AGREGATE PENTRU BETOANE SI MORTARE 1 GENERALITATI Agregatele sunt materiale granulare provenite din sfaramarea naturala sau artificiala

a rocilor sau obtinute prin alte procedee. Ele se utilizeaza la prepararea mortarelor si betoanelor precum si la alte lucrari de constructii. Principalul act normative referitor la aggregate este SR EN 13242-2003. La acesta se adauga normativele din seriile EN 932, EN 933, EN 1097, EN 1367 si EN 174 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa, radiatie solara sau inghet. Nu se admit ca aggregate in mortare si betoane materialele provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la prepararea mortarelor si betoanelor. 2 CLASIFICAREA AGREGATELOR Exista mai multe criterii de clasificare: a) In functie de marimea granulelor: -provenite din sfaramarea naturala a rocilor (agregate de balastiera):  Nisip 0-8 mm  Pietris 8-63 mm  Piatra mare 63-125 mm  Ballast (amestec natural) 0-31,5 sau 0-63 mm - provenitedin sfaramarea artificiala a rocilor:  Filer 0-0,125 mm si nisip de concasare 0-8 mm  Piatra sparta 8-63 mm  Piatra sparta mare 63-125 mm b) In functie de natura lor avem: - agregateminerale - agregateorganice c) In functie de provenienta exista: - agregatenaturale (cele de mai sus) - agregateartificiale (obtinute prin tehnologii industriale)

agregate lamelare (de balastiera si uneori de concasare) . FL 35. Se numeste subdimensiune materialul care trece prin sita minima si supradimensiune materialul care ramane pe sita maxima dintre cele utilizate pentru descrierea granulozitatii agregatului. 63 mm  seria de baza + seria 1: 0. 8.cugranulozitate continua (comtin toate clasele de granulozitate sau sorturile – . 2.dupa denumirea mai veche) . 16. nu sunt utilizabile in mortare si betoane de ciment) f) In functie de compozitia granulometrica se pot utiliza doua tipuri de agregate: . FL 50. a celor fine – GTF si a agregatelor amestec – GTA. 1. 11. Forma agregatelor Se studiaza prin indicele de aplatizare (conform EN 933-3/97). GF(agregat fin) si GA (agregat amestec). 16.5. 2. 63.agregategrele . 16. 80 mm. In tabelele 3 si 4 din acest normative sunt definite categoriile de tolerante pentru sortarea agregatelor grosiere (cu D/d > 2) – GTG. 4. 31.ρg<1200 kg/m3 (proiect EN 13055) . D – cea mai mare dimensiune a ochiurilor sitei .d) In functie de densitatea in gramada in stare afanata si uscata exista: .cugranulozitate discontinua (nu contin toate clasele de granulozitate pana la granula maxima a agregatului folosit) 3 CARACTERISTICI GEOMETRICE Se numeste sortare trecerea agregatelor printr-un set de site (ciururi) standardizate (vezi si EN 9332/98).agregate aciculare (de concasare. 4. FLDECLARAT sau FLNR(cand nu se solicita). 90 mm  seria de baza + seria 2: 0.agregateusoare . Conform acestui tabel se definesc categoriile de agregate (notate G): GG (agregat grosier). Indicele de aplatizare (intre ≤ 20% si >50%) este exprimat conform tabelului 5 din normative si este notat FL 20. Granulometria trebuie sa respecte conditiile din tabelul 2 din SR EN 13242/2003. 31. 22. 40. 14. Agregatele se trec prin gratare standardizate si rezulta % de treceri. Se poate nota cu d/D (d – cea mai mica dimensiune a ochiurilor sitei -inferioare. 8.4. 31. 56. 6.ρg>1200 kg/m3 e) In functie de forma granulelor: . 20. 1. 4. 1.5 (32).agregate poliedrice (de balastiera. 5. 10.5 (12).2 (11).superioare).3 (6). 2. 63. Determinarea granulozitptii (claselor de granulozitate d/D) se face conform EN 933-1/97. Exiata trei posibile combinatii de site (cu ochiuri patrate):  seria de baza: 0. 45. Se numeste clasa de granulozitate (sau granulara) agregatul care ramane intre doua site consecutive din seria standardizata. 12. . Se utilizeaza mai ales pentru aggregate grosiere. de concasare – mai ales cele dublu concasate) .5.6 (5). 8.

MDE 25. Proba LA se realizeaza prin uzura agregatelor intr-un tambur rotitor. Procentul de particule sfaramate sau sparte din totalul particulelor rotunjite din agregatele grosiere se determina conform EN 933-5/98. …etc.agregatele se impart in categorii conform cu tabelul 9 din normative. MDE DECLARAT si MDE NR (cand nu se solicita). fDECLARAT. Categoriile in care se impart agregatele conform incercarii prin impact se noteaza SZ. LA35. in mai multe categorii: MDE 20. SLNR). SL40.Se poate solicita si indicele de forma (conform EN 933-4/99). fin sau mixt (categoria este notata cu ″f″. Alte caracteristici fizice care se mai determina sunt: densitatea granulelorsi absorbtia de apa (conform EN 1097-6/200). SL55. conform tabelului 8 din normative. f4. In cilindrii se introduc agregatele si o cantitate de bile de otel cu diametrul de 10 mm. fNRcand nu se solicita. de exemplu: f2. Urmeaza cernerea. De exemplu: SZ18.Conform tabelului 11 din normative. MDE 50. Urmeaza cernerea probei. C50/30. SLDECLARAT. In functie de coeficientii L. SZ22. C50/10. Tabelul 7 – SR EN 13242/2003 Fractiunea de masa de particule sfaramate sau zdrobite (%) 90-100 50-100 50-100 Valoarea declarata Nu se solicita Fractiunea de masa de particule total rotunjite (%) 0-3 0-10 0-30 0-50 0-70 Valoarea declarata Nu se solicita Categoria (C) C90/3 C50/10 C50/30 CNR/50 CNR/70 CDECLARAT CNR Continutul de parti fine pentru agregatul grosier. LA25. SZ26. agregatele se impart – dupa coeficientul micro-DEVAL (MDE). conform EN 1097-1/96. 5 CARACTERISTICI CHIMICE Caracteristicile chimice care se studiaza pentru agregate sunt (conform EN 1744-1/98):  cantitatea de sulfat solubil in acid (categorii notate cu AS). De exemplu: LA20. Se noteaza– conform tabelului 7 din normative – cu litera C si exista urmatoarele categorii: C90/3. SZ38.A. LANR (nu se solicita). LA40. Se exprima conform tabelului 6 din normative si se noteaza SL (SL20. SZDECLARAT. in preyenta a 11 bile din otel. 4 CARACTERISTICI FIZICE Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier se determina prin coeficientul LOS ANGELES (conform EN 1097-2/98). SZ35. Rezistenta la uzura a agregatului grosier se determina cu aparatul micro-DEVAL. SZNR(cand nu se solicita incercarea). Urmeaza cernerea. Aparatul consta in 1-4 cilindrii orizontali care se pot roti. La cerere se pot studia eventualele efecte negative ale partilor fine (mai ales daca ele reprezinta peste 3% din masa). SZ32. LA30. . LA60. (Numarul de rotatii si viteza de rotire sunt standardizate). LA50. Rezistenta la fragmentare se poate determina si cu metoda prin impact (un ciocan cade de la o inaltime de 370 mm de 10 ori asupra probei). LADECLARAT.

6 DETERMINARI PRIVIND DURABILITATEA Se executa urmatoarele tipuri de determinari:  actiunea radiatiei solare asupra rocilor bazaltice (rezistenta SONNENBRAND. notata SB).  impuritatile. Structura generala a acestor normative este asemanatoare cu SR EN 13242-2003. care altereaza stabilitatea si intarirea betonului. 7 ALTE STANDARDE PENTRU AGREGATE Avand in vedere diversitatea domeniilor de utilizare aagregatelor s-a considerat necesara si realizarea unor standarde specifice domeniilor respective.  EN 13383-1/2003 – Anrocamente.  EN 13055/2003 – Agregate usoare. . de cele mai multe ori referitoare la valori numerice sau la anumite particularizari. Standardul SR EN 13242/2003 prevede si metodologia de evaluare a conformitatii calitatii agregatelor. In aceste normative mai sunt cerute.  componentii solubili in apa. categoriile sunt notate cu WA. marcarea si etichetarea loturilor livrate catre consummator. filerul este definit de limitele 0-0. stabilitatea volumului si compozitiei zgurilor de furnal sau de otelarie.  absorbtia de apa (EN 1097-6/2000) ca proba legata si de rezistenta la inghet-dezghet.  determinarea altor constituienti. Trebuie mentionate urmatoarele normative:  EN 12620/2003 – Agregate pentru betoane (este particularizat nisipul la domeniul 0-4 mm.  EN 13139/2003 – Agregate pentru mortare. de la caz al caz. categoriile sunt notate cu F.125 mm si intre determinari apare si continul de elemente cochiliere). Φmax = 63 mm. controlul productiei de aggregate.  reyistent la inghet-dezghet (standarde EN 1367-1/99 si EN 1367-2/98). notarea si descrierea acestora.  EN 13043/2003 – Agregate pentru amestecuri bituminoase (mortare si betoane asfaltice). si incercari ca:  determinarea cantitatii de cloruri (la aggregate de origine marina!) sau de CaCO3.  determinarea stabilitatii volumice ca diminuarea prin uscare (apropiata de determinarea anterioara a infoierii nisipului). Apar mici diferente. EN 13673/01 si EN 1097-2/98. cantitatea totala de sulf (categoriile fiind notate cu S).

Granulit – obtinut prin expandarea argilei expandabile (bogate in Fe2O3) prin incalzire la 11000C.tuful vulcanic – format din depozite de cenusa vulcanica. cu proprietati termo si fonoizolatoare. . se obtine astfel fie o expandare. 8 AGREGATE MINERALE USOARE Se caracterizeaza prin:  densitate in gramada in stare afanata <1200 kg/m3. la inghet. produsul se obtine sub forma de granule sferice cu suprafata vitrificata si structura poroasa. uzurp. Dupa densitatea in gramada in stare afanata se clasifica in: . . expandate): . . cimentate natural cu calcar si argila. determinarearezistentelor la fragmentare. .ρg < 600 kg/mc mijlocii . bogate in materiale combustibile.600<ρg < 900 kg/mc . tigle.dezghet si conductivitate termica mici. se livreaza pe sorturi si se utilizeaza la prepararea betoanelor usoare de umplutura.Sparturile ceramice – sunt sfaramaturi de produse ceramice (caramizi.ρg < 600 kg/mc .agregate foarte usoare . fie sunt fabricate special (perlit.  rezistentemecanice. cenusa de termocentrala).diatomitul – provenita din acumularea scheletelor diatomee (continut bogat in silice) b) Agregate usoare artificiale –reprezinta produse secundare industriale (zgura de furnal. pentru betoane usoare portante si pentru.piatra ponce – obtinuta prin solidificarea magmei in prezenta vaporilor de apa sau gaze. steril ars. .  structura poroasa si permeabilitate mare la apa. sparturi ceramice. slefuire sau abraziune datorita pneurilor cu crampoane. betoane armate si precomprimate. fie o granulare.ρg > 1200 kg/mc a) Agregate usoare naturale : provin din roci magmatice obtinute prin solidificarea magmei in prezenta vaporilor de apa : . tuburi de drenaj) ce pot fi utilizate in betoane ca inlocuitor de pietris.zgura de furnal – topita este racita brusc fie cu vapori de apa sub presiune sau cu aer umed prin introducere in bazine cu apa. .scoria bazaltica – obtinuta prin racirea brusca a magmei sau lavei vulcanice in prezenta vaporilor de apa.ρg< 600 kg/mc .Agloporitul – se obtine prin sintetizarea (incalzire prin presare) a unor sterile de la minele de carbune sau de la prepararea carbunilor. . a unor cenusi de termocentrala. Sunt utilizate la obtinerea de mortare si betoane usoare.

coji de orez. sulfat de fier. si se utilizeaza ca agregat pentru mortarele si betoanele termoizolante. b) Artificiale – obtinute prin expandarea compusilor macromoleculari tip stiropor. cu scopul evitarii degradarii prin putrezire si a maririi aderentei la pasta de ciment. . ampora.. Acestea. deseuri de cauciuc.Perlitul expandat – se obtine prin expandarea rocii perlit natural (roca vulcanica sticloasa cu un continut ridicat de alcalii si apa si cu structura stratificata lamelara sau fibroasa). rumegus. etc. 5 AGREGATE ORGANICE a) naturale – vegetale – deseuri ca : talas. se prezinta sub forma de nisip cu granule sub 5 mm. inainte de a fi folosite se mineralizeaza cu : clorura de calciu. hidroxid de calciu etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful