You are on page 1of 6

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

Noua guvernanta si mondializarea
Criza economică a arătat că multe ţări europene se confruntă cu probleme fundamentale şi cu tendinţe care nu sunt viabile pe termen lung. De asemenea, ne-a făcut să înţelegem mai bine cât de interdependente sunt economiile UE. Intensificarea coordonării politicilor economice la nivelul UE ne va ajuta să rezolvăm aceste probleme şi să promovăm creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Problema organizarii, conducerii, si dirijerii vietii sociale, in special a celei politice, intr-un cuvant, a guvernarii a constituit si constituie si astazi o tema majora a gandirii si practicii politice. Importanta acesteia decurge din faptul ca de modul cum este realizata in practica, de calitatea si eficienta actului de guvernare, depinde in mare masura infaptuirea aspiratiilor, dezideratelor si intereselor oamenilor. De aceea, inca din antichitate guvernarea a nascut vii si aprinse dezbateri si controverse, asupra ei aplecandu-se filosofii, istoricii, ganditori ai lumii antice, in special cei din Grecia si Roma. Platon, dar mai cu seama Aristotel interesati de realizarea Binelui comun, au vazut in guvernare si formele sale conditia infaptuirii acestuia. Prima utilizare a termenului de guvernanta in sensul actual, a fost folosit de Banca Mondiala, care intr-un raport publicat in 1989, privind dezvoltarea economica a tarilor africane vorbea despre "o criza a guvernamantului", privita ca maniera de exercitare in sens pozitiv a actului guvernarii de catre statele post-coloniale impreuna cu organismele economice financiare internationale si alti agenti economici. Raportul lasa sa se inteleaga ca este nevoie de un nou sistem de guvernare, bazat pe principii si relatii noi intre statele nationale, organizatii internationale, societati civile, intreprinderile si societatile multinationale care sa conduca la o mai buna gestionare a afacerilor. Banca Mondiala incerca sa introduca depolitizarea si dezideologizarea economiei si finantelor prezentate ca elemente ale oricarei societati moderne care trebuie sa functioneze bine, eficient si integru, oricare ar fi fortele politice aflate la putere Noua guvernanţă economică a UE se bazează pe trei piloni:  consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atentă din partea UE. Acest pilon include: priorităţile politice şi obiectivele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020, angajamentele suplimentare pe care şi le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus, consolidarea supravegherii de către UE a politicilor economice şi fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate şi creştere, dar şi prin intermediul noilor instrumente menite să stopeze dezechilibrele macroeconomice, adoptarea unei noi metode de lucru - semestrul european - care permite discutarea priorităţilor economice şi bugetare în aceeaşi perioadă a fiecărui an.  asigurarea stabilităţii zonei euro. În anul 2010, UE a reacţionat la criza datoriei suverane prin crearea unor mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. Acestea vor fi înlocuite în 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES). Aceste măsuri de sprijin sunt condiţionate de aplicarea unor programe de reformă şi consolidare fiscală şi au fost elaborate în strânsă colaborare cu FMI.  redresarea sectorului financiar, prin acţiunile prezentate mai jos. Pactul de stabilitate şi creştere Este un set de reguli care încurajează statele membre să menţină viabilitatea finanţelor publice. Pactul are două componente:  componenta preventivă invită statele membre să transmită anual programul de stabilitate (ţările din zona euro) sau de convergenţă (celelalte state membre), odată cu programul naţional de
1

Nerespectarea acestor recomandări poate duce la impunerea de sancţiuni pentru statele din zona euro. Consiliul va transmite recomandări privind redresarea situaţiei. în cadrul semestrului european) sau. statele membre au făcut alegeri economice divergente.ASIGURARI. Comisia poate oferi recomandări politice (în iunie. Pactul euro plus Statele membre ale zonei euro au convenit asupra unui program suplimentar de reforme. menit să identifice şi să corecteze aceste aspecte. au decis să adere la acest pact: Bulgaria. Angajamentele asumate în virtutea pactului se integrează în noul cadrul de guvernanţă economică şi sunt incluse în programele naţionale de reformă ale statelor membre. Toate cele 23 de părţi semnatare se angajează să implementeze reformele în detaliu. Pactul a fost aprobat de liderii UE în martie 2011. Pactul de stabilitate şi creştere este în curs de consolidare. Ulterior. Pactul vizează patru domenii: competitivitate. Danemarca. Prin acest mecanism. abordând aspectele contabile şi statistice.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE. Letonia. Remedierea sectorului financiar UE a elaborat noi reglementări şi a creat agenţii cu scopul de a preveni din timp apariţia problemelor şi de a se asigura că toţi actorii din sectorul financiar sunt supuşi unor reglementări şi monitorizări stricte. care au dus la accentuarea diferenţelor în materie de competitivitate şi la apariţia unor dezechilibre macroeconomice la nivelul UE. Lituania. Alte şase ţări. Mondializarea nu vizeaza atât cucerirea tarilor. în cadrul Consiliului va fi nevoie de o majoritate calificată nu atât pentru a aproba. poate înainta o propunere Consiliului pentru ca acesta să transmită un avertisment în cazul unui deficit excesiv. În prezent se întreprind şi alte acţiuni. ocuparea forţei de muncă. cât mai ales pentru a respinge o propunere de sancţionare înaintată de Comisie  să amelioreze cadrele bugetare naţionale. Comisia a propus un nou mecanism de supraveghere. prin introducerea unor modificări menite:  să permită componentei corective a Pactului să ia mai bine în considerare interacţiunea dintre datorie şi deficit. dacă este cazul. cât cea a pietelor. va face recomandări.  componenta corectivă reglementează procedura în caz de deficit excesiv (PDE). viabilitatea finanţelor publice şi consolidarea stabilităţii financiare. creşterea deficitului de cont curent sau a excedentelor. Comisia va face analize aprofundate pentru a stabili dacă dezechilibrele sunt dăunătoare şi. care nu fac parte din zona euro. dacă deficitul bugetar al unui stat membru depăşeşte limita de 3% (conform Tratatului). în viitor. care constituie o reflecţie a interdependenţei dintre ele. În baza PDE. mai ales în ţările puternic îndatorate (unde datoria publică depăşeşte 60% din PIB)  să accelereze procedura în caz de deficit excesiv şi să facă impunerea sancţiunilor semiautomată . Pentru ca această situaţie să nu se repete în viitor. în special pentru a garanta că băncile europene au suficiente rezerve de capital pentru a face faţă. scăderea competitivităţii). 2 . Polonia şi România. bule imobiliare. economiile statelor membre vor fi monitorizate în vederea depistării dezechilibrelor macroeconomice (ex.BANCI SI BURSE DE VALORI reformă. dacă este necesar. Cele patru state membre care nu au semnat pactul sunt libere să facă acest lucru oricând doresc.în acest sens. şocurilor care afectează sistemul financiar şi pentru a continua să funcţioneze şi să ofere credite întreprinderilor şi persoanelor fizice. precum şi practicile în materie de previziuni. Acest program prezintă modul în care statul membru intenţionează să asigure şi să menţină viabilitatea finaţelor publice pe termen mediu. Dacă statele membre depăşesc „nivelurile de alertă”. cunoscut sub numele de „Pactul euro plus”. încă din faza incipientă. Corectarea dezechilibrelor macroeconomice În ultimii zece ani.

Totusi. ca în timpul marilor invazii sau în perioadele coloniale. Totul se însoteste cu criminalitatea financiara legata de cercurile de afaceri si de marile banci. Marile grupuri devasteaza mediul cu mijloace disproportionate. Acest lucru reprezinta o amenintare pentru calitatea vietii într-o lume globalizata.BANCI SI BURSE DE VALORI Preocuparea acestei puteri moderne nu este cucerirea de teritorii. adica mai mult decât produsul national brut al unei treimi din omenire. chiar efecte îngrijoratoare asupra economiei.ASIGURARI. democratic. Sunt aduse argumente pro si contra atât pentru mondializare cât si pentru globalizare. Se mentioneaza în acest sens ca atractia cvasigenerala pentru aceasta schimbare este justificata de oportunitatile pe care le ofera economia la scara planetara si de crestere evidenta a eficientei. în institutii politice regionale si în organizatii interguvernamentale. Autoritatea statului este legata de apartenenta la un anumit teritoriu. Scoaterea la vânzare generalizata a cuvintelor si lucrurilor.5 miliarde ramân în suferinta. ˛n vârful listei se situeaza statele care sub presiunea firmelor au realizat liberalizarea economiilor. daca nu impo sibil sa reglementeze aceste procese care au. Din cele sase miliarde de locuitori ai planetei. care recicleaza sume de peste 1. statele îsi recâstiga o parte din capacitatea de guvernare prin afirmarea autoritatii la un nivel superior. precaritate. În timp ce productia mondiala de bunuri alimentare de baza reprezinta peste 110 la suta din necesitati. a naturii si culturii provoaca o agravare a inegalitatilor. ecologic si de securitate. Mondializarea este analizata în procesul devenirii sale istorice si se demonstreaza ca etapa de la sfârsitul secolului XX si începutul secolului XXI a fost determinanta pentru instaurarea acestui proces la scara planetara în mod ireversibil. în toate regiunile. societatii si/sau politicii nationale. 30 de milioane de oameni continua sa moara de foame anual si peste 800 de milioane sunt subalimentati. un caracter transfrontalier. a trupurilor si spiritelor.uneori. Lumea merge cu capul în jos. Mondializarea înseamna si jaf planetar. În cazulglobalizarii. Economiile desi sunt în mod generalizat capitaliste se situeaza pe stadii diferite. abia 500 de milioane traiesc confortabil.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE. în prezent. 3 . Cu suferintele sociale care rezulta: somaj masiv. un miliard de someri si subfolositi în lume . ele scot profit din bogatiile naturii. ci însusirea bogatiilor. pune mai întâi problema clarificarii terminologiei prin care este cunoscut astazi acest fenomen deosebit de complex. Supraexploatarea barbatilor. precum si de perspectivele dezvoltarii. Statelor le este greu. si fac aceasta fara scupule si fara oprelisti. Promotorii mondializarii sunt foarte multi si bineînteles diferiti. Pâna atunci se pot folosi deopotriva cele doua denumiri si timpul ar putea face sa ne fixam la una dintre ele sau sa apara una noua mai adecvata si mai putin contestata. 50 de milioane de someri în Europa. din ce în ce mai multe procese au. sunt foarte afectate de tendinte hegemoniste si probabil mult mai târziu ar putea atinge caracteristicile proprii globalizarii.Industrii întregi sunt sinistrate cu brutalitate.Dupa cum se va vedea. venitul bogatilor este de 82 de ori mai ridicat. dar si pentru alte denumiri.000 de miliarde de dolari pe an. sunt foarte inegale. deoarece duce la patru “deficite de guvernare” majore: social. Mondializarea. Se ajunge la concluzia ca realitatile nu confirma integrarea economiilor lumii la nivelul pe care-l presupune globalizarea. în timp ce 5. deschiderea lor. Aceasta cucerire se însoteste cu distrugeri impresionante. În 1960. unele nici macar nu pot fi localizate (deoarece provin din “realitatea virtuala”). 20 la suta din populatia lumii celei mai bogate dispunea de un venit de 30 de ori mai mare decât 20 la suta dintre cei mai saraci. stare de fapt. Astazi. femeilor si – mai scandalos – a copiilor: 300 de milioane dintre ei. subfolosirea fortei de munca. în conditii de o mare brutalitate. excludere. granitele devin permeabile. care sunt bunul comun al umanitatii. putem afirma ca este în scadere capacitatea si vointa de a guverna.

prin agilitate. Altermondializarea. cercetarii. organizatiilor. personalul entitatii si reprezentantii acesteia. prin dinamism si vointa de a se impune.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE. Oricum însa actiunile tuturor converg în directia aprofundarii mondializarii desi adesea între promotri se duc lupte grele. prin atitudinea exemplara fata de subiectele de interes general (ecologie. respectarea mediului sau dezvoltarea durabila. bogatia. Tarile emergente si mai ales cele în dezvoltare vor sa-si dezvolte economiile si sa atraga mondializarea pe tarâmurile lor pentru a reusi în tentativa lor. nu contesta mondializarea. contrabandistii. crima organizata.De fapt. Mondializarea. paradisurile fiscale etc. FMI. care ia în considerare nu numai necesitatea informarii actionarilor si satisfactia acestora. care. Ea are drept obiectiv sa obtina profit. 4 . Alaturi de acestea. inspectarea persoanelor. au creat conditiile mondializarii. prin respectarea drepturilor omului. Este vorba de a pune în functiune un mod de gestionare a societatilor multinationale. ci doreste doar sa se realizeze altfel spre a fi si în favoarea altora. Omul este în centrul preocuparilor noii guvernante. Pentru a face fata incertitudinii si complexitatii lumii moderne apare un nou mod de guvernanta. organizatiile neguvernamentale de diferite feluri. sa raspunda la sfidarile globalizarii mondiale. Dar omul este cetatean al lumii prin aprecierea comportamentului fata de întreprinderi. capacitate de mobilizare se diferentiaza societatile. inovarii. sa se concentreze mai mult asupra creatiei.I. egalitatea între sexe. Fiecare îsi urmareste scopul si când îsi descopera interesul comun cel putin unii dintre ei actioneaza împreuna. deoarece acestea sunt mai preocupate de satisfacerea nevoilor elementare ale populatiei. Explozia tehnologica si mondializarea schimburilor au condus la dezvoltarea unei economii a cunoasterii în care. Acest tip de guvernanta nu poate fi aplicat pentru moment în tarile în curs de dezvoltare. ca în tarile mai putin dezvoltate nu-si produce efectul benefic asteptat si genereaza adesea dificultati mari. în desfasurarea sa nu este perceputa în toata lumea si de toti la fel. sa favorizeze creativitatea. ci si prin capacitatea de adaptare si reactivitate. ca afecteaza negativ mediul. într-un cuvânt prin capacitatea de a deveni cetatean al lumii. respingerea oricarei discriminari etc. o mare contributie au O. O astfel de guvernanta a aparut în cadrul societatilor occidentale cu o cultura democratica dovedita. O entitate nu va fi apreciata numai conform unor criterii economice sau de rentabilitate. etica. sa-i cunoasca si sa-I utilizeze potentialul de eficienta în favoarea lor. – banca Mondiala. Guvernanta – un alt mod de conducere Obiectivul oricarei guvernante este asigurarea echilibrului puterilor între diversii participanti si punerea în functiune a instrumentelor de control ale acestora atât pentru actionarii care participa la capitalul intangibil.).E. inovatie.ASIGURARI. a oamenilor. opinia publica etc. tinând seama si respectând diversitatea natiunilor prin care acestea opereaza. firmele au început mondializarea numai ca acum si-au atras sprijinul statelor lor. OMC si altele. care cunosc prosperitatea. marketingului ca si asupra productiei (delocalizata în tari cu cerere redusa a mâinii de lucru). resurselor culturale. Dar faptul ca modul în care se realizeaza mondializarea are si efecte nefavorabile asupra multor economii. caci despre aceasta este vorba. prin capacitatea de a raspunde aspiratiilor persoanelor pe care le foloseste. ci si capacitatea entitatii de a raspunde la noile restrictii formulate de piata prin organisme exterioare. în sine si în principiu nu-i se opune. migratia populatiei. de fapt a tuturor. ca distribuirea eficientei pe care o genereaza este extrem de contestata a creat o miscare adversa care încearca sa-i reuneasca pe toti nemultumitii. cât si pentru ceilalti participanti la acest capital. Tarile dezvoltate se straduiesc s-o impuna.BANCI SI BURSE DE VALORI dereglementarea si dezintermedierea.

Principalul pericol al unei culturi pregnante este ca ea poate duce la excluderea oricarei personae straine corpului social. Un grup de entitati nu este un ansamblu fizic si localizat. copia ilicita a programelor este interzisa. Acest aspect constituie evident o bogatie ce poate fi exploatata. Este de preferat un consens al deciziilor. Dintre valorile unui grup de entitati mentionam: inovatia fata de produsele anterioare. respectarea celuilalt. rezulta implicit o importanta capacitate pentru a accepta si conduce schimbarea. învatarea limbii si în tara unde se lucreaza. acceptarea mediului international si corolarul sau mobilitatea.ASIGURARI. Constiinta colectiva si sentimentul apartenentei la o organizatie nu apar în mod natural în astfel de cazuri. adaptarea la circumstante. Distanta si dimensiunea sporesc enorm complexitatea problemelor de dezvoltat. respectarea clientilor. cel mai bun pret”. Ea poate astfel conduce de la autosatisfactie la eticheta si autarhie. asimilate si acceptate reprezinta ceea ce se numeste cultura de entitate. pot genera sindromul „not invented here”. La acest pret si având la baza o cultura de întreprindere viguroasa cu valori bine întelese. rezultata din tarile în care opereaza. seriozitatea în munca. 515). unitatii si diversitatii. spionajul este prohibit. traditionala. concilierea traditiei si a modernitatii. cunoasterea colaboratorilor. rezultat din analiza mai multor optiuni. autonomia. disponibilitatea. Avem în vedere o cultura de întreprindere obtinuta prin evolutie si adaptare la lumea contemporana. Aceste valori difera de la un grup altul. Marile scandaluri financiare au determinat Uniunea Europeana la conceperea unui cod de guvernanta corporatista conform caruia investitorii devin mai pretentiosi în privinta calitatii informatiilor si standardelor solicitate firmelor si pietelor în care intentioneaza sa investeasca (Roman. lumea moderna solicita reducerea duratelor si costurilor. 5 .BANCI SI BURSE DE VALORI Guvernanta are drept scop concilierea coerentei. într-un cuvânt. p. care. Aceasta noua guvernanta permite tratarea problemelor contemporane de ocomplexitate crescuta printr-o munca de echipa în care fiecare îsi adduce contributia. Munca în ansamblu nu este atât de simpla. respectarea oamenilor. adevaratul patron este clientul. o entitate poate deveni o forta. constatarea pe teren. Participarea activa în cadrul organizatiilor implica definirea unui sistem de valori generatoare în care oamenii se recunosc. flexibilitatea devenind o valoare permanenta. Constructia noii guvernante O entitate multinationala se caracterizeaza printr-o mare diversitate culturala. mai departe. onestitatea. acceptarea reconversiunilor). lingvistica. respectiv capacitatea de a decide si de a-si asuma deciziile. facând astfel dificila angajarea colaboratorilor în cursul carierei. acceptarea sanctiunii pietei. egalitatea sanselor. ci ele trebuie cultivate. Se poate ajunge chiar la mediocritate. Mosteanu. Ea presupune comunicare. De aici.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE. O cultura solida de entitate prezinta si dezavantaje. discretia si confidentialitatea. Aceste valori impuse de conducerea entitatii. ci un ansamblu repartizat. la care adera. dar si o dificultate pentru organizatie. Toate acestea presupun respectarea mediului si dezvoltarea durabila. participare. calitatea „cel mai bun produs. respectarea faptelor. cultura creeaza un spirit de echipa si o anumita disciplina care permite o mobilizare profunda si rapida a entitatii. Un spirit de echipa se poate transforma rapid în apararea avantajelor dobândite. Prin adeziunea pe care o determina. decât o anihilare a acestora. Aceasta reprezinta baza care asigura unitatea unei organizatii. este admisa eroarea dar nu minciuna. 2011. în sensul ca devine necesara coeziunea actiunilor. Ea constituie curentul social în fata incertitudinii. flexibilitatea (iscusinta de a pune în discutie. Prin competitia pe care o impune. transparenta.

conditie indispensabila a reusitei proiectelor complexe. 6 . acceptarea lor si presupune. Ele trebuie create si animate de conducere care trebuie sa dea un exemplu în materie si sa se asigure ca principalii responsabili ai entitatii sunt implicati.BANCI SI BURSE DE VALORI Procesul de guvernanta Punerea la punct a unei guvernante presupune stabilirea principiilor de baza care: conduc relatiile între diferiti participanti. garanteaza o functionare corecta a proceselor de luare a deciziilor. Guvernanta favorizeaza dialogul si solicita transparenta. ca ei au un rol activ si ca sunt într-un loc adecvat pentru luarea deciziilor. deoarece necesita existenta retelelor de decizie care sunt acceptate în timp si presupun un efort considerabil pentru a fi mentinute.ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FINANTE. în lumea multiculturala pe care o gireaza. definesc clar responsabilitatile. Ea permite astfel mobilizarea fortelor. elaborarea deciziilor.ASIGURARI. Buna functionare a acestor procese se bazeaza pe o maturitate a entitatii. Ea reprezinta de fapt un consens al comunitatii ai carei membri accepta sa coopereze si sa lucreze împreuna. Procesele de comunicare si concertare Procesele de comunicare si concertare reprezinta elementele cele mai importante ale guvernantei. aplicarea cooperarii.