Brainstorming-ul

Brainstorming1 este una dintre cele mai folosite metode de creativitate din zilele noastre. Reprezintă un procedeu în care un grup de participanți se concentrează asupra unei anumite probleme și lucrează pentru a găsi un număr de soluții adecvate pentru rezolvarea acesteia prin intermediul unui proces colectiv de adunare de propuneri. Scopul este de a obține cât mai multe idei, propuneri cu privire la o temă dată, fără să fie impuse reguli, restricții membrilor grupului. Această metodă a fost elaborată de psihologul Alexander Osborn, în anul 19532. Brainstormingul se derulează în cadrul unei reuniuni formate dintr-un grup restrâns de persoane, 5-12, de preferinţă cât mai eterogene din punct de vedere al pregătirii şi ocupaţiilor. Grupul se întruneşte sub conducerea unui coordonator, care îndeplineşte atât rolul de animator, cât şi de moderator, în funcţie de evoluţia desfăşurării reuniunii. Durata optimă de desfăşurare a brainstormingului este de 15-45 de minute3. Există numeroase tipuri de brainstorming, după cum urmează4:
a) După gradul de noutate a mijloacelor tehnice aplicate: -

Brainstorming-ul tradițional Brainstorming-ul electronic

-

b) După modalitatea de apariție a ideilor: Calea progresiv-liniară, care presupune evoluția unei idei prin completarea ei până la emiterea ideii-soluții de rezolvare a problemei.

Brainstoming este un cuvânt compus („brain”=creier și „storm”=furtună), care se traduce prin „furtună în creier”. În literatura de specialitate din țara noastră, precum și în practică, se preferă termenul de „asalt de idei”. 2 A. Osborn, “L’imagination constructive”, Dunod, Paris,1971 3 Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu, “Management”, Editura Economica, 1999 4 Adela Voicu, Introducere în psihologia educației, Editura Europolis, Constața, 2002
1

dar prezintă și un important dezavantaj. c) După criteriul modului de expunere a ideilor: Metoda expunerii libere – metodă care presupune a lăsa membrior grupului libertatea de a-și exprima ideile în mod spontan. fenomen care este unul dintre avantajele importante ale metodei. secretarul de discuții va nota aceste idei. propunerile într-o enumită ordine. Membrii au libertatea de a nu răspunde acestei solicitări. Editura Polirom. Această tehnică are avantaj sporirea gradului de libertate a persoanei care participă în raport cu grupul. se pierde chiar fenomenul de contagiune a ideilor în grup. asteptând unrmătoarea circularitate să facă acest lucru”5. Acest tip de brainstorming are avantajul de a elimina inhibiția rezultată din exprimarea liberă. În cadrul acestei metode. Acest tip de brainstorming prezintă avantajul major al participării echitabile a membrilor la sesiunile de dezbatere. - Metoda bilețelelor – presupune exprimarea ideilor prin dezvoltarea lor pe caiete sau pe foi de hârtie. acela de incoerență a fluxului producerii de idei dacă doi sau mai mulți participanți vor să se exprime simultan. București. dar poate să și îngreuneze activitatea. I.N. fiecare fiind întrebat despre tema aleasă pentru discuție. păstrând atât forma cât și ordinea în care acestea au fost expuse. opusă celei care a generat-o. În acest caz sesiunea de brainstorming se va considera încheiată atunci când toți participanții optează să nu mai răspundă. - Calea mixtă – este aceea când o idee poate dezvolta simultan soluții complementare și soluții opuse ei. după care le va organiza și prezenta grupului. 5 Dobridor. 2005. dar în același.- Calea catalictică – ideile sunt produse prin anlogie sau prin apariția unei idei noi. de obicei circulară a luăriii de poziție. Liderul va strânge apoi aceste foi cu ideile și propunerile la finalul exercițiului. - “Metoda exprimării pe rând – metodă care presupune ca secretarul de discuții sau liderul grupului să ceară membrilor acestuia să își spună ideile.”Ș tiința învăță turii”.. pagina 213 .

Prin această afirmație se observă flexibiliatea procedurală a granițelor dintre aceste metode.etc. C1. etc. Această manieră de brainstorming este considerată de unii autori6 ca având direcții noi de gândire asupra unor probleme. iar al doilea criteriu ar putea fi criteriul cifră – A1. lucru care câteodată constituie un avantaj. Prin urmare. Astfel. B2.……. participanții ar trebui să se exprime pe rând. sa formeze o echipă. discuția ia amploare foarte repede. pentru a asugura o participare mai numeroasă și echitabilă din partea membrilor grupului. câte o foaie pe care sunt notate un număr și o literă în genul A1. B1. fiecare participant trebuie să își asculte colegii. astfel încât cei care au idei. Participanții primesc. remarcându-se importanța unui brainstorming individual... Acesta presupune formarea unui grup foarte mic care poate fi asemănat cu un foc rapid. Metodele de formare a echipelor se realizează după mai multe criterii: primul criteriu ar putea fi criteriul literă – toți cei cu litera A să formeze o echipă. într-un grup. în mod aleatoriu.. să se poată ridica de la locul lor și să își noteze singuri ideea. iar fluxul de idei și creativitate vor fi optime. simultan cu cel care amite în același moment. Această metodă presupune crearea mai multor echipe. stimularea implicării finnd oferită și de relativa lipsă de stabilitatre a echipelor. dar subiectul este epuizat rapid. B3. dezvoltat ca metodă și în lipsa unui grup.. de către fiecare persoană în parte. 6 Saundra Hybels și Richard Weaver . d) După numărul de participanți: - Maniera de brainstormig individual – acest tip se dezvoltă dintr-un dezavantaj principal al grupurilor. ceilalți au posibilitatea să vizualizeze această contribuție în același timp cu ideea pe care o au de la cel care vorbește.. toți cei cu litera B să formeze o altă echipă etc.. B1. A3. însumându-le avantajele. - Brainstorming-ul pe greupuri mari – poate fi considerat o metodă de tip Philips 66. Astfel.- Metoda mixtă – acest tip de metodă se bazează pe cele trei metode prezentate mai sus. A2.. Astfel numărul de combinații în formarea echipelor este multiplu. dar secretarul de discuții trebuie să noteze ideile emise pe foi sau pe o tablă. - Brainstorming-ul pe grupuri mici – este cel mai utilizat.

“Asaltul de idei” presupune parcurgerea mai multor etape7: 1) Formularea problemei. făcând abstracție de calitatea lor determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul sesiunii. - expunerea clară şi cât mai concisă a problemei pentru care se cer soluţii. 1999. pagina 407 . post ocupat. “Managementul calității”. sex etc. Vor fi enunțate chiar și ideile care par absurde. Editura Economica. temperament. având grijă ca aceasta să fie limitată şi foarte bine conturată. de această dată cu participarea a 10-20 de persoane. vârstă. -astfel încât şă favorizeze crearea unei atmosfere de permisivitate.mobilier.Marele avantaj al brainstorming-ului pe grupuri mari este faptul că presupune reîmprospătarea implicării participanților prin alcătuirea unor noi echipe/grupuri când subiectul pare că a fost epuizat în activitatea cu vechea echipă. - asigurarea unui loc corespunzător pentru şedinţă . 7 Marieta Olaru. precizând regulile de bază care trebuie respectate: - Formularea unui număr cât mai mare de idei. încercându-se asocieri cu acestea și dezvoltarea lor. Liderul grupului prezintă problema. inclusiv persoanele care au formulat problema. - selecţionarea cu atenţie. scopul urmărit. a participanţilor pe baza principiului eterogenităţii ca profesiune.. hazlii – acestea sunt acelea care conduc de cele mai multe ori la identificarea uor soluții de rezolvare a problemelor - Vor fi evitate criticile de orice natură referitoare la propriile idei și ale celorlalți membrii ai grupului - Ideile trebuie să fie ascultate cu atenție. coordonate de liderul grupului. sonoritate etc. 2) Descoperirea ideilor. Reprezintă a doua etapă. Se realizează cu participarea activă a unui număr restrâns de persoane (cel mult 5).

De exemplu. Se recomandă ca toate ideile să fie analizate în vederea clarificării lor. . Cereți lămuriri acolo unde este nevoie și incercați să șlefuiți idee. Lucrați repede. dacă participanții sunt de acord. Osborn propune mai multe variante de ordonare a acestora: prin combinare. încât membrii grupului să le vadă sau să le audă. substituire.- evitarea deranjării participanţilor în timpul sesiunii cu alte probleme. programarea sesiunii în perioada când participanţii sunt odihniţi. oricât de bizară ar părea. În felul acesta se evită realizarea ueni selecții pripite sau. 4) Reviziuți ideile. 3) Ordonarea și evaluarea ideilor. prea severe. 5) Explicați că vă puteți concentra numai asupra a trei subiecte și că participanții trebuie să aleagă o ordine a priorităților referitoare la acestea. Această etapă este de preferat să se facă cu prilejul unei reuniuni ulterioare. evaluarea şi selecţionarea ideilor după reuniune cu ajutorul managerilor şi specialiştilor în domeniul la care se referă problema. Scrieți-le pe tablă sau pe foi de mari dimensiuni astfel încât intreg grupul să poată să le vadă. Toate ideile grupului vor fi înregistrate. dimpotrivă. Exemplu de procedură pentru brainstorming realizată de către ș eful Sectorului Poliț iei de Frontieră 1) Introduceți subiectul. Nu respingeți niciuna.reuniți ideile asemănătoare. 3) Opriți-vă atunci când ideile participanților se epuizează. mențineți ritmul. Pentru asigurarea unei evaluări cât mai eficiente a listei de idei. susținere cu noi argumente etc. adaptare. astfel încât toți participanții să fie de acord cu decizia finală. “” 2) Solicitați idei.

începeți procesul de analiză conform unor criterii diferite. cum ar fi de exemplu: urgența. găsirea unui formator potrivit pentru subiect. - costurile reduse necesare pentru folosirea metodei găsirea de soluții la diferite probleme economisirea de timp prețios facilitarea schimbului de idei aplicabilitatea pe scară largă a brainstormingului. cereți-le să convină asupra primelor trei. Avantajele utilizării metodei brainstorming-ului sunt următoarele: - Implică o participare intensă din partea grupului Este productivă Este o experiență creativă obţinerea uşoară de idei noi pentru soluţionarea problemelor manageriale şi de altă natură. timpul necesar.6) Utilizând planșele de pe tablă și un ritm mai lejer. nivelul de dificultate. practic în toate componentele managementului Limitări ale folosirii acestei metode: - dependenţa puternică a rezultatelor de calitatea coordonatorului integrarea ideilor generate necesită aptitudini speciale din partea coordonatorului mărimea grupului trebuie să fie aleasă potrivit cu complexitatea problemei avute în vedere . 8) Asigurați-vă că aveți consens absolut. 7) Acum că participanții au reflectat asupra ceea ce înseamnă fieacare idee în parte. timpul disponibil etc.