane responsabile. semnificaţia acestora.MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditată: 01.Explicarea modului cum vor fi discutate şi analizate recomandările formulate. . după analiza de risc efectuată. Auditor intern.01.2011 Întocmit: Alexandru Pop Avizat: A. Lista participanţilor: Numele 1 Alexandru Pop 2 Ionescu Dan 3 Popescu Maria 4 Craciun Maria Funcţia Auditor intern Director general Director economic Şef birou Biroul financiar contabilitate Direcţia/ Serviciul Serviciu audit intern Nr. a fost cerută părerea auditaţilor cu privire la aceste obiective.Stabilirea modalităţii de redactare a Raportului de audit intern (când.12. unde s-au făcut remarci că acestea în general reprezintă zone cu risc.Convenirea asupra unor aspecte procedurale. . cum şi cui va fi distribuit). calculatoare. a fost stabilit programul întâlnirilor şi timpul necesar pentru realizarea acestor proceduri. . respectiv eventualitatea unor şedinţe intermediare în cursul derulării misiunii de audit.2011-31.Prezentarea echipei de auditori care urmează să efectueze misiunea de audit intern.

LISTA DE VERIFICARE Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditată: 01.2011-31.2011 Întocmit: Alexandru Pop Data: 13. Inventariereapatrimoniului Verificati existenta procedurilor scrise Verificati stabilirea responsabilitatilor Verificati numirea comisiei de inventariere Verificati compatibilitatile şi pregatirea comisiei de inventariere Verificati existenta declaratiilor de inventariere Verificati semnarea ultimelor documente de intrare sau iesire Verificati daca s-a inventariat numerarul din casierie Verificati daca toate bunurile au fost inventariate Verificati daca sunt intocmite liste de inventariere Verificati daca stocurile scriptice şi faptice sunt mentionate corect Verificati daca bunurile aflate în custodie sunt inventariate separat Verificati daca preturile şi valorile sunt mentionate corect Verificati daca listele de inventariere sunt semnate şi datate Verificati daca inventarierea s-a facut pe locuri de depozitare Verificati daca exista declaratie de sfirsit de inventar DA NU Auditorii Obiectiv 3. Valorificarea rezultatelor inventarierii Verificati daca stocul faptic este trecut corect Verificati daca stocul scriptic este peluat corect 144 .1 Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor Verificati existenta procedurilor scrise Verificati separarea sarcinilor prin proceduri Verificati numirea comisiei de receptii Verificati efectuarea receptiilor Verificati daca receptia este cantitativa şi valorica Verificati transimiterea notelor de receptie la contabilitate Verificati inregistrarea contabila a notelor de receptie Verificati utilizarea corecta a conturilor Verificati daca sunt stabilite responsabilitatile pentru fiecare operatie Verificati inregistrarea în fisele de gestiune a bunurilor Verificati daca exista un necesar pentru fiecare compartiment Verificati daca exista bonuri de consum pentru bunurile eliberate Verificati daca consumurile se incadreaza în necesarul aprobat Verificati daca bonurile de consum sunt semnate şi datate Verificati exercitarea CFP Verificati operarea în gestiune a consumurilor Verificati operarea în contabilitate a consumurilor Obiectiv 2.01.03.12.2012 ACTIVITATEA DE AUDIT Obiectiv.

Completarea registrului-inventar Verificati daca exista registru-inventar Verificati daca este numerotat şi snuruit Verificati daca este completat la zi Verificati daca operatiunile sunt corecte şi în totalitate ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 145 .Verificati daca diferentele în plus sau minus sunt stabilite corect Verificati daca compensarile cantitativ sau valoric sunt stabilite corect Verificati intocmirea procesului-verbal de inventariere Verificati daca procesul-verbal de inventariere este intocmit corect Verificati daca plusurile sau minusurile sunt valorificate corect Verificati daca sunt stabilite persoane raspunzatoare pentru lipsuri Verificati daca rezultatele inventarierii sunt inregistrate contabil Obiectiv 4.

Supervizat. pentru a se putea compara cu necesarul solicitat sau pentru ca livrarea materialelor sa se faca în limita solicitarilor. Intocmit. Pentru conformitate. RECOMANDARE Sa-şi urmareasca consumurile pe fiecare serviciu în parte. în limita necesarului aprobat. ci numai cu numele şi prenumele persoanei care le ridica.1 Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 15. CONSTATARE: Bonurile de consum intocmite nu sunt completate cu denumirea serviciului (compartimentului) caruia i se distribuie materialele. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta mentionarea persoanei care ridica materialele. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 146 .03. CONSECINTE Nu exista o evidenta pe servicii a materialelor consumabile ridicate.FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.2012 CRITERIU: Bonurile de consum sunt formulare tipizate care trebuie completate cu datele de identificare a serviciului (compartimentului) caruia i se repartizeaza materialele consumabile în functie de necesarul de materiale intocmit şi aprobat.

RECOMANDARE Se va proceda la intocmirea. Supervizat. conform formularului tipizat (cod 14-3-4/0A) se aproba de seful compatimentului care gestioneaza stocurile de materiale şi combustibili.vizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor catre seful compartimentului în cauza.03. CONSTATARE Bonurile de consum nu au fost avizate şi semnate de şeful compartimentului CAUZA Având în vedere numarul mare de bonuri intocmite lunar (în medie 110/luna) s-a considerat ca este suficienta semnarea bonurilor de consum doar de gestionarul stocurilor de materiale. Pentru conformitate. iar bunurile sa ajunga în alta parte. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 147 .2 Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 15. este posibil sa se intocmeasca bonuri pentru un anumit compartiment. Intocmit.2012 CRITERIU Bonurile de consum. CONSECINTE Unele aprovizionari în cadrul compartimentului s-au facut fara stiinta coordonatorului compartimentului în cazul în care acestea sunt intocmite şi semnate doar de gestionar.FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.

CONSTATARE În cadrul registrului numerelor de inventar nu exista numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe.03. în ordinea succesiva a numerelor.2012 CRITERIU Numerotarea imobilizarilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe. Pentru conformitate. Intocmit. CONSECINTE Nu exista o evidenta a imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe.4 148 . ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. CAUZA S-a considerat ca nu este necesara numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe.3 Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 16. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu întocmirea Registrului numerelor de inventar sa numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe. Supervizat.

CONSTATARE În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta amortizarea lunara. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu intocmirea fiselor mijloacelor fixe sa completeze fisele cu datele lipsa. de exemplu transferul intre doua sectii. Supervizat. amortizarea lunara. codul de clasificare. denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice. CONSECINTE În cazul în care acele mijloace fixe cu fisele incomplete vor avea o miscare. nr. cota de amortizare. nu vom putea intocmi Bonul de miscare a mijlocului fix. durata normala de functionare. data darii în folosinta. În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecut numarul de inventar În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta grupa din care face parte.de inventar. Intocmit. valoarea de inventar. numar document provenienta.5 149 . grupa din care face parte.2012 CRITERIU Fisele mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-2) în care se trec. transportul de la o subunitate la alta.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data 17. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. data amortizarii complete.03. Pentru conformitate. CAUZA Datorita numarului mare de fise ale mijloacelor fixe nu s-a dat atentie tuturor fiselor şi s-au omis anumite date.

CAUZA Necompletarea bonului de miscare de catre persoana desemnata din cadrul serviciului administrativ s-a datorat faptului ca. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice. Pentru conformitate. CONSECINTE Fisele mijloacelor fixe care au fost miscate intre sectii sau subunitati. a considerat suficiente datele trecute. Document. În unele cazuri nu este trecut numarul de inventar. cantitatea. CONSTATARE În unele cazuri bonul de miscare a mijloacelor fixe nu are numere. Intocmit. data eliberarii. în alte cazuri nu au data trecuta. valoarea de inventar.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 18.nu vor putea fi completate cu toate datele necesare.6 150 .03. RECOMANDARE Persoana desemnata de la compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe sa completeze bonurile de miscare cu datele lipsa. numarul de inventar.2012 CRITERIU Bonurile de miscare a mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-3A) în care se trec: nr. Supervizat.

CAUZA Nesemnarea sau netrecerea numelui şi prenumelui în procesul verbal de receptie din cadrul serviciului administrativ. Pentru conformitate. CONSTATARE La rubrica „Presedinte” exista numai numele şi prenumele fara semnatura. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. s-a datorat factorului ca sa considerat suficienta semnatura. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul administrativ sa semneze procesul verbal de receptie şi sa treaca numele şi prenumele. dar nu exista numele şi prenumele trecut în procesul verbal de receptie.2012 CRITERIU Procesul verbal de receptie este un formular tip (cod 14-2-5) care trebuie semnate de intocmire de persoanele care raspund de informatiile privind receptia imobilizarilor corporale. iar în alte cazuri exista semnatura.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 19. iar în unele cazuri numai numele şi prenumele. persoana în cauza nu poate fi trasa la raspundere. CONSECINTE În cazul în care în „Procesul verbal de Receptie” se gasesc nereguli.7 151 . Intocmit. Supervizat.03.

ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 20.03. nr.M.8 152 . 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului.2012 CRITERIU Potrivit O. În unele cazuri listele de inventariere nu sunt semnate pe fiecare fila de gestionar sau persoanele care au în primire bunurile de inventariere. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta una sau doua semnaturi pe fiecare lista de inventariere sau s-a omis prezentarea listei de inventariere persoanei care are în primire bunurile pentru a fi semnata CONSECINTE Nerespectarea deciziei şi neasumarea responsabilitatii în cazul în care exista diferente la valorificarea inventarieii. RECOMANDARE Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei. Supervizat.F. CONSTATARE În unele cazuri listele de inventariere sunt semnate pe fiecare fila de un singur membru din comisia de inventariere. listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere şi gestionar.P. Pentru conformitate. Intocmit.

cu cele din evidenta tehnico-operativa şi din contabilitate. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern MINUTA ŞEDINŢEI DE INCHIDERE 153 . CAUZA S-a urmarit în principal completarea listelor de inventariere cu valoarea contabila. CONSTATARE În unele cazuri listele de inventariere au fost completate atit la rubrica „Stocuri scriptice” cit şi la rubrica „Valoarea contabila” iar în unele cazuri listele de inventariere nu au fost completate. respectiv „Stocuri scriptice” şi „Valoarea contabila”.03. Pentru conformitate. la rubrica „Stocuri scriptice” ci numai la rubrica „Valoare contabila”. valorificarea inventarierii se face prin compararea datelor constatate faptic din listele de inventariere.2012 CRITERIU Potrivit legislatiei în vigoare pentru aprobarea normelor privind organizarea şi inventarierea patrimoniului. CONSECINTE Posibilitatea aparitiei unor diferente. Supervizat.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data 20. Intocmit. dintre datele constatate faptic şi cele existente scriptic. RECOMANDARE Sa se completeze ambele rubrici prevazute în listele de inventariere.

Concluzii În cadrul sedintei au fost prezentate obiectivele auditate şi constatarile pentru fiecare obiect auditat. a fost discutata fiecare deficienta în parte.Telefon 021/3453340 021/3453249 021/3453249 021/3451140 Semnatura ENTITATEA S. au fost prezentate recomandarile care urmeaza a fi implementate pentru eliminarea deficientelor constatate. deficientele constatate au fost insusite în totalitate şi s-au angajat sa le elimine în totalitate.A.C.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Întocmit: Alexandru Pop Avizat: A.I. FUNCTIA Auditor intern Director general Director economic Sef birou DIRECTIA SERVICIU S. Nu au fost formulate obiectii asupra constatarilor efectuate. Conducere entitate Conducere entitate Birou financiarcontabilitate Nr. Lista participanţilor: NUMELE Alexandru Pop Iancu Victor Ionescu Dan Popescu Maria Craciun Maria B.au fost analizate cauzele care au contribuit la realizarea disfunctionalitatilor. ALFA SA SERVICIUL AUDIT INTERN 154 .

RAPORT DE AUDIT INTERN MISIUNEA DE AUDIT INTERN INVENTARIEREA PATRIMONIULUI SI VALORIFICAREA REZULTATELOR BUCURESTI 2012 ENTITATEA SC ALFA SA SERVICIUL DE AUDIT INTERN 155 .

Tipul de auditare s-a efectuat un audit de conformitate.DATE DE IDENTIFICARE A MISIUNII DE AUDIT Echipa de auditare – a fost formata din : ● Alexandru Pop – auditor.2011-31. ● daca exista fisele mijloacelor fixe.2012 – 31. Perioada supusa auditarii: 01. ● daca s-a intocmit registrul numerelor de inventar.58 din 03. ele sunt sau nu functionale. ● a da asigurari ca exista controale instituite pentru fiecare activitate şi ca acestea exista.03. Metode şi tehnici utilizate – au fost urtilizate urmatoarele tehnici şi metode: a) verificarea în vederea asigurarii validarii confirmarii şi acuratetei inregistrarilor în contabilitate. ● asigurarea corectitudinii gestionarii imobilizarilor corporale şi necorporale. Obiectivele actiunii de auditare au privit: ● inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor. aprobat de conducerea entitǎţii. Durata misiunii de audit: 01.RAPORT DE AUDIT INTERN 1.07. Ca tehnici de verificare au fost utilizate: ◦ comparatia privind bunurile aprovizionate şi cele inregistrate ◦ examinarea pentru detectarea erorilor de inregistrare 156 . ● inventarierea patrimoniului.03.01.2012. ● intocmirea Procesului-verbal de scoatere din functiune a mijlaocelor fixe. ● asigurarea existentei controalelor pentru fiecare operatiune şi stabilirea faptului ca.2012. ● completarea registrului inventar. ● valorificarea inventarierii.2011 Scopul actiunii de auditare consta în: ● a da asigurari ca bunurile patrimoniale sunt inregistrate corect şi sunt cuprinse în listele de inventariere.12. Cadrul legal al actiunii de auditare la reprezentat: ● Planul de audit intern pe anul 2012. ● intocmirea Bonului de miscare a mijloacelor fixe ● intocmirea Procesului-verbal de receptie. Misiunea s-a efectuat în baza Ordinului de serviciu nr.

◦ registrul inventar ◦ balanta de verificare.◦ urmarirea pentru a se vedea daca toate operatiunile au fost efectuate. Materiale intocmite pe timpul auditarii: ◦ foi de lucru privind descrierea activitatilor auditate. ◦ rapoarte preliminare şi finale de audit. Organizarea şi functionarea serviciului a fost conforma organigramei şi regulamentului de organizare şi functionare Organizarea serviciului administrativ – serviciul a functionat în perioada supusa auditarii cu un numar de 6 salariati. ◦ F. d) Observarea fizica în vederea formarii unei pareri propri privind modul de intocmire şi emitere a documentelor. c) Esantionare pentru verificarea faptica.A. Documente şi materiale examinate în cadrul serviciului contabilitate – verificarea la fata locului a vizat urmatoarele materiale şi documente intocmite pentru perioada 01. ◦ fisa de analiza a riscurilor. 157 . Organizarea serviciului contabilitate – serviciul a functionat în perioada supusa auditarii cu un numar de 3 salariati.01. ◦ notele contabile. ◦ tabelul puncte slabe şi puncte tari. din care un post conducere – sef serviciu. inchidere şi conciliere.I.03.2011: ◦ documentele de achizitii de bunuri. Documente şi materiale examinate în cadrul serviciului administrativ. b) Interviul pentru lamurirea unor aspecte legate de organizarea şi desfasurarea activitatilor. ◦ listele de inventariere. din care un post de conducere – sef de serviciu. ◦ minutele sedintelor de deschidere. ◦ chestionare – lista de verificare. ◦ fisa mijlocului fix.201131. ◦ jurnale de contabilitate. ◦ bonul de miscare a imobilizarilor corporale şi necorporale şi materialelor ◦ procesul-verbal de receptie ◦ procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe. – fisa de identificare şi analiza a problemelor. ◦ registrul numerelor de inventar.P.

1. ◦ documentele de achizitie. ◦ procesul-verbal de receptie şi scoatere din functiune. ◦ note contabile ◦ alte activitati financiare şi contabile.trimestriale.CONSTATARI 2. 158 . Activitati desfasurate în cadrul serviciului administrativ. ◦ fisa mijlucolui fix. ◦ intocmirea raportarilor lunare.1. ◦ calculul şi plata salariilor ◦ balanta de verificare.semestriale şi anuale.registrul inventar. Activitati desfasurate în cadrul serviciului contabilitate: ◦ organizarea şi conducerea evidentei contabile. Asigurarea ca bunurile patrimoniale sunt inregistrate corect şi sunt cuprinse în listele de inventariere. ◦ jurnale de contabilitate (registrul jurnal. ◦ stabilirea necesarului de achizitie.cartea mare) ◦ registrul numerelor de inventar.Organizarea şi functionarea serviciului a fost conforma organigramei şi regulamentului de organizare şi functionare. Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor 2.1. ◦ bonul de miscare a mijloacelor fixe. ◦ fectuarea achizitiilor. ◦ incheiarea contractelor de achizitie. 2. ◦ incasare şi evidenta veniturilor.

au fost intocmite note de receptie şi constatare de diferente. Evidenta cantitativa a materialelor consumabile a fost realizata pe baza fiselor de magazie. iar iesirile de materiale sunt inregistrate pe baza avizelor de insotire a marfii sau pe baza bonurilor de consum.republicată. cantitativ.2. unde au fost evidentiate operatiunile de intrare şi iesire a acestora şi stocul faptic existent. Intrarile de materiale s-au inregistrat pe baza cantitatilor evidentiate în notele de receptie. unde a mentionat simbolul conturilor corespondente aferente aprovizionarilor de materiale şi valoarea materialelor primite şi la prezentarea lor contabilului sef în vederea verificarii şi avizarii. materialelor consumabile. Evidenta cantitativa a bunurilor patrimoniale. fapt care confirma ca 159 . Persoana desemnata din cadrul serviciului contabilitate a procedat la intocmirea notelor contabile. fiind completată rubricaţia referitoare la cantitatea livrată sau primită. la locul de depozitare sau în unitatea cu amanuntul pe masura efectuarii receptiei. a fost efectuata în baza facturilor fiscale emise. originalul acestora impreuna cu facturile se transmit serviciului de contabilitate în vederea inregistrarii în evidenta. a fost realizata respectându-se normele metodologice ale legii nr. Bonurile de consum au fost intocmite şi semnate de gestionar pentru descarcarea din gestiune a materialelor şi au fost semnate de primire de persoana desemnata sa preia materialele. După întocmirea notelor de receptie. bonurile de consum sunt formulare tipizate format A4. în calitate de primitor. Intocmirea bonurilor de consum şi eliberarea în consum a bunurilor. Notele de recepţie au fost întocmite de persoana desemnată din cadrul serviciului administrativ. combustibilului şi documentului cu regim special. care a preluat bunurile în gestiune. Bonurile de consum au fost intocmite în 2 exemplare pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum. Notele de receptie şi constatare de diferente au fost intocmite în 2 exemplare. unurile au fost receptionate atât din punct de vedere. 2.82/1991. punctul de aprovizionare şi valoarea totală. Persoanele desemnate sa ridice de la magazie materialele consumabile semneaza bonurile de consum sau avizele de insotire a marfii.Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor livrate de diversi furnizori. Acestea au fost numerotate şi datate în ordine cronologică conţinând semnăturile membrilor comisiei de receptie şi a gestionarului. cât şi din punct de vedere calitativ.1. dupa care au fost prelucrate şi inregistrate în registrul jurnal. cod 14-34/A-1/2.

3. atât cantităţile. iar stocul existent a fost evidentiat dupa fiecare operatiune. cit şi tipurile de materiale. a datei de livrare. Evidenta operativa a stocurilor a fost condusa pe fise de gestiune pentru materialele consumabile.1.au fost eliberate din gestiune. specificate şi aprobate în necesar. CONSTATARE: Bonurile de consum intocmite nu sunt completate cu denumirea serviciului (compartimentului) caruia i se distribuie materialele. intocmite la nivelul serviciului contabilitate a unitatii . 2.2 CRITERIU 160 . Problema nr. Fisele de gestiune au fost actualizate zilnic bonurile de consum sau avizele de insotire a marfii fiind inregistrate în ordine cronologica. Operarea în contabilitate a consumurilor. în limita necesarului aprobat. Problema nr. Operarea în evidenta contabila a consumurilor de materiale. RECOMANDARE Sa-şi urmareasca consumurile pe fiecare serviciu în parte. a fost realizata pe baza notelor contabile. pentru a se putea compara cu necesarul solicitat sau pentru ca livrarea materialelor sa se faca în limita solicitarilor.1 CRITERIU: Bonurile de consum sunt formulare tipizate care trebuie completate cu datele de identificare a serviciului (compartimentului) caruia i se repartizeaza materialele consumabile în functie de necesarul de materiale intocmit şi aprobat. combustibili. ci numai cu numele şi prenumele persoanei care le ridica. cu mentionarea cantitatii distribuite. Notele contabile au fost intocmite în baza bonurilor de consum şi a avizelor de insotire a marfii. prin care este specificata valoarea contabila a bunurilor distribuite în consum. CONSECINTE Nu exista o evidenta pe servicii a materialelor consumabile ridicate. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta mentionarea persoanei care ridica materialele.

Asigurarea ca Registrul numerelor de inventar a fost intocmit corect.3 CRITERIU Numerotarea imobilizarilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe. transfer. 2. construire. în ordinea succesiva a numerelor.Bonurile de consum. fiecarei grupe se rezerva o anumita serie de numere.vizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor catre seful compartimentului în cauza. Registrul se intocmeste intr-un singur exemplar de catre copartimentul financiarcontabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizarilor corporale intrate în patrimoniu prin achizitionare. confectionare. CONSECINTE Unele aprovizionari în cadrul compartimentului s-au facut fara stiinta coordonatorului compartimentului în cazul în care acestea sunt intocmite şi semnate doar de gestionar. Problema nr. în ordinea succesiva a numerelor CONSTATARE În cadrul registrului numerelor de inventar nu exista numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe 161 . este posibil sa se intocmeasca bonuri pentru un anumit compartiment.2. astfel în-cât prima cifra din serie sa reprezinte grupa din care face parte mijlocul fix respectiv.1. RECOMANDARE Se va proceda la intocmirea. iar bunurile sa ajunga în alta parte.donatie. conform formularului tipizat (cod 14-3-4/0A) se aproba de seful compatimentului care gestioneaza stocurile de materiale şi combustibili. Numerotarea imobilizarilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe. EVIDENTA IMOBILIZARILOR 2.2. În acest scop. CONSTATARE Bonurile de consum nu au fost avizate şi semnate de sef compartimentului CAUZA Având în vedere numarul mare de bonuri intocmite lunar (în medie 110/luna) s-a considerat ca este suficienta semnarea bonurilor de consum doar de gestionarul stocurilor de materiale.

de exemplu transferul intre doua secţii. proces-verbal de scoatere din functie. nu vom putea intocmi Bonul de miscare a mijlocului fix. Se completeaza pe baza documentelor privind miscarea. 2. 162 . data darii în folosinta. Fisa mijlocului fix se intocmeste intr-un exemplar de catre serviciul financiarcontabilitate pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel şi de aceeasi valoare. data amortizarii complete. bon de miscare. Asigurarea ca „Fisele mijloacelor fixe” au fost intocmite corect şi completate pe baza documentelor. transportul de la o subunitate la alta. precum: proces-verbal de receptie.2. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu intocmirea fiselor mijloacelor fixe sa completeze fisele cu datele lipsa. În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecut numarul de inventar În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta grupa din care face parte. grupa din care face parte. care au aceleasi cote de amortizare şi sunt puse în functiune în aceeasi luna.2. cota de amortizare.4 CRITERIU Fisele mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-2) în care se trec. amortizarea lunara. valoarea de inventar. denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice. CONSTATARE În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta amortizarea lunara. CAUZA Datorita numarului mare de fise ale mijloacelor fixe nu s-a dat atentie tuturor fiselor şi s-au omis anumite date. codul de clasificare.modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe. de primire în functiune. nr. Probleme nr.de inventar. CONSECINTE În cazul în care acele mijloace fixe cu fisele incomplete vor avea o miscare.CAUZA S-a considerat ca nu este necesara numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe CONSECINTE Nu exista o evidenta a imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu intocmirea Registrului numerelor de inventar sa numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe. durata normala de functionare. numar document provenienta.

CONSECINTE Fisele mijloacelor fixe care au fost miscate intre sectii sau subunitati. Procesul-verbal de receptie trebuie semnat de catre: ◦ Presedinte ◦ Membrii specialisti-consultanti 163 . Problema nr.2. RECOMANDARE Persoana desemnata de la compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe sa completeze bonurile de miscare cu datele lipsa. valoarea de inventar. CONSTATARE În unele cazuri bonul de miscare a mijloacelor fixe nu are numere. Intocmirea „Bonului de miscare a mijloacelor fixe” Se intocmeste în 2 exemplare de catre persoana desemnata de compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe (administrativ. 2. intre 2 locuri de munca ale unitatii (sectie. Document. a considerat suficiente datele trecute.5 CRITERIU Bonurile de miscare a mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-3A) în care se trec: nr. În unele cazuri nu este trecut numarul de inventar. CAUZA Necompletarea bonului de miscare de catre persoana desemnata din cadrul serviciului administrativ s-a datorat faptului ca. numarul de inventar.4. tehnic) Serveste ca: ◦ document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe.serviciu) ◦ document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la sectia predatoare la cea primitoare. data eliberarii. cantitatea.nu vor putea fi completate cu toate datele necesare.2.denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice.3. în alte cazuri nu au data trecuta. Intocmirea „Procesului verbal de receptie” Procesul-verbal de receptie se intocmeste în 3 exemplare şi sta la baza inregistrarii în contabilitate a intrarilor de imobilizari corporale.2.

Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe Procesele-verbale de scoatere din functiune a mijloacelor fixe au fost intocmite în 2 exemplare. cu modificarile şi completarile ulterioare şi în conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. dar nu exista numele şi prenumele trecut în procesul verbal de receptie. s-a datorat factorului ca sa considerat suficienta semnatura.1.◦ Asistenti la receptie ◦ Secretar Problema nr. republicata.82/1991. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul administrativ sa semneze procesul verbal de receptie şi sa treaca numele şi prenumele.3.6 CRITERIU Procesul verbal de receptie este un formular tip (cod 14-2-5) care trebuie semnate de intocmire de persoanele care raspund de informatiile privind receptia imobilizarilor corporale.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 2.5.2. Stabilirea responsabilitatilor în efectuare inventarierii Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere.obiecte de inventar în folosinta şi bunuri materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar. Au fost folosite modele tipizate ale acestui document (cod 14-2-3aA).3. separat pentru mijloace fixe. iar în unele cazuri numai numele şi prenumele. CONSECINTE În cazul în care în „Procesul verbal de Receptie” se gasesc nereguli. iar în alte cazuri exista semnatura. CONSTATARE La rubrica „Presedinte” exista numai numele şi prenumele fara semnatura. potrivit prevederilor Legii nr. 164 .revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ şi de pasiv şi care elaboreaza şi transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii. CAUZA Nesemnarea sau netrecerea numelui şi prenumelui în procesul verbal de receptie din cadrul serviciului administrativ. pe baza documentatiei prevazute de normele legale. persoana în cauza nu poate fi trasa la raspundere. 2. 2.

11. nu au valori materiale nereceptionate. Intocmirea şi completarea listelor de inventar Listele de inventar au fost intocmite pentru fiecare gestiune. cât şi de membrii comisiei de inventariere. a stocurilor de marfuri şi materiale.3. Inscrierea acestora fara spatii libere şi fara stersaturi în formularul „Lista de inventariere” (Cod 14-3-12). Declaratiile de inventar au fost datate şi semnate. comisiile de inventariere a mijloacelor fixe. obiectelor de inventar.valori materiale fara documente legale. materiale.3. De asemenea a fost mentionata pe fisele de magazie data la care s-au inventariat valorile materiale.2. nu au eliberat. Inventarierea bunurilor În baza deciziei nr.2011 emisa de Directorul general al SC ALFA SA. CONSTATARE 165 . iar în cadrul gestiunilor sau intocmit liste de inventariere pe fiecare loc de depozitare sau de folosinta a bunurilor pe categorii de bunuri. au procedat la inventarierea faptica a acestora. nu au cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri în gestiune. 2. semnate de membri comisiei care a eliberat inventarierea şi de catre gestionar. listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere şi gestionar. constatate cu ocazia inventarierii Problema nr.7 CRITERIU Potrivit OMFP nr. atât de gestionari.a obiectelor de inventar. Acest formular serveste ca documente pentru stabilirea lipsurilor şi a plusurilor de bunuri şi valori.obiecte de inventar.2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului. comisiile cu atributiuni în acest domeniu a procedat la verificarea fiselor de magazie şi la bararea şi semnarea acestora la ultima operatiune. respectiv mijloace fixe.75/15. În urma observarii fizice a fiecarui bun s-a procedat la inscrierea acestora în liste de inventariere. ca ei nu poseda valori materiale banesti apartinind tertilor. Procesul de inventariere a inceput cu luarea declaratiei de inventar de la gestionarul mijloacelor fixe.3.2. nu au documente de primire-eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la contabilitate şi nu detin numerar din vânzarea marfurilor aflate în gestiune. Dupa inventarierea faptica a stocurilor de materiale şi marfuri din magazie. marfuri. Din declaratiile scrise date de gestionari rezulta ca toate valorile materiale şi banesti aflate în gestiune se gasesc în cadrul instituţiei. a stocurilor de marfuri şi materiale.

dintre datele constatate faptic şi cele existente scriptic. CONSTATARE În unele cazuri listele de inventariere au fost completate atit la rubrica „Stocuri scriptice” cit şi la rubrica „Valoarea contabila” iar în unele cazuri listele de inventariere nu au fost completate. respectiv „Stocuri scriptice” şi „Valoarea contabila”. valorificarea inventarierii se face prin compararea datelor constatate faptic din listele de inventariere. Problema nr. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta una sau doua semnaturi pe fiecare lista de inventariere sau s-a omis prezentarea listei de inventariere persoanei care are în primire bunurile pentru a fi semnata CONSECINTE Nerespectarea deciziei şi neasumarea responsabilitatii în cazul în care exista diferente la valorificarea inventarieii. la rubrica „Stocuri scriptice” ci numai la rubrica „Valoare contabila”. cu cele din evidenta tehnico-operativa şi din contabilitate.8 CRITERIU Potrivit legislatiei în vigoare pentru aprobarea normelor privind organizarea şi inventarierea patrimoniului.3. În unele cazuri listele de inventariere nu sunt semnate pe fiecare fila de gestionar sau persoanele care au în primire bunurile de inventariere. Stabilirea comisiei de inventariere 166 . CAUZA S-a urmarit în principal completarea listelor de inventariere cu valoarea contabila. RECOMANDARE Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei. CONSECINTE Posibilitatea aparitiei unor diferente. RECOMANDARE Sa se completeze ambele rubrici prevazute în listele de inventariere.În unele cazuri listele de inventariere sunt semnate pe fiecare fila de un singur membru din comisia de inventariere.4. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate. 2.

82/1991. marfurilor şi materialelor s-a procedat la stabilirea rezultatelor inventarierii. data inceperii şi terminarii 167 .11. intocmindu-se centralizatoare pe categorii de bunuri (obiecte de inventar şi mijloace fixe) pe etaje. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere.75/15. 2. potrivit prevederilor legale.4.emisa de Directorul general al societatii. VALORIFICAREA INVENTARIERII 2. comisiile de inventariere au fost numite în baza deciziei nr. Erorile descoperite cu aceasta ocazie au fost corectate operativ.2011. 2.dupa caz.11.masurare sau cubare. numita de asemenea prin decizia nr.republicata şi a normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. Stabilirea rezultatelor inventarierii Rezultatele inventarierii au fost stabilite prin compararea datelor constatate faptic şi inscrise în listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) şi din contabilitate. acest lucru a fost mentionat şi în listele de inventar.4.2011. 2. numarul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere. Dupa stabilirea stocurilor faptice s-a trecut la completarea listelor de inventariere cu stocurile scriptice şi valoarea contabila. Rezultatele inventarierii au fost inscrise de catre comisia de inventariere intr-un procesverbal care a cuprins data intocmirii numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere. Bunurile aflate în ambalajele originale intacte au fost desfacute prin sondaj. Comisiile de inventariere au fost coordonate de o comisie centrala.4. Stabilirea şi definitivarea plusurilor şi minusurilor Dupa terminarea inventarierii faptice a mijloacelor fixe.Potrivit Legii contabilitatii nr. dupa care s-a procedat la stabilirea rezultatelor inventarierii.unde a fost trecuta valoarea de inventar din fiecare lista de inventariere. Stabilirea stocurilor faptice a fost efectuata prin numarare. iar în cadrul etajelor pe camere (birouri).3. Definitivarea stocului scriptic Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii s-a procedat la analiza tuturor stocurilor inscrise în fisele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. comparindu-se astfel datele constatate faptic şi inscrise în listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) şi din contabilitate.obiectelor de inventar.1.4.75/15.2.cintarire.

REGISTRUL . grupate dupa natura lor. republicata şi normelor privind inventarierea patrimoniului. rezultatele inventarierii. Toate constatarile efectuate au la baza documente de lucru intocmite. Definitivarea stocului faptic Potrivit Legii 82/1991. INCHEIERE Prezentul Raport de audit intern a fost intocmit în baza listei centralizatoare a obiectelor auditabile.5. concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate. conform posturilor din bilant. rezultatele inventarierii au fost inregistrate în evidenta tehnico-operativa în termen de 3 zile de la data aprobarii Procesului-verbal de inventariere de catre Directorul General.10/2012 Neimple. dupa aprobarea propunerilor din Procesul-verbal al comisiei de inventariere de catre Directorul general al societatii.cod 14-1-2 a fost infiintat şi condus la nivelul serviciului contabilitate. fiind incercuit. a programului de audit şi a celui de interventie la fata locului. 2. precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. 2. ImplePartial Raport de audit Nr. AUDITOR Alexandru Pop SUPERVIZAT ENTITATEA: SC ALFA SA SERVICIUL DE AUDIT INTERN FISA DE URMARIREA A RECOMANDARILOR Serviciul contabilitate Serviciul administrativ Rec.4.Data 168 . pe care se bazeaza sustinerile. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se inscriu rezultatele inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.avind numerotate paginile în ordine cronologica şi fiind inregistrat la registratura unitatii.operatiunii de inventariere.4. a constatarilor efectuate în faza de colectare şi prelucrare a informatiilor şi în timpul muncii pe teren. Registrul inventar.INVENTAR (cod 14-1-2) Elementele patrimoniale inscrise în registrul-inventar au avut la baza listele de inventariere centralizatoare şi procesele verbale de inventariere care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. valoarea materialelor propuse la casare.

Nr. 1

Recomandarea

mentat

implementat

mentat

2

3

4

5

6

7

Sa se urmareasca consumurile pe Permanent fiecare serviciu în parte, iar eliberarea de materiale sa se faca în limita necesarului aprobat pe servicii Sa se procedeze la intocmirea, avizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor de catre seful compartimentului în cauza Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare pagina de catre toti membrii comsiei. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare pagina a listelor de inventariere de catre gestionar şi eventual,persoanele care au în primire bunurile inventariate Sa se procedeze la intocmirea „Registrului numerelor de inventar” sa se numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe de catre persoana desemnata de la serviciul financiar-contabil Sa se procedeze la completarea fiselor mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoana desemnata de la serviciul financiar-contabil Sa se procedeze la completarea bonurilor de miscare a mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoanele desemnate Sa se procedeze la semnarea Procesului-verbal de receptie a imobilizarilor corporale şi sa se traca numele şi prenumele de catre persoana desemnata Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate Sa se completeze listele de inventariere cu stocurile scriptice şi valoarea contabila în vederea

planificata/ data implementarii Permanent

Permanent

Cu ocazia inventarierii patrimoniului

Permanent

Permanent

permanent

Permanent

8 9

Cu ocazia inventarierii patrimoniului Cu ocazia inventarierii patrimoniului Cu ocazia inventarierii patrimoniului 169

10

valorificarii inventarierii

REZUMAT Studiul de caz se referǎ la societatea comerciala ALFA SA, persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Obiectul de activitate este prestarea servicii, cazare, închiriere de spatii, activitatea de alimentatie publica. Tipul de auditare-s-a efectuat un audit de conformitate. Scopul actiunii de auditare a constat în: ● a da asigurari ca bunurile patrimoniale sunt inregistrate corect şi sunt cuprinse în listele de inventariere; ● a da asigurari ca exista controale instituite pentru fiecare activitate şi ca acestea exista; 170

● asigurarea corectitudinii gestionarii imobilizarilor corporale şi necorporale; ● asigurarea existentei controalelor pentru fiecare operatiune şi stabilirea faptului ca, ele sunt sau nu functionale. Obiectivele actiunii de auditare au privit: ● inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor; ● daca s-a intocmit registrul numerelor de inventar; ● daca exista fisele mijloacelor fixe; ● intocmirea Bonului de miscare a mijloacelor fixe ● intocmirea Procesului-verbal de receptie; ● intocmirea Procesului-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe; ● inventarierea patrimoniului; ● valorificarea inventarierii; ● completarea registrului inventar. Constatarile au relevat faptul ca activitatea de inventariere a patrimoniului au fost afectate de anumite disfunctionalitati, motiv pentru care au fost emise anumite recomandari: 1.Sa se urmareasca consumurile pe fiecare serviciu în parte, iar eliberarea de materiale sa se faca în limita necesarului aprobat pe servicii. 2.Sa se procedeze la intocmirea, avizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor de catre seful compartimentului în cauza. 3. Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare pagina de catre toti membrii comsiei. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare pagina a listelor de inventariere de catre gestionar şi eventual,persoanele care au în primire bunurile inventariate. 4. Sa se procedeze la intocmirea „Registrului numerelor de inventar” sa se numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe de catre persoana desemnata de la serviciul financiarcontabil. 5. Sa se procedeze la completarea fiselor mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoana desemnata de la serviciul financiar-contabil. 6. Sa se procedeze la completarea bonurilor de miscare a mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoanele desemnate. 7. Sa se procedeze la semnarea Procesului-verbal de receptie a imobilizarilor corporale şi sa se traca numele şi prenumele de catre persoana desemnata. 8. Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei.

171

172 . Sa se completeze listele de inventariere cu stocurile scriptice şi valoarea contabila în vederea valorificarii inventarierii. 4. audit de baza. Care sunt principalele recomandǎri ale raportului de audit intern prezentate în studiul de caz? 3. c. b. 2. prezentarea scopului misiunii. Principalele tipuri de audit sunt urmatoarele. asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii d. Ce tip de audit a fost abordat în misiune? 4. Care sunt principalele riscuri ale activitǎţii de inventariere a patrimoniului? TEMA DE CONTROL Întocmiţi documentaţia aferentǎ unei misiuni de audit intern la o instituţie publicǎ sau la o societate comercialǎ pe o temǎ la alegere.3.4 TEST DE AUTOEVALUARE NR. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1.9. Care sunt principalele constatǎri ale raportului de audit intern prezentate în studiul de caz? 2. prezentarea auditorilor. 10. cu exceptia: a. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere nu cuprinde: a. audit de sistem. intocmirea Fiselor de identificare şi analiza a problemelor(FIAP) e. 4 1. b. 4. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate. prezentarea obiectivelor misiunii de audit.

ordinul de serviciu. d.. 3.c. Dosarul permanent cuprinde urmatoarele documente. copii xerox ale documentelor justificative. fisa de identificare şi analiza problemelor . c. c. şi d.cafr. audit de regularitate. e. cu exceptia: a. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR.ro/index. 38 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern OMFP nr. 252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern) 173 .jsp? page=audit_intern) Legea nr. privind activitatea de audit financiar OMFP nr. 4 Normele profesionale ale auditului intern aprobate. interviul şi analiza . reglementari. c.75/1999 republicată. e. d. verificarea. notificarea 4. numai cele mentionate la literele a. Principalele tehnici de audit sunt : a. e. chestionarul de control intern . observarea fizica.5. 672/2002 privind auditul public intern OUG nr. d. b. 4. chestionarul lista de verificare . extrase din documente. b. legi. 88/19 aprilie 2007. proiectul raportului de audit. a Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România (http://www.. pista de audit. prin Hotărârea nr. auditul performantei.

jsp?selected=0 174 . 1267/2000. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România OMFP nr.983/2004. 1702/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice. care aprobă Normele minimale de audit intern Ghidurile practice de audit public intern postate la: http://www.mfinante.ro/audit/index.HG nr. OMFP nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful