1.Instinctul Sexual • Impulsiunea naturala care dirijeaza un comportament, innascut.

• La om - desemneaza un sistem de atractii sau repulsii - fuga, evitarea, etc. • 3 categorii de instincte: o de conservare o sexual o de putere • • • • • • • • • • • freud: sexual(pusliunea vietii Eros) morte(pulsiunea de moarte Thanatos) La baza insinctului sexual se afla dorinta (apetitul sexual) Dorinta are o baza psihologica si una fiziologica Dorinta este legata de anumiti factori externi si interni care o conditioneaza Dorinta sexuala este diferita de celelalte nevoi ale organismului - hrana, somn, etc. Nevoia sexuala apare mai mult ca o dorinta decat ca un insinct. Dorinta- nu este un impuls, „elan orb”, orientat catre un obiect bine definit. Dorinta are un caracter mai larg si complex dect al instinctului Instinctul sexual se configureaza ca nevoie de descarecare Dorinta nu are caracter de elan orb, ea este bine directionata. Factorii de influenta a dorintei – psiho, bio, etc.

2.Tipologiile Sexuale • Dupa Hesnard – raporteaza t.s. la aspectul biologic – sexomorfologie. Autorul pleaca de la dimorfismul sexual(deosebirea anatomica, suita de diferente aparente sau disimulate) • Dimorfismul sexual, la om se remarca prin caracterele sexuale • Impartirea caracterelor sexuale: o Hunter – primare si secundare o Maranon – genitale, in raport cu organele generatoare si sexuale in raport cu dimorfismul sexual extern. o Hesnard – primare, secundare si tertiare • Caracterele primare – glandele sexuale – testicul, ovare • C. secundare: o Caractere sexuale pur morfologice – organe producatoare si receptoare de mirosuri (in raport direct cu functia de intalnire intre sexe). Talia, forma, sanii coapsele, pilozitate, etc– fara raport direct cu intalnirea intre sexe dar au un rol deosebit de important. o Caracterele anatomice propriu-zise, manifestate prin: schelet, musculatura, glande mamare. o Caractere hormonale – reprezentate prin natura hormonilor. • Caractere tertiare : o Atitudinea mimica

• • •

o Fizionomia o Comportamentul general, in special, cel afectiv-emotiv, pasional, expresiv, instinctual. In sexologie se construieste imaginea corporala plecand de la „schema corporala” ca fundament neuropsihologic al fiecarui individ Imaginea de sine este expresia exterioara a naturii si caracteristicilor Eu-lui Trasaturlie care definesc natura Eului, au fost imprumutate din caracterologie: o Superioritatea – imagine de sine supraevaluata, de tip dominant o Inferioritatea - imagine de sine subevaluata, poate ajunge la situatii complexuale de inferioritate o Agresivitatea - dominanta, brutalitate, violenta, atac. o Anxietatea – atitudine de retragere, frica, nesiguranta, obsesii. Pe baza acestor trasaturi se vor constitui 2 categorii de tipuri: active si pasive. Tipurile Active : o Tipul supraevaluat – siguranta de sine, seducator, donjuanist. Este o imbinare dintre superioritate si agresivitate. o Tipul violent - violent, agresiv, imprevizibil, sociopat, potential dilenctual antisocial. Inferioritate + agresivitate. Tipurile Pasive: o Tipul dependent – retinut, imatur, pudic, dependent de o persoana dominanta. Superioritate + anxietate o Tipul timid – retras retinut , scrupulos, obsesiv cu preocupari, tendinta de sublimare. Inferioritate + anxietate Tipologiile Somanto-endocrine: o Feminine:  Ovarian-foliculinic – deschisa, extravertitia, feminina, doprnica de familie si copii, are interes activ pentru viata sexuala, preocupari moderne.  Suprarenalian-corticist – rezervata, visatoare preocupata de activitati intelectuale, interese profesionale sau artistice, pilozitate pe membre si fata, clitoris dezvoltat, dominanta, preocupari reduse pentru viata sexuala, geloasa, visatoare,  Tiroidian – instabilitate, impulsivitate, nervozitate, dorinta sexuala exagerata dar lipsa de satisfactie , acuze somatice, tendinta spre nevroze, labilitate emotionala..  Hipofizar – egocentrica, rece, interiorizata, temperament schizoid , indiferenta marcanta fata de sexul opus , frigiditate, amnoree, refuza casatoria si copii. o Masculine:  Gonadic-androgen – tipul viril, deschis, expansiv, cuceritor, dominant pana la agresivitate, cauta partenerele, intens preocupat de viata sexuala.  Suprarenalian-corticist – astenic, introvert, sentimental si visator, , idealist, adesea inclinatie catre inactivitate, se lasa cucerit usor, mai

• •

• • •

putin sexual, preocupat de familie, copii, supraestimare de sine, tendinte de gelozie, orgasem latent, adesea impotenta sexuala.  Tiroidian – nervos, dezordonat, instabil, diverse acuze somatice, activitate sexuala disritmica si fara satisfactii complete.  Hipofizar – astenic, introvertit, schizoid, rece, detasat de problemele sexuale si cele de ordin familial, egocentric, activitate sexuala slaba sau absenta. Tipologiile psihologige si morale – Marion, Jung, Lambroso Jung – nicio persoanlitate nu este absolut masculina sau absolut feminina. In fiecare persoanlitate coexista principii masculine- „animus” si feminine – „anima” dar insa in proportii diferite. Tipurile psihomorale feminine: (M. Dide) o Olga – tipul slav, seducatoare, care da frau liber atat fanteziilor sexuale cat si propriilor frustrari. o Francine - tipul latin-francez, fascinatie si duplicitate. Preocupata de satisfacerea propriilor capricii, gusturi si de luxul ostentativ. Ea isi victimizeaza partenerii carora le da iluzia devotamentului jucand comedia iubirii, teatralism, asociate cu indifrerenta sexuala. o Rosina - tipul latin sadic, pasiune dezordonata prin jocuri de noroc, creeaza celebritate prin uciderea amantilor, de care se elibereaza prin acest fel ca dintr-o sclavie. Tipul de femeie criminala(crima pasionala) - de fapt este vorba de o crima prin culpabilitate si vanitate homicidara. Insensibila emotional fata de ceilalti , sensibila numai la propria sa vanitate, femeie egoista, agresiva, vanitoasa. o Martha – tipul german, prefera fantasmele, fabulatiile romantice si sentimentale in locul relatitatii, Traieste intr-o lume construita de propriile sale imagini, in care se amesteca detalii erotice corespunzand doreintelor nesatisfacute, Aspira continuu la razbunare, vanitate si mitomanie. Tipurile psihomorale masculine: (inspirat de M. Dide) o Tipul eroic – dominant, seducator, aventurier, deschis, destinat marilor actiuni, dar care sfarseste tragic. – Ahile, Siegfried o Tipul agresiv – tiranic, tenebros, violent, brutal, impulsiv, criminal, gelos, razbunator pana la cruzime - Dimitri Karamazov. Marchizul de Sade. o Tipul pasional – orgiastic, dezlantuit, extravert, senzual, cuceritor, hipersexual - Don Juan, Dionysos o Tipul romantic – retras, introvertit, idealistm care se culpabilizeaza si sufera, autovictimizeaza sfarseste prin a se sinucide - Werther, Raphael. Stekel : o barbatul si femeia se doresc mutual; copilul observa lupta intre tata si mama pentru dominanta, si ii va estima dupa aceasta forta pentru comportamentul sau ulterior o partenerul sexual nu mai este obiectul placerii ci cel al dominantei; tendintele sunt bipolare; La fiecare putere corespunde o contrapunere. o Barbatul incepe prin a isi deprecia femeia, si invers. Acest proces se desfasoara in cadrul stric limitat al grupului familial, al cuplului, In exterior

iar opusul sentimentului este insensibilitatea. o Lupta intre sexe are la baza legea bipolaritatii. legi.. dezonoare care duc la devalorizarea persoanei. drepturi. rusinea. 3. Totul in viata omului are un caracter bipolar. deturnari asupra altor obiecte ideea de vinovatie. Si barbatii fac lafel cu femeile. rapoartate in mod direct la modalitatea de utilizare a sexualitatii : frica.Comportamentul sexual • Unul dinre formele de manifestare a persoanei – influentata foarte intens de „factorii de modelare” veniti din cele mai diferite directii. vinovatia. norme de conduita. • Trecere de la „viata in natura” la cea „in cetate” a impus niste modele de comportament. educatie afectiva. acceptand dominare. • Modelul sociocultural pozitiv este echilibrul dintre „nevoi” si „satisfacere”. pacat. • Analiza comporatmentului sexual: . obligatii si datorii. morale specifice. Ceea ce este „reprimat” intr-o parte va fi „compensat” in alta parte • Sistemele represive sunt caracterizate prin lipsa de compensare si numai prin reprimare • La originea modelarii comportamentuli sexual stau sentimente sufletesit. • Factorii care influenteaza sunt : o Factorii represivi – interdictii o Factorii eliberatori – eliberari permisive • Variaza in functie de epoca. ci indiferenta. a te oferi in sensul placerii inseamna dorinta de a te abdicare de la propria vointa. reprezentari. • Normele hotarasc ce este permis si interzis in functie de modelul sociocultural. legi pe plan individual si colectiv. stilul de viata social • Factorii modelatori nu urmaresc anularea pulsiunilor sexuale ci utilizarea lor in norma acceptata • Factorii modelatori ai comportamentului: o Familiali: modele parentale. rusine. Contrar iubirii nu este ura. compensare o Morali-religiosi: interdictii. A procura placere in cadrul cuplului inseamna a domina. primele interdictii o Sociali: rolul institutiilor.• insa femeii ii place sa afiseze public capacitatiile barbatului ei si succesele lui. Viata umana nu cuprinde nicio afectiune si nicio impulsiune care sa nu fie echilibrata de o contraafectiune si contraimpulsiune. etc o Culturali:solutii de sublimare. norme.

rusinea. si de dorinta de a avea activitate sexuala. o Faza de excitatie: senzatia subiectiva de placere sexuala legata de modificarile fiziologice care o insotesc. contractii pelviene sau generalizate . genitale. etc. teama de incest. Sunt mai complexe decat impulsurile si tendintele care au ca scop biologic infranarea sau anularea pulsiunilor sexuale. congestia organelor externe genitale si tumifierea sanilor. Femeie – lubrifierea vaginului. dorintele si impulsiunile amoroase. Barbat – ejacularea. o Faza de orgasm: momentul culminant al placerii sexuale. o Hesnard:  Probleme legate de psihofiziologia nevoii sexuale si impulsiunea erotica elementara. Femei – contractii ale peretelui treimii externe alle vaginului. contractii ritmice ale muschilor perineali si organelor genitale. actul sexual.Hesnard „ansamblul de procese biologice si psihologice care se opun. Barbat – erectia. Relaxarea starii de tensiuner sexuala. In anumite cazuri apar tulburari nevrotive sau psihonevrotice: angoasa de castrare. Copilul invata : pudoarea. ci si aspiratiile erotice elective. complexul de culpabilitate. satisfacerii naturale si libere ale tendintelor sale sexuale”. In conformitate cu DSM III-R ciclul de raspuns complet se compune din patru faze: o Faza apetitiva: consta intr-o serie de fantezii legate de activitatea sexuala. Este un vast sistem de contrapulsiuni instinctive si contratendinte afective. psihologia dorintei erotice. privind in special relatiile sexuale dintre persoane de acelasi sex (homosexualitatii) • Trasaturile caracteristice comportamentului sexual orientat catre sine insusi (narcisismul) Contrasexualitatea . organele si functiile sexuale precum tot ceea ce deriva din acestea si face diferenta intre cele doua sexe. in cazul individului uman. sociale. etc. Cel mai important aspect al comportamentului sexual este reprezentat de „actul sexual”. Se intelege prin aceasta nu numai apetentele pur organice.  Conduitele diferentiale ale sexelor: • Trasaturile sexuale caracteristice ale masculinitatii si ale feminitatii • Trasaturile ambigue ale intesexualitatii. morale.• • • • • o Cuprinde ansamblul de conduite sexuale care exprima atitudinea fiintei umane fata de sexualitate. Factorii individuali si social de condamnare si infranare a tendinteleor sexuale pot fi: o Emotionali-afectivi o Fiziologici o Sociali-morali Contrasexualitatea se manifesta ca un proces afectiv inhibitor atunci cand tendintele naturale intra in contradictie cu aspiratiile persoanle.

Faza de rezolutie: se produce detumescenta penisului. respirator si tensiunea arteriala. Crsterea in volum a testiculelor cu 50%. canal ejaculator) in utera posterioara. implinire. Faza de ejaculare: are doua etape: in prima se produce o expluzare a lichidului seminal in afara glandelor sexuale accesorii(prostata. de suspensie. in cea de-a doua se produce progresiunea luchidului seminal.o Faza de rezolutie: senzatie de relaxare generala .exista un singur tip de raspuns in timpul copulatiei. Erectia mameloanelor. Apare o senzatie involuntara de contractura in vagin si in pelvis. cresterea in lungime si largime. si doua curbe de tip mai lent. de confort si de destindere musculara. destinderea canalului vaginal. deturgescenta mameloanelor. In timpul acestei faze femeia simte nevoie de tandrete. Glandele Cowper emit cateva picaturi de mucus. cardiac. o Ciclul sexual la femeie: Maters si Johnson au constatat trei tipuri majore de raspuns sexual si de obtinere a organsmului: curba abrupta. Orgasmul este senzatia placuta data de eliberarea psihca brusca a tensiunii acumulate de-a lungul actului sexual. asemanatoare orgasmului masculin. „in dom”. . urmata de o crestere a senzorialitatii clitoridiene iradianta in pelvis ca o explozie soc. cu mici variatii. Faza de rezolutie: aceasta faza urmeaza imediat celei de orgasm si este resimitita ca o descarcare. apare necesitatea de intromisiune si incepe copulatia propriu-zisa. musculatura abdominala si intercostala este in stare de hipertonie. ce se inscrie dupa o diagrama in care se disting cele patru faze: Faza de excitatie si erectie: survine la 3-8 secunde de la debutul excitatiei. cresterea ritmului cardiac. Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. de faptul ca a fost utilizata exclusiv in scopul obtinerii unei placeri de moment. In cursul acestei faze apar cateva tipuri de senzatii subiective ale femeii. Apare o stare de transpiratie in palme si plante. vezicule seinale. testiculele revin la marimea normala. in prezenta partenerei. cresc ritmul cardiac. • Ciclul sexual la barbat . lubrifierea vaginului. ridicarea partiala a uterului in pozitia anterioara. Sunt tot patru faze ca la ciclul sexual masculin: Faza de excitatie: in timpul acestei faze se produce turgescenta glandului clitoridian. cu senzatia de pierdere a unui fluid In a doua faza: femeia simte o senzatie de caldura care invadeaza zona pelviana si se raspandeste apoi in tot corpul. tensiunea arteriala revin la normal. tumifierea globala a sanilor. stare de bine. Ritmul respirator. contractii uterine concomitent cu contractiile sfinceterilor uteral si anal. Faza in platou: consta in raspunsul fiziologic al vaginului – vascocongestie neta. „in platou”. Aceasta se desfasoara in doua faze: In prima faza: Faza de oprire. Faza in platou: cresterea circumferintei glandului si capatarea unei culori rosu-violet. Cand aceasta stare atinge un anumit nivel. Orgasmul feminin: tensiune musculara in tot corpul. contractii in spasm involuntare. de o atitudine care nu da impresia de abandon.

de regula frigide. tandrete. o La om. o Obiectul iubirii – acopera toate defectele si toate mizeriile realtiatii. culturale. sunt cel mai adesea cochete si atrag barbatii prin nevoia lor excesiva de iubire si tandrete. mai este normat si de valorile morale. vocea feminina. o Femeia normala cere in primul rand. subordonata si condusa de partenerul ei. iubire. de a juca rolul unei persoane devotate care sufera. nedorit. de obicei. dupa Forel. fac parte integranta din apetitul sexual normal al femeii. peste scena cade cotina care face sa reapara realtitatea. suporta in final si este invinsa. lipsa de tandrete. Promite lucruri imposibile. mersul. o Apetitul sexual este provocat si intretinut de formele corpului feminin. o Dorinta sexuala este dominanta de instinctul de procreare ce se combina cu nevoia de a se darui pasiv. dezinteres pentru activitatea sexuala. privirea. apetitul sexual. o Dupa Forel. etc. Aceste „Aspiratii negatieve”. normat in sfera familiei  Interseul scade prin obisnuinta si plictisire  Apare dorinta de schimbare . dorinta erotica legata de contactul sexual este depasita ca preocupare di intensitate de ansamblu consecintelor pe care „relatia sexuala” cu un barbat le are pentru ele ca perspectiva de viata. din aceasta motiv. fizionomia. se redeschide agresivitatea manifestata prin dorinta de aventura. miscarile. o Poate merge pana la agresivitate o Apare la varsta pubertatii amestecat cu diferite fantasme  Apar polutiile nocturne. o Elementul central – apetitul sexual si reprezinta forma de manifestare a instinctului sexual. religioase si sociale ale modelului sociocultural. particularitatiile apetitului sexual la femei sunt rezultatul combinarii urmatorilor factori:  Influenta profunda a functiilor sexuale asupra intregii sale existente  Rolul sexual pasiv . o La adult – devine un comportament regulat.o Independent de comportamentul sexual se discuta si despre o latura pur psihologica si una psihosociala a comportamentului sexual la om. Clipele inspira sentimente care crede ca vor dura o vesnicie. raceala si repulsia exercitate de aceasta. vocea. coitul devine un act dezagreabil. o Apetitul sexual la femei: o Se desfasoara in principal in planul imaginativ o La multe femei apetitul sexual lipseste. o La femeia normala. un sprijin ferm in viata. o Acest tip de femeie. cautarea noului. mirosul specific. dar de indata ce orgasmul s-a produs si apare senzatia de satisfactie. o anumita maniera de a se purta cu copii. o Apetitul sexual la barbati: o Prezinta elementul activ al acuplarii. o Diminuarea in diferite grade ale aptetitului sexual la barbat este legat si de conflictul cu partenera. se schimba interesele.

Pshianaliza pune accentul pe hipersexualitatea de tip nevrotic. Acestea iau urmatoarele forme: o Flirtul: serie de manifetari intre relatii dintre partenerii de sexe diferite. episoade maniacale ale psihozelor afective clinice. etc. modalitatea de continuare sau desfasurare a actelor sexuale. Facultatile sale mintale speciale o Importanta deosebita are si primul alt sexual. perversiunile. ca frecventa. pulsiunile nu se manifesta direct.  Psihiatrice: schizofrenia –in special in perioadele acute si supraacute. supraestimarea Eului. satiriazisul si nimfomania. primul partener. sa se plaseze in centrul atentiei. temporali. o Apare ca o forma particulara de comportament sexual care este o forma de manifestare directa a dorintei sexuale. hipersexualitatea ca reactie de aparare in sens psihodinamic in raport cu inhibitiile. pubertatea precoce. legata in special de fixatiile oedipiene.  In sefera sexologiei propriu-zise. Flirtul este legat de apetitul sexual si contituie expresia externa a acestuia. etc si abuzurile de stupefiante  Psihologia si psihopatologia pot furniza date interesante. are aspecte diferentiate ce variaza in functie de temperament. 4. o Excesul dorintei sexuale:manifestare in plus.  Cauze neurologice: leziuni ale ictusurilor. in raport cu norma apetitului sexual . ale lobilor. frontali. frecventa la prostitoate.apare si la femei si la barbati. iradatie pur psihica a personalitatii cu care si prin care sa fie remarcata in cadrul grupului sau social. ci sunt mediate de sublimari precum jocul. educatie. o La om comportamentul psihosexual are un caracter complex. epilepsia. etc. etc. trebuie distins de cochetarie. limbaj poliform care exprima clar dorintele sexuale ale unui individ fata de partenerul sau. sexualitate conmpensatorie din cauza hipogonadismuluui. hipersexualitatea este expresia unor dereglari sexuale diferite cum ar fi: anorgasmia. psihozele atipice. poate merge de la zambete pana la jocuri amoroase o Cochetaria: specific feminin..Activitatea erotica infantila . o Cauze ale excesului dorintei sexuale:  Cauze endocrine: tumori hipofizare sau pineale.. cultura.

o Rolul functiilor intestinale: . mai mult emotional. se remarca la copii atractia pentru fese. Copilu dezvolta o fixatie afectiva fata de mama sau doica.urinarea si defecatia ofera senzatii agreabile. tendintele sexuale sunt legate de obiectul acestuia. • Imbraca difereite forme : sughit. se poate spune ca. in primul rand. etc. Relatia mama-copil este o forma de „largire a Eului” copilului . intr-o forma nuda si in toata sinceritatea sa primitiva. aparent. fantasme. • Crescand. ce are semnificatia de „regiune obiect” cu valoare erotica o Placerea solitara – autoizolarea si centrarea atntiei pe organele genitale o Revelatii erotice – copii pun intrebari. copilul resimte solicitarile in afara corpului sau. Aceasta se naste in legatura cu mediul sau imediat. masturbarea.• • • • Existenta acestui tip de sexualitate este admisa astazi de majoritatea specialistilor Fenomene inexplicabile observate la adult. in primul rand mama. Se manifesta prin placere solitatra. etc. • Clasificarea lui Hesnard a tipurilor de manifestari: o Instinctul de nutritie o Nevoia de joc – intial exprimata prin tendinta de a manipula. capata sens cand sunt raportate la „experientele” primilor ani de viata ai individului. • Hesnard: sexualitatea copilului este expresia unei evolutii instinctuale care implica sinteza a trei elemente psihologice: o Finalitatea biologica – tendinta de a dori realizarea actului sexual o Electivitatea psihologica – a fixa dorinta asupra unui obiect sau persoana de sex opus. gelozie. Sau reactii motorii cu caracter automat. ci fiind numai un tip de activitate cu caracter erotic. crescand si amplificandu-se odata cu individul • Viata instinctiva a copilului este. Acest tip de sexualitate are un caracter nediferentiat. o Nevoia de autoerotism – curiozitati corporale – sugerea degetului. Manifestarile presexuale • In copilarie sexualitatea se prezinta nediferentiata si se dezvolta progresiv. Fetele prefera – papusiile.de tip agreabil sau de tip violent. vomismente. et. baietii – jocul activ. Sexualitatea infantila ce se deduce din faptul structural care consta in absenta glandelor sexuale morfologice secundare. In acest sens. vise legate de dorinta sexuala. o Manifestari emotionale presexuale: . desi incomplet diferentiat. el neavand inca o alura de activitate intensa. mentalitatea adultului din punct de vedere afectiv este rezultanta experientelor din copilaria acestuie – Freud Comportamentul copiilor din primii sai 4-5 ani de viara pune in evidenta instinctul sexual . difuz. o forma particualra de „autosexualitate” care anunta si pregateste instinctul sexual al viitorului adult. gandesc si discuta intre ei referitor la sexualitate.

• Mama si alimentul – aspecte de bucurie si fericire pentru copil • Mai tarziu cele doua tendinte (digestive si afective) se dezvolta paralel in relatie reciproca • Crescand copilul incepe sa diferentieze si sa aprecieze gusturile. mult mai pasiva. incepe sa organizeze primele forme de manifestare emotional-afectiva si de constiinta. Atractiile si repulsiile parentale • primele stadii ale dezvoltarii se desfasoara in cadrul familial. savorile. imaginea mamei. • Reactiile de protest sunt legate de nevoiile lui. • Senzualitatea digestiva va fi raportata mamei care ii procura si ofera hrana. • Aptitudinea realizatoare are un caracter negenital si este deosebit de redusa. tendinta de a retine produsele digestie ca o prima forma a posesiunii infantile o Tendinta productiva – se manifesta la copil inaintea tentativelor de elaborare a unei activitati oarecare. asociaza in ele trei tendinte instinctive funciare. Baiatul odata detasat de mama . Baiatul tinde sa o posede psihic. Erotismul pregenital digestiv • Se constata predominanta interesului pentru alimente a copilului. • Intre 2-5 ani se consolideaza primele forme de atractii si repulsii familiale ale copiilor. „interioriza” cele care vin din exterior pentru a le face proprii. • Primele lui inclinatii sunt nutritive si tendinte de natura sociala • Copilul de cateva luni traieste intr-o existenta psihica vegetativa. caracteristice aptitudinii posesive. in special pentru baieti. rosul unghiilor. fata. acumuland totul ca pe ceva personal. in scopul trecerii la act. de „a-si incorpora”. Ex: sugere degetului. generatoare de erotism. impreuna cu sentimentele de atractie care-i sunt asociate. in special cele alimentare • Odata cu crestera. si anume: o Tendinta captivata sau afectiva – impulsiune primara de „a apuca”. egoiste. dar pe care o insoteste de o pulsiune cu caracter de recunostinta • Isi ataseaza mama propriei sale persoane intr-o maniera egoista • Toate aceste diferite activitati digestive. departe de influentele sociale • primele tendinte instinctive vor fi indreptate asupra parintilor. sfarseste prin a se indentifica cu ea. etc o Tendinta conservatoare sau posesiva – conservarea a tot ceea ce „ia” din exterior. • Finalitatea sexuala este restransa la o stare de voluptate difuza si autoerotica • Electivitatea este slab fizica si orientata exclusiv catre mame si rude dar in sens psihologic. • Atitudinea copilului fata de mama variaza in functie de sexul acestuia. favorizata de cautarea unui sex opus. o Inclinarea filiala catre mama este de o importanta majora.o Eficienta motorie – monifestarea in virtutea carei este pusa in evidenta tendinta aloerotica(?) a actului sexual.

prin educatia morala si identificarea cu tatal sau. Fantasmele sexuale la copil • Copilul isi investeste propria sexualitate intai pe plan corporal. gelozii. manipula si cunoste. atractii. se leaga de interdictii. Erotismul si viata sexuala la pubertate si in adolescenta • Sexualitatea adolescentilor se defineste ca fiind activitatea sexuala cuprinsa intre pubertate si maturitate. iau aspectul scenariilor de tipul „tata si mama”. angoase. „medicul si bolnavul” 5. etc. dialogul verbal si corporal vor contribui la modularea identitatii sexuale a copilului. si dorinta lor de a cunoaste in general • M.Klein vorbeste de o pulsiune de „a sti”. o Inclinarea filiala catre tata este mult mai tardiva ca aparitie si decisiva in ceea ce priveste formarea personalitatii sexuale a individului. o Inclinarea filiala catre frati complica oarecum evolutia psihologica a individului. El devine simbolul autoritatii. in sensul acesta orice se opune curiozitatii le creeaza copiilor inhibitii pe plan afectiv . Desi parintii se comporta ca cu niste adulti in miniatura. suscitand situatii de gelozie familiala. • Tatal este pentru un copil imaginea stapanului suprem • Imaginea tatalui mai mult afectiva decat intelectuala. Atitudinea adultilor starneste in general inhibitii. inhibitiile precoce. etc. etc • Temele de care copii sunt interesati. intelectuale. afective si sociale a copiilor si cunoasterea particulara a trairilor si fantasmelor sexuale ale acestora. • In general adultii ii lasa pe copii si tineri sa se insruiasca intre ei. intelectual si sexual. Intre frati si surori pot aparea repulsii. 12-21 ani. impunerea conventiilor morale. • In cazul fazelor oedipiene jocurile sexuale sunt frecvente.presupune cunoasterea pe plan general a evolutie fizice. prezinta surse ale unor productii fantasmatice ale imaginatiei acestora. • Aspectele sexualitatii la adolescenti: o Stimularea erotica a diferitelor parti ale corpului o Sentimentul erotic si orgasmul o Procrearea . Construirea relatii sexuale in copilarie • Se bazeaza pe curiozitatea copiilor. • Educatia sexuala . Este considerata de multi autori un model de „gandire magica” ce substituie realitatea obiectiva pe care copilul nu o poate intelege. precum „cum se fac copii?”. apoi in plan fantasmatic • Relatia dintre parinti si copil. • Viata psihica si somatica a copilului este in continua schimbare si evolutie.sublimeaza iubirea in respect. • Tatal reprezinta pentru copil prima materializare a dorintei sexuale si in consecinta contrasexualitatea socializata. in raport cu schema corporala. puterea.

deturnand-o catre instinctul de seductie. dar si perspectiva maternitatii. Apar primele manifestari ale erotismului sub forma „aspiratiilor erotice” Realitatea apare mai interesanta. ca pe o implinire. sexualitatea este asociata cu sentimente de vina si rusine. Din acest motiv prima experienta sexuala are foarte mare insemnatate. al femei. material si ideal. cu schimbari profunde la varsta pubertatii apar caracterele sexuale secundare. care apar sub aspectul fizic. Interzisa copiilor ca ceva rusions . pilozitate faciala. unirea sexuala. Dorinta de a se darui dar si de a fi mama La femeie perspectiva maternitatii este inteleasa ca finalitatea fireasca a daruirii acesteia partenerului La barbat. are caracter ambiguu. se maturizeaza organele genitale. Vinovatia sexuala trebuie inteleasa ca un senitment moral de interdictie de care adolescentul trebuie sa se desprinda odata cu prima experienta sexuala. genital Emotia erotica . rezulta din fuziunea apetitului genital fizic cu sentimente erotice de atractie sufleteasca reciproca dintre parteneri Pentru adolescenti „initierea sexuala” implica spargerea unor tabuuri si dezvaluirea unor mistere. al luptei interioare intre dorinta sexuala si conservarea integritatii fizice Unirea sexuala nu are numai functia descarcarii sexuale . Desprinderea morala de familie este un moemnt critic prin care se produce individualizarea persoanei si dobandirea identitatii sale. la ambele sexe.• • • • • • • • • • • • • • • • • • • Rol important il au urmatoarele aspecte: o Raspunsul sexual motor o Atitudinile si sentimentele in legatura cu comportamentul sexual o Stimulii psihologici o Fanteziile erotico-sexuale o Prima experienta sexuala Pubertatea este considerata a fi „varsta ingrata” o Baiatul prezinta un amestec incoerent de copilarie cu virilitate. dipozitii ridicole. voce aspra. impresii noi Revelatia erotismului fizic este diferita in raport cu sexul Baietii trec repede de la autoerotism la experimentarea unirii sexuale La fete. instinctul de combativitate si dominanta. o Ambele sexe sunt dizarmonice fizic si psihic o fata are picioarele lungi. la fete – pasivitatea feminina tempereaza expansiunea pubertara. instinctul sexual se naste din doi poli diferiti . . apare si nevoia sexuala odata cu aceasta atractia pentru persoanele de sex opus la baieti emotiile partial sexualizate sunt date de cresterea si adancirea egotismului. maini subtiri o atentia este capricioasa o dispozitia afectiva labila o pubertatea este o criza psihologica de evolutie.

mediul. pe tot parcursul adolescentei.vor avea consecinte grave asupra personalitatii individului si comportamentelor sexuale. O educatie sexuala corecta. care urmeaza sa realizeze un „acord armonios intre sentimentul erotic si actul sexual” – W. ca expresie psihica primara a sexualitatii se pregateste lent in cursul copilariei si se afirma brusc la pubertate. o Formele experientelor sexuale iau individul prin surprindere. sentimente. si psihica. Stekel o Pentru barbati. Acestea construiesc o imagine a dorintei persoanlein care isi plaseaza viitorul partener aspiratiile o In cazul femeii ceea ce conteaza in primul rand este pregatirea emotional-afectiva. traumatizandu-l. dobandind un caracter de stabilitate si fixandu-se ca atare la varsta adulta. o Ecperiente morale . ce au un caracter brutal si cele ce genereaza un sentiment de vinovatie sexuala. dar si a evolutiei viitoare a comportamentului sexual al individului. o Prima experienta sexuala este precedata de o intreaga suita de imagini. (W.in care sentimentul de atractie erotica reciproca aproprie partenerii si faciliteaza comunicare.• • Vinovatia sexuala se poate manifesta ca o situatie reactivva data de o experieta traumatizanta cu implicatii profunde si de durata asupra persoanlitatii individului. Stekel) 6. o Primele experiente sexuale pot lua diferite aspecte: o Experiente psihotraumatizante – viol. reprezentari psihice ale individului. experiente in grup sau autoerotism. ea determina o atitudine acestuia fata de femeie. – aceasta evolutie este influentata direct si puternic de transformarea corporala. o data cu incheierea maturitatii individului. care se va fixa o data pentru totdeauna.Activitatea erotica si viata sexuala a adultului • Functia erotica. tipul de persoanlitate. . in grup. Acest tip este benefic pentur ca favorizeaza maturizarea persoanlitatii din punct de vedere emotional-afectiv si intelectual. Acestea vor genera angoase. Primele experiente sexuale o Majoritatea autorilor acorda o importanta deosebita „primei experiente sexuale” in procesul formarii persoanlitatii. endocrina. prima aventura poate fi decisiva. complexe de culpabilitatesau tulburari nevrotice. deviante comportamentale. cunosterea rapida. exclud incarcarea emotional-afectiva a persoanei cu sentimente de vinovatie. relatii intre rude. o Reusita sau esecul depinde in mare masura de modelul general al educatiei adolescentului. fiziologica. o Experiente de tip ludic – de regula intre parteneri de aceeasi varsta. fantezii erotice. negasindu-l pregatit psihic. o Prima experienta a unui individ reprezinta o tema importanta pentru psihanaliza si are valoare fundamentala pentru viitorul model de comportament. legate de curiozitati.

dublata de participarea morala la actul sexual o Consimtind actul sexual femeia renunta in cea mai mare parte la persoanlitatea sa intima. Psihologia cuplului marital . cel putin cu caracter formal si trecator. Cu un grad de sexualitate infantila. • Femeia – functia sexuala depinde de procreatie. mai putin evoluata. • Psihanalistii descriu doua tipuri erotice de femei : o Tipul matern sau uterin – inclinata catre satisfactia si realizarea materna o Tipul seducator sau clitoridian – inclinat catre activitatea erotico-sexuala si dorinta de seductie masculina. • Barbatului ii lipseste constiinta organica. prin rolul sau si natura sa. Maturizarea erotico-sexuala coincide cu varsta adulta. din acest motiv orice femeie are nevoie de o compensare exprimata prin tandrete . cea a persoanlitatii pe plan emotional-afectiv si intelectual. constituind momentul implinirii depline a persoanei in acest sens si avand caracteristici diferentiate pentru barbat si femeie.• • • • Trecerea de la adolescenta la varsta adulta presupune in mod obligatoriu. viscerala a procreatiei. Se dezvolta si apare mult mai devreme decat la barbat. inainte de toate. este ocupat cu sfera vietii sociale. • Pentru babrat sentimentul patern este legat de grija privind viitorul copiilor. din partea partenerului Aparitia in timp atat la femeie cat si la barbat nevoia stabilitatii afective bazata pe apropiere tandra • Sexualitatea cuplului • Barbatul. puduare. • La femei sentimentul matern are o conotatie afectiva. situatia economico-materiala. integrarea sociala. Barbat: o Toate marile evenimente sexuale sunt influentate in primul rand de dorinta. (pentru implicarile sexuale care dureaza mai mult timp) o Caracterul unei dorinte brutale. egoism. maturizarea sexuala si. imperioase o Cu timpul apare nevoia selectii in alegerea si desfasurarea dorintelor sexuale o Apar ulterior sentimente de posesiune. dar si nevoia barbatului de a fi „liber” Femeie: o Apropierea erotica – participrea corporala totala. unde el accepta mult mai tarziu si cu greu rolul sau. educatia . • La femeie sentimentul procreatiei si matern are un pronuntat caracter fiziologic si el se manifesta precoce. Din acest motiv el poate acorda numai o anumita parte din interesul sau afectiv vietii intime si satisfaerii sexuale. implicit. emotionala.

originea. • Relatiile dintre partenerii cuplului marital depind de modul de intemeiere a familiei. cicolotmie (forma usoara a tulburarii bipolare). comunicare. Intemeierea familiei • Este dpdv social si juridic un act contractual prin care doua persoane de sex diferit consimt in mod liber sa se uneasca. religia. in vederea costituirii unui grup recunoscut social.) • Starea de echilibru a familiei depind in mod direct si starea de echilibru psihic a membrilor acesteia. se realizeaza in conformitate cu principiile moral-religioase traditionale. o Psihologici: unul dintre cei mai comuni este IQ-ul. Sutter insa remarca faptul ca indivizii cu caracteristici asemanatoare evita se se casatoareasca intre ei. • Cuplul odata constituit. fiind caracterizata prin urmatoarele aspecte: contacte stabilite intre parteneri prin traditie. cautand persoane opuse temperamental. locul de rezidenta. • Psihanaliza insista pe prima noapte a casniciei ca avand un rol decisiv • Relatia sexuala dintre partenerii cuplului. • Cuplul marital are la baza si o relatie emotional-afectiva. (talia partenerilor). indiferent ca are loc inainte sau dupa casatorie este absolut estentiala. Factorii homogamieie: o Sociologici : varsta. social juridica a familiei. Ceea ce domina insa alegerea partenerului sunt asemanarile semnificative dintre acestia. scopul familiei este lupta pentru realizare. Sunt discutate si aspectele precum: bratele. antropologic. si o atractie reciproca fundamentata pe dorinta erotico-sexuala. Zondi – persoanele au o atractie inconstienta fata de cei opusi lor. Persoanele violente tind sa se casatoreasca cu cele calme. roluri. tendinte depresive.• • • • • Varsta optima pentru casatorie este intre 23-30 de ani. sex. etc. alegerea se face din indivizii care sunt asemanatori – „alegere pozitiva” – homogamie. de structura dinamica psihosociala a acesteia (relatii interpersoanale. Elementul cel mai important il reprezinta alagerea partenerului La alegerea partenerului concura mai multi factori: sociologic. etc. latimea bazinului. membrii familiei accepta situatii de compromis . climat afectiv. are ca urmare instituirea legala. rasa. Indivizii nu se casatoresc la intamplare. • Societatea moderna cunoste doua tipuri de familie in raport cu tipul de casatorie a partenerilor cuplului conjugal: o Casatoria traditionala: are un caracter inchis. psihologic. relatiile intre parteneri se stabilesc in raport cu rolul pe care il au. Burgess si Wallin sustin ca cei mai frecventi factori sunt reprezentati prin: tendinta catre autism. o Atropologici: corelatie pozitiva a fost remarcata intre diferitele caracteristici somatice ale partenerilor. Nivelul socio-economic si de instruire profesionala.

caracterizata prin sinergie – efortul de unire a diferentelor. Familia traditionala • Contacte stabilite prin traditie • • • • In raport cu rolul Lupta pentru realizare Compromis (scarificu) Securitate bazata pe roluri Familia moderna • Contacte dezvoltate in urma unor complicatii persoanle. o Casatoria moderna: difera fundamental de cea traditionala. • Intimitatea = calitae particulara intre doua persoane si a nume a fi apropiat sub aspetc emotional-afectiv. etc • In raport cu persoana • Lupta pentru dezvoltarea mutuala • Sinergie (unirea diferentelor) • Securitate bazata pe incredere • In legatura cu dinamica grupului familial. atitudinea fata de rude. dpdv biologic este determinata se exigentele reproductive. relatiile se stabilesc in raport cu persoana si intersele fiecaruia. Se intemeiaza in urma unor contacte dezvoltate prin sau in urma unor „complicatii” personale intre parteneri.reciproc. raporturile dintre acestia pot fi extrem de variate: o Relatii de atractie si intelegere reciproca o De respingere sau conflictuala o Emotional-afective pozitive de iubire reciproca o Emotional afectice negative de ura o Comunicare incompleta sau defectuasa o Suspiciune sau gelozie o Trebuie luate in considerare si aspecte: atitudinea partenerilor cuplului conjugal fata de copii. . situatii fortuite. manifestari de violenta sau tiranie o Libertinajul o Neglijarea emotionala 7. modul de credtere si educare a copiilor. • La om se adauga intimitatea stabilita intre parteneri. securitatea o da increderea reciproca admisa prin convenienta.Psihosexologia cuplului Intimitatea • Sexualitatea. o Relatiile dintre soti legate de statul si rolul fiecaruia o Situatii de dependenta. scopul familiei este lupta pentru dezvoltarea mutuala a membrilor acesteia. securitate bazata pe rolurile stricte ale fiecarui membru al familiei respective. adesea intamplatoare.

abandonand propriile masuri de aparare. Pasiunea este un fapt irational. existand posibilitati infinit de variate in cadrul relatiei erotice:  Latura cognitiva a iubirii: formata din toate acele lucruri pe care partenerii „le stiu” de la altii care. mama-copil. pentru ca nu se insoteste necesar de dorinta sexuala.  Latura motivationala: legata de pasiuni. Acesta nu corespunde pasiunii. Cel mai important este raportul mama-copil. Iubirea nu poate exista fara pasiune. o Intimitatea nonverbala: implica doua elemente complementare:  Elementul individual – este contrariul pudorii. fara a exista teama ca celalalt va profita de aceste momente sau de „punctele slabe”.  Latura emotionala: cuprinde toate elementele care presupun faptul de „a trai unul alaturi de celalalt” si din care rezulta sentimentul de legatur. De ce se simte cineva atras de o persoana in mod eosebit si de ce altcineva ii provoaca o repulsie. responsabilitate. Probleme ale intimitatii: o Teama de intimitate: „de ce nu exista intimitate in anumite cupluri?” sau „de ce apare o frica de intimitate mai mare decat cea referitoare la sexualitate?” : dorinta de intimitate poate duce la departare din cauza anxietatii traite. incredere. • • Intimitatea este de doua feluri: o Cea legata de starea de a fi indragostit si produce acea situatie de intimitate fuzionala dintre parteneri o O alta mai slaba. al izolarii.• • • Aceasta legatura se bazeaza pe: atentii reciproce. o Echilibrul intre aceste componente ale iubirii dintre parteneri este intodeauna relativ. Modelele sunt variabile in functie de persoanele implicate: sot-sotie.J. sincera a sentimentelor. Reprezinta capacitatea de a comunica cu corpul. iar calitatea ei depinde la randul sau de forta lor relativa. permitand sa mentina si sa se dezvolte propria individualitate si autonomie. preferinta pentru o anumita persoana. in finalm influenteaza diecizia de a iubi si de a mentine aceasta decizie. de a se „arata asa cum este”. fiind legat de pulsiunile inconstientului. Sternber: o Problema intimitatii – relatie ce se constituie sub forma unei situatii triunghiulare. de „a-ti arata corporalitatea” . in schimb pasiunea nu este suficienta pentru a garanta si a dezvolta stabilitatea viitorului cuplu. mai matura in ceea ce priveste natura relatiei. R. De ce se intimitatea poate genera anxietate : intimitatea comporta capacitatea de a avea incredere deplina in celalalt . valoarea de experienta erotica depinde de intensitatea absoluta a trei componente. securitate prin sprijinul partenerului. comunicare deschisa. Intimitatea insa determina calitatea vietrii si a iubirii intre parteneri.

scrisori. Intimitatea se releva ca a fi un element fundamental in viata de cuplu Realizarea intimitatii este ideea cheie in cadrul terapieie conjugale. o Toleranta reciprocaa partenerilor. dar devin importante canale precum mirosul. Exista tendinta de a impune propriul model. • Modelele de referinta sunt preluate din familia de origine a fiecarui partener. dand preferinta penisului si senzatiilor acestuia. selectarea lor. reconstituirea si acceptarea acestuia ca un model comun. Stilul de viata al cuplului • Fiecare cuplu are un stil propriu de comportament in care regasim zestrea psihologica(modelele de referinta) a fiecarui membru a cuplului. cu care intra in relatie. In intimitatea sexuala se cere cea mai mica distanta intre parteneri iar in aceast context. intrucat daca refuzi propiul tau corp iti va fi greu sa il accepti pe cel al altuia. concesiile pe care le fac unul altuila o Factorul rational: aflarea elementelor pozitive ale modelului fiecarui partener. precum si acceptiunea difera intre barbat si femeie.• • sau de „a o pune in joc”sub aspectul fizic dar mai putin erotic. fara a tine seama de preferintele partenerului iar aceasta va duce la aparitia unor stari de tensiune emotional-afective. neglijand clitorisul si senzatiile acestuia. apriratii identice si a unei corespondente pe plan sexual. o Intimitatea si comunicarea senzoriala: se mentine prin toate comportamentele care favorizeaza comunicarea senzoriala. perceptiile termice. neerotice ale celuilalt. perceptia vizuala isi pierde din importanta. conflicte. putand in unele situatii duce la destramarea cuplului • Ajustarea se poate face prin: o stabilirea unei directii comune. Se poate realiza o buna intimitate prin telefon.. pipaitul. In acest caz totul depinde de capacitatea de „a te accepta” .  Barbatul tinde sa subestimeze pielea ca organ erotic.in a ru refuza ca partenerul sa se „arate” in a nu simiti dezgust sau intolerantafata de manifestarile corporale. o Intimitatea si sexualitatea: intelegerea raportului dintre cele doua. Este o autoacceptare a sinelui si a propiului corp sau o mai buna maniera de „a trai in armonie cu tine insuti”  Elementul relational . . tinde sa-si distribuie perceptia erotico-tactila pe toata suprafata corporala cat mai extinsa.  Femeia estre considerata mult mai sensibila.

mistic sau religios Iubirea dorinta – tenndinta de posesiune. rusina asociata cu sentimentul de inferioritate.• • Acesti factori pot duce la adoptarea unui nou model de viata. Variaza ca forma de manifestare in raport cu epoca. implica un spirit de sacrificiu fata de obiectul iubirii. Iubirea cerebrala – se bazeaza pe interese si are un pronuntat caracter rational Iubirea idealista – detasata de obiect avand un caracter narisistic. gelozia. Gelozia se imparte in trei grupe: Gelozia normala(concurentiala) – instalarea durerii legata de credinta ca obiectul erotic este pierdut. este ca o „foame sexuala” unde sunt cuprinse mai multe stari emotionale precum: iubirea pasionala. Corelatiile psihosexuale – ansamblul de fapte psihologice care demonstreaza existenta unor relatii. pudoarea Indirecte sau mediate – demostreaza influenta exercitata de psihism prin refularea tendintelor sexuale (caracteriologia sexuala) Corelatiile psihice directe Principalele sentimente asociate cu functia iubirii Psiholoogia iubirii – relatiile bazate pe sentimentul de iubire intre doua persoane de sex opus poate laua diferite forme: Iubirea sexuala normala – este mai mult de dorinta erotica. prezinta o emotie durabila in timp. Directe sau imediate – se exprima prin sentimente sexualte precum iubirea. mai mult sau mai putin geloasa . mania si ura indreptate catre obiectul sau persoanele vizate de subiectul respectiv. uneori cruda si violenta a individului fata de obiect. specific cuplului respectiv Noul stil de viata al cuplului ca fi format in raport cu persoanlitatea. Sentimente de ostilitate importiva rivalilor. moravurile: La popoarele primitive: sentimentul deposedarii materiale a barbatului de femeia sa La musulmanii poligami: prin simpla contemplare a fetei femeii de catre un strain La europeni: sentiment foarte raspandit si cauza criminalitatii pasionale de tipul suicidului sau homicidului. iubirea de tip idealist. legata de suspiciunea privind obiectul iubit. Iubirea instinct – este legata de o lunga perioada de adaptare. Reprezinta mihlocul dintre partea psihica si cea sexuala. valorile. data in primul rand de obisnuinta Psihologia geloziei – emotie durabila si penibila. nevoia erotica. a unei influente reciproce intre functia sexuala psihica si ansamblul de manifestari psihice nesexuale. temperamentul. cu . Iubirea pasiune – apare ca o furtuna care domina intreaga persoanlitate sociala a individului. tandretea. etc ale partenerului.

al emotiilor si a comportamentului. organelor genitale. Persoanele geloase au o structura a psihologica a persoanlitatii: o Neliniste trezita si intretinuta de teama o Incapacitatea de a putea intretine la partener sentimentul iubirii o Impresia ca este tradat in sentimentele sale o Ideea de a fi respins de partenerul sau o Impresia de obstacol al posesiuniipartenerului o Impresia unui sentiment de inferioritate Acestea au consecinte asupta comportamentului si modului de a gandi: manie. este apreciata ca o ipocrizie. a trebuintelor sexuale • • . Doua grupe de indivizi: Indivizi dominati de viata sexuala.• cun anumit grad de autocritica. in plan erotic sau psihologic. Acest tip de gelozie nu este absolut rational. Gelozia proiectiva – privine din manifestartea propiei lor infidelitati. etc. ura.este un produs al educatiei si al modelului sociocultural. La barbat . coapselor. Gelozia paranoida – forma cea mai grava si rezult din aspiratiile la infidelitate refulate. Modul de a fi gelos diferea in cazul barbatului. in sensul de a fi generata de relatii reale dominate portional si in intregime de Eul constient. Fiind o refulare erotica sistematica. impusa cultural.ascunderea organelor sexuale. de nevoia imperioasa a satisfacerii instinctelor. femeia este mult mai freecvent si mai puternic geloasa. acest tip de gelozie corespunde unor homosexualitati latente. actioneaza ca un magnet ce orienteaza directia gandirii. la femei –ascunderea sanilor. privind posibilitatea unei conduite sexuale. tensiune. Corelatiile psihosexuale mediate – Viata psihica a individului este influentata de variatiile functiilor sexuale. Nu exista in mod natural. tinde sa se faca responsabil pentru pierderea propiului Eu si de pierderea iubirii. ce ascunde fantezii ale propriei infidelitati. perpetuand impulsuri timpurii ale afectivitatii infantile. Are caracter cvasiparanoid. intrucat isi are originea in sfera inconstientului. depresie. Pudoarea – este in relatie imediata cu exercitatrea functiei erotice si constanta in asociatie de idei adesea de natura subconstienta. gelozia este traita atat de barbati cat si de femei. sau din imboldul spre infidelitate trait anterior. Caracteristica principala este tendinta de a se ascunde privirilor publice. fiind conduita cu aparenta antierotica. Atractia si repulsia sexuale.

dar aceasta activitate este diminuata continuu La barbati –impotenta si scaderea considerabila a feritlitatii La femei – incepand cu menopauza dispare capacitatea reproductiva. Particularitatile psihosexuale ale varstei a treia • Se considera ca viata sexuala a batrnaului se caracterizeaza pein persistenta libidoului dar diminuarea capacitatii de erectie si orgasm • Aceste aspecte favorizeaza aparitia unor tendinte deviante. parcimonioios. nu brusc • Dupa unii autori activitatea sexuala depinde in mare masura de statutul sau social. in mod regulat pana la batranete. Hesnard . scaderea libidoului. Se accentueaza particularitatile de caracter si aparitia unor aspecte noi ce au fost pana atunci in stare latenta Etc. • Kinsey – activitatea sexuala se diminueaza progresiv. legata de o scadere a vitalitatii. gelos. Pe plan psihologic – transformarea persoanlitatii de la extroversie la introversie Gandirea creatoare este diminuata concomitent cu capacitatea de invatare Apar stari de apatie Motivatia devin monotona Labilitate emorionala Ingustarea egocentrica a preocuparilor individuale. incapatanare. 8. • La batrani viata sexuala are o conotatie sexuala negativa. nevoia de autoritate • Tendinte posesive conservatoare: spirit economic. Batranetea este vazuta ca o etapa a vietii individului – acest aspect este esential in intelegerea psihosexologia varstei a treia. superficialitatem aptitudine pentur creartia artistica.sinteza a trasaturilor de caracter influentate de tendintele instincutului sexual: • Tendinte posesive si captivante: spirit trainic.etc. colectionarism. ordine. perversiune. posesiv. instabilitatea gusturilor erotice. dezinteresati de nevoia satisfacerii trebuintelor sexuale Caracterul este rezultanta a miscarilor vietii afective in care sexualitatea reprezinta o parte integranta. precum: voyerismul.. • Tendinte posesive productive: mania distrugerii obiectelor. care stirbeste seriozitatea ..Indivizi detasati.sexualitate la varsta a treia • • • • • • • • • • • • • La varsta a treia glandele continua sa mai produca hormoni. pedofilia sau exibitionisamul. de lentoare generala. Omul care imbatraneste se caracterizeaza printr-un proces de incetinire.

 Este mult mai stearsa la femei si mai tarzie la barbati  Prima etapa se manifesta prin exaltare de tipul hipersexualitatii care.. Crizele de involutie psihosexuala: trecerea de la maturitate la varsta a treia este marcata de etapele sau crizele de involutie. fata de care dezvolta o gelozie violenta. Acestea vor aduce modificari importante pe plan psihobiologic.  In unele cazuri aceste „furtuni pasionale” se manifesta zgomotos.  Maifestarile sunt ludice si pot lua forma unor persoanlitati caricaturale Varsta critica o Reprezinta etapele de criza psihobiologica de involutie a individului. A. o Inplan biologic –stergerea partiala a caracterelor sexuale secundare o Diminuarea functiei erotico-sexuale o Se impune: . Femei – menopauza. Egalizarea fiziologica si diminuarea sexualitatii la batranete vor orienta activitatea catre alte domenii de preocupare.• • • • La bartranete se observa o stergere importanta a caracterelor secundare si se constata o „egalizare” a sexelor. dar pot si contitui. corespunde perioadei preinvolutive.  Se instaleaza rapid si brusc diminuarea marcanta a functiei sexuale. o Declinul functie erotice:  Urmeaza imediat exacerbarii funcitei erotice.  Barbatii devin subit mai interesati de evenimentele sexuale. conditii de aparitie unor conflicte de ordin nevrotic. cauzata de discordanta frapanta dintre virilitatea cerebrala.  Apetitul sexual are un caracter neobisnuit : orientat catre tineri sau chiar copii.  Dupa 55-65 de ani su instaleaza o noua situatie cu caracter conflictual. dezvolta sentimente de gelozie fata de eventualii concurenti mai tineri  Femeile dezvolta pasiuni subite si zgomotoase. adesea cu caracter definitiv. Barbati – andropauza. gelozie si tandrete excesiva. in egala masura. Hesnard distinge doua aspecte psincipale in cadrul sexualitatii la varsta a treia: o Exacerbarea functie erotice :  apare la varsta critica. interpretari de tip delirant erotic avand in tema partenerul  Deturnare a erotismului crtica asupra copiilor  Mamele dezvolta pasiune exagerata fata de fii. axate in special pe barbati mai tineri. in cazul barbatilor este destul de prelungita in timp  In jurul varstei de 50 de ani indivizii isi simt vviata intima profund modificata. la care individul nu poate renunta si o deprecesiune fizica evidenta. fapt care ii afecteaza moral.

vasomotorii. etc  anxietate  ipohondrie . fata de faza de premenopauza unde este prezent sau accentuat. pentur cele din mediul rural decurge mai linistit.o o terapie de tip „protectovo-corectva o Masuri de igiena mintala si sexuala o Psihoterapie specifica Menopauza o Menopauza sau climaxul prepezinta oprirea definitiva a menstrelor datorita epuizarii funcitie ovariene o Fenomen fiziologic natural 45-55 o Momentul „critic” al treceri de la varsta adulta la batranete a femeii o Premenopauza: o Caracterizata prin neregularitatea mentrelor o Poate dura luni sau chiar ani o Tulburari congestive sau vasculare. mai usor de suportat o tulburari neurovegetative. verive. bufeuri de caldura cu transpiratii generalizate o tulburari vasomotorii – cefalee o apar modificar de tip psihic si caracterial o senzatie de disconfort o acuza scaderea memoriei o instabilitate emotional-afectiva cu varitatii ale dispozitiei o libidoul se reduce. pana la totala disparitie o cresterea in greutate o scaderea elasticitiatii cutanate o apar riduri o pilozitate faciala si corporala o vocea se ingroasa o se atrofiaza ovarele o scade in volum urterul o vaginul se modifica in lungime si adancime o Postmenopauza: o Ovarul intra in stare de repaus functional o Unele femei prezinta o stare de liniste fiziologicasi psihologica o In unele cazuri se inregistraza caractere de tip nevrotic  strare continua de neliniste. tensiune arterial o Aceste modificari sunt legate de pulseele de hiperfoliculimie o Bufee paroxistice de metoragie ce mimeaza mentrele o Menopauza o variabila ca durata o consta in suprimarea completa a menstrelor o la femeile din mediul urban menopauza este insotita de tulburari. stari depresive.

rezultand fie dintr-o aplazie concgenitala a testiculelor. Din acest motiv. fobii idei delirante de gelozie.    obsesii. diferite de cele sexuale. in special cle inferioare  Absenta a caracterelor sexuale secundare  Psihic – caracter servil si intrigant o Criptorhidia:  Consta in oprirea testicului intr-o parte a traiectului de coborare  Conduce la sterilitatea individului. se orienteaza catre fete tinere. ci si alte glande endocrine contribuie la edificarea identitatii sexuale al indivizilor. in patologia endocrinosexologicca trebuie acordata atentie. o Hipersexualitate o Impresia unor revigorari fizice sexuale o Inclinatii catre aventuri erotice. fie datorita unei orchite de origine urliana din perioada primei copilarii. fie datorita castrarii. si altor aspecte endocrine. iar comportamentul sau psihosexual sa fie deficitar o Forme de manifestare: • 1. Sindromul de insuficienta sexuala o Se caracterizeaza printr-o incompleta dezvoltare sau maturizare a glandelor sexuale. in egala masuta.Eunucoidismul:  lipsa masculinitatii sau „anarrhenia” este reprezentata prin absenta secretiei testiculare. erotomanie cleptomanie dispomanie Andropauza: o corespondentul menopauzei si marcheaza intrarea in „varsta critica” – trecerea de la perioada adulta la varsta a treia o incetrea functiei sexuale la barbati o poate fi insotita de un sindrom de anxietate o lentoare intelectuala o poate incepe uneori chiar in jurul varstei de 30 de ani. fapt care face ca identitatea sexuala a individului sa aiba de suferit.  Aspect infanti  Membre lungi. nu la situatii de tipul eunucoidismului . 9 Tulburarile endocrine sexuale o Numerosi specialisti au subliniat importanta functilor endocrine in configurarea sexului precum si a patologiei sexuale. o Nu numai glandele sexuale . dar in majoritatea cazurilor in jurul varstei de 70 o este un sindrom dificil de apreciat o in general este insotita de unele schimbati de tip comportamental.

a glandelor sexuale. • sindromul adiposo-genital babinski-froehlich – insuficienta orhitica cu depunere adipoasa considerabila. poate imbraca forme clinice diferite in raport cu varsta la care apare o macrogenitosomia precoce  se intalneste la copii. avand implicatii asupra aparitiei si dezvoltarii caracterelor sexuale secundare  individul are caracter infantil  A. privind constitutia fizica a individului  orpirea dezvoltarii fizice la stadiul infantil. nedezvoltarea penisului si absenta partiala a caracterelor sexuale secundare. in sepcial la barbati  fei afectiuni tumorale de tip hipersecretant gonadic  se constata o crestere a apetitului sexual o hipersexualitatea si varsta critica . de tipul insuficientei partiale. de factura morfo-somatica. caracter feminizat.Hesnard .• •  Nu sunt prezente tulburarile psihice 2. cu ointarziere considerabila. gerodermia genito-distrofica sindroamele de hiperactivitate sexuala • se caracterizeaza printr-un hipererotism exagerat. de regula la baiei  se instaleaza inaintea pubertatii  dezvoltare brusca si masiva a caracterelor sexuale secundare  maturizarea organelor sexuale  pilozitate faciala si corporala  aparitia apetetitului sexual o hipersexualitatea la adult  se datoreaza fie unui anumit tip constitutional endocrino-sexual.  A. in primul rand. Senislismul: o reprezentat prin involutia functiilor endocrine sexuale la varsta a treia o forme de manifestare : geromofism. infantilismul  notiune clinica.cu afectarea intelectului • glandular fara afectarea intelectului – tip Lorraine • sau reversibil – Gandy 3.3 forme: • infantilismul partial • tardiv al adultului. Porot – aspecte clinice ale infantilismului: • inflantilismul de origine glandulara – tiroidian sau hipofizar .

amnoree.   hipersexualitatea este frecventa acolo unde persoanele traverseaza crizele de involutie femeie – menopauza.h. existente in stare latenta la toti indivizii. fiind destul de greu de etichetat  Aspecte clinice: • P. . scaderea in greutate considerabila. masculin sau androginismul – caracterele masculine par a fi dominante • P. in acest caz aparand ca o forma de nediferentiere sexuala  Doua aspecte in cadrul acestui sindrom: • Hermafrodismul psihologic – inversiunea sexuala care se refera la o anumita atitudinede ambiguitate a individului in relatiile sale erotice. feminin . se refera la situatiile in care caracterele individuale de tip feminin si cele de tip masculin apar amestecate in proportii variabile • este exagerarea morbida a unei bisexualitati normale si atenuate. • Forme clinice: o Hermafrodismul:  Se considera ca reprezinta coexistenta simultana a unor elemente anatomice masculine si feminine  Are si o conotatie gentica.h. dupa Maranon. o stare mintala particulara. cu coexistenta unor parrti masculine si feminine. frust – reprezentat prin vilirismul simplu la femeie sau feminismul simplu la barbat • P. vizand preferinta pentru un anumit sex al partenerilor • Hermafrodismul biologic – malformatii ale aparatului genital al individului. partial – manifestat prin criptorhidie si hipospadias sau prin ginecomastie la barbat Sindroamele de intersexualitate episodica • Se manifesta prin tulburari cu caracter tranzitoriu.caracterele feminine sunt dominante • P. caracterizat prin patru grupe de simptoame principale: anorexie. bufee de hipererotism ciu accentuarea apetitului sexual barbati – andropauza sindroamele de intesexualitate morbida • tulburarile incluse in aceasta grupa.h. adolescenta si varsta critica de involutie psihosexuala • Anorexia mintala cu manifestari particulare intalnite la tinerele de varsta adolescentei. fiind vorba de anomalii biologice cu substrat genetic.h. legat de crizele de dezvoltare psihosexuala de la pubertate. o Pseudohermafrodismul:  Acest tip de tulburare ridica probleme de diagnostic diferential.

spre deosebire de capitolul anterior. tulburarile de identitate sexuala apar ca o incongruenta intre sexual atribuit si identitatea sexuala a persoanei • Identitatea sexuala = sentimentul de a sti carui sex apartii sau constiinta de a fi barbat/femeie. dar in acelasi timp experimenteaza discomfortul si sentimentele de inadecvare fata de sexul atribuit. prin caracterul narcisistic si inchiderea in sine. precum transexualitatea. hipotiroidie o Trei faze descrise de Laseque:  Reducerea drastica si progresiva a aportului alimentar  Cand anorexia este instalata.o Afectiunea debuteaza. astenie. o Unii au facut o legatura intre anorexia mintala si schizofrenie. apatie. • Tulburarile pot fi usoare sua severe. 10. • In cazul tublurarilor severe . distingem doua mari categorii de aspecte clinice: o Tulburari de identitate sexuala o Tulburari de orientare sexuala Tulburarile de identitate sexuala • In conformitate cu DSM III. • La copii se manifesta diferit: o Comportamentul „baietesc” la fete . bradicardie. nu numai ca este deranjata de sexul atribuit. o Restrangere progresiva a regimului alimentar o Amnoreea totala o Simptome asociate – hipotensiune arteriala. dpdv clinic. dar concomitent se simte ca apartine sexului opus.R . • In cazul in care sunt usoare: persoana este constienta de sexul ei. tulburari vegetative. slabirea pulsului. izolarea . bolnava declara ca se simte bine  Stare de casexie(slabiciune profunda) avansata. la scurt timp dupa instalarea pubertatii intre 15 si 25 de ani. In acest caz. tulburarile de persoanlitate sexuala • • Se pune accentul pe diomensiunea psihologica.

nu doresc sa le creasca sanii si sa aiba menstre o Comportamentul efeminat la baieti • Tulburare profunda a semntimentului normal de masculiinitate • Sunt preocupati de activitati feminine • Prefera vestimentatia feminina • Se simt bine in anturajele feminine/evita anturajele masculine • Spera ca vor deveni femei cand vor creste. spera ca vor avea penis. doresc sa fie debarasati de organele genitale si sa poata trai ca persoanele de sex opus. sa si afirme superioritatea sexuala pentru a-si anula complexele de inferioritate datorate esecului in relatii cu persoane de sex opus .trairea unui sentiment de disconfort cu privire la sexul lor anatomic. in realitate sau imaginar o Apare mult mai frecvent la barbati o Forma cea mai conturata este reprezentata de transsexualism . o Disconfortul persistent sau recurent si sentimentul de inadecvare in legatura cu propriul sex o Travestirea in rolul sexului opus. (desi cazul poate fi legat de evenimente psihotraumatizante in viata acestuia) • Tulburarile de orientare sexuala • Se includ in tulburarile de persoanlitate sexuala a individului • Cea mai importanta tulburare o reprezinta homosexualitate • Tendintele homosexuale apar si se fixeaza la pubertate la ambele sexe • Pubertatea este o „faza echivoca ce favorizeaza aparitia mai multor perversiuni sexuale. prezinta interes pentru jocuri brutale. moment care conditioneaza directia de manifestare a reflexului erotic. motivata. Kraepelin • Acesti factori vor favoriza actiunea influentelor exogene in determinarea orientarii homosexuale prin „seductia raporturilor homosexuale” care vor determina „deturnarea libidoului” • A.m in primul rand de esecurile datorate primelor experiente sexuale o Frica sexuala a barbatului fata de femeie poate avea cauze si forme diferite o Efectul acestor „esecuri primare” ii vor genera o stare de inhibitie cu deturnarea in directia homosexualitatii o A.• aversiune marcanta fata de tinuta vestimentara feminina.Alder – orientarea homosexuala secundara anxietatii este o atitudine simbolica prin care perosna frustrata ncearca. • Fetel din aceasta categorie au de obicei un antural masculin.Alder – rolul anxietatii in orientarea homosexuala si satisfacerea libidinala o Teama indusa de sexul opus. dezinteres pentru jocuri feminine • Refuza sa urineze in pozitie sezanda. compensator. in sens homosexual sau heterosexual” E. dorinta de a purta o vestimentatie masculina si repudierea caractgeristicilor anatomice ale sexului feminin. La adolescenti si adulti sunt in mod specific marcate de anumite caracteristici.

legata de teoria degenerescentei a lui V.• • • • • • Freud – subliniaza influenta majora a atitudinii narcisistice exagerate in geneza homosexualitatii. o Trecerea de la supraestimare la estimarea erotica a persoanelor de acelasi sex. cazarmi. o Perversii constitutionali . cu inclinatii nete si exclusive catre acelasi sex. remuscari. Wilde. raportata tot la un esec sexual anteriorcare va genera o atitudine de ostilitate si respingere Majoritatea autorilor recunosc dincolo de cauzele discutate. stari de angoasa. care fac prozeliti. Lambroso. penitenciare) – aceasta forma poate fi insotita de forme depresive obsedante ulterioare. printr-o noua „supraevaluare”. constitutionali. in raporturile cu celalalt o „cercu homosexual” ca forma de „cuplu homo-erotic” vca avea ca efect restructurarea imaginii de sine traumatizate si a unei identitati sexuale incerte. crupati in cercuri speciale. pare ca o proiectie sau ca o prelungire a propiului narcisism. o Aceasta veritabila inchidere in „cercul homo-erotic” reprezinta o forma particulara de „compensare” a imaginii de sine in sfera constiintei traumatizate si frustrante. Fiecare dintre acestia va vedea in celalalt asa cum de fapt vrea el sa fie. schizofrenici si in cursul starilor dementiale. caractgerizate orintr-o regresiune a dezvoltarii sexuale. Blech si Kraffr. avand ca efect un sentiment de infoerioritate. prin compensarea reciproca data de intalnirea a doi parteneri de acelasi sex. teama de esec sau lipsa de responsabilitate o Homosexualii structurali a caror sexualitate se exprima in forme proiectiv sublimate in literatura cu caracter tematic obsedant (O. Ellis . termen deja abandonat. etc. In aceasta grupa intra homosexualii propriu-zisi. Morel si tezele lui C. de ideile psihiatrice a le lei A. o Forme episodice de homosexualitate pot fi intalnite la epileptici. Magnan. alcoolici.considera homosexualitatea ca pe o consecinta a sentimentului de aversiune fata de persoanele de sex opus. starile nevrotice sau psihonevrotice. homosexualitatea este o conduita rezultand din apetenta electiva sau simpla preferinta a unui subiect pentur indivizii de acelasi sex Autorii includ aceasta categorie urmatoarelor situatii o Invertitii sexuali care se complac mai mult in atitudini erotice care implica rafinamente idealiste si platonice. M. Proust) o Homosexualii ocazionali care apeleaza la parteneri de acelasi sex din pricina unor conditii impuse de viata (internate. care aminteste de nosografia psihiatrica a secolului XIX.Eebin disting doua grupe de homosexualitate: • . exibitionismul la homosexuali apare ca o atitudine de negare a unui conflict de inferioritate si de depasire a unei situatii de marginalizare sociala H. existenta unui „element contagios de snobism si moda raportata la decadenta civilizatiei moderne” – Maranon Dupa Fay . .

moral. din punct de vedere psihologic. Homosexualitatea masculina:.accentuari a nediferentierii normale a libidoului.  O inversiune de tip progresiv catre virilitate . o Pseudohomosexualii – imitatia unor roluri negaticem moda. de regula diminuarea acestuia • • • . manifestat prin tendinte viriloide active. Slaba manifestare sau absenta instinctului matern o duce catre masculinitate.pedeastria si sodomia o Pedeastria – atractia pentru baieti. – homo-erotici subiectivi (feminini). lezbianism. situatii de promiscuitate Homosexualitatea este considerata o atractie sexuala nenaturala.• • o Homosexuali veritabili sau congenitali – „pe baza de degenerscenta psihica”.indivizii declara ca nu au niciun fel de satisfactie cu partenerul de sex opus . o Homosexulaitatea ego-sistonica – masculina sau feminina.  A fost larg practicata in antichitate  Se raspandeste cu usurinta in colectivitatile masculine in care promiscuitatea este prezenta o Sodomia – termenul inspirat din mitul biblic despre cetatea Sodoma. inglobeaza ansamblul unor relatii carnale de tip homosexual. safism.\ o Este relatia sexuala sexuala intre doua femei si are in mod frecvent caracterul masturbarii reciproce o Acest tip de persoanlitate invertita ocupa un loc intermediar intre adolescenta si adult o Poate imbraca doua aspecte:  Inversiune regresiva catre puerilism – tendinta exagerarii tandretei erotice. Homosexualitatea feminina – tribadism. homo-erotici obiectivi (masculini. unde era practicata Majoritatea specialistilor recunosc in cadrul homosexualitatii doua tipuri: virilii si femininii. de factura genetica. considerata ca fiind o tulburare mintala neta. manifestarea unui comportament viril. manifestate intre tinerele adolescente si femeile celibate cu sau fara copii. o Se poate adaugat si tip. adolescenti. social. ce se manifesta ca o atractie pentur parteneri de acelasi sex. reprezentat prin forma „super-activa”. homosexualitatea prezinta doua categorii de aspecte: o Homosexualitatea ego-distimica . Aspecte caracteristice ale homosexualitatii feminine: o Precaritatea sau absenta instinctului matern o Tulburari ale libidoului. recunoscand in mod direct si deschis atractia lor pentru persoanele de acelasi sex. Freuda a insistat si el asupra unei anumite fragilitati ale persoanlitatii homosexualilor la care se deceleaza trasaturi psihonevrotice ce favorizeaza tendinta la inversiune. atractie ce domina intreaga lor persoanlitate si conduita sub toate aspectele – psihologic. pentur persoanele de acelasi sex.

mama hiperprotectoare. in cazul fetelor. alterarea comuna legta de imaginea de sine a individului. fapt care a creeat o situatie oedipiana de tip negativ  Imaturitatea sexuala in planul mintal si emotional-afectiv  Incapacitatea de a isi stabili rolul exact in cupluri  Nevoia de a cauta un partener de acelasi sex . dincolo de aspectele de patologie sexualaau un element comun. in cazul baietiilor. Aspecte psihologice ce tin de conduita homosexuala:  Imaturizare emotional-afectiva a indivizilor  Existenta unor frustrari sau traume emotional-afective in copilarie. in care sa se proiecteze. – starea de fapt a individului. un anumit tip de prezenta. ce ii confera o anumita identitate si un anumit rol in raporturile ca atare. – impresia traita de a fi barbat. ce se dovedesc a fi de ordin functional. emotionalafectiv care intervin in personalitatea individului sau in cadrul cuplului sexual respectiv  Tulburarile de dinamica sexuala la barbati . in felul acesta sa se identifice si sa devina dependent. morale si sociale. relatia care exista intre tulburarile de identitate sexuala si cele de orientare sexuala. Substratul acestor tulburari este legat de factorii psihotraumatizanti . ce au generat o stare de angoasa  Tata tiranic sau posesiv.  Tulburarile de identitate si orientare sexuala . Rolul imaginii de sine explica acum. Imaginea de sine in sfera sexologiei are in primul rand o implicatie valorica cu implicatii biologice. considerate acte de violenta cu caracter rapid si brutal. o Suferintele subiective sau obiective semnalate de bolnavi.    11. tulburarile de dinamica sexuala  Specific: o Absenta oricarei tulburari de natura organica si care ar putea sa efecteze sfera anatomica a organelor sexuale. de a fi femeie Al doilea aspect: „recunoasterea” de catre celelalte persoane a unei imaginipe care o persoana o reprezinta. in mare masura.o Atitudine libidinala pasiva o Tendinte viriloide in comportament o Anxietate produsa de raporturile sexuale cu barbatii.

impotenta sexuala se caracterizeaza prin cateva aspecte care ne permit sa vorbim de anumite tipuri clinice. impotenta primara dina cauze nevrotice pure. dificultati ale actului sexual  Incapacitatea de a atinge ejacularea. o Priapismul  Este starea opusa impotentei  Stare de erectie continua. Impotenta sexuala de tip functionala patogena este mult mai frecventa. toxicomaniei.    Examenul unui individ care se prezinta la consultatie pentru acest tip de tulburare presupune ceteva aspecte principale de care suntem obligati sa tinem seama: o Timiditatea. o Apare anxietatea de posibila pierdere a capacitatilor virilr . la prima intalnire. au valoare cateva aspecte legate de „istoricul bolii” respective carora treuie insistat si anume: o Starea civila o Profesia si nivelul de cultura o Antecedentele persoanale.cauze neurologice. dupa cum urmeaza: absenta libidoului. o anumita reticenta de a-si expune suferinta o Dificultatea prezentarii in fata medicului unor probleme intime. Impotenta sexuala o Persistenta la barbat a tulburarilor de dinamica sexuala (libido. vasculare. tulburari de erectie. cu caracter special. In investigarea tulburarilor de dinamica sexuala la barbat. imposibilitatea de intromisiune. tulburari de ejaculare. poate fi determinata de factori multipli precum debutul vietii sexualem impotenta sexuala de tip reactiv.. dureroasa. etc... erectie. ejaculare. implicti orgasmul  Doua form din punct de vedere clinic: • Piapismul primar cu caracter ireversibil • Piapismul secundar cu caracter ireversibil – pseudopiapism o Tulburarile sexuale la barbat sunt puternic dublate de o anumita traire subiectiva a pacientului. intromersiune.  Etiopatologic – impotenta sexuala organica . infectiilor veneriene o Varsta actuala si a inceperii vietii sexuala o Erectia o Ejacularea o Etc. insistandu-se asupra alcoolismului. tulburari de orgasm. orgasm) fata de o anumita persoana poarta numele de impotenta sexuala o Doua criterii de clasificare:  Semiologic – din acest punct de vedere. In ceea ce priveste formele de tulburare a dinamicii sexuale la barbat au fost studiate de numerosi specialisti. ireductibila  Nu este indusa si nici insotita de excitatii sexuale  Subiectul acuza dureri pelviene.

Nevoia de pregatire inaintea actului sexual. o Se cere abordarea cu mult tatct al acestui tip de problema o Femeile au o atitudine diferita in raport cu tulburarile de dinamica sexuala fata de barbati o Ele suporta de mai mult timp si se prezinta mai tarziu la medic o Ea cauta sa mascheze aceaste tulburari fata de parteneri de teama de a nu fi abandonate. protejata si compet ignoranta in acest domeniu  Tipul de femeie agresiva. Friedman distinge trei tipuri de femei. tulburarile de dinamica sexuala par a fi mai nuantate la femeie o Sunt traite deosebit de intens in planul intim. subiectiv al femeii respective.o Este necesara inteventia cu mult tact si sustinerea din punct de vedere psihoterapeutic. ce nu accepta ca sot sau partener decat pe barbatul pe care stie sa o domine  Tipul de femeie ce nu-l doreste pe barbat. o Punctul de plecare a contracturii musculare este determinat de contactul organului genital al barbatului cu mucuasa vulvara a femeii care este hipersensibila o In unele cazuri se produce penis captivus . crescuta departe de preocuparile si pericolele vietii sexuale. dominanta. o Vaginismul o Stare anormala in care sexul este imposibil de realizat din cauza unei contracturi reflexe si involuntare a musculaturii perineului si a ridicatorilor anali ai femei.contracarea vaginului in timp ce penisul este imers. Se produce un relfex de aparare a femeii impotriva realzarii actului sexual. o La acest tip de femeie s-a constatat o nevoie marita de tandrete. o Vaginismul persista si se intensifica la unele femei direct proportional cu cresterea dorintei actului sexual o Barbatul poate contribui la aparitia vaginizmului printr-o atitudine brutala si egoista fata de modul de apropiere si de actiune sexuala asupra femeii respective o Poate aparea si la menopauza o L. astfel ca actul sexual nu are pentru ea decat semnificatia maternitatii implinite. Tulburarile de dinamica sexuala la femeie o Din punct de vedere clinic. fenomenul aparand pe fondul anxietati . legata de teama de a nu fi ranita de penertare. in aceasta privinta:  Tanara glaciala. astfel cauta se creeze impresia unei satisfactii reciproce. o Se descriu doua forme de vaginism din punct de vedere clinic:  Vaginismul primar – legat de situatii conflictuale de tip nevrotic sau frustrari . mai importatnta decat penetrarea. ci numai copilul pe care lar avea cu acesta. ceea ce va duce la retinerea penisului in aceasta postura o Femeia descrie contractura pe fondul unei actiuni de tip involunta .

anestezie sexuala sau anorgasmie feminina)  W. o Dispareunia  se numeste dispareunie orice senzatie dureroasa locala provocata de raporturile sexuale intr-un anumit moment al acuplarii. de natura organica. dimpotriva.  Cauzele pot fi biologice. reprezentate prin: conflicte. endocrine. care sunt. stari ipohondriace. alte obstacole ale cailor genitale ale femeii. sentimente de culpabilitate. sunt incrimitati mai multi factori: • Cauze organice reprezentate prin: cauze vulvo-genitale. se jeneaza si nu apeleaza decat foarte rar la medic.  Se mai poate asocia cu tulburari disfunctionale psihosexuale. frigiditatea. coitus interrumtus • Cauze psihogene. Strekel – o femeie frigida este indiferenta fata de viata conjugala iar in timpul actului sexual ea este frustrata de emotiile si senzatiile sexuale. cum ar fi : vaginismul. care este considerata din punct de vedere psohosexual. extrem de reduse si nu ating niciodata starea de orgasm. In sensul acestam se considera frigiditatea este adesea legata de prezzenta unui partener lipsit de tact. dismenoreea. ci barbati nepriceputi” .  Din punct de vedere clinic se descriu doua forme: • Dispareunia primitiva – care apare la inceputul vietii sexuale • Dispareunia secundara – ce apare dupa o anumita perioada de activitate sexuala normala a femeii. pelviene diverse. cu iradieri in pelvis. pelviene ginecologice. preocupari obsesive. anxietate.Vaginismul secundar sau simptomatic – apare ca o consecinta a unor tulburari organice sau functionale ale aparatuli genitalal femeii. nevralgii.  Durerea poate aparea la inceputul contactului sexual .  Sotul este cel care remarca primul si are o reactie deosebit de violenta in toate situatiile de frigititate din cursul vietii conjugale.  Durerile pot fi localizate la noivelul vaginului sau pot avea un caracter difuz. in timpul acestuia sau imediat dupa consumarea raportului sexual  Din punct de vedere etiopatogenic . este mult mai retinuta. dar mai poate fi si de natura pur psihogena  Factorii psihotraumatizanti au un rol deosebit de important in aparitia frigiditatii. in toata sfera genitala.  Femeia frigida este. o „nevroza in doi”. in asemenea masura incat se poate afirma ca „nu exista frigiditate. atunci cand acestea exista.  o Frigititatea  Este starea femeii caracterizata prin imposibilitatea de a avea un orgasm obtinut prin contactul vaginal cu un partener heterosexual poarta numele de frigititate (anafrodisie.

fiind incapabil sa se ataseze de vreuna dintre ele  Modelul Casanova – tipul preferat al mai multor femei. oricand  Erotomania este un comportament sexual inadecvat. Este . dar inca destul de bine controlata de femeie. ajungand in unele cazuri la obsesii. Acesta se caracterizeaza prin necesitatea sexuala urgenta de a se razbuna pe fiecare femeie. in special de cuplu. tulburari de comportament cu acte antisociale. Pasini:  Hipersexualitatea care este activitatea sexuala superioara mediei ca frecventa si intensitate. cu orcine.  Nimfomania ce reprezinta o necesitate incontrolabila si permanenta de a avea relatii cu orice pret. Frigiditatea poate beneficia de psihoterapie. individul fiind oricand amator de a avea relatii sexuale  Tipul barbatului viril care corespunde manifestarilor hipersexuale din cursul fazei de andropauza o Hipersexualitatea le femeie o Se manifesta prin erotism excesiv. Tulburarile comune de dinamica sexuala o In aceasta categorie se inscriu tulburarile care apar in mod egal la ambii parteneri o Apareunia si hemipareunia sunt reprezentate prin copulatii incomplete sau chiar imposibil de realizat intre partenerii cuplului sexual. le seduce si le poseda. considerand ca ea l-a ranit in amor propriu  Satiriazul – manifestarea in cursul careia impulsiunea sexuala apare ca o stare de excitatie permanenta si ierzistibila. avand la baza un delir erotic foarte sistematizat tematic. o Cauzele la barbat : o Cele mai frecvente: fimoza sau hipospadasismul o Cauzele la femei: o Absenta congenitala a vaginului o Uter dublu o Uter sau vagin septat o Himen neperforat o In ambele situatii se pote interveni chirurgical o Hipersexualitatea la barbati o Performante sexuale pe perioade lungi din viata acestora o Caracterizata printr-o erotizare excesiva. caracteristic seducatorului de cariera care alearga dupa femei. agresivitate sau atentate la bunele moravuri sociale o Formele de manifestare la barbati:  Donjuanismul – comportament hipersexual. legat in special de dereglari endocrine o Trei tipuri descrise de W.

Este „ideea deliranta de a fi iubit” in absenta oricarei forme de raspuns din partea presupusului partene la care se refera persoana deliranta.comuna atat femeilor cat si barbatilor. in PDM sau PGM . Aceasta afectiune poate fi intalnita in cursul evolutiei clinice a unor psihoze de tip paranoic sau paranoid.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful