CAIET DE PRACTICĂ pentru Laboratorul didactic de BIOTEHNOLOGII, sala D 1.4.

, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, domeniul INGINERIA MEDIULUI Responsabil: lector dr.biolog Dana Malschi
Tel: 0745 367373, e-mail: danamalschi@yahoo.com Tematica practicii: STUDIUL INDICATORILOR BIOLOGICI DE POLUARE. • Bioindicatori in mediul terestru. Bioindicatori în mediul acvatic. • ISO - metode de evaluare a poluării prin bioindicatori si biomonitoring. Metode biologice pentru determinarea toxicitatii şi de evaluare a biotehnologiilor. BIOTEHNOLOGII PENTRU TRATAREA APELOR UZATE SI POLUATE. BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR ACVATICE. • Bioremedierea apelor subterane contaminate şi a apelor uzate cu ajutorul microorganismelor (bacterii, cianobacterii, fungi) şi plantelor superioare. • Indepărtarea metalelor grele din ape poluate cu ajutorul cianobacteriilor. • Bioremedierea prin zone umede construite (asociaţii de plante acvatice, fungi, microorganisme) pentru tratarea apelor uzate sau a eluatelor din soluri contaminate. BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR TERESTRE. • Rolul microflorei in depoluare. Grupe ecofiziologice de bacterii. Studiul microbiotei depoluante. • Depoluarea biologica a solului prin biodegradarea substanţelor organice din sol. • Bioremedierea solurilor poluate cu metale grele, dioxid de sulf, hidrocarburi, compusi organici sintetici. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ. • Tehnologii de bioremediere a haldelor de steril, a iazurilor de decantare, a deşeurilor industriale. • Tehnologii de bioremediere a deseurilor urbane, a reziduurilor de la termocentrale. • Asociaţii de arbori, arbuşti, plante ierboase, microorganisme utile în reconstrucţia ecologică. BIOTEHNOLOGII -ECOTEHNOLOGII APLICATE IN AGRICULTURA. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECTIE ANTIEROZIONALA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI, ÎN CONDIŢIILE ÎNCĂLZIRII ŞI ARIDIZĂRII, A SCHIMBARILOR CLIMATICE ACTUALE. • Rolul ecotehnologiei agroforestiere de protecţie în bioremedierea terenurilor agricole deteriorate, în limitarea poluarii cu insecticidelor, in combaterea biologica a daunatorilor, în agricultura ecologică. • Rolul biotehnologiilor nepoluante de combatere biologica a daunatorilor în protecţia mediului şi a plantelor (teste de laborator în izolatoare pradă-prădător cu insecte fitofage si entomofage pradatoare). BIOTEHNOLOGII GENETICE. • Studiul impactului introducerii organismelor genetic modificate ( OGM ) în agroecosisteme Descrierea laboratorului de biotehnologii. Laboratorul include doua structuri: 1. Laboratorul didactic /2007 “Tehnologii de conservare şi utilizare a bioresurselor-Reconstrucţie ecologică, bioremediere, depoluare biologică, management ecologic al sistemelor biotehnice şi ecologice“, dotat cu Finanţare din Programul naţional de infrastructură în educaţie MEdC 2006 – 2008, 2. Laboratorul de cercetare “Agroecologie si dezvoltare durabila - (entomologie)„ dotat cu finantare din proiectul CNCSIS 1448, 2007-2008 Laboratorul de biotehnologii are ca scop: • formarea profesională pentru elaborarea biotehnologiilor de valorificare durabilă şi gestiune a bioresurselor, specifice activităţilor inginereşti de protecţia mediului. • desfasurarea studiului şi cercetărilor asupra componentelor mediului biotic, biodiversităţii şi impactului factorilor ambientali, naturali şi tehnologici in ecosisteme naturale şi biotehnice; • formarea capacităţiilor de elaborare a bio- şi eco-tehnologiilor pentru depoluare, bioremediere, reconstrucţie ecologică, în contextul impactului schimbărilor climatice şi tehnologice actuale. • In domeniul “Agroecologie si dezvoltare durabila (entomologie)”, laboratorul are ca scop efectuarea de cercetări entomocenotice, studii pentru elaborarea biotehnologiilor de combatere a daunatorilor si a sistemelor de management integrat al dăunătorilor, studii asupra reconstructiei agroecologice etc. în scopul dezvoltării agricole durabile, siguranţei şi calităţii producţiilor agricole, protecţiei mediului, conservării şi utilizării biodiversităţii, promovării agriculturii ecologice, a agriculturii conservative, în condiţiile noi legate de schimbările climatice, agroecologice şi tehnologice zonale.

Activităţi planificate în laborator: lucrări practice, activităţi studenţeşti de cercetare-îndrumare licenţă, masterat, cerc ştiinţific etc., experienţe demonstrative de ecofiziologie, ecotoxicologie si depoluare biologică; experiente de laborator cu plante, insecte vii, (pentru studiul parametrilor de dezvoltare etc.); prelucrarea probelor recoltate din teren; determinari calitative si cantitative de fauna si flora; intocmirea colectiilor didactice; prelucrarea datelor; documentarea şi tehnoredactarea lucrărilor ştiinţifice etc. Laboratorul beneficiaza de: 1. Condiţii de lumină naturală şi artificială puternică, cu sistem de lumină suplimentară pentru experientele cu insecte şi plante, prize multiple electrice pentru aparatură etc.; 2. Număr de locuri studenţi: 25-35; 3. Suprafaţa: 64 m2(8 m x 8 m); 4. Dotare: • Echipamente noi, din 2007-2008, cu Finanţare din Programul naţional de infrastructură în educaţie MEdC 2006 – 2008, pentru Laboratorul didactic /2007 “Tehnologii de conservare şi utilizare a bioresurselorReconstrucţie ecologică, bioremediere, depoluare biologică, management ecologic al sistemelor biotehnice şi ecologice“: 1 stereomicroscop Motic, lupă binoculară cu sistem de iluminare; 5 bucăţi stereomicroscop binocular Optika, sistem propriu de iluminare; 1 stereomicroscop Motic-Microscop digital Binocular with integral CCTV), termostat cu lumina, 1 etuvă. • Aparatura din dotarea cu finantare CNCSIS, a proiectului 1448, 2007-2008, pentru Laboratorul de cercetare “ Agroecologie si dezvoltare durabila (entomologie)”: 2 bucăţi stereomicroscop cu sistem propriu de iluminare (Optika Trinocular); 2 bucăţi microscop biologic cu sistem propriu de iluminare (Optika Trinocular); 4 bucăţi microscop biologic cu sistem propriu de iluminare (Optika binocular); 2 bucăţi Stereomicroscop trinocular Optica SYR10 cu DIGI8 camera; 1 microscop biologic trinocular OpticaB353A; 2 bucăţi microscop biologic binocular Optica B 353 A; 2 bucăţi videoproiector, ecran de proiecţie -1 bucată; aparat foto digital, 7M PIXELI -1 bucată; Digital camera -1 bucată; sistem pentru prelucrarea probelor, frigider cu congelator Arctic. Etuva; sistem pentru conservarea probelor, frigider, lămpi, calorifere, ventilator etc.; Obiecte de inventar specifice cercetărilor de biologie, lămpi, truse pentru probe; Sistem de calcul–calculator şi echipamente electronice: calculator P4, Laptop, Laser Jet imprimanta alb-negru, Imprimanta color, Scan Jet scaner, Multifuncţional imprimantă. Software: Windows XP Microsoft office, Net etc. corespunzătoare tehnicii de calcul, aparatelor şi microscoapelor din dotare.

Imagine din Laborator, studenţii ISBE anul 3

Imagine din laborator, studentii IM anul

Bibliografia • Malschi Dana, 2009. Elemente de biologie, ecofiziologie si microbiologie. Note de curs si aplicatii practice, Manual in format electronic. Facultatea de Stiinta Mediului, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. Editura Bioflux, Cluj-Napoca. 2009, http://www.editura.bioflux.com.ro/carti-2009/ p. 640, planşe color. ISBN 978-606-92028-4-5. http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/malschi2.pdf . • Malschi Dana, 2009. Biotehnologii si depoluarea sistemelor ecologice.(Tehnologii de depoluare biologica. Tehnologii de bioremediere. Reconstructia ecologica). Note de curs si aplicatii practice. Manual in format electronic. Facultatea de Stiinta Mediului,Universitatea Babes-Bolyai. Editura Bioflux, Cluj-Napoca. BIOFLUX, Cluj-Napoca, ISBN 978-606-92028-5-2. • Malschi Dana, 2008. Mediu-agricultură-dezvoltare durabilă. Optimizarea tehnologiilor de management integrat al daunatorilor grâului in dinamica modificarilor agroecologice din Transilvania. Ed. Argonaut. 2008. ISBN 978-973-109-115-0. • Malschi Dana, 2009. Integrated pest management in relation to environmental sustainability. Part I. Ecological management of wheat pests. Manual online. Faculty of Environmental Sciences, Bioflux Publishing House, Cluj-Napoca, p. 200. ISBN 978-606-92028-3-8. http://www.editura.bioflux.com.ro/carti2009/

STUDIUL INDICATORILOR BIOLOGICI DE POLUARE. • Bioindicatori in mediul terestru. Bioindicatori în mediul acvatic. • ISO - metode de evaluare a poluării prin bioindicatori si biomonitoring. Metode biologice pentru determinarea toxicitatii şi de evaluare a biotehnologiilor.

Teste de biomonitoring (bioindicatori) si toxicitate a solului cu Lolium perene, in laborator

pentru SO2, F, metale grele. Expunerea se face pe o durată de 14-28 zile utilizând ghivece cu plante crescute din seminţe (plante de Template copyright 6-8 4/24/2010 săptămâni www.brainybetty.com 2005

Testele standard cu bioindicatori pentru m ediile terestre se efectuează cu Lolium multiflorum –

3. 1.

2.

2

Test de ecotoxicitate (aprilie 2010/stud. A.Bolonyi ISBE). Lolium perrene crescut pe substrat degradat din : 1. iazul de decantare Anies (substrat roşu); 2. iazul Valea Glodului (substrat cenuşiu) . 3. martor nepoluat (pământ de flori, negru), în 5 repetiţii.

1. Iazul de decantare Anieş

2. Iazul Valea Glodului

Exploataţia minieră RODNA. Bistriţa-Năsăud

lichenii sunt utilizaţi ca bioindicatori. Pe lângă sulf el poate acumula foarte multe metale realizând valori mari ale factorului de concentrare: Cd 70 x Fe 28 x Pb 62 x Mn 28 x Cu 35x Zn 26 x Cr 34 x Ni 9x V 31X . Collema sp. Fe. Cel mai larg utilizat bioindicator este lichenul Hypogymnia physodes. Alectoria tremontii. Mercurul poate fi acumulat de lichenii: Alectoria capillaris. Cl2. Parmelia coperata şi Evernia prunastri au servit ca bioindicatori pentru a monitoriza poluarea cu plumb a aerului. metale grele.Teste de biomonitoring (bioindicatori) si toxicitate a apei cu Lemna minor. Cladonia rangiferina şi Cladonia nitei pot fi utilizate ca bioindicatori acumulatori pentru U. (Oros. Ti. pesticide. peroxiacetat. NOX.Speciile de licheni corticali Parmelia physodes. (Foto: Student Ghira George SM 3) Bioindicatori pentru mediile terestre Lichenii constituie bioacumulatori puternici datorită capacităţii lor de a prelua poluanţii prezenţi în aerul atmosferic.. pentru diverse categorii de poluanţi: SO2. Pb. HF. in laborator Teste de ecotoxicitate a apei si imagini din zona depozitului de deseurilor de la Fabrica de ingrasaminte si pesticide Tarnaveni. fertilizatori. erbicide. O3. Hypogymmia physodes. Având o sensibilitate deosebită faţă de poluanţi. elemente radioactive. 2002). Cladonia sp.

Cr. Zn. Platanus hybrida (platan). V.Artemisia vulgaris (pelin). Cd. Morus alba. Salix alba (salcie).utilizate ca bioindicatori pentru metale grele într-un studiu în Berlin.bioindicatorii pentru V (Harhnan şi Reznicek.specii ierboase .Briofitele (muşchii) prezintă o sensibilitate deosebită faţă de poluarea aerului. Zn) . Alte specii ierboase utilizate ca bioindicatori pentru metale grele sunt: . Aesculus hippocastanus(castan sălbatic). Fe. Zn) a Europei de Nord. Mn.190 µg/g 1000-3500 µg/g (pentru Ni şi Zn). Zr şi alte elemente în urma testelor nucleare. Pb (Czukojovska şi colab. Plantago major (pătlăgina mare).Indicatori pentru microelemente şi ultramicroelemente: Ag Robinia pseudaccacia (salcâm). Aceste plante sunt frecvente în parcuri. .Indicatori acumulatori . . Calamagrostis epigeios (trestia). Tortula ruralis şi Bryum argenteum.Hypericum perforatum (pojarnig).286 µg/g 1. Sambucus nigra (soc negru). 2002).Solidago canadensis (splinuţă) (Pb) .acumulatori. De exemplu.Specii relativ rezistente (acumulatori): Carpinus betulus (carpen). 1980. Cu. . pe marginea drumurilor. Pleurozium schreberi a fost utilizat pentru monitorizarea căderilor de La. Cu. Hyloconium splendens originar dintr-o mină de cupru a acumulat Pb.Melandrium album (opaiţă) . Tilia cordata (tei). Ni.Thlaspi (punguliţă) . numărul speciilor de briofite a fost mult diminuat în zonele urbane. 1986 citati de Oros. în centrele industriale intens poluate. Malus domestica (măr). Conţinuturi de diferite metale în frunzele unor arbori de foioase (indicatori-acumulatori) Valori medii (ppm) Alianthus glandulosa (oţetar) Aesculus hippocastanus (castan sălbatic) Tilia tomentosa (tei) Sophora japonica Celtis occidentalis Robinia pseudaccacia (salcâm) Acer platanoides (paltin de câmp) Platanus acerifolia (platan) 1027 874 806 754 565 596 451 399 Valori maxime (ppm) 2112 1483 2458 2076 1239 1194 1101 660 În zone rurale (ppm) 190 300 240 233 214 262 289 193 . 2002).pentru Cd.Specii sensibile: Betula pendula (mesteacăn). pe marginea şoselelor în apropierea uzinelor) atât din sol cât şi direct din aer. ele sunt indicatori pentru S şi F.5 ppm în acelaşi mediu) (Blanc.Equisetum arvense (coada calului) . Sorbus aucuparia (scoruş de munte). . Fagus sylvatica (fag).Achilea milefolium (coada şoricelului). Sambuccus nigra (soc). iar speciile Ceratodon purpurens. Plante superioare. Dintre speciile acumulatoare de metale mai cunoscute sunt: . Pe lângă metale grele. bioindicatori pentru metale grele • Plante cu flori . Hg (Holvarth şi Rump. Pb.5 ppm. Cd. De exemplu. Quercus palustris (stejar de baltă). Chelidomium majus (rostopoasca).pentru Pb. Unele specii s-au stins iar altele s-au redus ca număr de indivizi (şi biomasă) şi ca arie de răspăndire.specii considerate rezistente: Eleagnus angustifolia (sălcioara). 1970.Lolium perenne (raigras) . Hyloconium splendens şi Hypneum cupressiforme au fost utilizate într-un proiect de biomonitorizare a poluării de fond cu 8 metale (As. a şoselelor. . Artemisia vulgaris (pelin).Melandrium album (opaiţa) 4. Elementele radioactive sunt şi ele acumulate în muşchi mai intens decât în plantele superioare. .. Salix alba (salcie). . citati de Oros. . .ca bioindicatori de Hg în zona distrusă de vulcanul Sf.683 µg/g 1. 2002). Pleurozium schreberi.(Pb) . Plantago lanceolata (pătlăgina). Vaccinium vitis ideea (merişor) . citati de Oros.Plantago lanceolata (pătlăgina) .437 µg/g 1. Astfel. Amaranthus retroflexus (moţul curcanului) . Hedera helix (iedera). Acer campestre (artar de câmpie).Vaccinium myrtilus (afinul). Clintonia 548. Fe.Polygonum aviculare (troscot) . Ca urmare. Acer saccharum (arţar). Quercus robur (stejar).Elena din SUA. Arbori şi arbuşti de foioase Frunzele arborilor fixează metale grele din zonele poluate (de exemplu. 1974. 2002). Platanus acerifolia (platan).(Ni.547 µg/g 1. Fraxinus excelsior (frasin). citat de Oros. Cu. Populus canadensis (plop canadian). pentru biomonitorizarea căderilor de 137Cs după accidentul de la Cernobîl. B Rosa rugosa (măceş). Zn în concentraţie de 17320 ppm (în comparaţie cu plantele superioare Picea 349. Poa annua (firuţa) . în Olanda au dispărut în ultimii 100 de ani 15% din speciile de briofite terestre şi 13% din speciile de briofite epifite. Urtica dioica (urzica moartă) . În cazul metalelor grele s-a stabilit următoarea secvenţă a toxicităţii acestora pentru briofite (este asemănătoare şi la plantele cu flori): Hg > Pb > Cu > Cd >Cr > Ni > Zn Unele specii au o capacitate deosebit de mare de acumulare a metalelor uneori până la concentraţii extrem de mari.Thlaspi (punguliţa) Specii indicatoare: Lolium perenne şi Lolium multiflora sunt foarte adecvate pentru a fi utilizate ca indicatori de expunere. Cd.Lepidium draba (urda vacii) .

2002). Ultima specie acumulează şi PCB sau alţi compuşi organici xenobiotici. Larix decidua. Aesculus hyppocastanus. Aesculus hyppocastanus. Alga roşie Lemanea sp. briofite. Ni. Rhychostegium. Thuja orientalis.Cd. Pinus strobus. Rosa rugosa. Pinus banksiana. Rosa rugosa. Picea abies. Rosa rugosa. Thuja occidentalis. Thuja occidentalis. se poate dezvolta în ape cu concentraţii mari de metale toxice-Zn. Typha latifolia (papura) s-a dovedit un bioacumulator eficace al Zn. mai ales în acele coniferelor (coniferele sunt acumulatori de metale grele). Robinia pseudaccacia. Cu. precizam o serie de bioindicatori şi bioacumulatorii. Rosa rugosa. Thuja occidentalis.Bi Ce Co Cr Cs Eu F Ga La Mo Ni Sb Sn Th U V W Zn Robinia pseudaccacia (salcâm). Koelrenteria paniculata. Plante de tisă (Taxus baccata) au fost utilizate într-un proiect de evaluare a poluării cu metale grele în oraşul Darmstadt din Germania în perioada 1978-1984. Robinia pseudaccacia. 1992. Pinus strobus. Plathyhypnidium. Sophora japonica. Pinus strobus. care permit evaluarea unor poluanţi cum sunt metale grele etc. fanerogane amfibii sau hidrofite prezintă aptitudini accentuate de concentrare în ţesuturi atât a unor elemente minerale (metale grele) cât şi a unor compuşi organici xenobiotici din ape (dupa Oros. Cd. acumulând în rădăcini până la 1400 mg Zn / kg atunci când plantele au crescut pe sedimente cu conţinut de 10 mgZn/kg de sediment (Oros. Robinia pseudaccacia. Pinus silvestris. Fanerogame. Coniferele sunt indicatori mai sensibili decât copacii cu frunze căzătoare datorită faptului că durata de viaţă a acelor (frunzelor) este de 3-4 ani şi sunt expuse poluării şi pe perioadele de iarnă. Muşchii acvatici cu potenţial de bioacumulare sunt printre alţii: Fontinalis. iar faţă de poluarea cu HF sunt sensibile: Abies alba. Macrofite acvatice. Pinus nrigra.Cu. Avand in vedere ca depoluarea biologica este deosebit de activa in medii acvatice. Pinus ponderosa. 2002). Cindidotus.Ag. citat de Oros. . Thuja occidentalis. Indicarea poluării cu metale grele se face prin acumularea acestora. Hg) indicând o scădere a poluării în perioada menţionată (Kovacs. Hg. Cr. Bioindicatori in apele dulci. Picea abies. Taxus baccata. Pinus nigra. Amblystegium. Rosa rugosa. Thuja occidentalis. Pinus banksiana. O serie de alge. Alge. Pinus silvestris. O serie de cercetări au stabilit că Fontinalis squamosa şi Fontinalis antipyretica au o capacitate mare de bioacumulare a Zn şi altor metale toxice. Aesculus hyppocastanus (castan sălbatic). Robinia pseudaccacia. Pinus silvestris. Sophora japonica. 2002). Rosa rugosa. Thuja occidentalis. conţinutul de metale (Pb. Thuja occidentalis. Thuja occidentalis sunt specii adecvate pentru indicarea poluării cu Fe. Mn. Astfel. Unele specii pot fi utilizate şi pentru indicarea poluării cu oxidanţi fotochomici: Picea abies. Poluarea cu SO2 şi HF poate fi indicată de conifere şi prin determinarea conţinutului din frunze (coniferele sunt şi acumulatori). Sn. Sophora japonica. Picea abies. Rosa rugoza. sau metale mai rare ca Ag. este una dintre puţinele macrofite care poate trăi în imediata apropiere a apei dintr-un iaz de steril de la o exploatare de Pb. Pb. Thuja occidentalis. Aesculus hyppocastanus. Specii de conifere sensibile la poluarea cu SO2 sunt: Abies alba. Rosa rugosa. Bi. Zn. in iazuri de depoluare.

metale şi ape reziduale ISO 10519:1997 Seminţe de rapiţă – determinarea conţinutului de clorofilă -. ISO 8692: 2005 Calitatea apei. sunt un grup foarte sensibil de microorganisme. Calitatea solului – metode biologice – toxicitate cronică la plantele superioare. Inhibarea creşterii algelor de apă dulce în teste cu Scenedesmus subspicatus şi Selenastrum capricornutum. creşterea sistemului radicular. Eluatele apoase sunt folosite pentru a testa efectul ecotoxic asupra organismelor expuse contactului cu apa contaminată. sau din eluate (creştere. unor diferite specii de plante şi de microorganisme. . Standarde pentru evaluarea ecotoxicităţii se pot aplica procedurile prezentate în: ISO 11269: 2003. • Bacteriile nitrificatoare care sunt răspunzătoare de oxidarea amoniului la nitrit şi de la nitrit la nitrat. Astfel.metoda spectrometrica. Nitrificarea redusă este un indicator sensibil a inhibiţiei proceselor esenţiale din sol. (nisip de cuart).Substanţele toxice cu concentraţii diferite pot afecta diferite specii prezente în ecosistem. Abordarea ideală pentru o caracterizare precisă a nivelului de toxicitate a unui mediu constă în utilizarea mai multor specii de organisme aparţinând unor grupări trofice şi taxonomice diferite.2). Munteanu V. Alge verzi: Evaluarea ecotoxicităţii solului . Standardul ISO 15799:2003 (E) „Ghid pentru caracterizarea ecotoxicologică a solurilor şi materialelor din sol” stabileşte procedurile de lucru care trebuie aplicate pentru o testare ecotoxicologică adecvată. viabilitatea şi fotosinteza. etc. Flora microbiană reprezintă aproximativ 80% din totalul organismelor din sol. fluorescenţă) permite evaluarea continuă a menţinerii fertilităţii solului. Evaluarea ecotoxicităţii solului ca substrat pentru microorganisme. materiale inerte. http://www. Antrenarea în soluţiile apoase a fracţiunilor solubile. • Rădăcinile plantelor reprezintă o mare suprafaţa biologică in sol. Ghid pentru testele de inhibare a creşterii algelor cu materiale greu solubile. menţinând la valori normale ciclul carbonului. ISO 20079: 2005 Calitatea apei – Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi al apelor uzate asupra lintiţei (Lemna minor). sol certificat (sol standard). .resolmet. Apa mobilizează cea mai mare parte a contaminanţilor afectând în acest mod microorganismele şi plantele. Rolul micrororganismelor este acela de a degrada şi a descompune. Testele pe plante determină biodisponibilitatea şi efectele poluanţilor care nu pot fi detectaţi pe cale chimică. Contactul dintre rădăcini şi sol este mărit datorită perilor radiculari şi a micorizelor. alături de microfaună. coloidale sau a particulelor are un rol important în evaluarea solurilor contaminate. Testele de ecotoxicitate vizează germinaţia.utcluj. Calitatea solului-Determinarea efectelor poluanţilor asupra florei solului o (1) Metoda pentru măsurarea inhibării creşterii rădăcinii. ISO 11268-1.inhibarea creşterii la (Lemna minor). ISO 22030:2005. sau sol standardizat artificial ( ISO 11267.ro).. Evaluarea ecotoxicităţii solului ca substrat pentru creşterea plantelor. compuşi volatili. care pot fi repezentate de soluri necontaminate cu proprietăţi pedologice stabilite. o (2) Efectele chimicalelor asupra răsăririi şi creşterii plantelor superioare. ISO 14442: 2006 Calitatea apei. complexele organice în substanţe simple. sau a altor procese microbiene din sol. conţinutul în clorofilă. • Respiraţia indusă la nivelul solului reprezintă un indicator important al densităţii populaţiei microbiene. al azotului al fosforului şi al sulfului. a părţilor aeriene ale plantelor. Determinarea biomasei microbiene. Criteriile pentru selectarea testelor de ecotoxicitate au fost stabilite în contextul evaluării riscului şi a clasificării substanţelor chimice (Cristina Dobrotă. a potenţialului de degradare a compuşilor organici şi a efectelor reziduurilor aplicate pe sol asupra comunităţilor microbiene. • probele trebuie comparate cu probe martor. • când se utilizează eluate trebuie făcute diluţii succesive ale probei contaminate.

deşeurilor sau substanţelor chimice care pot fi aplicate în sol exceptând cazul în care contaminantul este foarte volatil sau afectează numai fotosinteza. pentru a urmări schimbările în activitatea lor sau pentru a determina efectul substanţelor adăugate. O diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic în lungimile rădăcinilor plăntuţelor crescute in oricare din mediile experimentate comparativ cu martorii indică existenţa unui efect. a fierului şi a microelementelor să fie minimizată şi pH-ul să fie bine controlat (Cristina Dobrotă. cel puţin două specii. Cele două medii martor sunt nisipul şi solul. Seminţele sunt plantate în vase ce conţin sol in care a fost adăugată substanţa chimică testată şi în vase martor iar in final se compară plantele din vasele martor cu celelalte. Brassica napus ssp. IDT ISO 11269-1:1993 Standardul a fost elaborat pentru a pune la dispoziţia utilizatorilor o metodă rapidă pentru evaluarea calităţii solurilor afectate de fenomene de poluare sau a celor recuperate pentru agricultură de pe terenuri situate în zone industriale sau în areale de depozitare a sterilului de la exploatări miniere. Lepidium sativum. Triticum aestivum. rapa. stabilită în funcţie de planta folosită în experiment. influenţa chelaţilor. Trifolium ornithopodioides. Metoda descrisă poate fi folosită pentru a pune în evidenţă efectul unor substanţe încorporate în sol asupra calităţii acestuia precum şi la compararea unor soluri de calitate necunoscută. Factorii cheie sunt ca biomasa de alge să fie menţinută la un nivel redus. Brassica rapa ssp. 2. Zea mays. metale şi ape reziduale”. de alungire a rădăcinilor. Hordeum vulgare. atât de la martori cât şi de la solul necunoscut sau la substanţa experimentată. Se determină creşterea unor seminţe pregerminate în condiţii controlate. . Sunt corespunzătoare şi alte varietăţi de orz (nedecorticat). Sorghum bicolor. „Îndrumător pentru teste de inhibiţie a creşterii algelor cu materiale puţin solubile. În categoria 2 . cauzând o scădere a toxicităţii la nivele ridicate de toxicitate. http://www. Lolium perenne. Creşterea algelor aduce modificări ale toxicităţii metalelor grele.resolmet. Plantele pentru experimentare trebuie crescute din seminţe nedecorticate. teste cu alge asupra metalelor grele pot fi realizate în condiţii în care influenţa sistemului de testare e minimă. pe o anumită perioadă.) varietatea “CV Triumph” a fost folosit timp de mai mulţi ani şi se recomandă în mod curent.monocotiledonate. cu condiţia să aibă aceleaşi calităţi de germinaţie. napus. pentru a evalua calitatea solurilor după recuperarea terenurilor industriale şi suprafeţelor de depozitare a sterilului de la exploatările miniere sau când se decopertează un teren. Phaseolus aureus.utcluj. Orzul (Hordeum vulgare L. cu o optimizare adecvată. Acest test de fitotoxicitate se bazează pe răspunsul din timpul încolţirii şi primelor stadii de creştere al unei varietăţi de specii de plante terestre la concentraţii diferite ale unei substanţe chimice adăugate solului de testare.dicotiledonate: Sinapis alba. Este un experiment rapid de creştere bazat pe dezvoltarea seminţelor în condiţii controlate de mediu. Sunt două categorii. Trebuie selectate pentru test. Oryza sativa. compuşi volatili. Metoda se aplică tuturor solurilor. În ciuda acestor dificultăţi. Lactuca sativa.ro). Testul de toxicitate a metalelor grele asupra algelor Standardul ISO 14442:2006). speciile: Secale cereale. Brassica campestris Var. Raphanus sativus. La sfârşitul perioadei de creştere se măsoară lungimea rădăcinilor. Se aplică la măsurarea efectelor substanţelor adăugate în sol în mod deliberat şi la compararea solurilor de calitate cunoscută şi necunoscută. Categoria 1 . Metoda poate fi folosită pentru a compara solurile. Munteanu V. cuprinzând cel puţin o specie din fiecare categorie. Avena sativa. Evaluarea se bazează pe compararea vitezei de creştere a rădăcinilor unei anumite plante într-o situaţie standard şi pe un sol supus încercării. Lycopersicon esculentum. IDT ISO 11269-1:1993 Metoda e aplicabilă pentru determinarea unui efect toxic posibil al substanţelor chimice incorporate în sol asupra încolţirii şi primelor stadii de creştere şi dezvoltare ale unei varietăţi de plante terestre. .Determinarea efectelor poluanţilor asupra florei solului 1. Metalele sunt absorbite în celulele algelor. Chinensis. materialelor de sol. Efectele substanţelor chimice asupra încolţirii şi creşterii plantelor superioare. Metodă pentru măsurarea creşterii rădăcinilor.

cadmiu.utcluj. crom.BIOTEHNOLOGII PENTRU TRATAREA APELOR UZATE SI POLUATE.dsmz. Din cele 35 de metale considerate periculoase pentru sanatatea umana.resolmet. bacteria Bacillus subtilis). In ultimii ani s-au dezvoltat numeroase tehnici de indepartare a metalelor grele din apele uzate. fier. cu grave efecte asupra sistemului nervos sau asupra organelor interne precum plamani. • Bioremedierea apelor subterane contaminate şi a apelor uzate cu ajutorul microorganismelor (bacterii. mercurul si arsenul. flotarea. Cr sau altele. cupru. Cu. ca principala sursa de nutritie. aur. coagularea-flocularea. Expunerea la concentratii mari din aceste metale poate duce la otraviri. cercetarea s-a bazat pe mecanisme de biosorbtie deoarece biomasa poate fi utilizata cu succes pentru a indeparta metalele grele din efluentii industriali precum si pentru a recupera metale pretioase din solutii de procesare (http://www. Zn. plumb.htm). nichel. Indepărtarea metalelor grele din ape poluate cu ajutorul cianobacteriilor. precum Pb. uraniu. ceriu.de/strains/degradtn. O modalitate de îndepărtare a metalelor grele prin utilizarea microorganismelor . 2009). procariote fototrofice caracterizate prin capacitatea de a realiza fotosinteza in prezenta oxigenului dar si autotrofe. BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR ACVATICE. STUDIUL MICROFLOREI SI MICROFAUNEI.). telur. Cd. proces nesustinut metabolic.cyanobacteriilor este deosebit de intens cercetată (Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. Caracteristici generale ale cianobacteriilor. cobalt. fungi) şi plantelor superioare. Acestea pot acumula cantitati considerabile de metale grele. fiecare metoda avand anumite avantaje si limitari. cu scopul de a scadea cantitatea de ape uzate cu continut de metal rezultat din activitatile industriale precum si pentru a imbunatati calitatea efluentilor.ro. Alte tipuri de microbi care pot lega metale pot fi recoltate din medii specifice precum lacuri sau mari (anumite tipuri de cianobacterii). In ultimii ani. S-a observat ca anumite cianobacterii pot creste pe intuneric pe anumite . Cele mai periculoase substante pentru sanatate sunt considerate plumbul. cianobacterii. platina. cadmiul. diatomee etc. bismut. Folosirea microorganismelor pentru indepartarea metalelor grele. 23 au fost catalogate drept metale grele: stibiu. ficat. Alge verzi (Closterium). termenul bioacumulare descrie un proces activ in care metalele grele sunt indepartate in urma unei activitati metabolice a unor organisme vii. schimbul ionic sau filtrarea prin membrane pot fi folosite pentru a indeparta metalele grele din ape uzate contaminate. taliu. rinichi si altele. galiu. Cercetarile in domeniul biosorbtiei metalelor grele au condus la identificarea mai multor tipuri de biomase microbiene eficiente in concentrarea acestor metale. U. arsen. In contrast. http://www. Crustacee Cladocere (Daphnia) si Copepode (Cyclops). Numeroase tratamente precum precipitarea chimica. mangan. mercur. Celulele microbiene reprezinta biosorbenti excelenti datorita raportului mare suprafata/ volum pe care-l au si datorita unui numar mare de situsuri de chemo-sorbtie potential active. vanadiu si zinc. Biosorbtia reprezinta proprietatea biomasei microbiene nevii de a acumula ioni ai metalelor grele. argint. Unele tipuri de biomasa sunt deseuri rezultate la fermentari industriale (de ex. staniu. Cianobacteriile reprezinta un grup larg de bacterii Gramnegative.

N. 2. folosind sulfuri ca si donori de electroni. Utilizarea cianobacteriilor in indepartarea metalelor grele. sulfat. Oscillatoria agardhii. metabolice sau procese pasive.) . Ni.. N. Peretele celular. nemetabolice. adsorbtia. 2) sau cu sarcinile negative ale polizaharidelor eliberate in mediul inconjurator (apa) (Fig. In cazul interactiilor fizico-chimice intre metal si gruparile functionale prezente pe suprafata celulei (bazate pe adsorbtia fizica. Interactia cationilor metalici cu sarcinile negative de pe suprafata celulara Fig. se datoreaza transportului metalului prin membrana celulara. 3). (dupa Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. procesul de sorbtie nu depinde de metabolism.. compus din polizaharide. realizand fotosinteza in lipsa oxigenului. Cianobacteriile au un perete celular care permite adsorbtia pasiva a unor mari cantitati de metale dizolvate. 2009). Phormidium molle si Tolypothrix au indepartat 90-96% Pb dintro solutie de Pb de concentratie 1mg/ l. Aceasta independenta trofica. Interactia cationilor metalici cu sarcinile negative de pe straturile polizaharidice exocelulare (dupa Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. Tolypothrix tenuis si Calothrix parietina au indepartat cu succes cantitati ridicate de Hg. 1). Anabaena cylindrica si A. Fig. proteine. punctiforme. Nostoc paludosum. cu sarcina negativa prezenta pe straturile polizaharidice care inconjoara peretele celular (Fig. 2009). Scytonema schmidlei. N. torulosa au indepartat 96-98% din Cd aflat intr-o solutie de Cd de concentratie 1mg/ l. fosfat sau amino. Zn sau Pb) din solutii metalice. schimb ionic si complexare). commune. Un numar mare de tipuri de cianobacterii au fost testate in legatura cu capacitatea lor de a indeparta metalele grele (in special Cd. Cationii metalici pot fi luati din mediu de catre gruparile incarcate negativ de pe peretele celular (Fig. Aceste procese pot fi clasificate ca: procese active. mucilaginos care acopera ceretele celular sau este eliberat de suprafata celulara (Roberto De Philippis. Pe suprafata peretelui celular exista de fapt grupari functionale precum grupari carboxilat. lipide poate oferi situsuri pentru legarea metalelor (Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. Hg. recomanda cianobacteriile in procesele de decontaminare. In ultimii ani s-au publicat multe articole referitoare la capacitatea microorganismelor de a acumula si indeparta metalele grele din ape. 1. piscinale. urmata de acumularea intracelulara in functie de metabolismul celular.substraturi organice sau in conditii anaerobe. 2009). In procesele active. Ernesto Micheletti. alaturi de usurinta cultivarii lor. hidroxil. numita bioacumulare. Procesul de legare al metalului are loc prin complexarea ionilor metalici cu materialul polizaharidic. Gloeocapsa sp. 2009.

96a Lyngbya taylorii 0. Cyanospyra capsulata 1.84a.37a Mastigocladus laminosus #113 0.003a Synechococcus sp. PCC 7942 0. BCC 36 78b Nostoc rivularis n.10a Phormidium laminosum 94.c Mastigocladus sp.r. Metal Cyanobacterii / Sorbţia (mmol g-1)a sau Eficienţa îndepărtării metalului(%)b Spirulina platensis / 0.23a. BCC 76 69b Nostoc micropicum BCC 77 72b Nostoc piscinale.29a Cyanothece VI 13 0.0017a.06a Tolypotrix tenuis TISRT 8063 0. BCC / 25 96b Gloeothece magna 3. fl os-aquae C3-40 1. 2009.26a Cyanothece TI 4 1.62a Cyanothece VI 13 0.0035a.33a Spirulina platensis 1.c Mastigocladus laminosus / #113 0.07a Spirulina vulgaris 1.Indepărtarea metalelor grele de către Cyanobacterii: Resultate obţinute cu Cyanobacterii şi metale ( Dupa : Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti. fl os-aquae C3-40 2.93a Cyanothece VI 22 1.r.19a Cyanothece TI 4 0.83a Cyanothece ET 5 0.80a Tolypotrix tenuis 0.032a Phormidium laminosum 85b Spirulina sp.26a Nostoc PCC 7936 0.r. TISTR 8130 82b Chlorococcus paris n. BCC 47 82b Nostoc punctiforme BCC 48 73b Nostoc punctiforme BCC 49 84b Oscillatoria amoena BCC 53 83b Oscillatoria jasorvensis BCC 56 94b Oscillatoria agardhii BCC 52 90b Phormidium angustissimus BCC 68 87b Phormidium molle BCC 7193 95b Phormidium valderianum BDU 30501 83b Rivularia sp. Calothrix marchica BCC / 4 57b Calothrix marchica BCC / 6 87b Calothrix parietina TISTR 8093 / 0. 3.c Anabaena nodosum / 0. Nostoc sp.19a Synechococcus sp. Aphanocapsa halophytia 0.77a Nostoc PCC 7936 0.8b Microcystis aeruginosa f.36a Cyanothece CE 4 1. BCC 90 89b Synechococcus sp.0045a. Cylindrospermum sp.r. BCC / 20 65b Gloeocapsa sp.0145a.29a Cyanospyra capsulata 0.0048a.78a. BCC 30 62b Hapalosiphon welwitschii BCC 34 75b Lyngbya hieronymusii BCC 41 97b Lyngbya spiralis BCC 42 80b Lyngbya taylorii 0.r.087a Anaabena nodosum / 0.18a Tolypotrix tenuis BCC 100 53b Cyanobacterii / Sorption (mmol g-1)a sau Eficienţa îndepărtării metalului(%)b Oscillatoria angustissima / 0.r. Aphanocapsa halophytia n.3b Microcystis aeruginosa f. aeruginosa NIES 44 95.39a Cyanothece VI 22 0. PCC 7942 0.59a Cyanothece 16Som 2 0.c Hapalosiphon hibernicus BCC 27 90b Hapalosiphon sp. BCC10 / 89b Calothrix sp.59a Cyanothece PE 14 0.24a Cyanothece PE 14 0.81a Anabaena sp.0284a.00a Stigonema sp.41a Cyanothece CE 4 1. BCC 50 94b Nostoc commune.24a Cyanothece ET 5 0.08a Cyanothece 16Som 2 3.65a Microcystis aeruginosa 4. 0. BCC / 2 85b Anabaena variabilis NIES / 23 57b Anacystis nidulans n.70a Calothrix sp.07a Spirulina sp. 0.05a Synechocystis sp.c Nostoc linckia n.0002a Phormidium valderianum BDU / 30501 n.c Spirulina platensis 0.c Spirulina maxima 0.23a Al Co Cd Cr Fe Mn Ni . Microcystis aeruginosa f. BCC 80 88b Spirulina platensis 0. PCC 7942 0.c Spirulina maxima / 0.26a Spirulina sp.r.c Aphanocapsa halophytia n. / 0.

Aphanothece halophytia 2. BCC 10 92b Calothrix parietina TISTR 8093 50b Calothrix sp.92b Aphanothece halophytica 22b Calothrix sp.Pb Anabaena sp.r Oscillatoria angustissima 0. Cylindrospermum sp.de/strains/degradtn.1a Nostoc PCC 7936 1.c Nostoc linckia n.22a Phormidium laminosum 97. Cyanospyra capsulata PCC 9502 3. Germany. Chroococcus paris n. BCC 80 86b Spirulina maxima 0.4b Anacystis nidulans n.50a.r. fl os-aquae C3-40 1. PCC 7942 0.18a Microorganisme care realizeaza indepartarea metalelor prin oxidari si utilizari biologice (dupa DSMZ-Deutsche Sammlung von Mikroorganismen und Zellkulturen GmbH. BCC 25 96b Hapalosiphon hibernicus BCC 27 13b Hapalosiphon welwitschii BCC 34 47b Lyngbya heironymusii BCC 41 80b Lyngbya spiralis BCC 42 73b Lyngbya taylorii 1.49a Mastigocladus laminosus #113 0. Lyngbya taylorii 0. n.r.r. BCC 76 43b Nostoc micropicum BCC 77 26b Nostoc piscinale sp. sp. Nostoc rivularis n.08a Spirulina.23a.flos-aquae C3-40 4.03a Chroococcus paris n.r. PCC 6909 0.00125a.19a Synechococcus sp.47a Mastogocladus sp. BCC 49 49b Oscillatoria amoena BCC 53 12b Oscillatoria jasorvensis BCC 5689 89b Oscillatoria agardhii BCC 52 73b Phormidium angustissimus BCC 68 74b Phormidium molle BCC 71 93b Rivularia sp.81a Phormidium laminosum 78.00055a.15a Anabaena variabilis NIES 23 67. n.c Spirulina platensis 0.00856a. sp.11a Tolypotrix tenuis TISTR 8063 0. www.2b Spirulina maxima 0. BCC 90 52b Stigonema sp. BCC 8 59b Calothrix sp.5c Spirulina.65a Cyanospyra capsulata 1.c Mastigocladus sp. BCC 8 86b Calothrix sp.52a Cyanothece ET 5 1.c Nostoc commune BCC 76 94b Nostoc piscinale BCC 47 94b Nostoc punctiforme BCC 48 98b Nostoc punctiforme BCC49 51b Oscillatoria agardhii BCC 52 73 96b Oscillatoria amoena BCC 53 89b Oscillatoria jasorvensis BCC 56 89 85b Phormidium angustissimum BC 68 77b Phormidium molle BCC 71 90b Rivularia sp.95a Cyanothece VI 22 0.465a Oscillatoria angustissima 4.15a Tolypothrix tenuis TISTR 8063 88b Tolypothrix tenuis BCC 100 90b Tolypothrix tenuis TISTR 8063 0.dsmz.r. 0.r. BCC 50 86b Nostoc commune sp.97a Cyanospyra capsulata 2. BCC 2 68b Calothrix marchica BCC 4 84b Calothrix sp.33a Oscillatoria angustissima 9. TISTR 8130 40b Cylindrospermum sp. TISTR 8130 86b Calothrix sp.17a Gloeothece sp. Aphanocapsa halophytia n. BCC 90 92b Stigonema sp. BCC 92 94b Tolypotrix tenuis BCC 100 94b Sn Cu Zn Aphanocapsa halophytia 82b Anabaena variabilis NIES 23 35.7b Anacystis nidulans n.98a Cyanothece 16Som 2 3. BCC 47 22b Nostoc punctiforme sp.r.00005a Stigonema sp.htm) Substanta Arsenate AsO43− Sulfura de carbon CS2 Denumirea Chrysiogenes arsenatis Sulfurospirillum arsenophilum Methanococcus maripaludis Methanothermobacter marburgensis Thiobacillus thioparus Acetitomaculum ruminis Acetohalobium arabaticum Bacillus schlegelii Bacillus sp. BCC 20 52b Gloeocapsa sp.0046a. BCC 10 13b Calothrix sp. BCC 20 83b Gloeocapsa sp.BCC 25 50b Hapalosiphon hibernicus BCC 27 84b Hapalosiphon welwitschii BCC 34 85b Lyngbya hieronymusii BCC 41 92b Lyngbya spiralis BCC 42 96b Mastigocladus laminosus #113 0.r. BCC 36 29b Microcystis aeruginosa f. PCC 7942 0. 0. Microcystis aeruginosa f. Carboxydothermus restrictus Clostridium formicaceticum Moorella thermoacetica Monoxidul de carbon .25a Cyanothece CE 4 0.41a Microcystis aeruginosa f.c Stigonema sp. BCC 48 66b Nostoc punctiforme sp. Calothrix sp.78a Cyanothece PE 14 0.0023a. Aphanocapsa halophytia n. fl os-aquaeC3-40 1. BCC 36 89b Nostoc sp.c Spirulina platensis 0. BCC 92 59b Synechococcus sp.18a Tolypotrix tenuis TISTR 8063 0.16a Cyanothece TI 4 050a Cyanothece VI 13 0.r. Braunschweig.c Spirulina platensis 0.14a Hg Anabaena sp. BCC 2 29b Anabaena variabilis NIES 23 48. BCC 80 76b Spirulina maxima 84b Spirulina platensis 35b Spirulina platensis 0.005a.

NaHS. Ag2S. Thiomicrospira thyasirae Blastochloris sulfoviridis Chlorobium limicola Prosthecochloris vibrioformis Hydrogenophaga palleronii Hydrogenophaga pseudoflava Marichromatium purpuratum Pandoraea norimbergensis Paracoccus pantotrophus Rhodovulum sulfidophilum Thermithiobacillus tepidarius Xanthobacter tagetidis .Carbonat Cyanamide CN2H2 Fe(III) Fier feros Fe(II) FeSO4 Hydrogen sulfurat H2S Mn(IV) Nitrate Oxid de azot NO Pirita FeS2 Sulfat Sulfide (S2-) H2S. Mycobacterium sp. Na2S. CdS etc. Sulfonaţi Sulf Thiosulfate (S2O32−). Bryantella formatexigens Myrothecium verrucaria Desulfuromonas palmitatis Thermoterrabacterium ferrireducens Acidithiobacillus ferrooxidans Leptospirillum ferriphilum Alicyclobacillus disulfidooxydans Blastochloris sulfoviridis Rhodovulum euryhalinum Rhodovulum sulfidophilum Desulfuromonas palmitatis Geobacter bremensis Geobacter pelophilus Paracoccus solventivorans Pseudomonas aeruginosa Alicyclobacillus disulfidooxydans Desulfomicrobium escambiense Pandoraea norimbergensis Paracoccus pantotrophus Rhodovulum euryhalinum Rhodovulum sulfidophilum Thermithiobacillus tepidarius Xanthobacter tagetidis Clostridium pasteurianum Acidianus ambivalens Acidianus brierleyi Acidianus infernus Acidithiobacillus thiooxidans Desulfomicrobium baculatum Desulfomicrobium norvegicum Desulfurococcus amylolyticus Desulfurococcus mobilis Desulfurococcus mucosus Desulfuromonas acetoxidans Geobacter bremensis Geobacter pelophilus Pandoraea norimbergensis Pyrococcus furiosus Pyrococcus woesei Staphylothermus marinus Thermithiobacillus tepidarius Thermococcus celer Thermofilum pendens Thermoplasma volcanium Thermoproteus neutrophilus Thermoproteus tenax Thiobacillus sp.

component principal al planctonului marin si dulcicol Synechocystis Subgrupul 2(Ord. Stigonematales): Stigonema Calothrix desertica: trichomi (filamente) Peter v. Nostocaceae).Nostocales): A (Fam. Nostoc B (Fam.Sistematica cianobacteriilor.Oscillatoriales) Oscillatoria Subgrupul 4 (Ord.Pleurocapsales): Pleurocapsa Subgrupul 3 (Ord. Grupul 11 (Bacterii fototrofe oxigenice Subgrupul 1 (Ordinul Chroococcales): Synechococcus Synechococcus.Sengbusch- . Scytonema Scytonema Scytonema endolithicu C (Fam. Rivulariaceae): Calothrix Subgrupul 5 (Ord. Scytonemataceae).

S-a demonstrat importanţa biotehnologiile wetland folosite pentru fixarea/recuperarea metalelor grele din apele de mină. Thiobacillus.. aerobe sau anaerobe. NH3. Îndepărtarea metalelor în aceste sisteme includ următoarele mecanisme: filtrarea şi sedimentarea particulelor în suspensie. Chromatiaceae S. precipitarea prin procese biogeochimice mediate de microorganisme. încorporarea în materialul vegetal. chimice şi biologice care contribuie la detoxificarea de metale în zone umede construite şi în filtre de sol plantate care asigură un sistem heterogen de gradienţi conţinuţi în ambele zone. EST. Metoda poate fi o alternativă promiţătoare şi economică fată de tehnologiile de pompare şi tratare sau faţă de barierele reactive. Cianobacterii. H2 Chlorobiaceae NH3. cu partneri: . S. Unităţi cu filtru orizontal în meso-scale experiment wetland pentru bioremediere (dupa Kuschk şi colab. Astfel implementarea unui habitat ingineresc de zone umede constriuite exploatând principiile degradării biologice sunt aplicabile şi in situ. Indepărtarea metalelor grele prin bioreactoare şi zone umede construite a constituit obiectivul cercetărilor finanţate de NATO Collaborative Linkage Grant No. la scară largă sau medie (în instalaţii wetlands mobile) sau în scopul reducerii nivelului de poluare). Germany).Institute for Biology of Inland Waters of RAS (Borok. donatorii de H Tipul nutritiv Sursa de energie Sursa de carbon Donatorii de H Exemple (de metabolism) Fotolitoautotrofe Chimiolitoautotrofe Radiaţii luminoase CO2 H2O. a apelor uzate şi a eluatelor din soluri contaminate. din apele uzate. 2005). din soluţiile rezultate din depozitele de deşeuri. . pentru fixarea şi precipitarea metalelor grele şi a unor metaloizi (As). fungi.. . au cuprins: 1. Pseudomonas Lactobacillus etc.cu crom. H2. Russia). Institute of Biochemistry and Physiology of Microorganisms of RAS (Pushchino.). H2S. în special a cromului. Nitratbacterii. (dupa Kuschk şi colab. microorganisme) pentru tratarea apelor uzate sau a eluatelor din soluri contaminate. 2005). 2005).. Unităţi mobile de inundare cu filtru orizontal . . sursei de C. Principalele rezultate obţinute (dupa Kuschk şi colab. 2005). reducere a cromului etc. NO2-.CLG. Department of Bioremediation and Centre for Environmental Biotechnology (UBZ) at the UFZ. Unităţi de plante şi ape uzate. Nitritbacterii.UFZ – Centre for Environmental Research Leipzig-Halle (Leipzig.Wageningen University (Wageningen. Fotoorganoheterotrofe Chimioorganoheterotrofe Oxidarea unor compuşi anorganici H2S. S. Russia). Utilizând un habitat ingineresc şi o biocenoză construită ca instalaţii sau zone de inundare artificiale (zone umede construite . S-au investigat beneficiile proceselor anaerobe de reducere a sulfaţilor. Cercetările proiectului au fost concentrate asupra proceselor biologice capabile de îndepărtarea metalelor. The Netherlands). Bacterii metanogene Fe2+ Compuşi organici Rhodospirillaceae Compuşi organici Bacillus.. H2S. Fe2+etc. Radiaţii luminoase Oxidarea unor compuşi organici CO2 Compuşi organici Compuşi organici Bioremedierea prin zone umede construite (asociaţii de plante acvatice. Apele poluate cu metale grele pot fi eficient tratate utilizînd iazuri de decantare artificiale sau sisteme de zone umede. H2. adsorbţia. Ferobacterii. Cercetări asupra gamei largi de procese fizice.constructed wetlands) se poate realiza decontaminarea prin bioremediere a apelor subterane poluate. şi din efluenţii industriali (Kuschk şi colab.Principalele tipuri nutritive de bacterii în funcţie de natura sursei de energie.978918 (2003-2004). Clostridium.

au fost testate pentru rata lor de îndepărtare a cromului. S-au cultivat diferite specii de plante de apă emergente (helofite). Juncus effusus având o capacitate scăzută de adsorbţie pe pietriş şi o rata scăzută de îndepărtare pentru crom. 4. 6. Sera şi containerele de cultivare (dupa Kuschk şi colab. 5. s-au cercetat sisteme de zone umede (pe suprafeţe orizontale şi în sisteme cu fluxuri subterane. Au fost îmbogăţite culturile mixte de bacterii reducătoare pentru crom. Furnizarea de substrate organice promovează dezvoltarea condiţiilor anoxice şi activitatea bacteriilor metal reducătoare şi sultat reducătoare în consorţiul de bacterii şi în zonele umede construite. păstrate în seră pe timpul iernii. pipirig). pipirig) Phragmites australis (stuf). În consorţiu au avut loc o succesiune de procese reducere bacteriană şi. Phragmites australis (stuf. Typha angustifolia (papura cu frunza îngustă) Acorus calamus (obligeană) Glyceria maxima (mana de apă) Iris pseudacorus (stânjenelul galben) Juncus effusus (rogoz. Iris pseudacorus (stânjenelul galben). 3. O bacterie reducătoare pentru crom a fost izolată şi caracterizată. plantate cu Juncus effusus. în sistem s-a acumulat numai sulfura. trestie).rogoz. Principalele specii cultivate : Acorus calamus (obligeană). la scări diferite. Prezenţa nitratului a ridicat specific rata de reducere a Cr(VI) şi numărul de celule. Glyceria maxima (mana de apă). . după ce cromul a fost precipitat.. Experienţele au testat efectul diferiţilor contaminanţi (compuşi organici şi metale grele) asupra plantelor in condiţii de seră. Typha latifolia. Cele mai bune rezultate s-au obţinut în sisteme cu fluxuri subterane.2. toate sistemele. Se consideră că acest rezultat poate fi atribuit numai bacteriilor anaerobe stabilite în sistem.pipirig). Typha angustifolia (papura) Instalaţia experienţelor cu plante emergente de apă. constând din diferite specii de bacterii anaerobe şi facultativ anaerobe. În laborator. Juncus effusus (rogoz. sau în iaz cu covor de plante plutitoare. 2005). în sistem hidroponic. Typha latifolia (papura cu frunza lată).

agricole etc. refacerea humusului şi proprietăţilor solului. Grupe ecofiziologice de bacterii. • Bioremedierea solurilor poluate cu metale grele. arbuşti. Ecogeneza presupune: . reglajul microclimatului. a deşeurilor industriale. ca: Rumex scutatus cu Galeopsis angustifolia sau Rumex cu Tussilago farfara (podbal). pe pantele nordice. a iazurilor de decantare. • Rolul microflorei in depoluare. 1993. concurenţa interspecifică este mică sau nulă.. etc. care rezistă la alunecările de teren. reglajul pedogenezei şi protecţia solului. atenuarea vitezei vântului. care fixează panta. umede Rumex scutatus (macris de munte) Polygonaceae Galeopsis angustifolia Labiatae Tussilago farfara (podbal) Asteraceae/Compositae Pe pantele mobile se instalează vegetaţie cu sistem radicular puternic ramificat de suprafaţă şi de adâncime. refacerea microbiotei. Substratul abiotic care necesită reconstrucţia ecologică rezultă prin alterarea profundă a mediului.cultivarea. aluviuni etc. La instalarea acestei vegetaţii. Pedrotti. ogaşe). • Depoluarea biologica a solului prin biodegradarea substanţelor organice din sol. antierozional sau protectiv faţă de schimbările climatice şi tehnologice actuale şi de perspectivă.reconstrucţia fito şi zoocenotică. plante ierboase. colonizarea speciilor. se populează cu speciile-pionier. Colonizarea vegetaţiei pe substratul abiotic se realizează în etape de ecogeneză: 1. concomitentă cu . (Cristea. contaminate. a eroziunii de profunzime (alunecări de teren. în scop ambiental. si curpenul de pădure-Clematis vitalba. Efectul distructiv al factorilor perturbatori şi al dezastrelor ecologice asupra biocenozelor naturale sau antropizate. intercepţia precipitaţiilor şi reglajul hidric. • Asociaţii de arbori. formarea zoocenozelor. stabilizarea relaţiilor interspecifice favorabile productivităţii şi echilibrului biocenotic al noului ecosistem. hidrocarburi.înfiinţarea fito şi zoo-cenozelor de pionierat. care au o mare amplitudine de toleranţă ecologică la variaţiile factorilor ambientali. materiale de descopertare si alte reziduuri rezultate din exploatari miniere si din alte activitati industriale. în industria extractivă şi în construcţii. Substratul iniţial abiotic. în urma diferitelor activităţi economice. . Funcţiile mediogene şi de reglaj ale fitocenozelor asigură reconstrucţia ecologică : fixarea reliefului antropic. . halde de steril. • Tehnologii de bioremediere a haldelor de steril.pedogeneza. • Tehnologii de bioremediere a deseurilor urbane. Cristea. 2004). deşeurilor industriale. dioxid de sulf. zone verzi). lacurilor de acumulare. diminuarea scurgerilor de suprafaţă.BIOREMEDIEREA ECOSISTEMELOR TERESTRE. Reconstrucţia ecologică. Gafta. iazurilor de decantare. compusi organici sintetici. impune reconstrucţia ecologică a zonei afectate sau denudate de vieţuitoare. agricol sau silvic. Tehnologii de bioremediere a haldelor de steril. Se formează asociaţii alcătuite dintr-un număr mic de specii. peisagistic. a reziduurilor de la termocentrale. Studiul microbiotei depoluante. barajelor. RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ. prin acumularea sterilului după extragerea minereului. aplicată pe substrate abiotice.conservarea faunei. prin realizarea iazurilor de decantare. a autostrăzilor. microorganisme utile în reconstrucţia ecologică. sanogenetic (parcuri. operează cu metode tehnice şi biologice care pot asigura ecogeneza sau sucesiunea ecologică secundară. biotopuri poluate. ravene.

se instalează specii metalofite specializate • pentru seleniu – o serie de Leguminoase. calaminaria În sprijinul ideii de reconstrucţie ecologică (Cristea. Thlaspi calaminare (pungulita) Brassicaceae Viola lutea ssp.) (Fabian. • pentru stronţiu – Graminee. [1775-] 1777-1798.Ranunculaceae . la termocentrale şi alte activităţi industriale. la necesitatea reintegrării lor în circuitul economic.Clematis vitalba From: Flora londinensis by William Curtis. (plate 244). Colonizarea şi fixarea reliefului antropic de către fitocenoze depinde: • de capacităţile adaptative ale comunităţilor de plante. . the author. • de variabilitatea ecotipică (biodiversitatea genetică) a speciilor componente. de sare. acumulate la minele de cărbune. la aspectul inestetic. 2004). 1999). la pericolul alunecării reliefului antropic. Pe sterilul cu conţinut de metale. 1990). de metale feroase şi neferoase. pe voluminoasele halde de steril. • pentru zinc – specii calaminare etc. • de proprietăţile fizico-chimice ale materialului de bază (Cristea. argumentele se referă la: toxicitatea sterilului. Onaca. London.

magneziu etc. s-a instalat spontan o vegetaţie lemnoasă de arini. Mn. Vegetaţia ierboasă.5 şi conţinea metalele grele Pb. s-a efectuat • consolidarea cu arocament la bază. Aceste condiţi impiedică dezvoltarea spontană a vegetaţei. uniform sau în “romburi”şi • plantări:Pinus nigra-Robinia pseudacacia Pinus nigra Robinia pseudacacia La baza iazului. pe sterilul din iazul de decantare s-au amenajat 11 nivele. avea un pH de 8. (asociaţia Aegopodio – Alnetum glutinosae).5 m înălţime şi înclinaţie 45-50o. Agropyro-Convolvuletum arvensis ) S-a constatat că instalarea vegetaţiei se poate realiza în timp optim prin acoperirea cu un strat de minimum 10 cm de sol. instalarea microbiocenozei şi afectează sănătatea populaţiei.Miniere Rodna (jud.8-4. cu terase de 3. Fe. ceea ce devansează procesul de cenogeneză cu cel puţin două-trei decenii (Cristea. Dupa inchiderea activităţii.0 m lăţime şi taluzuri de 2. în condiţii de umiditate crescută. • copertarea cu glii înierbate.RECONSTRUCTIA ECOLOGICA. arseniu. sulf. instalată pe taluzuri aparţine la 2 asociatii: • Festuco rubrae–Agrostietum tenuis şi • Agropyretum repentis (syn. 1990). Iazul de decantare Anieş. Bistriţa-Năsăud) a fost infiinţat în 1973. Pentru declanşarea fitocenogenezei. Cu. Sterilul din iaz era lipsit de substante organice. . Zn ce depăşeau valorile prevazute de normative. rezultat din sterilul de la staţia de flotare a Expl. cadmiu.

Arin negru (Alnus glutinosa) Aegopodium podagria (piciorul căprii) .

dk/Temp/ Agrostis tenuis (iarba câmpului) Agropyrum repens (pirul) Convolvulus arvensis (volbura) ._rubra_2.Festuca rubra (păiuş roşu) http://www.biopix.ohio-state.oardc.jpg/ http://www.edu/seedid/images/Festuca_rubra_subsp.

(Foto: student Danci Ionel ISBE 4 ) Reconstructia ecologica si reimpădurirea haldelor de steril din zona Baia Borsa. (Foto: student Danci Ionel ISBE 4 ) . 2010.RECONSTRUCTIA ECOLOGICA a haldelor de steril şi iazurilor de decantare în zona miniera Baia Borşa Etape in reconstructia ecologica la iazul de decantare Colbu 2010 (Baia Borsa).

ing. Drd. N.Tritean) (Imagine SPOT. A SCHIMBARILOR CLIMATICE ACTUALE. in combaterea biologica a daunatorilor. Aspecte ale fermei cu perdele agroforestiere de protectie antierozionale de la Cean-Bolduţ (SCDATutda) (Foto: 25 10 2008 ing R Şerbănescu) . • Rolul ecotehnologiei agroforestiere de protecţie în bioremedierea terenurilor agricole deteriorate. Cristian Malos). ÎN CONDIŢIILE ÎNCĂLZIRII ŞI ARIDIZĂRII. în limitarea poluarii cu insecticidelor.2008. PERDELELE AGROFORESTIERE DE PROTECTIE ANTIEROZIONALA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII ÎN CENTRUL TRANSILVANIEI. în agricultura ecologică.10. Asist.BIOTEHNOLOGII -ECOTEHNOLOGII APLICATE IN AGRICULTURA. Foto: 30. ing. Ferma cu perdele agroforestiere antierozionale Boldut SCDA Turda (Foto: 2008.Adina Ivaş).

5. pe variante de câte 100 m lungime. pe variante. 9 : lemn câinesc Ligustrum vulgare. Perdeaua 1 ( de hotar. cu concursul statiunii experimentale agricole Campia Turzii. 4 şi 6 : frasin comun Fraxinus excelsior.. sânger Cornus sanguinea. rândul 7 ( spre câmp): corcoduş Prunus cerasifera. Perdeaua 8 ( antierozională . de 12 m lăţime): În rândurile 1 şi 11 : cireş Cerasus avium. alun Corylus avellana. păducel Crataegus monogyna. in lungime totala de 10. paltin de munte Acer pseudoplatanus. 7. sau paltin cu arbust.Experienţele de plantare a perdelelor agroforestiere antierozionale s-au facut la ferma Ceanu de catre Institutul de cercetări silvice. 2 şi 10: stejar pedunculat Quercus robur. 5. arbust ( neplantat): Rândurile cu soţ de la 2-14 : clocotiş Staphylea pinnata . agriş Ribes spp. cu şi fără arbuşti. În rândul 15 ( spre drum) : păducel Crataegus monogyna.. fără soţ de la 3-13 : stejar roşu Quercus rubra. 3. s-au instalat in anii 1951-1953 un numar de 12 perdele de protectie experimentale. clocotiş Staphylea pinnata. 2. 3 şi 5: ulm de câmp Ulmus minor. in suprafata totala de 4. 9 şi 11 : stejar pedunculat Quercus robur. compozitie si structura diferite de la o perdea la alta. Perdeaua 2 ( de hotar. 9: paltin Acer sau arbust (pure). ocupand o suprafata plantata de 16. in randurile cu soţ 2 – 14: clocotiş Staphylea pinnata.trei arbuşti. sânger Cornus sanguinea. pure şi în amestec cu arbuşti şi cu specii de însoţire. Pe terenul fermei Ceanu. 6 si 8: stejar pedunculat Quercus robur. arbust rândurile 2 si 6: specii de Quercus Quercus spp. de 11 m lăţime): În rândul 1 ( spre curte): păr Pirus piraster. În rândurile 2. 7. Perdeaua 9 ( antierozională . 3. 7. 6: stejar pedunculat Quercus robur. de 11 m lăţime) vezi harta: In rândurile 1 si 7: corcoduş Prunus cerasifera.72 ha si un numar de 16 parcele experimentale de impadurire in terenuri degradate. de 16 m lăţime): În rândurile 1 şi 15 : prun Prunus sylvestris şi măr Malus sylvestris. 5. cu dimensiuni. 4. 3 şi 5: paltin de munte Acer pseudoplatanus. în diferite variante. de 17 m lăţime): În rândurile 1 şi 11: corcoduş Prunus cerasifera. paltin de munte Acer pseudoplatanus. arbust (neplantat). paltin de munte Acer pseudoplatanus. patru aluni Corylus avellana (4). În rândurile 3 şi 13: ulm de câmp Ulmus minor şi ulm de Turkestan Ulmus pumilla. de 16 m lăţime): În rândul 1 ( spre câmp) : ulm de câmp Ulmus minor. 4. de 11 m lăţime). frasin comun Fraxinus excelsior. Perdeaua 7 ( antierozională şi de protecţie de 11 m lăţime): ca perdeaua 3.440 m. însa în rândurile 3 şi 5.00 ha. Perdeaua 13 ( antierozională. cu soţ 2-10: stejar pedunculat Quercus robur. Perdeaua 3 ( la margine de drum public. în loc de paltin de munte sunt introduse celelalte acerinee. . Perdeaua 4 ( la margine de drum public. În rândurile 1 şi 7: un cireş Cerasus avium (1). Tipurile de perdele şi schemele de amestec. în variante.

de 16 m latime): In randurile 1 si 15: cires Cerasus avium. 46/2008. fiind şi deosebit de bogat în faună de artropode entomofage auxiliare. care pot duce la distrugerea agroecosistemelor. această metodă de protecţie a solului şi a culturilor agricole prin perdele forestiere a fost iniţiată din anul 1861 şi dezvoltată în anii cu mari calamităţi. 1946).Perdeaua 14 ( antierozionala. pe coama. 2007. torente. obiective care se pot atinge prin plantarea perdelelor agroforestiere (Ordonanta de urgenţă a Guvernului 195/2005 privind protectia mediului. 1993). concretizându-se până în anul 1961 în plantarea a peste 6000 ha de perdele forestiere. arbust ( neplantat). 22 m latime): In randurile 1 si 21: cires Cerasus avium. iar în anii 1970-1975 a încă 1700 ha pe nisipurile din sudul Olteniei (Popescu. oprirea alunecărilor de teren şi a torentelor locale. fara sot 3-19: lemn cainesc Ligustrum vulgare. Un impact special în dezvoltarea dinamică a agroecosistemului îl are rolul perdelelor forestiere în conservarea particulară a faunei de artropode utile. 2008). torente. de 22 m latime): In randurile 1 si 21: macies Rosa canina. Legea nr 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. Sub aspectul utilizării biodiversităţii în limitarea biologică naturală a dăunătorilor. viscole. pentru prevenirea şi combaterea. Perdeaua 17 ( de umezire. 2. se conturează tot mai puternic necesitatea implementarii rezultatelor cercetării privind plantarea perdelelor agroforestiere antierozionale. frasin comun Fraxinus excelsior . managementul integrat de mediu pentru dezvoltarea agricolă durabilă include conservarea şi utilizarea durabilă a bioresurselor şi biodiversităţii. coacaz Ribes grossularia. 14: stejar pedunculat Quercus robur. perdelele forestiere au un rol decisiv prin efectul direct asupra microclimatului. în centrul Transilvaniei. alunecări de teren. sistemelor exploataţiilor agricole şi tehnologiilor de cultură determină modificări agroecologice importante. inundaţii etc. 2. 8. 3-5. 14: stejar pedunculat Quercus robur. secete excesive. fara sot 3-13: lemn cainesc Ligustrum vulgare. secetă şi arşiţă. pentru biodiversitate şi evitarea poluării cu pesticide etc. furtuni. Perdeaua 18 ( antierozionala. Sistemul de agricultură cu perdele forestiere se înscrie în strategia şi legislaţia modernă a ţării. Protejând culturile agricole. de 16 m latime): In randurile 1 si 15: cires Cerasus avium. necesitând aplicarea tratamentelor cu insecticide (Malschi. 2 si 20: mar paduret Malus sylvestris. paltin de munte. 16. precum şi schimbările structurii şi abundenţei entomofaunei dăunătoare. coacaz Ribes grossularia. 8 si 14: stejar pedunculat Quercus robur. stabilitate şi echilibru agrobiocenotic. reconstrucţia agroecosistemelor. cercetările efectuate la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricola Turda au demonstrat faptul că sistemul de agricultură cu perdele forestiere de protecţie antierozională asigură o buna dezvoltare a biodiversităţii. prin poluare. Legea nr. importanţa protectivă şi calitativă a sistemului de agricultură cu perdele agroforestiere s-a evidenţiat ca model de tehnologie durabilă şi nepoluantă. fara sot 3-19: lemn cainesc Ligustrum vulgare. 6. Eficienţa perdelelor forestiere este recunoscută în lupta contra secetei şi a altor adversităţi legate de climă şi relief: furtuni. 18: stejar pedunculat Quercus robur.. La noi în ţară. 6. visin turcesc Padus mahaleb. asigură protecţia antierozională şi a microclimatului.. 2. condiţiile agroecoclimatice şi atacul dăunătorilor din biocenozele cerealiere au reprezentat reale situaţii de risc şi calamitate. 10 si 12: stejar pedunculat Quercus robur. 11-13: clocotis Staphylea pinnata. Perdeaua 15 ( antierozionala. În cadrul sistemelor de dezvoltare agricolă durabilă. In domeniile utilizării durabile a resurselor naturale şi a conservării biodiversităţii. Schimbările actuale ale climatului. 2005. unde în perioada 1990-2008. 4 si 18: ulm de Turchestan Ulmus pumilla. 4. cu numeroasele lor efecte protective pentru culturi. cu efect în stabilizarea echilibrului entomocenotic. 10. Acestea privesc efectele grave produse asupra solului şi asupra dezvoltării plantelor de cultură prin greşelile tehnologice. 6 si 16: paltin de camp Acer platanoides. furtuni de praf (1890. 1935. alunecări de teren. 7-9. . Conform cerinţelor integrării europene. 12. paltin de camp Acer platanoides si paltin de munt pseudoplatanus (pe variante). 12. Importanţa perdelelor agroforestiere pentru dezvoltarea agricolă durabilă. în comparaţie cu sistemul de agricultură în câmp deschis. 10. proceselor masive de degradare ale solului dar şi pentru protejarea şi dezvoltarea fondului natural de entomofagi. Codul silvic). 8. creşterea şi conservarea fertilităţii solului. Toate aceste efecte ale prezenţei perdelelor forestiere de protecţie contribuie şi la protejarea şi dezvoltarea diversităţii florei şi faunei. paltin de munte Acer pseudoplatanus. 10.

Coleoptera (Sylphidae. la peste 50 de ani de la plantarea reţelei.) sunt limitaţi şi menţinuţi la niveluri sub pragurile economice de dăunare. plantate din anul 1952.a. Cercetările au demonstrat avantajele practicării agroecosistemului cu perdele forestiere. tripsul grîului . amplasate în sole de 9-16 ha. The density and attack of main pests of wheat. Motivaţia aprofundării acestor cercetări. 8 şi în păşunile din vest. Thysanoptera (Aeolothripidae). 2005. Tanacetum vulgare. Vegetaţia este specifică pentru limita inferioară a zonei forestiere cu silvostepa.a. coluvionări. (Malschi şi Mustea. soc (Sambucus nigra) ş. s-a desprins din interesanta constatare asupra faptului că în sistemul de culturi de câmp cu perdele forestiere antierozionale există. ulmul de Turchestan (Ulmus sp. Neuroptera (Chrysopidae). Matricaria chamomilla. Solurile dominante sunt cernoziomuri (în 9 tipuri şi 20 de subtipuri) şi prezintă diferite procese de degradare: eroziuni. Perdelele antierozionale sunt alcătuite din amestecuri a peste 36 de specii arborescente şi arbustive. Turda Densitatea dăunătorilor. Plantago major etc. 2004. cu altitudini între 280 şi 460 m şi o înclinare moderată de la nord-est spre sud-est. Empididae ş. 1995. porumb. 1993): eroziune superficială pe pantele cu înclinare de 3-5o. leguminoase furajere .. ferma este un simbol privind preocupările cercetării şi practicii agricole în direcţia protecţiei culturilor şi a combaterii eroziunii solurilor (Popescu. orz de primăvară. Valorile multianuale privind temperatura medie şi precipitaţiile anuale sunt de 8. litologice. Aceste condiţii ecologice şi mai ales structura diversificată a florei în agroecosistemul cu perdele forestiere constituie un mediu deosebit de favorabil pentru dezvoltarea faunei de artropode utile. Malachiidae. geomorfologice. Sinapis arvensis. Hymenoptera (Formicidae ş. teiul (Tillis cordata) şi salcia (Salix caprea). Spîrchez.). Observaţiile multianuale (Malschi şi Mustea. Atacul dăunătorilor in culturi de grâu in câmp deschis (Turda) şi in ferma cu perdele forestiere (Bolduţ). Dermaptera (Forficulidae). salcâmul (Robinia pseudacacia). astfel încât nu se înregistrează situaţii critice de atac al dăunătorilor şi nu se impune aplicarea tratamentelor cu insecticide. ş. 1995. paltinul de câmp (Acer platanoides). Lolium perene. • economicitatea. Pajiştile şi benzile de ierburi marginale conţin specii caracteristice zonei şi specii cu atractivitate speciala pentru entomofagi (Pastinaca sativa. Wetzel. afidele etc. 1995). fasole. Unele porţiuni sunt abrupte sau chiar prezintă rupturi verticale şi alunecări între perdelele 1. 1993).6 oC şi 509. paltinul de munte (Acer pseudoplatanus). (Pests density) Boldut Turda Boldut Turda Boldut Grâu de toamnă. datele fiind concordante cu literatura de specialitate (Basedow. rezultată din evitarea combaterii cu insecticide (Malschi. în zona de dealuri din centrul Transilvaniei. muştele cerealelor. Viola arvensis. prin care dăunători importanţi (gândacul ovăzului . 1995. Malschi. păr (Pirus piraster). Culturile de câmp sunt cele din rotaţia cerealieră. Rândurile interioare ale perdelelor sunt formate din specii forestiere având la bază stejarul (Quercus robur). Se înregistrează (după Popescu. dezvoltare şi conservare a fondului natural de entomofagi. singura de acest fel din România. măcieş (Rosa canina). Veronica persica. care realizează: • stabilizarea echilibrului entomocenotic. lucernă. Rândurile marginale sunt formate din specii pomicole şi arbuşti fructiferi: cireş (Cerasus avium). prin efectul de protejare.Agroecositemul cu perdele forestiere de protecţie de la Cean-Bolduţ reprezintă un model de tehnologie ecologică pentru combaterea dăunătorilor şi pentru dezvoltarea durabilă a culturilor cerealiere. 1990. 1953) precum şi a conservării faunei de artropode utile (Malschi.a. păducel (Crataegus monogyna). porumbar (Prunus spinosa).a. Myosotis arvensis. 2007). un echilibru entomocenotic real. coacăz (Vaccinium spp. Densitatea şi atacul principalilor dăunători ai grâului. 1995). Malschi. acestea evidenţiind capacitatea de distrugere a speciilor entomofage în agrobiocenozele cerealiere şi mai ales activitatea afidifagă.Haplothrips tritici. alun (Corylus avellana). Diptera (Syrphidae. eroziune avansată. de regulă o rotaţie de trei ani cu grâu de toamnă. Hypericum perforatum.2 Larve de diptere (% tulpini atacate) Diptera larvae (% attacked tillers) 25 5. • eficienţa ecologică în lupta împotriva dăunătorilor şi invaziilor lor masive. Malschi. Ferma cuprinde 342 hectare de teren agricol şi pajişti. Papaver rhoeas.).).Oulema melanopus. 2000-2005. frasinul (Fraxinus excelsior). Daucus carota.8 Afide/spic (Aphids/ear) 32 3. Spîrchez.2 mm.5 . amenajate în sistem antierozional prin reţeaua de perdele forestiere de protecţie. Carabidae. 2007). Sonchus arvensis. În ferma de culturi de câmp de la Cean-Bolduţ s-au înregistrat o mare diversitate a speciilor entomofage şi combaterea biologică naturală a insectelor dăunătoare din culturile cerealiere protejate de perdele forestiere (Malschi şi Mustea. (Winter wheat ) Haplothrips tritici Larve/spic (larvae/ear) 22 3.). Terenul arabil protejat însă de perdele forestiere prezintă o bună evoluţie şi conservare a calităţii solului. maxim 22 ha. 2007). păstrând aproape complet planul iniţial de plantare şi fiind. Lupe. Mustea. unde orizontul de humus are 40-50 cm grosime. Prin echilibrul evident al agrosistemului cerealier. climatice. pe înclinările de 6-12o.). Cantharidae. în prezent. Scatophagidae. 3. având caracteristicile naturale. Coccinellidae. Cichorium inthybus.a.). unde orizontul de humus are 23-35 cm iar pe pantele cu înclinări de 16-30o solurile sunt complet erodate. Achillea millefolium. 1993) înregistrează prezenţa tuturor grupelor importante de artropode entomofage prădătoare: Aranea. 1953 Popescu. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda este beneficiara fermei de la Cean-Bolduţ pentru culturi de câmp. alunecări. (Lupe. edafice şi fitocenotice ale acesteia. măr (Malus silvestris). lemn câinesc (Ligustrum vulgare). 1990.trifoi. Situată în partea de sud-vest a Câmpiei Transilvaniei. Welling. Reţeaua de perdele agroforestiere antierozionale de la Cean-Bolduţ este amplasată într-o zonă tipică a Câmpiei de coline joase ale Transilvaniei. Staphylinidae. 2005. clocotiş (Staphylaea pinnata). pe treimea superioară a versanţilor. 1993. Relieful este slab frământat. încadrate de cele 14 hectare de perdele alcătuite din circa 36 specii arborescente şi arbustive. Heteroptera (Nabidae ş. Mustea.

In condiţiile de încălzire climatică din perioada 2000-2008. importanţa protectivă şi calitativă a sistemului de agricultură cu perdele agroforestiere consolidate. Cercetări privind fauna de prădători entomofagi auxiliari din culturile cerealiere în Transilvania Studii asupra compoziţiei prăzii şi raţiei de hrănire pe zi şi pe individ prădător în experienţe de laborator cu dăunătorii cerealelor. s-au remarcat combaterea biologică naturală completă a populaţiilor gândacului ovăzului (Oulema melanopus L. ale perioadei actuale. comparativ. afide (Sitobion avena Fabr. • Rolul biotehnologiilor nepoluante de combatere biologica a daunatorilor în protecţia mediului şi a plantelor (teste de laborator în izolatoare pradă-prădător cu insecte fitofage si entomofage pradatoare). ceea ce a evidenţiat. Investigaţiile s-au intensificat prin înregistrarea unor interacţiuni pradă–prădător deosebit de puternice. Se constată că. în sistemul de agricultură în câmp deschis.). atacul dăunătorilor a prezentat reale situaţii de risc sau calamitate.) şi tripşi (Haplothrips tritici Kurdj.a. în ferma cu perdele forestiere de protecţie. ş.) şi limitarea populaţiilor altor dăunători ai cerealelor. Raţia de hrănire a prădătorilor cu afide (număr de dăunători consumaţi/zi/ individ prădător în teste de laborator ) . la niveluri sub pragul economic de dăunare. în condiţiile de încălzire climatică şi aridizare.

metoda de recoltare şi de analiză. 4. reconstrucţie ecologică etc. pământ de flori. în ani etc. • TEHNICA REPETIŢIILOR. TEHNICA DE CREŞTERE ÎN LABORATOR A BIOINDICATORILOR (Lolium perene. TEHNICA DE LUCRU ÎN LABORATOR pentru studiul probelor de artopode (la stereomicroscop).INDRUMĂTOR pentru LUCRĂRI de CERCETARE în LABORATORUL DE BIOTEHNOLOGII 1. haldă de deşeuri. Martor V2.. metoda de recoltare. biodermă. • PRELEVAREA PROBELOR (exemplu: -probe de insecte. halda Anieş V. -probe de substrat. în 3-5 coloane. Se precizează : • denumirea – titlul tabelului-experimentului.) Repetiţii Media Varianta R1 R2 R3 V1. în dinamică. 100 de filetări. artropode epigee din sol. -probă de apă necontaminat din zonă sau apă potabilă de la reţea). pentru notări şi analiza statistică: • la prelevarea din teren. a caietelor cu notări. • la prelucrarea în laborator. licheni. din proba mare se extrag 3-5 repetiţii / variantă. • notarea valorilor în 3-5 repetiţiilor. unitatea de măsură (m2. ÎNTOCMIREA TABELELOR CU DATE. Lemna minor. depoluare biologică. de analiză şi prelucrare a datelor. vegetaţie acvatică etc. se colectează repetiţiile într-un singur vas / variantă. plancton. • necesare pentru calcul statistic (analiza varianţei. pe verticală .: biobentos. etapa. OBŢINEREA şi PRELUCRAREA DATELOR din analiza probelor şi a experienţelor de laborator pentru studiul biotehnologiilor (tehnologii de bioremediere. pentru metale grele şi alţi poluanţi. locaţia şi data prelevării probelor . de microorganisme şi alge (la microscopul biologic). -pentru testele de ecotoxicitate. TEHNICA FOTOGRAFIERII EVOLUŢIEI PROCESELOR / variantelor experimentale din laborator şi din teren.) 3. se analizează martorul crescut în laborator pe substrat necontaminat. bioremediere sau fitoextracţie cu Lolium perene sau Lemna minor. în timp. fitobentos. Titlul. muşchi acvatici şi de pământ etc. în linii. regresii şi corelaţii) şi grafice. data. Locul. nămol. • ALEGEREA VARIANTELOR. pe orizontală şi media).n . 5 vase Barber etc. Se aleg variante comparative cu martorul necontaminat (exemplu: -sol fertil/zonă şi sol necontaminat de laborator/pământ de flori. -pentru probe din ape poluate se fac relevee specifice fiecărui tip de analiză. sol. • numele complet al fiecărei variante şi a martorului. • sunt necesare la prelucrarea statistică cu 3-5 repetiţii pentru fiecare variantă. expl. ). 5. 2.).. respectiv apă de la reţea. Daphnia.

insecte de pe plante. • Parametrilor fizico-chimici: Ph. prin recoltarea probelor de apă. replantată. sau pe anumite grupe (exemplu: artropode de la nivelul solului. înierbate sau silvice (se păstrează în alcool etilic sau spirt medicinal.. de pe terase. după diferitele tehnici de împădurire sau recultivare. poluate. halde de steril etc. biologia. Se efectuează: • 1. cateva zile până la analiză. fitobentos. Notarea dezvoltării asociaţiilor de plante ierboase. sau se efectueză fotografii. fitocenoze. Se notează numărul exemplare colectate/specie sau grup/ pe suprafaţă ¼ m2 sau • prin recoltări cu fileul entomologic-plasa de insecte/la 100 de cosiri/50m2. lună. arbori. Analiza factorului biotic se poate face pe etaje-nivele sau compartimente ale ecosistemului. se păstrează în recipiente cu apă din probă. martorul zonal. asociaţii de vieţuitoare. vegetaţie acvatică etc. recultivată. în 3-5 repetiţii. din nămol. pentru plante acvatice plutitoare. sterilul din haldă sau din iazul de decantare. Se recoltează probe prin metode specifice pentru biobentos. în teren: • se notează numărul plantelor/specie/pe suprafaţa de probă de 1/4 m2 sau 10 m2.. taluze. decadă).• PARTICULARITĂŢI PENTRU TEHNICA DE EVALUARE A POLUĂRII. • prin capturare pe plăci cu clei sau şi cu feromoni. haldă pentru analize biologice-fizico-chimice asupra: • Parametrilor biologici: lista de specii sau grupe sistematice.). halda reconstruită ecologic. poziţia în lanţul trofic). 3. compuşi organici. nămol. salinitate. amplasate în careu de 10 m2). grupe de bioindicatori. de particularităţile zonei etc. cu aer sub capac. cu apă. ecologia speciilor sau a grupelor biotice / cerinţele de mediu.biolog Dana Malschi .. colectate la 7 zile (spălate cu apă. azot total şi organic. • • Probele se iau în mai multe etape (funcţie de sezon. protejate de ploi. sol.potenţial redox. 3. A ETAPELOR BIOREMEDIERII ŞI RECONSTRUCŢIEI ECOLOGICE prin analiza complexă a calităţii mediului biotic şi abiotic. după speciile alese în funcţie de tipul de haldă. îngropate până la nivelul solului. sol. Notarea dezvoltării faunei de artropode (artropode epigee din zone degradate. 26 august 2011 Lector Dr. 3-5 vase Barber (20 cm diametru. culturi. humus. 2. impactul de mediu. pajişti. din ecosistem natural sau nepoluat. asociaţii de organisme acvatice etc. • prin recoltarea în capcane de sol. solide dizolvate. apa din iaz sau batal toxic. Se recoltează date experimentale pentru diferitele variante care se compară: 1. structura % şi abundenţa. insecte din terenuri cultivate. pentru analiza fizico-chimică şi biologică Prelevarea probelor de apă. arbuşti. cu plasa pentru plancton. Notarea dezvoltării asociaţiilor de organisme acvatice.). se analizează în laborator). din diferite etape ale stabilizării şi consolidării haldei sau a terenului degradat. conductivitate. rolul de bioindicatori de poluare etc. biodermă. metale grele etc. (de la suprafaţa apei. plancton. strecurate/sită şi închise în recipient cu alcool). grupe ecologice (urmărindu-se rolul în biocenoză. din zona litorală-fotică-din bioderma de pe substrate etc. incluzând marcaje pentru suprafaţa fotografiat 2.

la baza iazului. în zonă cu vegetaţie spontană variată. în apropierea unei surse de apă. 5 – capcana 5. pe panta iazului. în zonă de luncă. pe varful coastei iazului. vegetaţie inexistentă.Iazul de decantare Sălişte). vegetaţie inexistentă. vegetaţie specifică suprafeţelor umed 3 – capcana 3. Selişte: 1 – capcana 1. în zonă de coastă. vegetaţie abundentă specifică luncilor din zonele montane 2 – capcana 2. 4 – capcana 4. în apropierea zonei locuite. pe panta iazului. Tabel de date primare (model) Nevertebrate Capcane de sol-Barber Grupe sistematice Insecte Carabide (gândaci) Staphylinidae Chrysomelidae Cicade Greieri Furnici Muşte Cosaşi Coropişniţe Omizi Albine Păianjeni Miriapode Izopode Melci Râme ∑ ∑ total 1 2 Proba Abrud 3 4 5 ∑ 1 Proba Iazul de decantare Valea Seliştei 2 3 4 5 ∑ 4 2 30 5 1 20 20 2 1 2 3 5 5 4 1 4 109 3 0 2 20 0 11 10 0 0 0 0 2 0 3 1 4 56 1 2 5 6 1 30 25 0 0 0 0 5 3 2 0 5 85 10 5 20 10 3 45 30 4 1 3 2 6 4 0 0 3 146 5 0 8 9 0 30 15 0 0 0 2 8 2 1 1 3 84 Probele au fost recoltate o dată pe parcusul unei saptămâni în perioada 20 – 27 aprilie. Lucrare de dizertaţie: Investigaţii asupra mediului biotic. pe varful coastei iazului.Anexa 1 Model de tabele cu date pentru analiza probelor de nevertebrate epigee recoltate cu capcane de sol Fauna de nevertebrate epigee din arealul Roşia Montană (Mirela Sicoe. 2 – capcana 2. biomonitorizare în perimetrul minier Roşia Montană . pârâu. muşchi.sumă. în zonă fara multa vegetaţie. 2011. 4 – capcana 4. 3 – capcana 3. zonă presărată cu molid. ∑ . 23 9 65 50 5 136 100 6 2 5 7 26 14 10 3 19 480 679 2 0 5 11 1 24 20 1 0 1 2 12 1 0 5 5 90 0 0 0 9 0 20 10 0 0 0 1 2 0 0 0 1 43 0 0 0 7 0 18 13 0 0 0 0 4 0 0 1 0 43 0 0 0 0 0 3 7 0 0 0 0 1 0 0 0 0 11 0 0 0 0 0 4 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12 2 0 5 27 1 69 58 1 0 1 3 19 1 0 6 6 199 . pietriş. vegetaţie pitică. Legendă: Abrud: 1 – capcana 1. 5 – capcana 5. zonă presărată din loc în loc cu molid şi muşchi.

Setul 2: septembrie Martor Furnici Colembole Paianjeni Izopode Carabid Miriapod Hymenoptere Proba 1 Furnici Colembole Paianjeni Miriapode Larva carabide Hymenoptere Tricogramma Proba 2 Furnici Paianjeni Colembole Lacuste Tipulide Afide Izopode Proba 3 Furnici Paianjeni Hymenoptere 1 1 1 1 1 21 4 3 3 1 2 2 1 6 3 2 2 1 7 2 9 17 2 3 1 3 31 7 4 3 3 1 4 3 4 2 1 2 3 9 1 1 3 1 3 2 24 4 2 1 2 2 6 3 28 2 1 1 17 3 4 1 1 2 1 3 2 .Metoda de colectare a artropodelor epigee cu capcane de sol Pentru determinarea calităţii mediilor biotice terestre s-au prelevat. Tabel de date iniţiale – selectiuni (Model).) Capcanele au fost confecţionate din flacoane de plastic cu înălţimea de 15 cm. Fiecare probă a constat în prelevarea a 5 subprobe (4 situate la colţurile unui pătrat cu latura de 5 m. şi ajută la conservarea materialului colectat. Capcanele au fost lăsate în teren timp de 5-6 zile. (După Georgiana Ieremia. datele fiind apoi prelucrate sub formă de tabele. Pentru fiecare probă/variantă. s-au făcut trei citiri.c) pentru a evita colmatarea sau pătrunderea apei de precipitaţii. Evaluarea impactului asupra mediului generat de haldele de steril de la Mina Lupeni (Valea Jiului). a b c Distribuţia probelor: (a) schiţa unui punct de probă. Lichidul conservant împiedică ieşirea animalelor din capcană sau devorarea unor specii. după care materialul biologic a fost colectat într-un singur recipient din toate cele 5 vase ale fiecărui punct de probă/amplasament/variantă. în două seturi de probe (în lunile august şi septembrie 2010) cu ajutorul capcanelor Barber. (b) amplasarea unui punct de probă în zona lipsită de vegetaţie a haldei de steril. 2011. spălat sub jet de apă. USAMV Cluj. Fiecare capcană a fost acoperită (Fig. Pe fundul fiecărei capcane s-a pus o cantitate mică de apă amestecată cu alcool etilic. (c) capcană Barber amplasată în zona martor. conservat în alcool etilic şi ulterior citit cu ajutorul lupei binoculare. una situată la intersecţia diagonalelor acestuia).

DIPTERA Sord.Aphidina Ord.HYMENOPTERA Fam. Culicidae Fam. P2 – punct pe haldă cu vegetaţie ierboasă. ISOPODA Numărul de indivizi pe punctele de recoltare în funcţie de cele două date de prelevare August 2010 Septembrie 2010 M P1 P2 P3 M P1 P2 P3 282 7 45 0 7 60 4 2 0 32 125 0 7 0 0 6 0 0 1 0 61 8 28 0 0 13 17 14 0 2 69 3 6 0 1 3 1 0 0 0 2 3 0 0 0 1 3 0 2 6 0 1 0 0 2 1 16 1 33 14 0 2 0 0 3 0 0 3 2 2 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 7 0 0 1 0 0 0 9 4 6 0 2 0 0 1 1 0 0 4 3 0 0 0 0 2 0 0 2 0 9 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 .punct pe haldă lipsit de vegeţie) (După Georgiana Ieremia. în funcţie de datele de prelevare şi punctele de probă (M. Chalcidoidea. Crisomellidae Ord . Proctotrupidae Ord. P1. Brachicera Ord. Tipulidae Ord. ARANEAE Clasa Myriapoda Subcl.punct pe haldă cu vegetaţie arborescentă. Formicidae Ord. COLEOPTERA Fam. HOMOPTERA Cicadina . LEPIDOPTERA Clasa Arachnida Ord.zona naturală. Ichneumonidae. DIPTERA Sord. Carabidae Ord .) Grupa taxonomică Clasa Insecta Ord. COLEOPTERA Fam. Nematocera Fam.Tabel de date finale (model) Repartizarea numărului de indivizi. Staphylinidae Ord . P3. MECOPTERA Fam. grupaţi pe grupe taxonomice. martor. COLEOPTERA Fam. COLLEMBOLA Ord. Elateridae Ord. USAMV Cluj.HYMENOPTERA Fam. Evaluarea impactului asupra mediului generat de haldele de steril de la Mina Lupeni (Valea Jiului). HETEROPTERA Ord. Panorpidae Ord . Braconidae. THYSANOPTERA Ord. 2011. Chilopoda Clasa Crustacea Ord. COLEOPTERA Fam.

s-au efectuat. 1993.Anexa 2. Fam. din probe de steril recoltate din halde şi iazuri de decantare ale exploatărilor miniere. McCutcheon&Schnoor.. 2002. Yi-Hao Wu. 2008. Bioremedierea ecosistemelor acvatice se poate realiza prin utilizarea unor asociaţii de plante acvatice. 2002).Determinarea efectelor poluanţilor asupra florei solului: .ISO 22030: 2005 . Kiss et al. Cercetările privind bioremedierea arealelor terestre şi a apelor poluate în urma activităţilor din industrie prezintă o amplă abordare actuală legată de oportunitatea elaborării tehnologiilor complexe de bioremediere. . Studiu privind testele de laborator cu Lolium perenne şi Lemna minor pentru biomonitorizarea şi fitoextracţa poluanţilor din terenuri şi ape degradate în urma activităţilor din industrie In cadrul Laboratorului de biotehnologii. Lolium perenne este cunoscut ca bioindicator de poluare pentru testele de biomonitorizare şi ecotoxicitate a solului. În prima etapă a bioremedierii şi reconstrucţiei ecologice un rol important îl au plantele cu potenţial de fitoremediere şi depoluare prin fitoextracţie şi bioacumulare. bataluri toxice.Calitatea solului – Metode biologice–toxicitate cronică la plantele superioare.). 2009. precum şi importanţa unor posibile metode de bioremediere a terenurilor şi apelor contaminate cu metale grele. revegetarea cu asociaţii de plante ierboase. prin fitoextracţie şi bioacumulare în plante de Lolium perenne şi Lemna minor. iazuri de decantare. fungi. metaloizi etc. rezultate în industria minieră şi chimică. pe baza determinării microelementelor prin metoda spectrometriei de emisie atomică. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. 2007). Apele poluate cu metale grele pot fi eficient tratate utilizând iazuri de decantare artificiale sau ecosisteme de zone umede special amenajate. cu Lolium perenne. Meers et al.reconstrucţia fito şi zoocenotică. Bioremedierea haldelor de steril. Poaceae/Gramineae şi Lemna minor (lintiţă de baltă). Standarde pentru evaluarea ecotoxicităţii recomandă procedurile prezentate în: . la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului. Ozunu&Carmen Teodosiu. . metaloizilor etc. Araceae/ Lemnaceae. Rezultatele demonstrează eficienţa metodelor de testare şi biomonitorizare a ecotoxicităţii substratelor poluate cu metale grele. teste de fitoextracţie a metalelor grele. şi cu Lemna minor. metaloizi etc. în perioada 2009-2011. Fam. Bruce&Pivetz. platforme de deşeuri chimice etc. halde de steril). 2008. Li Hong-xia et al.... arbuşti. refacerea microbiotei. bioacumulare şi bioremediere la speciile Lolium perenne (raigras peren). concomitentă cu pedogeneza. 2009. microorganisme implicate în depoluarea biologică a apelor uzate. Oros.Metoda pentru măsurarea inhibării creşterii rădăcinii. Cristea et al. esenţială pentru reconstrucţia ecosistemelor terestre (Bernard et al.ISO 11269: 2003 . bataluri de deşeuri chimice). Testul standard cu bioindicatori de metale grele pentru medii terestre se efectuează cu Lolium (Malschi Dana. din pe probe de ape poluate rezultate din activivităţi ale industriei miniere (iazuri de decantare) şi chimice (platforme. 2011. Numeroase cercetări precizează impactul deosebit al cultivării speciei Lolium perenne în bioremedierea şi reconstrucţia arealelor terestre poluate datorită intensităţii proceselor de fitoextracţie şi bioacumulare în ţesuturile plantei (Goecke et al.Calitatea solului . colonizarea speciilor. 2011. respectiv de Lemna minor (pentru ape uzate. rampelor de deşeurilor industriale impune tehnologii complexe de refacere ecologică a zonei afectate sau denudate de vieţuitoare. 2001. contaminate. arbori. 2003. ... 33 . Oros&Camelia Drăgici. iazurilor de decantare. Willey. cultivarea. Malschi Dana. în laboratoare de specialitate. se realizează prin analiza comparativă a probelor de ţesuturi verzi ale plantelor obţinute din variantele experimentale. 2008. prin utilizarea plantelor de Lolium perenne (pentru terenuri poluate. 2002). refacerea humusului şi proprietăţilor solului. 2000. Reconstrucţia ecologică presupune parcurgerea etapelor biotehnologice care să asigure: înfiinţarea unor fito şi zoo-cenoze de pionierat.Efectele chimicalelor asupra răsăririi şi creşterii plantelor superioare. 1990. Verificarea potenţialului de fitoextrecţie.

2002). 2002. în perioada anilor 2009-2011. aparţinând în prezent de Remin SA Baia–Mare. In perioada 2009-2011. s-au realizat prin metoda testării în laborator a plantelor bioindindicatoare de poluare Lolium perenne şi Lemna minor. Investigaţiile asupra ecotoxicităţii şi biomonitorizării probelor de sol. Plantele test de Lolium perenne s-au obţinut din seminţe şi s-au dezvoltat fenologic în laborator. Landesman et al. Rahman et al. din probe de steril recoltate din halde şi iazuri de decantare ale exploatărilor miniere. efectele fitotoxice ale eşantioanelor de sol sau apă testate. în 2009-2011.2005. afiliată la Combinatul Minier Suceava. Oros. iar în prezent la SC Minbucovina SA Vatra Dornei.) 34 . mangan. 2005. la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului. Datele privind fitoextracţia şi bioacumularea poluanţilor (metalelor grele. plantele crescute pe sol poluat au prezentat simptomele de fitotoxicitate. s-au evidenţiat prin cântărirea sau fotografierea diferenţelor vizibile dintre variante. rezultat din cele 2-3 repetări ale experimenţei de ecotoxicitate şi biomonitoring din laborator. pentru variantele fiecărui experiment. Dezvoltarea plantelor. cu Lolium perenne L.. 2001. Juang&Chen. Metoda de lucru. 1999. numeroase rezultate evidenţiază efectul plantelor de Lemna minor în fitoremedierea prin bioacumularea poluanţilor din apele contaminate (Rachel Dosnon-Olette et al. Investigaţiile de biomonitoring şi fitotoxicitate prin teste cu Lolium perenne şi Lemna minor s-au efectuat asupra unor probe de steril şi ape uzate. Kuschk&colab. Probele pentru aceste analize au reprezentat valori medii fiind obţinute din însumarea materialului vegetal. (Autorul experienţei (2009-2010): student Alin Bolonyi.. în vase de vegetaţie şi păstrate timp de 14-28 zile (Malschi Dana. 2009. Rahmani&Sternberg. 2007). comparativ cu situaţia din martorul nepoluat. Jing et al. corespunzând la 2-3 perioade diferite de recoltare a probelor din fiecare areal investigat. Fiecare variantă a inclus 5 repetiţii-vase de vegetaţie. 1996.. şi teste de ecotoxicitate. 2002. Oros&Camelia Drăgici. Pentru Lemna fiecare variantă a avut 2-5g de plante adăugate la proba de apă. Oros. steril.. timp de 6-8 săptămâni. pirită. 2002) prezintă un interes actual deosebit datorită importanţei pentru evaluarea poluării prin biomonitoring.. bataluri de deşeuri chimice). provenind de la Exploataţia Minieră Rodna. cu câte 30 de plante de Lolium transplantate. 2009. metaloizilor etc. 2011. Prabhat Kumar Rai. Lemna minor este cunoscută ca bioindicator de poluare pentru testele de biomonitorizare şi de ecotoxicitate a mediului acvatic (Standardul ISO 20079: 2005/Calitatea apei–Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi al apelor uzate asupra lintiţei (Lemna minor) : inhibarea creşterii la Lemna minor. Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Oros&Camelia Drăgici. (Autorul experienţei (2010): student Crihan Alexandru Bogdan. pe probe de ape poluate rezultate din activivităţi ale industriei miniere (iazuri de decantare) şi chimice (platforme. cu Lemna minor L. Aceste plante au fost transplantate pentru expunerea la substratul de probă. 2008).Indepărtarea metalelor grele prin bioreactoare şi zone umede construite a constituit obiectivul unor cercetări importante (Dickinson et al. Oros.) • Haldele de steril de la Fundu-Moldovei. ape poluate etc.. provenind de la EM Fundu-Moldovei pentru minereu de cupru. în cadrul Laboratorului de biotehnologii. s-au efectuat teste de fitoextracţie a metalelor grele. 2009. plumb. pentru determinarea ecotoxicităţii şi evaluarea biotehnologiilor. metaloizilor etc) în ţesuturile verzi de Lolium perenne şi Lemna minor se obţin prin metoda spectrometriei de emisie atomică. Bistriţa–Năsăud. uscat şi mojarat. argint. recoltate din site-uri poluate istoric în care se deruleză activităţi de ecologizare şi depoluare: • Iazurile de decantare Valea Glodului şi Anieş care au acumulat sterilul de la staţiile de flotare a minereului complex de plumb şi zinc. 1996. Pentru probele de apă s-au utilizat plantele test de Lemna minor dezvoltate pe mediu acvatic nepoluat (apă de la reţeaua oraşului). 2007. În acest interval. Experienţele de ecotoxicitate şi biomonitoring a probelor supuse studiului în laborator s-au efectuat în 2-3 repetiţii. Studiul indicatorilor biologici de poluare în mediul terestru şi în mediul acvatic (Malschi Dana.

. Enzimologia mediului înconjurător. M. prin dezvoltarea lor pe substrate poluate. 2011. concentraţii mai mari de metale grele. Y. Datorită capacităţii de fitoextracţie şi bioacumulare a plantelor de Lolium perenne şi Lemna minor.. metaloizi etc. CERES. Environ. Poaceae/Gramineae şi Lemna minor (lintiţă de baltă). http://dx. Fam. P.. Aracae/ Lemnaceae. Daniela Paşca. No. Wang.environmental-expert.F.Cluj-Napoca. Water Science and Technology: Water Supply Vol. (Autorul experienţei (2011): student Ghira George Bogdan. Potential Use of Lemna Minor for the Phytoremediation of Isoproturon and Glyphosate.. 2007.doi. Contrib. Oturan. metaloizi etc. Wang. se recomandă utilizarea plantelor de Lolium perenne pentru bioremedierea terenurilor poluate. International Journal of Phytoremediation. pe baza determinarii microelementelor prin metoda spectrometriei de emisie atomică în plasmă cuplată inductiv. Chen.F. Pop I. Making Phytoremediation Work Better: Maximizing a Plant’s Growth Potential in the Midst of Adversity. Lee. Juang. Dezvoltarea vegetaţiei spontane. metaloizi etc. Rachel Dosnon-Olette. 2001. utilizarea plantelor de Lemna minor pentru bioremedierea apelor uzate. 97-114:http://dx.2008. Tech. metaloizi etc.Y. Jing..Iazul Aurul-Baia-Mare şi Iazul Central-Tăuţii de Sus ale Exploataţiei Miniere Aurul. 2011. • Cultivarea lor poate reprezenta o metodă în cadrul tehnologiilor de bioremediere sau reconstrucţie ecologică a ecosistemelor naturale şi antropizate. 2011. Eullaffroy. Kiss Şt. Cristea V.2010.1080/15226514. acestea acumulează în ţesuturile verzi (frunze. J. Dragan-Bularda M.2010. • Speciile Lolium perenne (raigras peren).botanice. Glick & Jennifer C. Bernard R. Rosanna Ginocchio. Reconstrucţia ecologică a haldelor de steril minier. D.com/Files/5302/articles/5891/art11. Volume 13. Emilia Bechis. Oturan.1080/15226510802378368 5.Vol. Grădina botanică:33-38. Dickinson.M. www. în laboratoare de specialitate.495150 8... poluate cu metale grele.org/10. Paul Goecke. Yung-Tse Hung.tandfonline. Ph. Amendments Promote the Development of Lolium Perenne in Soils Affected by Historical Copper Smelting Operations.2011.W. eds. pages 552-566.) Verificarea potenţialului de fitoextrecţie.org/10. Baia-Mare. 4 (4). contract 32161 / 2008. Cristina Dobrotă. 2011. comparativ cu plantele crescute pe substratul martor. sunt utile ca bioacumulatori şi bioindicatori pentru metale grele. în urma activităţilor industriei metalurgice. Alexander Neaman. platformele de deşeuri chimice. Augustine Doronila. 481-488. chimice etc.doi. • Creşterea şi dezvoltarea acestor plante în condiţii de laborator oferă o metodă eficientă de testare a ecotoxicităţii probelor de mediu şi o metodă de monitorizare a nivelului poluării cu metale grele. haldelor de steril etc. CRC Press.. Stearns. http://www. Issue 6. Muntean V. 2.I.: Lawrence K.R. Fam. în testele de ecotoxicitate.org/10. Poaceae/Gramineae şi Lemna minor (lintiţă de baltă). http://www. 2011. 11:2. care aparţin în present de SC Romaltyn Mining SRL. Phytoremediation Of Inorganics: Realism And Synergies. 2009. Fam. N. Baker. Taylor & Francis Group. 13:sup1. Couderchet. Nicholas M. International Journal of Phytoremediation. Michel Mench. Reeves. A. 3..doi.. Enzimologia solurilor tehnogene. T.1.pdf 9. nepoluat. Ed.C.1080/15226514. Fam. bioacumulare şi bioremediere la speciile Lolium perenne (raigras peren). Hodisan I. S. Paul Chen.. Galan P. pp 89-123 7. M.ceers.. Heavy Metal Removal with Exopolysaccharide-Producing Cyanobacteria. Univ. Lin. se poate realiza analiza probelor de ţesuturi verzi ale plantelor recoltate din variantele experimentale.Raport RESOLMET.resolmet. Issue 6.. D. . Roberto De Philippis şi Ernesto Micheletti.pdf 10.) • Platforma cu bataluri de deşeuri chimice a Combinatului Chimic Târnăveni.ro. batalurilor toxice de pe iazurile de decantare. Volume 13.com/doi/abs/10.. 2009. http://www..525549 6. Araceae/Lemnaceae. Nazih K. miniere. (Autorul experienţei (2011): student Brăhaiţa Ioan-Dorian. etc. J. International Journal of Phytoremediation. Int. Alan J. pages 601-612.568533 4. Treatment of polluted river water by a new constructed wetland.1080/15226514. Scott Laidlaw & Roger D. II. utilă pentru evaluările de mediu şi evaluările de eficienţă a tehnologiilor de bioremediere sau de reconstrucţie ecologică.1 pp 89–96. Mureş-SC Bicapa SA Târnăveni. 1990. • BIBLIOGRAFIE 1.org/ijest/issues/full/v4/n4/404010. 4-16: http://dx.Sci. International Journal of Phytoremediation. respectiv. tulpini).utcluj. Shammas. In Heavy Metals in the Environment (2009). Bucureşti 35 . Using constructed wetland systems to remove solids from highly polluted river water. 1993. Available online: 26 Mar 2011. Groza G..

Sternberg.Hasegawa.net/. 31. Arsenic accumulation in duckweed (Spirodela polyrhiza L. 2009. Transilvania Braşov.htm 26. Bruce E. Phytoremediation: transformation and control of contaminants. 18. Malschi Dana. 2008. Peter Kuschk. planşe color. Univ. ISBN 978606-92028-4-5. LI Ya-nan. Chemosphere.google.com. Pivetz.: Cercetări noi in mineritul şi metalurgia neferoasă"./15226514_International_Journal_of_Phytoremediation.ro/books?isbn=0471394351 14.de/strains/degradtn. Braunschweig. Humana Press INC.G.Degradation (including Fermentation. Univ. http://www. Managementul deşeurilor. Transilvania Braşov.resolmet.editura.134-153 21.10:5. 2008. Transilvania. Oros. 2002. Yi-Hao Wu . 2005. Ed.com/retrieve/pii/S0045653507005012.ro/books?isbn=1597450987 29. In Poluarea si monitorizarea mediului.google. În DENUŢ I. 2009. 133 ..Ueda.p. 1999.Okumura.utcluj. Prevenirea poluarii mediului . Faculty of Agriculture.editura. Transilvania Brasov. Editura Bioflux. 2008-03.ro.60-73. Constructed Wetlands – Treating Wastewater with Cenoses of Plants and Microorganisms. University of Bologna. *** http://www. Oros. M. 2002.ro/carti-2009/ 16. Biomonitoring.Verloo. Linda Pieri.doi. Ed. New Jersey. Cristina Grandi. V. DSMZ ..A. Baia-Mare.G. Univ. Department of Agroenvironmental Sciences and Technologies. *** http://www. Reconstructia ecologica). "Ingineria Mediului". Printed by System Print·Medien GmbH Dezember 2005 12. Elemente de biologie..tw/ETDdb/ETD-search/view_etd?URN=etd-0817109-162323 30. Ed. A Research Association at UFZ Centre for Environmental Research Leipzig-Halle. Ed. http://books. (Tehnologii de depoluare biologica.htm. HUANG Jian-jun.. ClujNapoca. 2000. Arndt Wießner. Oros. ZHAO Xin-hua.com.bioflux. S.IV. http://www.pdf.Vol. In the Helmholtz Association. În vol. Ed. Issue 3. Office of Research and Development. Univ. ecofiziologie şi microbiologie. 2002.mobot. Agency Office of Solid Waste and Emergency Response. Edited by United States Environmental Protection. Facultatea de Stiinta Mediului. H. McCutcheon.cnki. http://www.edu.1080/15226510802100515 15. C.G.133-134. http://www.Rahman. September 2007.N. 225-230. Carmen Teodosiu.editura. Department and Graduate Institute of Environmental Engineering and Management. 20. Cap. 2009. Prabhat Kumar Rai. Aspecte ecotoxicologice ale poluării apelor cu metale grele. 2007.Sesiunea:35ani Învăţământ Superior in Baia Mare.. Neil Willey.com.H. P. Tehnologii de bioremediere. Luca Fiorentini. Malschi Dana. Italian Journal of Agronomy.. Phytoremediation of Heavy Metal by Six Plants.Maki.. Editura Bioflux.biolog Dana Malschi Membru asociat al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvic 36 .M. books. Bioresource Technology 70 (3) (1999) pp. Phytoremediation of Contaminated Soil and Ground Water at Hazardous Waste Sites.Rahman. Master's Thesis..390-414. Published by UFZ Centre for Environmental Research Leipzig-Halle. Matthias Kästner.org/10. Jerald L. T. Paola Rossi Pisa.cluin. Note de curs si aplicatii practice. Oros Vasile. M. LI Hong-xia. III. Note de curs si aplicatii practice. P.com/loi/bijp20 25.elsevier. DSMZ-Deutsche Sammlung von Mikroorganismen und Zellkulturen GmbH. M. MA Wei-fang. Cluj-Napoca. 19.K. K.). Ground Water Issue. 1996.org/jwcross/duckweed/practical_duckweed. Reabilitare ecologică a siturilor degradate industrial. Journal of Phytoremediation. Bioremoval of lead from water using Lemna minor. contract 32161 / 2008). V. http://en. Journal of Jilin Agricultural University. M.Tack. Reabilitarea ecologică şi managementul siturilor degradate de industria minieră.ro/carti-2009/ 634 pg. M. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. F. Ozunu. Marco Vienudelli. Phytoremediation of Heavy Metal in Sewage River Sediment by Lolium Perenne. 23. Oros.Ruttens. (eds. 2008. http://www. 24. www. http://dx.bioflux. Recultivarea biologica a terenurilor degradate p. Rivista di Agronomia. G.tandfonline.VanSlycken.P.bioflux. 2000.11. Schnoor.de Nord.researchgate. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. 2003. http://www. 200. 978-606-92028-5-2.com. Rahmani.sciencedirect. Recultivarea biologică a terenurilor degradate datorilă activităţii miniere de suprafaţă şi depozitării deşeurilor. Pages 493-499. E. Intern. Volume 69. http://ethesys.J. Al. Biotehnologii si depoluarea sistemelor ecologice. Heavy Metal Pollution in Aquatic Ecosystems and its Phytoremediation using Wetland Plants: An ecosustainable approach. http://www. 22. 2008. S.cn/Article_en/CJFDTOTAL-JLNY200803020. 2008.139.pdf/ 17. 2001. 28.org/download/remed/epa_540_s01_500. V. linkinghub. Roland Müller. A.): A good option for phytoremediation.com/science/article/pii/S0045653507005012. Oxidation. Camelia Drăgici. V.lib. Germany. International Journal of Phytoremediation. Comparison Between Aquatic Plants in Small Artificial Wetlands: First Results on Nitrate Uptake.htm 13.Vangronsveld.Du Laing.dsmz. Brasov. Steve C. Utilization) 26 septembrie 2011 Lector dr. Chemically Assisted Phytoextraction: A Review of Potential Soil Amendments for Increasing Plant Uptake of Heavy Metals. Raport RESOLMET. Manual in format electronic.Univ. Phytoremediation: methods and reviews. 27. 478 pagini. Meers.cyut. Manual in format electronic Facultatea de Stiinta Mediului.ro/docs/malschi2. 2009. 2007. Neil Willey Eds. 2002.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful