uLtf

Coleclia ATIEFNAITVE

coordonator RADU MARE$
Coperta: Liliana BOLBOACA

MIRCEAELIADE
BIBLIOT'ECA .4STR4

1ililffillilffi[illffiilil[il *707764*
Descrielea CIP a Blbliotecii N4ionale
ELIADE, MIRCEA

Textele ,,legionale" 9i despre ,,romenism"/ Mircea Eliade

-

Cluj-Napoca:

Dacia,2001 160 p.; 14,5x2O,5 cm. tsBN 973'35-1116-1 94(498)
OEditura Dacia

-

(Alternative)

TEXTELE ,,LEGIONARE'' $t DESPRE ,,ROMANISM"

Cluj-Napoca 3400, str. Ospeteriei nr. 4, tel /fax:.0 1429675 c mail edituradacia@hotrnail.com, www ediluradacia'ro

Bucureltl:

Ofi ciul postal 1 5, sector 6 '14 str. General Medic EmanoilSeverin nr'

satu Mare,3600, B-dulLalelei R13 et Vlap 18 tel.061ft6 91 11;|ar 061U6 91 12
Cesula po9tal;509: Piata 25 octombrie nr' 12

tel. 01/315 89 84, fax:01/315 89 85

ww.multiarea.ro
Baia Mare, i1800, str. Victoriei nr. 146

|€rl.llax:.06A218923

ffi; IBIU *s

tec.r,, i..5TRA

-

Redactor Radu MARE9 Tehnoredactor: Liliana BOLBOACA comanda nr- 4261

EDITIJRA DACIA CLUJNAPOCA,2001

uorA esupne EDlrrEr

gi cele

Publicdm anicolele ,,legionare" ale lui Mircea Eliade, cirora le adiugdm incriminate ca arare de citre adversari doar pennu cder"a fraze desprinse

Li

Tilt?.B

din context (E/ogru TTansiluaniei, PiloSii or$/etc.). Trarscriem tn acela;i timp cdteva din textele ce dovedesc ci acuza de antisemitism adusi lui Eliade e o
inrengie.

Reproducem gi unele articole !e dezbat problema ,rominismului". ln presa interbelici articolele au fost semnate fie Mircea Eliade, fie Ion Pleiegu (cele apirute in Credinp in 1934 pi 1935). Singura controversi asupra paternititii o ridice interviul (nesemnat)
ce spunea in aceastd privinF Mac Linscott Rickets, e<egerul american al operei lui Mircea Eliader ,Am

De ce cred ln

biruinp migcirii legionara lati

A{1./l

_..-^

'<y

vorbit cu Mircea Eliade dtlspre acest articol, dupa ce m.am retntors din Rominia liulie, 1981 - M.Hl. Eliade mi.a spus foarre rdspicat cd nu el a scris acel articol. Fusese - intr.adevir - invitat si scrie un astfel de text pe tema in cauzi, dar a refuzat so faci. La ciwa timp dupd refuzul lui, a fost surprins si vadi apdrAnd un text cu acest titlu sub semnitura sa. Cum directorul publicaqiei respective ii era prieten, Eliade nu a protestar in mod public, ceci, a$a cum lmi mirturisea, nu a dorit si declangeze un

jurnalul Din nefericire, acele pagini au rimas in Romdnia gi s.au pierdut".(lnterviu luat de Dorin Tirdoran, transmis la Vocea Antericii la l5 septembrie, 1988)
pe care.l ginea.

scandal. Mi-a spus cA $i.a notat toate amAnuntele acestui episod in

Lirenr,

Precizam ci roareaceste articolc (fird nici o exceptie) au fost mentionate in primul nostru v<rtum din Biobibtios!, n, ui,,*
199?.

ii,iii eoiiii)),_r*

CUVANT INATT.ITE

Cartea de fagd reproduce absolut toarc textele hti Eliale aLuzate dc ;i anri.cetnidsnt de cdne.".;;; qi gazetarii :':".' :'*' trq eregerii ., ::::.:::i romdni$i strdini, in pericracla 1935.2000.

legimarisnt

,

M.H.

fost pe rend scriitor 'mistic', ,gidiaht, "huligan', aantisemit,, ohscisa, . Astizi sunt scriitolfurntffif "abstract (am auzit cd .te spune .porcograf" f i ash e

,Am

i*raletitt

enofionant). Miine

wi

11

necrofil, criminal

nu inii ptlt) €l)

.EI
(M. Eliade, Vreme4 16 mat
193?1 nr. 487, p. 4)

Nu existd in istofia spiritualidtli romahefti o alti persoani (sau persotralitate!) impotri!" clr€ia se se fi lansat.-atttea acuze, calomnii gi
persifldri!
S.au nepustit asupta lui ca o haiti, hotirate se-l sfatie, reei de anonlmi lncul;i, aleturi de valorogi oatneni de culturd invidiogi, din proprie inifiativn, dar mai ales din dispozigie de la ,,centru". Cdnd faima savantului gi scriitorului a depdgit granigele girii, au ihceput sd apari invinuiri in unele publicaqii din Ftanga, Italia, America, lsrael (traduse cu repeziciune in aproape roate terlle apusene). Mircea Eliade a fost urmdrit cu lN,ertunafe qi agreslvirate pehe in pdnzele albe, toati via[a - pe parcursul a gase decenii. Nu numai atit! $l drrpa disparigia lui fizici, au aparut noi pfocurori, expunandu-ti cu luciditate rechizitoriul gi vdntudnd cu ,,obiectivitate" cenuga marelul

dlsperut. Zecilor de jurnalipti belaciti in mocirla legionatismului sau in cea d comunismului, mecliocrilor public$ti in solda KOB'ului sau S$ului nu li

reprolat nimic, aU fost qt sunt ldsali sd tragd sforile qi sd pescuiasci in api tulbure. Atetia opdriunilti, lipsiqi ele coloane vertebrale, beietri de lrani gata, cu ranguri inai mici sau mai mari ih ddministtatia de stat sau in
s-a

diplomaqie, gi.au britrrt joc de't,ara l,r, ,ri,i"la sr rru au fost luati de nimeni la rost.
Poetu I $tefan Baciu ii scria indurerat l.9521

din Rio

lui Eliade incep si i se aduci grave invinuiri ideologice, dirijate de Partidul Comunist Romin, stipendiat de Moscova.
1935

ln

de Janeiro la

I februarie

asa-zisd

,Nu ud putegi inchipui, iubirc Domnu/e Eliacle, in ce iespar nturdar trdin .lin punct./e vecfcte ror t" r, rrtrl,n' ;; :;; ;r;;::: ;:, ;:: :i::,"::;;rt:::'::::;::,; "r "r"

fabricat in via[a sa si dlte ,,scenarii". Unul dintre ele a avur un impoltant rol in rsasinarea lul Lucreqiu Pdtrdgcanu. Atdt amintirile Lenei Constante, implicati direct in procesul inscenat fruntaqului comunist, cat Si propriile lui ft{rtuiii suht o dovadd
a

Belu Silber, executantul sarcinii,

;

rcolonidr, care existd numai in

chiolh_*d)" ))rr)ri't_

i

indubitabilS ci sursa de bazd a materialLrlui mAnuit de Belu Silber e ptrra
invenqie.

",nu.,
se

A fdcut-o in 1935, intr-un ,,nevinovat" articol publicat in$,o revlsti
comunistd faqi de prietenulgi tonrisul de drum de la Criterioh, A rcpet^t-n peste mai bine de un deceniu, in timp ce se afla in lnchisoare, fati Je

Elogiilor aduse lui Miicea Eliade ie.cele mai autorizare voci, li aldturi violente acdzalii.

Ministerul Instruc$unii publice a ftimis.tuturor liceelor din tari r:a: ,,Aten ono,area a vd cominica maj j"" t;"u"Or:;: intetzise, care nu pot intra in tttti"*^ er"t *tri .li ) r_i1i' ,iun*_u 'ilt*rr"o, sd, vd cisnitorntayi. "printrb cirgile infa_"*. * ,n" ".

Operele lui au fost interziss sfi6i2llscdteva ori in RomAnia. in iunie 1934,

urmiibarii tirculi

tovarEul siu de idei pi idealuri, Lucregiu Pitrigcanu. Ca si ne familiarizdm cu tehnica acesrei prime acuze, din 1935, si-i ddm cuvdntui lui Mircea Eliade,
,,Md lnpiietenisent insd destul de bine cu Belu Silber pi cu aat

din'ni.

'

:

ui;".".i.r1'

nai

.1"d...^d_:r

Pentru a doua oari. atelasi minister il acuzd de imoralitare gi il ex. t"l:rtildnt,
unde era suplinitor,onorrn.
ir

ntult m.a mlihnit un articol al lui in $antier, ln care printe alrcle spunea cd sunt dpulih ntlstic, pUfin agent de sigurantd', Cdteta zile dupi aceea a
rcnfu sd mdbence la nol, ca pi cum nimic nu s"ar ,,Belu, tu

fi intdmplae l-ant

spLts:

Huliganir, Mttur reinrclrdril Insura rui Euthanasius, saraiar gi revoruria din Portugalia.
exclusivitate, toatd suflarea scriitorimii din Romenia. Mircea EliaJe s-a hucurat a..

Iui Nae Ionescu de la Universiatea A treia intdrzicere masivd a operelor lui Elia.le ." .,..:?" nagibnal, in 194g, cAnd nu mai !, p.r^i;a

met{fizicd

"i."..1i",l"'f.*r.i l, dinBuid*ir, t,j." ,ra. .
a

tig viaga, ptii cdt de muft nttncesc ca sd-mi pot pldti thifia, sd-mi pot cumpdra cdr;i, sd.mi pot invita prietenii la
cds,

ni

cunopti, ptii cum

imi

e

ifu)ar."' Jlrqitor,

"r."r'0. Or.

Printre titlurile public;tiitor inrcrzise figura insi, aproale in

a."r.i,,i, de un trarament snecial Li incelrlq prin 1925 26, "*^t,. a fostconiiderat incompeterit, incdlt, rmpostor, supbrficial, lipsit de ialent.
intr:o revibti din 1922, u. arficor se intitura Mircea ^_ Si fie cleci consbriat in spirtsi pistiat in borcan.
EJiacre ''.

u,,, L-am p vit lnt stat.. lmi pate rfiu, iam spus. Eu am altd concep;ie despre prietenie si chiar desprc gazetdrie,.." Cred cd nu ne.an mai vdzut de arunci.a
;in Ia tine
ca ont pi prefuiesc prietenia

,,pufin agent de siguranyd?", A lncepLtt si rdc{d, Epti rnai naiv decdt credeam, mi.a rdspuns, Asm n-arc nici o impottanlri. Asta face parte din jargonul gazet{tiei rnarxiste, Ett, 6unt silit sd atac pozigla ta ideologicd fi o fac udlitend clifee]e clxice, dat

masd. Cum de-ai

putut scrie, atunci

cd sunt

Tot sub zoclia comunistd se afld articolele apdrute in cel de,al patrulea deceniu

::-"-1

in hoiian.2.
.

in Cuvintul liber{ Eranoui. ln

aceasta

din urme, lnnocronici

literatda Huligani/r.rr, Miron Rarlu Paraschivescu atribuie simplist autorului ideile personajel.rr roman u Irr i.{

lroniile qi calanrbururile lui Oscar Lemnaru n-au nici un suport real: ,,$eful ai:estei ritlict e generatii, </. Mircea Eliade, in L-lipa in carca trecut pragul Indiei, (lin cauza unei operatii de hipnozi, trrecventi in ece.rte lo.:uri, n.a nlai vdzttt nimic. Drept carc a scris Maitreyi. " (Fac/a, l.935, august Z, nr. 1355, p. 2)
Cele mai numeroase insinuirri erau anonime. in plinn glorie, Eliade are o popularitarc inimaginatrih. in rimp ce critici de prestigiu ($erban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Octav $ulutiu,,Mihail Sebastian) elogiau succesele romancierului qi omului de gtiin;i, ratagii

pe plac atat e<esele dog'matice Eminescu, Hasdeu, lotga qi PArvan Nu-i sunt ale comunis,tilor' cdt li exag€rerile nagionaliste'

lui Eliade' ci Nu Mussolini qi Hitler sunt precursorii ideologici ai din articolele De ce nici unul dintre 'letractori n-a desprins
sale

fragmente ca acesta: oameni carc te socot fasci$ fdrd ,,Md minttneazd pe de o parte acei pe de al6 pafte cei care te voia n pentru cd ai pon\enit de "rcntdnism' ' nu srrigi tle 12 ori pe zi acuzd de trddare sau de indiferentism dacd

invidiogii ridiculizau preocupdrile lui de orientalistici fi istoria religiilor: ,Nu wm area in curen(l o catedrd de Fakirism incredintatd Dlui Mircea Eliade ;i una cle Disperare, rezervatd .D-!uj Emit Cioranl', (Revista
burghezd, 1934, decembrie 5, nr. 3, p. 3l). Aceste glume alternau cu etichetdri infamante, pentru care autoril nici nu se mai oboseau si fabrice dovezi: ,,Dl Mircea Eliade este un hscist carese ignord pi un xeno{ob cu prejudecdgi filpsemite, pAnd pi terntinologia

9i

)---.nn^.rt '"rontinism,

ptospere"' Multd vreme n+m gtiut ci a vorhi de n'ant ftiur ci a inseamne a fi nercenet hitlerist ' dttpd arm a ti subversit'si wrbi numai o dart pe zi despre acela1i lutu ihseamnd un romen Poare primejdirx sigannlei Sarului' Asupn lui Karl Man 'rpunr,,rl^"r"u tradigiei hni nescu ,nu" s,i nu sesupdri nimeni' f)ar as"Pn valori rut - IoW - Pdrtan, nu se poate spune decit 'da"' Peste aceste
sd

po"i *r" ,i.tni
7r,", -pl*n

lui Mircea.Eliade este hitleristd,'($antier,1935, ianuarie l, p. 5) in aceeaqi revisti, la I aprilie 1936, in nr. 4, p. ll, ni se comunica senten{ios o altd concluzie: ,,Mircea Eliade *a compromis pe sine insupi ln incercerea Dsale de a da in Huliganii, Gdrzii. de Fier o jusrificare ideologicd. " . Punctul de vedere al lui Eliade e clar:
,,Autortomia spirituhri inseanlnd a nu explica viala spirituald prin prin legile spirirului. Adicd a nu confunda spiritul cu s ngele (cunt fac fascigtii), nici tu sexul (cunt lace Freud), nici cu fen<nenele

^ri r.i(Crio rn

d"prn,

Ie poate <linae noi. Le poate critlca, le poate completa' nu le - 9i frecare dintre noi este obligat sQ hcd - dat 3?5' romenismului,ln Vremea l0 februarie 1935' nr'

p.i),
doud scrisori aceastl privin$ cred ca e porivit se citez li din prin sinceritatea particulare - nedestinate ini$al publicirii, mai elocvente ior. Ele dateaza din anii 1936 - 193?, perioada cea mai 'contestati"' iaE-l pe Mircea Eliade adresindu'i*e lui N' Argintescu'

in

altceua declit

$tian cti atitudjnea aceasta se nunrcft spiritualism. Dl Para.schircscLr afinnd cd.aclevdratul sdu nunte este "lzr* cisnt salr aesaocherie,. " (lnrclectualii e fascigti, in Vremea,24 martie 1935, nr. 381, p. 6) l0

ecottontice (cun fac narxi;tii).

Mai intii, Amza la 21 aprilie 1936: o scris<nre de *plicagii personale' ,Intengionam sdi sciu in prealabil nu m'am gindit la o ArJica s*gi exptic ,le ce ntt m'ai itzgeles' Niciodai Crcd enotnt inn'<t solidarizare cu esen,tele balcanice ale n'ntinisntului' va stinge int'un Plaat Roininie in etetnitate, cele incepe la Cucuteni ;i se pi aceastd esengd a t<rnt nesc. Suntem ingelepi pe chestia asta" Tbttt;i' prea lungd absen;d Rominiei vegnice suli:ri, la o prea ntare depittare' la <t

It

,t';";;;-;;;;;;;:::;::::;::il::::,,r::::':::::|8:::T;
pentru fiinla Dtule, si uezi cun se larc ir*ri" riri _ )).alJ, face ea ,!t mizerubil.,,(publicati de Nicolae Florcscu ," Mr"^;;;;;,;;,'nr. ,, ,r[r, p. 142) Ldmurind o neclaritate rje.r lui Lucran Blaga privitoarc la interviul ii soia acesruia, la -5 octombrie l9J?,: ,,inainte </e toate voian s;i-gi spun ci.nu md referea_ t" f .l Cnin i, in cale critican neincrec./erea dreptei "o, o"""u, rom*"ur, iia, ,riiui ,*_a ci nai Jegrabd ta ,,anticib ntei cle^ta na"a"aU, a, eroism. " (Cnnica, l9 martie 19g2, nr. 12, p. 5). Iatd pi pasajul respectiv din Convorbiri cu Lucian BIag4 prtrtlicate in Vremea ,Jin 22 august 193?: ,,Ninteni p"";r;r;;:;i;"in<Joiald aaurenticiratea, dtale, iominismul ", pi nagionalismul dZir, ,, )i)*rr"r", eu. De aceea, elogiul pe care il adur, ,, r, eforrurile pe care le h,.i de a funda "rr*" Jrd merafizic acest elan ,:reatot _ m j se par nu numat pregioase, dar,si absorut necesafe, pen*ua ldmu unere confuzii care se fac in cercu/ napional$tilor ron6ni., Intr-o alti revtsti comunisti, Vctor Iliu ii consacri scriitorului si savantului Mircea Eliade mai multe d.;;i;;;;.;;;'jj
pe care i i-a acordat, Eliade

De ce - nu gtiu nicj eu; <!ar s Tieluie nteririanur n<tstt u.5, ,r,,6orlt-)'..Yt

sd

nai resniri pu,;n

pi Ia

incriminater Yogd (1936\ gi nronunrentala editie Hasdeu, apiruti in 193? sub ingrijirea lui Mircea Eliade. in loc de dovezi, autorii ,,opereazd" cu epitete infamante gi injurii
denigratoare.

D. Murdragu publicn o broguri de 67 de pagini: Hasdeu Mircea Eliade {1938). Citqti 9i nu-ti vine si crezi:

-

Editja

,,PrelAta la edigia Hasdeu e un c<tttt/c exenrplu de vorbirle ilogicd. Iee Mit'cea Ehade un nanttal de,a pa1:,teal...) ;i w vedea cd un elev tle liceu

i-iii"ii)ror,*pi

orientat in materie... Mircea Eliac/e nu are pregdtire stiingificd fi nu ftie carte; sd s-apuce de invdgat si s-o lase mai donrcl cu pretengiile." La peste s,ase decenii de la apariqie, ediqia din 193? a lui Eliade contiDui si fie o luctare de referinti, un insrrument de luuu, fiind citati, comentati, elogiati de filologi, folclorigti, litera[i, critici gi istorici literari - in tard si

e mai bine

**ii'irirr_"

".,i.rl" asyla rerminologiei argumentafiei, fi reproducem qn scurt p"r"y ;fifrca ointr-unul din ete, intitutat Eloeiul lui,u,riru: ri a*iir)) ii,**' u^. "ri ,, Uneori Mticd e filosofsi rot

striinitate. Anton Dumitriu e la fel de intransigent: ,in Revista de Fil*otie i-am analizat confuza lucrare yoga... sceihebriile culturale ale lui Mircea Eliade, genialul miop." (Lumea nindneascd,24 kbruarie 1938) uCer solidarizarea cititorilor, a purrdtorilor de condei, a profesorilor inpotiva acestui parlatan cultural." (Lunea rumiheascd,4 martie 1938) ln periodicele interbelice purem citl cateva articole !i note ce se refereau la ttrfloritoarea stare materiali, la opulenga in cate s.ar fl lnfdit Mircea
Eltade. Realitatea e cu rotul alta. Fird un salariir asigurat in perioade 1937 1939 nu e in stare nici macar sd.9i achite chitia. Am publicat scrisorile adtesate ltri i-itus Dwechi qi
P.

.

u";;;;;;;",:;:;;';:;:::,;:r,,""^;:::;:;wr::l;
,r*;,\;:;';:r:;;
5

nrartie [938, nr. 12, p.

carcd... Mircea Eliade ie c.Qnti arii erotice, eroice pi ua ntai fi un mai<hn pe eare sd <lorntj, neicd

exotic[...-;;;r" ,r,

Georgescu-Delafras, prin care expeditorul

si

Z)

irnFlote un imprumut.5 Epistola lui Eliade cdtte Cezar Penescu e elocventi. Afldn<lu-se inntrn fond public, ea poate fl consultatl de oricine:
,,A fi asisrennl

Surprinzdtoare e adtudinea violenti impotriva lui Eliatle din parrea doi valoroqi oameni de culruri, D, Mu.ar"qu giAntor.
1Z

Dr"r,,.r.'LI..*,".

a

lui

Nae lonesar. sc inrelege,
este

este cle-a

Jreptul subversiv.
.!oud

A li

redact<>r

la Cuudntul

chiitr si nai griv. Cuntuldncl aceste

l3

^i.;.i ,epaoe,i1,,nr^;";;;;l;;;:if li',i.:i!ljJi,llr"!,,?!;iiJl'i,
descin<lere /a pntprietar, jandartni pe stracld, sergent la poarrd. Solia fi cr:pilul nostru nu mai au sontn. De cinci :ile, ,1" ,and )u venit sd ,,ntd ricfk:e" - fid ntanclat fireye - eu .sunt fugirit ca Lrn vinat

culpe, eu si

fani/ia

nlea sLlnteD2 n?...j!1tp^;r

.j,, ^-^^-: ,.

t{e /ux, din casi in. cas,i, din garat in gari, din oras jn ora-.. Am cle lucru ca sd-nti pr.tt pldti chiria yi cosnita, si nu pot lu<:ra. |vI.an. an.!:ajatsd e(Jircz, in litnba franceze, <; revistd tle studii religknse Zaluoxis gi am p.imit tJe tloui luni ;ase stLr.lli (le /a savan li striini. NL! pot tipiri

profesorii atrocitiyilor, invd;tircrii nelegiuirlktr. " (Oscar Lemnaru, Penra cu ace, in Dreptatea, seria a II-a, an1, 1944, sept. 3, nr. 8, p. 2) Trei sdptemani mai tal.ziu, citim sub aceeaqi semniturd ,,A pescuir ' in apa tulburc a unLtj hlisticisnl penihil cir a pLrtut, iar cend undi{a ifi tocise virful gi cAncl i se tenninase ntonteala, a c/evenit tleodati diplontat"
(idem, 28 septen.rbrie 1944, nr.29, p.2).

fonduri. $i, ntaj

.t!c,,,

pentru

revista penftu cd nu mai gdsest_ -un

cd

..unt urnTirj. ca

ciine.,6

Oricc comentariu mi

se pare

inutil.

Numele sdu incepe si figureze in toate dicgionarele operele ii sunt traduse in peste 20 cle limbi.

A doua etapd r--.. atacului la baionetd cuprinde perioada 24 august I944 - I septembrie 1967. Stabilit ia Paris in seprenrbrie 1945, Mircea Eliade devine in cdliva ani un prestigios orientalist gi istoric al rerigiiror p in Traatul de istorie a relerilor (1949), Mirul erernei reinroarceri (1949), gamanismrt ttSSll.
gi

enciclopediile Iumii,

ln Romdnia insi.

non grata"; cdrqile nu i se mai cditeazi, fiind decretate._. dugmi.,oare. Imediat dupd glorioasa noasffd ,,eliberare,' rle cdtre
acestea igi spun cuvantul

aproape un sfert de secol, e considerat ,,persona

Trei ani la rind Oscar Lemnaru se nipuste-ste orbegte, cu o ura ininaginabild impotliva adversarului, inlocrrir.rd calamburulqi zeflemeaua (procedeele lui predilecte) cu invectiva pi insuka' ,,A reptezentat in Criterion huliganismul, orientdnd prin scris si prin viu grai lutnea spre obscuruntistn,, A reprezentat in striindtate hitlerisntul rominesc" (idem, 11 octombrie 1944, m. 40, p. Z). Revine cu insistent5. in Dreptatea noud din 3 ianuatie, 3 februarie 1946, din 4 noiembrie 1947, considerAndul pe Mircea Eliade vinovat de toate relele posibrle. E invidios pe succesui gi prestigiul acestui ,,farseur"' autor al atator,,infamii nefaste". Cere cu vehemenld interzicerea tuturor cdrtilor lui Mircea Eliade (din librnrii 9i anticariate); 1,Ar trebui sd i se ceard socoteald pentru atetea orori pe care le'a liudat, pentru adFia prozeliti al cdr.rr spirit obscur a fost dinamizat de scrisul necontestatului qef al genet'atiei, sale." (Dreptatea noud, an I7, 1946, februatie 3, nr. 188, p. 2) Din cAnd in cdnd este linfierat" si,,demascat", vorbindu-se despre tezele lui reactionare gi anti;tiinlifice , ,,Exaltarea decutului urntdregte sd
abatd atentia de Ia actualitatea istoricd, de la realltatea htptei inveryunate a

trupele sovi€tice,

ufii si Si nu ntai pzituncld in lLtntea n<ribiii a riparuJui, n, n "e scrie, sd nu ntai cugete cu glas tare, a<lici in public, "i dascilii crimelo4
a inrtrmiei.

fostelor revis te comuniste; ,,Mircea Eliade, cel care nu de nLrlt cerea sdnge pi ntoarte,.. in presa si ttu ntai irttre ni.i tutul ,linte..ei ..e au ndinile pitatt,,.u (.erneala

prin intermediul redactorilor gi colaboratorilor

clasei muncitoare impaftiva exploatirii" (Pavel Apostol, Iluzia evaddii, Editura $tiingificd, Bucureqti, 1958). La 1 n.rai 1961 cinismul 9i acuzafia gratuitd sunt pur 9i simplu pline tle nerusinare intr-o notd din Glasul Patriei, pul:licalie destinati romenilor din strdindtatei

,,Dl Mircea Eliade este prccLutl ftle toatd lunea - unul din
ointelecrualli, legictnari care poafti fispunclerea, laolalti cLt toli carnatazii sii, pentru nlonstruoasa ucitlere a /ui Nicolae Iorga, A evoca pe lorga Kenotionat, - chiat'acolo in enigrayie, unLle adtea se uiti, e c/in partea lui
15

t4

ridica privirea spre cele cAteva zeci de volume A. ,oafr.nrl"l'..rair, p. care reugise sd le strAngi in rafrurile bibliotecii r"l. dln m^r_rrJr'd-a.os.i ,1. pe strada Melodiei. For,tele ii reveneau ca prin farmec gi ,,apa vie,, a scrierilor lui Iorga ii didea puteri nebdnuite. in spirirul calomniei primului articol al lui Belu si rber, Grasur patriei ^ incearci si.i convingi pe cei din exil: ,Mirrr" EI";;,;;;;;iOi.*r,rO*, unde i,si poate cid una <lin elucubrayiile

rnriuOrr, El"d., p.;;;;; arJ" .."r,,.,, ,. idolul.adolesce nge i gi tineregii " lu r. p..o.rparil. putere de munci l-au fascinar. ".,.i.lloJ,'.". o ,.,"r, ,,,, Ori de cdte orr se s,^;" *;r;;; &#;:,
Tiaate_acestea au fost spuse despre

Mircea E]iade un act<le cinism ,;i sfidare, ceea ce confirntd cd toy'legtoitarii, indifercnt de calitatea lor... lntelecruate, ,, ,u urtngi'rrrUrrO'Jr

,Cdntl /.ant nuntir un sexol<>g naniac ant intrebuingat un eufemisnt,
in realltate, Mircea Eliatle
cirt:uld cu <:/triunttt/
e un

pornogra{maniac, care

iqi <{ifuzgazd

obsesiile

sale sub fornta inpelitoare a stuc:/ii/or erutlite. Scrieri erudit pornografice

h

Occitlent. Mircea E/iade exceleazd prin tentativa de
s,

a ,/a pornografiei un sens ntisttc, sacrtt i a fi fdcut tlin incest pi t:lin actul orgiac un principiu cosntic." (lJn sexolog maniac, in Glasul Patriei, 1A septembrie 1963). Concluzia e pur gisimplu stup e{iantd ,,Pornogralia lui constitttie patronaju I spiritual al legionarilor renega;i. "

!::!, p. J) 1962,

dr!-t

cu cazierc inregisrrar, /" ,o"r,

,"1, .rr;;;;;;;:;;:.' .. ,, ,, poti1iilr.,rr.oJrL:r"i *O***

Funcgionarii ambasadelor numi{i in diplomatie de cdtre regimul comunist - erau nigte executanqi servili. Inamicul lor public nu putea fi altul decdt Mircea Eliade.

La 1 octombrie 1963 e ridiculizatd imensi plarirudine-. ,.Voind sd I E 1ia de a i z b u t i t r, ;:;; ;; pantalon uerde;i cu unul rosu

Aceeagi publicaqie, cdteva luni mai tdrziu (10 noiembrie 1962) vorbeqte despre spinzurarii ,ra abatorur din Bu**utt, tp+t,'J, )i*r'c^m"rnii ntru.pisnl cruce pi rangd ai savantutui de Ia CAb;...

^

No"p* Jr"s:in.ne,

"*"'

-

,,lntenpiondnd sd-mi incredin;eze lin 1946] o catedrd la Ecole des Haurcs Erudes, ministruleducatiei ceruse auizul legalei (cdci eram cetdlean rontdn); ntinistrul nostru, disrinsul matematician Stoilow, a intrebat Bucure,stiul gi, evident, rdspunsu/ a fost negatlu Cdteua zile in urmd, Al.
Rosettl ma lnsolit in biroul lui Stoilorzca sd vadi ce se poate face. Narural, nu se mal putea face nimic. I-am ntdrturisit lui Rosetti surpriza mea:
nu puteam crede cd un nlate savantat purca preceda ca un agent informator

numitd ,,o

;,

;: :::r':: :::: :;,';-;:f: ::: y::::
hc hocus-pocus de o, "n*Jui"'"d_urr* f i -" i d i;i; ;;: r;;;;;: :;" ;::;::.
fu m eazd:,,

(c6!iva ani mai tdrziLr, asentenea procedee vor pdrea firepti)".l

b Pa rri c u la ri ta tea fi ecd ru ia es te iti
s

1u

i

gu rd-c a s cd...

in

ch im

"

In momentur aparifiei acestor randuri, cdgiva dintre intelecruarii nostri (Constantin Noica, Sergiu Al.. George, D,., p,ii;;;",';ij: lrunte ^de incd in inchisoare doar penftu ce.,. cifiserd acest roman. Furibunda desfiinfare a omului si a ,.ri..ito. rui. irr continuatd in aceeagi publicatie de cdtre Nichifor C."i.,i.. a..rt", " .r.r"O'.i*** d. din inch isorilc comuuiste, a,.. pactizat cu diavolul: ,,,Eru dit in obscru-itdtire sibiJine din Jescdntecele rururor babelor de pe glob, Uirrr" gtin,f,!"ifi rosteste disperarea in stilul unei C"""ndr, *)r!"inr, ,, )riiirgir;l " (Di>perarea renegari/.,r, in Olasul parriei,IO ap.liie

,

in Italia au fost intirziate cu cigiva ani traducerile cd4ilor lui Eliade datorili,,manevrelor" comunis,tilor. ,,ln batalA irnpotriva lui Eliade a intrat pi Antbasada Romdniei ldin Italia, M,H,l care pretin<lea rcd va fi /oarte hotdretd impotriva acestor
caporalir",s
ferA nici o

Denigrarea era insi organizatd in mod metodic, cu minufiozitate, fisuri, dqcAnd cu succes 1a... victoria finaln. Din studiul lui

Vittcrrio Lanternari aflim ci Anibrogio Donini
Vargovia in

-

ambasador al Italiei la

1945.1946 ,,a prinit informa;ii dirccte de la un diplonat tontdn (ambasac:/or la Var;ovia) ca si tle la colegi francezi <lespre trecutul

i963).

antisentit fi fi/onazist al lui Mircea Eliaele".e Efectul nu a intdrziat sd apari: Ambrogio Donini

-

care a redactat

16

l7

capitolul .rylic.ea Elia<le tlin Enciclipetlia religiilcrr._ il numegte pe acesta antisenft Si fikrnazist

inffa in scena un vigilent deqiniror al aclevirului alrsolut, punincl lucrurile la punct. De pildi, in 1970, Romdnia l?er:ri a publicat sub senrnitura lui f). Micu o tenreinici analizi, ltr obiect, a volumului De Zalmoxisd Gengts'

glup inrransigcnr r.lin exrl, care
de ,,colaborationisnt

Operele iui Mircea Eliade au inceput sd fie comentate favorabil in Rominia abia in toamna anului 1962. Aceasra a sternit inJignarea unui

Khtn.tc Dupi doui siptimilli numai, intervine Mirttn Constantinesctt (pe pagina intdi a aceleeagi reviste) combitdnd ,,idealismul" ce se degaii din
rxegeza recenzentului 9i sugerind ,,/nra "r'iitoarelor interpret.lri ale opelelor

".

pornlt o campanie acuzdndu'l pe Eliade 'a

Mircea Eliade lui Nelu Manzatti la

-

in arhiva

mea se afla xeroxul.unei scrisori particulare, adresatd de
12

octombrie iSJo,

;i';*l*or,"o,

De 1a ,,fascist si criminal de .razboi,, la,,.ol"lo.rru. :itesc nl Diavoluiui", sau can a,sa ceva, pen*u cd n-am citita cu ochii mei, dar cred cd expresia apartine hri V posteura, n, uira Pe ntine, scrritor roman, nfi intereseazd "olr.,;,:idJ-r"nrr"u,r"n. un singur lucru: ca literarura pe care ant scris-o in libertate (in lafi pend in 1940, ,si in Occk/ent dupd 1945) sd circule si sa fie accesibile dn"rrto, rrn.o;; ;;;;'arctusiv n proza gi poezia produsd in conforniarc cu normativeJe ocupantu/ui,,. Fluxul si refluxur rdspdndirii operelor lui EIiade in Romdnia au

l: na:

,,E vorba de gclozie, invi(Jie, ud, itnbecilitate pi, Lrneori, bdnLriesc, o f:art::bil;i acgiune <fe <lezagregare a Emigra;iei... Aracurile, ahtziile, insultele , nu md intpresictneazd; de altfel, ar' A o tur"i-J, _r_" nni ,u

lui Eliade chiar din titlul interven[iei sale: (bnsi<tcragii nero(lologi.e li i,rto ce. tt Articolul met:, Mircea Eha<{e - gazetarul Matra, nr. 5, mai 1984) este rilstilmicit inff.o reviste din lsrael, aducdndu'se drept argument tt frazi spriiinitd pe verbul impersonal ,,se ptie". ,,Se gtie cd, in bund parta clin articolele lui, de atunci, marele filosof gi scriitor a awt o clafti atitu(/ine
legionard nr. 67 ,
Si

antisetnrrS'l (Marius Godeam, Spdlarea statui/or, Revista nea,
1984).

3l august

istoria acuzaliilor la adresa lui Eliade din ultima weme, un rol lmporhnt l-a avut un text publicat in lsrael. Dosarul Mircea Elia,le in Totarlotl, 19?2, pp.2l-77. Afirma$ile din acest articol au fost reluate de mai multe ori in publicistica din Italia qi de peste ocean. Calomniile'

in

aluziv,

lui gi, in articolele publicate in Rotttinia litenra, il

cunoscut in perioada comunistd marivarialii. CAgiva entuziapti vau striduit sd popularizeze via;a 9i opera lui. Ideologii partidulul on, upu" .._uo*.rii ti rdspandirii scrierilor eliadesti: Leonte Riutu, Mtr". C;;r;,.;..;: $tefan Voicu, Cogu Riclulescu. Acesta tlin urmi, din,".t," ir".,* A. membru al cornitetului executiv al pC.R., se impotrivea

r..J,ru.,,

firi sil numeascd.
c6r.rcl

_.frar.l ,l _"a

,0.*f.,,

Atunci

un articol despre Eliade pirea prea laudativ, imecliat

insinuirile, acuzagiile gratuite din Toladot nrt sunt semnate. Ni se acluce la cunogtinli ci ,,in nundrul viitor al Bulednului nostru voh publica ,locumente despre activimtea diplonaticd a lui Mircea Eliatle, pe cincl lndeplinea da rrimis al guvernufui legionat lunclia (Ie etafat cultural pe lingd Legagia rontind din Lisabona, Madrid si ulterior Ia Lonclra". Bineingeles ci in cei aproape 30 de ani care au trecut, informaqiile respective n-au mai apirut! in fraza citati mai sus remarcim insi qi doui mici crori de infornratie: Eliade a fost numit atagat cultural intdi la Londra,;r, apoi la Lisabona- in aprilie 1940, atunci cdnd gi-a luat in primire postul, la conducerea [erii nu sc afla un guvern lcgionar, ci Carol al Il'lea. Piesa de bazi folositi in articolul din Tblad<>t este Jurnalullui Mihail Sebastian, care a fost tipdrit in in extenso de Erlirura Huntaniasin 1997. Mrulentul atac a fost declangatJe aparitia in 1969 a volumului ourtrgial l9

l8

d. la Uniu.rsitate" din Ierusalim, Gershon Schoienr, cer,.nrli 'alor.s ..r..tator ar isturiei ii da is mrr lr-ri.
r

Cuiegerea cuprinde si un siucliu al profesorului

(:.)nsacrar lui Mirccr, Eiiaiic, pr.rfesol cie istoria religiilor la Liniversrtatea din Chicago, Miths anLi Syrubols _ StuJies in ttoiu, uta

O astfel de

acttzaqie

gravi nu

se poate baza pe

afirmaliile unor asemenea

liini"

ati"a..

Comentariul an<,nim din Tc aCoi _ despre care am aflat ultcrior aparline Jr. Lavi Loeweustein, istoric evreu

cd

tlin RornAnia,

e necrutdtor:

e;'rtilor <lin Romdnia

,,fte;entrt prolisorir/tri tle la Lniversiratea no"srri ebraici i,t corui celetr ce,i aduc eliryii lui Mircea Ehe(te este perribild, ca sd folosi,o un cuvdnt ntai b/iind. (lolegulitj dsale de la Cthicago nu ! se cuuenea un sahrt ,ent oe la lerusalim. trlircea Eliade ferrt parrc ,lir,;Garda de Fier,, " orgairaqi: d^*rren.lsti anrisen?itd, a cdrei activ.itzte de asasinete esteinscrisii ht ot'-'r!a noastri cu sdngele a mii;i zeci rre mii Lle uictirne din sinur
".

Zigu Ornea, autorul volumulu i Anii treizeci. Extrema clreapta a ilondniei conftrmi co^vingerea noastrd fermi: Mircea Eliade n-a fost inscris in Garda de Ficr. I)eci articolul clin Lrlador debuteazd cu o
inexactitate (esenrialil).

autorititi. Articolul din revista Tbladot prezinrA deformat gi tendenqios faptele cc qin de biografia autorului lui Maitiet'4 nu se liniteazd doar la atit, ci rusociazi clenigririi acestuia;i pe E. M. Ciolan;i Vintili Horia. Notele cie rubsol ale articolului sunt ele insele o ,,capodoper5" de rea credinqe gi tirlsificare a realitiqii isterice. Am publicat gi comentat in frlna lul literar (mai 1998) schimbul de scrisori dinme Eliade 9i Scholem precum;i cel (referitor la acelagi cveniment) cu Burton Feldnran, evreu american, profesor gi el la t lniversitatea din lerusa lim. Culpabilizarea lui Mircea Eliade de citre Norman Manea (1991) fi f-con Volovici (1993) a avut ca punct de plecare articoluliin Toladot, fera sir se facd vreo referire la scrisorile publicate de mine, al cdtor original se alli in arhivele publice din Israel. E cu atat mai relevant acest schimb c1'ristolar cu cdt el oferi un rispuns la nedumeririle acelora care - asemenea Dlui Z. Ornea - isi puneau problema riscolitoare a unui aqa-zis refirz .:onstant al lui Eliade de a lua in discutie acest aspect delicat al biografiei s le din tinere[e.
Savantul evreu Gershon Scholem, care-l invitase pe Mircea Eliade sd

,'!'rc'ne./ci Mir.cea Eliade cste in frunte a listei ,,stegarilor i,Jeologic-i,i ntiscdri". Lucteqiu Pitrdscanu il caracteriza drept ,, a/,4 recunoscut ""rn sefcle y-oale gar,lisA" (Sub tei Llictarur).

Autorul se sprijini in ,,dezvdluirile" sale pe doud auroritali supreme: Miron gi Lucreliu pitr{canu. i.,,.-r., ,ruJirr-r..'.n, a" -Constantinescu istorie, Miron Constantinescu.esre co rsiderlr' ,una tlin cele t2 petronatitigt cheie supervi:ate de Krcnt/irt pentru supnvegherca ewhlyiei stgure a Rominiei pe rutul drunt". (Agresiunea comunismului in Romentirv<tl..l, Docurnente din arhivele secrete 19,f4-19g9, Edigie ingrijiti J" n. Cn. Buzatu si Mircea Chiritoiu, Etj. pairleia, tfe, pp. ti_i+i Miron Constantinescu scrie in articolul Gartla <le Fier sub judecaa

vini

la Ierusalim

e

surprins de articolul din Toladot.EIii

cerea

,,acuzatului"

la 6 iunie 1972 si se disculpe'
,,Aceste pagini conlin atacu personale impotriva mea gi a d-ale, in\potriva nea pentru ci sunt ,vinovat" pentfu cd te-an onorat prin t'tttttributiile ntele la Festschri{t; inpotriva duntitale - pentru cd autorul te in'uzti tle a fi fost o figurd conclucitoare a organizayiei antiseniste ,Garda Jc Fier" <lin Rt:aAnia, pi pentru a {i expt'intat idei antisentite in perioadA ittrititiilii lor si ai c(rntinuat in perioada lui Hitler incluzin<t anii c.ehti de <toilea rdzltoi monclial. Autorul - Dr. Lavi (Theodor Lowenstein) este rrrt istot'ic evreu <lin Rontdnia; /ucreazd la Institutul,/ad Vashent care este Lrrt rnent<trial a/ mortilor in lt<rl<,cau.rtl...l. Ant citit trat/ucerea in ebraicd

i

20

2l

a artico/Lt/ui stiu - tr)ublicar h a.eea,ri tipirituri _ si nu ntnt prea bine litnurir asupra acestei c/testiuni. ()are auttru] - a cdruj lucrure citeaze pe

Mihai Sebastian - votbjnc/ despre c-.t1tacrcfe per.ronale cu </.ta gi prima c/tale solie in acei ani - te acLtzd tle a fi un nafiona/ist roD.tl.n, sau are cLtnoltlnfi a.rupn activititij cl,tale in ceea ce ptivefte evrejj din R<tntdnja
exprinate de d,ta in ceea ce p vefrc pe evrer in gevei inte/ege cii sttttt ltreoctrpat (Je aceste prol. ente pi as c/ori Llin partea cl4ale sd reacgionezi la a<este acuzagii, si ifi exprinj atitu(linea in vremea aceasta, si tlacd este necesar nlotjvele penttu care ti-aj
saLt asupt'a uetlerilor tteral.2 Sper

urd sau exaltare l-a fel ca ntoarrca sa, nuntele sdtt pr<>voacd o {urtund cle Sebastian nu s'a indePdrtat de N nnine 9i ca'mufti atgi prieteni s.i elevi, Aceastd {idelitare i'a ,rn,irri ,a*t urno a <levenit itleologztl Gdrzii de Fier' ronan'1/ Jirr De doua a cauzat tnu!rc nepldceri, nlai ales dupi ''e Publicat

I

ci

lrrrifir"r,

/r7 aceastd lungi pfefa|d nrii cleani, cu o plefafd cle Nae lonesctt. Sa vazut violent de presa de o aniirr,rtitirrr,,!,,i 9i Sebastian a fost atacat

(,

retltrLr si de sdnga,

in

ala fe/ incdt

a

trebLtit

si scrie o cdrticici intitulatd

schinbat pdrerile. h lunga perioadd de cincl te cunosc (din 1950 . M.H) nu ant avut nici un motiv sd cred cd aj fost Ltn antisenit, cu a6t nai nuk un conducdtor al andsenitisnttt/ui. Tb cctnsjder un ont sincer;i drepr, pe care il privesc cu mult respect, de aceea nti se pare norntal sd.gi cer sd-nti spui aclevdrul. Dacd este ceva e/e spus asupra ace tui /ucfu sd fie spus ,t atntoslbra acuza;iilor generale sau specilice sd se clarifice.',

(lunramdevenithuligan.,4mfostprintrcrariiautoticare'inclouiample cd am htat apdrarea lui lr'ticole, publicate in rcvista Vremea, nrr nunai
Sebastian,tlarantcriticataceastdprefatd'ardfindcdargumenteleluiNae gAndea el' Ia rdndul nteu' knesctt nu puteau li iusti{icate teologic, cunt Ie an fo sdlbatic atacat de presa de dreapta""'
qi Mihail Sebasttan' Conrplexitatea relatiilor dinffe Mircea Eliade al ll'lea din Dosarul srrbrexrul amicigiei lor, le'am prezentat in volumul veche' 1999' pp' E/latle subintitulat Cu cd4ile pe nasd, Editura Curtea
5.160.

in

rdspunsul siu, darat

3 iulie Ig?2,

Eliade incearca sd limureascd

unele neingelegeri

l.,,printre prietenii cot uni pe care ii aueam, Sebastign gi eu, se aflau ttnii care erau legionari". Z. ,,Ziarul Cuv ntul, unde Sebastian a fost redactor, pdni la interzicerea lui de regele Carol, in 19j4, a dewnit un organ ptolegtonar si, la reaparitia sa, ht septembrie 1941, era consiclerat chiar organul Gdnii de Fier. La aceastd epocd tttd afTant la [nndn;i nu am trimis nici un artlcol".3. .t'n fine, si ntai ales, noi erant, Sebastian gi cu mine,
e/evii pi {idelii acln iratori ai profesorului Nae lonescu,

fugitiv asupra Dintre denigratorii din striindtate ai lui Eliade' m'ag opri a unei Adrianei Berger. D'sa e autoarea cdtorva studii de specialitate 9i a lui Mircea Eliade teze de doctoiat Tintpul ;i spagiul in opera de ficgiune (1982). Un exemplardin dactilograma acestei dizertalii ginute la Sorbona (te*tul nu a fost tipdrit) se afle in arhiva mea E o analizd corecti' la obiect

directorulCuwindui.

profunda recunoftinld a beletristicii eliadelti. Autoarea igi exprimi Sale Operele gr^tit,.,din.^ fatd de personalita tea,,su biecrului " Domniei

li

prczenta figura compexd a a.-esAtj lllosofpaslonat tle problbiele religioase, dar si cle problente politice si care a litst ce/ naibficacc ,srporter" al Iui Iuliu ManiLt si al partitlului sdu national. gtirinesi, apoi prietenul i L?nsilietul inrint al rcgehri Canl si retlutabilul
a vi
sdL!

Mi-at debui nenuntdtate pagini pentru

i
i

critic,

c.eea cz

l.a aproptiat tle Gerntania

;i

Ganla de

Fjer

Nae lonescLr a

litst aJorar si t:lefiitnat

ar

e.qald lerv<>are si

chiar

lj

asrizi, la J2 de ani cle la

lui Mircea Eliade sunt consid erate ,,adevirate minuni"' particularS a Adriana Berger a fost cdteva luni (in 1984) secretara i'a profesorului din Chicago. in aceastd calitate i'a clasat corespondenSa' savantului in a'si arar.rjat biblioteca. Nu gtiu cat de inportant a Fost ajutorul Cert este 'ajuta secretara se capete o catedri la o universitate americani .i, dupe -oart lui Eliade, aceasta a publicat un articolintr-o revisd din " 1988)' Apologia fald de fostul sdu menlsrael

(Minintunt,l8 septembrie

2Z

2i

tor

s-a transf()rmat brusc

in defiimare.

Iegionarisnt, antisetrritisnt. La un congres tinut in America in nremoria lui Eliade a fbst singura participanri ."r. .,=tu* .r'".i...n,, *"*,, idei, incredingate ulterior tiparului,

Acuzele sunt clare: lascism,

Adriana Berger inventeazi si interpreteazd gresit unele texte. Bryan Rennie, tenir savant scorian, profesor in momentul cie fagi - la un colegiu din pensvlvrnia, a mels pe
cercetat aceleasi documente. D-sa, care nu are nici o leglrura lu Romaniil sau cu Univercitatea din Chicago, prezir,td aminungir rezultatele
a

Office din anii

Cr..,ana

1940-1941,

a..r_.ilffi ;ilii
,rrnr.l" Adri^.,.r B"rge,

Publicat initial in America, incetul cu incetul articolul lui Norman Manea a fost tradus aploape in intreaga Europl. Ecourile lui nu s-au stLns incd. Au apirut fel de fel de disculii pe marginea textului' Mie insd, nici autorul gi nici revista 2? nu mi'au rdsPuns incd E drept ce nu au trecut
decdi

noui ani.
e

si

cazulsi reiau toate er.emplele qi argumentele replicii rpele Rernarc tloar faptul ci editorul articoiului (Dan Pavel) insistd asupra acribiei redactorilor publlcaliei americane The New Republic ,,Fiecare afirpagie,

Nu

preiudecatd

sd nu idolad.izinip, ni_rni, tot asdel trebuie sd ne l.erint ca antipatiile personale sd nu actioneze ca o

sale, demonstrdnd falsurile Adrianei Berger. Cele peste zece p^glni .. I t. consacri in monografia sa constituie pledoarie o .onuirrgdto"-r. pa.,,ru civtsm.: ,,A;a cun trebuie sd ne abtinen

stucliilor

p.

Reconsideriindu-l pe Mircea E/iacle, o nou, ,r,rn, )r))_'rjig,ri, rn rom.4rregte de Mirella Balt;r gi Gabriel Stdnescu, Criterion p"nfirni,X f SSS,
177).

in montenrul prezenti ; faprclor, (Br;* 'i.' R"". i.,

in{orntatie, iudecatd cle valoare pi concluzie era cendritd, verificatd"'" Atunci cum se explice inexactitd(ile gi erorilel Numai eu am semnalat mat mult de zece inadvertente... Norman Manea eiteazi numai ce'i convine pentru i.lustrarea tezelbr D-sale. lati-l referi ndu'se la Memorii, ,,Eliade uiti sd men1ioneze crintele contise cle acestmartir (Corneliu Zelea Cotlreanu) s,i nu ezitd sd se identifice
cu acea genefarie f! chiar cu destinul ei politic'| intrebarea este de ce se preface a nu fi observat gi ur6{toarele pasaje: generalului ,,Antintesc intecliatcd in celg lrei luni de guvernare coaliyia Antonescu pi Horia Sima (septembriedecembrie 1940) teroriptii legionari teroarea Istoriei se fdcea aLt siveryt nenuntdrate gi odioase cfime'. necontenit simfitd, Cu groazd am a{|at de asasinatea lui N' Iorga pi a hi V

Mare vAlvd a provocat articolul lui Norman Manea Culpa liricitd _ E/iade, fascistnt gi soarta nefericird a RornAniei, tu S gust 1991 in revista americand The New "r. Republic.f**i "OUru,,*-a* in traducere romeneasce in siptdmAnalul Z/, numerele"?"r, O, Z 9i A a," februarie 1992. Revista Contrapunct (iunie 1992) ,.publi.a o for.rla prescurtatd a articolului.

Mirc::

D

Madgearu, precum pi a unui grup de deginuti, in afteptdrile anchetelol la

Articolul meu a apdrut iny' rnalul literar(n-rar l99Z). Am revenit in aceeagi publicatie aducilnd noi rlate, cu speranla ci voi prin.ri un rdspuns. sau nu clreptatel Faptele gi citatele n.rele sunt inexacte, sau ale T-*u: Culpei fericitd Pentm a treiir oari am reluat discuqia in ,4 ,lrudrull l,rcro, artisric (Y, 1996, 22 ilecembrie, nr. 350, p. g). "i
explicagie. 24

Opera lui Mircea Eliade fiindu_mi familiard, m_am simtit obligat se arit in mod concret inexactitdgile erorile eseului lui Norman Manea. 9i Anr prezentatdeci replica mea redactiei revistei Z/. Bineinteles ci publicatia ,de.dialog social" nu mi-a tiperit,,lh tervenyia" nici nu mi_a

lnchisoarea Vdcdregti. Ptin aceste asailnate din noaptea de 29 noiembrie echipele </e legionari care le'au in{lptuir credeau cd rdzbund pe Codreanu' ln fapt ele au anulat semnul religios deiert{a al legionarilor executayi sub Carc| pi au compronois irentediabil Carda de Fier consideratd de atunci o marele istoric si genialul pro{et culnral, va pdta pentru ntultA weme numele de rontdn sumare fi multe din ele 1...1 Inhrnta;iile pe care le primeam erau, desig14r, (se citeau inexacte. An pflat totugi de excesele;i crintelg legionarilor mifcare teroristd

fi pronazisti.

Uciderea

lui N. Iorga,

,i

oferir vreo

exentple t/e pogromuri, in special cel de la la1i)".t1 Norman Manea este pur 9i simplu indignat de atitudinea lui Eliade

fali

,Je

,,ltrocurorul" Furict')esi: ,,lritarea
z5

este

atet de nare, lncdt bdtrinul

./e ftiinti pon(./erat calirtca t/rept calctmnjoasd o carre pe care n-a cittt ba chiar nu are c./e.gAn./ tii o citeascd,,.
ot77

(),

nremorialistica lui Eliade, Dubuisson procedeazd exact ca Norman Manea: citeazd ce-i convine si interpreteaza conform

ci sursa ILri principald este monografia lui Ricketts (unde se aflj Jr_rrr exl71?.{e _ :i ;tcel(r in tralucere englezd). Cartea lui Daniel Dubuisson Mirclogiile secolului al XXlea (Lille, Presses tjniversitaires, 1993) este consacrate lui Dumezil, Levi _ Strauss si Mircea Eiiade. Subtirluriie ce se referi la savantui romdn ne;;::: orice comentarii qi demonstreazi, prin ele insele, ori.r.rt".." ideologica a 1. Fascisnt fi misrlcisn;2. Ont<>logia p mjtivi T:"irl:i, ;,' ;;:; Eliat/e; 3. Eterna reitltoarcere " at is m u I om u t u rctigios; 5. M,," r;; " ;; :i';:,,"{;;::Daci primii doi cercetdtori r, i e r'"a. . a. r"

Dar Norman Manea a citit articolele lui Eliacle pe care le combatei Singur re.unoaste

ideilor lui preconcepute.

; ;;;;,';:;:;; :J:

i

in.;;;,

tol este exprimatd de Dubuisson cAt se poate de ftangant:

se adaugd acuzatiilor si invectivelor fdrd

lH:J*fi:::fl
ac"r;;r..

Til?i.:.,1:::,:::Tii ;;.;;;.lir", ."0,

Afirmatiile lui par plagiate din articolele vehemente ale revistelor comuniste romAneqti. Am putea chiar sd le punem pe doud coloaner Miron Radu Paraschivescu, Era noud, t'n. l, 1936; ,,in loc snl li citit pe Marx, dl Mircea Eliade /-a cltit pe Heitlegger. Or, Heidegger este, clupd cunt se qtie, filosoful. oficial al hitlerisnului, fiii lui spirinrali vor fi prin defini;ie huligani". Daniel Dubuisson (p.292[ ,,Heidegger ;i Eliade au fost ;i au itemas partizani convinfi ai ideologiei lasciste". Am remarcat, cu altd ocazie, informalia lacunari a autorului Mitologiilor secolului al XX - /ea gi minimalizarea de cdtre aceasta a inceputurilor $tiintifice ale lui Mircea Eliade. Re1in, ln paginile de fatd dorr un scurt citat dintr-un articol semnat de Eliade. A api:rutin Credin;a (14 februarie 1934) qi se intituleazd Contra dreptei pi cantra stdngii.Eliade irii aratd aicl, fdra echivoc, repulsia, in egald misurd fagd de fascism gi fagd
de comunism;
pi barbari suntgi con'tunigtii incendiatori de biserici - ca pi prigonitori ai eweilor... Priviri dreapta: oameni decapia;i in Germania, genditori progonili ln kalia, preoti creptini schingiuiti in Germania, ewei decapitati. Privi;i st;|nga: preogi crestini pusi Ia zid in Rusia, Iibertatea degdndire pedepsitd cu moartea... "

,,h,i""ntin,;*;;;;";;-:;;::,;::;r,::;;7"!:;:::t;7;^T:
netafizici, amesrccarc cu obsesjile t,lr"l;r, f;;;;;;;;; fascipti ai anilor '30". "u'n)rr"r,t", ir.rcd din prirnele pagini ale Inrroducerii, autorul foloseqte un ton senrcnlios, referindu_se la imperfecdunile lacune/e*..., r*""r",", ;i romdn, reprogi ncl u-i,, nt is ti cu nt u I p i i n o n a Iis m ua 1,,;i;;;; ;".. . ;i inglijo,rat ci aceasti operi,,a exercitat gi continud sd exerclte o influentd ntultiformd si cllfuzi asupra a nltneropi isrorici ai religiilor"(r. lg). F;.j::l r)u capere prozeliti, .r.r.,"t a,n-t-,ti. ::"::,:1-:11":..r ^oi

ntotalei gi drepturi/or ntoclerr

,,... quasi.totalimrca dispoziriwlui eliadesc pare sd fie conceput cu scopul de a oputle frijnlei societdFii, principiilo)

politil ,,i'rO.rr,,

,,Huligani

fascigri i

Cdtd urd cumulatd cu minciuna gi reaua credingd se afla
e justificatd absolut cu

in acuzatia

de antisemism adusd lui Eliadel Repetati obsesiq aceasti incriminare nu

;;;--r,,

nimic.lj $i atunci nu rdnane decdt sd ne intrebim pe ce se sprijind Dl. Dubuisson in afirmaliile finale ale capitolului consacrat lui Eliade, unde
gi

...un"r,,.1.,,reroionarc..si ,,ar)risriinriFice,, foio"lr de prr.t-eo"r.f t, sfrirsitul cleceniului rl srrselca. Desp.inrdnJ."

aldturi de invinuirile agresive, negdnd cu o rard violenqd

indarjire intreaga

*"r.*'rlli

opera stiintificd a lui Mircea Eliade, apar sftanii si neuciroare, fari sens,

a,,,

afirmaliile:
z7

26

a_/ /ui Etiale, iai ripic ,r/ r,;;;;;';,'*:;i:,ceste fieuy ale ruri <!e Fnzetl Dumizit, rrvi.straussprinlrre :;,-,;;:; :;; |ase cunoscdtori at mitologiei --' eu care conteazd in acest sea/,, (p. ' " '"::":

.

,

,,Oricare ar fi tleli;tele

jor

a

opere rezttntd aportul cel

incdite date la iveali,le Nicolae Florescu, spre a inlitura neclreptele acuze. Irr rcest. con.litii, clesigur nrr am pretentia ca Dl. Volovici s[ fi citit cartea

: Intdlnesc in cartea iui eweia'tcd in R('men'"

ntct Mircea Eliade (Editura Minerva, 1992) si cu atet mai pulin cele zece nrateriale pe .:are le.an consacrar comentit-ii Ei ,Jezbaterii rechizitorului rnitiar.le Adriana Bcrger si c<rlalti.
Nu intenqionez
sa

Le<

deturnez sensul faptelor. Am convingerea ci adevirul Eliade este autorul a lZ articole ce pot

9i aperuti
urmdtoarea

rq carte """,''\!]'o'ltcipublicatd in 1992 in ediqia englezi t. lsti-rr'ii,,
.".r.r".,,"1.""101::

lJeokpia nagionalisri

gi problenza

tlcbuie spus
trate ca

$i cunoscut fdlir iclei preconcepute si firrd incerciri de denafurare.

(lonstatdm mai intdi

ci

fi incrimi.

:Jffi:::: i:,;::::;;il1';.;;

aparqinind ,,ideclogiei"legi<nare. De asemenea i se atribuie rdspunsul (ncsemnat) Ia o anchetd De ce cred in biruinta ntiscdrii legionarc (Buna

subunsrientutui, roate uarorire currurale ,, ,":',!:,',!";;::.";:";i:!::.a oP us e p roera m a dc ra u n sp iri ru u i criii c s ;, ;i i i, a deud r u I u i, I ; ;; ;;: : ;i r-,*, in tr.o expresie o"t,,,,r,*iii' u;";;:;::r::,,r},,

ve.'t/iq nr. 244,

17

decembrie 1917), deli Eliade neagi pater nitarea acesruj
cc.rnsenrnase

ultim text. Biograful american al scriitorului, Mac L. Ricketts

jffiy;

in ampla sa monografie Rdcldcinile rotninegri ale fui Mircea Eliadehpni cit rcesta nu a recunoscut textul in c u26. ,,Cunl directoru/ publicafiei rcspea. tive ii en prieten, Elia(le nu a protestat in m<xl public, cdci aSa anm mefturisea un scan<lal." Leon Volovici respinge vehement r.lreptul savantului rom6.n de a restabili adevirul la o vdrsti, de altGl, ;i dupi o perioadd de timp cdnd mistificarea faptelor nu ar mai fi ar,tt nici o

"chestiuni v"tr",.,l i;;;.,;,,:;';":;:,,:v'1en: ci despre carrea rui corner nusdenimic.r;;;;;;:.;'ff
Ungureanu

n.*. u;';;:' .r;rJ ;;";.;,o' ,'-"', ;;., ff:::,:::involturd:lte surse Nici un cuvant scogian Bryan S' Rennie (cel ce a spulberar cu documenre '";;r#:^ nsinudrile Adrianei Berger), micar o simpri trim;.;;;;.J"i? nici aceeasi temd ale lui Mac L Ricketts din ultimul 0...";;. ;. ;; ;:-:/e-pe rnal spunem cd sunt trecute cu vederea .ont.ibugiile .lo.u;.,;; j,f, c PoPescu-cadem (rdspunzdnd c.t acte ce infirnrd sup,zitiiie direct, o.it?llll'l"r' acel"r pe care arziroare",
tdcere sau despre srudiire;;

na.'un.'

tnternagional alcdrrii sal.. ol.

t".atrt",o-iri)rri;. J#:"" ""':reza istoriografi cFt. Depi Prefaga "tr.." lggl autorul ignora bibliografia romAneascd ,.;il;,;.; ;tecenbrte in.dis"ugie' " Interesat
de .'ecoul' nici r1d66lgls .;:;,"t'*'ci D1.''t1 Dubuisson, trecand insd sub

Imi propun sd md opresr feluJui cum vede Leon p.rron"lit"t, ,"' Volovici il,t" .Tupra "sa

- nu a dorit si Lleclanseze

vlLlune pierde din vedere nu

si preocupc o conqtiinfi. Mai mult inci: Domnia sa citeazd masiv tocmai din rispunsul la respectiva anclreti (pp. 102 . 103, cu notd I a p. 226; p. 109, cu noti la p. 227; p. 141, cu noti la pp. 232 .233), ca gi cum aceasta firi nici un dubiu i.ar aparqine lui
Eliade. Comentatorul nu aduce nici un argument care sd-i confirme opinia,

raqiune, ci, dimpotrivd, adevdrul asupra lor putea

in contradiclie cu negagia tardivi a autorului si fird ingelegerea istorici qi psihologici a faptului cd indicarea unei asemenea paternitdti in Jurnalul lui Mihail Sebastian venea pe o evidenti rupturd a relatiilor clinne cei doi
scriitori gi tinea loc de exemplu al unei acuze ugor pdtimage, plecind de la
aonsiderente particulare, pe care istoricul Iiterar avea datoria nu numai sd le verifice, dar si le gi interpleteze ca atare.

Ie ridici Dl.

;::1",i:il:1ii1xrli.",;":,:::,!:i
z8

Opera Iui Mircea Eliade (literarii $i stiintifici) e alcdruiti din peste 80 de volume gi din circa 3.000 de arricole si esetrri. Consiierand fiecate volunr avind in medie 300 de pagini si fiecare articol 5, un calcul sumar
29

care o analizim, nu ii e pe plac _pe terrnenul cle rrrndrzia, folosit de Eliaa.. Oornni" Sl n.. ,rno.o,o., u..r, cuvdnt conqine aiuzii sovine si ch j,rr...

Observim, de asemenea, ci, in,cartea

acestea, doar rnaxi_ rnum 60 de pagini incriminare sunt puse in discutie cle Dl. r_eon Volovici de pe pozigii ,,nationaliste". Domnia sa se mai r.eferi s,i la cdteva articole din 79ZB (preciziri ltentru o Jiscuyie, Conli:siuni;i sentnificatii, Avenrur), unde i se reproseaza lui Eliade .a ,ur,i,.,.

ar ajunge Ia rezrrltatul de 19.000 tle pigini.

Dinre

superficialitatea

sau

indiferenta confragilor creptini, de completa lipse de

lntelegere omeneascd

fi

creftineascd a acesrci drame.."

lp.r.r-,irr'ffir"rrrrr,,.
r..Ou*,

de

t{nirul Eliade icleilor lui
;; ;..

xenofobe. i,

F111ngs61,

incredcrea nesftdmuratd a acestuia in spiritualitatea

pdrvan, Hasdeu, "am precum si

Ul

.f"nrf

Numai pennu a-gi ilustra aceste aspre consideralii autorul articolului sinrte nevoia si recurgd la o parantezi persrrna,Li ce urma sd demonstreze ce inseamnd ontisemitisn, in prcsa noastd de toate nuaalelg cici Mircea Eliade nu avea sd qtie in 1934, cum ilva califica in anii '90J pentru asemenea
paragraf pentru Paranteza, Leon Volovici. E interesant sd reproducem acest n ilustra, poate gi astfel, intoleranga recenzentului de azi al lui Eliade:

deosebire in evidenti-

";;:':, L i:',H*'::T,.::T ffi j:,T :.. j:" i:;l publicistic interbelic ca si in oot:ra gtiinfifici din aceeapi perioade esre cea r- d,,'rcrnrrrsrn, pe care volumul _. uL ^-,:^^__,-, ldeologia nayionalistd,..
v"

b;.; ;

Cea mai pregnantd si m,

ro_an.*,Ji.

o pune cu

,Acum un an am fost inuitat de cercul studengi/or ewei din B:irlad sd le gin o conferin;i. Tiei zile dupd aceea, nu ptiu ce {oaie a L.A.N,C.'ului nd f;cea ,,jidi\nit" , ,yAndut j idanilor" ;r'apa nai departe. N'au trecut cebva htni pi apdrea aici laYremea, un articol de.a/ meu intirulat A nu mai fi
a inlelege (deci pi la oarecare antisemitism). Din cd n-am cowettit la romdnism nefericire, ln cadrul suplinirii ntele /a Facultatea de Litere, am vorbit;i

Cornentrind

Sebastian, Leon Volovici abo.a."ra, in .on.l,lrii[.1,., ,,ngu!ri", linand insd sd sublinieze ironic: ,,Ca si antecedente filo.seniste de care

;i antisentitisnt, prin care autorul lui Maitreyi intervenea in clisputa .ru ,,u^"i id.otogi.a :,.t:l,yt-.Ti creatd in epocd in jurul romanulu i De doud mii de ani de Mihail
vt

a.stfel

articolul lui Mirc eaEliade Iudaism

rormdnl O revistd nay'onalistd il reproduce pi il comenteazd, ldsdnd

om care

a

-,urerit din

ln

*,*r, *::it;Ill.'o'i

l""O*. " Nae,'i"i"in'i)a, *, *,*"nira mandrie de
in nici un
caz

sus, problema care se ridicd este ace

o asemenea ,,m6ndrie" la Mircea Eliade. Ca

ceea ce ne priveste, nu cunoartem qi nu am rerinut

fi in ar;icolui ;;;;trt

mai

i am vorbit aga cum cred. in aceeagi sdptdmdnd auzeam sunt,,jidan" (dupd cun vedegi, Iucrurile erau destul de iidntate; se preciza gi numele meu adevdnt: Elias). Dar jocul cu antisemitismul nu se oprepte aicl. in urma unui articol publicat tot in Vremea (articol teribil de ntasacrat de cenzurd, e drept, se nuntea Compromiterea rcminismului), o foarte interesantd revistd sdptdnena]d introduce o noti;d in care eram numir pe rdnd: antisemit, huligan gi gogontan". (Vremea,22 iulie, 1934).
despre iudaism cd
s.

.rl::i:i,1,";;;,;;;;,;:::;:'.x'*:l^;:,N:';:iil:::::;:; Mihail Sebastian,
,,Sunt intl.ignat <!e li:/Lr/ cunt a fost privitd aceastdlc_arte, i({loatd a celctr ce ;tiu si itljure aenci cdncl nu i, rdspunde, t/e ticerea pi lanent.area ascunsd

Despre ceea ce au insemnat articolele lui Mircea Eliade pe marginea

,":"o*!1

<Je

batd
cle

a confra;ilor evrei,

", o""o

romanului De doud mii de anr, in perioada cdnd autorul sau era atat de neloial lovit, vorbegte, cred, destul de elowent dedicagia pe care Mihail Sebastian a inscris-o pe pagina de gardi a volumului Cum an devenir huligan: ,,Lui Mircea, care nu nti-a dat drepml sd disperez in suportarea adtor mizerii aici povestite..."Despriod de asemenea un scurt pasaj dintro scrisoare a lui Sebastian citre acelaqi in terlocutor, 27 august 1934 ,,Ultintele l1

30

nispunsuri ale lui Racoveanu mi.au fdcut riu. Mia aproapc mili de el. Nu in;eleg cunt poate cine+e ci(lea pend aici. Rlspunsul tiu, tlragd Mircea, excelent Mai ntultpi nai l:ine nu se poate spune. imi pare ptulun.l niu .:d ai l6st tirit in port'itia asta, oarccum din cauza nrca".

este Acun, cAnd textul Jurrtalulttilui Sebastian consemnate in acest document ,,,,0rr,,.J.",* t,,tOil ca multe 'lin scenele nemijlociti a nromentuluis-at fi iru fost scrise la caltl, sul. inpresia

integral sub ochii

in loc $ ini seama de mdrturii indubitabile, cu o valoare docunlentari certi, dl. Leon Volovici colporteazd in cartea sa informagii fdri nici o bazi reale, ba chiar indoielnice. Iati cc scrie D.sa la pagina 12? din cartea pe care o,discttem: vi<;lent negatiw /a .spiritul iudaic, au fost "Reliriri sennllarc ln unele izbucniri onle ale lui Eliade, noate de p etenii sdi, dar nu / in scris, poate un semn ci se lndoia de talabiliarca /rrri lmi face pldcere ci contrazic aceste afirmalii ale lui Leon Volovici prin opinia unui cercetetor american, Seymour Cain, care intr,un amplu studiu, datAnd din 1989, Mircea Eliade, The hon Auad, and the Romanian anti+emitism, menfionat, dar necomentat in ldeologia nationalisti (p.238), tinea se
subliniezet

Irrrinr obicctiv' nu acreditate sulr lu;ta cotnentariului ct'itic t r.t ttt ca ele si fie pttse (Sunt not()rii reacliile tttnoral' ale .; 0,0,. ,,.,

;;l;;,;;,
..llir nt

''.tu.l ^1"'lut sau ciescrierea unor rturgu lui prlvitQarE la piesa 'lpilgenla'

intimpliri

llr,,rL.acestanuaParticipat'nuafostdecin-raltorqipecarele-aau:it tinrp, nic,nu nararsjJin ,.,.',,,","'.i.l'',"r^.diari). in acelasi {::,'^".:i"'' artuserttin" a ltri hlralte' ala o ;r:i",rr;^,t tt" surprinde cu adevirat "ie;ire f)rago; cazul lui Camil Petrescu' N Daviclescu' .' r ,r, ". it ,a*pfi in asemenea

i;,.;;;,;;p;;.t,;",tgrstrati

it.rtr'o de autorul Llltintei ore tocmai

-N;;:i*.** poscure " 'n(l.rn rnabrle aicr
({

carte remarcabild' ce Jurnalttlrtri' Sebastian' ,nt' .lesrule,dovezi l:l.1:')t'o' ,, ,,'.',ilr-^0",""J"t lamilia ani' Mircea Eliade le'a pastrat cu si prietenie, in care' prin rlrctiLrne la

crvi' 5'

necesita

oot'"t "'hi*

*

i:;'i:.t-'"i.io

pentu a folosi prop q lui enm un antifascist inaehbil, dat n'am vdtut pici un motiv de neintelegere din cauza adrudinilor n<nstte idalogice opuse. Ba mai mult, nam descoperit nici cea n ei mici urmd de antisemitism ln
expresie, in timp ce eu

"frian

cd lEliadel este un om de drcapta,

El m.a impresionat intotdeaune ca un otn bun, un inudpt de o mate cfeativitate gi, mai presus de foate, ca o fiingi de o omenie
opera
sa.

extnotdinard".

r'asment otrau' "" in care Ehade marturisea'-inft-un ton ; ;;;;;.'tr;, l;t B"no Sebastian' prietcn' ptttea pernttte decdr fata Je un adevSrat l,rrrtilirr, pc care nu si l'ar atrd vorbinJ desprc "De Joui r t. , "i R, nt hinci. tstent si-|i au<l glastrl' sd te si mr Sa'mi Jea voie.Leon p""ot'"It put""u *tnlittt tu un "antisemit"' itrcloiesc cd asetnent^ " '"lntii a'cat sd jigneascd cele mai sofunde re'ui manifestiri Sunr "ariruJini"'va {i 9i utthilt '"le u ita ntciodata' nu se pot trece cu por

i'i;;;'

a'

""t

dintr'o scrisoare expediatd

",',,'ii,ii,:i)i *i)-,i,'"r' u'n'''

voll]:l

l:.,'il;;;;"^ ;;r'
,:,.il;;;;;udit'"o
.f.

"tt""l

"..ri, ;*I"-;;;il;i

Dl. Volovici trece cu vederea faptul cd orice relatare asupra unor intampliri gi fapte omeneqti nu se poate extrage din contextul istoric in care s-a manifestat. OricAt ar pdrea de banal, nebuie remarcat cl un jurnal este o foaie de temperaturd sufleteasci, spirituali !i nu un act oficial,
capabil si exprinre o judecatd obiectivi. Prin urmare,,crrnwrtirea gar<listd
.2i

inffe comlterea lor 9i momenrul elaboririi sr prin altele' relevanJ, aceeaqi ,rtstolei in cauza (cerriitcara Je altfei rr'rterpLlne () moarte' r' Jisprritie o viJrx)
mult cdncl
"e ;,l.;l'"J,J. ";t; o''tt"" 'rt frate Jivinizar' cttnl rr fi cea a unui

,p.t,

E,

af Volovici

care nu se

iegirile anrisenlite ale lui Elia<Je", pe care se gribegte

si

le denunge,

etichetAndu-le astfel Leon Vokrvici (pp. 236 . 237).plecdnd de la Jurnalul lui Mihail Sebastian, se cuvenea si fie analizate cu mai multi griji.

,*,,,1r,,o.r.. fi pentru elucid area "do,sarului" EJificrt,rr, cre(lcm' Jc "'"nt"nt"' lr lcleologiet n'tgiontliste"' t'l nbuziv gi rechizitorial - pe t"" "uto"tl din 2 ianuarie 197J' ,,,'*,-r,.^ru'i* V,t.t^ Elindt' f'og"tt"tul 'lneisctisori Mictt' t linrisi lui Dumitru

J3

,,Ap fi publicat bucuros antintirile despre Seltasrian, dacd n-ar fi intervenit un incic/cnt neafteptat: lntr,o revisti rontdneascd tipdritli itl Israe/ a apdrut, astd vard, un articol insulrdrcr, in cate pe renteiul )urnaluhi" lui Mihail Sehastian sunr clenuntat .a antisenit j t scist. LIt tragic ntalenten</u /-a clepdrrat tle mine pe Sel.,astian in ultintji Z-J ani ai vietii - ,lar stiu ce g)n(lca pi ..e scria Mihtil Seha*ian ,lespre nine (nti-a citit ntu/te pagini c/in ,Jurnal" ht anij c(,nrft)rersei protocate de Prefata hri Nae lonescu)".
Intr-adevdr, Eliade nu a rispuns niciodati, dupi un principiu deviaqi fixat cu rigoare incd din anii interbelici, acuzelor deplasate in care era implicatd persoana sa. A spus-o, de altfel, in repetate rdnduri. ,,singurul rdspttns eficient la orice fel <le criticd esfe creatia. Este atit de pugin

1991' p l44' t.i)r, nunan"""t' nr' 10 - l1' octombrie-noiembrie l ) Frtars, an l {1q27) l m:'r' nr' 2l' n Hurl"nrras' Mt'ntttrii' 190'1- rqOb' f'f r II-'r' EJ'rLrlr l.Mircea Eliade, 296 .79'l.

I997' pp

"

;u.t'

lluurrnit.rs, 1999'

""' ; ili'.;";;;".lemiei
i.f,tu,., et,^.f.,
S.Lirrnello Sozzi,

Lt,, Ilottx lg\'' fcl'rrrrrie l nr' c' Eun'l'r' Asr'' 5-Vezi voltrruul Mircea Elt pp 2l9 si ']59'

l p l t8 l12' A''c'(? Corespondenfa I A - H Ed'
1

Rontinc' Seclia mirnLrscrise - s' M,tn.,i, rc,A1 l960'up cir'. p 4C4

(l) Dccxcvl'
Corirlinul' lJ

in Litere' ar@"irui ['upiint"n"t'ltutal

at ziartrlui

"'* iTi:i:i:'i".,.
1970, p. 1t

La critica sociolttgica' 1986' rnari R4'ensattJo a Mircea Eliale'in

interesant pi atdt de pulin glorios sd stau de vorbd,bundoard, cu un otn

oth'bri . Ji( emhre, nr' 79 pp 07 84 roninesqin Ron,llhia l0 D. Micu, () careJespre arhaicul

lianri' nr' 27' 2 iulie

care, fdrd a cLtnoafte mdcar alfabetul sanskrit, ctiticd o operd de india n is ticd ". (Cuvd n rul, 4 martie 1938). Majoritatea celor ce l-au contestat pe Eliade (/n ultimii Z5 de an) nu au cercetat cu atentie imensa operi publicistici a eseistului. Se impune ca cei ce vor intentiona sd revind in,., atacul la baioneti impotriva lui Mircea Eliade, sd parcurgd operele direct si nu prin intermedieri, sd transcrie extrasele cu atentie gi si-;i noteze cu exacritate
sursa. Fiecare afirma{e rrebuie si fie justificati prin documente indubitabile,

"'"

iiU.''
12.
13 E

Romdnia hrerar1.

nr.2a'

16

rulie l9?0'

pp l-2'

20001 - a la stalpul infamiei - in'anul tot atAt de gubreda ca punerea rccente Edgar r-iiiinn,, constderali antisemili de citre Iui Nicolae Manolescu 9t G^bri"r exemplare f'"ntt" cu un tirai de peste un milion de Rcichmann et comp ' int'-ttt' totidi"tt unadmiratol al Slea - tor in -Le Monde - era {Acelasi Edgar Rerchnlann care in deceniul un inverlunat a devenit iLt"J"' o' dupa moartea scriitorului

Menttrii, oP cit ' PP 368'369'

:lilHiil;:;"
""""'ii al
fitinui@t

iar memorabilistica se fie folosiri cu circumspecgie. Citatul trunchiat, acuzele, calomniile Ei insinuirile gratuite, trimiterile gregite sau... nemenlionate, generalizerile pripite nu sunt compatibile cu profesionalismul istoricului literar (indiferent de ce coloraturd ar fi el).ra

ltticort"l mele rta));i ti'"'*o uit'h'i'p'"cum s'i in textele ll.-;;; ,;;;;J;;;.] u^,,r uinu

^l"."i"ia" fi uisite ln cele peste 2o at folttto"nt "lt
Jir Jurnah lkerar (199O1999)'

a fosr legionat' fascist $i antiseNjt) baioneteidecteran'l' Mircea Eliade pot aspecte 9i exemple concrete r"gi e departe de a fi exhaustiv' Alte pttblicaeir. Luceafdrul U"gu"^nu

Mircea HANDOCA

l4

35

ARTICOLE,LEGIONARE"

in Spania - ii'o alesesera eroism creqtin Nici cea mai .l ,irrguJ." o rupreme dovadi de credinld Ei lor nu-i silea si se jertfeasci; pentru ca.tinerelea
Aceastd

ultiml

9i fatald incercare

-

plecarea

;r;;;;;;;
ION MOTA Sl vA.sILE MARIN

fusese o jertfd

"-;neasci fanatismul lor cregtin 9i nagionalist fusese de continui 9i ,-r.r-ru-ar","orilncercat'semnificagiamorliilortrece'deci'deasupra qi Vasile viril' Moartea voluntard a lui lon Mola Ut eroismului verifice ""f.rrf", .t mistic' jertfa pe'tru creqtinism o jertfi care sl ;;;;;;;:;t si generalii O jertfe meniti si fructifice;
eroismul
qi

semnificative ca moartea acestor doi fruntagi legionari, spaniol.

Rareori se intdlr.regte in istoria unui neam o moarte atet de

.;;r;;.;;;

credinla unei intregi un tineret' intdreasce crettinismul, si dinamizeze .''--^i." un duEman' Era un tAnir nO.f" avea adversari, dar nu avea nici nici un fel de eroism ostentativ palid, calm, concentrat; nici un gest ftenetic' Ghiceai insi o .u-"r.t" p.Virile lui' Avea priviri limpezi' orizontale'

i"
i"

. in rezboiul civil din Spania * devenit repecle un rizboi intre ideologii politice 9i interese economice extra-nationale - au murjt, fdrd indoiald, sute de mii de oameni, de ambele perti; oameni
. numira jeftfe atat de voluntare ca a lul lon Mo;a qi Vasil. tulurin. R.uoiu1i, nagionalisti - ca si rezistenta guvernului d"rnoaroroaornunlrt - garit desigur, incd din primele zile, aderenre " f",.,"ri... g;;;;;;rir'*,r","., -..1o. pentru ambele tabere gi din toate girile. f)ar pl..o.*n
comandanti legionari romdni in Spania _ und. ai luprat., ,i,noi ,]rf in nupede soc - a fostsimbotic,i.
ciesperati sau mercenari, eroi sau asasini. E greu de c.rezu,, acele cdteva sute de mii de morti ,je pe
U,

i"#it ""i.*.irte macerafie leuntrica; siguranla mai mult de pugindtatea *ffa*f"t aupi moarte, il ficea sd su{ere 9i
*"ra "i.gi plmdntene Nu se temea de moarte' a dovedit si se jertfeascd' ^i"raer .r"J, t"^4" a. olecarea lui in Spania Aqtepta nerlbditor
"i",u
,iirr.reg. p.

li

lui in lurnea de dincolo'

aceasta

;r,'fr*rl,'."",
a*i,,

.U,,

frlnturile ,o"nioi"

"o l'*"'*r, *,

0.,.o.

gup,.

""or, sim6oil";;;r;'d;;,".#,Lr*,
a1n

Ci1no, a lui Liwinof sau a Generalului Cn"ring - li,r"r'jnn ::ltelui acete nupe de foc care au Z0 la :utd pierderi...

d-mul uneiviegi eroice' impersonale' "Martir" pentru ea' "lgl cel care moare pentru o credin(i marturiseEte "m4rfor"; oedinle te mantuieqte dd spaima mortii' dovedeste celorlalli ci o asemenea lon Mota sprijin, dupe ce ai gesit un sens al existengei .u r"l" uur.u,t "" al existenlei' Singele lui dovedise dg mult ci lqi gasise sensul suprein lui de f"-ilia lui de aspri 9i incercaii nalionaligti' educagia qi si-qi me4irea "rd.l.nerc, ghiceasce i,rp,ua. _'a*t contribuise ca Ion Moga s[.gi inlelege e[ siJ dea existenlei sale, inci -lrt rriruur.e .i.rrtit sensul pe care
de pe bapcile Universitdtii'

inseamne

- 'in

Problematica morali a unui sef este inrotdeauna mai clur{ ca n ul)r.ti simplu fanatic. De foarte multe ori rrn sef nu Jr.n,ri **ra _,f.r*o direct, personal, misticei pe care o promoveazi. "*

politici a Romaniei de dupd rdzboi - innansigenga 9i de advetsari' Birbdlia a.-nitat.u tui Ion Mola il ficuseri admirat chiar viale religioasi' Rom6nia tuf,.i tui igi *"" radicinile intr-o sinced ti bogata jertfeasci incd
vlqga
pqternic5.r

i.iJfn,lnt suferingd, prigoani morald; o tinerere rrditd eroic, responsabil, ascetic.
36

Marin ddduseri ninum.imre probe de ,o,r,,uf

Atit lon

fr.A.

Moga c6t gi Vnsile

n,r,,r,,

ia ..u i"i"iuipt*""tf
ui.

pentru care era gata se se 9i creatoare, toate o Romanie cre$tind' Ca arniu, ,, fuptei sale - era inainte de " cd misiunea siu, Corneliu Codreanu' lon Moqa credea

ginstiti

generatiei tinere este

sA

impace RomSnia cu Dumnezeu Si transforme
37

litera nroartd in^viati crestini. Sd Iupte cu orrce mijloace impotr:iva puterilor intunericului.

tupo .u c.irro,

in ceasul cdncl

l;

Mota a fost clinke aceia pentru birui.ga lui CrisrLrs.
pe

lr*,o,,, J;.,,;:,.:;";.T;.:Tll;;';,i:;;":,i]ilil fil ;]JJ; in Spania, au cdzut pentru un i.i""l un.,.n"r. _-ir#"i ,",l".nr.0.r,. Ion
pamant,..
pentu un ideal supra-uman ;rre asemenea moarte fructificd ' chiar gi aici,
cr

;::'

simtit cd Lucifer

se inclegteazd

din nou in

MEDITATIE ASUPRA ARDERII CATEDRALELOR

au cdzut

De cdte ori, la Berlin, md plimbam prin fala frumoasei sinagoge din Charlottenburg - imi aminteam de 6 Februarie. Nu md duceam cu gAndul
la revoluqia bolgevici din Rusia, la sutele de biserici arse, la miile de preoqi impugcaqi, la milionul de ,,albi" executati de histeria fratricidd qi de demenga

A;";**J.'#:ffi :, ;:T:i:ii::iHJ:,j i:,f:;_3#:TX fo".. I;, ;;;;;:;,rri,rlio". ,, intotdeauna ironice _
r4",,,",
u mi-a

p,," n",, o gt,-,, ;; de roaie inreiiscn!a, cduta pretutincl.., ;;.;;; i;;-..'r.*.",, acum weo 12,L3 ani, ela "r"";;i. un ce al ,,reacgionarilor" francezi, era a6c;nat la Action fr",rrrr".,::.'_l::tonat

pasionat de lecturi pi de conn

Vasile Marin aparginea unei alte stucturi spirituale: era bitdios, ironic,

;;;;, J:l:::#::"':;::U"1',T:ili.il1ff:

inci din lic€u. Nu binuiai totu;i, i.,
hotirarea
sp

viaf6 vegnicd.

cu b,,curie, ca gi unul care stie cr de-ab"

niciodati .. dovedit insd tuturor cd nu se teme cl" .o,_" .aur",
n

us

;:

T;i.J,f"#H:l:ii,r,T
;,.;i;;;r.,*ffi*r*o

_o"i*" ."'r""**a*.,

[#'

:

Jerda lui e tot atAt de semnificativi si tot atdt de fertild ca pi a Iui Ion Mo,ta. Doi oameni de structuri sufletesti atdt de deosebite primesc moartea cu aceeagi bucurie. Destinul i.a ales pe ei. ca sd
dd cred,nr", c6nd esti gata, in orice
pe care

tlo

mz

,"nrrr .r.tttt""t'"d clipi, ,, .J:';;t;::.1:.*

sd arate

celorlarti senindtatea

care ir capdrd via[a atunci

lui Djerjinski. Nu voiam sd merg chiar atAt de departe. Dar md innebam numai atat: Cum se {ace cd, sub o dictaturd fascistd, de un antisemitism violent, ca cea a lui Hitler, Ei o sinagogd std totugi mAndri 9i reculeasd in inima Berlinului, - in timp ce.la 6 Februarie, la Paris, cel dintdi lucru pe care l.au incercat comuni$tii francezi a fost sd puni foc catedralelor?l Sine ira et studio... Nu gtiu daci se mai poate scrie, astdzi, 9i asupra unor imprejuriri ca cele de fagd, srhe ira etsrudio. incerc totu;isd inleleg acest lucru simplu: de ce comunigtii francezi - ca gi cei ruqi, ca ;i cei spanioli - s-au repezit intdi la biserici, iar antisemigii germani s'au multumit sd aplice legi riguroase impotriva evreilor, fdri si se dedea la acte de silbeticie? Orice mi s-ar spune despre teroarea hitlerista, nu pot uita un lucru: ci, in plin centrul Berlinului, o siiagogd sti solemna gi nesiluite aqa cum n-a stat nici o bisericd in Rusia. Orice mi s.ar spune despre masacfele hitlerister nu pot trece peste un fapt simplu: cd nici mecar presa cea mai anti-fascistd din lume n a vorbit weodati despre ,,mii" de asasinate in Germania - in timp ce jurnalele sovietice publicau mai acum un an cifra oficiale a executiilor contra,revolutiona rilol un milion gi /umitate.
AtAta recunoqteau er'cd au ucis... Staqi acum gi judecali: o revolulie fascisti-antisemitd, care nu siluiegte sinagogile si nu executi evreii in masi; o revolufe comunistd, care arde

[Veneq anX

(1gJ1), ianuarie 24, nr. 472, p.3.]

mii de biserici gi executd un milion gi jumitate de oaneni. Si fi fost oare adversari politici toti acegti nefericiqi executagil Nu o afirmi nimeni; ar fi fost dealtfel qi greu de crezut. Cam prea mulgi preogi

t8

39

pusi la zid, cam prea multe femei spinzurate, carn prea multi copii arsi de vii - ca sd fie vorba numai de adversari politici, E mfli simplu, . *rbn,
s-a

in primele zile ale rizboiului civil. Militienii si femeile, erau cupringi cle o isterie colectivd, carc ii indemna

ales, cle histerie, de acea bestiali nevrozi protiusd tle vedcrea sangelui. Aga intdnrplat 9i in Revolutia Francezi, ala s_a intimplat asti.vard in Spania,
la ve<Jerea

*"i

singelui,

ne gAndim bine' agrari, 4) etatizarea subiolului, 5) conversiunea Dacd se .1." .. in Spania (inainte de rizboiul civil, adicd in primivara 1936) preotilor - la noi incerca sir se oblini prin arderea bisericilor 9i terorizarea prin legea secularizirii averilor se obline de la jumitatea veacului trecut

l)

3) reforma clezrobirea giganilor, 2) secularizarea averilor mindstireqti'

t" inceputul rizboiului civil - aflam amrnunte inspdimdntdtoare: femeile . care sileau pe milifieni si ucidd, sd nu ia prizonieri; femeile care masacrau pe rinili, dupi lupri; care amenintau cu revolverele pe militieni pentru
CAnd se spune, despre rizboiul civil din Spania, ca atrocitdtile sunt egale de ambele pdrti - se exagereazd din exces prudengi.
de
acegtia refuzau se execute, obositi gi dezgustati tle at6ta sange... cd

extenuare. La Passionaria nu este o fericiti exceptie a ercismului hispano_ comunist. Este un exemplar ceva mai apisat a unei ferocitdqi neurotice, destul de r.r9or de explicat clinic. Din ziarele engl.r.qri p".rr;'1..i,""*

si

masacreze

pind la

minastiresti. Tot aqa gi cu reforma aglard' S-a spr'ts

ci rorninul

n'are

cand este congtiin(d de clasA (de ex. boierimea) 9i de aceea nu reactioneazi de clasi"? depose,lat. Vi se pare atet de grave aceastd lipsd a "con$tiinlei judecat' F.n,,nt.ttrl ,urt.tjrr"r. prezintd' din orice unghi de vedere este

francez bunSoafe' 5au cel caractere dc unitate pe care nu le are fenomenul de clasd in german. Mi se pare foarte natural ca si nu existe con$tiin[d

- cand stiu cd limba romeni nu are dialecte, qi ci din munlii Tatra 9i starqind s-a fonnat in centrul unei vaste arii incepdnd natural in Balcani, fd.ri aga numitele ,,mi9ciri ciclonice" Mi se pare iarigi oarecum ca revolugiile sociale sd se fi fecut in Rominia firesc"'patriotic"'
Romania
sd se susgini in familie. Nu inleleg de ce revendicarile sociale, Petriceicu prin KarlMarx. Noi avem pe un Nicolae BSlcescu, pe un Bogdan sociale pe temeiuri Hasc{eu, pe un Eminescu - care cereau re{orme "rasiste" autohtone impotriva ,,patriotice"; se ficeau, adicd, exponenrul lddnimii $i fanariogiilor gi a strdinilor (nemgi, ruqi, evrei, bulgari)' comunistului de bund Sa rle intoarcem acum la al doilea argument al credinli: Biserica Romano'Catolicd este reacfionard qi s'a ficut fi un instrumentui capitalismului. De la inceput fie spus' aceasta n'ar Si ne preolilor' argument pentru distrugerea catedralelor 9i executarea umanitigii"; totus'i' n'au amintim ce, pentru hitlerigti, eweii sunt,,duqmanii de evret ai fost incendiate sinagogile qi n-au fost masacrali cei 600'000 Revolulie" Sd Cermaniei. Mi se va rdspunde, ,,in Germania n-a fost Liitler are admitem cd, inff'adevdr, n'a fost; dar a fost o cucerire a puterii; putut masacra ar fi astdzi puterea deplin:r; ar fi putut incendia sinagogile 9i Din prudengd' clin slibiciune' din pe evrei. N.a ficut nici una, nici alta Daci spirit de tolerangn? Hitler n-a prea dovedit asenenea virtu!i cre$tine'

poporul romdn

Atrocitdgile sunt mai sdlbatice din partea alelei intervin femeile 9i, in general, oamenii pagnici (miligienii,
Soldalii sunt obignuiti cu singele; bdrbagii obosesc mai

,,nr-"t

,,

in .u..

juste'

nurnai

in cazuI Spaniei).

intrefinuti prin
revolutiilor

cind e vorba de masacrat rdnilii (cazul Sarmizegetuza, cazul bulgeroaicelor de la Tirrtucaia). DealGl, dacn intr-o zi acel oaspete sosit de c"urend din Spania s-ar hotiri sd ne povesteascd felul in care au fost executati 20.000 d.e oameni la Madrid - am afla, fdrd indoiald, amlnunte fo"*. RimAne bine stabilit un lucru: cd or.ice miscare 'n,.r.r"n,.... revolulionard cu caracrcr comunist este sengeroasi !i anti-religioase. Comunigtii de bund, credinri, daci ii intrebi, igi dau intotdeauna acelagi rdspu nsr Tieb uie sir fie sdngeroasi, cici altminteri n ar mai fi revolurie - fi rre6ulesi ardd bisericile, pentru ci crestinismul se confundi cu capitalisnul gi regimul burghez. Rispunsuri care mi se par complet nefrn,lat.. r.-u ert-..1.1o. cd o revolugie ttebuie sI fie cu necesitate "i.uirat sAngeroasd (adici, ur_n.rata

reOJ.a.*L..rf"

firi

ani, cel pugin cinci mari revolutii sociale pi nalionale, 40

ntas,). Nu vorbim cle Anglia, tari clasici a sange. Vorbim insi de Rorr.rdnia, und. fa.u,, i.,70 a"

nrasacre

in

sau

*u

firi

vdrsare cle shnge,

4r

ficut o pur gi simplu pentrucd n,a incurajat histeria lucifericd, n.a provocat fiara umani prin executit preliminare. S-a mulqumit cu lagirele de concentrarei mai putin grav, in orice caz, decAt revolverul descircat in ceafd sau spenzurdtoarea. Asasinate a cunoscut gi hitlerismul. Dar indriznerte cineva sd men!ioneze asasinatele lui Hitler aldturi de acel milion si iumdtate din Rusia bolsevicdJl...
asta a

n-a incendiat, gi n-a masacrat

-

(monogamia, familia, caritatea, frumosul mediteranean' personalitatea)' sau Lucrurile acestea nu se intampld in <trice revLtlugiq fascismul
masacrele.

nici hitlerismul, bun sau rdu, cum o fi, nu cunoalte nici incendiile'
Lucifer e in deplind libertate numai in Rasdrit'

Cei care vorbesc cle reactionarismul ,jBisericii Romano-Catolice,, uitd cam repede tot ceea ce datoregte Europa acestui catolicism. Uiti cultura pestratd, adencitd gi transmise de Biserici. Uitd cd ,,europeanul', ar fi
ajuns o

lVrentea, aoX,1937, februarie

7

'

m'

4'14'

p' 3'l

-

si ar fi pierit in cdteva sute de ani - ca hunii lui Atila dacd n-ar fi cunoscut catitatea crestini, morala cregtind, filosofia crestina.

fiari histericd

fi fdcutd vinovati intreaga Bisericd Romano-Catolicd pennu citeva greseli ale anumitor Papi sau Episcopii Dar regii, gi impdrafii, fi democratiile, 9i republicile, $i dictatorii - au ficut gregeli de o mie de ori
Poate

mai grave si mai numeroase. Este biserica lmpotriva revendicirilor sociale? Dar secolul XlX cunoagte un socialism crestin alituri de un socialism laic
gi marxist. Dar opera de ajutor social a Bisericilor cregtine

intr.un sigur an intrece tot ,,ajutorul rosu" de la inceput gi pdnd in 1936. Este Biserica organlclegatEL de capitalism? Amintiqi-vi cd ea a fost legatd de toate formele
economice 9i sociale ale lumii; a acceptat gi feudalismul, si monarhia, si republicd. A fost in luptd cu foare aceste forme de viagd - gi s-a impecat cu
roare. Biserica Romano-Catolicd (vorbim de ea, pentru cd. ortodoxra 9i protestantismul, evident din motive diferite, nu prea se amestece in

treburile Statului), promoveazi

gi ea

revendicdrile

qi

(Citifi de pildd Codul Social,

asupra

ciruia

se gise$re

reformele economice. in altd pagind, o

scurti notitd). O revolugie sociald, dacd se poate face fdrd Bisericd, se poate lace foarte bne aldruri de ea, nr inpotriva ei... Si cu toate acestea, cel dintdi lucru pe care il atacd bravii comunigri francezi, spanioli sau ruqi - sunt bisericile. Meditagi pulin asupra acesror aminunte care se explici unul pe altul: setea de sange, de selbdticie inurild; patima de a arde bisericile; refuzul primatului spiritualului (aI oricdrui

primat spiritual, fie el laic sau budhist); umilirea valorilor europene
42 43

coMENTARTT LA uN JURAurArur

nobililor gi popilorl", iar comuniirii sccoluiui nostru srigi de cdte ori au prilejul: ,,moalte burghezilori"- Cei care au jurat in faga sicrielor lui Moqa si Marin nu s-au legat sd le rhzbune moartea - ci sA fie ei insisi gata de
moarte in orice clipd. JurimAntui n-a gintit sii le potclleasci set€a omeneasc, ci, dimpotrivd, se srrirluie sa.i rupd de omenesc, si-i pregireascdr'le rnoarre, ca pc cdlrlgrri.

sicriele lui U.,p ascultat gi s-au legat prin aces Mom -st Marin' Dumnezeu, in fap jertfei voas:li:1t"t'

mii

De la fiontierd.si pdni Ia mausoleuldin Bucuregtii Noi, multe zeci -ll'V""i.,i4"rin, de cle oameni, intampinAnd

de rdzbunare

-

f";

,u

nuporiticd-s.aexr.,^;;;;;;;:",-"r:::::ll#il'li;;"T:J::JffJ
cd s-a schimbat ceva

::"':il::":T:i l1:.'"'1. pentru invierea Neamului mer orice clipd si stau gata de moartel . Rareori o migcare tinereasr'
in

il,;il ;;;;;;:ffi:ffiT""j:'fi
0.",., ., L},llli'
,tara

iuI in

fafa iui

rom

vom putea face isto.,.

si ci.ne apropiem de timpul cand

d.

.e

t .,p . tu, i,; ;:
r

pentru sine intr_o revolufie politicd. Dimpotrivi, la

spirituali ,si berbdtia vietii d,"llr""r *r_",, a Mortii. i" ori.. .lipa ,a ,tr. *,r'J. i.*a, Nu mai e vorba de o miscare oolitici _ ci de un Razboi, de o Revolutie insufJegiti rle ideea jerrfci de sine. Moartea nu .r,..,i.iod"td

care nu cunoagte addncimea - este prezenla atet de gravd

omenescului, o*rir". J*."r,'.rftu,rc Semnificaria acestuj juremant esre coplegitoare. Mdsura ,. in care va li el implinit 9i fructificat va dovedi capaciratea de innoire spirituald a Romdniei. Ceea ce_ loveste in primul_si rrind pe un Jr;;,;il';r".: ***,,,

.o"*.pfrgo - isicapdtd acum un sens nou. cl d,'- n u p. | il;. ;::';T' il:::::,:'':"j"l,T;,Ji:fi ",, ;; de sine, adici pentru renuntarea de sine. Acgiune in sens l:tu:*:n." impotriva I mistic: luptd
i

se inspire. Sensul poritic ar luprei cade pe un plan cu torur secundar. L!pta. acliunea, efortul _ toate gesturjle_care ,.pi,.r, cd nu se puteau infeptui "0.',"*, i, 0."rru decat renu nfend L r. .,u.,i"r,.

;; ;: ;$H::: lT:T ::ffi :J# Lli:Tl;
..."..

il

ff ;

Ca pe cdlugiri - mai niult chiar decit pe eroi. pentru cd eroul e stiiFanit nunlai de gAndul victoriei, al ilpoteozei finale. Singur cilugdrul ftaiegte toati viala cu gindul rnorlii mereu viu in sihe. Asceza cregrini, via(a cilfigireascd - de renungare, de lupti cu pimAntescui - insuflegesc acesr jurdmant. Sd rup din mine bucuriile pdnanrc,sd, sd md snulg din dragostea omeneascd!... Numai intr.o imprejurare atdt de tragici, arat de bogatd in semnificalii religioase mo. 9i ralc - cum a fost moartea celor cioi legionari - sufletul era destul de pregitit ca sa primeascd o asemenea luptd cu sine. Niciodati in istoria Romiiniei moderne cregtinismul n-a apdrur mai robust ca in aceste zile, cAnci zeci de rnii de oameni s,au legat in faEa lui Dumnezeu si rupi din ei bucuriile pimdnteEri. Niciodati fiinga romAneasci mr s.a voit pe sine mai tragici, mai substangiald, intr.un cuvant mai cregtind. Viziunea ascetici a viefii pe care o ftadeazd acest jurimdnt este nagice intrucat presupune luptd cu sine, renunfare, infrAnare - dar nu este pesimistd. Dimpotrivi, solemnitarea si gravitatea hotirdrii de a se smulge din dragostea omeneascd , nu izbutesc sd ascundd bucuria celeilalte dragoste, cregtine, ceresti. Renunlarea la bucuriile pamantegti nu este o. irnpufinare a fiingei, o sterilicare a substanqei - ci dimpotrivi, o cre$tere frenctici a fiinlei spirituale, o victorie a realului impotriva trecdtoarelor,
iluzor iikrr, clezniddjduitelor bucuni orneneqti. Dragostea creqtine, dragostea

oamenilor ce triiesc laolalti sub semnul iui Cl.rristos,. iatd limanul dupd
care tenjeste sufletul Oricdr ui cr.estin; singura clragoste nestricdtoare,

fertih,

17g9;-;;;l;;;,:;r".,.

inul'l.,,i

in care bucuriile sunt neschimbdroare
de duh cregtin gi tolstoian

Ei addnci.
cle cea a

Ce revolufe naqionald gi sociali, in afari

lui Gandhi, strebituti

-

a inclriznit si-si facd ,,propaganrll" cerdnd 45

44

sd se apropie de cilugdri si sA fie in orice clipi gata de moarte/ Semnificatia revolutiei pe care o nizuiegte d. corneliu cocrreanu este atat cle plofund mistici - incdt succesul ei ar insemna incd o dati victoria cluhului creptin in Europa; intr-o Europd in care Christos.ro p.." to* biluirur. deqi mili,rane de orn

oamenilor

DE UNDE iNCPPB MISIUNEA ROMANIEI?

"dr,l. de departe este mifcarea Legiurrii cle o,,revolulie Nu e vorba de cucerirea puterii cu orice pret
on1 nou, t\n

acesta, care

exprim,

l,-;';:: :;"::i:l-I

J:il:l."l:';#::::l*
"r1,"""f,"1;
.^r"".r=.
de toate de

om pentru care viata spirituald

- ci inainte

,n
si

crestini a,,"* au -"0*u O migcare, la baza cdreia std un asemenea jurdmanq este inainte de toate o revoluqie cregtini; o revolulie spirituald, ascetici si
a$ezeri omenegti.
a cunoscutinci istoria Europei. Astdzi, cdnd primatul aproape neconrestat, jurimdntul Legiunii 9i al unei bune pdrs ::]t::_::" qln lumea romaneascd, dovedeste cd invierea u nui Neam si mdntuirea unui om nu pot fi nndejduite decat prinrr.o ,",^td fdra;;;;;; prin cea mai aspri luprd cu sine; inrr_un cuvdnt, prin cre;rinizarel ln nici o parte a lumii, astdzi oamenii nu_si propun un scop atdt de putin lumesc, atdtde spiritual. Numai

nazismul se fundeazd pe Neam gi fascismul pe Stat _ atunci miscarea Legiunii are dreptul sd se revendice ca singura misticd

istoria romaneasci, realizend destinul neamului nort u, d* i.rr.l.na ri aparifa unei noi mistice nationaliste in Europa. O*e, a"pa ** ," ,p"".,

prin minunea .r"9ti.,ir*rlui prin trdirea cat mai sincerd in duhul cregtin nu numai., *il;;;;i

afirmafii^este atdt de limpede, incdt nici,.r, aceasti ,,lnviere a Neamului,' nnddjduitd

fre trArr responsabil. adica rragrc asceric. Mdntuirea Neamului nu e posibili fird jertfd; . nici o inviere, in nrci un . ordin al existenlei nu se poate face fdri moarte. S..rr,_rt

sd existe, iar erestinismul

."i h.b;

.r.rrin "i "."*.i r; rrurr,_. O*
si

bdrbdteascl, Ea cum nu

;'.-.".*r",,

se mai speri astdzi o salvare a Eur.opei

ponenit un jurdmenr atet de aspru, un jurdmAnt aproape cilugiresc...

in aga numitul ,Grup de la Oxford,, prin crestinism. Dar nici acolo nu s_a

lVrenea,2l februarie 1932,
46

nr.

!76, p. 2.)

Aga cum stau astdzi lucrurile, Romdnia nu poate ajunge o putere. polidci cle mana intdia in Europa. Vor fi intotdeauna mai mari decdt noi, rurai puternice, mai bogate si mai inarmate - liri ca Anglia, Germania, Italia, Franta. Tiebuie sd treacd foarte mulli ani pAni cdnd nalii intrate astdzi in decadentd - ca Anglia gi Franta sd lase loc {orqei de expansiune a unor popoare tinere, cum ar fi poporul romAn. Pe aceastd cale, deci, treptele de mirire ale RomAniei sunt destul de mediocre. Vom face si noi ,,progrese", firegte, dar ritmul lor este mult mai lent ca al tdrilor occidentale. Nimeni nu ignori faptul cd si in China s-au ficut, pe o scari intinse, opere de culturalizare gi de occidentalizare. S.au cheltuit miliarde in China pentru sanitatie, culturi, agriculturi, militarizare. Daci n-ar fi existat Japonia aliruri, poate cd astdzi am fi in admiratia ,,progresului" infdptuit in colosalul imperiu chinezesc numai irltr-o sute de ani. Dar intervenlia Japoniei in istoria Asiei a azvdrlit in umbri toate celelalte eforturi de civilizare, tot,,progresul" asiatic. Ce mai inseamnd astdzi ,,occidentalizarea" Chinei, fagd de magnifica organizatie politice, militari si culturali a Japoniei?! Si luptdm din risputeri pentru ,,progres", dar si nu ne legim prea nrulte iluzii de el. Dacd acesta ar {i destinul nagiei noastre - 9i numai acesta - am avea toate motivele sd fim pesimisti. Semnele ne aratd, insd, cd Romdnia are si un alt destin. in foarte multe din articolele pe care le publicem de cAtiva ani in aceastd foaie, intempinArrt cu oarecare neincredere ,,voga" primatului politic]Nu o datd an afir mat ci RomAnia moderni este opera cdtorva generatii consumate in poiitici - gi cA misiunea tineretului romdnesc nu poate repeta aceaste vointd de cri:atie in orc/rh politic a generafilor trecute. ir.r deosebite prilejuri

47

am accentuat ca nurrrai un printat al spiritualului poate fructifica munca tineretului. Cend in toate tirile,,inrelectualii" erau f.,rscinati de,,politici", gi aclerau in rrasi la o irleologie cle stinga sau cle dreapta - noi ue incipi[ananr sa afirnrint ci misiuneir RonAniei este (ie a face istorie, rirr

omeneasci pe care spirituali, pentru creQtinismul ei, pentru Perfec(iunea

.r..alU"s.'C"lrrin.Oameniidinaltelocuriigiindreptauprivirilespre
Genevacaspreunnoulerusalim'lstoriaRt'formeiadoveditapoi'cetde larur"li- genevez' Dar pe noi nu ne intereseazi aici lumesc era "c"qt unicul ceas nlinciuna Reformei' Ci numai un singur fapt: ca
aclevdrul sau sale creqtine' c6nd Geneva a <lominat Europa a fost ceitsul revolu{ici o in Romdnia de astezi nu se intampla o noud Reforme' Dimpotrive' Dar ortodoxia' atlincire a celei mai vechi forme de viagd creqtineasce!

nu de a face po/raci. Si a face istorie insearrni a crea un ,,ont nou", ctr ur-r alt sens al existenii. Seurrrele ne ar ati ci destinul Roruiniei moclerne cu acest ,,om nou" incepe: ci dintr-un primat al spiritualului, adici al valorilor cresrine, isr vor trage lrrana 9i tdria noile generarii. Conentariul no stlu la jurimAntul legionarilor incerca si puni in lumina srrucrura creinni a vieqii rrneretului romanesc de astizi. O inspiimantitoare voinli de cre$tinare stdpine$te rstdzi sufletul elitelor tinereqti. Mistica aceasta - care nu e /roua-, ceci se afli pe lrrcurile noastre din tin.rpul cAnd se zimislea poporul romAnesc coinciele cu setea neamului intreg de a se improspita sufleteste, de a se

ortodoxianoastriarputeasistraluceasceintrcziaplopiatigisidomine pe cate nu o are li pe intreaga Europi. Nu prin puterea ei de prozelitism universalismul .".", .ir".,tr"l, ." o poa; avea' deoarece se deosebes'te de prin miracolul unui catolicismului ql de atomismul protestantismelor' Ci lui istorice' numai cu neam care crefte, se fortifici pi i'i iustifica misiunea

intdri si a se spiritualiza. Veti intdlni pretutindeni astdzi, in toate sftaturile sociale, oameni care-gi cautd un sens al existenlii prin valorile crestine. Jertfd, munce. viati asprd, temnige, renunlare la bucuriile lumegti - au ajuns tel si sens al
existentii pentru {oarte multi oameni, care trdiau peni acum la intdnplare,

cA oamenii alutorul valorilor creltine. Cend intreaga Europe recunoaqte pohdc de semnifica$e nu pot fi conduti cae.t, anes;fe - li cA numai un ptimat ce o unui neam - Rominia i;i ingnduie ,,nebunia" sa arate Apusului viali autendc creqtini' perfecte viaF civild nu se Poarc implini decdrprintro sd facd superb d€stin pe ctr€ qi'l poate gisi un neam este .a

li

in

afara oriciror valori spirituale. Togi acegti oameni cred pi vor sd

creadd.Toti nddijduiesc o tard noud prin harul lui Dumnezeu si asprimea

vietii lor crestine. Iatd, prin aceste schimbiri adAnci, nevdzute gi neauzite, se pregdteqte destinul Romdniei moderne. O tari si un neam care trdiesc roral sub semnul Crucii. Ceea ce n,au izbutit sd realizeze sau se pestreze neamurile Apusului - se incercim noi, si infiptuim noi. Daci poate fi vorba de o misiune a Rominiei, de un om nou creat de romAni - aici sunt, in aceastd colectivi sete de sfinlenie, de creEtinare totali. Geneva n.a inseurnat plea mult in istoria luntii. Dar a fost un veac cincl Ceneva clomina in intreaga Europi: acolo ffiia Calvin, acolo incerca el sd realizeze o vinli creitini (dupn capul iui, e drept), Atunci Ceneva strilucea ca urr far in Europa, Era c{ati ca exemplu g:entu libertatea er
48

".1 isbrie p n valoi suPn'istorice' RomAniei Daci ne invrednicirn si aritim lumei acest lucru' misiunea pe care fi'au recunoscut'o Grecii' se aliturl, in istoria Europ€i, misiunei Romanii, Germanii 9i Slavii.

-"i

lVremea,

anX,

.47'1,ZB februarie 193?' p'3'l

49

REVOLUTIE CRE$TINA

Anul 1932 a insemnat in eputul.luptei intre Nu lupta intre bitrini gi tineri "generagii"' -cums-a intre croui r".,, o" i" ;;;;. " economicului gi al politicianismului),

in isoria RomAniei moderne. De aici mirarea indignati a oamenilor lumii v.:chi. CAci tineretul, care se arati t<rtugi dornic de luptir gi de sacriiiciu - nu voia Ei nu fdcea pohticd. Lupta era dusi pe cu toml alte niveluri - inaccesibile, firefte, poliiicieniior. De aceea mi s-a pirut lipsiti de sens formula ,,despoliticiani;area tineretului" - cirnd nici unul dintre dnerii cresculi in
rnisdca noud nu era preocupat tie nici un fel de itlee sau scop politic. Dealtfel,

;,,1'"'l:il:.fi:H.Tfin.iir:*il1

.care indrdznea sd creada in Duh (prim"., din 1927 s-a ndscut cu constiir

iar pe a. rtr, p".,. Iu*1" nouu,

,oo,.rli",f. ii".".J" 0".."rr.,

faza eroice - sacrificiu, renun!are la sine, ascezi.'sensul istoric al rn,u.ln^i.*.r,ri .ru .*. deloc greu de descifrat. Avdndu+i "..rr., izvoarele vii in cregtinism _ Ei creptinismul inseamnd

spiritul. Subordonare care inseamnd,"l'iJ:::li mai ares in

,"n.*in"-u.,.ii.i"T;'ll'ii.

jH.:Xj:.i;.,1,*:

..rdsturnarea

Iu.'r.,.,.u,'.roor,,uiri,;;.,*:"
De cdte ori
a

nou. Cdci omul timpurilor modr apdrut in istorie un

tutur.. *1""1".,;_

.;';;.:il;;;';T''J.r, ..
i,".

- istoria care incepe acum nu timp, decit revolugii spirituale. $i nici una din rerolugiile t:are s.au fdcrrt, sarr sunt in drum de a se face nu s-a desfdgurat atdt de total sut' semnul spiritualului ca cea a tineretului romenesc. Nici una, mai ales, n a incercat o ate! de des5vargiti ,,reactualizere" a crcitinismului res{ritean. De multe sute de ani se pirea ci cregtir-risrnul risititean nu mai poate crea forme istorice. Lumea rno,.lerni, de la F.enaqtere incoace, ftecuse pe llnge acest crefrinism risiriiean, ignorinduJ sau dispreguindu-l. Tot ce mai pirea ,viabil" din
vr cuno.ire, pentlu o buni bucate
clc mesagiu I Mintuircrulrri era cir.rtat gi gisit in formele occidentale gi nordice

e':r revoluliilor politice fiind incheiatd in 19lti

J"";,T,t'.ti::

spiritualului,

al valorilor spirituale. Lupta inne. luminu U, ,"*"..f ao. nu ra fi curmati decdt la sfdr;itul veacurilor. Dr;;;;;;;r"
a

on

I-,'jbl:il;T[?,I
u,

ale cregtinismului. $i iatd, deodati, la zece ani dupi sincopa ottodoxiei ruqetti (desrul de aproximative, dealtfel) - apare o nou[ formd de viatd istorictr, revolu$onarl, alimentatl de ortodoxie. Deabia acum lncepe a
lngeles seruul acestei revolugii cregtine care incearce sa creeze o

nou, el s.ainftptuit prinft_un pfimat

fi

,u"

Rominie

toate, depdgirea fireascd a acestor instincte.

imnlinit a..u, p.,"o_. *.r"f"rli.rir.r.u la insti nctele de conservare individualr. O."l ; ;;.;;;,
s_a
.

luminii nu

,

;;;;:il:t:

troul, crgdnd intei un om nou, un creqtin perfect - 9i cate inlocuiegte vechea ,,via1d politice" printr-o ,,via1i civild", adicA rcstaureazd raporturi de omenie 9i de cregtinitate in sdnul aceleeaqi comunitdqi de singe. Deabia
acum incepe si se vorbeascd despre o ,,misiune a Romdniei". Cdci o misiune

Depiqire de care istoria !ine intotdeauna seama. Este deartfer semnificativ ci nici in istorie, nici ln eternitate nimic nu r" a.Ua"aq,. decdt printr.un acr de renuntare. lstoria unui renunlarea la viagd a unui numir "."rnr,, o.riliu r*u imens tje oameni. Dar,"d.;;;.".", mantuirea nu poate fi nedeiduiri decdt clupd .. o*ut ,".runrre to ,in., t" limitele indiviclualitdtii
.r"1.

istorici nu poae fi justificati decdt printr-un ,,imperialisrn spiritual", ptintro noud valorificare a vielii omenegti, la care participl un neam inneg. $i aceasti valorificare a vielii umane o incearci pi o realizeazi tineretul romdnesc de astdzi, prinrr,o triire cit mai aproape de idealurile creftinete$i rdslritene. Daci ea va izbuti pdni la capit - daci va cuprinde, adicd, intrega
comunitate romAneasce

Asemenea ,cauze,,, asemenea

-

va fi cea mai mare revolutie a veacului.

"iclealuri,,nu 50

se mai

intAlniseri demult

lBuna Vestire, anul I ( 193?), iunie 27, nr.100, p.3l
5t

PILOTII ORBI

dupi

care se va qti cine

meriti

sd supravie{uiascd gi cine iqi

meriti soarta

de rob

- elita noastrd conducdtoare isi continud micile sau marile afaceri, micile sau marile bdtilii electorale, micile sau marile reforme moarte. Nici nu mai gdseqti cuvinte de revolti. Critica, insulta, ameninprea -

potitic,icleh,tit;:;:";:,';::::::::::;::i:;::,::,::;::i:,,:":',,
distus lsurghezla nagiot.laln nkr.rut rl)rrnllnr rn ")),ir-oo"ru cd s'2 ndpistuit rifinintea, cii sa intodL," 1roliririnnir.r,,,l t "rr,, t: cd ,e-au desnatktn.ttio, prnfr"iunit. !ildyn6nt, tiirrr' ,ror, crine inzp.rriua sigurangei sarulLri;i toar, nnpi rteantuhti nostu, ar purca _
ca- s-a
a

hnoralitatea c/asei

<:ondt

maivid, nu maiiud, nu mai simt. Instincrul de cipetenie alelitelor politice, instinctul
toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acegtia sunt invalizi: nu

in coclru,

statal, va stins. Istoria cunoaste unele er<emple tragice de state infloritoare gi puternice

Mentoria generay'ilor viitoare w pdsm, ctrn n ilo r cu mpliti 1916 I 91 8 _ lxe

l'.)n ,;r;;-r;;";;;io clupd narea ,,,r;;;r-;;;;'_iii* *n^n.
se

epoci care a urmat

uni i

tutLtror ront6nilor.
cr

id se se rr,r;;;;; ;;;;;;;';;:: :: ***

cuvine, eforn rile

Si

eroisnzul

*,

Dar cred cd este o crimd
aproape douizeci d.,", cd i-am pierdut (Fi cdnd vom

.;;T:;:;T:T,:: Tl$::,::,:f .X.ffI;
I ;::
mz
-

in mai pulin de o sute de ani feri ca nimeni si ingeleagd de Oamenii erau tot atdt de cumsecade, soldagii tot atdt de viteji, femeile tot atAt de roditoare, holdele tot atat de bogate. Nu s-a intAmplat nici un cataclism intre timp. $i deodatn, statele acestea pier, dispar din istorie. in cate!€ sute de ani dupd aceea, cete,tenii fostelor state glorioase igi pierd limba, credintele, obiceiurile - 9i sunt inghi$fi de popoare vecine. Lunnea condusd de pilogii orbi se loiise de stdnca finali. Nimeni n-a inleles ce se intampli, dregitorii fdceau politicd, negugdtorii igi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste qi giranii de ogorul lor. Numai /storle ftia ci nu
care au pierit
ce.

pace atat de inderungate?l) surparea lentd a statului romanesc

ff;,':j'J.l::ff;?T:,:'i:11;
."d.r". ch;;;"-r;;;;;;:"**,

care a avut frinele destinului ro de Ia intregire incoace' s'a fdcut vinovatd de cea mai gravd ,.udrJ,'uttu"

contemporanirors,;r*i,,*.,ilirlil:"'i,::::;:;),::l;'::fi

r". *.,"," n",, *., :-11::a neamului romdnescr *.J::":: ;:'"::[:,*;:Til,tl1T::J sforrcd oar renll care ne-au condus qi ne conduc nu tnai vdy'.
este condusd de nigte
^_ _-,ln*.uno,Otn epoci pe care le-a cunoscur rnult incercata Europd

capacitate politicd. Nu e vorba d o simpld geindrie poriticianisti, de un mirion sau o suti de milioane fur

;rll

cele mai tragice, urai furtunoase si nrai primejdioase

piloti orbif Acum,
52

.*j*

;

,,","i",,.*,r, o*rr*U,. .r*" *OrU
iu

nrr."

multi weme povara acestui stdrv in descompunere, neamul acesta care are toate lnsugirile in afard de cea capitald: instincrul staal. Crima elitelor conducdtoare romanegti consti in pierderea acestui instinct !i in infioretoarea lor incongtien(i, in incipigdnarea cu care \i apdrd ,,puterea'. Au fost elite romdneEti care s-au sacrificat de buni voie, pi-au semnat cu mana lor actul de deces numai pentru a nu se impotrivi ,rsro.r/er; numai pentru a nu se pune in dalea destinului acestui neam. Clasa conducdtorilor nogtri politici, departe de a dovedi aceasti resemnarer intr-un ceas atet de hagic pentru istoria lumii - face tot ce-i sti in putinti ca s6-gi prelungeasce puterea. Ei nu gAndesc la altceva decdt la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care Ei le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. $i nu in aceste cdteva miliarde risipite gi cateva mii de congtiinqe ucise sti marea lor crimd, ci in faptul cd mdcar acum, cdnd incd mai este timp, nu inteleg si
va mai duce
se resemneze.

5i

., pllotlt
_

Sd amintim numai careva fapte gi vom inqelege de cdnd ne conduc

orbl.

de foarne. Am luat sate de romAni din Banat qi am colonizat Cadrilaterul
sd pSsrrim pe baneleni acolo unde sunt gi sA aJucem ia {rontiera numai macedoneni, singurii care rdspund la cu;it cu toporul gi la bulgard insulte cu carabina. Astdzi romdncele bAnagene cerqesc in Balcic...

Cel dintAi lucru pe care l_au fdcut iugoslavii dupd rizboi a fost sd color-rizeze Banatul rom6nesc aducAnd in *"r, a.." iu"guf?-***i *f. mai pure elemente sarbeqti. lugoslavii, atunci
linigtea gi coheziunea politici pe care am fi pututo rrol, froUt.." croatd isbucnise cu violentd. Cu toate acestea, gtiind cd^*" ac/eudrata granitd nu e cea insennatd pe hdrti ci limita pdni unde se poate intinde un neam (Nae Ionescu) - au fdcut tot ce le.a *", i., pu,ingJ." ra jude,tele romanegti. Si se pare cd au- reusit. in or,..
a avea

- in loc

ca $i

,.u_l .r"u d.p"n d.

Dintre toate minoritdtile noastre, in afari de armeni, numai turcii
erau cei mai inofensivi; i-am lisat si plece. Pimdnturile lor, in buni parte, au intrat in stdpdnirea bulgarilor. Bazargicul este complet bulgarizat. Ceva

Banatului, stau rnasive coloniziri pdcii...

i.r""i"."f"._ .* "**'il ur"rr,o sArbe$ti, sate care nu ex;r,;;i;';;;r;;;
majo;it;te. N1b1.url
germanice,

nrai mult. Am ldsat pe bulgari si.gi cumpere qi sa cultive pdmiLnt pdnd la Gurile Dundrii. Pilotii orbi s-au fdcut unealta celei mai inspdimAntitoare crime impotriva fiingei statului romdnesc: inaintarea elementului slav din josul Dunirii spre Delti;i Basarabia. N-a fost un singur om politic romAn

guvern romdn n-a ficut, insd, nimic penftu aceste singurii aliali sinceri pe care i-am fi putut
elementele maghiare. Dimpotrivi, de la unire

La ,,plebiscitul" din 1918-1919, rcate sa6e fvdbefr.r au votat alipirea la Romdnia Mare. ga obEinut astfel o impresionanti

.l.a"r,t"

avea pentru ca sa

unirea tururor

r. int,elegeau cu gvabii. Am fi putut profita de **,. *rr,g.t.*j N,"profitat. Dimpotrivd, am ficut tor ce ne., \r.r," ^,,,,^-. ^:--.'^_ele,'.nr.lo,

fost necontenit umiligi _ iar ungurii favorizati. tC.. i.i"Jij-'r""_pU inlrerioritate am dovedi, fiindu,ne teani de urnguri).i., fSfg r"r;.,u

*-"..

.ona.""l"urrra. ,"gi, ff 9*Ur, *

ci ultima noastri nddejde, aga cum suntern inconjurati de oceanul slav, este sd ne impotrivim cu toate puterile unirii slavilor dundreni cu slavii din Basarabia. in loc sd alungdm elementul bulgdresc din intreaga Dobroge - noi am colonizat pur gi simplu Gurile Dundrii cu
care sd inleleagd

gradinari bulgari.

a,

in
s,i

acelagi

timp, pilotii orbi au deschis larg porgile Bucovinei

gr

Basarabiei. De la rdzboi incoace, eweii au cotroplt satele lr.-ramuregului

Bucovinei

gi au

obginut majoritatea absolutd in toate oraqele Basarabiei.

Ceva mai grav: rutenii s.au cobordt de-a lungul Basarabiei gi astezi mai au

gi sunt impotriva noastrd.

r.r,.ii.,,'L:,";HUliffi i:":':::ff

foarte puqin si-gi dea mAna cu bulgarii care au suit pe Dundre. Reni este

Ungurii au colonizat granita ince din 1920, degi 9i astdzi se gdsesc c6te sute de mii de rom6ni. Noi ;tiu n-aveam nevoie de coloniziri, pentru cd toate satele de pe frontierA sunt romdnesti. In schimb, am stat cu mdinile in sdn si am privitcum se intereqte eleme_ntul evreiesc in oragele din Transilvania, c"rn'nlr, ,_r'*rri".r" conplet, cum fara Oagului s,a pdrdginit, crrrn s_au fecut coloiirdri .le plugari evrei in Maramureg, cum au trecut pdclurile din Maramureg gi Bucovina in mina evreilor gi maghiarilor erc. eti. Cei 10.000 de ldrani romdni veniqi clin Ungaria continud se moard

^ inapoia acestei centuri de fier nu

punctul de unirq a ceior doud populafi slave - pe pdmant romenesc. lmediat dupi rdzboi, in Basarabia romanii reprezentau 68 Ia suti din populagie. Astizi, dupd statistici oficiale, ei sunt numai 51 la sutd. Elitele politice romanefti, in loc si se intereseze de-aproape de problema Ucrainei prin incurajarea agitagiilor separatiste - a$a cum au fdcut guvernele austdece pand la rdzboi, incurajdnd sistematic pe ruteni ca si loveascd in romani gi poloni - s-au multumit si tolereze intinderea ucrainienilor nu numai in Bucovina, dar gi in Basarabia. in anul 1848, rutenii din Galitia revendicau o parte din Bucovina pentru provincia lor (Galitia), care ar fi rrebuit si devini semi.autononi in reorganizarea Austriei pe baze federale (planul Palacki). Rominii
55

54

ucrainiene dincol<;de Nistru (crear.ea statulultampo; Uctainaj si.au aritat prietenia fatd de acegti slavi lesandu_i si se inmulteascd peste masurd in Bucovina gi si coboare cdt mai jos in Basarabia. Astdzi, un savant ucrainean de la universitatea din Varpovia, refugiat politic, expune ia."rnln.rut a. geografie dir.r Berlin hdrti ale viitorului stat uctainean in .or. gar"r. inglobate Bucovina gi Basarabia. Nddajduiesc acestea, prietenul care rni,a at ucrainean (piofeso, 1", n,*., ir"::; pe toate
cd la ceasul

se apere (rn constituanta austriaci de Ia Kremsir). Dar rutenii, dupd rizboiulcel nrnr., .u gari, un n."9-rf,", in pilotii orbi aj Romeniei care, in loc si Iuptl "lin, pentru ,evend,.ur,l.

brcovineni de atunci au sdut si

l. cu"ju,il"**,f.
fi nevoie.

cism", ,,hitlerism"1 Oamenii acegtia, care sunt oameni vii 9i cJarvizitori, i;i apird primatul econornic 9i politic pe care l,au clobdnclit cu atdta trudi risipirrd atdta inteligenli 9i atitea rniliarde. Ar fi absunl se te aqtepfi ca evreii si\ se resemneze de a fi o minoritate, cu anutnite elrepturi qi cu foarte nrulte obligaqii - dupi ce au gustat din mierea puterii qi au cucerit atdtea posturi de comandi. Evreii lupti din rdsputeri si-qi men[ind cleocamdati poziliile lor, in aqteptarea unei viitoare ofensive - si, in ceea
ce

ni

priveqte, eu le ir.rgeleg lupta gi le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.

;,';ljjffii:1,ilT:Y,:r.',,i::";lj::

Tristelea gi spaima mea i9i au, insi, izvorul in altd parte. Pilogii orbi! Clasa aceasta conducatoare, mai mult sau mai puqin romdneascd,

- pentru

ca 6d

facem amAndoi dovada, daci va

isoarea, ch ia , ," t 1, grr,rr nrl r ra nu .ul *.1.r. de celelalte. Ca gi cdnd cehii au sovdit sd paralizeze' pand Ia sugrumare' minoritatea germand!
r

sd persecute fdtis, cu

Ca 9t cand trg"rf*i, qlJ"frar,, s-au gdndit la trarate cdnd au lnchis scoliie 9i Uo.ii.il. .orn-arr.9rt, dczrrltiona]izind cdte zece sate pe an. Ca si cdnd ungurii nu 5i.au Dermis inch

O-""" ;i.i imi vor aminti rratatele de pace, cla-uz"l. .inorltaqilor. C" fr.i"a tratate au putut impiedica pe Kemal paga ^."f""U, si rezolve problema minoritdfilor mdceldrind l0O.O00 de greci in Anatolia.

ci ele nu vor avea nici o urmare. $tiu fo".tl Ui.,..U.lr"ii *. tipa ci sunt antisemit, iar democragii cd sunt huligan sau fascist. Stiu -,". foarte bine cd unii imi vor spune cd ,,administratia,;. _

sd mai continui. Si am fost stepanit de acest.inspaimintetor .lnutil sentiment al inutilitetii in tot timpul car am scris paginile gtiu Foarte bine

;;;!a,

politicianizati pdni in mdduva oaselor - care atteaptd pur Ei simplu si trcaci ziua, sd vind noaptea, si audd un centec nou, sA joace un joc nou, si rezolve alte hertii, si face alte legi. AcelaEi gi acelagi lucru, ca;i cdnd am trii intr-o societate pe ac(iuni, ca gi cind am avea inaintea noastra o suti cle ani de pace, ca gi cind vecinii nogtri ne-ar fi fra1i, iar restul Europei unchi 9i nagi. Iar dacd le spui cd pe Bucegi nu rrai auzi rominegte, ci in Maramureg. Bucovina ;i Basarabia se vorbegce idi5, ci pier satele romdneqti, cd se schimbi fata oraqelor - ei te socotesc in slujba nemgilor sau te asiguri cd au fdcut legi de proteclia muncii nagionale. Sunt unii, buni ,,patriogi", care se bat cu pumnul in piept s,ili amintesc ci ronAnul in veci nu piere, cd au trecut pe aici neamuri barbare etc.UitAnd,
siracii
cd

in Er.ul Mediu romdnii

se

hrineau cu grdu

gi peqte gi

nu cunoEteau

nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitdnd cd blestemul a inceput si apese neamul nostru odatd cu introducerea secarei (la sfAr;itul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grdului. Au venit apoi fanariogii care au introc{us porumbul - sldbind. considerab il rezistenla qiranilor. Blestemele s-au tinut apoi lanq. Mnlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolisnrul (in Moldova se bea pAni in secolul XVI bere), austriecii in Arde:rlsi ,,cultura" in Principate au adus sifilisul. Pilotiit-rrbi au intervenit gi aiir. cu imensa l,.rr putere p.rliti, i $j c,lminisrrativi. Toatd Muntenia gi Moldova de jos se hrineau iarna cu pegte sdrat; ciruqele incepeau si colinde Bir iganul indatd ce se culegea porumbul gi
57

suntem singura lari din lume care respectd tatatele minoritdtilor, incurajdnd orice cucerire de-a lor, pr.u.arinarl..rlturn ri ajutdnduJe si-si creeze un stat in stat. $i asta nu nun,"i ai., lru.,er"rl J"u prostie. Ci pur gi simplu pentru cd pitura conclucitoare nu mai stie ce inseamni un stat, nu ntai uede. Pe mine nu mi supiri cdntl aucl evreii tipArrtl:
,,andsemitism,,, ,,fas.
56

C.red,ci

pe$tele acela

sirat, usclrt cum era, alcdtuia totu;i o hrane substanliali. Pilotii orbi au creat, insA, nustul pegtelui. Nu e atdt de grav faptul ci la

lor rim6n tot in tare Dacd

aqa

colc'ntza stitu lucrurile nu vdd de ce n'am

Brdila costi 60-100 lei kilogramulde pegte (in loc si coste 5 lei), cd putrezesc vagoane intregi cu peste ca sd nu scadd pretul, cd in loc sd se recolteze 80
se recolteazd numai 5 vagoane (restul putrezeqte), grav e cd tdranul nu mai mdndncd, ;i se vinde numai unul cle vreo 10 ani, pegte sirat. $i acum, cdnd populaqia de pe malul Dundrii

de vagoane pe zi

din lacurile clin jurul Brdilei

taracuenglezi,cicilieisuntmuncitoriqiinteligenli'Datunneamin vorbegte despre calitilile *a'"tatqtt asfel' fi-!i ;;;tilJ;tiot"" mAi are ntttk de trdit' Fl' ca neam' nu unr:r oameni striini - nu nai ate in'd.Jreptul sd se misoare cu istoria " pugin unelte in m6na strdinilor Cd pilotii orbi s'au fbcut sau nu nici
Singurul lucru care t*.;;;;."*^date' nu qtie ce inseamnd romdn, de la 1918 incoace' n'a $tiut 9i ;;;;;it;t.
interese azi este faptul ce

e secerati cle malarie, guvernul cheltuiegte (vorba vine) zeci de miloane

cu medicamente, uitAnd ci un neam nu se regenereaza cu chinind qi aspirind, ci printr.o hrand substanliali. Nu mai vorbiti, deci, de ceie lapre inimi in preptul de arama al
romdnului. Sirmanul roman, luptd ca se-gi pestreze mdcar o inimd obositd care bate tot mai rar Ei tot mai stins. Adevirul e acesta: neamul rominesc nu mai are rezistenta sa legendard de acum cateva veacuri. in Moldova gi in Basarabia cad chiar de la cele dintdi lupte cu un element etnic bine hrdnit, care mdnancd grau, peqte, fructe 9i care bea vin in loc de tuici. Noi n-am ingeles nici astizi cd romdnul nu rezistd bduturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunioard. Ne ldudnm cd ,,tinem la beuture", iar gloria aceasta nu numai cd e ridiculd, dar e in acelagi timp falsI. Alcoolismul sterilizeazd legiuni intregi gi ne imbecilizeazi cu o rapiditate care ar trebui
sd ne dea de gdndit.

un stat.

$i

asta e destul ca sa

incepi si plangi'
lVremea,

v.505,

19 septen.rbrie 1937'

p

3l

...Dar pilotii orbi stau surazdtori la cArmi, ca gi cdnd nimic nu s.ar intAmpla. $i acegti oameni, conducltori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bund,credingd, gi cu bundvoingd.; numai ci, a9a orbi cum sunt, lipsili de singurul instinct care conteazd in ceasul de fagd - instinctul statal - nu vId guvoaiele slave scurgdndu-se din sat in sat, cucerind pas cu pas tot mai inult pimant romanesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia gi meseriile care dispar lisAnd locul altor neamuri... Nu simt ci s.au schimbat unele lucruli in aceastd (are, care pe alocuri nici nu mai pare romaneasci. Uneori, cAnd sunt bine dispusi, lti spun cd n-are importanfe numirul evreilor, cici sunt oameni muncitori gi inteligenti gi, dacd fac avere, averile
58
59

MITUL GENERALULUI

^ atAt
r,

ibli",..;

Mitul care s-a creat in jurul Generalului Cantacuzino_Grdnicerul in lumea militari cat si in r
r acesta

_
c,

slugii lingugiggare ca qi feciorul iobagrrlui bntut la alpi - aduceau. intr-o Romdnic liber i, cor':rplexele de infcrioritate ale strdbunilor; le tremurau 4,inir-ile, l. ,*nrur"u ininriie, le trenura i,ratul. ii:r tinrp'ul Iui Enrinesctt, cr s.i astizi, la;itatea, lingugirea, turpitudiuca, ipocrizia, viclenia - euu armele dc iupti si cle apiraie ale acesinr rol,.i tlezrobili. ;iiugi care aveau in i,in,:le lor ur sdnge tot a$t de hicisnic, fie ci veneau din Fanaq din Balcani

conducdtoare gi politicianizate.
cutezdtoare unicitate.

;", #':.:i:; :l THili ::Tili,",T: vrednjcia fird seamdn a cetdfeanului; il;;;.;;,;ir'i::: inspeimantdtoarea descompunere morali a intregii noastre clase
M i tu

;;;;;;;'; ;;u J.';.'*ele

civi

ie'

;;;; ;

presu ieste' el

si

ngur, cdt

rlu din

Bdragenul ncstru...

Profilul spiritual al Generalului Cantacuzino capdti parci o nai

simlul or,carer ,,d.rs pAni li absurd" (cum se cxprin-,d belferul modest) - au izr:,l.i, in rnijlocul unei clase conducitoare r:<.rrup.tc, ii,;ure iml:erial!. a Generai,riui CantacLtzino. Ft)arte pulini dintre contemporanii sdi.il ,,intelegeau"; erau mulli chiar, care, spre onoarea lui, nici mdcar: r,u-i luau ,,in serios". Ctrm ,si infclegi" sau ,,si iei in serios" un
Cu rrlul,. vtecinrcia,

on: c.'rre-gi aperd onoaiea in orice c1ipi, care nu primegte nici o tranzaclie,

9i fdri simgul onoarei. O..Ur.r"'r.**,,, clientela politicd romdneasci era coplegita de tigani .Jezro;,;;;'r;.lj 9i de.copiii iobagilor romAni, care nu izbutiserd incd se.li starpeasce complexele de inferioritate.

;:;;ffi I :H:,J:.:';fi :::H:]::f ;*ilj::; unei societeti fdrd traditie eroicd
, i

Ihteleg acum ce inseamnd o tadi;ie si un sAnge erojc. Generalul Cantacuzino, nAscut si crescut cu o respirade medievald, fiind unul dintre foarte rarii contemporani care n

nici un cornpromis, nici o ,,interpretare"i! Un om care-gi respecte cuvanui, !si inlelege iurdmAntul de oltean ca o logodni cu moartea qi iqi valorifici

r.-",,;;.;,

in miilocul unei
srouoziiror, iobaei
(J oe

lir1,::l:l:".:*ra mnrtate aristocratice, brrbir
veacuri de
u

n"ilil;H:':::il:ffi;',::l:1H: ::l:i:i parcd.din legendi.
Nrc, rin t.,trnptex Je inferioritare,

asemenea

m i ri

nse,,"

libertatea, simdnta adevdratelor neamuri boierqti;ise pdrdginiseri rdzdsiile era fo.arte greu sd traiegti liber Era greu si .,u simti tdu umilirea gi frica strdmogilor

:";:::1' #;;:::'1, ?:lff l'::::,1":;
tii,

mdnclria 9i bdrbnfia din timpurile

,r;rr",; ,^*;;;; or,;*.";:;i;;;rr*, l" lui $tefan sau Mihai u,"rri'i..,.r",
sd re

reinrorci,

continui de acte de curajl sociali - cu crre nu ea solidarizat niciodati - domnea ac:.aqi iesct mpunere morali ca qi in clasa cuceritoare, a slugilor gi ler antinilar. De aici, profirndul dezgust pe care-l marturisea Generalul fali. de romeneasce, intrati, in marea ei majoritate, in putrefacEie... 'boieria" inrbrntigind idealurile kgiunii, Generalul Cantacuzino a recunoscut in noua sa familie spirituala aceeaEi iubire de libertate, acelagi simg al onoarei s,i demnit5lii, aceea;i nepisare fali de moarte, de suferingi;i de prigoand - pe care le pistrase intacte in sufletul sir.r de oqtean, apirAndu,le impotriva tuturor. A recunoscut in Cipitan gi in legionarii sdi morala medievald, birbiteasci, romdneascd, pe care deznidijduise s-o mai vadi stdpAnind sufletele contemporanilor. De aceea a pdrut multora mireculoasi soliclarizarea unui General clin alti generagie cu idealul ascetic gi eroic al tineretului legionar. Alirturi c{e cAteva adeviruri mantuitoa{e pe care Generalul Cantacuzino le-a dobdndit prin integrarea sa in Legiune - Ei ce laudi mai rnare poate fi adusd unui om care are atdta prospetime sufleteasci
viaga cu o serie

in cl"-a

sa

60

6l

simrului de rispundere

Al6turi de in ijealurile legionare crezul siu intact. Opera de educaqie ,pirituali a Ll.gi,,nii, restauaarea strdvechilor virtuqi virile in intreg neanu/ romirefc, cultivfrrea
aceste cdteva adevdru ri noi, Generalul Cantacuzino gi.a regisit
qi

incet se invele, in amurgul vieqii, de la nigte copilandri?!

-

ANCHETELE BUNEIWSTIRI

inspiimenta pe contemporani. Dar pilda ,"fiir"f"'"" ii .o'u.,rlr.r. Credinta si vrednicia nu ii erau insusite. Mitul Generalului Can[acuzino a fost prelqql gi fructificat de Irrmea noui, legionard, in care viaqa sa de rn"grifig prceuri;f n;;";;;"ir, * o curiozitate psihologici sau sociali ir"*, = €i ; infd# admiragie, dar gi cu dragoste. Tinepii ggtrg iSi ineep Via[a pr.p€Afindu{p de moane alcitu iesc astizi marea familip qq*inuuni in ,u* nir*il. iii"nrr* pre-fanarioti, realizate de c.ngmiul

Cantacuzino in propriul sju trecut... ,,Mitul" crear cle lumea veche in jurul numelui QepplglltlUi izvora tocnrai din ,,unicitatea,' si ,,curiozitatea,, vieqii *fg, rqf€ Ui,nu",;;;rr rru

jerifi -

toate acestea $i re recunogtea Generarur

,,DE CE CRED

iN BIRUINTA MISCARII

LEGIONARES''
Rispunsul domnului Mircea Eliade

il;;*u*

*

DI. Mircea Ellade, ntentbru al Societigii scriitorilor romdni, a binevoit sd ne rdspundd unndtoarele ]a ancheta ziarului nostru: ,,De ce cred

in

veacului intreg.

dilil;;.;'iljr*_rli"l,,**

bir u i nya M$cnrii Legionarel

":

IB'ry,v,e#nranl

(191?I scr,pmhie 14, nr. lF9, p.2l

Cred in destinul neamului romdnesc - de aceea cred in biruinp Mi.scdrii Legionare. (Jn neam care a dovedit uriasre putei de creayie, in toate niuelurile realitdgii, nu poate naufuagia Ia periferia istoriii' intro democngie balcanizatd fi Intro catastrofd ciuile.
Pu$ne neamuri europene au fost inzestrate de Dumnezeu cu atetea virtugi ca neamul romdnesc. Unitatea lingvisticd este aproape un miracol (limba romind este singura limbd romanici fera dialecte). Romdnii au
fost cei mai buni creatori de State din sud-estul Europei. Puterea de crealie

spirituald a neamului nostru ste merturie in folclor, in arta populari, in sensibilitatea religioasd. Un neam hdrezit cu atitea virtuli - biologice, civile, spiritr"rale - poate el pieri feri sili fi implinit marea sa misiune istorici? Poate neamul ron.rAnesc si-$i sfArgeascd viaga in cea mai trisd descompunere pe care-ar cunoagt?o istoria, surpat de mizerie qi sifilis, cotropit de evrei qi sfdrtecat de strdini, demoralizat, trddat, vdndut pentru
OL

63

citeva sute de milioane de leii Oricdt de mare at fi vina pdrinlilor noqtri, pedeapsa ar

fi

prea neinduplecatd. Nu pot crede

ci

neamul romdnesc

a

rezistat o mie de ani cu arma in mdnd, ca sd piard ca un las, astizi, imbitat de vorbe Ei alcool, imbecilizat de mizerie si paralizat de trddare. Cine nu
se indoiegte de M

destinul neamului nostru, nu se poate indoi de biruinla

iscirii Legiona re
Cred
ir.r

aceasti

biruinli pentru cd, inainte

de toats. cred in biruinga

.duhului cregtin. O migcare izvoratd

l

Ei alimentati de spiritualitatea cregtini, o revolulie spirituald care lupti in primul rAnd impotriva pdcatului Ei nevredniciei - nu este o migcare polittgii. Ea este o revoluie crestini. Cuvantul Miniuitorului a fost in,teles ti triit in felurite chipuri, de cdtre toate neamurile creftine, de-a lungul istoriei. Dar niciodatd un neam intreg n-a treit o revolulie cre9tind cu toate fiinla sa; niciodatd cuvintul MAntuitorului n-a fost in,teles ca o revolulie a forlelot sufletegti impotriva picatelor gi sldbiciunilor cirnii; niciodatd un neam intreg nu gla ales ca

intotdeaunadintr.orevoluliespilituale,dintr,ovastdprefacerelduntrici' etc dintr-un omul nou ai Cregtinismului' al Renagterii ' ;;; ";-";r.t, al spiritului impotriva temporalului' dintr'o bjruinle a i"*"u.Un primat traire qi Iti"f"l *p."Lv" carnii' Omul nou se naqte prinft-o adevdratd ce cred pentru i".Oi .^r. " ttt.r.alii Cred in biruin!a Miqcerii Legionare biologic 9i ;;,il..,-it-., ;ttterea su{letulur impotrrva determtnismulut lnstinciele pentruce simt-libsrl economic. Cei care vin in Legiune vi" 'e fieciruia' frica toate acestea de conservare, lagitilile care zac in sufletul instinctelor e robul determinismului 9i al sunt infrante. Legionarul nu mai ci "n-are nimic de cdqtigat"' biologice. El;tie cn ,,n'are nici un intetes"' in interesele lui' ,",.rtd"at'r.r" Legiune Dimpotrivi' Etie cd va fi lovit poate va da piept va intra in temnile' sau cd viata va fi mai grea, ca poate

ideal de viald ailugdria gi ca mireasd moartea. Astdzi lumea intrega std sub semnul revolufei. Dar in timp ce alte popoare triiesc aceasti revolufe in numele luptei de clasi s,i al primatului economic (comunismul) sau al Staului (fascismul) sau al rasei (hitlerismul), Migcarea Legionari s-a niscut sub semnul Arhanghelului Mihail 9i va

acestea' cate "determinS" chiar cu moartea. Toate ,,interesele" 9i instinctele libertate al aderirii la ui"[ fi".arrri o*, sunt infrAnte prin marele gest de fdre urmd de paradox' ci singurii Migcarea Legionari. Se poate spune' legionarii' ;;;;;i ."r;t""rc Ei ndiesc libertatea sunt astezi' in Romdnia'ei' continue impotriva cunosc Legiunea' ca 9i cei care luptd

miri cd tinerii ,u uor-be^ro i.rpre ,,diitamra" 9i se este strivite fi in care atata spontaneitate la o migcare "personalitatea" prilejul si md ocup-altddatd de subita
libertatea suprimatd' Am avut
de teama pentru admiragie a oamenilor nogtri politici "personalitate"'

Cei care nu

intelectuali

adel

c1

lor

birui prin harul dumnezeiesc. De aceea, in timp ce toate revolugiile contemporane sunt politice, revolulia legionard este spirituald 9i creqtini. in timp ce toate revoluqiile contemporane au ca scop cucerirea puterii de cdtre o clasd sociali sau de cltre un orn, revolu{a legionari are drept tinte supremd: mantuirea neamului, impecarea neamului romanesc cu Dumnezeu, cum a spus Ci.pitanul. De aceea sensul Migcirii Legionare se deosebegte de tot ceea ce s-a fecut pend astezi in istorie, 9i biruinla legionard va acluce dupd sine nu numai restaurarea virtugilor neamului nostru' o RomAnie vrednici, demni gi puternici - ci va crea un om nou,
corespunzitor unui nou tip de viaqd europeand. Omul nou nu s-a nescut niciodatd dintr-o miEcare
64

L

cdinRomdnianuseVormaiputearidica,,personalitd.lile',.liinnebam lor' Unde sunt? Care .at. ,,personalite{" a creat regimul libertigii oamenii cu "tu..l ,uJ ,St -;,'a.r"Uam ce au {ecut politicienii noltri pentru geniul sau care au iegit la lumini prin munca' jertfi' Ce au "a."a*ru,,personalitate", au fost osandili la o viagS de mediocritate 9i

,"i.",J it'

'

pentru un Lucian Blaga sau ia.,t, potio.i.rrli nogtri, din bate partidele' allii? Ce'au fecut Aron'Co*,-rq, un Camil Petrescu' un Perpessicius 9i artigti' tehnicieni Ei politicienii pentru generalia tendrd de certurari'

ut

politici -

ci

pe care l'a descoperitvreun *u"i,ati.l C"*."e tandrul cu ,,personalitate" pe care'l meritd' i-a dat putinla se-qi fructifice o"r^Jo"f n. U, l" ous la locul Eu gtiu ca au fost i"r.f *"p sau t;lentul pentru binele 6bgtesc?

65

in biruinta Miqcirii Legionare. Cred in destinul neamului nostt tt; cre</ in revoluyia crestind a omului nou; crecl in libertate, in perconalitate si in dragoste. De aceea cred in biruinga Mi;cirii Legionare, intr,o Re.tntdnie ntdndrii si pltternjcd, int Lrn stil nou (le yiafd, carc va transtbrnta in val<tri spiritua/c Lle univensald iirculatie hogitirIe sufletulu i romdnesc.... IBuna Vestire, an l, 1937, decembrie 17, nr. 244, pp.l _ Zl
66

feudali au fost atdt de liberi de derji; pentrru cd juraserd 9i credintd (Irdes, lrust, lreve) unui sef... _ Cred in biruinta Miqcdrii Legionare pentru ci cred in dragosre. Dragostea singuri preface bestia in om, inlocuind instinctele in libertate. Dilige et quod vis,6q spunea Fericitul Augustin: gi fi ce vreil,,. ,,iubefte Cel care iubegte cu adevdr4t e liber. Dar dragostea tranrfigu.""ri pe orn 9r libertatea pe care glo dobendegte insul iubind nu va stdnjeni pe nimeni, nu va face sd sufere pe nimeni. Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt fragi. $i este atat de puternic valul de dragoste, incAt ilaci n-ar fi decdt el singur, si tot ar trebui si nidajduim in invierea neamului romanesc, adicd

;i

de tie comanda asupra bestiei din tine, asupra viegii biologice care incearci si re menEind in evazi\,, in comoditate, in cdldicel. Disciplina te intire$te pe tine, iti fAureste peronalitatea. De aceea cavalerii medievali
1qi

ascultare

intelege ponegritorii Legiunii. Discipiina creste promoveazd 9i - penftu ci orice act de ascultare poate fi u n o.t du cu*"ndi asupra ta insufi, asupra instinctelor sau anar hiei tale lduntrrice. Actul de
personalitdgile

pretutindeni, si cu cdt e mai severd disciplina, cu atat "personalitatea;'se definegte mai precig. Disciplina nu e rotuna cu,,dictatura',, cum lasi a se

,,descoperiqi" o sumd de at-aceristi precoci, secretari ,,inteligenti,,si lichele domestice, cu care s-au ,,intinerir" cadrele partidelor. Apolog.tii "..gti" de ultimd ori ai ,, persona litd[ii', sulrt tot atat.l. ,idi.rli p. cai sunt d. ipocrigi. Le aminteam cu alt prilej ci in cele mai disciplinate gi mai severe ordine cdlugiregti catolice s-au putut indl[a totugi destule personalititi. Un Thomas din Aquino nu seamini cu un Francisc din Assisi, un Bonaventllra cu un Francois cle Salle. personalitatea ct-este si rodeste

LIBERTATE

Existi un aspect al mi;cirii legionare arupra cdruia nu s-a stiruit indeajuns: libertatea omtlui- FiinJ in primul rdnd o migcard spirituald' ar.,'itr.l ca scop cieaiea unui om nou;i cl nidejde nAntuitea neamului legionarismul nu se putea na5te qi nu putea cres'te decet-valorificend
liirertatea omului, aceasd libertate astlpra cireia s'au scris biblioteci innegi fi eau linut uenumeratb discursuri de nocratice, flie ca sa fie tniiti 9i

valorificati.
\icrbesc de ,.!iberate" gi se deciare ga-ta de a rnuri in numele ei, oameni care cred in rjogma materialisti, cred in fatalititi' clase sociale, lupte intre in numele clase, primatul economic etc. Este cel pu{in straniu se auzi r'"oci6rdnd

prima lsPiritului' ,libertdtii" un om care nu crecie in Dumnezeu' nu crede in nu crede intro viatd de dupi moarte. Un asemenea om, cdnd e de buni credinli, confundi libertatea cu libertinajul ;i anarhia' Nu poate fi vorba de libcrtate decat in viaF spirituale. Cei care se refirzi primatului spiritului' cad
aut

rmrt in deterrninismul mecanicist (marxismul) sau rresponsabiliate' Oamenii se leagi intre ei prin concupiscen(i, fie printr-un destin familial sau economic' Sunt tovardq cu x p entu cd s'a intdmplarse-mi fie rude, iau pentru ca *a httAmplat s mi fie coleg de munci' 9i deci de salariu. Leglturile intre oameni, de cele mai multe ori, sunt involuntare' sunt date. Nu-mi pot modifica destinul familial' Iar in ceea ce Privefte destinui economic, oricate eforturi ag face, pot cel mult se-mi schimb tovariqii de cigtig - dar intotdeauna voi fi, firn voia mea, solidarizat cu anumiti oameni pe care ntt'i cunosc qi de care mi leagi numli intAmplarea
de a fi bogat sau sdrac.
Sunt insi miqciri spirituale in care oame nii se leagi prin libertate Oamenii

sunt liberi sd adere la aceasti noui familie spirimali' Nici un determinism

6't

ior nu-i sileste si devini fra$. Bunioard, creitinismul a ftrst, in timpurile sale de prozelitism pi ntartiraj, o asemenea mi$care splrituale la care aderau oamenii prin libertate, manali numaide doringa de a4ivalorifica spiritualicqte viata gi a birui moartea. Nineni nu silea pe un pdgen sd se
exter

TFARATITLU]

cregtineze,

parte, ridicau nenumirate obstacole conr.ertirii la creqtinism. Dar cu toate acestea, setea de afi /iber, d.e a hotdri asupra

Dirnpotrivi, starul pe de o parte, instinctele sale cle conservare pe de alti
clestinului

tau, de a infrAnge determinismele biologice gi economice _ era ntai puternici. Oamenii aderau la cregdnism desi $tiau bine cd pot sdrdci pc6te noapre, pot fi_rupti de familiile lor rimase pdg6ne, pot fi inehisi in tenrni{e pe viafi sau chiar cunoagte cea nai crdncentr moarte, moarrea de martir, Fiincl o migcare profund *estini, av6ndu-qi justificarea inainte de lsato ir.r plantrl spiritual - legionarismul incurajeazi se lnle meiaz| pe li&rtate. $i Vi in legionarism penrru cA eFti liber, pentru cd te.ai hoGrat ei depd;efd cercurile de fier ale determinisn.rului biologic (frica de moarrc, de suferinti etc.) qi ale determinismului economic (frica cle a rimane pe drurnuri). Cel dintdi gest al legionarului este un gest de totald libertatg el lntlr.irne$p ,A re rupd de toate langurile robiei sale spirituale, biologiee gi eeonomica, Nici un deteminism exterior nu-l mai poate influen;a. ln elipa canrJ Fa hotarer si liber toate spaimele 9i toare complexele rlp inferioritate diepar ca prin le farmec. Cel care intri in kgiune, imbracd penhu gtdeauna ca;aga morfii, Asta inseamnd; legionarul se simte atdt de liber, incdt nlci ntoattea nu_l mai inspaimenti. Dacd Legionarul cultivd cu atita paslunp rpirirul de jertfd 9i daci a dovedit cd gtie si facd atatea jertfe - culminAnd cu noartea lui lon Moga si Vasile Marin - asta sti mdrturie de nesfdrqita liberratg pe pnyp g[,o dobindegte legionarul, ,,Cel care gtie si moari nu va fi rob niciodati'r, $i nU e vorba numai de robia etnicd sau politicd - ci, in primul rend, flc robia sufleteascd. Dace etti gata si mori, nu te mai poate robi nici o fileii niei o slibiciune, r.rici o timiditate. impdcAndu-te cu g6ndul morlii, q1i69l Egg $ni totali libertate care ii este ingAcluitl omului pe pdmdnt.

ion M:rqi;L ;i Vasile Mll in, rlc;i ile farnilie spirituald' deosebitd, au cre.;ut iir n{iarte cu ac'i'er;i tirie 5i au c;utat-.'cu aceeagi arddare' Ei' ..1rc"si inchirraseri tinercIe: I-egiunii - adicd inchisotilor qi ' !)rigoanei - n-ilt! pfegetat se'si iertteasci 'riala ca si gribeascd mantuirea
F+'amui',i il'\tres

ftuctifical A FeL'etluit sensul vielii si al creagiei gilnetalre!' Iloastre. Prirn,'tul spiritualr'rlui, impotriva primatului Tefnporar.,lui, inirite au crezut generaqiile precedente' $i ne'au ai6tat ce .l*inine de ticur !i ceea ce 5e poate face cu aceastd trecitoare viale orneneasc[: O R|VOLUT\E CRESTINA!

.

Moatiti

aceasla a

'

lBuna Vestire, anll,

rt'

262,14 ianuarie 1938' p 4l

in grupajul Prinos de lacrimi 9i rugdciuni penlTu sfbnta iertfd de

llconar (Cerniuli), an Ill,
68

193?,

nf, g, p. 2l
69

STRIGOII...

va mai' fi.'Schimbarile suht posibile, dar nu aici, pe pimant' Neamurile acestea se solidalizeazd cu anotimpurile statornice: cu Vara 9i incd

-

Si

Iarna. Ele nu cred ci, pe

pimint,

se poate

intdlni ,,o gurd de rai"' Ele nu

,!....se apropie stipanirea srrigoilor, cumplid". /qa igi incheia /on Mota prefa;a cdrtii sale, Cranii de lenn din Martie 1936. f)e unde apare, in scrisul Ei in gdndul romanesc, gravitater acersta sumbri, sentimentul acesta tragic al existenii, sentintent carc nu4i gisegte model in nici una din normele m€diterBneene? Pentru c[ nu e vorba aici de tragicul grec - izvordt din lipea de semnificagie a devcnirii irniversal€ sau din silbdticia destinului, $i, furigi, nu recunoaftem aici cxasperarea pe care nu s.i-au putut-o stapeni cetevt genii eermanice in ta[a ncputintei omului de a se depifi. Sentimentul tragic al lui Ion Mola, qi algcnerpgiei
sale, este izvordt gi alimentat de istorie: nu de orice istorie, ci de ceasul de faq5. Cdndva, intr.un viitor mai mult sau mai puqin apropiat, inrr"o aLd

cred cd on.rul Poate, candva, trii intr'un paraclis terestrut moclest, fireqte' dar totu$i un paraclis (aclicS: firi istorie). Romenii, care gtiu ci Raiul se as€amlni mult cu un plaiu, cred deasemenea ci pemantul acesta al lor nrt e atAt de blestemat incat si nu se poatd cAndva realiza, chiar aici; o simpli beatitudine paradisiaci- Nu se impiedicd prea mult de destin; cdci acesta,

pentru romani, nu e nici absolut nici definitiv...
cAnd ,,Strigoii" lui lon Moga r-or stipani o bucatl de weme' Pdnd va faca,i,o tari ca soarele mandru din Cer".

.

se

.

ICuuinrul, an XV, 1938r ianuarie 21, nr' 3120, p 2l

Romdnie, premeniti sufletepte - gravitatea sumbri giprezenfa pgrmanenti a tragicului isi vor p{erde rostul. Nu vor mai fi. Vor pieri in rtrdlucirea acelor zile de ,,22 Mai" - zi glorioasd, impdcati, €ar! induiofase cind,,,a sufletul zbuciumat al lui Ion Mo;a.

hotirati intoarc€re la normele rominetd! Ppporul nostru s.a refuzat intotdeauna ftagicului gi sentimentului tragig al exirtengii. Moartea
Ce

episoade; in 'intemplSri. Astizi bate crivdgul - miine va fi senin, Nestatornicia soartei seamind mai mult cu nestatornicia primiyepgi decit cu legea implacabili a {estinului. $i dacn ar fi si ceutim adercnp sufletului romAnesc la unrrl din anotimpuri, apoi feri indoiali cd acpste ar fi: prinrdvara. Sunt neamuri care nu cred in schimbarea istoriei: ceea ce a fost este
70

ciobanului din M/o4ra, esre o moarte ,,impicata'. Melancolie, din belgug; dar niciodatd deznidejdea cumpliti, niciodafi tragicul considerat ca o categorie fundamentali a condigiei umane. Rorninul a lntdlnit ,,tragicul" in istorie, nu in viatd. Mai precis, inn-o anumiti istorie, ir\ anumitF

71

NOUA ARTSTOCRATTE LEGIONARA

aceasta

pu$edi si ridicLrla - incat nici o imbecilitate li nici un venin, pornit d. aicr, nu izbuteste si le atragi, rndcar pentru o clipa, atenfia' Ce nr'rgnifici forriri i, Jisyrreqului! lndiferenqa aceastu aristocratici ucide nrai rapiJ pi mai eficienr decit invectiva 9i sarcasmul. Bielii imbecili deqtepli
simt iritr.'adevdr zdrobiti de seninitatea aciasta berbeteasci, pe carc nici ,, armd democratici lau marxiste nu o iioate tulbura. Descoperi uneori in ochii legionarilor o inlristati mili faga de acetti adversari ncputincioqi'
se

Suntem contemporanii, norocofi, ai celei mai semnlficative prefaceri

pe c:rre a cunscut.o Rorpdnia moderni: fdurirea unei noi
aristocraii:fineretul legionar, odati cu alte miracole realizate prln jertfi, elan 9i voingd creatoare - a pus temeliile unei elite romAnegti care p menitA si schimbe sensul istoriei acestui neam, Vechea noastr{ aristocr€fie, atflt de mult legati de pimdnt 9i de civilizaria rireneasci - a fost zdruncinafa de o seami de domnii nefericite, ca si,6i giseasci sfhrgitul, lamentabil, sub stipdnirea fanarioti. Cele cAeva neamuri inft.adevdr gare "boicrepti", supraviefuiseri, n.au mai jucat nici un rol de frunte dup6 restaurarea de la inceputul secolului al XIX.lea. O alte aristocratie a luat locul elitelor romine;ti din epocile glorioase. Cdt de dubioase ar fi fost originile acestei aristocragii, ea a dar totugi Rominiei nroderne cigiva oameni gi cAteva lozinci. Nu i-a putut da, insi, niciodati, o tradigie 9i o educagie aristocrati, Si privim acum ceea ce se intAmpli in jurul nostru. Suntem fag,p fagi cu un tineret de curati oblrgie rurah. Dar au pierit toate complexg[g de inferioritate care apAsau asupra clasei farine{ti. Avep in faga no3cg16 un fiu de liran, sau un firan, darz, cu fruntea sus, nep6setor de moarre, iubitor de libertate. Un om nou care a descoperit odati cu ascultvrea gl propria sa vroinqd, propriul siu destin. Disciplina gi ascultarea i-au diruir o noui demnitate, o nesfdrqitd incredere in sine, in qef, qi in dertinul
major al peamului sdu. Cel dintii semn al unei aristocragii este indifetenga ftgd de caloanie, de atacuri, de c ricd pi de contplo4tri Privigi pe legionari; fie cd su41

.ar. op,,n eroismului

gi sincerititii

-

lichelismul' calomnia. slordria ;i

complonrl. Al doilea sernn caracteiistic al aristocraliei este increderea in birbilie, in selectia fireascd pe cale o poate hce trumai lupta' Ldgionarismul a
introdus din nou in Rcimania bucuria qi pedagogia luptei cinstite, fe fap' Cl iar dugmanii de nroarte ai Legiunii sunt siligi sd recunoasce schimLatea : atlusl de accasil mitcare revolu$onire iomaneasce: nolmalizarea luplei' Conduc€rea migcirii legionare anunli mai dinainte cind, cu cine qi in ce corrdilii wa da lupta. Au dispirut din viala politici romeneasci strategia p<.rli1ist6, serviciul secret de informatiuni. lntocmai dupd cum Mahatma Oandhi a silit si. qomeze cei o mie de agen$ secrefi ai lui Inteligence
Service

in India, anun$nd ei insugi, cu o septim6ne mei inainte,

toate

atacurile pe care intenlioneaze si le dea guvernului engl ez. Acest fair'pla1| cale a cegtigat simpatia intregului popor englez, a schimbat in acelati timp stilul acticei gi strategiei poli{iste in India. Pentru orice informagiuni ,se' crete", agengii englezi erau invitagi si se adreseze direct conducerii M$cirii

muncitori in fabrici, studenqi sau firani, cirturari sau ,,analfabegi" legionarii au o superbi indiferenqi faga de toate prostiile sau calomniile scornite impotriva lor. Legionarii se simt atet de striini fata de lumea

spiritului o{ensiv - valori europene, alti prefacere a sufletului tinerei generagii aristocratice romAnegti. A creat cons,tiinla unei misiuni istotice, sentimentul ce ne'am nescut ca sd implinim o revolugie unici in istoria neamului. Legionarul nu mai rdiegte la intArnPlare. Viata lui are un sens precis !i major: revolugia
a adus dupd sine o

insureclionale... Promovarea bdrbnliei gi a

cregtine, mantuirea neamului romanesc. Eroismul gi sfinlenia sunt valorile superioare in care cred tinerii de astdzi' Am scris de mai multe ori despre

spiritul rwolugiei cregtine, aia cum incepe
7Z

s5

fie realizati ea de migcarea

l)

legionari - fi rniam ingiduit, acunr, si mi opresc numai asupra valorilor eroicg, agistocratice, pe care le cultivd legiunea, Conqtiinga unei misittni
istorice a fost intotdeauna caracefistica oricdrpi arisrocraqii. Urmatii directi ai celor care aq f{uri1, qg sPada fi c(t geniul, Europa - s4q simfit intotdeauna purtatorii unei misiuni. Chiar atunci cind ace,sri urmapi qu aiuns bicisnici, stdrpi, degenerati - rimisese in sufletul tor

LTBERTATE $l CREA.TIE

iN

ltrnR.rruR4

LEGiONARA

obosit;i in trupul lor yliguii amintirea orgolioasi

a udei demniteti p€

care nici un viciu Ei nici o infirmitate nu o pr.lteau sdnge. in locul aristocragiei de s{nge, Legiunea cree,rzd o noui aristocragier q

ioniuzia
scribi
9i

spiritului. ln tocut elitelor care4i moqteneau drepturile
Ei

- odati

cu virrufilE

o noue eliti care.Si cucere$te libertateg jertfeascl irwilAnd si moari qi sn lsel ' Dar in aceasti noui aristocragie legionari cafe se naqte, reinvie hul Mediu rominesc; cons.tiin[a misiunii istorice, wednicla $i bltbitia, diqPKful qi indiferenp fag de neputincioqi, canalii fi blielii de$tepli.
picatele strlmoEetti

-

se nagte

lVremea, anXl (19.18), 21 ianuarie, nr'

52lrp.?l

s'au inspirat lv:novici penftu simplul nrr-'tiv cd amindoil,,au cunoscut 9i pe Goethe pentru din viaga prolearilcr". Critica literari marxistd valgrifica pe Flaubert in 3a ir tilspitalisti" 9i accepta, cu rezerve' "ufi,uiin"a burgheziei"' 9a i"nr"onul."*.i numai pentru ci acesta eta ,,imPotriva p.tr.aut -rlti t r.me, ln toati lumea, pe seama acelei savante trolgevice a dragostei antiburgheze' care inrcrpreta ?'rrs tan { Is<:hla ct pe oprefiguiare confuzii' Literatura critici gi istoria marxistd abunde in asernenea delicioase cd literatuta ptoletard Nu sprrnea un t{ndr rus - din aceia editali de N'R F gariste in cap cu din U.R.SS. a intrecut, in cdgiva ani, pe to{i titanii Rusiei

ficca pe anumigi de planuii' care stl la tenrelia marxtsmului' oarecare comisari ai poporului si compare pe Maxim Corki cu un

Tolstoi, Dostoievski si Gogol?!

de Am amintit toate aceste orori, ca si ne dlm 9i mai bine seama grava primejdie a confuziei plangrilor' Si invelem din monstruoasa judecim ii"rrlit"t" ,pi.itu"la a marxismului aplicat in arta cum nu nebur'esi o operd de artd revolugionari. Astazi, in plin6 ofensivd legionard

ajunii legdturi cu o la maturitate - suntem datori sd facem cAteva ohservagii in poezie cu fagi eventuali confuzie de planuri' Spunearn altddati: nu orice romdneasce'l' Astezi putem preciza: nu este o poezie
rsi

cu caliva scriitori legionari

sau stejari

,,specific pagind scrisi cu verde,este o pagini legionari' orice pe care'o Talentul scriitoricesc, fird a fi cea mai de seami virtute pe toate caririle' poate omul, este totugi un talent anevoie de intdlnit
avea

Nu trebuie si ne indoim de sinceritatea celor
75
74

care scriu versuri 9i pr'')zi

literard,legionard". Dar simpla sinceritate qi buni intenlie r1u q de ajun".. Acesti tineri scriitori por.fi excelengi legionari, pot avea o via[d morali 9i

Lupta luptd - prin gazete si reviste - nu le putem cere si scri€ capodopere ..r. ult. .^liiag dec6t cele necesare marilor crealii literare' in lupta ta se o inaltd viagi spirituali, curaj, informalie 9i putere de
cere sd dovedegti muncd.
Se

spirituali cxcepgionali; dar daci n-au talent, nu sunt scriitori. Spun toate acestea lirnpede gi cinsrit. De alrfel oms/ nug pe care il creeazd Legiunea, i;i deschide sieqi problenre atet de vagt! gi realizlri spirituale atdt de hotdrdtoare - incf,t a tj sau a nu fi un sgliitor devine un lucru de secundard importanfA. Urr om care are in eentrul fiintei sale problema m6ntuirii - fireste ci va privi cu oarecdre deraqgp grealia artisticl. Asta nu inseamni ci o va dispretui sau deprecia, insearqni in6a ce nu a va mai socoti ca scopul final al existentei sale. Dar tocmai tR aeeaste deIagale
vdd eu cea mai bund perspective care se cuvine operei de atti. Dota$arca acordi o perfecti auto4omie operei de arfd. Egti trcum! in gfirpit, libpr po contempli in planul siu original de existenqd, adic6 exclusiv in planrt!

lupta schimbi insi lucrurile cind scrisul tdu nu mai e nescut din (sau spunefi-le cum voifi) sunt' - ci din contemplagie. Talentul qi geniul orica(i eroi 9i aici, hotiratoare ti dacd nu ai nici una, nici alta - poli evoca pagina ta' pogi voievozi, poti chema togi codrii lui $tefan cel Mare in totuqi' mdrturisi cele mai bune intenlii pahiotice qi legionare - nu eqti'

un bun scriitor'
lSdnzana,an I (1938), 29 ianuarie, nr' 16,

p'

l'l

artistic.

C6nd centrul de greutate al ontului nou cade p€ mentuir€ si pe desivdrgire spiritualE -'omul devine ,6er. Liber t{ ssnternple 5{ !i iude€e opera de arti dupicum se cuvine. Liber s{ practiee o ftlin$ Fau a tshni€d! si cerceteze o filosofie, se pr€ruiasci o opertr da Rft6 - f4ri rd{i Ehnti fiinga sa angajati total in aceastd activitate. Pe de alte parte, barbitia gi sincerirateal yiftufi leCionarc, v.or schimba cuiind fafa Fdil E ti asrizi aproape qbliCa6i tp;i adevdrul in fa$ - €a €A invegi oamenii, 9i in primul rdn{ pe eAmerau ii rdi cu aspla disciplini a adevirului. Cdt ar fi de ngplipqg adevirul acesta, el nebuie spuqi $i el pae (i spus astizi ln Rq$lenie, Iaudole reciproce, ipocrliia, min6iun6, interesele de €oterig Fi Bileteniil€ flp cafenea - care alimentau alt[datd gloriile literare bucureqqene - ili piefd eficienta in noua viali legionari. Un legionar este destul {q, tare ca gfr primeasci adevarul in fati, Spuneam mai sus gi uni! {intre scriitorii legionari aU ajUns la maturitate li au realizat oggrg ipgtr 4devir de seame. Sa nu ne faCen ilUzii irrsi asupra numdrului imeqq d9 pgefi 9i prozarori legionari. Ei eunf inei departe de a fi numifi scriitori. Ateta timp cdt pana lor esre insnumpnt d€
77

76

PROVINCIA $I LEGIONARISMUL

silegte sd caugi gi se accepli realitatea. Asta nu inseamni oportunism gi

Md intorceam, n.rai zilele trecute, cu cativa prieteni si camarazi din cenuul oragului Cilir.asi spre gard. Bulevardul era slab luminat: doar cdteva felinare obosite. Unezeald, ceale, noroi. $i sentimentul unei neldmurite
pustietd[i; parce ne aflam undeva la sf6rgitul lumii, ilolagi de ceilalgi oamenr,

politicianism; ci, dimpotrivi, sd-qi dai seama de conc{itia romdneasci. Sd inlelegi ci suntem <) !are siraci, cu oameni siraci, cu viali asprd. Sd inlelegi cd din aceaste viald asprl si cu acegti oameni siraci se pot face totusi lucruri dumnezeiegti. E destul si aibi curajul de a privi realitatea fafe-n fald - pentru ca nici un peisaj gi nici o melancolie sd nu te mai poate
,,rata".

departe de lumind qi de,,civilizagie". Mi.am dat atunci seama de nesfdrgitele posibilitegi de crealie ale unui artist provincial. Cum de nu le foloseEte nimenil Cum de nu inlelege nimeni lectia aceasta de realism pe care provincia ne.o rine necontenit la dipozitie? Unde po;i privi mai Iimpede, fapi in fa;d, rcalitatea - decit pe acest bulevard din Cdldra;i lntr.o noapte cetoasi gi umede de Februariej
Peisajul acesta te silegte si renunti la orice bovarism. Bulevardul acesta

intr-adevir, unde se duce lupta in condifli optime, dacd nu pe aceste bulevarde intunecate 9i inecate sub ceatd? Aici rimai singur. Nu mai este nimeni se te ajute, si te pdcdleasci. Nici un confort, nici o reverie. Singur

$i cea mai birbiteasce. iri dai, aici, bine seama de for,tele tale. Poli rezista? Egti destul de tare? Nu gi.e fticd de singurdtate, de ploaie, de noroi, de plictisealS, de tristetei Asta inseamni o luptd in condilii optime: cAnd lupli singur, cu desdvdrgire
sufleteascd.

in rea/itate. O perfectd terapeutici

iti

singur.

vorbeste mai mult si mai precis despre singurdtatea omului 9i despre demnitatea lui decdt o biblioteci inneagd.
E de mirare cd scriitorul provincial n-a folosit incd lectia de realism a peisajului sdu natal.Este mai adevdrariaceastd Romanie virild, aspd, sirace si intunecatd

Dar tocmai aceastd izolare in mijlocul realitigii fiuctifice intrega ta
viagd. Prins

de,,virtejul luminilor", cum

se spune

prin romane, md.cinat

-

pe care provincia ne.o aratd

in toatd silbatica ei frumusege

de iluzia confortului, a luxului, a reclamelor colorate Ei a barurilor de noapte - iti pierzi timpul intr-o agreabil5 imbecilizare colectivi. De multe ori imi vine si rdd cdnd surprind invidia cu care provincialii vorbesc de
cutare cucoane frumoasd cd
cd ,,qi-a acegtia
,,s-a

decdt RomAnia romangelor invechite, a tristetelor crepusculare, a amorurilor defuncte. Niciieri nu intelegi mai repede gi nu simli mai categoric lipsa de semnificatie a unui,,amor defunct" 9i a frunzelor ofilite decdt intr.un orag de provincie. Aici, ca si poli supravietui, trebuie si
deschizi bine ochii, sd prive;ti realiratea fayd in fari.

-

mutat la Bircuregti", sau de cutare cirturar

vizutvisul cu ochii": stabilirea in metropold. Aproape toti oamenii
niiesc iluzia
cd

schimbarea peisajului aduce cu sine ,,salvarea" viegii. De fapt, imbecilizarea si ratarea in capitald se consumd gi mai rapid.

A fost o vreme cdnd, in Rominia, ,,realitatea" insemna cariera Er oportunismul politic - iar,,idealul" era identic cu melancolica abandonare in voia destinului. Atunci, erai aproape dator - ala te invela literatura
moldoveneascd

Problema centrald nu std in nediu, Salvarea sau ratarea vielii omene$ti depinde foarte mult de puterile omului... Sunt destule semne ci lucrurile se vor schimba. Legionarismul aduce o schimbare radicald a mentalitd!ii provinciale. Cdnd educatia legionari

-

sd

visezi si sd te predai.

Cred

ci astizi

incep si. se schimbe lucrurile. Astdzi ,,idealismul" te

ci sensulvielii nu este parvenirea, cariera cu orice pre!. Marea revoluqie legionari schimbd centrul de gravitate al fiinlei romdnegti: din afard, inlduntru. Cand oamenii nostri i$i vor da seami cA o viatd nu se ,,realizeazi" pt in cuceriri de onoruri si ranguri sociale; cAnd
va da roade, se va vedea

78 79

pentru nutrirea fiir"rtei noastre, pentru demnitatea noastrd _ atunci peisajul,

gi al ,,luptei pennu existenti", vor naste in sufletele noastre alte ,,idealuri',, de jertfi anonimd, cle muncd nqtiuti, de eroism nerispldtit toate acestea pornite dinlauntru,

in locul parvenitisnului cu orice pret, al egoismului

ALTETEXTE
,,BLUZE ALBASTRE"
Adeud ra tilor cont
u n ip

confortul, mediul gi celelalte valon exterioare nu vor mal exerclra funesta lor influentd, pe care o exercitau pane mai deundzi. Una din afir magiile revoluqionare ale crestinismului era aceasra;
nu

ti

destrami iluzia unei metropole,,salvatoare" prin ,,mediul',ei, in ceasul cdnd simplul fapt de a te gAsi in aceasta metropole nu implice un merit deosebit sau un noroc personal nu va mai exista nici obsesia ,,ratirii,, in provincie. Pentru ci ,,rararea,, aceasta nu va mai fi judecatd dupd criterii exterioare: parvenire, succese personale, bogdtie etc. Ratalii vor fi acei care nu s,iau putut gisi un sens existentii lor proprii, care n.au rodit nimic $i niciieri... . As fi vrut si inchei aici observatiile asupra fenomenului provincial.
Primesc insd cAteva scrisori care deschid noi pargnteze gi pu., .roi in,r.beri.

fi tri'it oriunde in mijlocul comunitdEii romAnefti. in ceasul cAnd se

Legionarismul va pune capdt complexelor de inferioritpte ale provinciei. lntr.adevdr, idealul legionar, idealulde asprd spiligualitate cregtind _ poare

valorilor morale qi religioasq - care sd nu fie indreptdfir se-si nddejduiascd mdntuirea. O astfel de afirnatie revolutionard face gi legionarismul: nu exista loc in gara romdneasci unde si nu.ti poti realiza, pdni la maxima ei fructificare, vraga.
Fi

existd om, oricdt de jos ar

cizur el pe

scara

O calte proasti e un caz facil gi reconfcltant; o injuri sau o ignori gi !i-ai fdcut datoria. Dar o revistd proastd, nu ftiu precis de ce, produce
intotdeauna o tristi gi deprimantd abanc{onare sufleteasci. O revistd proastd

e un atentat la psihologia normalZr a viefii asociate. Ea pune intrebdri destul de grave gi angajeazl responsabilitali care nu pot fi solugionate printr.o simpli ridicare din umeri sau o giumd rea. Mai ales cdnd in numele revistei proaste vorbeqte ultima pronro[ie a ultimei generalii de tineri,

Continudm deci.
lWentea, an Xl (1938), februarie 13, nr. 525, p. 8l

unii mai liberi gi mai emancipagi decet allii. Sper c5. nu mai e nevoie sd prezint grupul de literap gi proletari din jurul revistei ,,Bluze Albastre". Ei sunt cunoscugi prin delicioasa lor impertinenli (9i asta ne bucuri, pentru ci aga am rdmas !i noi), prin aventuroasa lor schimbare de patroni (li asta dovedegte ceutare, primenire, emancipare), prin ignoranla lor orgolioasi gi admirabilul lor dispreq pentru orice munci intel€ctuali organizati, pentru orice,,spiritualitate", orice Iectvl (FLri in\primafurde la Moscova fi orice gratuitate artistice. Nu gtiu ce cred al1ii, dar pe mine revolta aceasta impotriva eruditiei !i rafinamentului occidental, a gdndir ii abstr acte qi a scrisului valid - revolta aceasta a celor mai tineri dintre tineri, md bucurd. O a;teptam, chiar, ca o reacliune impotiva setei noastre de cLtnoagtere, de experienle gratuite gi de lecturi neproletare. . Surpriza ,,Bluzelor Albastre" e deci, cu atat mai mare. Cici pornind de la un grup de rineri atit de enancipati de canoane - si ajungAnd la o
81

80

reviste de incontestabild mediocritate, de strict dogmarism si de limbi romdneasce, mdrturisesc, la aceasta nu mi a$teptam.

elixiranti

cdt cu cAt convertitea e mai improvizati; cu atdt mai dogmaticd, cu e mai

ignonnla

evidenti.

rezultatul magnificului experiment social ce se agteapti, numai aceastal Cici doard nu e nevoie si fii comunist gi sd proclami ci vrei si scrii literaturi pentru proletariat - ca sd reeditezi ura qi pamfletul, ignoranla gi dogma, mediocritatea si intoleranqa. Picatele acestea le cunoagtem noi de mult, in rdbditoarea noastri patrie. Socoteam ignoranta, diltantismul, invidia, mediocritatea, intoleranta qi dogmatismul - viciile generagiilor trecute. O parte din ele le recunogteam chiar prinfte noi. Dar in nici un caz nu le-am crezut cununa Artei gi Vegii sociale ce ne agteaptd intr.un viitor mai mult sau mai putin apropiat. Mediocritatea gi intoleranta in scrisul tinerilor sunt simptome triste. Cici pogi fi intolerant numai dintr-un unghi de vedere spiritual, de pe o pozitie profeticd. Dar nu pogi fi intolerant afirmAnd asurzitor primatul economicului. in a..rt c", poli fi cel mult un s.omer cdutdnd stnpAn. $i atunci nu e nevoie sd scrii literaturd gi docftind pentru proletari. Tinerii noqtri, in literaturi, vor o tehnici noui, adaptatd pentru un public nou. Un punct de plecare admirabil. Dar dacd proza lor _ reportagii tendentioase, sentimentale 9i politicale _ reprezintd literatura proletariatului, atunci nu e deloc o incumjare s,i nici o invitatie pentru convertile la comunism. Eu gtiam odati ci revolugia comunistd nu tinde numai la o reformi economicd, ci la o primenire in mase a intregei psihologii, la un nou profetism, la o instaurare a viegii libere. Bune sau rele, realizabile sau irealizabile - criteriile acestea puteau fi, in orice caz, discutate. Dar,,Bluzele Albastre" reediteazd problematici invechite, polemici inutile r,i J. -ult depd;ite. ,,Artd pentru artd" sau ,,arte cu tendinld', mi se pare cA aparfin vitlir.rei caragealegti. Revolta impotriva ,,absrractulu i,' are o isrurie de cel pu[in cincizeci de ani. Intoleranga contra oricdrei,,spirinralitdgi,,streine
trdieste pe acest continent de doud mii de ani. $i ea e cu atet mai vehementa

Cum, asta e litelatura proletariatului? Acesta va

fi

Tot ceea ce am admirat la aceqti tineri, tot jemenfichismul 9i continua lor frondi, goana lor dupd neconvenli(\nal, viala lor bohemi' parfumali' in disculiile lor [a Bar-Automat, alura lor de tribuni elegangi 9i s'au ficut sfdrgit curajul lor de a afirma una qi a face alta - toate acestea ce pot realiza' nevdzute in ,,Bluze AIbastre". Lisali de capul 1or, au dovedit iar nu bohemi? Sau poate, un ordin, un stdpan care vrea mercenari securi, lor ultim' Aceasta le-ar explica, intt'un anumit sens, mediocritatea scrisului Bunii nogtri prieteni nu vid cdt de burghezi e munca lor' cit de individualistd e metoda lor. Cdci o convertire la un nou sistem de vragd profetic' o asociati nu se face prin propagandd individuald - ci e un vdnt surprizi inspirati, o convertire in masd, la temelia cireia sti intotdeauna o experienli spirituale (iar nu, vai, o viziune economicd) prodigioasa' caz' de Mesagiul unei noi Vegi gi unei noi Arte nu poate fi dus, in nici un sau o reformd nu se tineri lipsigi dq asemenea experiente O revolu{e nu o inva(e intr-un ceas de vorbdrie la ,,Automat", 9i energia convertirii
mercenarii capdtd o duzind de gomeri enerva{. Aceftia ajung, cum au ajuns'

unei idei streine. l$teptAm, inci, literatura ,,adev6raflor comunigti"' O aqteptAm penffu ci, oricdt de discutabild ar fi doctrina lor, realizarea lor artistici va fi' sunt
sigur, un cdqtig al limbii 9i literaturii romaneqti'

lCuv ntul, an IX, 1932, iulie 4, nr. 2856, p'

1l

8Z

8l

CREATIE ETNICA SI GANDIRE POLITICA

ineficace' in arti punctul de redere po/r?rc adici ttn criteriu exterior' caduc' de a

L/n observator al crrlnrr"ii r.orr.rAne$ti contemporane - pus sd judece evolutia gindirii politice nrtionaliste fati cle realizirile,,nationaliste,,in artd si in literirturd at.consr^r,r lucruri intr-aclevir urmitoare. Delainceput
ar constata.o primeidioasa pripastie infte grindirca politicd nationalistd _ care de la Eminescu incoace se afli inrr-o continua ascensiune _ politica si

de a trece dincolo organic. 9a consrruto emofie artistici romineascd, in loc la exrcrioar€' sarbitoreiti, demonstrative, pe care le imbraci

alig. temele creafiei $i tehnica (verbald sau plastice) a realizirii gAndit politic' nu consrrufun fel de a vedea lumea 'romenesc", adici s-a
S-a

ei'

cl" forn.rul"

ristimpuri, romenisrnul

-

ethnosului 9i a intui substanla irdlionald a

ghicit; lipsa unei elite de gdnditori politici la cdrma tdrii (ganditorii au fost intotdeauna exrerrbrr'politicii propriu.zise, au fost gazetari, profesori,' intelectuali), alterarea politicii prin politicianism, empirismul gefilor de
partide etc.

decisivd. E ciudat ce birle se gen.lefrc in politica nafionalistd romAnd (amintigi-vd continuitatea Eminescu - Iorga _ pirvan _ generatia G;trndirii)9i ce prost se 6ce aceasti politicd nationalistd. poate cauzele nu sunt asa de greu de

nationalistd, care, cel puqin pAna in ceasui de fatd a decizut necontenit, cunoscut toate falimentele posibile;i se afli intr-o descompunere

a

cu rnijloace localij gi crearea unei arte cu miiloace fantasrice (prczenq irafonalului' atet de rodul unei experienge de viagi asociatd milenari)' O deosebire tot ce e interesant de mare ca 9i aCeea dintre o matini qi un organism. $i, ceea de griuq in anii cand s'a fdcut mai mult caz de ruralism' de spontaneitate' procedat s-a viagd simpld 9i de glie - tocmai in acei ani ',sim6nitoriqti"'
organism' bucatd, extgrior, bmatic; nu va creat viu, a9a cum creea?d un literaturd romaneascd De aceea a 9i fost lipsitd intreaga artA Ei

arte na$onale nostru. Este o deosebire fundanrentali intre coltstituirea unei exterioarc (tenre folclorice, teme turale' vocabular' ctrloare

*"i

"u.op.n.g,",

udicd s'a facut arte a9a cum sar fbce o maqind; bucatd cu

.

nu na(ionaliste tle viabilitate gi de universalitate' O operi universali

se

gindire;i faptd politici nationalista mai alti laturi: artificialitatea sau, in orice caz, insuficienta inftegii arte nafionaliste. De cdte ori a bitut un vdnt de nationalism si s_a incercat a se
are si

Discrepan[a aceasta dintre

pornind de poate face pe un criteriu politici o asemenea operd se creeazi artd la o intuilie etnice, de la o experienii asociate' Universalitatea in
aparline fantasticului' prezenlei aceleia iraqionale care st6 la baza oricSrei crealii de geniu s,i nutreqte orice emogie estetice' Luciditatea, tendenliosul'

arti ,,nationali" realizirile acestea artistice au fost stdngace, grosolane, factice. Amintiti-vd de Rodica, de literatura simdnitoristd, chiar de literatura anilor de dupi rdzboi. Este o arti exterioari pdni la siluire, artificiali si tendentioasd. Cel n.rai furtunos profet nationalist al veacului, Nicolae Iorga, n.a izbutit si insufleEeasci decAt o astfel de+iterature, n_a
face o

justifici demonstrafia - sunt mijloace politice 9i sunt criterii prin care se o ac(iune sau o gandire politica. in artd, ins[, ele rateazi creafia' o fac
artificiale $i locale.

promovat decat o astfel cle ar ri. Faqi de forta si adincimea gdnciirii politice a acelor ceasuri, literatura nationalisti care a intovirirjt o pare ridiculd. Cred cd nu ne este gleu noud, celor care am venit in urmd, si intelegem
cauza acestor colttinue esecuri ale creatiei artistice nationale. S.a aplicat si

o asemmenea artd este imposibile. DimpotdvS, numai o asemsnea arti nagionali care are ganse de universalitate. Dar, si ne inqelegcm O arti
asociate; iolosegte aceea ce poate da o nagiune, adicd un organism, o viale

Din cauza atitor

es,ecuri de artd nafionald ea s'i crezut

un rAstimp

ca

formele Eare folosegte prezen(a fantastice, r)afionale' transcendand
extctioare.

84

P6ni acum s-a crezut ci daci foloseqti un mediu rural ;i culori campenelti - realizezi o operi romeneascd. Dal toate acestea sunt ele insele
85

manifestdri ale unei realititi romenesti _ $i nu mai pot servi cle model unor manifestiri artistice, Ti.ebuie si treci peste
care a creat in decursul veacurilo este un proces care nu putea

6rnrg

sd

ajungi acel izvor

RASISM $I CINEMATOGRAFIE

cAndva.

incoace - aceeasi gandire politice a ratat roate incercdrile de artd nagionalir,u, f" Blaga, cel dintdi creator care a gAndit ronrrrr.Orr, iu., ,u ,u.,i.rr* *1n,.. Dar.si accst fapt iqi arc explicatia lui,9i poare rr,n ,".1*,

marilor miscirj naqionaliste. Esre un proces ,1"'ge".lir. ;;;;;i.rnu. ,. cdnd ei au gAndit poliric chiar atdnci cAnd au .."rt *.ti.ti.. foarte ciudat si constaqi ci aceeafi grindire politicd din ultirnii _^ .Este 50 de ani - care a fdcut atdtea progrcse tle la Erninescu

fi,,:"T'j:';ff ,:ffff'::::.*J.j:1
Mi-a fost dat
sa

Vid in

aceeaqi

(partea a II-a)

g

Casa misrerelor (misterul

sdptimani doud filme rasiste Nibelungii doctorului Fu Man Chu). Nu

*.i

","" ,i.filr"r,_
299.], p. l,.l

i

[Cuv;4ntul, an IX, 1933, august 26,

nr.

;i e suficient sd spun cd Nrb elungii timdne un film de epoci, in timp ce Cz.i" misterelor este unul dintre cele mai inepte producgii ale anulul. Dar ceea ce le aseamdnd - spre ruginea Nibelungi/or - este culoarea lor accentuat rasist6. Amdndoud sunt o 4pologie a rasei albe, in speld a arienilor. in Nibelungii, hunii lui Attila
fac aici cronicd cir.rematograficd,

parci ar{i niqte boginani. Oamenii acegtia careau vanturatEuropa intreagi, care au ucis mii de arieni Ei in fap cdrora cordoanele germanice se spulbemu - eroii acqtia pe care Istoria (istoricii europeni, mai degraba) i-a hulit qi i-a batjocorit, triiesc in filmul nemgesc ca nigte larve, inainteazi pe burta gi fug de sting pdmintul, cind arianul Tronje se arunce in mijlocul lor,

imbricat in zale 9i cu un bici de languri in minn. E ridicul qi neverosimil pind la ievoltd. Doui duzini de nem1i, asediagi in palatul lui Attila, rezisti atacurilor cdtorva mii de huni, omoari pe capete gi nu pot fi biruigi decdt tot de un german, vasalul lui Attila. Se ex lt6in Nibelungiitoate virtulile ariene, dar apologia acedsta este atat de prost trucatd, incet ajunge aproape o pedagogie rizboinicd. in Casa Misterelor, lucrutile se.petrec cam in acelagi fel. Europenii apar din film ca niqte adeviragi stdpdni, inzesnaqi cu toate virtulile; sunt curajoqi, plini de ini(iative, rezistd pand la urmd oricdrei tentaqii ;i oricdrei suferinge, rad in faga morlii, spun cuvinte cu maiuscule in camera torturilor, in sfdrqit, sunt nigte adevdragi eroi. Ceilalli, asiaticii, sunt totdeauna fricc4i, lagi, viciogi (banchetul din palatul lui Fu Man Chu, expresiile acelea alterate cle libido gi descompunerea simgurilor), sunt cruzi, sdlbatici etc. Nu qtiu ce profesor este torturat, moare de sete gi de foame, dar
86

I't

fati, in clipa cAnd e condusd la sacrificiu (va fi sacrificati noului zeu asiatic, inventat de Fu Min Chu ca si realizeze u[itatea Asiei:... dacd se poate inchipui o asemenea ineptie angloamericand), in ceasul cnnd vestalele chineze o imbracd, sti dreaptd in fala cdliului gi spune, cu o expresie extatici, de martiri: ,,Sunt gata!" Este pur si simplu revoltdtor. Noi, care nu suntem coloniali, rAdeni de asemenea caraghioslicuri civilizate, gi apoi le uitim. Dar ganditi-vi ci Misterul lui Fu Man Ciuse ruliazi in sute de oraqeasiatice, gandi{i-vd ce sau cheltuit milioane pentru a se monrr un film de urd contra rasei galbene. $i oamenii aceia din Asia nu nec arat de ugor asupra unor lucruri care pentru noi sunt de bun simt attistic, iar penftu ei reprezinti caritatea crestind a cuceritorilor, umanitatea rasei albe, civilizatia ei. S.ar crede ci toate acestra nu ne pri\€sc. $i totufi; datorini propalandei
reziste. O

A NU MAI FI ROMAN

spiriiul si culhrra europeani cu politica anglo.saxoni. Cred ci aga sunt europenii, aga suntern tofi. $i ne urisc. Oate nu supiri pe nimeni ura aceasta, de care noi nu suntem
vinovaqi, dar pe care o incurajdm prin ticerea

acesteia stupide, populaliile asiatice asimileazi

noasndl
:

lCuudna , an 1933, septembrie ?, nr. 3006, p. I

]

nu rnai fi pomAni, a regreta cd sunt romAni' a pune la indoiali posibilitatea inteligenlei creatoare existeR[a unui specifie negional gi chiar tinerii aceqtia nu dep4esc a elementului ror.nipgqc, Si ne intelegem bine: mai spun: na{ionalul pentru B simfi 9i gdndi valorile universale' ei nu "nu prin acest sunt ronan peB$U cA Sun! inainte cle toate om, s'i cuget numai rominismul criteriu unlvcrsa! 9i etern". Tinerii acegtia nu dispreluiesc pentru cA 6unf Cof.nulriqti, sau anarhigti, sau mai gtiu eu ce secte social ar \'Tea se fie (o universal4, Nu' Ei puf ii simPlu' re$ete ci sunt romani' 9i scandinavi' mlrturispsp) pricg allF na{ie de pe lume, chinezi' unguri' nemli' rugi, spaniolii oricB, nurnri romdni nu' $au siturat Pani in g6t de destinul acesta de a fi 9i a rdmane romen' (istorice' filosofici' literari) sI $i cauti prln sriee fcl dc argumentare gdndire, incapabih de demonsnBze €A roJrinii sunt o rase incapabili de departe' eroitm, de Problemo filosofipe, de creagie artistici, gi aqa mai unui neam rominesc Unul dintteci se indoielte at4f de mull de realitatea alui rlzboinic, ineflt lii propu,te si citeasci ktgria lrpperiului Otoman romenii cu Hammer, €a $E vefifi€e daci i4n-adevir s'au luplat vreodati turcli, ti i'au invinsl Altul crede 9a orice creier care contBaze in istoria $i Kogdlniceanu' cultura ,,tomfln€speirr nu e de origine romeni: Cantemir, etc' eti' - to1i' dar Enrineseu, Hardcu, Cototu, Maiorescu, Iorga' Parvan absolut toqi sunt strcini. ro'r.dnli Sunt sla,vi, pvrei armeRi, nemti, orice; dar nu pot fi romdni' gmecheri' dar nu nu pot prea, ftu pot judeca; romdnii sunt deqtepfi, sunt sunt niei gandit0fi, nici creatori.
scriitorit
a

A epirut, acum de curdntl, o noud

nodi prinne tinerii

intelectuali

qi

88

89

lu

Daci le pronungi vreun nunte
;llte argunlente.

clespre care se.stie sigur cd e ronlanesc,

Este din Olteniai Singe s6rhcsc. Estc r{in l!,lolJoval Moldova intreagi cste siavizatd. Din Transilvanial -u^...

cilre sf,un Cu n)indrie: -Singura ior sanse

S;.,g" ungrr....

J" ior nu este curat romeneasci. Nu . sicled ci se afrd far; europeani in ca{e si exrsre ar.itia i.terectueli carora le fie rusine dr neamul i,), si-i caure." ,rr,",r.;.1,",].r.*,", s5-9i batd joc de trecutul lui sI inirturiseasci r^n gura nrare, ci ;i ar prefcra se rpartine, prin nastere, alt.-i rdri. 'loti rinerii acestia au de ficut obiecgii nerrmului romdnesc. Mai intdi, spun ei' romdnii sunt degtepqi gi.asta ii impiedica
sii cunoascd

;; ;^;:il lffii1l,;l,T'jl:H:l ;:lJ::;

int

.ui,J.'-.fa*".,

genii au elaborat o gdndire impenetrabilA structurii gdndirii romenegti * tot ce nu se geselte in nebunia unui biet om Jin Germania, in viziunile qnui rus qi in meditagiile unui catolic in veinicd indoiali nu
ar:este

Sall

inseamni nirnic, nu are valoare filosoficd, nu are valoare umand. Alimenta[i de lecturi ctuopene, mimAnd drame europene, voincl cu orice pre! o spiritualitate care si se asemene chiar numai exterior cu spiritualitalea occidentali sau rusd - tinerii n-au inleles nimic din geniul
rcestui popor romAnesc, bAntuit de atAtea picate, avAnd nenumarate lipsuri, dar strilucind totuqi cu o inteligenli qi o simlire proprii. Tinerii au

neamurromdnesc0..,J.;;;;"r:l"jX;Jil::.:TT j:Hi::j::'
se sinucid

,,spiritualitatea" si ,,viata in fi orn,;;;;:"r*U" ^u valorile vietii 9i-ale culturii, nu poate crea ninic. Romdnii sunt deqtep{i .. ce oroarel Unde poate duce der p. gi cunoa.;re, supe.n.i"r,",ri,"..:'lpJililff probleme, igi lipseste boala prin care poti inrrezdri moartea gi existen,ta, iti lipsesc insqi elementelc dramei I

Ctne nu are probleme sufiete;ti, cine nu capiti inson_rnii dr;;r; meditagiilor gi agoniiror, cine nu e in p:.agur nebuniei si .,.;.n;, ' ""1' cine nu ajunge pcntru zecc ani nerrras,r"t"'",-- ^., .,,.=' ',,^l Zaciern iciar',icine l;

profunzimile srrflerului onerr.r.; ii i.npi.JiJ.

sa aiba

aru*,;r.r,uor", ,, ,,i, trlr"b,"-.

reaclienat impoftiva curentului de acum zece.doisprezece ani, pornit de la europeanh" (PArvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, "GAndirea" ii ,,ldeea qriginile sunt tot in cursurile 9i publicatiile [ui N. Iorga) Nichifor Crainic; gare ploclamase ,,autohtonismul", ,,specificul etnic", in arte s,i in gandire

li

incercase cea dintdi filosofie ortodox[ prin createa tipologiei romanefti.

Cauzele acest€i reac(iuni (care a inceput prin a

fi pur spirituali, pennu

a

J," ; ;;

;'jili:i:jil."T'* :*::: j;ff terioari,, ac.l" pu"t
;:ffi:,j:.;:"T::

ajunge in dePlin nihilism, negafie a istoriei, relativism in culturd, disolugia conceptefol qltice 61c,) sunt qult prea interesante gi prea aproape de noi

",1,"*l

din disperare metafizici. Tinerii au a...up..,, literaturi europeand de metafi: etici a dispeldrii. $i pentru clisperareaesteunsa,.rr,In.,.r,.,".u,"tt'9i

-o'rno."*,
cd

j;

iRcunetim si [e discutim in acest articol. Dealtfel nici n-am incFleat azi s4 cgrpetim intreg fenomenul ,,a nu mai fi romdn", ci numai se dgnun(im cateva din aberagiile ultimei mode intelectuale. Acei care {isppreaz! de destinul de a se fi nrscut romdni, judeci stramb merit€le ;i defectele poporului. Ei vor problematicd, indoiali, eroism - iar poporplgi romiJr ii e cu totul striind indoiala 9i despre eroi
ca sd 49
are o conccplie cu totul familiare. Pentru un taner intelectual credinSa 9i

indoiala au valoare filosqfici, deschid cdile meditaliei prin ,,probleme"; pentru un leran roman,69 existd indoiald, el crede firesc (,,aga cum curg
apele, sau cresc

florile"), fird ,,probleme" (qiranul romdn

este realist; vezi

atdtor erezii si curturalizir i, rntelecruali au cledus stupiclitatea iremecliabili a acestui neam. Tot ce nu se giseste in pascal, in Nietzsche, in Dostoievski qi Heide; _l ao,. 90

...rff:.1::,ffit1*ffiT::J :::il

colecgiile de proverbp, ca sd intelegi cun) a reac(ionat el contra incercdrilor de idealisnr, de criticism, gdpse de popoarele cu care a innat in legdturd).

lntelectu4lii au tlesppp p1.o,r'o concepgie nrorale sau magicii qi intr-un caz,9i ip altul, ei judecd individualist, iar la limiti, demoniac. An ardtat altldatd ce cred romAnii despre eroii neamulur; ceea ce cred qt Jespre

9l

personagiile biblice 9i apostolice, ci trdiesc inft-un rai ca un plai romanesc, ci gandesc la nevoile lor, familiaie, ca qi in viali; coboard pe phmant in
ceasuri grele, stau de vorbd cu oamenii intr-un linrhaj familiar etc. Eroii, aqa cum sunt inqeiesi de popor gi eroii ase cum sunt inchipuiti de

O CONVERTIRE LA ROMANISM

intelectualii tineri , r.ru au nimic - de-a face intre ei. Unii au un eroism pe care li-l dd viata asociari; ceilalti conceF un erciism etic, de prohleme, de
drame si conflicre.

Apoi, tinerii intelectuali judecd tctdeauna un popor prirl nu-l judeci ptin ceea ce eife prin su pravielu irea" 1u i. A

ce.creeazA,

,,crea', este o

Hebdomadarul naqionaligtilor tineri reproduce* in ultimul siu numar doui articole de ale subsennatului, anunlend ci ele cloveclesc ,,convertirea" mea la romenisn, M-am intrebat, cu destule seriozitate, dacd am incetat cdnclva de a fi romin. Oare faptul ce am militat, aldturi ,'le atatia allii,

conceplie individualisti; a /1a9a cunr a lisat Dumnezeu, este ade\.qrata axd a ,,spiritualitdlii" poporului: in conceplia poporuiui, nirhic nu se creeazi, nimic nu se face; lucrurile vin gi pleaci, Iucn_,riie se lnt npld. Dar:rceasta este o problemd ptee complicati pentri|a o rezolva aici,
Este adevdrat
adevdrat cd ne lipsesc rr,ulte axe

ci poporul romdnesc suferd de multe picate. este - dar aceasta e cbnditia noaslri unrend,

pentru experien!5 gi pentru spiritualitate, penlru o culturi autentici 9i o crealie personale - a insemnat ci nu mai eram romAnl Oare ,,aventura" inleleasd ca gest decisiv, cu riscuri, tlar gi cu imense posibilitdli (de adancire, de creatrie, de organicitate) * suprimi condilia etnici 9i sociald a celui care

acestea sunt posibilirilile noastre de a adnge universalitatea. Putem fjleca de la ele, sau le putem ignora, pur gi siihplu. Dar nu e nicj cr.:aleresc, nici

o incearcd? Dimpotrivd am ctezut intotdeauna cd numai experiengele, autenticitatea, cultura - pot limpezi substanla etnice a unui ins, il pot
conduce la deplina in,telegere de sine, la deplina stdpdnire
a

tuturor fo4elor

etnice,

,

- si ne fie ru;ine cd ne.am n:rscut romdni, numai pentru sinmlul motiv ci nu gdsim in valen;ele rom6neqti ceea ce \nea Chestcrv sall
eficace

Dostoievski. fVremea,

anYl,

1933, septenrbrie 10, nr. 304, p,.6.1

cun existd pgntru fiecare alt popor. Dacd cineva ii relevi greqelile, nu insenlrnd ci e un ,,rdu romin'l; dup6 cum cineva care ii constati meritele nu inseamni cd s'a ,,conv€rtit" la romdnism. O convertire e ceva factice, exterior, ineficace. Oamenii sunt aga cum sunt, nu pot fi altfel. Dupi cite imi amintesc, lucrurile acestea simple nu le-am uitat niciodati. Erau implicate in orice am scris qi orice am gdndit. Este penibil sd discut aici o chestiune personali, dar mi se pare ci se fac prea multe coftrzii in publicistica noastri contemporand. De pildd, se crede ci fiecare tenir cu gandire articulati, trebuie se aibd o ,,atitudine politici"..A.sta e o confuzie; existi o istorie care se face, gi altd istorie care se consumd. Numai in privinta istoriei care se consumd e necesari o ,,atitudine politicd". Dar sunt ate(ia tineri care cred, ir.rsi, in primatul spiritualitdfii, care crecl ci e mai necesarA gi mai fecundi activitatea pur spirituald - decAt una politici.
Exirieo condilie (umand, cosmicd) a romAnilor,
aqa

9Z

93

Oamenii aceqtia au despre istorie o conceplie ma.i largi, mai umand. Ei gtiu ci ideile si experientele ,,spirituale" au nevoie de decenii ca si se
sA se poati consuma. A crede in prinratul spiritualitelii nu inseamni a fi un om absnact, Lrn ins mor:. Din.rpotrivi, singura viatd concrete, pliabili, ce se poate necontenit depdgi - este aceasti spiritualitate. Care nu lnseamni absnactiune, sicitate, erudifie,lasitate, anarhie - ci singura posibilitate de a avea prizi asupra realuiui, singura posibilitatede a trdi in concrer. Firegtc, nu pretind cA toate lucrurile acestea se pot discuta intr-un articolag ile ziar - dar e bine sd fie mentionare, cel lrutin. ...In ceea ce priveste ,,romAnrsmul" rneu, nu l-am dezis niiiodati.

CONTRA DREPTEI 9I CONTRA STANGII

poaie actualiza in contempotaneitate,

Acum vreo cetiva ani erau la modi criticile aduse stangii marxiste ql a infiegii sale ideologii, pe un motiv foarte simplu 9i, in fond, foarte cuminte: stAnga marxisti qi comunismul in spefi, reprezinti o ideologie imprumutati, calchiate dupA modele striine (apusene sau rusefti). Ca urmare este o maimuqdreali de copii bine intenlionali, care au citit pAni

Este drept, arn suferit pentru el de clteva ori; cand studentii rorneni creqtini

au

o conferingd de la ,,Funda$e" - Ei cand am cedt cum au fost expulzaf doi nrari savan{i: }vloses Gaster pi Lazdr $iineanu.

zidirnicii

la surmenare pe Marx Ei Lenin, aldturi de o propagandd subversiva a Marelui Sanctuar de la Moscova, gi de o luptd de clasd de ridicold importanle sociali., a unui grup de marxigti autohtoni semidocli gi fird nici o inqelegere pentru realitilile de aici. 1qa se spunea acum caliva ani, cdnd se incerca infiriparea unei ideologii stdine, marxiste, la noi in gari.
De vreun an incoace, se incearcd introducerea altei ideologii strdine,

{Cuvenrul, anl|X',22 septembrie, 1933, nr. 3021,

p,ll

poate mai primejdioasi ca cea dintdi{ideologia fascisto-hitleristi, bazati pe lupta de rasd Ei de religiefl,rpe govinism fdri omenie Ei pe un patriotism

ridicol.
*

A-XA,

arli

1933,

nr.

18, p. 3.

Cu nora rcdacqiei uConvertira lui Mircea Eliade

la rominism" M.H.)

lstoria acestei ideologii de dreapta se cunoalte. Ce a incercat ea fi cum a raticit ea mingile cu maimulereala hitleristd, nu mai e nevoie se repetdm; o gtie toate lumea, 9i in gazeta acesta s-a vorbit adesea de ea. Rominii au avut acest destin funest al imprumuturilor striine cu orice pret. Nu e vorba de culturd, aict, pentru ci valorile culturale' oricit ar fi ele cle etnice, au intotdeauna o esenli universald. Nu e vorba, de asemenea, de imprumuturi materiale; pentru ce progresul nu poate incepe fdrd bar-ri, Ei o 1ar5. bogate nu este intotdeauna in lipsd de bani. Md gAndesc inse la imprumuturile de doctrind politici, la copia ideologiei politice a altor gdri. Doctrina noasnd politici trebuie sd iasi din chiar realitdtile
noastle romenegti, Totusi, clupd cum se qtie, de ia originile statului nostru modern,

95 94

cloctrina politicd a fost intotdeauna imprumutad. Ce si mai vorbim de groaznicele doctrine bigate cu de-a sila in mintea surtucarilor nostri, de Ja bonjurism si liberalism pini la sinciicalism gi ,,Cultul patriei,,l Se ne oprim numai la ultima dintre aceste belbaieli in stil mare; la,,dreapta,,si la .,stinga" noasrrd. Am vdzut ci exisrd ,,dreaptd,, si ,,stAngi', in Apus _ am inventat sr noi una. Sd avem si noi ,,dleapta,' rroastril Si avem gi noi,,stdnga,,noastrdl in fond, ce avem noi cle.a face, cu nevoile neamului nostru _ cu asemenea scheme apusene?l Pentru noi, pentru istoria gi realitaqile noastre de azi, existd numai doui drumuri, inainte inapoi, revolugie 9i sau reacgiune. Si nu se confunde,,stanga" cu revoluiia reacliunea/sA nu se 9i ,,dreapta,,cu confunde rcaljtdtj ct forntule, fenomene organice cu ideologii absftacte. Stdnga poate fi tot atar de reactionard ca dreapta _ si vice-Jersa. ;i . Ce cdutdm noi la dreapta sau la stAnga, n.am inqeles niciodatd. Cum putem noi imita hitlerismul care persecuti creftinitatea sau comunismul
care incendiazd catedralele (vezi telegramele de la paris de acum - imi su rnrnrea in loc. dar nu inreleg. Huliganigi barbari

mahala de bieli ovrei coplegigi de necazuri

-

sau o

ministire de maici ar fi

capul tS.utiglor.

$i totugi, oameni inteligengi se incepeteneaze se introducd aceasti lard blende in Codul Bunului Cnldu hitlerist sau Codul Bestiei Rosii marxist. Nu, domnilor, nu vd li.sati pecalid cl€ vorbe Tot atata sange nevinovat se va vdrsa pe strazi, fie cd ,,puterea" va fi cuceriti de ,,stAnga",
fie de ,,dreapta". Vom vedea betrani cu capetele sparte, oameni puqi la zid qi femei necinstite - qi intr-un caz , 9i in celalalt. $i ne vom trezi mai picdtoEi, mai ingreunafi de viata aceasta triste ii ih dlmineafa steagului rogu, ca gi in dimineala camd$ilorverzi. Este aceeagi barbarie in am6ndoud
pdrgile. AceeaEi dictaturi
a

brutei,

a

imbecilului,

$i a incompetentultrr

- li

tivel

incendiatori de biserici - ca 9i fascigtii prigonitori ai eweilor. Si unii sl altii calci i. picioare omenia, credinta intimi pe care e lib.. r.o fi"."." individ. $i unii si alfii se rdscoali teluric contra sAmburelui "iia dumnezeiesc din fiecare om, contra credintei si omeniei lui, Priviti dreapta: oameni decapitagi in Germania, ganditori prigonili in Italia, preoqi cre$tini schingiui[i in Germania, ewei expulz"gi. Priviti stdnga: preoti cregtini pugi la zi{ fn Rusia, liberiatea de 96ndire pedepsite cu moartea, huliganismul comuniqtilor de la paris, b.".,ri ".Ji comuniiri francezi. care milireaze pentru un inalt ideal umanitar si.sr . inaugureazi Evul incendiind catedralele. Frumos i..JeaI! Frtrmoase perspec-

doui zile) sunt si comunisrii

in Rusia, gi in Germania. Cine simte inapoia lui lstoria, cine simte Dacii loiali 9i modestla voievozilor gi ddrzenia t5.ze9ilor, cine simte ci pe acest pdmdnt romanesc s'a vdrsat atata sange numai pentru a pisffa neltirbite omehia - 9i in care cauzd am pierdut cultura qi civilizagia, in veacuri de luptd - acela nu-;i poate uita mintea nici la stinga, nici la dreapta. Pentru acela, existe humai un drum: inainte.
I7n Credinta, an

Il,

14

februarie 1934, nr.59, p.2l

Unanuno - vine revolutia,,de stanga", cu catedrale in.endiate,.ulp."oli schingiuiti, cu cilugdrile violate. parci n.ar nai exista omenie. parcd
96

_ Anrntrri-va cazul spaniei. Dupi odioasa dictaturi a imbecilului primo de Rivera - autor al ateror crime politice, care a expulzat pe Miguel
o

cle

97

IUDAISM $I ANTISEMITISM
-

publice"
acestcrr

preliminarii Ia o discutie -

g fim rnai p;ecigi, paralizam doui nune; Nae lonescu - Mjhail Q5:,bastain.

i

fost g6imulati

-

sau, ca

.

de allturarea

Va si zici, actul cel mai curajos, cel mai s\q,gr, cel mai igienic pe care l.a ficut u n scriitor evreu cle astdzi - acela de a acceppa o prefali ,,antisemita" (rrrn vetlea chci i se poate spune astfel) - actul4cesta a prorrocat cea mai

"*"r,a'rl pe gazetarii degtepgi sd scrie articore cu haz. sa vedem da.a .n altceva; daci ne poate face sd g6ndim.
a

Cartea d.lui Mihail Sebastian, De cloui rttii cle ani, a izbutit pane acum si faci pe andsemiti si urle de bucurie, pe i^I.",.r.
u,

ochii coreligionarilor sdi penrru cd a dat o n.rare dovadd de tolerangi. Prietenii mei evrei uitd ca toati suferin{a lor pornegte din intoleranqa mediilor cregtine (justificatd sau nu, e alti poveste), $i lovesc astlzi inff-un evreu pentru ci acesta a fost

ridicoli rumoare. Mil.rail Sebastiar.r e morf

e$tezi ir-r

prea tolerapg...

po"r. r".. ,i

si generozititii opiniei publice rom6negti. Nu a opiniei publi.. d. p; r;;;;; firegte. Dar cel pulin a unor anumite elite, a oamenilor, n^i rii'rpun.., inteligenti qi de inimd. pennu cd romanul aceasta semnat de un scriiror evreu ii prefatat de un profesor universitar crestin - aduce cu sine nu numai o serie de caliteqi literare, nu numai o sumi de documente sufletegti contemporane ti o problematicd tragici, dar insigi aparigia lui, asa cum a apirut, este un semnal gi igi are o profunda ,.^nifi."1i.. Ma..C.'f" **f de mare curaj al autorului; de a scrie aceasti carte. pe care nimeni nu i-a cerut-o-- 9i a stirui si fie prefatati de domnul profesor

Mdrturisesc cd asteptam cartea aceasta pe ca o verificare a tensiunii

reacliunea aceasta e dezgustitoare. Ci ea dovedeqte medl6yppigtga opiniei publice romdnegti (opinie formatd, firegte, din cregtini Ci din.e.vrgi); frica de a pune problema rispicat, frica de a
TrebuiE

si

resgflosc

ci

judeca,

a eAndi, dp 3 sE revizui. Mihail Sebastian intra intr'o camera inchisn, deschide larg fpppqpele qi spune: ,,nu sim[ili ce aici putei Ci ceva e litricat, ceva carg €9 ascunde cu grijd, ceva care nu se vindecil" Toati
de.

jigniti !e cuv6ntul ,,pute". Vai de mine, cum se poate se spui Cum si spul ce intre evrei $i creFtini existi disensiuni, ireductibiliteii, plictiselil Nu suntem toli ,,oameni"l Daci existi antisemitism, apoi acesta r€ Slatoles.te huliganilor. Este suficient sd fim oameni de omenie, ca orice
lumea e
asta?

Hrr]bri de antisemitism

sd dispard...

foarte bine searna gi de riscurile, gi care se expune.

d. du...il. ,, d.

Nae lorrescu, Jandu.ri

,n"J;;ffi;.;

viu ,n fu;t"t't"t" omur,..r," i.,,ern.rr. .:"t[:ill1il.rJt'ri,f:l';:'5'ri:;: ca a apdrut cu plefap ci-lLri proi Nae Ionescu. Toard reacqiunea,,opiniei
salecre om

acesta a trecut nebdgat in seantd.r-room care scrie o carte vie, spune vidceraii, o. carte care nu cuprinde numai conf.siunea iurerilo, sale iudaice - cdci la urna urmelor aceastd confesiune a mai fost fdcuta si cle altii, si poate cu mai multi eficacitetp ,-, - ci ",,,.",^;^-r,-: gi jur nalul r cuprinde drama
an.r

Lucrul

Mihail Sebastian - ca gi d. Nae Ionescu - cred altfel. Fiecare pentru IRptiVg dif€fite, fireqte. Dar aga cred - 9i asta o spun. in ceea ce mi privegte, afn de fdrcul gbiectii s,i autorului pi profesorului meu, d. Nae lonescu. Dar
SpEi Sg
pp

ml

qime€[g de la inceput este conspiralia josnicd qi polemica ugoard

l ::'

fp d$pg in jgFql frcpstei cdr[i. Pentru simplul motiv cd cei doi autori ;i-au intrunit nUnsle pe p€Perti. Pentru cd Mihail Sebastian a avut curajul de
spHn€ S€ plPdp li.esptrp ewei 9i despre antisemitisnr - 9i a avut cavalerismul ostile, sau' ala cum se spune, ,,antiserritd". Cc a epefe..u s
B

ttet,unteririi

. ei bine,

pffati

Asgpp ip.cp.pppr si ne ldmurinr. Actul de curaj, cle vorbire rispicati ;i siFppfii - g.cel S.el nai higienic al publicisticei romane$ti de la rizboi - a
gr',qc,qr

nq()bgerva,t pentru

ci

este amestecat acolo gi

d. prof. Nae lonescu.

98

99

Vi rogsd md credeti, nu iau apirarea nici a arrtorului, nici a prsfatatorului. Amindoi sc pot apira singuri. o vor face, th.i in.loial*,
$i

intelegere omeneasca

atunci cdn<l nrr li se $iiu rispunde, de tiicerea si larnentarea, ascunsi ir confratilor euei. de superficialitatea sau indifererlta corrfratilur o.e;tini, de complca lipsi de

avea unde. l)ar sunt indignrt de felul cum a tbst primiti aceasd carre. de toatd cc'lrspiratia i.Jionlii]6sjo1 ce sd injuie

arunci .and u,,,

bine ca ea si fre atacati pentru ci ea spune lucruri neplicute clespre evrer. Dar e penibil si vezi o sumi cle bdieti iiegtepti, o serie de gazetari cu haz,
prapedindu-se de rAs in fata,,ir,rlponderabilelot". Cite calambururi nu se pot face pe seama acestui cuvent, cete jocuri ,,spirituale" nu pot fi improvizate cu prilejul inocentelor,,imponderabile". Parci-i aud pe delicatii

,-:::" '*l

Mi

li

cregdne?scA a acesrei drame.

ienJu/acestei prefete, sens ,,antisemit", care momentul istoric in care ne afldm.

irr admirabilul ,on,urr'"iJ"tui U.v Benador, Ohetto rcac XX eweii sufe,i, ba suferd .1.,i". ."i t.,,rof Ei totugi carrea a prir'it laudeie ce i se cuvin. Aiunci, stdm gi ne in*ebinr: care este,,crima" acestei cArgi a lui lv{ihail Sebastianl Llupd insegi mirturisirile presei de stdnga, crima e clari: prefaEa d-lui N"e lonesc,r. Nu prezenla acestei prefete; cici daci ea a'fi fost .,favorabili" tezei iudaice(ne vom limuri indati dacd poate fi vorba cle,,favorabil" sgu ,,ostil"), cartea d-lui Mihail Sebastian ar fi fost primitd cu urale: Nu prezenr_a, deci: ci
asta.

sau

nu Faptul ci ea se ocupi de evrei. A,r mai apdrur cirfi desp;e evrei,,scri;e de evrer, care au fost juciecrte fdri enervare, b" .hia, iiudat . Arunci, poate faptul ci, in aceasd carte, ev:eii suferi, _ din pticina ,,destinului,,,

rog, ce e ,,criminal', sau ,,supiritor,,in aceasrj carte?

Firi

noqtri prieteni: ,,Cum vine vorba, coane, cu imponderabilele asteal Pdi ce fel de imponderabile sunt ele, cAncl se sparg in capul ovreilori Vezi, coane,

indc;iaLi,

unde duce metafizical..." Repet, ntsfirgite vorbe de haz, amuzante,
scinteietoare, ,,inteligente", se potspune clespre o prefald care are nenorr.rul si fie scrisd din punctul de vedere al filosofiei istoriei. Dar ce vre$l l,ra se

din

cauze cont;ngentel

Nici

scrie filosofia istoriei'

firi

vorbe dulci,

firi

lucruri de toate zilele, fdri

jocuri de cuvinre. Toate cdr{le de filosofia istoriei - qi a lui G. B. Vco, 9i a lui Hegel,
a lui Gobineau, gi a

;i

iii

capdtd grave .nrrr""inr,"

i,,

higiend;i de dragoste (da, de dragoste)

ar

romancier si prefagator a fost interprehta josnic; ca u. act de masoihism spiritual, ca o autoinvitaqie la suferin[i. lar tot ce profesorul Nae lonescu a scris in prefati a fost inrcrprerar cu o adevdratd degtepqi. Dacd
gmecherie. Si asa mai departe.

autorului, 9i .olaborar.a

din'e

Unul spune, e sofism. Altul: e o prostie. Un al treilea: e o privin lucrurile

stupiditate de

biiei

firi

plan al filc'sofiei istoriei; lucreazi, aclicri, cu impoi.ider"bil..
100

era sortite de la ir.rcep,ul neinlelegerii. pe de o parte, p.nt., cA ea spl,^ne lucruri neplictrte despre evrei. pe de aitd parte, pentru ci es* ,.rOU

enervare, prefa,ta d-lui prof. Nae lonescu

lui Spengler - sunt clddite pe ,,imponderabile". Ca sunt armate cu fapte, cu documente - fire indoiale. Dar dl. Nae lonescu nu scria un tratat; scria o prefati. in care, fatal, nu putea fi invocat aparatul cu fapte, care dealtfel, e ugor de gdsit in orice rnonografie istorici asupra problemei. Cd aceastd prefagi e fanastici, ermeticd, abstracte, pomenind de,,structuri", de,,desdne", despre,,luda" 9i ,,Mintuire", cd ea aluneci pe un plan de dernonstrare greu de urmdritl . e foarte adevirat. Dar asta e filosofia istoriei, acestea sunt datele problemelqr. Prefaga poate fi ingusti, poate fi gregiti; vom vedea. Dar, ca si fie criticatd, criticul trebuie sl respecte planul in care a fost scrisd, planul imponderabilelor. Altminteri, nu numai lucrdrile filosofilor istoriei mai sus citali pot fi foarte ugor luate in rds - dar orice filoso( orice metafizician, poate fi ridiculizat cu nesthrgit haz. Bunioari, Kant, ,,Cum e cu chestia lucrului in sine, coaneJ Pei ce lucru in sine este aia, dom 'le, daci il simt colo, mi'n1elegi...i" $i apa mai cieparte.
gi a

lui Chamberlain,

din punct de vedere econonic, marxist, politic, gazetiresc etc.

iJ.g

r., f,,"n.
0,,

Ce s.a ir.rtAn.rplat cu prefala d-lui Nae Ionescul A inceput a fi ,,atacati" - a tbst

pr ivitd, cu alte cuvinte, printr.un unghi al contingentelor. D. Nae lonescu spune cd eweul sufcri. Asta va indemna pe huligani si spargi gearnurile

l0l

sau capetele ovreie$ti, asigurati prin ,,argumente metafizice". Deci, prefala dlui Nae lonescu este primejdioasd, ba chiar este criminali, iar evreul

ci a primit o in frunrea cdrgii sale. Ca sd fim cinstiti, aceasta este aryumentul intim al presei ,,democratice". (Cealaltd presd, ,,nationalisti", nu zice nimic. Se bucura in tecere sau in urale). Cd ceea ce spune d. Nae lonescu in prefaqd este nejustificat din puncr de vedere economicJ O fi. Dar nu aceasta este problema pe care d-sa o pune. Cici, daci e vorba aga, nici din punct de vedere botanic nu este justificate. Si nici din puncr de vedere astronomic. Deci toate obiectiile care se aduc nu se lin in picioare. Toate igi au un singur suport real (qi e pdcat cd, in fala unei cdrfl atit de sincere ca aeea a lui Mihail Sebastian, lucrurile acestea nu se spun sincer, pe fa1i, fdri ocoluri). Anume; prefaga apare intr-un moment istoric penibil, intr.o conjuncture politice in care greutatea cuvAntului dlui Nae Ionescu poate apesa mai mult decat evreii pot indura. Vorba noastrd: huliganii capiti argumente metafizice... Lasim la o parte faptul ce un ganditor care scrie filosofie a istoriei nu.gi poate pune problema conjuncturii politice in care se tipdreqte gdndul. Cici atunci am acuza prea mult pe un Fichte, iar Croce nici nar mai cuteza sd scoatA ochii in lume. Dar sd atacim problema direct, este prefala d-lui Nae Ionescu antisemitdi Sn mi fie ingdduitd o parantezd personald: ca sd vedegi ce inseamni ,,antisemitism" in presa noastri, de toate nuangele. Acum un an am fost invitat de cercul studenlilor ewei din BArlad sd le tin o conferinfi. Trei zile dupd aceea, nu gtiu ce foaie a L.A.N.C.-ului md fdcea ,,jidinit", ,,vdndut jidanilor", 9i a9a mai departe. N,au rrecut cereva
este un trddAtor de neam" pentru

Mihail Sebastian

(articoi nu se opregte aici. in urma unui articol, publicat in ,,Vremea" teribil de masacrat de cenzuti' e drept; se numea ,,Compromiterea rominismului"!), o foarte interesantl revisti saptdmanale introduce o notili in care eram numit pe rdnd: ,,antisemit, huligan qi gogoman"' Toate aceste inLinrplalr plecute m'au inv;tat sb tru mai acurJ nici tr valoare termenului de ,,antisemit". Ce poate si insemne acest cuvintl Dacd egti nalionalist, adice daca i1i iubesti 1ara, crezi in destinul ei 9i te s.acrifici, in mdsura insu;irilor tale, mS.ririi qi intdririi ei - eqti antisemit? Atunci toli bunii cetileni ai tuturor ldrilor sunt antisemili' Sau esti
antisemit dacd faci deosebire intre cetdlenii aceleiagi qiril Anrnci togi istoricii

timpurilor moderne gi toli sociologii sunt antisemili, ;i toli etnografii, roti antropologij, toti isroricii religiilor, care constati grupuri etni.;e li structuri spirituale semite. Sau eqti antisemit dacd faci deosebire intre
cetdleni, scriind: eweul Husserl, sau evreul Montefiore, sau eweul I-eon Bluml Atunci 9i redactorii unei gazete democrate de amiazd, Tesrea, sunt antisemili; cdci au scris,,evreul Baier invinge pe Carnera", in loc si scrie

,,californianul Baier"... Dupi curn vedeli, termenul acesta gi'a cdpatat atatea inlelesuri

incit a ajuns foarte vag, aproape impracticabil' La fel cu expresia ,,filosemit" sau ,,jidinit". Cdci dacd te revolf atunct c6.nd oameni nevinovagi sunt bituli silbatic de nigte lichele sau nilte
conjuncturale
9i

parazitare,

imbecili - atunci eqti ,,jidenit". $i dacd ai curajul (ce e drept cam rar) de a te impotrivi unor oameni care cer excluderea total5 a eweilor din viaga
publicd
gi

luni, 9i apdrea aici, la ,,Vremea", un articol de al meu intitulat,,A nu mai fi romdn!". O revisti nafionalistd il reproduce gi il comenteazd, lisAnd a
ingelege cd m-anl ,,convertit la romanism" (deci 9i la oarecare antisemitism). Din nefericire, in cadrul suplinirii mele la Facultatea de Litere, am vorbit

;i despre iudaism, qi am vorbit aqa cum cred. in aceeaqi sS.ptimend auzeam cd sunt ,,jidan" (dupi cum vede;i, lucrurile erau destul de inaintate; se preciza chiar gi numele meu adevdrat: Elias). Dar jocul cu antisemitismul

cum efti ,,huligan", dacd observi cd numdrul strdinilor din anumite intreprinderi particulare este covdrEitor.) Sau daci spui cd iudaismul este o grandioasd revolu!ie spirituald, ce creltinismul este implinirea profegiilor iudaice, cd semigii sunt oattenl, gi incd oameni care au colaborat cu {orge magnifice la creagia acestei civilizalii europene, ci Sf'ul Pavel' Sprnoza, Einstein, qi alqii, nenumiragi au fost evrei 9i s-au mdndrit a fi evret atunci eqti ori ,,filosemit" ori ,,jiddnit".. Toate lucrurile acestea sunt triste, profund triste' $i ele iqi au o
103

comerciald a terii

- atunci tot ,,jidinit"

se

cheamd ci egti' (Dupd

t02

explicalie sjmpld: laqitatea oamenilor, lipsa lol de curaj in judecarea realitdgii, spaima de adeviruri neconfortabile, jena de a iegi din fbrmule Ei a gisi adevdrul (care este intotdeauna, se 9tie, la mijloc). Ce confortabil este si fii antisemit! Nu qi se nai cere si judeci, de la om la om, de la lard la !ari. Odatd ce te-ai hotir it se fi antisemit, totul se erplici, totul merge ca pe roate; jidanii sunt de vini, totdeauna, jidanii n-au creat nimic, jidanii
su

nt degenel ati etc. ,,Argunrente" gdsegti cate vr€i, in literatura confol tabild

pe care algi oameni confortablli 1io pun la indemAni' argumentL
antropologice, sociologice, teologice, economice etc. $i ce confortabil este se fii democrat; elti un om linigtit gi sigur, pani Ia moarte. Antisemitismul? O legendi, sau o prostie, sau o manevrd politici., sau, 9i mai simplu, o bandd de derbedei, de huligani. Totul se explicd atdt de simplu. Se sparg geamuli in VicdrestiJ Huliganii. Germania este antisemitai Huliganii. A existat antisemitism in Evul Mediu? Huligani. Roma Imperiald a cunoscut pogromurii Huligani. Totul se explici prin huligani - dupd cum dincolo
se

Domnul Nae lonescu a evitat soluliile comode' A refuzat, adice, se spundr ,,Jidani" satl ,,Huligani" - qi sd rezolve ptoblema, fie repetind argumentele antisemite, fie argunentele umanitariste, democratice qi celelalte. Domnul Nae lonescu, ca gi Mihail Sebastian, a observat cd Eweul sufere. $i a incercat se arate cauzele pentru care sufere' $i pentru care va suferi p6.nd la sfdtgitul lumii. Lucrul acesta ar pdtea, la ptima vedere, foarte firesc' Daci dta evreu
constati in romahul d.tale ci eweii sufere - cum al putea eu, prefaqator, sl spun altfel? I-.ogic. Numal cd rni se pare cd din punctul de vedere al filosofiel cregtine pe care il plstreazi domnul Nae lonescu in a doua parte a prefelei - nu se putea sptlne un asemenea ltlcru. Mihail Sebastian' o poate spune'

explici prin jidani...

practic vorbind, si incerci sd gAndegti singur, si examinezi realitegile di rect, fara formule, sd rdmAi onr gi creftin, adica se-gi pesftezi intreage 9i dragostea ta de oameni, de toti oamenii, gi judecata critice, purificati de sentimentalisme. Asemenea atitudine a avut Mihail Sebastian in romanul siu. Se intdlnesc huligani acolo; dar se int6.lnesc gi altfel de antisemiti,

Vedegi, este foarte simplu 9i foarte confortabil sd neci de o parte sau alta a baricadei, sd ai o convingere, cum se spune. Este mult mai greu, mult mai dramatic, qi - de ce n-am mdrturisi-o? - mult mai ineficace,

in suferinla lui, in deznddejded lul, mai ales. Dat un crettin' un teolog creEtin, nu poate cidea ifl Pacatul deznadejdii, hu poate afirma universalitatea destinului de sufetln;e al lui Israel. Tot ce poate afirma' cregtinefte qi ortodoxice$te, este cd Harul divin e liber si mentuie sau se nu mantuie pe evrei. Atit. Dar vom ieveni asupra acestui punct'
Ceea ce observim, deocamdeti, este ce prefafatorul admite, qi chiar

justificd, destinul tragic al lui lstael, destin care, limitat la experien(e individuale (deci istorice, conJuncturale) este implicat qi in cuprinsul romanului. Poate fi numita o as€menea atitudine huliganism? Nu' Pentru ca a nci gi Eminescu, qi Vasile Conta, 9i Hasdeu - ca sd menfionim dintre romini - at putea fi nlriniti huligani;9iei nu sunt Ei sunt ,,antisemigi" teoretici. Dar poate fl 9i dl. Profesor Nae lonescu antisemit? Aici sti toati. incurcetura, Sd lncetcem vo ldmurim' Am vdzut cd toate obiectiile aduse de presa democtati prefelei d'lui numai
cdgiva

oameni de care te miri cd sunt antisemili, oameni buni, caritabili, inteligenli. lgadar antisemitismul nu se poate reduce la huliganism, crede Sebastian. Este un destin, afirn.ri el. Vom vedea. Dar mai intAi si vedem ce e cu prefaga d-lui profesor Nae lonescu, despre care - cdnd nu s'a spus cd e o ,,absurditate", pentru cd lucra cu ,,iurponderabile" - s-a spus cd e antisemiti.

prof. Nae Ionescu implici ar.rtisemitismul acestuia din urmi' (S'a scris chiar cuvdntul ,,huliganism"; dar atunci ne'am lovi de Eminescu, ceea ce ar fi grav). Dace dl. Prof. Nae lonescu s'81 fi meniinut itr tot cuprinsul prefelei pe planul filosofiei istoriei - arunci at fi putut fl antisemit Dupi
105

104

cum a fost Chamberlain, de pilda. Sau dupi cum e Rosenberg. Dar dl. Nae lonescu, in a doua parte a prefelei, introduce cAteva elemente noi, de
soteriologie: Mhntuirea, Picatul, Mesia, nemirrtu'risirea lui Israel. Elenenre, igadar,-cle ordin teologic. Care sunt supra-isrorice. Este drepr ca dl. Nae

cregtihe, dl. Nae Ionescu hu poate

fi antisemit chiar daci ar vrea Cici ce-ar putea insemna,,antisemitism" pe planul teologiei creqtine? acesta lmpositiliiaiea nii ntrtitii, certitudlnea damndrii evreilor' Dar lucrul
(Marcion)' $i nu-lspune nicAieri Bisetica. Cel mult dacd l'a spus un eretic nu-l poate spune chiar daci evreii (ca 9i alte nafii necreltine) rup poate interveni comunitatea de dragoste a Bisericii. Pentru ci nimeni nu in ftbertateal\i f)umnezeu. Dumnezeu poate mantui oricum' pe oricine'
Dupd chiar dacd acel oricine este in afara comunitdgii de dragoste creqtine poate cum poate refiria mAniuirea 9i unor membri din cregtinitate Ce se gL despre spuhe dtunci diil punci de veiere soteriologic, despre creqtini
er,'tei?

Ionescu incearcd sd explice lsroza Fi prin elemente supra-istorice. Istoria lui Israel, dupd pirerea sa, nu se poare explica - in generalitatea destinului
sdu

-

nun.rai prin argumente de rasd, de economie, de politicd; nici chiar

prin argumente de religie, bdgagi bine de seamd. (cici sunt qi alte religii necregtine, ai ciror participanti nu vieguiesc sub destinul suGrintei ercrne. Nu se poate explica, spune d. Nae lonescu, decAt daci ginem seama de picatul lui luda (9i al neamului iudeu): tdgdduirea Mesiei. Poporul a.les, a fost ales pentru altceva; pentr! ca sd nasci pe Mesia. Ori, cAnd l.a nascut,
orgoliul
l.a facut sd.l tdgaduiascd, sd nu.l recunoascd; de,aici destinul eternei

sale suferin,te. Convertirea

nu e posibild, sputre dl. Nae Ionescu, cici

in nddeidea mtLntuirii prin lsus (nici micar in gralia lui Dumnezeu cet titudiilea ei)i tarcei din urmi porfi mantuili' dace dar ele voiegt€ aceastd. Ekisti iir anumite canoane cateva referiri la evrei; (De altfel' dacd cineva nu implici iricidecu m sigurahlarremiLrrtuirii evreilor'
Ca cei

dintii

tri.iesc

cregtinetatea este acum o formd de viatd gi de spiritualitatepe{ect inchisd,

gar putea spune va avea vieo obieclie de fdcut, \r'om reveni cu texte)' Cum

adicd deveniti nu ,numai organicd (aFa cum era din primele secole ale

creltinismului), dar glt structurald. Ori structurile nu se pot schimba. (De fapt, se pot schimba gi structurile, dar numai printr-o intervengie a lui D-zeu in istorie, printpo renagtere profetici gi misionari - ceea ce,,nu se
mai

un asemenea lucrui Cuih eat butea nega posibilitatea ttnei "convertiri" profeticd 9i colective, ficutl de un noli fetveht inesianic' de o noui invazie de misionari? Convertirea individr.iale este altceva, pentru ci ea se lovegte
fe(ment mesiahlc' und ,,structura" spirltirale a ihstrlui; dar o convertire 9u

intimplil')

colectivi, poate sfarama stritchitile.
puteau avea o Vedegi, un Hasdeu, trh Eminescu, un Vasiie Conta unul doctrini. antisetnite. Pentru ce nici unul din ei nu era teologi 9i niel Biserica nu era creprrn adevirat. Hasdeu efa ttn ;,spiritualist" cate a atdcat spiti' pand in ultimii ani de viafn. $i totuqi cu cet se aplopia mai mult de

cum e ccinstruiti argumentarea din prefala d.lui Nae lonescu, observim o translafie; nejusrificati, din planul filosofiei istoriei pe cel al teologiei cregtine. Si intr-o parte
dar de

\a

ti in alra, tot ,,imponderabile"

intAlnim;

altordin. ,,Strubtura" aparline ordinului filosofiei istoriei; mantuirea apartine ordinului reologiei. intre aceste doua ordine existe o deosebire calitativ{ 9t este de mirare cd dl. prof. Nae Ionescu, atdt de luefd in dialecricd
nu
a

stdruit indeajuns asupra acestu i punct esential. Aret de esenqial, incdt

atat abandofla antisertritismul Eminescu era "filosof" nu ctegdne' lar Vasile Conta era un materid' cunogtea Ei list fervent. Toli trei, insd, puteau construi o filosofie a is1s1i6i nnd5emitl'

tunlir*,

"t nu iubea metafizica

partea

intii

a argumentaliei exclude partea a doua, qi vice-versa.

de N.au fdcut o (fragmentarl Hasdeu a incercat-o, dar fird nici o conceptie

Mai rnulr. in filosofia istoriei. dl. Nae lonescu ar

fiputtr[i

anrisemir.

adeviratl filosofie

Cdci existe o anumiti filosofie a istoriei, antisemitd. insi pe planul teologiei

istoriei). Dimpotrivd, antisemitismul acestor trei maii poli romAni este periferic; este economic 9i moral' Atat de periferic' incAt
a

106

107

'

face foarte bine abstracgie de ele alteratd sau necompleti...

fari

ca personalitatea celor

nei

sd fie

aduce r-rbiecgii; Obieclii care, dupd cum am vdzut, conduc la cu totul alte concluzii decat la acelea ale antisemitismulu i. Pentru cd, incd o datd, ceea
ce am obiectat noi d-lui .{-sale (cale nu existd gi

Cazul domnului profesor Nae lonescu este insd cu totul altul. Ca un

prol

Nae lonescu n'au fost aduse antisemitismului

gdnditor ortodox, d-sa nu putea sub nici formd fi antisemit. $i, de fapt,

nici n.ar ptttea exista), ci metodei d'sale aplicate'in
ce

nici nu

este. Aceasta pare pugin paradoxal, dupd cele ce a(i

citit mai

sus

prefati.
Von.r vedea

lsrael. $i totugi. este foarte simplu. Prefaqa domnului Nae lonescu nu este antisemitd. Ea pare astfel pennu cd cuprinde pagini amare asupra destinului iudeu. De fapt, insd, aceste pagini nu cuprind o

despre destinul

lui

in numirul viirol

limurir i ne poate aduce romanul lui

Mihail Sebastian.

atitudine antisemitd - ci numai o miqcare de trans[afie, nejustificati, din planul filosofiei istoriei pe cel al teologiei cregtine. Ceea ce a fost grepit interpretat ca ,,anrisemitism" este numai o gravi nebdgare de seami a
distinsului dialectician. Care suntobiec[iile pe care indriznim si le aducem aici profesorului nostru, dl. Nae lonescu? Le putem rezuma in doud puncte;

lin

Wentea ZZ iulie 1934, Ttt'

347

, p. 5l

planul filosofiei istoriei pe cel al teologiei (adici trecerea de la shucturi la spirirualitate universald);2) afirmarea certitudinii cA luda trebuie si sufere 1a infinit pennu ci a tigiduit pe Mesia (adici o
1) trecerea de pe

greqeal* contra nddeidei, complicatd cu greseala, mai gravI, cont

n libertdlii

Gragiei). Dar amAndou5. aceste obieclii se referi la dialectica d.lui prof. Nae Ionescu - 9i nu la ,,antisemitismul" care nu o<isti in prefa!6. Giepala

d-lui prof. Nae Ionescu, daci poate

filosoficd. Iar consecinlele ei privesc pur a prefegei - iar nu problema in sine.

fi numite asdel, este de naturd pur fi simplu admirabila consnucgie

Cdci a fi antisemit nu inseamnd a crede cd erreii suferi gi vor sdleri

pentru cd au tigeduit pe Mesia - acesta este numai o problemd teologicd, eronat rezolvatd -, ci a fi antisemit inseamne a lua atitudine decisivd contra wreilor, a.i socoti inGriori, gnapani, primejdiofi etc. Din prefala dJui prof. Nae Ionescu nu descifrdm aceaste atitudine intransigentd fagd de
eweime. Daci domnia
scri,e altceua. sa va

lua cAndva o asemenea atitudine, va nebui sd

Prefata aceasta cuprinde, clar numai doue lucrurir filcisofie a

istoriei gi problematica mdntuirii

-

si numai in cadrul acestora i se pot
109

108

cRESTTNATATEA

rerA or ruoerspt

cunosc, am invdfat o de Ia profesorul meu Nae Ionescu. Dar

d

Nae lonescu

m-a indreptat la izvoatele certe; la Macarie, la Confesiunea ortodoxi a lui Petru Movild, la patristica orientali, la solidele exegeze catolice' M-ar

minuna, deci, si fiu atat de gregit - pe cAnd gtiu autoritatea izvoarelor mele. De aceea, si.mi fie ingdduit sd examinez incd o dati problema, aju tat
Prietenul si camaradul meu de redacgie, d. G. Racoveanu, licengiat in teologie gi bun cunoscdtor al problemelor ortodoxe, imi aduce o serie de obiecgii in ziarul ,,Credinla" de sambdtd 28 iulie (nr. 195) [19341 in legeturi
de d. Racoveanu.

cu articolul meu luc{aisnt pi antisentitigt. Aceste obieciii se referd ll afirmaqia mea ci: nici textele evanghelice, nici Biserica ortodoxd, nu spun precis cd togi eweii sunt damnali in vecii vecilor, pehru faptul ci sunt qi

Nu mi voi referi, deci, decAt la textele Bisericii. Domnul Racoveanu scrie cd eu gregesc cdnd spun ci nu gtim nimic despre mdntuirea sau damnarea evreilor. Cd dimpotrivn, Biserica afirmd sigur, in aceastd privinfe, ci eweii vor fi damnati pe veci. Ciudat; a{irmatia aceasta a ntai frcut'o
cineva, Marcion, pi a fost declarat eretic.

A

dorsa oard a {dcut<t

tot un

au rimas ertei. Eu justificasem afirmalia aceasta prin doud argumenter 1)

ererlc, Baius. Baius a fost acela care a contestat posibilitatea de mantuire a

posibilitatea unui nou val profetic, care sd converteasce ir? masd pe evrei. Ce rezulta de aici? Cd despre evreii de acunt nrs gtiu nimic - cici Harul existi., s,i numai Dumnezeu $tie ce se va intdmpla cu ei. $r, in al doilea rdnd, cd nici despre evreli care wr venl nu ftim nimic, cici oric6nd poate interveni in lume un nou val profetic; cu alte cuvinte ci. teoiogic vorbind, nu existe specrlr'absolute de oameni care vor fi damnali. Cum vom vedea indati, cregtindtatea intreagi qi Biserica ortodoxi cunoaqte anunite fipturi care sunt damnate in vecii vecilor; de pildn, Iuda, Satana, ingeri! Sitanei ii oamenii care au cizut pradi lor. Dar despre evrei nu se spune nimic. Dacd intr-adevir Bisetica ar fi crezut ci toli eweii, penrr u cd 6unr fi rem;n eyrer, vor fi damnagi * ar fi spus,o. $i ar fi spus-o nu o dati, ci de o suti de ori - a9a cum o spune despre draci gi despre acei dintre oameni care le sunt robigi. Preopinentul gi prietenul meu d. G. Racoveanu nu atacd problema din acela;i punct de vedere ca gi mine. Domnia sa, ca un bun ortodox ce

necredincioqilor (pdgdni, evrei, mahomedani) 9i Biserica romano'catolicd i-a raspuns astfel; ,,Dumnezeu conferi tuturor necredinciogilor, ;i prin urmare gi celor negativi, graFa, cel pugin de departe suficienti, ca ei sa se mdntuiasci". (E vorba de Biserica catolici. in cea rdsiriteani, nici nu s-a pus problema. A9a cd am fost nevoit si citez autoritatea Bisericii intr'un caz antecedent, apusean. Cici la noi, rasiritenii, nu prea au existat eretici)' Va sd zicd, iati-ne in plini erezie. Nu in greEeali. teologice - ci in erezie curate. Domnul Racoveanu scrie despre mine care sunt un,'foarte

amator" ti,,ignor aproape total doctrina Bisericii ortodoxe"
,,aqezat pe

- ci m'am

Pentru ci a m linut seama ti deHat in aceastd problemd a mantuirii sau damndrii eweilor. Ce spune d. Racoveanui Ci nu trebuie si linem seama de Har, cd asta e chestie gravi; cici unii oameni (in speld, eweii) sunt pe veci condamnafi. Foarte ciudat. pozifia Providen,tei". De
ce?

Dar exact acelaqi lucru i-a mai spus un mare eretic' tot apusean Ei dsta, (rop'necrediciogii - evrei, pigdni, Jansenius. Anume: ce sunt unii oameni musulmani - 9i anunrrp cregtini) care sunt condamnali pe veci. $i acestei afirn.ratii, eretice, ii rispunde bula Papei Inocenliu alXI'Ieat divinae pietatl derogantent. Vedeli cdt e de grav: picatul contra rn ilei divine, mild care e
nesfArgiti, 9i care nu line seama de specii umane. Cdci ,,Dumnezeu voiefte cu voin(A antecedenti, condifionate 9i cu dinadinsul mantuirea nu numai
111

problemi a harului - 9i se referi numai la inviqiturile Bisericii. Citeazd.in total gapte texte variate, dintre care numai doud se referd la subiect. $i conclude cam agar ,,D. Mircea Eliade, fecdnd teologie, std... pe deasupra Bisericii". Si vedem. Eu nu sunt teolog, gi pulina teologie pe care indrdznesc si cred ci o
este, lasd la o patte foarte primejdioasa

lt0

a predestinadlor, ci 9i a credincioqilor, ha nu numai a credincioqilor, c./,r/
a necreclinciofilor,si a

pdcdtopibi' .

Asta spune Biserica

romani contra lui

Jansenius. $i

"Hristoase, lumineazd Si sfingegte pe tot ontul ce vine in lume..." (Onttoger, Bl^i, 1890, p. 18, dupi dr. Vasile Suciu, Dogmatica Fundanencall). Deci, chestia cu Providen(a nu sti chiar aEa cum lasi a se lnplege prietenul si preopinentul meu d, C. Racoveanu. Eu nanr cizut in pdcatu/
tle a nega posibilitatea Harului asupn necredinciogilor (in spegd, wreii). Picat, si ne fie ingeduit a o spune inci o dati, foarte grav. Dar si vedem mai departe. in privinga mintuirii eweilor - domnul G" Racoveanu amintegte un

il

spune gi tradigiar

cea lumina adeviratd, carea

singur t€xt evanghelic, Ioan, Ylll,24 (nu VIIL 46, cum a cules g€fit tipograful). Probabil ci mai sunt gi alte texte, dar d. Racorcanu nu le menfioneazl. Deti ar fi fost de doriq cdci dupi cum se gtie, in orice discutie teologici textele evangheliilor sinoptice au mai multl autoritat€ canonici. Dar si r.cdem ce spune /oan, VIll, 242 ,Vegi muri In pdcatele wasae, Cici dad nu credeSi cine sunt, in pdcatele wasne veli muri'. (Am reprodus
traducerea folositi de d. Racoveanu. Textul grec spune numai: odaci nu credeli cd sunt etc. CL Luzzi, La Biblia, vol.Xl, p. 319, nr. 3; Biblia, ed, Sf. Sinod, p. 1453; Loisy, I-a livrcs du Nouveau Te,stament, p.650). $i d. Racoveanu comenteazi: ,,Prin urmarer wgi muri daLci nu veii crede cA sunt Mesia. Hotirit, d, Eliade crede ci existi mlntuire pi in afari de Biserici. $i crede ci afirmagia dceasta est€ foarte ottodo:<e!', Se lesnm la o parte ce cred eu . Sd vedem ce spune Sf. Ioan, in con text. Prietenul meu, d, G. Racoveanu a scdpat dinwdere lntreg conginutul acestui magnific capitol al VIIl.lea din Evanghelia Sf. Ioan. Daci lar fi recitit in intregime, ar fi observat ci lisus nu se referi aici la ewei. ci la aceia care au lncetarrle a f ewer. Nu e aqa ci lucrurile par pu;in paradoxalel Totuqi, textul e clar. Caci ce spu nelisus! fi fost fii ai lui Avtzan, "De,agi lucrurile lui Avraam afi li fecul' (v. 39). Dar acetti evrei au incetat de a fi

pomenit in versetul 24 nu se reieri la voinra de a rdnfine eweu, <le a pistra legea veche, a seminqiei lui Avraam - ci e pdcatul celor care au renuntatl^ Avraam, la evreitate', qi au ajuns ,,fiii Diavolului". Cu alte cuvinte: veti oturi, nu pentru ce sterlrli in evreitale - ci vetl muri pentru cd sunte[i fiii Diavolului. Dar sunt fof] evreii fiii Diavolului? Dupi 5tiinga mea, nici un text evanghelic nu o spune, nicdieti. Anumigi evrei, adicd aceia care au renuntat la Avraam gi la evreitate - sau, mai precis, cei care traiesc in picat ei sunt fiii Diavolului, 9i ei nu-gi vor gdsr mAntuirea, in veci. Ne reintoarcem, deci, la ,,pdcatul" individual. Ne reintoarcem la acea participare la riu prin Satana, de care vorbesc toli apologegii cregtini, 9i de care au vorbit la inceput Evangheliile. Dar aceasta inseamni cu totul altceva. Una este si fii robit Satanei gi ingerilor ei (sau cu privire la pdgdni, se {ii apistoi, anomoi, amartoloi, ,,fdri credinqd", ,,fira lege", ,,picitoqi") - 9i alta este si rdmai eweu, si. pdstrezi Legea veche. Despre ,,fiii Diavolului" noi gtim cu siguranli ci vor fi nemantui(i. Despre ewei, insi, nu qtim nimic. Ceci nu ne spune nimic Biserica. Ce inseamnd a fi evreu? A pistravechiul legdment; a stdrui in Avraam. Spune undeva Biserica ortodoxd ci cei ce stiruie in Awaam vor fi damnagil Spune undeva Biserica noasfte ci. evreii intrucet sunt etae4 nu-gi pot gi.si mAntuirea? Nu. Tot ce spune Biserica este lucrul urmdtorr cd fiii Satanei gi cei ce au cdzut pradi ingerilor ei - vor fi damnagi. $i acei dintre ewei vor fi damnali care au cdzut pradd Satanei; care nu mai sunt er.Te1 - ci {iii dracilor.
Preopinentul meu, d. Racorzeanu
a

introdus in discuqie doud elemente

noi, 1) pe Iuda 9i 2) pe Sitana cu ingerii lui. Aceasta, ca sd-mi arate cd sunt unele fdpturi pe veci condarnnate. Despre Satana 9i ingerii lui, dracii, n-a
fost deloc vorba in articolul meu. Dar foarte bine a fecut d. Racoveanu ca

fiii lui

Avraam, deci au incetat de a mai fi evrei. ,,Voi din tatdl diawlului sunefi, ti poftele aa4lui vostru voigi sd licet.i (v. 44) va sl zici, picatul
112

cici astfel am cagtigat un punct esenlial in discugie. Anume: afldm certitudinea intregll Biserici crestine, de la Evanghelii pdna Ia ultintele Sinoade, cd sunt at:r.ttnite frpturi pe veci nemintLtite: dracil. Dacir a;i gti ce formidabil numir de texte existi in aceasti privingi, ce clare gi decisive sunt elel Domnul G. Racuveanu a citat vreo doud-rrei. in orice manual de teologie creltini vegi gasi cateva sute. Va si zici, Biserica ortodoxi
i.a pomenit,
113

cltnoafte {dptuti cirora mantuirea 1e e decisiv refuzati. Sunt dracii. Va sd zici, Biserica gtie si afirme solemn sr categoric lucrui acesta., ce anumite fdptuti nu se pot tndntui. De ce nu-l spune, atunci, si despre eweil Daci Biserica ar avea certitu(/lnea cd fot evreii sunt damnali, pentru ci sunt evrei - atuncj probabil cd s-ar gldbi sd-l spuni. Aga cum il spune despre

mai nefericitd de pe acest pemant Cici era scris ca el si-l vdndi pe lisus; fdri tle care nu s.ar fi implinit Scripturile E un'da rnat Dar picatul lui

luda

lui luda - nu al lui Israel, 9i nici al iudeilor' Deci, suntem lngeleEi gi lrr aceasti privinld'
este qi rdmane pdcatul

De altfel; am putea cita texte la nesfdrgit Si ne n.rulgumim, totuqi' cu

draci;

in toate cirlile sfinte, in toate polemicile si apologiile, in
esc

toate

tratatele si in toate Sinoadele. Dar nuJ spune niciieri. Textele evanghelice
la cdre se referd d. Racoveanu pomen de acei evrei care au renunlat de
At?'.ta

spiauiii din Con{esiunea Ortodoxd a lui Petru Moviln (dupn traducerea lui Barbu Constantinescu, BucureEti, 1872)' Socotim ci
cateva

'a {i {li| lui Avraant si au <{evenit fiii Satanel.

tot.

Va sd zici, nu e vorba nici de rasi, nici de neam, nici de semintie; nu e vorba nici de eweu, nici de pigdn, nici de ateu - este pur gi simplu vorba de

..

fiii lui

Satan 9i de ingerii lui. Cine urmeazi calea

Ia rdu si colaboreazd. la victoria cd e evreu sau pdgAn,

riului, cine participd riului in lume , acela e pierdut. Nu pentru ci pentru ci a acceptat valorile intunerecului, pentru

robit Satanei. Chiar d. Racoveanu citeaza acest frumos pasaj din loan, Y, 29: ,,Si vor iesi cei ce au fdcut cele bune penru invierea vietii, iar cei ce au fdcut cele rele, intru invierea osAndirii' . Foarte clar. E vorba despre fapte 6uae gi fapte re1e. Si s5. nu ne grdbim sd spunem cd ,,fapte bune" fac numai crestinii. in primul rdnd penftu ce Sf. Ioan Guri de Aur (^l1omlXVI la Epistola Romani) ne contrazice - gi in al doilea rdnd pentu cd aceasta este erezia lui Baius: Omnia opera infidelium sunt peccata, et phi/osophorum virtute sunt vitia. Si Biserica cregtind. (catolici) a osindit afirmalia aceasta sub nr. 25 din bula Papei Pius V in 1565. Iar Biserica ortodoxd spune cd omul cu puterile sale poate cunoagte unele adeviruri
s-a

ci

risdriteani este hoterator' lata de pildd ce se spune despre ewei fafd de cre;tini: ,;Acest peicept (<<Eu sunt Domnul Dumnezeul tdu)) etc.) sunt datori 3d'i lie mai mult cregtinii decat iudeii' fiindcd cregtinLlor s'a dat cle la Domnul 9i DumnezeuI nostru mai mare libertare decdt iudeilor.. " (inrebarea 50, p l44) Va si zrcd, evreii nu sunt damnati, nu sunt definitiv pielduli - de vreme ce poate exista deosebire cantitatiid illne cregtini 9i eviei: Dacd. evreii ar fi fost definitiv faptele lor bune ;i pierduli, n-alfi fosr posibild nici o con faptele deqtinilor, intre libertatea ldr qi libertatea creltinilor' N'ar fi fost posibild nici o comparafie, aga cum nu e posibild cu dracii, sau cu Iuda' Mai departe. ,,in contra acesiui percept (<<Eu sunt Domnul Dumnezeul tau>> etc.) picituiesc de moarte mai intai toli aceia care nu ((A zis cel recunosc pre nici un Dumnezeu, dupd Psalmistul care zice: nebun in inima sar Nu este Dumnezdu>> (Ps' 52, 1) Al doilea pncdtuiesc"'

*r.,u"iui

acesta de teologie

cei care-gi fac sie.gi mai

mulli

zei... Al treilea... care se dau pe sine diavolului;

ca fermecitorii...

religioase naturale. Poate face unele fapte bune naturale 9i poate invinge

ispitele

nai mici. A;adar, nu

toate faptele necredinciogilor sunt pecate

(vezi orice manual Jc reologie).

Dar si ne intoarcem la celilalt element inhodus de d. Racoveanu in
cliscugie, lalucla.Caregielestepevecicondamnat.,,luda,slugapivicleanul,

ucenicul gi plzntdregul, prieten 9i diavol' - sptne Triodionu.l citat de d. Racoveanu. Are acest Iuda ceva de a face cu evreii? Nu. Este fdptura cea
114

Al patrulea... care sunt dali superstifilor"' Al cincilea"' care cred in auguriile tuturor lucrurilor... etc'" (intrebarea 51, pp' 144' pentru cd 145). Nicaieri, deci, nu este vorba despre ewei ca fiind damnafi au stdruit in eweitate. Am putea aminti d'lui G. Racoveanu tr aarul Adversus Judeotum alht:' Tertulian, in care suferinlele eweilor pe acest pimAnt sunt luate ca pildi de *ferin;ele eterne ale acelora dlntre cregtini care vol picetui, devenind fiii Satanei. Am putea aminti invildtura care spune ci: ,,De sufletul Bisericii se poruncile legii naturale, sidite in lin qi acei necnrytht, cinstigi, care implinesc inirna lot". Am putea aminti... Dar cdte nam putea anintil Si citeasci prietenul
115

meu cartea lui M. Caperanr Le ptr>blinte clu salLrt tles infi<Jiles (Paris, I9I2), 9i va gisi acolo toate textele, toate canoanele gi toate comentariile care il vor

CRIZAROMAMSMULUI?...

ldmuri. Este o carte catolicd, e adevirat, Da1 cum am mai spus, asemenea probleme nu ni vau pus in Biserica rdsdriteani; $i nu avem bibliografie critici asupra lor: Dar, dacd preopinentul nreu nu vrea sA o accepte penftu ce e
catolicA rog sd.mi arate textul rdsdritean precis care o condamni, 9i care rezolva aldel problema mdntuirii necredinciosilor. Asta, ca si nu ne mai pierdem timpul in discugii zadarnice. Cici, ,,ceea ce gtim cu siguranld este ci

- il

De la o weme, de cdnd se discutd tot, a inceput sd se discute

qi

nimeni nu va fi osandit decat pentru faptele sale rele." Ca si inchei, nebuie sd spun cd problema mdntuirii e'"reilor este Ei foarte delicati gi foarte grave. Biserica a alut tot timpul o atitudine foarte discreti. Si. ldsim pe evrci in roia Domnului si sI ne ocupdm de mdntuirea noastre, sd
pizim calea binelui, si rezisdm ispitei Satanei. Cam
necredincioqi nu se rror mAntui
asta lasd a

,,romAnismul". Lucrul acesta e destul de ciudat. Romdnismul nu se discut6; el se afirmd - pe toate planurile viegii. Nu-gi poli discuta destinul biologic; poli cel mult sd emigrezi sau si te sinucizi. Suntem romani prin simplul fapt cd suntem vii. A afirma evidenla aceasta nu inseamni nici mdcar a fi ,,nalionalist"; inseamni a constata realitatea, a vedea lucrurile aga cum sunt. Ce unii nu vot sd le vade, asta e treaba lor. Unui om cu bun simg, insd, hebuie si i se pard cel puqin exageratd aceastd dorinle nepotolite de discuta ln jurul noliunii de,,roman" 9i ,,romAnism". Altceva ni se poate cere: sd addncim ingelesurile romdnismului, se'i gdsim valorile sale universale, si credm in cadrele rominitdlii - adicd, intr-un cuvant, sa nu
a

intelege Biserica.

De necredincioqi va avea griji Dumnezeu. Dar noi nu putem spune c6 anumir.i

-

cdci atunci ne facem vincnrali de etezia

lui

Bdius gi a lui Janse nius: divinae pietati derogenem.

Prietenul meu citeazd, la incheierea articolului, canonul 1l al
Sinodului al Vl-lea Ecumenic, care nu dd voie creqtinului sd aibe relatii cu eweii. (Degi, canonul nu spune cd eweii vor tri damnag). E drept, fald de
acest canon, si eu, ca gi profesorul meu d. Nae lonescu, suntern vinovaF.

Dar, va sd zice, acesta este crettinismul pe care il invocd d. Racoveanul SfAntul Pavel, Sfinqii pirinti, martirii, misticii, Sf. Francisc, toati acda magnifice oaste de iubitori gi slujitori ai lui l-lristos - unde sunt? {cesta

incetdm de a rimdne vii 9i de a crea. A renunga la ,,romdnism", inseamnd, pentru noi, romenii a renunla la viald, a te refugia in moarte. Sunt oameni care au ficut asta. Dumnezeu se-i ierte! Dar de cdnd suntem datori noi, majoritatea oamenilor vii din
aceasti !are, se ,,discutim" cazul catorva sute de mii de nefericigi care 9i'au ales, din prostie sau din lipsn de berbelie, singuri moartea? Rom5.nitatea,

spiriall Bisericii? Oare nu cddem in pdcatul pe care il constata d. Nae Ionescu in Sinagoga, adice inlocuirea Scripturii cu Comentariul, a cuvAntului lui Dumnezeu, cu glossa rabinilorl Simple intrebdri al unuia care se simte picdtos fati de canonul al lllea al Sinodului al Vl.lea Ecumenic. Oare este atit de puternicd litera legii incet se ne faci sd uirim cuvintele $tului Pavel: ,,Nu leapdd harul lui Dumnezeu; cd de este prin lege dreptatea, Hristos dar in zadar au mvit" (Galateeni,ll,2l)!
este oare

adicd organismul acesta viu la care participim cu tofii, ii elimind de la sine, Toati inergia lor de celule moarte este zadarnici; mai curind sau mai

vor desprinde firesc gi vor cddea' Lucrurile acestea le credeam la mintea omului 9i cunoscute - cdt de obscur - oricdrui creer matur. Descopir, insi, cu mirare, cd, dimpotrive, ele sunt senzafonal de noi. Descopir ceva mai mult: ci ele sunt crealiile lui Mussolini gi Hitler. Dacd nu mi'aq cunoagte ,,clasicii", cum se spune' poate ag fi fost dispus sd cred cd a afirma' ,,sunt ron.rAn" inseamni a afirmd
tarziu
se

Iin

Vreneai, an

VIl,

5 august 1934, nr. 349; p. 3l

,,sunt fascist" sau ,,hitlerist". Din intdmplare, inse, am ince proaspete

in

irc

117

minte lecturile lui Eminescu, Hasdeu, Iorga si Parvan. Nu.l vrid deloc pe Eminescu hitlerist. Nu-l vdd nici pe Pdrvan fascist. Oamenii acestia au fost oameni vii si, ca atare, au gandit gi au creat romaneste. poate fird gtirea lorj dar au creat valorile noastre spirituale, au ini.llat romdnismul la valoare universali. Orice romdn care vrea sd participe congtient la viala spirituald sau sociali a Romdniei, trebuie si-9i asimileze valorile acestea,
trebuie si-si asimileze traditia Eminescu altmin reri. Ar fi anorganic.

acegtia ,,buni romAni" - care te acuzd ca nu-ti strigi destul de des sau clestul de tare dragostea de neam 9i dorinqa de pulin stanjenit a-qi face datoria citre {artr Trebuie sa merturisesc ce am fost

Dar sunt $i oam€ni

- tofi

-

Iorga

-

Pdrvan. Ar

fi necomplet,

ascultand astfelde lucruri Mi se pare cd nu e dece'rt - 9i nu e deloc necesar in - sA strigi in gura mare cd'fi iube9ti neamul. Dar cum nu e decent si strlgi gata si-li dai viafa gura mare ci4i iubelti pdrinfii, cd'Ii adori mama, cd ai fi pentru ea. Poate cd acum s'a schimbat pufin mentalitatea' Poate cd acum

Lucrurile stAnd astfel, mi minuneazi pe de o parte acei oameni care te socot fascist fire voia ta pentru cd ai pomenit de ,,romdnism" - pe de
alte parte cei care te acuzd de trddare sau indiGrenti dacd nu strigi de 12 ori pe zi ,,rominismul sd prospere". Multd vreme n.am qtiut cd a vorbi despre romdnism inseamnd a fi mercenar hitlerist - dupi cum n-am gtiut
ce a vorbi numai o datd pe zi despre acelaqi lucru inseamnl a
9i primejdios sigurantei starului.

oamenii se-ntAlnesc intre ei gi'qi spun unul altuiar ,'Tu cdt de mult iti iubeqti mama? Ai fi gata in oJice moment sd'!i tai mana pentru eaJ" Lucrurile acestea se simt, se gtiu, dar nu se spun' Fiecare dintre noi e
atat dispus sd-gi dea s6.ngele ca sd'gi apere sdnetatea mamei' Fiecare e tot de prompt si-9i dea s6.ngele pentru !ari. Dar nu in fiecare zi, la cafenea 9i la intrunire, in tren gi pe cdmp. E oarecum indecent se vorbe;ti de sdngele

fi subversiv

pe care elti gata sf,l verEi pentru !ard, de sacrificiul vielii tale pentru
tine 9i in imprejuriri ,,prosperitatea neamului". Jara 9i neamul au nevoie de se te cobori din tlamvai prin mai pulin solemne. Deocamdatd 9i se cere
scara din

imi inchipuiam ci toati lumea e de acord asupra destinului noshu de a fi romini si de a rdmAne romdni, oricum ar bate vAnturile. imi inchipuiam, ce nimeni nu poate renunla la Eminescu decdt cu riscul de a muri spiritualicegte, de a ajunge nefertil gi mizer. Iatd ci astizi, cel pufin pentru o anumiti parte din oameni, lucrurilc s.au schimbat. A te mirturisi ,,romdn" poate insemna, pentru acegti oameni, foarte multe ofense grave: te transformi imediat in hitlerist, in fascist, in burghez sau mercenar, daci nu chiar mai riu. Si nnddjduim cd lucrurile aceste nu le crede nimeni, ci nu le cred nici mdcar cei ce le scriu. Altminteri ar fi intr.adevdr grav. Cdci asupra lui Karl Marx un romen poate si spune ,,da" sau ,,nu" - qi nu se supdri nimeni. Dar asupra tradi[iei Eminescu Iorga - Pdrvan nu se poate spune decdt,,da". Peste aceste valori nu poate trece nineni dintre noi. Le poate critica, le poate completa, le poate duce mai departe - 9i fiecare dintre noi este obligat s.o facd - dar nu le poate renega. Asta, incd o dati, nu inseamni a face ,,nationalism", pe stradd sau in artd. inseamni pur Ei simplu a-ti vedea cle treabe, in coltisorul tdu, impdcat cu pimentul romAnesc, 9i cu cerul de deasupra.

fa!i, si nu scuipi pe stradd, sa nu primeqti bacqig, si nu te vinzi partidelor, si nu-!i treci copiii in ;coali prin proptele, se aduci cinstea

intii

in familia ta gi apoi la tribuha publicd, sd-;i faci o culturd solidd ca sa nu ne ia inainte bulgarii 9i australienii, si nu mai spui ,,las-o incurcati" de cate ori e vorba de un act in care ti se cere munci 9i perseverenfd' 9i alte lucruri mici de felul acesta. Firi indoiali ca nu cu asernenea ',lucruri mici" se clddeqte o (ari Fi o cultura bdrbiteasci' E nevoie, pentru aceasta
de mesianism, de nebunie, de munci ucigitoare
c6.

-

ca

si nu mai spunem

sfin;enie. Dar nu oricirui schimb, se cere mai pulin lichelism, mai putrn asemenea eforturi. in jemenfischism, mai multd cinste, mai mult nerv. Dacd toli oamenii ar fi dispugi sd realizeze in viala lor de fiecare zi aceste ,,lucruri mici" - se vor
e nevoie de geniu 9i de

cetelean i se pot cere

gdsi destui oan.reni n.rati cate

si creeze 9i si organizeze Romdnia pe care o

meriti utmagii nogtri.
lVrenea, an

Vlll,
119

nr. 3?5, 10 februarie 1935'

p.3l

118

RASA$IRELIGIE

existentei gi justifici orice fel de creatie, d. Lucian Blaga aiirmd necesitatea unei ,,puritdti" etnice. Dar cAt de frumos justifici d-sa aceasti ,,puritate" pe care au tantajat-o cu atAta brio gefii politici si spirituali ai Gernaniei

moderne. ,,Mi voi declara cu alte cuvinte impotriva amestecului, dar nu din considerente biologice cle puritate a plasmei ereditare, ci fiindce mi se

in jurul

dinanitate. Cici niciieri nu intervin mai multe nervozitdti clecet in ci am luat revista in mdnd cu oarecare sfiald. prea era frumoasi ,,GAndirea,, in amintirea mea, prea era purd linia ei - qi prea mirosea in aer a prafde puscd. Tiebuie
asemenea controverse despre rasi si religie. Mirturisesc
sd

,,Gandirea" a inclrinat un numir intreg (cel pe februarie) discutiilor Rasei, Religiei 5i Naqiunii. Dupi cum vedegi, numai zone

pare

ci

amestecul duce

in cele mai multe cazuri la lipsd de stil si intr.un

anun.re sens la lipsd de caracter. E in joc un elementar simt al stilului qi un respect quaslreligios fali de formele substantei vitale, simtiminte pe care

hotirate in fala teoriilor ,, cre$tin ismu lu i arian", adici mai precis a ,,cregtinismului nordic" - antisemir qi antiroman _ desfdqurate cu ateta amploare de d. Rosenberg. Iar dl. Lucian Blaga scrie un admirabil eseu Despre rasd ca stil, in care-si mdrturisegte neincrederea fatd de incercdrile
gtiinlifice de a rezolva problema rasei, dar recunoaste existenp fenomenului rasd ca stil de viaqd..D. Lucian Blaga nu concepe rasa ca specie biologici _ rigidh gi intolerantd - ci ca stil de viale qi sufletesc din larcnte,
e
se

recunosc ci sfiala nu mi-era intemeiatd. D. Nichifor Crainic ia o atitudine

,,alcituit din posibiliteli sau din fragmente pe cale de a se schila,'. Acealta nu numai o pozi(ie de estet. Este singura pozitie fireascd si fertili care

nu pot 9i nu inleleg sd le inving... Si nu sfticim, s6 nu nivelim, si nu spdldcim, noi, oamenii, ceea ce a rdserit in s6.nul naturii si al sorgii cu irezistibila qi convingitoarea putere a unor forme originare plastic delimitare prin graqie de sus. Nu mai pugin condamnabil ar fi insd si drumul celdlalt, al exaltdrii rasiste. Atitudinea... mesianismului rasist... nu e prin nimic justificabili.', Am transcris acest frurnos pasagiu pennu ci el exprimd aproape tot ce se poate spune, coerent s,i justificat, asupra rasei. Este incontestabil un mare merit al d.lui Lucian Blaga ci a venit si de aste datd la timp cu o limurire deplind, filosoficd !i cregtineascd. Cei care.si dau osteneala sd cerceteze perioadele de cregtere 9i inltaurare a istoriei, vor putea singuri
verifica acest adevdr.

gi spirituale ale dnei alte rase. Nu acesra e insd cazul sensibilititii srilistice de dp rrgr.cl O sensibilita te stilistic|, rigidd va manifesta o aversiune fatd de ansamblul de valori fizice spiritr,rale ale

in ansamblul de valori fizice

prezenfa raselor, ca stiluri vitale gi sufleteqti, steri intoverdsite de o anumiti evlavie, ca in fata unor fenomene originare ale firei. O sensibilitate stilisticd elasticd se va transpune cu ugurinld gi cel mai adesea cu simpatie

in

poate lua in faga fenomenului rasd. ,,O sensibilitate stilisticd elasticd incearci

fin

Vremea, an

Vlll,

24 Gbruarie 1935,

m.

377, p. 8)

unei alte rase. O sensibilitate stilistici rigidi va avea tendin;a si vadd in valorile fizice si spirituale ale altor rase - non-valorl'.

9i

iubitor al stilurilor, al acestor fenomene originare care dau
120

sens

121

,,

TNTELECTUALII E FASCI9TII"

Un domn de la,,CuvAntul liber", pe nume Miron R. Paraschivescu, md intreabd ce inleleg prin ,,autonomia spiritualltagi", 9i dacd nu cumva aceasta nu inseamnd pur qi simplu ,,{ascism". Am citit articolul diui Miron Paraschivescu cu stupoare. Mi se pirea cd limurisem lucrurile destul de clar, in repetate rinduri. Autonomia spiritului inseamnd a nu explica viala spirituald prin altceva dec6.t legile spiritului. Adice, a nu confunda ,,spiritpl" cu sdngele (cum fac rasi$tii), nici cu sexul (cum face Freud), nici cu
fenomenele economice (cum fac marxigtii). $tiam cn atitudinea aceasta se numegte ,,spiritualism"; d. Paraschivescu afirmi cd adeviratul siu nume e ,,fascism" sau ,,escrocherie". Treaba d-sale sd creadd astfel. Reaua'credingi' in rAndurile marxigtilor nogtri, nu cunoagte margini. Si este cu atat mai

D. Paraschivescu are curajul si mi,,someze". D.l Paraschivescu mi face atent cd trebuie sd-i rdspund ,,cinstit". Dacd lucrul acesta n'ar fi semnificativ pentru intreaga presi marxisti romAneascd, aq zambi 9i l-aq ignora. Dar se trideazd aici toate reaua-credinqi, toatd ipocrizia, toate ignoran[a, tot semidoctismul $i toati suficienla acestei prese. Cdci ,,rdspunsul" pe care mi-l cere D. Paraschivescu, eu l'am dat demult; in vreao zece articole, nu in unul (Viitorul inte/igenyei/, Noul Barbar, Criza rominisntului!, Poitndine etc., erc/. $i arunci, ori d. Paraschivescu nu le'a citit, 9i a criticat in vAnt; ori le.a citit, dar nu le'a ingeles, 9i atunci vina nu o port eu, ci ignoranp d-sale. Eu nu sunt obligat si gin aici un curs de fizica, , altul de psihologie gi altul de ,,filosofie", ca sd completez cultura oricirui marxist care'mi iese in drum. Lucrurile acestea se i 'a!e acasr.; gi se presupun gtiute inft-o discugie asupra ,,reabilitirii spiritualitelii". Nu pogi discuta muzica lui
Beethoven cu unul care n.a auzit in viaga lui decdt Titanic vals! Dupd cum nu poli explica unui analfabet - care te intreabd cum merg tramvaiele -

deprirnanti aceastd rea-credinle, cu c5.t d. Paraschivescu se mdrturisegte dornic de disculie cin*ite. ,,Noi am iubit disculia", scrie d'sa. $i noi o iubim. Dar ca si poli sta de vorbd cu cineva, e indispensabil un mioimum de bund-credinli, ii oarecare informagie prealabiln asupra subiectului discutat. Cand cineva vine gi igi spune cd afirmarea autonomiei spirigglui inseamnd ,,fascism" gi ,,escrocherie" (gi aceasta numai pentru ci o asemenea
antimarxisti), as, vrea sd gtiu cum am mai putea ,,discuta". Asta implicd ori o extraordinard rea-credingd, ori o ignoranfa fdd margini. Sd fi fost toti filosofii lumii ,,fascigti" sau ,,eseroci"? Si fi fost un Croce, un Bergson, un Russel, un Husserl - escroci gi lichelei Si fie oare intreaga psihologie contemporand care verificd autonomia vielii sufletegqi - o creatie fasciste? Si fie fizicianul Heisenberg, el insugi, un fascist sau escroc? Del Mai gtii? Nu l-au scos mauigtii noqtri pe Eminescu hitlerist qi pe Pdrvan un huligan rasist? intr-o discugie cu asemenea ,,revolugionari" te atitudine
este

legile curentului electric. O discufie e ca un joc de Eah' Poli ieqi infrint sau biruitor; dar ca sd incepi, trebuie sd cunogti jq1:ul de qah. Sunt oameni care se aqazi inaintea ta, te provoaci la joc, qi apoi trantesc cu un pumn toate piesele gahului. ,,L-am fdcut marti de la inceput!", adaugi ei, victoriogi. ,,discutd" la noi in gari... D.le Paraschivescu, dacd egti cel pulin atdt de ,,cinstit" cat imi ceri mie sd fiu fati de d-ta, du.te intAi la bibliotecd, informeazi'te pe indelete, afld ce inseamni ,,spiritualitate" - 9i apoi vino si stim de vorbi. Cici la Cam
aqa se

strigetul d-strd de revolulionari marxigti - ,,intelectualii e fascis,til" nu pot, deocamdata, decat ridica din umeri.

-

eu

lWemea anYlll, m. 381,24 martie 1935, p. 6l

poli agtepta la orice...
127

123

ELOGIUTRANSILVANIEI

condusi de fanatici nationaligti
inarmat.

-

astdzi

tansilvania ar fi fost un paradis

Simplul fapt cn Tiansilvania a rezistat aproape o mie de ani _ este pq miracol. Dar eu nu cred ci este vorba numai de o simpla rezisten[e pasivi. Transilvania nu a supravietuit numai tuturor fremdntdqlor istorice dip jurul si dinldunnul ei. Tiansilvania a conrinuat sd creasca, sd rodeascs. si-si justifice drepturile istorice qi geografice printr.un anumit stil de viatd spirituald gi culturali.
Mdrturisesc transilvdneni, 9i

Noi ne.am mulqumit cu declaralii platonice $i manifestalii politice. Nu gtiu cAgi sefi politici din Romania Mare au inteles capacitatea de rezistenld si de creatie a Transilvaniei; citi dintre ei au pitruns addnca semnificalie a unei culturi romAnesti evoludnd alituri cu doui culturi net superioare si totugi intrecindu.le. Simplul fapt ai muzicii romane$ti din Transilvania - care igi pistreazd originalitatea, degi e inconjuratd qi lnrenintatd de atitea influente - este un fenomen spirirual care trebuie sd
dea de gAndit unui om de stat.

admir mai

buni parte superficialitatea gi scepticismul de doi bani al regilenilor.
Tiansilvania a fost secole de-a rdndul centrul idealului romd.nisfnului. Acum, dupd Unire, ar fi putut ajunge centrul de regenerare gi fli4amiz4re
al unei Romdnii intregi gi responsabile.

de degteptdciunea bucureqrenilor, de Emecheria munteneascd si de melancolia moldoveneasci - incdt ador naivitatea, cuminlenia !i pulltatea romdnilor,,de dincolo". Cred cd stilul lor de viald sufleteascd salveazd in

ales pentru adincimea viegii lor morale, pentru demnitatea lor romdneascd, pentru berbitia lor d6.rzd si dreaptd. Sunt atet de ex4sperar

din capul locului cd am o nesfergitd admiralie ppntru in general pentru toli romdnii de dincolo de munli. ii

sd

apropierea sufleteascd de acesti frati mai curali gi mai in,telepti. ,{g fi qebpil

Niciodati nu vom uita sgqpiditatea politicianismului romdn dintre 1919 _ 1930, care a fiimis in prtvinciile alipite toate zgura mahalalei gi toate liturile partidelor. Nici p pedeapsd nu va fi prea crudi pentru acei criminali inconstienli ai politicii romanegti, care au ingiduit si treaci 18 ani de la Unire, fdrd ca s6 cimenteze definitiv

romdnegti.

tird pru{es.-,ri .xcelentr din Regar, si sd nu existe sal de granir; fird cazarrqa ti bilrlioteci. Dacd, imediat dupd Unire, politica romdneascd. ar fi fosr
124

timitem in provinciile alipite toate elitele culturri gi administraliei Ar fi trebuit ca astezi, in 1936, sn nu existe liceu ardelenesc

Existi in tansilvania o extraordinard cantitate de energie pe care politica romineasci de astizi n-a dezldnguit-o gi n-a canalizat o. Sunt acolo oameni care au in sdngele lor secole de prigonire 9i primejdie; oameni care sunt obi;nui1i din mogi strimoqi si spune adevdrul cu orice risc. Oameni a cdror viafd are un singur sens, lupta. $i in celilalte provincii romaneqti lupta a fost gi a rimas un instrument favorit ,,elitelor". Dar in Transilvania lupa a wut intotdeauna un caracter istoriq se apira fiinga unui neam - nu se cucereau privilegiile unei clase sau voturile unui partid. O lupta politici in vechea Tiansilvanie - insemna o revolulie, cu riscurile ei: temni(a, moartea. Oamenii care veneau la intrunirile politice, irnbricau cirmaqa morrii. Cea dintai revolugie sociali din Europa au ficut o trei romini de dincolo: Horia, Clogca si Crigan. Cel mai mare mit politic al Rominiei moderne l-a creatAr,ram lancu. Politica insemna [mult], pennu Transilvania, dar de aici gi pdni la primejduirea ,,rornAnismului", mai e cale lungd. Cum am putea noi crede ci un neam ofensiv qi creator ca neamul romdnesc poate fi primejduit de cineva? Numai gdndul acesta e umilitor. Numai icleea ci uebuie si ludm ,,misuri de pazd". Nu-qi dd nimeni seama ci tdria romAnismului sti tocmai in dispretuirea oriciror mdsuri de
paza: Sd incercdm

si privim lucrurile istoric, nu politic. $i istoric, nu ne
cdt energiile creatoare romane$ri n-au

poate

fi teami de nimic. AtAt timp

secat, nu ne pasd. Evreii au dreptul si se agite, pentru

ci destinul lor e si.si

125

demonstreze exis(en(a prin cele mai tragice eforturi omenegti. Ei se pot '1 considera perseculali, pentru ca asta ii ajutd si supravie;uiasci Noi nu avem nevoie de intranqigenqd s,i intoleranld, vicii streine sfructudi noastre. ,,RomAnismul" n-are nici un rost creator in politicd. El existn in istorie, si
asta e deajuns.

ROMANISMUL $I COMPLEXELE DE INFERIORITATE

lin

Vtentea, an

WIl,

5 mai 1935, nr. 386, p. 3l

ci problema evreiasci nu va putea fi solugionatd {avorabil pentru evrei decdt de un stat nafional. Afirmalia aceasta e mai pugin paradoxali decdt pare la prima vedere. Un stat nalional nu suferd de nici un complex de inferioritate. Un stat nagional ar trebui sd reprezinte un popor consolidat, o naliune bine crescuti, Complexele de inferioritate prinrre care se numdrd gi anumire aspecte ale problemei eweieqti - sunt provocate mai ales de,,crizele de
Cineva
a

spus

ptin asemenea crize de cregtere, aga cum trece gi un individ. Complexele de inferioritate, insi, ar putea rdmdne aga cum rim6n gi individului, dupi anumite crize de cregtere. Am putea, adici, si ne trezim o datd cu aceastd gravd obsesie, cd noi, romdnii, suntem un popor slab, inferior, care trebuie ajutat, suslinut de fel de fel de legi etc. Asemenea obsesii, numite complexe de inferioritate, se cunosc destule in istorie; bundoard, indienii sau evreii. Acegtia din urmd, pe bund dreptate, suferi cele mai tragice complexe de inferioritate, Fiecare cunoaqte din propria-i experienfd cdt de sensibili sunt eweii adevdragi, cit de orgoliogi, de intransigenti (intransigenla aceasta iudaici, atdt de frumoasd in
creEtere". O nagiune ftece

realizdrile spirituale, este in gent).

via-qa

de toate zilele o manifestare a complexelor

de inferioritate; un om cu adevarar puternic gi sigur pe sine nu e intransi-

$ti!i cat e de greu

suferi la orice aluzie, unui antisemit, ti se arati intL-,tdeauna pregitit penftu o noui persecutie. Astfel e ficutd istoria neamului lui lsrail, si asa functioneazi;i spiritul

{ii obiectiv fagd de un evreu inteligent. Omul la orice binuiald; i se pare mereu ci se afl5 in fala
sd

127

126

de6nsiv iudaic. Ti'ebuie si privim lucrurile asa cum sunt. Complexele de inferioritate iudaice au fost provocate mai ales de istoria lumii cregtine. Nu ir.rteleg, insA, de ce trebuie sd ne gribim si avem gi noi complexele noastre di: inferioritate. Nu ne sileEte nimeni la asta. Statul romanesc e un stat teni.r, si increderea in el insugi a fost pdni acum nezdruncinatd. Atdt de nezdruncinatd incet am fdcut ri.zboiul convingi ci romAnul are gapte inimi in pieptu.i de aramd. S-au gisit destepri care au glumit cu haz pe aceastd incredere oarbd in destinul nostru- Dar nu e lucru de glumi. Rominul crede in elinsuqi; RomAnia crede in misiunea ei istoricd. Asta e o tirie pe care nimeni nu ne-o poate lua. Via;a politic5, ororile politicii noastre se tes pe deasupra rosturilor autentic romanesti. Romania politice

la primeiduirea ,romanismului" mai e cale lungi. Cum am putea noi crede ce un neam ofensiv gi cteator ca neamul
ne\roi€

-

dar de aici qi

pini

romenesc poate fi primejduit de cineva? Numai gindul acesta e umilitor. Numai ideea cd trebuie se luem nmesuri de pazd". Nu.9i dl nimeni seama ce tdria romanismului std tocmai ln dispreluirea oricdror mdsuri de paz6? Si incercdm sd privim lucrurile istoric, nu politic. $i istoric, nu ne poate fi teami de nimic. Atet timp cAt energiile creatoare rominegti n au secat, nu ne pase. Evreii au dreptul sd se agite, penftu ci destinul lor este se demonstreze €sdstenla prin cele mai tragice eforturi omeneqti. Ei se pot

tari slabe gi sldbite. RomAnia adevdratd, istoricr., n-are nimic de-a face cu aceste sldbiciuni. Ea esrq inainte de toate esre. Nici un dusman, nici o
eo

considera peniecutati, pentru ce asta ii ajuta se supravie+uiasce. Noi nu a\rem nevoie de stimulente ca se supraviefuim. Noi .nu avem nevoie de intransigenli fi intolemnte, vicii strdine structurii noastre, ,Rominismul' nare nici un rost crealor ln politici. El existi in istorie, Ei asta e de aiuns. lVremea,

infrdngere, nu va putea suprima certitudinea aceasta in propria noastri. existenfe Ei misiune istoricd. Nu suntem intransigen!i, pentru cd nu ne simgim inferiori. Toleranla
noastrd. ,,proverbiald" este o tirie, nu o sldbiciune. Toleranta se numea pe wemuri, pe timpul barbarilor si al descdlecitoriloq putere si asimilare. Nici o lard din Europa nu a asimilat cu mai multi frenezie elemente etnice eterogene, cum am asimilat noi, de la 600 dupd Christos pdni la sfArgitul secolului XlX. intr.alte pra, amestecul acesta de rase qi neanruri ar fi creat un popor cenugiu, La noi, rezultarul a fost poporul romAnesc. Aceasta e o mAndrie pe care nu stiu daci o pot avea multe tiri. Energia latenti a rominismului - de a asimila, de a configura, de a crea {orme specifice - a fost pus5. la incercare 13 veacuri. Nu ingeleg de ce ne-am indoi de ea tocmai acum. Nu am obosit incd. Dimporrivi, toate semnele aratd spre noi, Cine vrea sd se asimileze, e bine venit. Cine nu, e liber sd.si pdstreze

anYlll, nr. 386, 5 mai

1935, p. 7l

nevoile gi neamul. Nu infeleg de ce lipdm: primejdie! Unde este primejdia? Ce sunt minoritari prea mulgi la posturile de comandd? ii,ro- r.o"t.

prin concuren[d, prin propriile noastre forte, prin legi administrative

la

128

129

ROUMAIN, RUMENIAN, RUMANE, RUMENO...

ficuse o favoare... Una din sursele noastre permanente de optimism este

strainitatea nu gine seama de el, de acest,,goldat romAn" viteaz 9i ribddtor ca un mucenic' Adevdrul este cd nimeni nu este dator si lind seama clecAt de valorile care eroismul ,,soldatului romdn". Aproape cd ne mirem
se pot contLlnica, de valorile care le utilizeazd sau le distribuie elitele politice spirituale ale unui neam. ,,soldatul roman" ca 9i,,ldranul romdn" - cu
9i

ci

Toamna ftecut5, intr-un vagon din trecere prin Polonia, se vorbea despre Romdnia ca: ,,Tara lui bacgig-bac9i9". Expresia, cdt ar fi fost ea de umilitoare, nu mi s,a pdrut prea asprd, Acela care o folosise era bine

informat, din presa polonezd si germand. Ar fi putut vorbi mai categoric, mai umilitor - cici numele minigtrilor gi panamalelor pe care le cunogtea erau dincolo de orice apdrare. Ceea ce se gopteqte la noi in lari prin cafenele sau prin redactii - e scris cu litere groase Ei cu multe semne de exclamare in presa strdini. Suntem, in cel mai bun caz, ,,Iara lui bacEig. bacgig". Nu ne respecte nimeni, qi onorurile care ni le fac reprezinta interesele ldrilor striine in Romdnia, iar nu recunoagterea meritelor noastre, Suntem un popor optimist, gi credem cd sutele de mii de morli pe
care i.am

tqate magnificele lui insugiri - nu pot spila ruiinea acelor oameni care ne conduc, gi ale cdror acte sunt singurele comunicabile strdinetelii' Sacrificiul ogtilor noasffe n a servit prea mult pentru mingile reci care ne judeci de
peste granife. S-a remarcat

oferitAntantei in rdzboiul cel rnare au izbutit

sd

intunece legenda

incapacititii conducAtorilor noEtri gi ai dezasrruoasei noastre vie[i politice. Ne inchipuim ci ,,sufletul rom6.nului" - cinstea lui, eroismul gi loialitatea lui - sunt de ajuns ca si ni se ierte celelalte greseli ficute in numele Romdniei. Dar acest,,suflet" al romanului nu e cunoscut gi de fapt nici
nu intereseazi peste granite. Striinii nu ne judecd dupd,,sufletul" nostru, dupi cele ,,iapte inimi din pieptul de arami"; nu ne judecd nici dupd costumul nafional, nici dupi doina noastrd. Tot ce ni se spune despre ,,notre grand pays", despre ,,notre grand Eminescu" etc. - sunt simple politeli sau entuziasme trecdtoare. Striinii ne judecd dupd oamenii care
ne reprezinti peste granige, d.upd, acei care ne conduc tara, dupd ieftindtatea

cons,tiinlelor oamenilor nostri politici. O anchetd ironicd din Daily News de astdvard ordona astfel scara preturilor congtiinlelorr ,,Paraguay, Romdnia, Albania, Afganistan etc. ,,None grand pays" ocupa cu cinste locul al doilea. $i cine Etie dacd - in ochii celor care organizaserd ancheta - nu ni se
130

insi cu stdruinle incapacitatea conducetorilor no$tri. Ei sunt respunzetori. Citili o istorie calme a rezboiului european, cum e de pilde aceea a lui Liddell Hart, li veli constata ce pulin inseamnd pentru un strateg englez curajul qi eroismul soldalilor no$fti - 9i ce greu aterni in balanle imensele greqeli ale politicienilor care au avut rhisiunea pregdti pentru rizboi. de a 'ne Este stupid sA lipAm ce ,,nu suntem cunosculi decdt prin greqelile noastre". Suntem cunosculi prin ceea ce ardtdm. $i noi n'am aretat pane acum decdt incongtienli politicd, giganie electorald 9i conqtiinle care se cumpdrd ieftin. Firegte, ,tara romineascd nu se rezume la aceste lichele 9i epave. Dar streinii nu sunt datori si vini ln !ar5., se viziteze Bucegii 9i Delta,. se invege romanelte ca si aprecieze sufletul ,,poetic" al gdtanului romen Fi teria moralA a ciobanului din mungi. Lucrurile acestea le pot face cdqiva reporteri. Striinii ne cunosc prin studengii noEtri, prin acliunile noastri. Cine strici dacd 'noastre politice, 9i prin arta 9i literatura majoritatea studenqilor romAni din straindtate ne'au compromis? Cine stricd daci am avut Skoda mare qi Skoda mici, dacd avem minigtri cu nume s,i acte bine cunoscute peste granigdl Cine strici dacd arta 9i literatura noastrd e pAsftate cu gelozie in Bucureqti s,i in celelalte zece orage culturale din Romdnia Mare. in nici un caz nu strice striinii' VizutA de departe, politica noastri culturala s,i propaganda noastrd in strdinitate se dovedeite o creatie de inconqtiengi sau de demenli' Nici
nu vom qti pe cine sd tragem la rispundere. Se fac greEeli atdt de grave
131
9i

infieaga noastri ,,propagandd" esre atat de ridicold
sd r,e

- incit

generaqiile

milioane pentru gantaje

-

fdrd si se geseasci acel milion menit si sparge

viitoare ne vor taxa, p€ toti, drept incon;tiengi, tdlliari sau demengi. lncercaqi
gara romAneascd dupe ce Liviu Rebreanu qi Papadattradqgi qi lansagi in toati lumea; dupi ce universitigile noastte ar fi incepute ln mdini tinere; dupd ce atagatii de presd din sftdinatate ar fi inlocui(i cu oameni harnici s,i priceputi - imaginati,ve toate acestea gi vefi intelege ce vor ctede generaliile urmibare despre noi. Ar fi atdt de sirnplu ca roun\aih, rurt\eniah tumdnegi tutreno sl nu se mai lege - in memotia europenilor - numai de Skoda, de,,bacqig-bacai9", de incapacitate politice gi de conqtiingd ieftin de cumplrat - ci gi de opera unui Rebreanu, Blaga, Brdncugi sau Enescu. At fi atdt de simplu... Un ministru inteligent ar infelege ce, in starea de lucrrr de asteri singura ofensivi ieftini gi eficace impotriva insultelor legate automat de numele neamului nostru - ar fi ofensiva valorilor maxime gi specifice. Dar nimeni nu lnlelege. $i pe fiecare zi noroiul ne stopeste mai dircct Ei numele de

imaginali ce ar fi

noroiul din jurul numelui RomAniei, ,,1ara lui bacgig.bacgig". Este criminal sd plategti 6 milioane unui teatru Cinski - $i sd te tocmefti pentru
10000 lei cind e vorba de lansarea peste hotare a unui geniu national. $i atunci nu mai avem nici un drept si ne pl6ngem cd nu suntem

Bengescu ar

fi

cunosculi ii aprecia$, cI ,,leranul rotndn" n-a fost inci descoperit de cine judecata europeani. grand pays" - cu atagali de presi incapabili
sau sdraci, cu gazetari

milionari 9i cinici, cu artisti gi scriitori muritori de foame - igi m€riti soarta intre Paraguay qi Albania. Sd nu dea Dumnezdu pi mai rduJ,..
lVremea, anYIII, nr. 390, 2 iunie 1935, p, 3l

"Notre

romAn e mai compromis.

$tiu cd aceastd compromitere nu ne privette, li cA toti oahenii care Fi-au betut joc de noi vor trebui intr-o zi sl pliteasci, cu varf ti Indesat. Dar pdnl atunci? PAna atunci ar fi posibil sa punem capat acestei incongtienge? Nu putem opune geniul cteatotilor romani ln fala lichelismului politicienilor romdni? Lucturile acestea nici n-ar costa prea mult. Se ne amintim ci propaganda prin presi a imprumurului intern a costat 40 de milioane" Sd ne amintim ci Tbatrul Marioata Cinski a costat statul 6 milioane. Si ne amintim sumele enorme care se plitesc gazetarilor strdini ca si scrie un articol sec despre ,hotre gtdnd pays". Un sfert din aceste sume ar fi de ajuns ca Pddurca spditzurapilot gi Druntul ascuns si fie traduse in cateva limbi europene pi lansate cu succes. l9i di cineva seama ce-am caqtiga noi - ca fard, nu ca literaturi - dupd asemenea operel incep si cred cd nimeni din cei cale ne conduc, nu-gi p<.rare da seama. incep si cred ce suntem conduqi - qi ln politice, 9i ln culturi - de incongtiengi, tdlhari sau demenf. Cdci altminteri nu s.ar pliti zilnic, de la fiecare minister gi fiecare institutie mai mult sau mai pufin culturali
132

l3l

RESTAURAREA DEMMTANI ROMANESTI

creatorul adevirat nu judeci astfel. Disprelul {a!i de ,,intelectual" il trideazd

numai inrelectualii mijlocii, rataqi rrn semidocli, care sunt prea conErienli de mediocritatea resurselor lor spirituale, 9i speri sd creeze o noue ierarhie
a valorilor impotriva ,,primatului spiritual". Agi observat cine criticd gi neagi ,,intelectualismul"? N-am vdzut nici un creator, nici un om de vasti

Suntsemne ci ,,romAnismul" nu mai e o rusine pentru nimenl, Acum doi ani inci, existau oameni care se pldr.rgeau de soarta de a se fi niscut in Romdnia. Am scris atunci un ardcol (A nu mai fi rom;inj publicat in ,Vremea"), care astezi nu mai are nici o actualirate. Astdzi roard Iumea
acceptd aceasta condirie de viald romaneascdi o acceptd gi o exaltd, Qeeq ce profesorul Nae Ionescu numea,,spiritul ofensiv al romanitetii", incepe sa
se precizeze

culture sau de autenticd inteligenli printre ei. E firesc, deci, ca lec{a lui Mihai Eminescu si nu fie in,teleasd de acegti oameni mijlocii, care nu inqelig nici valorile spiritului nici valorile romdneqti. Am mai spus ;i altd datd, c[ singurele grupuri creatoare din societatea
grupuri care verifici puterea de rezistenle
romAneascd moderni sunt leranii gi intelectualii. Grupuri creatoare, 9i a neamului romanesc. Vtalitatea

in fapte. Istoria singurd va dovedi cat de departe

poaqe ajunge

acest ,,spirit ofensiv romAnesc", Nu e vorba de revendiciri, firegte. E vorba de o restaurare completf, a demnitigii romdnegti. O restaurare de con$tiinte, deocamdatd, pAnd se va implini gi in viata civili romdneasci. Este simptomatic faptul cd aceastd

9i eroismul ldrdnimii - care apdri de o mie de ani l.ibertatea gi 6rma pdmdntului gi vielii romanegti - nu o pune nimeni la indoialS. Un neam
care a asimilat atdtea elemente etnice
sa

sftiine, ferd

ca se'giraltereze

structura

specificd, si

fira si-si

epuizeze puterea sa de creaqie

-

nu are de ce sd .e

teami. Cea maisigurd verificare a misiunii istorice romenegti, este tocmai
prezen[a atet de ddrzd gi de creatoate a neamului acesta, remas intact qi

restaurare a demnitdlii 9i a valorllor romAnegti coincide cu un ,,moment Eminescu". Am ardtat in alti parte cit de numeroase gi eficie4te sunt

eforturile de editare, critici

gi

teconstituirc

a

gendirii

qi a

poeziei lui Mihai

Eminescu. Verificim inci o dati un adevir uitat de prea multe lumel puterea creatoare a geniului, interventia inteligenlei gi a poeziei in istorie,

Generatii intregi qi-au cdlit ideologia dupi articolele politice ale lui Eminescu. Mii de oameni au fdptuit dupd indemnurile, viziunea gi logica lui Eminescu, Astdzi, toate forma$ile de dreapta din Romdnia revendici ideologia eminesciani. $i cu roate acestea, mi se pare cd marea lecgie pe eate n€-o dir 9i viaia;i opera lui Mihai Eminescu - nu a fost incd bine lngeleasd. Astdzi, mai mult ca altd dard, inteligenta, ralentul, geniul, cultura * sunt dispretuite si umilite. Printr-o stupidd confuzie (a cdrei origine am ardtat o de mult, in ,,CuvAntul", dar asupra cireia voi mai reveni), toate aceste insugiri intelectuale sunt considerate resturi de mentalitate ,,inclividualistir" gi ,,burghezi". Evident, nici Eiranul, nici cdrturarul sau
134

fertil dupd o mie de ani de cotropiri, de rdzbbaie gi de calamitdfi. Apdrarea pimintului 9i a libertntii - este cel mai nobil instinct al unui neamj este insrincrul lui isroric. Au fost neamuri care n-au avut acest instinct fi au pierit; semintiile din nordul Africii, slavii de la Marea Balticd, iranienii de

la Marea Caspicd, locuitorii begtinagi ai Birmaniei, vechile neamuri
amerindiene gi altele-

Noi nu

avem de ce

si

ne plengem. Demnitatea romineascd

-

cel

pulin atat cat este ea reprezentatd prin clasa agriiold - s-a pistrat intactd de-a lungul veacurilor. Puterea de asimilare a celulei romAne-sti a fost prodigioasd. Oricare alti nafie, dacd ar fi avut destinul nostru - de a absorbi atdgia barbari 9i atAlia nivdlitori, atefia europeni gi atafia asiatici ar fi iegit cenugie Ei stearpd, cum sunt astizi conglomeratele elveliene, anglo-indiene qi indo<hineze..Tot ce-a asimilat pdtura rurali romAneasci

135

nu se mai cunoaqte astdzi. Neamul nostru are fdrd indoialh puterea gi geniul formelon Acelaqi instinct, de creaqie qi,,formulare" structural romAneascd, il are celalalt grup social, ,,intelectualii". (Am definit de mai multe ori ce
trebuie sd se inleleagi prin acest termen). Un Eminescu, Hasdeu, Pdrvan, Iorga, Nae Ionescu, Lucian Blaga, BrincuEi, Liviu Rebreanu s,i a\ii - deqi aparlin unor clase sociale deosebite (1drani, burghezi, boieri) - au un geniu egal de creagie 9i ,,formulare" romaneascd. Dacd e vorba se ciutdm continuitatea spiritului autentic rom6nesc - o gdsim in aceste doud clasel

-

neinfricati de influenge, oaneni cu pofte intacte, care au cutreierat toate cuiturile 9i nu s-au temut de nici o influenid striind. Oameni care au
asimilat materiale universale, le-au dat forma specificd geniultri sau nagiunii lor. Se poate spune, firi nici o exagerare, ci operele acestor barbaqi
echivaleazd cu marile lupte de apirrare ale neamurilor lor.

$i mai existi astdzi oameni care dispreluiesc intelectualii qi se tem de influenle?l Numai un ratat poate disprelui clasa intelectualilor, singura clasd in afari de cea lirdneasci unde instinctul de libertate;i puterea de formulare au rdmas intacte. Demnttatea romdneasce pe care o vedem
restauratd astezi, nu poate fi completd decAt prin creaqia spiriruald. Crearie

leranii

gi

intelectualii.

Pe de o

parte crealia folclorici, a unei vieli colective
care ajunge singur la congtiinga

organice

-

pe de

alti parte geniul personal,

realitdgilor romdnegti, Instinctele acestor doui grupuri sunt identice. Insfinctului de apirare gi libertate a tiranului (apirarea pdmdntului, libertatea nationale qi soclala)

spirituali, Este adevirat cd existi un numir considerabil de pseudointelectuali, oameni fdra structuri, sterpi, amorfi, bolnavi. Dar de cdnd mal.ralaua romdneascd reprezinti neamul nostru romAnesc? De cdnd oamenii amestecagi, mediocri, fdra radilie gi
care inseamnd inainte de toater libertate

- ii
ce

corespunde instinctul de apdrare qi de creafie al intelectualului.

Cici

firi

inseamni asimilarea culturilor universale, lupta cu influenlele strdine, aventurile in toate geografiile spiritului 9i in toate etapele istoriei - decAt

geniu, namenii care maimugiresc centrul oragului gi ,,luxul stdpdnilor" - de cdnd au ajuns acegtia reprezentativi? Dupd cum periferia urbani n'a putut asimila perfect elementele eterogene nou venite $i n-a putut ince

lupta pentru apltatea spiritualitdlli romenefti lmpotriva ispitelor gi formelor stri.ine? Puterea de asimilare biologicn a pdturilor rurale corespunde puterii de asimilare spirituala (de absorbfe qi ,,formulare") a intelectualilor. Un Mihai Eminescu verificd rezistenga celulei romineqti
s-a

tot atat de sigur ca o lupte istoricd impotriva unei cotropiri striine, Oare temut Eminescu de weo cultur[, de weo filosofie sau poezie strAind? Oare n-a fost el romAnul care a pltruns pretutindeni in cultura universalS,

ferd si-i pese de primejdii, fdrA sd se teamd de influenle fi de sterilitate? Volumele recente ale lui G. Cilinescu aduc un enorm material inedit, in care descoperim marea foarne spirituald a lui Eminescu, gi descoperim

structurl care si corespundi structurii spiritualitalii rurale - tot aqa pseudointelectualii maimugiresc gi amesteca stilurile. Mahalaua a creat pdnd acum un stil grotesc, care se amuzd cand il intalnim in Caragiale, dar care e tragic, cand il privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secituri scepticS, acest proverb mixt gi impur - care reprezinte o ingelepciune de slugd gi o enciclopedie de gazetar - nu ne reprezintd. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea romaneascd - pentru cA nu are nimic de-a face cu nici o demnitate umand. Confuzia intre mahala gi romanism, a inceput si dispard. E datoria noastrd sd risipim cdt mai curdnd gi confuzia intre intelectualul creator, 9i parvenitul papagal, intre Mihai
crea o

toate ,,influenfele" veacului. De la budhism qi Schopenhauer, pdnl la romanticii ftancezi gi poezia clasici - a remas ceva pe care si nu-l fi gustat Eminescu, a rimas vreu n teritoriu spiritual pe care sd nu fi pdrru ns, mdcar provizoriu gi ln pripS? $i acelaqi lucru se verifici pretutindeni. Dante, Shakespeare, Cervantes, Rabelais, Goethe - toti au fost oameni ddrji,
136

Eminescu qi Cagavencu. lVrentea, an

Vlll,

nr. 403, 1 septembrie 1935, p. 3l

t37

RoMANIA iN

rrpnxtr,lrs

Cei mai gloriosi ,,nagionaligti" nu sunt eroii, nici qefii politici; care
conducd destinele istorice ale neamului lor. Cei rnai gloriogi ,,nadonaliqti" sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Existe o sete de eternitate in fiecare om, sete pentru neamul tara lui. Dar
sd

nu fac decdt

9i

cele statale

d.g"rtu Jacd ,,.", alti valoare gi o ,a.i.. "lta Sensul exisrenqei si darorir fiecirui om este creatia. Creatia de orice formd: echilibru interior, familie vie, operd, gdnd. Nae Ion.i.u rpur,.u cdndva cd singura datorie a statului esre dc a ingddui ri .ir* ori.a o^ ri creeze. Orice formd de viaqi organizate , de la formele biologice pdni la

fi intuitia eternitdlii

nu e nunai marea iubire pentru mortii gi pdmdntul nostru, ci este mai ales setea de eternitate a Rominiei. Nu iubestr numai tot ce a fost al strimogiror tdi gi ce este incd al tiu - ci vrei ca acest tot se fie in eternitare, si remAni peste qi dincolo de istorie. i1i iubegti qara 9i neamul pentru cd stii cA numai asa vei putea rimdne gi tu, aici, in istorie, legat gi pdstrat de pdmenr. Eternitatea pe care insul g!o inchipuie, o au..r.Ur. r", o cergegte singur _ este o cu totul alti problemd decdt aceastd eternitate colectivd, a neamului intreg. Aici rdzbate setea omului de concret, setea de a tti pdsftate vesnic locurile gi experienlele pe care le.a cunoscut si le_a apirat cAteva zeci de ani, ceteva clipe. Cred ci in orice fel de nalionalism rriieste, mai mult sau mar pugin manifest, aceastd iubire pentru eternitatea neamului. Si mi se pare ed nu existd decit un singur fel de a-gi sluji neamul ,,i;"r", j. a lupta, pe orice cale, pentru eternitatea lor. Lupti pe care fiecare o ingelege iuia firau 9i iubirea lui. Dar numai setea eternitdtii poate transfigura i."r, r"nr,...r, ti aceaste lupti. Numai prezenra eternitdrii poate depigi politica. Toate acqiunile noastre pe acest pimant ar deveni meschine gi
care sd le dea o

Nationalismul

existd si o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o fare Ei un neam intrd gi rimane in eternitate. Un salt pe care l.a ficut vechea

Crecie, Italia, Franta, Anglia, Germania, Rusia. Orice se poate intAmpla cu ltalia, acum; poate sa fie inftanti, robitd, gtearsd de pe faga pdmdntului. Dar nici o forgd istoricd nu va putea scoate Italia din eternitate. Nici o revolutie, nici un micel, nici un cataclism nu va putea ucide pe Dante Alighieri, pe Michelangelo, pe Lionardo. Chiar daci toate muzeele ar fi distruse, chiar dacd toate bibliotecile ar fi incendiate

-

acegti mari italieni, aldturi de atdgia al1ii, vor continua sa domine si sd

fertilizeze lumea. Oricdt de mare ar fi saltul care ear intampla in istorie salt inainte sau salt inapoi - lumea va avea vegnie nevoie de Eschil, plaron, Cervantes sau Shakespeare. Md gdndesc cd sunt liri care au iegit din istorie qi au intrat in eternitate printr-un singur creator, printr.un singur geniu. Bunioari, Rusia, prin Dostoevski; sau Danemarca prin S6ren Kierkegaard. poate fi o mai vastd 9i mai legitimA mandrie a unul neam decat saltul acesta dincolo de istorie, intrarea aceaqla in eternitate printr.o mare crealie spirituale, care poarti cu ea toate virtqtile rAsCil Ceea ce isroria pdsrreazd in milioane de exemplare

cenu$ii gi impur€, etFrnitalea pfifne$te in cdteva exemplare perfecte, care oglindesc geniul si fgrpefe eleglaarg 4le natiunii intregi. Milioanele se

transformi, sau

se

alpreazi (Grocia clasie.a) _ dar acele cdteva exemplare

-

si continue a rimdne vii gi fertili. Dar ce este altc.u" creatie, decatsetea de eternitate, cel maicerrsi ".."rtl mai valid instincr omenesci Nalionalismul nu poate face nici el exceptie; creara !i , deci, eternitatea sunt axele gi premisele sale.
creeze, 138

sii si

are aceeagi menire gi acelagi scop: ca fiecare dint]re m'embrii

ploverbgl. Ipprim in proverbele celorlalte natiuni, a$a cun'l a intrat
I

i S-ar intdnlpfa i.n viitor si.a cucerit de pe acum eteInit4tFa... l',le gflnjssc cu groazd cd si pe noi, romdnii ne asteaptd o ,,eternitate,,:
se teami. Orice

perfecte nu se vor putea niciodati tJapsforna in altceva decit ceea ce sunt. De aceea mi se paJe ci o natiqne pg{e izburegte se aleagd din sdnul ei cdteva genii in cinci v€acuri d,e istorie - este o natiune care nu are de ce sd

t9

scofianul, irlandezul, ovreiul - si, irr peninsula Balcatricd, gigairul. Am ajuns de potnini; si, pdnd ce vonr fi cunoscuti peste hotare pentru

.

MAI MULTE FELURI DE NATIONALISTI...

politica si dezrnitul nostru inrern. Nu stiu dacd fiecare dintre
dumneavoastri isi cld seama cAt cle grav suntem compromisi. Numai cdliva pasi, ;i intrirn in iremedjabil de unde nimeni nu ne va mai scoate. Proverbulva ajur.rge stipanul nosrru; si asa rlupd cum, cu sau firi
dreptate,
se spune despre bulgari cd sunt prosri,

capodoperele noastre sau plin romanirmul nostru, suntem cunoscuti prin

jespre polonezi ci sunt ingAmfali,

Nimic nu ne indrepteteste sd creclem ci, daci Eminescu ar fi treit astizi, ar fi intempinat mai pufine greutili in zonele oficiale si ar fi izbutit
si-gi impunA marca sa spiritualitate elitelor Romeniei intregite. Dimpotrive,

,pun. Ei d"rpr" prin gazetele gi cercurile p6litice europene, ci si prin proverbe. Ascultali unui din ele, cules din Knickerbocker: ,,euand quelqu'un vole, c'est Ia cleptontanie. Quancl plusieurs volent, c'est Ltne nlarie- euand tout un pcuple vole, c'est /a Roumanie!" r.vu vi plesneste obrazul de rusine? Aceasta este eternitatea care ni se pregdteqte. Aceasta este tot ce_a fdcut pentru noi, de la victorie incoace, politica, administratia si cultura noastri oficiald. Un gazetar italian, al cdrui nume nul mai citez, de rugine, povesregte ci un mare demnitar bulgar ii spunea: ,,in caz de rdzboi, armata noastra pornelte spre Jugoslavia, iar in Romdnia ftimitem un milion de lei. Jumitate pentru presd, jumdtate pentru restul td,rii." Glumi idioatdl poate ci da. in orice caz, o glumd pe care nimeni nu are curajul so facd asupra Jugoslaviei, asupra Germaniei sau ltaliei. O glumi care rrece de la om la
om, peste granigele noastre. $i care ne pregates,te cel mai nedrept proverb
care ni se poate potrivi.

9i despre spanioli cd sunt grozavi in dragoste _ tot aEa se rr" romani cd sunt,Aot: A gi inceput si se spunl: nu numai

Trebuie sd iubesti RomAnia cu frenezie, s-o iubegti sd crezi in ea ;i impotriva tururor evidenrelor - ca si poti uira gradul de descompunere in
care am ajuns.

[Venea

an

VIll,

nr. 409, 13 octombrie 1935, p.

3.1

totul ne face si credem ci - daci mi se ingicluie termenul , ,,cariera" lui Eminescu ar fi fost gi mai spinoasi. Asprul siu fanatism nationalist i-ar fi inchis multe porli. Intransigenla sa politicd ar fi atas asupra-i renumele de ,,huligan". Mihai Eminescu ar fi fost considerat astizi ,,hitlerist" gi ,,fascist". impotriva oriciruia dintre articolele sale politice, D. Tuclor Teodorescrr-Branigte ar fi scris savuroase replici la ,,A,Jevirul' sau ,,Cuvdntul liber" - 9i Mihai Eminescu ar fi fost scos in slujba nemtilor sau in simbria burgl.reziei romane. De altfel, nici mitul lui Eminescu n-ar fi fost posibil astdzi. Antisemitismul si nationalismul sdu feroce ar fi stArnit impotriva-i o cohortd de critici si de moralisti, care, in cel mai bun caz, i-ar fi vorbit despre obliga$ile Rominiei fa$ de minoritigi, despre umanitarism gi alianga noasre cu Franga etc. Acest mare ,,huligan", acest poet care a folosit o singurd dati blestemul - impotriva celor care ,,au indrigit strdinii,, - ar fi fost astlzi coplegit de injurii, de calor.r.rnii, de intrigi. Marele noroc al lui Mihai Eminescu a fost ci s-a niscut incd destul de deweme; s.a ndscut intr.un timp cAnd mi era o crimi impotriva statului sd predici cel mai inddrjit romanism; intr.un timp c5.nd nu se fi.ceau reciarnagii la Paris. Nici unul, dar absolut r.rcT.mu./dintre marii creatori spit-ituali ai neanrului nostru, nu ar fi scdpat, astdzi, de cele mai violente injurii. Ce.ar fi fost oare altceva Mihail Kogilniceanu decAt un barbar? Ce-ar fi fost Vasile Conta decat un ,,hitlerist" inconEtient, care surpi temeliile statului nostru? Ce-ar,fi fost Bogdan Petriceicu Hasdeu daci nu cel mai de pe urmi ,,huligan"ll...
141

140

Lucrurile sunt mai triste decAt phi lia pnifiit v€ddie. Cici, dacd scrisul lu i Mihail Eminescu ar fi fost astdzi cehiurat; daef gAzeta la care ar colabora el ar fi fost suspendatd - asta nu insea'mrli tA ,iirationalismu l" nu ar fi reprezenrat in presa cotidiani. S.ar gisl ttfidititi it duzind de gazetari mecliocri care si spuni, mediocru, aJevi rufilc fe care [e.ar fi scrls sudlucit Mihai Eminescu. Sunt sigur cd un TocileSbiJ Sdtt un i.P Rddtrlescu ar fi putur scrie astdzi in timp ce un Bogdan Peffitgieu Hasdeu ar avea ziarul suspendat. Nu vi se pare semnrficarir! faptul cdr dstizr, cAnd o duzihd "iu de pene ,,nalionaliste" sunt lisate libere . siti$ijftil om care n-are dreptul si scrie in Jara RomAneasci este profesdi#i fiec ionescu? Nu vi se pare ciudat cd foarte multd lume face,,revoluiie hiifidhdla", iar singurul ziar revolulionar Ei nafionalist pe care l-li e}rlt Rtitiiinia de dupd rizboi, ,,Cuvdntul" este suspendat de aproape dtel rifti!!,,. Lucrurile sunt grave nu numai p'edii0 dd iralionalismul este dsltti calomniat - ci mai ales pentru ca adevitegii cugetdtori 9i luptetori

lui in incidente politice. in asemenea incidente se amestece, intotdeauna, tot felul de oameni. Lupta politicd este, astdzi, un lucru lipsit de semnificatie. Nu mai au semnificagie decit luptele istorice. in acegti ,,ani hotdr6tori" singurele probleme care trebuie se ne preocupe sunt protrlenrele istorice: o Romdnie uniti gi puternicd, exaltarea spiritului
$i fdmmitarca

on nou, a unui om cu destin. LJn asemenea om nou nu are nimic de invigat de la nagionalismul politic. El nu poate invdfa clecdt de la un nalionalism istoric, de la sufletul 9i voinla de putere a cAtorva inspiragi. Proza politice a unui T. P Rddulescu poate fi buni pentru
ofensiq crearea unui
exaltarea cAtorva oameni cumsecade. Proza unui Eminescu gi a unui Hasdeu

poate preglti omul nou, un roman liber, fdrd complexe de inferioritate.

E timpul

si ne intrebdm daci ne

gade bine sd alegem intotdeauna

porlile din dos ale istoriei. Dacd e frumos si amestecim gi aici politica.
Dacd, oare, destinul Romdniei moderne este sd cenzureze pe Hasdeu 9i sd lasam sa vocltereze Lrngore locrlescu..,

nalionalifti sunt pu$i in imposibiiiiatea de a aeliona, in timp

ce

,,nafionaligtii" de mdna a doua gi de mdria d dotiaSpte;etea sunt lesali liberi. Nu cred cd acesta e destinul na!ionalismuiui romdhesc:.sd triumfe prin oameni de duzini. Nu cred cd neamul nostfu dte feva de cettigat dupi urma unei asemenea victorii, datorate uiio'f dsemenea nalionaligti. Este drept cd doctrina pe care o propagd orice fialiondlist este tot atat de bineveniti - pentru ci, cel pugin, pestreazd viu riti eiei ne€€sdii o dogme. I)ar, un asemenea crez este o problemd personali sati lioliticd, istoria nu se face cu asemenea oameni. lstoria nu se face cu Gtigore Tocilescu nationalist bine intenlionat, dar mediocru - ci cu un Bogdan Petriceicu Hasdeu. Din punct de vedere politic, poate fi egal dacd uh articol e semnat
Tocilescu sau Hasdeu. Din punct de vedere istoric - difetehfa este enorme.

lVremea, an W, m. 444,5 iulie 1936[

De o parte, n'redioctitatea sterile s,i vociferantd. De cealaltd parte, geniul clcatur, vizrunea profeticd a destinelor neanrului romanesc...

nu mai e politicul - ci rirrozc'rl Nu ne victoria unei grupdri politice * ci reintegrarea Romdniei pe intereseazi liniile sale istorice. Este cu atAt mai tristd, aEaclar, abaterea unui fapt istoric
Ceea ce intereseaze acum 142 143

DOCTORULGASTER

dovedea de pe arunci o prodigioasd eruditie lingvistica si folclorici. De la Hasdeu invilase sd aprecieze importanga limbilor slave si orientale pentru intelegerea istoriei romanesri gi balcanice. Pregitirea sa lingvisticd i.a fost de un mare folos dupa ce ne-a pdrdsit. Gaster a uluit lumea ftiinlifici din Apus prin mulfmea si vaderatea limbilor pe care le stdpdnea. Cdci, desi s-a

Bitrenul 9i de mult ilustrul savanr, Dr. Moses Gester., si_a dlruir Bibliotecii Academiei Romdne colecqia sa de manuscrise si cirti vechi romdnegti. Sunt pieste doui sute de raritdli bibliograflce, multe din ele adunate de Mihai Erqinescu gi cumpdrate apoi de savantul docror Gaster.
temeiul acestor manuscrise 9i cdrgi vechi, a publicat M. Gaster lucrarea din tinerefe, Literatura popLrlard roprfprd (Bucureqti, lgg2), care, lmpreuni cu al doilea tom din Cuuente den bdtr6nr'al lui Hasdeu, alcdruia pdnd mai deundzi singura monografie criticd qi completd asupra litercturii romenesti scrise; pdni mai deundzi, adicd pand in 1929, c6,nd, profesorul
Pe

specializat apoi in limbile semite, putea folosi in cercetirile sale de folklor comparar toate limbile slave si romanice, limbile clasice, limba turci, persand, arabd, limbile germanice...

sa

Cartojan populare

a dat la

lumind primulvolum din luerarea

sa

in literatura romineascd.

de sintezn, Ci4rlite

Este semnificariv faprul ci Mose" Gaster debuteazd in revi5ta antisemitului Hasdeu. Tot ater de semnificariq ca gi faptul cd singurul asistent conferentiar pe care qi l.a ales Hasdeu, a fost Lazir Sdineanu, un erudit eweu. Esre drept ci, dupa ce a publicat Lireratura popu/ari rontdnd unde afirma ci unele basme gi legende populare romAnegti igi au izvorul in legendele biblice - Gaster s-a ricit de Hasdeu. in scrierile lui Hasdeu de dupa 1882, se intdlnesc multe intepituri impotriva lui Gaster. Dar nu gtim dacd marele anrisemit s.a bucurat inh-adevir de expulzarea rivalului sdu. Prietenia lui Hasdeu pentru elerul si asistentul siu Siineanu , cel

cunoscut pe Eminescu, de la care a cumpdrat o bund parte din manus€risele gi cdrlile vechi care se vor intoarce zilele acestea in Eard 9i vor f1 depuse in Biblioteca Academiei RomAne. A cunoscut pe Odobescu, a cuno6cut mai ales pe Hasdeu, la revista cdruia ( Co./un ma lui 7?aia4,1g26 _. lg??) colabora

80 de ani, cici s-a niscut in 1856. A fost contemporan a cunascur fi indeaproape generatia de scriitori si savanti romani ai Independenfei. A

folosit-o pi la alcdtuirea Crestor4qgiei rom;en6 (2 vol., Leipzig, 1g9l), Doctorul Gaster a plecat din ;ari in 1gg5. S_a stabilif de_atunci la Londra, unde a ajuns rabinul Comunitilii Israelite. in anul acesta a implinit

Aceeagi bogatd colecfle personald a

alcltuiegte una din paginile cele mai frumoase din viaga marelui enciclopedist si antisemit. Dealtfel, fie spus in treacdt, nu gtiu dacd weun bancher sau arendag evreu a fost

putin pani la penibilul episod din 1900

-

in epoca dintre 1870-1916. Au fost insi silili si plece ftei mari savanli ewei: Gaster, Sdineanu 9i Tiktin. Tof trei ;i.au cucerit un renume european. in anii cdnd noi primeam fel de fel de negustori galileni - am
expulzat izgonit trei capacitdfi de mare clasi europeani...

incd din timpul cdnd igi pregitea doctorarul la Breslau. De aqolo trimire Castet Citeua rectlficdri /a etintologiile grece, turce ntaghiare Si ale lui Rds./er (,,Colunrra", 18?6, pp. 521 - 524); Bafkert - Bucurefti!, fdntdne arabe pentnt istoria rornfn.i (,,Columna',, 1g7?, pp. 244 .24?); o recenzie la Dictionnair e tufc.arabe,persan al lui Zettcker(pp. 29g. 3eO); un comentar la un stucliu comparativ al Iui Ispirescu (pp.447 .449). TAndrul savant
14+

Lazir Siineanu a abandonat studiile sale de folklor romdnesc, dedicandu-se - cu cat succes, o stie astezi toati lumea * dialectologiei franceze si lingvisticii generale. Doctorul Gaster nu si.a pdrdsit insA niciodati cercetdrile incepute in tinerege. Este adevdrit cd s.a preocupar mai mult de sectele iudaice gi de literaturile apocrife. A editat qi a tladus
texte ebraice.

in

cele trei mari volume

de

Texrc

anJ Studies

\l9jl\

sr-a adunar

aproape tot ce rdmisese ingropat in vechj reviste de folklor gi lrngvistica. 145

(London, 1899) - au fdcut din doctorul Gaster o autoritate in tot ce pr.ivesre literatura ereticd si apocrifd iudaici. Dar iubirea sa pennu inceputurile

ocupat numai de texte ebraice. Cartea despre Samariteni (!ondon, 7925), Asatin sau Cartea sanarjteand tlespre tainele lui Moise (Lonclon, 1927), precum traducerea maiveche a Ctonicilor luiJerahnzeel ;i
e

Un volum intreg

istef de la, L€galia noastrd de la Londra, sd adunede la el toate ir.rft.:rmatiile despre generaqia lhdependenlei.

scrisului romAnesc si folklorul romanesc - n.a incetat niciodatd. A continuat,;i dupd plecarea din rare, si dea seama despre publicatiile ronAnegti in ,,Kritischer Jahresbericht iiber die Fortschritte der
Romanischen Philologie". in 1901, colaboreazi la Grundrrseul lui Grober cu o Runtdnisclte Literatur. in 1915 publicd frumoasa carte: Roumanian

imi ingedui o indiscrcqie . imi ingidui si citez dint o scrisoare a lui M. Gaster, trirnisd de la Londra in 12 mai 1936, cdteva ra11duri. ,,Mi se pare ca era ceva firesc ca biblioteca mea sd se intoarci in tari printr-un nepot al meu. 9a potrivit foarte bine. $i acuma, si le fie norocul acolo unde suntl".-.

Iin Vo-rr,21 iunie

1936, nr.442, p.9)

Binl and Beast,,grozes (London). in sfArgir, zilele acestea apare in colectia ingrijite de profesorul Cartojan gi editatd de ,,Scrisul Romdnesc', - o culegere din scrierile lui Anton Pann. imi aduc aminte de un articol scris de mult de dr Em- Bucuta, in care povestea o viziti la Dr. Gaster, la Londra. Trecuserd numai cAgiva ani de la rizboi. Domnul Bucuta admita bogata colectie de manuscrise qi cirgi vechi
se gdndea, cu melancolie, cd ochii obosi;i ai bdtrAnului savant vor mai opri asupra rdndurilor migilos qi evlavios scrise cu sute de ani in urme; se intreba daci aceastd comoard se va intoarce candva in tari, gi dacd doctorul Gaster va putea vreodate uita jignirea de acum cinzeci de

romenegti;

nu

se

ani... Iatd
1arn.

ci

astdzi colectia de manuscrise gi
a

tipirituri vechi se intoarce in

inchinat o parte din ultimele editdrii unui clasic romdn: Anton Pann. Evenimentul e prea imporrant, ca se nu fie subliniat si comentar. Mai rdmAn insd o sumd de lucruri de fdcut. $i pentru mAngdierea doctorului Gaster, si pentu folosul nostru. Am putea cunoaqte de la Dr. Gaster foarte multe aminunte care privesc deaproape generaria Ir.rdependentei. Numai el ne-ar putea spune lucruri interesante despre un Oclobescu, un Hasdeu 9i poate cl.riar Mihail Emir.rescu. La vArsta patriarl-Lald. pe care o poartl atdt de glorios - opt zeci de ani - poate ar fi greu penftu doctorul Gaster sd mai vind pdnd la noi. Dar ar trebui delegat un tdnir
si-a

$i doctorul Gaster

uitatjignirea, cdci

sale puteri

146

t47

,,sA\ENTTI ODATA iN unneuuREs..."

boga!. lr,laramuiegul meu nu va f,i nicibdati.romdnesc. Nici nu poate fi. Fiindci, vorba Domniei Vrastre, pilogii orbi nu lasi. Acei,,piloti,,sunt
toate partidele 9i suut contra noasttd a celor slabi si a celor sdraci, care fiecare dimineaqi mAncdm piine de oviz, neagri ca pementul.

in in

Gtreorghe Chindrig, plugar romdn din com. Ieud, in Maramures, nu

patimi de cartea bogate coresponden$ cu rnai mulgi scriitori din Bucure;ti. Plugar sdrac, cAnd nu.fi mai putea cumpdra o carte noud, o cerea cuviincios autorului. Astfel gi.a cheltuit toati munca: pe
romaneasci, a avut,

este un necunosctit. TAr.rdrul acesta indrdgostir pdnd la

in felul lui, o

Eu nu mai sper in nimic. Si <iaci prin o mlnune Dumnezeiascf, se va intAmpla si mi vindec - vd asigur ci nu voi face politice niciodata. Si venigi oclatd in MaramureE. Sd vedegi jalea ce este. Cred cd ati pldrrge, asa cum ati scris in articolul ,,Piloqii orbi", a doua oard. Eu, credeli-mi, ca aq

cirf.

Din pricir.ra lecturilor de noapte qi din pricina sirdciei, s.a imbolnivit greu. Dupd ce 9i-a vAndut pdmdntul din sat, s.a retras la munte: bolnav.

Nu nai are astizi decdt cirtile, care i-au mdcinat tinerelea. pe ele nu vdndut. Nici micar o singuri carte.

le,a

si nu vddjalea si necazuldin judetul meu instriinat. Maramuregul qi toate !inuturiie nu vor fi desrobite niciodatd. Eu asa cred. ... Acuma iardsi sunt alegeri. Eu vd rog si mi eredef ci in judegul meu poporul nu va vota dupd congtiinfe, rra vota cu acei care vor da mai multi piine de grdu ;i guicd, cdci aga a votat totdeauna. La noi voturile
se cu mpar.d

vrea

si mor

gi maine, ca

cu

Despre Gheorghe ChindriE ,,intelectualul" au scris, dacd mi.aduc bihe

aminte, d. Eugen Lovinescu si d. Adrian Maniu. Nu qtiu insd daca toti corespondengii sii din capitald au aflat ceva, prin scrisorile cdrtdiartlltit din Ieud, despre jalea Maramuregului. Plugarul Chindrig, care n-a fdcut niciodatd politicd, se mulgumea si le scrie despre singuritilile lui, despre tristegea satului, despre dorul lUl de carte gi de duh romAnesc. Sfios qi cuviincios, Gheorghe Chlndib hu
aducea vorba, in frumoasele sale scrisori, despre nimic care ar fi piitrit turbura tihna noastrd, a certura{ilor de la Bucureqti. S-a ir.rtimplat insi ca boala ti serdcia tot mai aspri a plugarirlul indrigostit de carte, sd topeasci timiditatea. Gheorghe Chindriq acuml cdncl e pironit in pat din vard, i9i ia inima in dingi gi ne destdinuiegte jalea mdndrei sale provincii, Maramureg. Articolul meu Pil<tgii orbi, publicat aici in Vente4 !a clat curajul mdrturisirilor. Nu ;tiu ce vor crede prietenii sii dirr marile democratii bucurestene. Eu, ca huligan, md mulgumesc si

bani de cdtre cinewea. Oamenii siracl nu gtiu ce fac. Ei nu cred in bine, sunr sigur, cdci pentru ei niciodati nu ra fi bine. Dupd cum cred eu. Mafritatea 9i voturilor vor avea Liberalii gi Nagonalfdrdnigtii, cici ei au banii... " Ce se mai poate adiuga acestor rdnduril Ce rnai poti scrieJ pe cine mai pot atinge biestemele noasrrel! Aproape .d n, ,r. n,.i ur.., r.n,

*ri

pdduri vor rrebui ptefdcute in spdnzuidtori, pelitru toti nemernicii si imbecilii acestor douizeci de ani de,,politici romdneascd?,'...

revolta. Din toate colturile ne ajung aceleasi gemete, acelagi zvon al mo4ii. Niciodati n-a fost neamul nosrru romAnesc atet de aproape de pieire. Nicioditn incongtien{ii gi trddetorii, orbii !i imbecilii, ,.,-ru fo., d. "ra, stip6ni pe frenele idrii. Ce curte martiali va putea judeca atatea mii de rrAddrori si cere

Nu avem decdt o singurl nidejde gi cea din urmi; cd mAntuirea neamului e aproape. Ti'ebuie sd fie foarte aproape de noi. prea am atins un nirel de totald descompunere morald si de haos civil. Si, asta gtim o de
la

transcriu ceteva pagini din lunga si indurerata sa scrisoare. ,,Si si gti1i, Domuia Voastri, cd in Maramureg romdnii nu mai au nici un petec de pimant. Pdmantul gi l.au vdndut striinilor care yau ficut
148

Tirdor Madimirescu, cu catciderea a atins adincimi mai primejdioase pentru neam - cu atet inaltarea neamului va fi mai mireafd gi mai uluitoare...,,

Gheorghe Chindris, nu pierde nidejdeal Asteaptdl

'

lin

Vremea, an X, 5 clecembrie 1937,

nt.

516, p.2.1

149

MOARTEA DOCTORULUI GASTER

de fblklor, pornind ,.ie ia literatura orala qi populari ebraica, 9i descoperind

la mijlocul Cu Dr. Gaster, lnort in primdvara aceasta' cdnd aiunsese

celuide.al83leaandeviagi,sestingeunuldintreceinrailnv5lagioameni astezi atit de ai veacului nostru Ficea parte din clasa aceea de savanli' ale gtiintei pe restrdnsi, care nu'qi ingridesc curiozitatea la ceteva sectoare careocultive.Eraunenciclopedistinsensulconcretalcwintului'intocmai B' Lanzer' morr;i el .a s-i c.lalalt fiu adoptiv al culturii anglo-saxone, Dr' vor mai putea cdmpurile cu pugini ani in urmi, la Chicago' Pulini invalali fructificat Dr' Gaster in 60 de ani de le'a desgelenit

r"*.0.."r.

9i activitate qtiintifice specia aceasta de enciclopedi$ti'istoiici ,.r.intr.r,,pte ihtf'd ,. u^.ting., cu timpul. Gaster a avut norocul si'9i inceape studiile din disciplinele multe epocd in Jare filologia gi istoria atinseserd apogeul 9i o viagd de om - nu'gi chpitaseid .".., arJri, i.,ghit ele singure

treptat comorile populare romanegti, si apoi ale popearelor slave li ronanice. in 1877, la 25 de ani, r:btine doctoratul in {ilosofie la Breslar,r r:u o tezi privind o problemi filologici. ZLtr Runtdnische Lautgescltichrc. Die Cutturale 7?rnri'(publicati in Zeirscltrift {iir Rctntanische Philologie, 1879, pp.355 - 388). Despre importanta acestei lucriri a lui Gaster, a scris recent d. prof. Cartojan in articolul siu Dr. M. Gasterb activity in rhe Ficld of Romanian Language, Lirerature and Folklore (,,Gaster Anniver. sary Volume", pp.15 - 20), citdnd cAteva opinii competente ale specialigtikrr timpului. Gaster gi,a dea,oltat ideea fundamentali din teza de doctorat in studil.l Srratitticarea elencntului latin ht linba rondnd,publicat in revrsta lui Tocilescu (Revisra pentru istorie, arlteologie gi filologie, 1883, pp. 17 . .rZ,345 .356). Tanarul savant ipi continua apoi studiile sale ebraice la Breslau, obginAnd in 1881 diploma rabinicd ,,magna cum laude".
Studiile acestea clin G€rmania orienteazd inheaga activitate viitoare
a

"u*ili^r"
inca

-

ternetur Niscut intr'o familie cu buni-stare 9i tradigie certurereascAt getrndnet ftanceze Fi Gaster a invdgat de timpuriu' in afard de limbile J.,r,..,* de li.rrba.br"ica. De altfel, printre dascilii lui de ebraici a fost Hal€ry, stabilit provizoiiri in Bucur€giii 9i faimosul cSlitor evreu Joseph (M' Schwartz ftld' A biogaphi' dupd cildtoria pe care o ficuse in Abisinia ,ri ,k"rch of Dr. Gasmb early years, in ,,Gaster Anniversary Volunie" Basarab' London, 1936, p.i sq). Termindndu'9i studiile la Liceul Matei unde funcgiona un Gaster pleacd, indati dupi bacalaureat, la Breslau'

autonomia'

cdtorva renunriqi celebru seminar rabinic. Acolo lucieazi sub conducerea si savanli, printre care trebuie mentiona(i Graetz' Zuckermann 9i Joel' Seminarului' ln acelagi cawa timp secon.ieazi pe Zuckermann in Biblioteca Universitatc' urmeazl cursurile lui Groeber, faimosul romanist' la

timp, Totia Breslau, in anii studenliei

sale, a inceput se cunoasca 9i si se pasioneze

lui Gaster, Savantul poliglot 9i polihistor va cerceta in lunga si laborioasa sa viaqi domenii variate, dar liniile de orientare sunt bine fundamentate cle pe acum. Dr, Gaster va rimane un romanist, un folklorist gi un semitolog. Asta, in ceea ce priveqte activitatea sa gtiintifici. Dar, Dr. Gaster nu a fost numai un cdrturar. inci din primii ani ai tineregii sale s,!a cdlit o puternici qi limpede conijtiinld nalionale. A simlit 9i a treitin conformitate cu destinul poporulul sdu, Iudaeo fidei si ngLlaris, remarc6, incizia lui Bruno Schindler din fruntea volumului omagial. intr-adevir, ca si colegul siu intru cdrturarie, ilustrul orientalist Sylvain Levy, profesorul de la Colldge de France, Dr. Gaster n-a uitat niciodati cd e evreu. Sylvain L€rry si-a inchinat viaga studiilor indiene, tibetane gi chineze, dar a pistrat perma. nent legdtura vie cu poporul siu gi a fost ales spre sfdr;itulvielii pregedintele Alianqei Israelite. in aceastir caiitate, eruditul 9i umanistul Sylvain Ldrry a slujit cauza conagionalilor sii clin toate ldrile, cu o eneryie gi un devotanlent care poate sluji de exemplu oricdmi cirturar constient de destinul neamului sdu. Dr. Gaster gi prin pregttirea itiintificd, si prin funclia sa sacerdotald - era haham al comunititii evreiesti de rit spaniol din Londra - a fost un
l5'l

150

mare animator al nddejdilor nationale ale tuturot evreilot. in timpul Congresului cle la Berlin, a depus sforgdri uriate pentru soarta poporului siu (cl Corespondenla publicatd ln ,,Gaster Anniversary Volume", pp. 545 - 548). Dar inci de la vdrsta de 16 ani, tdnirul savant avea conqtiinla limpede a misiunii poporului sdu gi a funcfiei unificatoare a limbii ebraice intr-o cuvdntare linutt eu prilejul matriculagiei sale gi publicati in Ha' shahar (1873) spune, ,,Die Nationalitet und die Sprache des Landes, in dem wir leben, riumen wir ihre Rechte ein, ohne gleichzeitig unsere Nationalitet als Juden, als Volk Gottes, aufzugeben... Die hebraische Sprache,.. ist das einzige band, welsche alle lsraeliten in ihrer polyglotten Nationaiitet auf der ganzen Erde verbindet und in ihnen eine zweite Nationalitit... nehrt und belebt" (Oaster Annivenary Volumq p. XV' nota
1).

editor gi traducitor de texte semite, trebuie notate lucrdrile de vulgarizare ale lui Gasterf The Kerubah (London, 1924), The Spread ofJudaism rhrough rhe ages (New-York, 1926), The Story ctf Chanucai (Londor.r,
1928\, The Story o(Passoverll,r:ndun, l9Z9), The Srory ofshavaorh(Lon, don, 1930), The SmryolPurim (London, l9]rOl, The Story ot'rhe Higlt Festivals and

the

Feasts

of

Tabernacles

(London, 1931). Am nen[ionar

numai o parte din vt'lumele !i hroQurile lur Casrer in legiturd cu eweirarea, lasdn({ la o parre ner)umirarele studii, conferinfe $i articole risipite in toate revistele savanre sau iudaice, ldsdnd la o parte textele minore (al treilea volum din .9ru<1r'es anrl lextr cuprinde exclusiv texte inedite ebraice) qi nementiondnd cele cinci mari volume de rirual, publicate la Londra intre anii 5661 - 5666 (l9Ol . 1909), cuprinzdnd toate oficiile qi rugiciunile
pe care Gaster, ca mare preot, le cunoaste

Gaster de copil, 9i aga a treit pane la vdrsta venerabili a patriarhului: ca un eweu conformist, ca un rabin, ca un sionist. Cdci,

lqa a simlit

in toatd intinderea

gi

addncimea

lor.

rolul cel mai important in sionism, 9i cuva.ntarea sa la al ll-lea Congres - cand a fost purtat pe umeri prin toati sala - a rEmas memorabild in istoria nagionalismului erteiesc. Dr. Gaster a luat parte activi la fondarea celor dintdi colonii eweiefti in Palestina, Qi pentru poporul siu a luptat darz, pdnd ce 9i.a dat ultima suflare. Este emofionantd lectura ,,Prefeqei" la volumul siu omagial, pe care o scrie tot un cirturar de seamd - sinologul Bruno Schindler - certurar, dar in acelagi timp un nalionalist de o admirabild intransigenle.

alituri de Herzl, Gaster

a jucat

Am stiruit ceva mai mult asupra acesror aspecte ale activitdtii lui Gaster, pentru cd ele sunt mai,putin cunoscute la noi _ degi ele nu sunt
ignorate in Occiden!, unde numele doctorului Gaster nu e ilustru numar ca savant, ci mai ales ca luminitor al credinqei izraelite Ei mentor al nalionalismului iudaic. Dr. Gaster a fost.un om profund onest qi sincer in tot ce a fecut. Pentru el, istoria poporului eweiesc nu eta numai un
subiect, de studiu, cum este pentru

Cum spuneam, anii de pregitire de la Breslau au fost ani decisivi. in periodicile savante striine, ca gi in cele romdnegti, Dr. Gaster incepe de

sribunilor sii, rationalizandu.le gi imbldnzindu.le. in religie, Dr. Gaster n-a.fost,,un modernist". A crezut in spiritul, dar gi in litera Legii.
N-a fost un rabin de nevoie. A arut voca(ia sacerdotald

unii clintre coreligionarii sdi. Cinstit sufleteste, nu i.a fost ruqine de poporul lui, nici n-a cochetat cu credintele 9i

atunci copioasa lui colaborare. Una din primele tiperituri ale sale in Rominia a fost tratatul talmudtc Mishna.Abori (BucureEti, 1881)' prin care eruditul semitolog inaugureazd seria de edi$i qi traduceri de texte ebraice. Sd notim, in aceasti rubticd, volumele principale: The Chtonocles' ofJerakneecl (London, 192?), The Exempla ofthe Rabbis (Letpzie, 1924)' The Asatir (London, 1927), The Tirtled Bible (London, 1929), Ma'aseh Bc'ol (Philadelphia, 1934) etc. in strAnsi legEturi cu aceasti activitate de
152

Atat de mult l.a preocupat unitatea neamului religiei lui Izrael incdt s.a ;i silit si aduci la aceeagi unitate gi pe ,,eretici". poate ci in aceastd iuhire a lui Caster pentru toate senrinpiile lui lzrael, in aceastd dorinld secretl a 9i lui de a vedea ,,unificatd" spiritualitatea iudaici, trebuie ceutatd explicalia
interesului siu atet de viu pentru Samariteni, cea mai veclre secta iudaici in existenti. Dr- Gaster a contribuit ca nimeni altrrl la descifrarea misterului
153

,i nalionaliste.

care inconjura, pAnd la el, istoriir acestei secre. Cel

dindi studiu impor-

tantal siu, A Santaritean Scroll ofrhe Hebreu Pentarcuch,a fosr publicat in ,,Proceedungs of tl,e Society of Biblical Archeology" (1900, pp. 240 2691. io 1917 apar mai multe articole despre filacteriile samaritene (republicate io Saulies ancl Ti:rrc, vol. l, pp. 387 . 461), iar in 1925 igi tipirqte cele trei Schweich f.ectures: The Samaritans, Their Historlt,
Literarrre (Oxford, University Press). Este cea clintdisintezd profunde asupra acestei misterioase secte iudaice, pe care Dr. Gaster o Doctrines
an<J

Bird anJ Beast Stories, iar in 1936, editia lui Anton Pann, ldsend la o parte stucliile gi articolele mai mirunte.

Pr.,uestea

Vorbii,

Dr. Gaster a fost, de la inceputul carierei sale gtiintifice, pasionat de
rexre. Acest savant a mers intotdeauna la izvoare, chiar cAnd o ase[lenea

nuncd implicd eforturi considerabile. De aceea, o bunl parte din producgia sa Etiintifici si lircrare consti in ediarea gi traducerea de texte. Dupi cum remarcd pe buni dreptate in prefaF prirnului volum din culegerea sa S-rud-

cunoagte in cele mai mici aminunte, si pentru explicarea cireia traducerea cdrgii
,4

bitrdnul

and texts in folklora ntagic, nedieval rontance, hebrew apoc-rypha and samaritean archeology (3 vol., London, 1925 . 1928), textele iqi
ies

savant a cheltuit 30 de ani din viald. De altfel, doi ani mai tdrziu, publicd

satir(The Samaritean Book ofthe ,,Sacrets o{Moses", London, 1927), iar in 1932 apare cel dinlai tom din .tar?a ritean Eschatology (London), inchinat studiului legii orale samaritene gi traditiilor arhaice. Din iubirea profunde a lui Gaster penrru istoria $i tradiliile poporului
sdu, izvoregte pasiunea sa certurareascd pentru literaturile populare semite,

pistreaze permanent valoarea, oricare ar fi soarta ipotezelor construite asuprl.le. Dar, in aceasti pasiune pentru texte, se poate descifra mai mult
dec6t nevoia omului de gtiingi de a-gi cunoagte izvoarele. Dr. Gaster gisea

in lectura neodihnite a acestor te(te populare, putinga de comuniune cu sufletul celor mulgi qi al celor umili, calea cdtre inima neamului siu si citre a celorlalte neamuri. Cici asemenea oricerui mare patriot, savantul
acesta ajunsese sA iubeascd foarte multe neamuri, tocmai pentru ce invefase

pentru acele te<te apocrife gi legende eretice care eau pistrat mii de ani, nealterate, in comunitatea samariteane, bundoari, sau s-au transmis in lumea intreagi prin textele apocrife gi literaturile populare. Cdnd a inceput sd cerceteze literatura populari romdneasci, Dr, Gaster a fost atras.in
specialcdne legendele biblice gi apocrifele Vechiului Testament. Dar, firegte,

de tdndr si-gi iubeascd neamul sdu. N.a fost un cosmopolit, degi a fosr un om universal-

lin

Revisra Funday'ilor Regale, mai 1939, nr. 5, pp. 395 .3991

savantul;i poliglotul a descoperit un camp mult mai vast, lnda6 ce a inceput si lucreze ln acest domeniu al literaturii populare. Din izvor in izvor qi din variantd in variantd, Dr. Gaster a fost silit sd petrunde pane in literaturile indiene, unde a descoperit uneori obirgia anumitor legende hagiografice creqtine (d. ex. Nigrodha-miga Jataka and the life of St. Eusrachius Placidus,1894, republicat in Studies and Texr,ll, pp. 1065 10?0). Curiozitatea lui pentru tradiga orale a tuturor popoarelor era nemirginitd. A fost atras gi de misterul care acopere istoria liganilor, gi a contribuit cu studii importante la/o. rnal ofthe Gipsy Lore Society. Dupd exilul siu la Londra, unde gi.a petrecut cea mai lungd parte a vielii sale' a continuat se se intereseze de folklorul 9i literatura populari romdneasci. in 1900 apare Geschichre der runtdnischen Literattir, in 1915 Rumanian t54

' ln text ebrer?are - n.ed.

155

CUPRINS
NOTAASUPRA EDIT]EI CUVANT INAINTE
ARTICOLE ,,LEGIONARE" lon Moga gi Vasile Marin Meditalie asupra arderii catedralelor Comentarii la un jurdmAnt De unde incepe misiunea RomAnieiJ Revolu$e crettini ......... Pilo;ii orbi Mitul Generalului ANCHETELE BI.INEI VESTIRI ,,De ce cred in biruinga Mi$cirii l-egionare?"
67

................... 36 .....'............ 39
44

...........50
........................ 57
..... 60

lFnre titlu1..........

69
70 72 75 78

Strigoii.................... Noua aristocraf ie legionari Libertate gi crealie in literatura legionari Provincia gi legionarismul

AXTETEXTE
,,Bluze Albastre"

Crealie etnici gi gAndire politici .................,.......
Rasism gi cinematografie ....

A nu mai fi roman......... O convertire la romAnism Contra dreptei gi contra stangii....
Iudaism si antisemitism .........., Cres,tinitatea fagi de iudaism Criza romdnismului?... ..................
110
117

L)t

Rasi 9i religie

,,Intelectualii e fascis.til" Elogiu Transilvaniei Rominismul 9i complexele de inferioritate Roumain, Rumenian, Rumiine, Rumeno... Restaurarea demnitilii romines,ti Mai multe feluri de nafionaligti... Doctorul Gaster ,,Si venili odati in Maramureg..." Moartea Doctorului Gaster

tzo tzz t24

"""'

lZ7

141

....-...---......

144

Bibliotecg,,ASiRA

*stBtu -

i

:
I

158

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful