Facultatea:Construcţii de Maşini

Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Tema de proiect
Să se proiecteze lanţul cinematic al unui variator de turaţie ( cutie de viteze ).
Date iniţiale:
- Puterea motorului; P = 5 kW;
- Numărul treptelor de turaţie; z ( NT ) = 4;
- Raţiei seriei geometrice a turaţiilor; φ = R = 1.12;
- Turaţia minimă a arborelui principal; n
min
= 240 rot/min.
Variator de turaţie ( cutie de viteze ), acţionat manual.
Pentru a inţelege principiul cutiei de vitezei, poza de mai sus ilustrează o cutie simplă cu două viteze
în liber:
Descrierea funcţionării fiecărei componente din imagine:
• Axul verde vine de la motor prin ambreaj. Axul verde şi roata dinţată verde sunt conectate ca o
singură unitate. (Ambreajul este un dispozitiv care permite să conectarea şi să deconectarea
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 1
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
motorul de transmisie. Cănd se apasă pedala, motorul este deconectat de transmisie, astfel
motorul poate funcţiona chiar dacă maşina stă pe loc. Cănd se elibe-rează pedala de ambreaj,
motorul si axul verde sunt conectate. Motorul si roata dinţată verde se învârt la aceeaşi turaţie).
• Axul roşu şi roţiile dinţate roşii sunt arborele secundar. Acestea sunt de asemenea conectate
împreună, deci toate roţiile dinţate roşii se învârt la o turaţie similară. Roţiile dinţate verzi
transmit turaţia celor roşii. Astfel, arborele secundar se învârte cănd ambreajul este eliberat.
• Axul galben este conectat direct de roţiile maşinii prin diferenţial, astfel cănd roţiile maşinii se
învârt, se învârte şi axul galben.
• Roţiile dinţate albastre sunt conectate de axul galben prin rulmenţi, deci se pot învârti pe acesta.
Dacă motorul este oprit dar maşina este tractată (de exemplu),axul galben se poate învârti în timp
ce roţiile dinţate albastre nu se învârt.
• Rolul coroanei este să cupleze una din cele două roţi dinţate albastre de axul galben. Coroana
este cuplată de axul galben printr-un ştift, deci cănd axul se învârte se învârte şi coroana. Aceasta
se poate deplasa in stănga-dreapta pe ax, fărâ a se deconecta, cuplănd una din roţiile dinţate
albastre de ax.
Poza de mai jos va arăta cum activează coroana, roata dinţată din dreapta, în cazul în care este
introdusă viteza întăia:
În această poza axul verde învârte axul roşu, care învârte roata dinţată albastră din dreapta. Aceasta
roată dinţată transmite energia prin intermediul gulerului axului galben. În acelaşi timp roata dinţată din
stânga se învârte pe rulmentul sau, deci nu are nici un efect asupra axului galben. Cănd gulerul este între
cele două roţi dinţate viteza este „scoasă în liber”.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 2
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
1.Memoriu Tehnic
1.1 . Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte.
Proiectarea unei maşini – unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor
utilajelor similare în exploatare, a soluţiilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune, a
tendinţelor pe plan mondial.
Maşini-unelte trebuie să răspundă integral prescripţiilor cerute prin tema de proiectare:
 Prelucrarea pieselor de formă, dimensiunile şi din materialele prevăzute;
 Să asigure
precizia şi calitatea corespunzătoare a suprafeţelor prelucrate;
 Să realizeze
productivităţi ridicate prin alegerea unui regim de aşchiere optim;
 Acordarea unei
atenţii sporite automatizării pentru reducerea timpilor auxiliari, eliminarea
subiectivităţii muncitorului şi solicitării fizice şi psihice;
 Realizarea unui preţ de cost redus prin economisirea materialelor, reduce-rea
greutăţii;
 Asigurarea unei fiabilităţi căt mai ridicate, utilajul trebuind să-şi menţină timp
îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.
Proiectul va conţine elemente care să asigure protecţia eficientă la eventualele suprasolicitări,
comenzi greşite etc. ;
 Utilizarea pe scară largă a elementelor normalizate şi standardizate reducându-se
timpul şi costul proiectării şi execuţiei;
 Asigurarea tehnologităţii pieselor evitându-se construcţiile dificile şi cu consum
mare de energie, uşor de executat;
 Facilităţi privind transportul, aşezarea şi prinderea pe fundaţie a maşinii-unelte;
 Existenţa unei estetici a maşinii-unelte pentru realizarea unui climat de muncă
plăcut.
1.2. Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare.
Variatoarele de viteze sunt mecanisme de reglare în trepte a mişcării, formată din unul sau mai multe
mecanisme elementare, legate între ele în diferite moduri.
Mecanismele cu roţi baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv şi tehnologic decăt cele cu
cuplaje. Au avantajul că sunt rigide şi pot realiza un număr mai mare de rapoarte de transmi-tere ( ex. 3
sau 4 ).
Mecanismele cu roţi baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe care, fiind roţii fixe. Celelalte
roţi deplasabile pot fi montate în grup sau îndepărtate unele de altele , de modul de grupare depinzănd
gabaritul mecanismului.
Mecanismele cu două roţi baladoare sunt cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai răspândite, fiind
folosite de preferinţă construcţia cu balador interior datorită gabaritului mai mic B > 4L,
( B, fiind lăţimea ).
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 3
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Raportul de transmitere parţial este raportul între o pereche de roţi, iar raportul de transmitere total
este produsul raportului de transmitere parţial de la motor pănâ la elementul final ( axul principal ).
Raportul de transmitere este raportul turaţiilor, raportul diametrelor:
2
1
1 p
p
k
k
k
D
D
n
n
i · ·

în care:
-
1 − k
n
- este turaţia arborelui conducător;
-
k
n
- este turaţia arborelui condus;
- 1 p
D
- este diametrul primitiv al arborelui condus.
Turaţiile tipizate ale axelor conducătoare fac parte dintr-o serie
r
cu raţia
ϕ
, rapoartele de
transmitere se stabilesc în funcţie de raţie şi serie.
Mecanismele cu trei roţi baladoare se construiesc de asemenea în două variante: cu balador interior
sau exterior cu acelaşi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu balador interior B
> 7L.
În cazul acestor baladoare apare problema constructivă referitor la posibilitatea constructivă de
deplasare a baladorului interior condiţionată de posibilitatea trecerii roţilor z
1
, z
3
peste z
2
.
Respectarea acestor condiţii conduce în unele cazuri la modificarea caracteristicilor cinematice ale
variatoare de viteze.
Mecanismele cu patru roţi baladoare se construiesc rar cu roţile în bloc, ele se realizează fragmentat în
două grupuri a două roţi baladoare din cauza greutăţii alegerii rapoartelor de transmitere, a construcţiei
blocului, cât şi din cauza gabaritului mare.
Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roţi se construiesc rar şi numai în grupuri de două sau
trei roţi baladoare, din considerente constructiv tehnologice de realizare a blocurilor baladoare cu mai
mult de trei rapoarte de transmitere.
2.Memoriu justificativ de calcul
2.1. Alegerea numărul şi valoarea grupelor de angrenaje.
În cadrul acestui proiect numărul treptelor de turaţie : NT = 4.

¹
¹
¹
;
¹
¹
¹
¹
'
¹
·
·
·
⇒ · ·
2
2
1
2 2 1 4 1 4
3
2
1
a
a
a
x x x
numărul axelor = 3
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 4
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
2.2. Schema cinematică şi reţeaua structurală.
Construcţia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului deoarece precizează
salturile pe fiecare arbore şi ordinea de cuplare a grupurilor baladoare pentru realizarea turaţiilor finale
în succesiunea lor finală.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 5
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Diagramele structurale sunt construcţii simetrice, realizate pe un caroiaj semilogaritmic şi servesc la
trasarea diagramelor de turaţii, contribuind prin vizibilitate la aprecierea variantei optime .
Reţeaua structurală are legătura şi cu succesiunea rapoartelor de transmitere şi a turaţiei unui
mecanism.
Deoarece în reţeaua structurală turaţiile obţinute prin diferite rapoarte de transmitere nu au valori
numerice definite, reţeaua structurală are întotdeauna o formă simetrică şi ne dă indicaţii asupra
salturilor dintre diferite turaţii ale axelor şi asupra modului în care se pot realiza rapoartele de transmi-
tere totale.
Reţeaua sturcturală constituie o reprzentare grafică a structurii variatoarei de viteze în trepte şi dă
indicaţii despre:
- numărul arborilor cutiei de viteze;
- numărul angrenajelor din cadrul fiecărei grupe;
- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale;
- valorile salturilor parţiale şi totale.
Cunoscănd min / 240
min
rot n · , numărul treptelor şi raţia seriei geometrice
12 , 1 · ϕ
putem calcula
turaţiile pentru fiecare treapta de ieşire.
min / 240
min 1
rot n n · ·
min / 8 , 268 12 , 1 240
1 2
rot n n · ⋅ · ⋅ · ϕ
min / 05 , 301 12 , 1 8 , 268
2
1 2 3
rot n n n · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ϕ ϕ
min / 18 , 337 12 , 1 05 , 301
3
1 3 4
rot n n n · ⋅ · ⋅ · ⋅ · ϕ ϕ
18 , 337 12 , 1 240 ;
3
max
1
min max
· ⋅ · ⋅ ·

n n n
z
ϕ


Saltul unui grup de antrenare reprezintă raportul între două rapoarte succesive adică raţia seriei geo-
metrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul grupului de angrenaje.
Pentru determinarea valorii soluţiilor se alege întăi grupul de angrenaje pentru care
ϕ · S
.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 6
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Grupul de angrenare secundar este de ordinul I, II, III, un variator de turaţii poate avea mai multe
grupuri de angrenare secundare, a cărui număr se alege de către solicitantul schemei cinematice.
Trasarea reţelelor structurale se face în trei variante:
a. Cu salt crescător în care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt inseriate astfel încăt
grupul de bază se afle la intrare urmat de grupurile secundare în ordinea crescătoare.
b. Cu salt descrescător în care la intrare este grupul secundar de ordinul cel mai mare, scăzând
pănâ la ieşire la grupul de bază. ( nu se foloseşte )
c. Cu salt mixt în care se utilizează ambele variante cu alegerea arbitrară a grupurilor
secundare şi a celor de bază.
Determinarea analitică a ecuaţiilorstructurale se face astfel:
- determinarea numărului de grupe de ecuaţii prin permutări;
- determinarea subgrupelor, aplicănd regula indicilor pe rănd, la fiecare grupă
realizănd toate variantele structurale.
Dimensionarea cinematică stabileşte rapoartele de transmitere parţiale şi finale astfel încăt să se
asigure la ultimul arbore o serie geometrică continuă de turaţii care să fie termen al aceleiaşi serii.
Salturile vor avea expresiile:
25 , 1 12 , 1 ; 12 , 1
2 1
8
7
6
5
22
21
2
1
4
3
2
1
12
11
1
· · · · · · · · ·
a
z
z
z
z
i
i
S
z
z
z
z
i
i
S ϕ ϕ
Forma generala:
8 ;
max
3 2 1
≤ ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
S S
an a a a
n

ϕ
Turaţiile normalizate aferente unei raţii
12 , 1 · ϕ
începând cu turaţia minimă sunt:
n
1
= 240 ; n
2
= 270 ; n
3
= 300 ; n
4
= 340
2.3. Diagrama de abateri relative a turaţiilor.
Mărimile precedentă a erorilor cinematice a fiecărei turaţii se determină cu expresie:
[ ] % 100 ⋅

· ∆
STAS
STAS cal
n
n n
n
Valorile efective în sarcină ale turaţiilor pot diferi în limitele
%. 4 % 2 + − 
[ ] % 0 100
240
240 240
1
· ⋅

· ∆n
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 7
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
[ ] % 44 , 0 100
270
270 8 , 268
2
− · ⋅

· ∆n
[ ] % 5 , 0 100
300
300 5 , 301
3
· ⋅

· ∆n
[ ] % 73 , 0 100
340
340 18 , 337
4
− · ⋅

· ∆n
Diagrama abaterilor
-0,8
-0,6
-0,4
-0,2
0
0,2
0,4
0,6
1 2 3 4
numărul treptelor
a
b
a
t
e
r
i


[

%

]
Diagrama trasată cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turaţiilor reale faţă de cele standar-
dizate, permite să se constate că turaţiile reale au anumite abateri.
Analizănd rapoartele parţiale de transfer ce inetrvin în relaţiile turaţiilor se poate interveni la
rapoartele de transfer parţiale pentru a schimba valoarea turaţiilor ce nu se încadrează.
2.4. Diagrama turaţiilor.
Diagrama turaţiilor conţine toate informaţiile date prin ecuaţia şi reţeaua structurală, evidenţiind în
plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari.
Elementele iniţiale, de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor, sunt cele date prin reţeaua
structurală şi schema cinematică, adică numărul arborilor, numărul grupurilor de angrenaje şi cel al
angrenajelor din cadrul fiecărui grup, precum şi valorile salturilor. Se mai cunosc deasemenea, valorile
turaţiilor finale şi evident valoarea raţiei.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 8
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Trasarea diagramei începe cu firul ei superior, ale cărei capete sunt determinate de turaţia motorului
electric de acţionare, şi de turaţia maximă a arborelui principal. În continuare diagrama se trasează
simplu, pe baza reţelei structurale.
Dacă turaţia maximă ( sau minimă ) de ieşire este cunocută, în schimb, turaţia motorului electric
trebuie adoptată.
Pentru acţionarea maşinilor-unelte se utilizează în general motoare asincrone trifazate cu rotorul în
scurtcircuit de uz general sau motoare derivate. De regulă, turaţia motorului electric se alege astfel încât
să fie de valoare cât mai apropiată de turaţia de ieşire maximă.
Antrenarea se face cu un motor asincron tip AT 160M-8B– 8 având caracteristici:
P = 5,5 kW şi n = 708 rot / min
De la motorul electric mişcarea se transmite la axul de intrare a cutiei de viteze printr-o transmisie cu
curele trapezoidale.
Repartiţia rapoartelor de transmitere parţiale:
pentru transmisii demultiplicatoare:
2
1 3
708
. . 2, 36
300
conducător m
TC
condusă
n n D
M E I i
D n n
÷ · · · · ·

1
2
1
11
· · ÷
Z
Z
i II I
89 , 0
12 , 1
1 1
4
3
12
· · · · ÷
ϕ Z
Z
i II I

79 , 0
12 , 1
1 1
2 2
6
5
21
· · · · ÷
ϕ Z
Z
i III II

Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 9
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială

79 , 0
12 , 1
1 1
2 2
8
7
22
· · · · ÷
ϕ Z
Z
i III II
2.5. Determinarea numărului de dinţi pentru grupurile de angrenaje ale
variatorului.

Dimensiunile unei cutii de viteze depind în mare măsură de dimensiunile angrenajelor pe care le
conţine. Din acest motiv se preferă utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor
dinţate cât mai mică.
Experimental, pentru maşini-unelte s-a stabilit limita:
120 < Σ Z
dinţi.
Pe de altă parte, realizarea exactă a rapoartelor de transfer teoretice este rareori posibilă, ceea ce
impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care, pe lângă gabarite reduse, să permită
obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.
2.5.1. Arbore I – Arbore II
1
2
1
11
· · ÷
Z
Z
i II I
11 11
11
2
11 11
11
1
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
1
1
1
1
11 11 11
· · ⇒ · · b a i
2 1 1
11 11
· + · + b a
12 , 1
1 1
4
3
12
· · · ÷
ϕ Z
Z
i II I
12 12
12
4
12 12
12
3
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
9 ; 8
9
8
12 , 1
1
12 12 12
· · ⇒ · · b a i
17 9 8
12 12
· + · + b a
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 10
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
( ) 34 17 2 17 ; 2 · ⋅ · · · cmmmc K
m
3 51 17
1 1
1
34
11 11
11
1
· ⇒ · ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q q q
b a
a
K q Z
m
51 51
1 1
1
34 3
2 1
11 11
11
2
· · ⇒ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · Z Z
b a
b
K q Z
m
Z
1
= Z
2
= 51

12 , 1
1 1
4
3
12
· · · ÷
ϕ Z
Z
i II I
12 12
12
4
12 12
12
3
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
48 16 3 16
9 8
8
34
12 12
12
3
· ⋅ · ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q q
b a
a
K q Z
m
54 18 3 18
9 8
9
34
12 12
12
4
· ⋅ · ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q q
b a
b
K q Z
m
Z
3
= 48 ; Z
4
= 54
2.5.2. Arbore II – Arbore III

2 2
6
5
21
12 , 1
1 1
· · · ÷
ϕ Z
Z
i III II
21 21
21
6
21 21
21
5
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
5 ; 4
5
4
25 , 1
1
12 , 1
1
21 21
2
21
· · ⇒ · · · b a i
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 11
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
9 5 4
21 21
· + · + b a

2 2
8
7
22
12 , 1
1 1
· · · ÷
ϕ Z
Z
i III II
22 22
22
8
22 22
22
7
;
b a
b
K q Z
b a
a
K q Z
m m
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
5
4
25 , 1
1
12 , 1
1 1
2 2
22
· · · ·
ϕ
i
9 ; 5 ; 4
22 22 22 22
· + · · b a b a
( ) 81 9 9 9 ; 9 · ⋅ · · · cmmmc K
m
36 36 1
5 4
4
81
21 21
21
5
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
a
K q Z
m
45 45 1
5 4
5
81
21 21
21
6
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
b
K q Z
m
Z
5
= 36 ; Z
6
= 45
36 36 1
5 4
4
81
22 22
22
7
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
a
K q Z
m
45 45 1
5 4
5
81
22 22
22
8
· ⋅ ·
+
⋅ ⋅ ·
+
⋅ ⋅ · q
b a
b
K q Z
m
Z
7
= 36 ; Z
8
= 45
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 12
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
2.6. Calculul momentelor de torsiune pe arbori
Momentul de torsiune se calculează cu formula generală :
n
P
M
t
9550 ·
În cazul nostru:
tc motor t
P P
n
P
M η ⋅ · ⋅ ·
1
max
1
1
; 9550
-
1 t
M
- momentul la arbore de intrare
-
96 , 0 ·
tc
η
- randamentul de transmisi prin curele
1.
1
5, 5 0, 96 5, 28
m tc
P P kW η · ⋅ · ⋅ ·
1
5, 28
9550 168, 08
300
t
M kN mm · ⋅ · ⋅
. . 1 2
2
2
; 9550
d r rul t
P P
n
P
M η η ⋅ ⋅ · ⋅ ·
-
2 t
M
- momentul la arborele intermediar
-
98 , 0 ·
rul
η
- randamentul de transmisi prin rulmenţi;
-
95 , 0
. .
·
d r
η
- randamentul de transmisie prin roţi dinţate.
2
5, 28 0, 98 0, 95 4, 91568 P kW · ⋅ ⋅ ·
2
4, 91568
9550 173,86
270
t
M kN mm · ⋅ · ⋅
-
3 t
M
- momentul la arborele de ieşire
-
98 , 0 ·
rul
η
- randamentul de transmisi prin rulmenţi;
-
95 , 0
. .
·
d r
η
- randamentul de transmisie prin roţi dinţate.
3
4,915680,980,95 4,817 P kW · ⋅ ⋅ ·
3
4,817
9550 191, 676
240
t
M kN mm · ⋅ · ⋅
M
t1
= 168,08 kN∙mm ; M
t2
= 173,86 kN∙mm ; M
t3
=191,676 kN∙mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 13
3
3 3 2 . .
9550 ;
t rul r d
P
M P P
n
η η · ⋅ · ⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
2.7. Calculul modulelor angrenajelor
Calculul modulelor se face pe baza solicitării la presiune de contact în cazurile cele mai defavorabile
şi anume la turaţia minimă a arborilor.
Toate angrenajele cutiei de viteze sunt angrenaje cilindrice cu dantură dreaptă.
Relaţia utilizată:
3
2 2
2 2
1
i
i
Z
K K C M
m
Ha m P
M C f t
+

⋅ ⋅
⋅ ⋅ ⋅
·
σ ψ
unde:
-
t
M
- momentul de torsiune la arborele conducător;
-
653 , 1 · ⋅ ⋅ ·
Hb V S f
K K K C
- coeficient de sarcină;
-
25 , 1 ·
S
K
- factor de suprasarcină exterioară;
-
15 , 1 ·
V
K
- factor dinamic interior;
-
15 , 1 ·
Hb
K
- factor de repartiţie a sarcinii pe lăţimea danturii;
-
7 , 1 ·
C
K
- factorul punctului de rostogolire;
- 7 , 85 ·
M
K - factorul de material;
-
P
Z - numărul de dinţi al pinionului;
-
5 ·
m
ψ
- coeficientul de lăţime al dinţilor;
-
2
/ 50 mm daN
Ha
· σ - tensiunea admisibilă de contact pentru pinion fiind confecţionat
din OLC 45 căruia se aplică un tratament termic de îmbunătăţire
la o duritate de 240 – 270 HB.
- i - raportul de transmitere
2.7.1. Calculul modulelor (Arbore I – Arbore II)
Z
1
= Z
2
= 51 ;
1
51
51
1
2
· · ·
Z
Z
i
2 2
3
3
2 2
16808 1, 653 1, 7 85, 7 1 1
36, 28 3, 31
51 5 50 1
m
⋅ ⋅ ⋅ +
· ⋅ · ·
⋅ ⋅
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 14
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Z
3
= 48 ; Z
4
= 54 ;
12 , 1
48
54
3
4
· · ·
Z
Z
i
2 2
3
3
2 2
17386 1, 653 1, 7 85, 7 1,12 1
35, 50 3, 39
48 5 50 1,12
m
⋅ ⋅ ⋅ +
· ⋅ · ·
⋅ ⋅
.
822
.
3, 21
4
3, 32
cal
STAS
cal
m mm
m mm
m mm
·
¹
¹
⇒ ·
;
¹
·
¹
m
1
= 4 mm
2.7.2. Calculul modulelor (Arbore II – Arbore III)
Z
5
= Z
7
= 36 ; Z
6
= Z
8
= 45 ;
25 , 1
36
45
5
6
8
7
· · · ·
Z
Z
Z
Z
i
. 822
4 4
cal STAS
m mm m mm · ⇒ ·
m
2
= 4 mm
2.7.3. Calculul distanţelor axiale
( ) ( )
1 1 2
12
4 51 51
204
2 2
m Z Z
A mm
+ ⋅ +
· · ·
( ) ( )
1 3 4
12
4 48 54
204
2 2
m Z Z
A mm
+ ⋅ +
· · ·
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 15
2 2
3
3
2 2
191, 676 1, 653 1, 7 85, 7 1, 25 1
64, 602 4, 005
36 5 50 1, 25
m
⋅ ⋅ ⋅ +
· ⋅ · ·
⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
( ) ( )
2 5 6
23
4 36 45
162
2 2
m Z Z
A mm
+ ⋅ +
· · ·
2.8. Calculul elementelor geometrice ale roţilor dinţate
2.8.1. Angrenajul Z
1
/ Z
2
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z
1
= Z
2
= 51
- distanţa axială: A
12
= 204 mm
- modulul: m
1
= 4 mm
- tipul angrenajului, cilindric cu dinţi drepţi
- profilul cremalierei generatoare se defineşte prin următorii parametri:
- unghiul de angrenare de referinţă,
o
20 · α ;
- coeficientul înălţimii capului de referinţă, 1 ·

a
h ;
- coeficientul jocului de referinţă la piciorul dintelui, 25 . 0 ·

c

Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
1 2 1 1
4 51 204 d d m z mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele cercurilor picior:
( ) ( )
1 2 1 1
2 204 2 3 1 0, 25 196, 5
f f a
d d d m h c mm
∗ ∗
· · − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
- înălţimea dinţilor:
1 2 1
2, 25 2, 25 4 9 h h m mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele exterioare:
( )
1 2 1 1
2 212
e e
d d m z mm · · ⋅ + ·
- lăţimea roţii.
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 16
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
1
5 4 20
m
b m mm ψ · ⋅ · ⋅ ·
2.8.2. Angrenajul Z
3
/ Z
4
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z
3
= 48 ; Z
4
= 54
- distanţa axială: A
12
= 204 mm
- modulul: m
1
= 4 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
3 1 3
4 48 192 d m z mm · ⋅ · ⋅ ·
4 1 4
4 54 216 d m z mm · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele cercurilor picior:
( ) ( )
3 3 1
2 192 2 3 1 0, 25 184, 5
f a
d d m h c mm
∗ ∗
· − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
( ) ( )
4 4 1
2 216 2 3 1 0, 25 208, 5
f a
d d m h c mm
∗ ∗
· − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
- înălţimea dinţilor:
3 4 1
2, 25 2, 25 4 9 h h m mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele exterioare:
( ) ( )
3 1 3
2 4 48 2 200
e
d m z mm · ⋅ + · ⋅ + ·
( ) ( )
4 1 4
2 4 54 2 224
e
d m z mm · ⋅ + · ⋅ + ·
- lăţimea roţii.
1
5 4 20
m
b m mm ψ · ⋅ · ⋅ ·
2.8.3. Angrenajul Z
5
/ Z
6
( Z
7
/ Z
8
)
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z
5
= Z
7
= 36 ; Z
6
= Z
8
= 45
- distanţa axială: A
23
= 162 mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 17
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
- modulul: m
2
= 4 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
5 7 2 5
4 36 144 d d m z mm · · ⋅ · ⋅ ·
6 8 2 6
4 45 180 d d m z mm · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele cercurilor picior:
( ) ( )
5 7 5 2
2 144 2 4 1 0, 25 134
f f a
d d d m h c mm
∗ ∗
· · − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
( ) ( )
6 8 6 2
2 180 2 4 1 0, 25 170
f f a
d d d m h c mm
∗ ∗
· · − ⋅ ⋅ + · − ⋅ ⋅ + ·
- înălţimea dinţilor:
5 6 7 8 2
2, 25 2, 25 4 9 h h h h m mm · · · · ⋅ · ⋅ ·
- diametrele exterioare:
( ) ( )
5 7 2 5
2 4 36 2 288
e e
d d m z mm · · ⋅ + · ⋅ + ·
( ) ( )
6 8 2 6
2 4 45 2 360
e e
d d m z mm · · ⋅ + · ⋅ + ·
- lăţimea roţii.
2
5 4 20
m
b m mm ψ · ⋅ · ⋅ ·
2.9. Calculul transmisiei prin curele
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 18
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
Având o transmisie prin curele de tip demultiplicator, de la arborelui motorului electric „conducător” (
D
1
, n
m
), la arbore de intrare a cutiei de viteză „condusă” ( D
2
, n
3
).
Elemente cunoscute:
- puterea la arborele conducător:
5, 5
m
P kW ·
- turaţia arborelui conducător:
min / 710 rot n
m
·
- raportul de transmitere:
pentru transmisii demultiplicatoare:

2
1 3
708
. . 2, 36
300
conducător m
TC
condusă
n n D
M E I i
D n n
÷ · · · · ·
- turaţia arborelui condus;
Elemente calculate:
- tipul curelei: AVX STAS – 7192-76
- diametrul primitiv al roţii conducător:
Se alege constructiv:
mm D
p
80
1
·
- diametrul primitiv al roţii condus:
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 19
3
300 / min n rot ·
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
mm D i D
p TC p
190 8 , 188 80 36 , 2
1 2
≈ · ⋅ · ⋅ ·
- diametrul primitiv mediu al roţilor de curea:
mm
D D
D
p p
pm
135
2
190 80
2
2 1
·
+
·
+
·
- distanţa dintre axe ( calcul preliminar ):
540 5 , 202 ) ( 2 ) ( 75 , 0
2 1 2 1
≤ ≤ ⇒ + ⋅ ≤ ≤ + ⋅ A D D A D D
p p p p
Vom utiliza:
mm A 300 ·
- lumgimea primitivă a curelei:
( )
( )
mm
A
D D
D A L
p p
pm p
19 , 1034
300 4
80 190
135 300 2
4
2
2
2
1 2
·


+ ⋅ + ⋅ ·


+ ⋅ + ⋅ · π π
În urma calculelor făcute vom folosi cureua de transmisie: AVX 1050 LA DIN 7753 / ISO 4184
L
p
= 1050 mm
- distanţa dintre axe ( calcul definitiv ):
( ) ( ) ( )
1
]
1

¸

− ⋅ − ⋅ − + ⋅ − ⋅ ·
2
1 2
2
2 25 , 0
p p pm p pm p
D D D L D L A π π
( ) ( ) ( )
2 2
0, 25 1050 135 1050 135 2 190 80 308,14 A mm π π
1
· ⋅ − ⋅ + − ⋅ − ⋅ − ·
1
¸ ]
- viteza periferică a curelei:
- coeficientul dinamic:
2 , 1 ·
d
c
- coeficientul de lungime: 1 ·
L
c
- coeficientul de înfăşurare:
7 , 0 ·
β
c
- puterea nominală transmisă deo curea:
2, 5
o
P kW ·
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 20
1 1
80 708
2, 97 /
60 1000 60 1000
p
D n
v m s
π
π
⋅ ⋅
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială
- numărul de curele al transmisiei ( preliminar ):
- coeficientul numărului de curele: 90 , 0 ·
z
c
- numărul de curele ( definitiv ):
3, 77
4, 01
0, 90
o
z
z
z
c
· · ·

Se adoptă z = 4
- forţa periferică transmisă:
3 3
5, 5
10 10 1851,85
2, 97
m
P
F N
v
· ⋅ · ⋅ ·
- forţa de întindere a curelei:

( ) 1, 5 2 1, 75 1851, 85 3240, 74
a
S F N · ⋅ · ⋅ · K
- cote de modificare a distanţei dintre axe:
0, 03 ; 0, 03 1050 31, 5
p
X L X mm ≥ ⋅ ≥ ⋅ ≥
0, 015 ; 0, 015 1050 15, 75
p
Y L Y mm ≥ ⋅ ≥ ⋅ ≥
2.10. Dimensionarea arborilor
La predimensionare se consideră că arborele preia numai un moment de torsiune M
t
.
Se neglijează momentul încovoietor şi se determină diametrul minim al arborelui cu formula:
3
16
at
t
M
d
τ π ⋅

·
Arborele fiind confecţionate din OLC 45, cu rezistenţa admisibilă la torsiune
2
/ 170 160 mm N
at
 · τ
- arbore de intrare având: M
t1
=168,08 kN∙mm
1
3
3
1
16 16 168080
17, 49
160
t
at
M
d
π τ π
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅
d
1
= 20 mm
- arborele intermediare având: M
t2
= 173,86 kN∙mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 21
1, 2 5, 5
3, 77
1 0, 7 2, 5
d m
o
L o
c P
z
c c P
β
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅
Facultatea:Construcţii de Maşini
Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial
Filiala:Satu-Mare
Specializarea:Ingineria Industrială

d
2
= 20 mm
- arborele de ieşire având: M
t3
= 191,676 kN∙mm
3
3
3
3
16 16 191676
18, 28
160
t
at
M
d
π τ π
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅
d
3
= 20 mm
Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 22
2
3
3
2
16 16 173860
17, 69
160
t
at
M
d
π τ π
⋅ ⋅
· · ·
⋅ ⋅

Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială
motorul de transmisie. Cănd se apasă pedala, motorul este deconectat de transmisie, astfel motorul poate funcţiona chiar dacă maşina stă pe loc. Cănd se elibe-rează pedala de ambreaj, motorul si axul verde sunt conectate. Motorul si roata dinţată verde se învârt la aceeaşi turaţie). • Axul roşu şi roţiile dinţate roşii sunt arborele secundar. Acestea sunt de asemenea conectate împreună, deci toate roţiile dinţate roşii se învârt la o turaţie similară. Roţiile dinţate verzi transmit turaţia celor roşii. Astfel, arborele secundar se învârte cănd ambreajul este eliberat. • Axul galben este conectat direct de roţiile maşinii prin diferenţial, astfel cănd roţiile maşinii se învârt, se învârte şi axul galben. • Roţiile dinţate albastre sunt conectate de axul galben prin rulmenţi, deci se pot învârti pe acesta. Dacă motorul este oprit dar maşina este tractată (de exemplu),axul galben se poate învârti în timp ce roţiile dinţate albastre nu se învârt. • Rolul coroanei este să cupleze una din cele două roţi dinţate albastre de axul galben. Coroana este cuplată de axul galben printr-un ştift, deci cănd axul se învârte se învârte şi coroana. Aceasta se poate deplasa in stănga-dreapta pe ax, fărâ a se deconecta, cuplănd una din roţiile dinţate albastre de ax. Poza de mai jos va arăta cum activează coroana, roata dinţată din dreapta, în cazul în care este introdusă viteza întăia:

În această poza axul verde învârte axul roşu, care învârte roata dinţată albastră din dreapta. Aceasta roată dinţată transmite energia prin intermediul gulerului axului galben. În acelaşi timp roata dinţată din stânga se învârte pe rulmentul sau, deci nu are nici un efect asupra axului galben. Cănd gulerul este între cele două roţi dinţate viteza este „scoasă în liber”.

Visinescu Marian

Proiect la Maşini-Unelte

pag. 2

 Să realizeze productivităţi ridicate prin alegerea unui regim de aşchiere optim. fiind roţii fixe. ( B. aşezarea şi prinderea pe fundaţie a maşinii-unelte. indiferent pe care.1 . .Memoriu Tehnic 1. reduce-rea greutăţii.  Facilităţi privind transportul.  Acordarea unei atenţii sporite automatizării pentru reducerea timpilor auxiliari. Mecanismele cu roţi baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv şi tehnologic decăt cele cu cuplaje. Celelalte roţi deplasabile pot fi montate în grup sau îndepărtate unele de altele . de modul de grupare depinzănd gabaritul mecanismului. dimensiunile şi din materialele prevăzute. 3 .  Asigurarea unei fiabilităţi căt mai ridicate. uşor de executat. eliminarea subiectivităţii muncitorului şi solicitării fizice şi psihice.   Utilizarea pe scară largă a elementelor normalizate şi standardizate reducându-se timpul şi costul proiectării şi execuţiei. fiind lăţimea ).  1. a realizărilor celor mai bune. formată din unul sau mai multe mecanisme elementare. Maşini-unelte trebuie să răspundă integral prescripţiilor cerute prin tema de proiectare: Prelucrarea pieselor de formă. Proiectarea unei maşini – unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor utilajelor similare în exploatare. legate între ele în diferite moduri. Au avantajul că sunt rigide şi pot realiza un număr mai mare de rapoarte de transmi-tere ( ex. Mecanismele cu două roţi baladoare sunt cele mai simple şi în acelaşi timp cele mai răspândite. 3 sau 4 ).  Existenţa unei estetici a maşinii-unelte pentru realizarea unui climat de muncă plăcut. utilajul trebuind să-şi menţină timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale. a soluţiilor cinematice şi constructive.  Realizarea unui preţ de cost redus prin economisirea materialelor.2. Variatoarele de viteze sunt mecanisme de reglare în trepte a mişcării.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 1. comenzi greşite etc. Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte. fiind folosite de preferinţă construcţia cu balador interior datorită gabaritului mai mic B > 4L. a tendinţelor pe plan mondial. Proiectul va conţine elemente care să asigure protecţia eficientă la eventualele suprasolicitări. Să asigure precizia şi calitatea corespunzătoare a suprafeţelor prelucrate.  Asigurarea tehnologităţii pieselor evitându-se construcţiile dificile şi cu consum mare de energie. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. Mecanismele cu roţi baladoare se compun din doi arbori. Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare.

.  a1 = 1  4 = 1 x 4 = 1 x 2 x 2 ⇒  a2 = 2  a =2  3   ⇒   numărul axelor = 3 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. iar raportul de transmitere total este produsul raportului de transmitere parţial de la motor pănâ la elementul final ( axul principal ).este turaţia arborelui conducător. În cadrul acestui proiect numărul treptelor de turaţie : NT = 4. cât şi din cauza gabaritului mare.nk . Turaţiile tipizate ale axelor conducătoare fac parte dintr-o serie r cu raţia ϕ .Memoriu justificativ de calcul 2. D p1 nk = nk −1 D p 2 2. Respectarea acestor condiţii conduce în unele cazuri la modificarea caracteristicilor cinematice ale variatoare de viteze. ele se realizează fragmentat în două grupuri a două roţi baladoare din cauza greutăţii alegerii rapoartelor de transmitere.este diametrul primitiv al arborelui condus.D p1 . 4 . Alegerea numărul şi valoarea grupelor de angrenaje. a construcţiei blocului. Mecanismele cu patru roţi baladoare se construiesc rar cu roţile în bloc.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Raportul de transmitere parţial este raportul între o pereche de roţi.1. Mecanismele cu trei roţi baladoare se construiesc de asemenea în două variante: cu balador interior sau exterior cu acelaşi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu balador interior B > 7L. .este turaţia arborelui condus. Raportul de transmitere este raportul turaţiilor. Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roţi se construiesc rar şi numai în grupuri de două sau trei roţi baladoare. raportul diametrelor: ik = în care: .n k −1 . din considerente constructiv tehnologice de realizare a blocurilor baladoare cu mai mult de trei rapoarte de transmitere. În cazul acestor baladoare apare problema constructivă referitor la posibilitatea constructivă de deplasare a baladorului interior condiţionată de posibilitatea trecerii roţilor z1 . z3 peste z2. rapoartele de transmitere se stabilesc în funcţie de raţie şi serie.

Schema cinematică şi reţeaua structurală.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 2. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 5 . Construcţia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului deoarece precizează salturile pe fiecare arbore şi ordinea de cuplare a grupurilor baladoare pentru realizarea turaţiilor finale în succesiunea lor finală.2.

Cunoscănd n min = 240 rot / min . realizate pe un caroiaj semilogaritmic şi servesc la trasarea diagramelor de turaţii. reţeaua structurală are întotdeauna o formă simetrică şi ne dă indicaţii asupra salturilor dintre diferite turaţii ale axelor şi asupra modului în care se pot realiza rapoartele de transmitere totale. Reţeaua structurală are legătura şi cu succesiunea rapoartelor de transmitere şi a turaţiei unui mecanism. Pentru determinarea valorii soluţiilor se alege întăi grupul de angrenaje pentru care S = ϕ .12 = 337.valorile salturilor parţiale şi totale. contribuind prin vizibilitate la aprecierea variantei optime .8 rot / min n3 = n2 ⋅ ϕ = n1 ⋅ ϕ 2 = 268. numărul treptelor şi raţia seriei geometrice ϕ = 1. .05 rot / min n 4 = n3 ⋅ ϕ = n1 ⋅ ϕ 3 = 301.numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore.05 ⋅ 1.18 Saltul unui grup de antrenare reprezintă raportul între două rapoarte succesive adică raţia seriei geometrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul grupului de angrenaje.8 ⋅ 1.12 = 268.12 putem calcula turaţiile pentru fiecare treapta de ieşire. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.numărul angrenajelor din cadrul fiecărei grupe. n1 = n min = 240 rot / min n 2 = n1 ⋅ ϕ = 240 ⋅ 1.12 3 = 337. 6 .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Diagramele structurale sunt construcţii simetrice. Reţeaua sturcturală constituie o reprzentare grafică a structurii variatoarei de viteze în trepte şi dă indicaţii despre: .12 = 301. inclusiv cele finale. nmax = 240 ⋅ 1.18 rot / min  n max = nmin ⋅ ϕ z −1 . . Deoarece în reţeaua structurală turaţiile obţinute prin diferite rapoarte de transmitere nu au valori numerice definite.numărul arborilor cutiei de viteze. .

determinarea subgrupelor. . la fiecare grupă realizănd toate variantele structurale. Cu salt crescător în care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt inseriate astfel încăt grupul de bază se afle la intrare urmat de grupurile secundare în ordinea crescătoare. Diagrama de abateri relative a turaţiilor. S2 = i 21 i22 S n = ϕ a1⋅a 2⋅a 3⋅⋅an . Determinarea analitică a ecuaţiilorstructurale se face astfel: .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Grupul de angrenare secundar este de ordinul I.12 2 = 1. n4 = 340 2. scăzând pănâ la ieşire la grupul de bază.3. n3 = 300 . Cu salt mixt în care se utilizează ambele variante cu alegerea arbitrară a grupurilor secundare şi a celor de bază. un variator de turaţii poate avea mai multe grupuri de angrenare secundare. 7 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte . II. S max ≤ 8 Turaţiile normalizate aferente unei raţii ϕ = 1. III. n2 = 270 .12 începând cu turaţia minimă sunt: n1 = 240 . ( nu se foloseşte ) c. ∆n1 = 240 − 240 ⋅ 100 = 0 240 [ %] pag. a cărui număr se alege de către solicitantul schemei cinematice. Dimensionarea cinematică stabileşte rapoartele de transmitere parţiale şi finale astfel încăt să se asigure la ultimul arbore o serie geometrică continuă de turaţii care să fie termen al aceleiaşi serii. Salturile vor avea expresiile: z1 i z S1 = 11 = 2 = ϕ 1 = 1. aplicănd regula indicilor pe rănd. Cu salt descrescător în care la intrare este grupul secundar de ordinul cel mai mare.25 z7 z8 . Trasarea reţelelor structurale se face în trei variante: a. Mărimile precedentă a erorilor cinematice a fiecărei turaţii se determină cu expresie: ∆n = ncal − n STAS ⋅ 100 n STAS [ %] Valorile efective în sarcină ale turaţiilor pot diferi în limitele − 2 %  + 4 %.determinarea numărului de grupe de ecuaţii prin permutări. b.12 z3 i12 z4 Forma generala: z5 z = 6 = ϕ a1 = 1.

73 340 Diagrama abaterilor 0.44 270 301. permite să se constate că turaţiile reale au anumite abateri.2 abateri [ % ] 0 1 -0. adică numărul arborilor.18 − 340 ⋅ 100 = −0.6 0.4 -0.8 numărul treptelor 2 3 4 Diagrama trasată cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turaţiilor reale faţă de cele standardizate. 2. numărul grupurilor de angrenaje şi cel al angrenajelor din cadrul fiecărui grup.5 300 ∆n 2 = [ %] [ %] [ %] ∆n3 = ∆n 4 = 337.8 − 270 ⋅ 100 = −0. Elementele iniţiale. valorile turaţiilor finale şi evident valoarea raţiei.5 − 300 ⋅ 100 = 0. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.2 -0. Analizănd rapoartele parţiale de transfer ce inetrvin în relaţiile turaţiilor se poate interveni la rapoartele de transfer parţiale pentru a schimba valoarea turaţiilor ce nu se încadrează.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 268.6 -0. de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor. sunt cele date prin reţeaua structurală şi schema cinematică. Diagrama turaţiilor.4 0. 8 . precum şi valorile salturilor. Diagrama turaţiilor conţine toate informaţiile date prin ecuaţia şi reţeaua structurală.4. evidenţiind în plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari. Se mai cunosc deasemenea.

Repartiţia rapoartelor de transmitere parţiale: M . turaţia motorului electric se alege astfel încât să fie de valoare cât mai apropiată de turaţia de ieşire maximă. În continuare diagrama se trasează simplu.12 Z5 1 1 = 2 = = 0.5 kW şi n = 708 rot / min De la motorul electric mişcarea se transmite la axul de intrare a cutiei de viteze printr-o transmisie cu curele trapezoidale.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Trasarea diagramei începe cu firul ei superior. Antrenarea se face cu un motor asincron tip AT 160M-8B– 8 având caracteristici: P = 5. 9 . şi de turaţia maximă a arborelui principal. ale cărei capete sunt determinate de turaţia motorului electric de acţionare. Pentru acţionarea maşinilor-unelte se utilizează în general motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit de uz general sau motoare derivate.12 2 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.E . pe baza reţelei structurale. turaţia motorului electric trebuie adoptată.89 Z 4 ϕ 1.36 D1 ncondusă n3 300 i11 = Z1 =1 Z2 Z3 1 1 = = = 0. Dacă turaţia maximă ( sau minimă ) de ieşire este cunocută. De regulă. ÷ I I ÷ II I ÷ II II ÷ III i12 = i21 = pentru transmisii demultiplicatoare: n n D 708 iTC = 2 = conducător = m = = 2.79 Z6 ϕ 1. în schimb.

pe lângă gabarite reduse.12 2 2. i11 = Z2 = q ⋅ Km ⋅ Z1 =1 Z2 b11 a11 + b11 i11 = 1 = a11 = b11 = 1 a11 + b11 = 1 + 1 = 2 Z3 1 1 = = Z 4 ϕ 1. ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care.12 9 a12 + b12 = 8 + 9 = 17 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. realizarea exactă a rapoartelor de transfer teoretice este rareori posibilă. Pe de altă parte. Determinarea numărului de dinţi pentru grupurile de angrenaje ale variatorului. să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială II ÷ III i22 = Z7 1 1 = 2 = = 0. Din acest motiv se preferă utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică. Dimensiunile unei cutii de viteze depind în mare măsură de dimensiunile angrenajelor pe care le conţine. Experimental. b12 = 9 1.1.79 Z8 ϕ 1. 2.5. i12 = Z4 = q ⋅ Km ⋅ i12 = 1 8 = ⇒ a12 = 8 .12 b12 a12 + b12 I ÷ II Z3 = q ⋅ Km ⋅ a12 a12 + b12 . 10 . pentru maşini-unelte s-a stabilit limita: Σ Z < 120 dinţi. Arbore I – Arbore II I ÷ II Z1 = q ⋅ K m ⋅ a11 a11 + b11 1 ⇒ 1 .5.

2.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială K m = cmmmc = ( 2 .12 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.5.25 5 1. 11 . b21 = 5 2 1. Z4 = 54 2. i12 = Z3 1 1 = = Z 4 ϕ 1.17 ) = 2 ⋅ 17 = 34 a11 1 = q ⋅ 34 ⋅ = q ⋅ 17 = 51 ⇒ q = 3 a11 + b11 1+1 b11 1 = 3 ⋅ 34 ⋅ = 51 ⇒ Z 1 = Z 2 = 51 a11 + b11 1+1 Z1 = q ⋅ K m ⋅ Z2 = q ⋅ Km ⋅ Z1 = Z2 = 51 I ÷ II Z3 = q ⋅ Km ⋅ a12 a12 + b12 .12 b12 a12 + b12 Z4 = q ⋅ Km ⋅ Z3 = q ⋅ Km ⋅ a12 8 = q ⋅ 34 ⋅ = q ⋅ 16 = 3 ⋅ 16 = 48 a12 + b12 8+9 b12 9 = q ⋅ 34 ⋅ = q ⋅ 18 = 3 ⋅ 18 = 54 a12 + b12 8+9 Z4 = q ⋅ Km ⋅ Z3 = 48 .12 2 b21 a 21 + b21 II ÷ III Z5 = q ⋅ Km ⋅ a 21 a 21 + b21 . i21 = Z6 = q ⋅ Km ⋅ i 21 = 1 1 4 = = ⇒ a 21 = 4 . Arbore II – Arbore III Z5 1 1 = 2 = Z6 ϕ 1.

9 ) = 9 ⋅ 9 = 81 a 21 4 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 36 = 36 a 21 + b21 4+5 b21 5 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 45 = 45 a 21 + b21 4+5 Z5 = q ⋅ Km ⋅ Z6 = q ⋅ Km ⋅ Z5 = 36 .12 a 22 = 4 .25 5 ϕ 1. a 22 + b22 = 9 K m = cmmmc = ( 9 .12 2 b22 a 22 + b22 Z7 = q ⋅ Km ⋅ a 22 a 22 + b22 . 12 . Z6 = 45 Z7 = q ⋅ Km ⋅ a 22 4 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 36 = 36 a 22 + b22 4+5 b22 5 = q ⋅ 81 ⋅ = 1 ⋅ 45 = 45 a 22 + b22 4+5 Z8 = q ⋅ K m ⋅ Z7 = 36 . Z8 = 45 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. Z8 = q ⋅ K m ⋅ i 22 = 1 1 1 4 = = = 2 2 1. b22 = 5 .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială a 21 + b21 = 4 + 5 = 9 II ÷ III i22 = Z7 1 1 = 2 = Z8 ϕ 1.

9 1 6 .5 ⋅ 0.momentul la arborele de ieşire M t 3 = 9550 ⋅ P3 = P2 ⋅ ηrul ⋅ ηr .η rul = 0.η r .8 7 k 3 M t 3 = 9550 ⋅ 4. P2 = 5.95 . = 0.9 5 80 80 5 4 1 W 4 ⋅ ⋅ = . . P = Pm ⋅ηtc = 5.d .08 kN∙mm . . 13 .randamentul de transmisi prin curele 1. 28 kW 1 M t1 = 9550 ⋅ M t 2 = 9550 ⋅ P2 n 5.momentul la arbore de intrare .817 = 191.86 kN∙mm .6. 28 ⋅ 0.randamentul de transmisi prin rulmenţi.98 ⋅ 0. M t 2 .d .86 kN ⋅ mm 270 - M t3 P3 . Mt2 = 173. 08 kN ⋅ mm 300 .98 . 28 = 168.d .randamentul de transmisie prin roţi dinţate. Calculul momentelor de torsiune pe arbori P n Momentul de torsiune se calculează cu formula generală : M t = 9550 În cazul nostru: M t1 = 9550 ⋅ P1 n max .η tc = 0.randamentul de transmisi prin rulmenţi. 676 kN ⋅ mm 240 Mt1 = 168. P = . P2 = P1 ⋅ η rul ⋅η r .95 .96 .91568 kW M t 2 = 9550 ⋅ 4.d .676 kN∙mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. n .η r . .96 = 5. P1 = Pmotor ⋅ η tc M t1 .98 .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 2.95 = 4. = 0.η rul = 0.momentul la arborele intermediar .91568 = 173.randamentul de transmisie prin roţi dinţate. Mt3 =191.9 .

15 .K V = 1. K C = 1. 28 = 3.coeficient de sarcină. Toate angrenajele cutiei de viteze sunt angrenaje cilindrice cu dantură dreaptă.raportul de transmitere 2. 2 2 M t ⋅ C f ⋅ KC ⋅ K M i + 1 ⋅ 2 2 i Z P ⋅ψ m ⋅ σ Ha K M = 85. .momentul de torsiune la arborele conducător.i . .K S = 1.coeficientul de lăţime al dinţilor. 14 Visinescu Marian .ψ m = 5 . Calculul modulelor (Arbore I – Arbore II) Z1 = Z2 = 51 .numărul de dinţi al pinionului.factor dinamic interior.factorul de material. .25 .7.tensiunea admisibilă de contact pentru pinion fiind confecţionat din OLC 45 căruia se aplică un tratament termic de îmbunătăţire la o duritate de 240 – 270 HB.factor de suprasarcină exterioară.factor de repartiţie a sarcinii pe lăţimea danturii. Z P .7 . Relaţia utilizată: m=3 unde: Mt . . Calculul modulelor angrenajelor Calculul modulelor se face pe baza solicitării la presiune de contact în cazurile cele mai defavorabile şi anume la turaţia minimă a arborilor.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială 2. i = Z 2 51 = =1 Z 1 51 m= 3 16808 ⋅1.K Hb = 1.7. 7 2 ⋅ 85.factorul punctului de rostogolire. . - σ Ha = 50 daN / mm 2 .1. C f = K S ⋅ K V ⋅ K Hb = 1.653 .15 . 653 ⋅1.7 . 72 1 + 1 3 ⋅ = 36.31 512 ⋅ 5 ⋅ 502 1 Proiect la Maşini-Unelte pag.

i = Z 4 54 = = 1.25 Z 8 Z 5 36 m= 3 191. 653 ⋅1.12    ⇒ mSTAS   mcal .12 Z 3 48 m= 3 17386 ⋅1.32 mm 822 = 4 mm m1 = 4 mm 2.7.3.50 = 3. Calculul distanţelor axiale A12 = m1 ( Z1 + Z 2 ) 4 ⋅ ( 51 + 51) = = 204 mm 2 2 m1 ( Z 3 + Z 4 ) 4 ⋅ ( 48 + 54 ) = = 204 mm 2 2 Proiect la Maşini-Unelte pag. Calculul modulelor (Arbore II – Arbore III) Z5 = Z7 = 36 .2. 25 mcal . 72 1. Z4 = 54 . 25 +1 3 ⋅ = 64. 7 2 ⋅ 85.12 + 1 3 ⋅ = 35. Z6 = Z8 = 45 .7. i = Z 7 Z 6 45 = = = 1. 602 =4. 653 ⋅1.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Z3 = 48 . 21 mm mcal . 676 ⋅ 1.39 482 ⋅ 5 ⋅ 502 1. 005 362 ⋅ 5 ⋅ 50 2 1. 72 ⋅ 85. = 4 mm ⇒ mSTAS 822 = 4 mm m2 = 4 mm 2. = 3. = 3. 15 A12 = Visinescu Marian . 7 2 1.

5 mm înălţimea dinţilor: h1 = h2 = 2. 25 ⋅ m1 = 2.diametrele de divizare: d1 = d 2 = m1 ⋅ z1 = 4 ⋅ 51 = 204 mm diametrele cercurilor picior: d f 1 = d f 2 = d1 − 2 ⋅ m1 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 204 − 2 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 0. Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.profilul cremalierei generatoare se defineşte prin următorii parametri: .1. 25 ⋅ 4 = 9 mm diametrele exterioare: d e1 = de 2 = m1 ⋅ ( z1 + 2 ) = 212 mm lăţimea roţii. Calculul elementelor geometrice ale roţilor dinţate Angrenajul Z1 / Z2 Elemente cunoscute: numerele de dinţi: Z1 = Z2 = 51 distanţa axială: A12 = 204 mm modulul: m1 = 4 mm tipul angrenajului. 25 ) = 196. 16 . α = 20 o .8. . ∗ coeficientul înălţimii capului de referinţă.coeficientul jocului de referinţă la piciorul dintelui.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială m2 ( Z5 + Z6 ) 4 ⋅ ( 36 + 45 ) = = 162 mm 2 2 A23 = 2. cilindric cu dinţi drepţi unghiul de angrenare de referinţă. ha = 1 .25 Elemente calculate: . c ∗ = 0.8. 2.

25 ⋅ 4 = 9 mm diametrele exterioare: d e 3 = m1 ⋅ ( z3 + 2 ) = 4 ⋅ ( 48 + 2 ) = 200 mm d e 4 = m1 ⋅ ( z4 + 2 ) = 4 ⋅ ( 54 + 2 ) = 224 mm lăţimea roţii. 25 ⋅ m1 = 2.5 mm d f 4 = d 4 − 2 ⋅ m1 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 216 − 2 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 0. 25) = 208. Z6 = Z8 = 45 distanţa axială: A23 = 162 mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.8. Angrenajul Z5 / Z6 ( Z7 / Z8 ) Elemente cunoscute: numerele de dinţi: Z5 = Z7 = 36 .3. 25 ) = 184.5 mm înălţimea dinţilor: h3 = h4 = 2.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială b = ψ m ⋅ m1 = 5 ⋅ 4 = 20 mm 2. Angrenajul Z3 / Z4 Elemente cunoscute: numerele de dinţi: Z3 = 48 . Z4 = 54 distanţa axială: A12 = 204 mm modulul: m1 = 4 mm Elemente calculate: diametrele de divizare: d3 = m1 ⋅ z3 = 4 ⋅ 48 = 192 mm d 4 = m1 ⋅ z4 = 4 ⋅ 54 = 216 mm diametrele cercurilor picior: d f 3 = d3 − 2 ⋅ m1 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 192 − 2 ⋅ 3 ⋅ ( 1 + 0. 17 .2. b = ψ m ⋅ m1 = 5 ⋅ 4 = 20 mm 2.8.

18 . 25) = 170 mm - înălţimea dinţilor: h5 = h6 = h7 = h8 = 2. 25 ⋅ m2 = 2. b = ψ m ⋅ m2 = 5 ⋅ 4 = 20 mm 2. 25 ⋅ 4 = 9 mm - diametrele exterioare: d e5 = de 7 = m2 ⋅ ( z5 + 2 ) = 4 ⋅ ( 36 + 2 ) = 288 mm d e 6 = d e8 = m2 ⋅ ( z6 + 2 ) = 4 ⋅ ( 45 + 2 ) = 360 mm - lăţimea roţii.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială modulul: m2 = 4 mm Elemente calculate: diametrele de divizare: d5 = d7 = m2 ⋅ z5 = 4 ⋅ 36 = 144 mm d 6 = d8 = m2 ⋅ z6 = 4 ⋅ 45 = 180 mm diametrele cercurilor picior: d f 5 = d f 7 = d5 − 2 ⋅ m2 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 144 − 2 ⋅ 4 ⋅ ( 1 + 0. Calculul transmisiei prin curele Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.9. 25) = 134 mm d f 6 = d f 8 = d6 − 2 ⋅ m2 ⋅ ( ha∗ + c∗ ) = 180 − 2 ⋅ 4 ⋅ ( 1 + 0.

36 D1 ncondusă n3 300 AVX STAS – 7192-76 Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. n3 = 300 rot / min Elemente calculate: .diametrul primitiv al roţii conducător: Se alege constructiv: D p1 = 80 mm . nm ).turaţia arborelui condus. Elemente cunoscute: .puterea la arborele conducător: Pm = 5.E. ÷ I .raportul de transmitere: pentru transmisii demultiplicatoare: M .tipul curelei: .Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială Având o transmisie prin curele de tip demultiplicator.turaţia arborelui conducător: n m = 710 rot / min . n3 ).5 kW . 19 . de la arborelui motorului electric „conducător” ( D1 .diametrul primitiv al roţii condus: iTC = D2 nconducător nm 708 = = = = 2. la arbore de intrare a cutiei de viteză „condusă” ( D2 .

diametrul primitiv mediu al roţilor de curea: D pm = D p1 + D p 2 2 = 80 + 190 = 135 mm 2 .7 Po = 2.viteza periferică a curelei: v= coeficientul dinamic: coeficientul de lungime: coeficientul de înfăşurare: puterea nominală transmisă deo curea: (L p 2 2 − π ⋅ D pm ) − 2 ⋅ ( D p 2 − D p1 )    2 − 2 ⋅ ( 190 − 80 )  = 308.5 kW Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială D p 2 = iTC ⋅ D p1 = 2. 25 ⋅ ( 1050 − π ⋅135 ) +   .2 cL = 1 c β = 0.25 ⋅ ( L p − π ⋅ D pm ) +   A = 0.5 ≤ A ≤ 540 Vom utiliza: A = 300 mm .8 ≈ 190 mm . 20 .14mm   ( 1050 − π ⋅135) 2 π ⋅ D p1 ⋅ n1 π ⋅ 80 ⋅ 708 = = 2.distanţa dintre axe ( calcul preliminar ): 0.97 m /s 60 ⋅1000 60⋅ 1000 c d = 1.distanţa dintre axe ( calcul definitiv ): A = 0.19 mm În urma calculelor făcute vom folosi cureua de transmisie: AVX 1050 LA DIN 7753 / ISO 4184 Lp = 1050 mm .lumgimea primitivă a curelei: L p = 2 ⋅ A + π ⋅ D pm + (D p2 − D p1 ) 2 4⋅ A = 2 ⋅ 300 + π ⋅ 135 + (190 − 80 ) 2 4 ⋅ 300 = 1034.36 ⋅ 80 = 188.75 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ≤ A ≤ 2 ⋅ ( D p1 + D p 2 ) ⇒ 202.

77 cL ⋅ cβ ⋅ Po 1⋅ 0. cu rezistenţa admisibilă la torsiune τ at = 160 170 N / mm .86 kN∙mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag. 74 N . 75 ⋅1851.coeficientul numărului de curele: .10.cote de modificare a distanţei dintre axe: X Y ≥ 0.5 = 103 ⋅ = 1851.97 z=4 - forţa de întindere a curelei: S a = ( 1.08 kN∙mm d1 = 3 16 ⋅ M t1 3 16 ⋅168080 = = 17.arbore de intrare având: Mt1 =168. Dimensionarea arborilor La predimensionare se consideră că arborele preia numai un moment de torsiune Mt. Y 2.90 z= . 015 ⋅ Lp . 7 ⋅ 2.numărul de curele ( definitiv ): cd ⋅ Pm 1.85 N v 2.5 mm ≥ 0. Se neglijează momentul încovoietor şi se determină diametrul minim al arborelui cu formula: d =3 16 ⋅ M t π ⋅ τ at 2 Arborele fiind confecţionate din OLC 45. 03 ⋅ L p ≥ 0. X ≥ 0. 015 ⋅1050 ≥ 15.85 = 3240. 2 ⋅ 5.arborele intermediare având: Mt2 = 173.5 c z = 0.Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială numărul de curele al transmisiei ( preliminar ): zo = . 49 π ⋅τ at π ⋅160 d1 = 20 mm .90 Se adoptă Pm 5. 21 .5 = = 3. 75 mm . 03 ⋅1050 ≥ 31.5 K 2 ) ⋅ F = 1.forţa periferică transmisă: F = 103 ⋅ zo 3. 77 = = 4. 01 cz 0.

Facultatea:Construcţii de Maşini Catedra:Maşini-Unelte şi Roboţi Industrial Filiala:Satu-Mare Specializarea:Ingineria Industrială d2 = 3 16 ⋅ M t 2 3 16 ⋅173860 = =17. 28 π ⋅τ at π ⋅160 d3 = 20 mm Visinescu Marian Proiect la Maşini-Unelte pag.676 kN∙mm d3 = 3 16 ⋅ M t 3 3 16 ⋅191676 = = 18. 22 . 69 π ⋅ τ at π ⋅160 d2 = 20 mm .arborele de ieşire având: Mt3 = 191.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful