UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR’’ TG.

MURES Facultatea de Stiinte Economice , Juridice si Administrative Catedra Finante - Banci

OPERATIUNILE INSTITUTIILOR DE CREDIT

Dr. CORNELIU GROSU

Notite de curs
2010 -2011
1

CUPRINS
CAPITOLUL I
MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE
MEDIUL BANCAR ............................................................................................................................................................................................ 8 1.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR .................................................. ........................................................................... 8 1.2. ANALIZA MEDIULUI BANCAR................................................................................................................................................... ................10 STRATEGII BANCARE ...............................................................................................................................................................................12 1.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA............................................................................................................12 1.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE..................................................................................................................................14 1.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE..........................................................................................................................................15 1.6. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE............................................................................. ..................................16 1.7. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC........................................................................................................21

CAPITOLUL II
BANCI SI SISTEME BANCARE
SISTEMUL BANCAR............................................................................................................. .........................................................................24 2.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR.......................................................................................................................................................24 2.2. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ................................................................................................................. ..................................24 2.3. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE si ALE TEHNICILOR DE SISTEM.................................................25 2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC.......................................................................................................................................................... 27 2.4.1.Scurta perspectiva istorica.......................................................................................................................................................................27 2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar.................................................................................... ..........................................................................30 2.4.3.Concluzii..................................................................................................................................................................................................35 BANCI - clasificari, roluri, tipuri, structuri, functii ......................................................................................................................................36 2.5. BANCILE CENTRALE..............................................................................................................................................................................36 2.5.1..Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale................. ................................ ...........................................................................36 2.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale .......................................................................................................................................37 2.5.3. Rolul si functiile bancilor centrale..........................................................................................................................................................40 2.5.3.1.Politica monetara..................................................................................................................................................................................41 2.5.3.2 COMITETUL BASEL............................................................................................................................................................................44 2.6.UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara) .........................................................47 2

2.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA..........................................................................................................................................................52 2.8.BANCA NATIONALA A ROMANIEI .........................................................................................................................................................59 2.9.BANCILE COMERCIALE (bancile de rang secundar)................................................................................................................ .................59 2.9.1.Tipologie bancara comerciala.......................................................................................................................................................................59 2.9.2.Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna.........................................................................................................................64 2.9.3.Functiile clasice ale bancilor in economa moderna.......................................................................................................................................66 2.10.MANAGEMENTUL ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI -Aplicatie la BRD - Groupe Societe Generale................................................................................................................................................68

CAPITOLUL III
CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR TEHNICI BANCARE UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILOR BANCARE ALE CLIENTILOR.....................................................................................................................................................................................................83 3.1.C0NSIDERENTE GENERALE ...................................................................... ......................................................................... ......................83 1.1 Operaţiuni cu numerar 3.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE .....................................................................................................................................................88 1.2 Transferuri de fonduri externe 3.3.DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR.................................... ..........................................................................................91 1.3 Atitudinea ce CONTURILOR.........................................................................................................................................................................................93 3.4.FUNCTIONAREA trebuie adoptată în prezenţa unor tranzacţii Sensibile sau suspecte 3.5.DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT……………………………………....................................................................................94 1.4 Supravegherea conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora 3.6.CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI ……..........................................................................................95 3.7.PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANEFIZICE......................................................................................96 III. COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI 3.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica ........................................................................................................98 - Consideraţii generale 3.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice............................ .........................................................................99 16 3.7.3.Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor...........................................103 IV. MONITORIZAREA CLIENŢILOR ŞI A OPERAŢIUNILOR 3.8.INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE….………...........................................................................................106 DERULATE PRIN BANCĂ A SCOPUL DETECTĂRII 3.9.PROCEDURA DE DESCHIDEREIN CONTULUI CURENT pentru PERSOANE JURIDICE..................................................................107 TRANZACŢIILOR SUSPECTE 3.9.1.Drepturile şi obligaţiile pãrţilor în utilizarea conturilor curente – persoane juridice…………..……………….............................…..…....109 1. Actualizarea deschiderii 3.9.2.Documentele necesare evidenţelor contului curent al persoanelor juridice………………………………................................….............110 18 3.10.MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT – BANCA.................................................................................................111 2. Monitorizarea şi analiza operaţiunilor 3.11.COMUNICAREA CLIENT – BANCĂ......................................................................................................................................................112 18-19 3.12.DISPOZITII FINALE................................................................................................................................................................................113 V. ORGANIZARE, RESPONSABILITĂŢI 19 CUNOAŞTERE A CLIENTELEI 1.1 Responsabilităţi 4.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOAŞTEREA CLIENTELEI..........................................................................................116 1.2 Circuitul decizilor şi raportarea operaţiunilor suspecte 4.1.1.CONSIDERAŢII 20 GENERALE……………………………………………………………..….........................................................................116 1.3 Întocmirea şi păstrarea evidenţelor 3

CAPITOLUL IV

21

4.1.2.PROGRAMUL BANCII :OBIECT ,SCOP, METODOLOGIE. ...………………………..…........................................................................117 4.1.3.PRINCIPII GENERALE DE CUNOASTERE A CLIENTELEI (principii de eficienta ale Programului)....................................................120 4.1.4.CATEGORIILE DE CLIENTI BANCARI.................................................................................................................................................125 4.1.5.CATEGORII DE MĂSURI PENTRU CUNOASTEREA CUNOAŞTERE A CLIENŢILOR …………………...................................…...125 4.1.5.1.MĂSURI STANDARD DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI………………….......................................…...............................………...125 4.1.5.2.MĂSURI SUPLIMENTARE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI………….......................................……………........... .....................126 4.1.5.3.MĂSURI SIMPLIFICATE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI ...........................................................................................................127 4.1.6.IDENTIFICAREA PERSOANELOR FIZICE……..………………………………………............................................................................128 4.1.7.IDENTIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE……………………………………..……............................................................................130 4.1.8.IDENTIFICAREA ENTITATILOR FARA PERSONALITATE JURIDICA ….………..…….......................................................................131 4.1.9.IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR DE CREDIT CORESPONDENTE…………………......................................................................... 132 4.1.10.IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE. ...................................................................................................... 133 4.1.11.IDENTIFICAREA CLIENTILOR CU POZITII PUBLICE SAU POLITICE IMPORTANTE (PPE) .........................................................133 4.1.12.VERIFICAREA INFORMATIILOR………………………………………….......................................………….................................…....134 4.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR …………….......................................................................……134 4.2.1.CONSIDERATII GENERALE, DEFINITII, TERMENI…………………………….....................................................................................134 4.2.2.ETAPELE PROCESULUI DE SPALARE A BANILOR……………………………………........................................................................136 4.2.3.IMPLICATII ASUPRA SISTEMULUI ECONOMIC…………………………………………........................................................................138 4.2.4.CADRUL JURIDIC DE REGLEMENTARE ………………………………………………..........................................................................139 4.2.5.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR SI COMBATEREA UTILIZARII BANCII IN SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM IN ROMANIA - Studiu de caz pe o banca comerciala multinationala........................................…145 4.2.6.IDENTIFICARE si RAPORTAREA OPERATIUNILOR DERULATE PRIN CONTURILE CLIENTILOR……...…..................................147 4.2.6.1.Raportarea la Oficiu ………………………………………………………........................................……………................................…..147 4.2.6.2.Identificarea şi verificarea operaţiunilor suspecte …………………………........................................…………...................................148 4.2.7.SUSPENDAREA EXECUTARII DE CATRE BANCA A OPERATIUNILOR CONSIDERATE SUSPECTE…......……...........................148 4.2.8.MASURI SPECIALE LUATE DE BANCA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR ...…............................149 4.2.8.1. Operatiuni cu numerar…………….......................................…………………………………………………….................................…..149 4.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 EURO…………....................................................................................................................................................155 4.2.8.3.Operaţiuni cu şi fără numerar cu sume egale sau care depaşesc echivalentul a 150.000 EUR ......................................................155 4.2.8.4.Clienti ocazionali ( operatiuni « one-off » )..........................................................................................................................................155 4.2.9.SUPRAVEGHEREA CONTURILOR BANCARE şi A CONTURILOR ASIMILATE……………………….....………................................156 4.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANŢĂRIITERORISMULUI......................................................................................156 4.3.1.CONSIDERENTE GENERALE..............................................................................................................................................................156 4.3.2.DISPOZITIILE IMPUSE LA NIVELUL INTREGII RETELE A UNEI BANCI …………........................................................................…...157 4.3.3.CUNOASTEREA CLIENTULUI SI DATORIA DE VIGILENTA A BANCII……........................................................................………….158 4

4.3.4.PROCEDURI DE SUPRAVEGHERE ŞI DE MONITORIZARE PERMANENTA A OPERATIUNILOR SUSPECTE DE FINANTARE A TERORISMULUI ............................................................................................................................................................................................158 4.3.5.OBLIGATII DE INFORMARE………………………………………………………………..........................................................................159 4.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte)………………….........…….................................……....160 4.4.1.COMPORTAMENTUL CLIENTULUI…………………………………………...........................................................................................160 4.4.2.EVITAREA CERINŢELOR DE RAPORTARE SAU DE PĂSTRARE A ÎNREGISTRĂRILOR…………......…...............................…....161 4.4.3.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR CU NUMERAR………………………...…................................……..161 4.4.4.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL CONTURILOR BANCARE………........................................................................……..........162 4.4.5.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE….......................................................................164 4.4.6.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR EXTERNE……........................................…....................................165 4.4.7.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR DE CREDIT………..........................................................................166 4.4.8.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR AVÂND LEGĂTURĂ CU INVESTIŢIILE......................................... 166 4.4.9.CIRCUMSTANŢE NEOBIŞNUITE / CARACTERISTICI PRIVIND DOCUMENTAŢIA DE CREDIT SI GARANŢII...............................167

CAPITOLUL V
TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCARE 5.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA 5.1.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA DIN ECONOMIA DE PIATA ...................................................................................170 A.TRANSFERUL DE DEBIT 5.1.2.CECUL…………………………………………………………………………………………..............................................................................171 5.1.2.1.Menţiunile obligatorii si facultative ale cecului…………………………………………..........................................................................172 5.1.2.2.Tipuri de cecuri……………………………………………………………………………...........................................................................173 5.1.2.3.Condiţii de emitere şi de plată a cecului ……………………………………...........................………….................................................175 5.1.2.4.Posibilităţi de transmitere a cecului……………………………………………………….........................................................................177 5.1.2.5.Girul…………………………………………………………………………………………..........................................................................177 5.1.2.6.Avalizarea cecului …………………………………………………………………….........................................................................……178 5.1.2.7.Controlul operaţiunilor cu cecuri…………………………………………………………..........................................................................178 5.1.3.BILETUL LA ORDIN ………………………………………………………………………..........................................................................186 5.1.4.CAMBIA sau TRATA ………………………………………………………………………...........................................................................191 5.1.5 INCASSO……………………………………………………………………………………...........................................................................196 5.1.6.DEBITUL DIRECT…………………………………………………………………………….........................................................................198 5.1.7 PLATILE PROGRAMATE…………………………………………….........................................................................................................199 B. TRANSFERUL DE CREDIT 5.1.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC…………………………………………………….........................................…................................201 5

...............2...212 5....................2.................220 5..........................242 5.................................................SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) ……………………………………….................................................................3.........1....................2..........210 5...3....ACH – Automated Clearing House)........................2..................... Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare.3.................................... .............……................................................................................231 5................2.......................................3....................2............................................................……..................................................................................................2.2...............212 5..........................COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE……………………………………….....2............................3..........................................Sistemul de decontare pe baza neta – SENT (Casa de compensare automata ............................................ACREDITIVUL ...................................SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI 5............1...............244 BIBLIOGRAFIE....................................................CONCEPTE SI CARACTERISTICI ……………………………………………………..............................2..2.............................220 5...........................................................….3..Decontarea.............................................................1.................... CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP).....................1..................................Compensarea …………………………………………………………………………............2.......9....................................2.....Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – sistemul ReGIS................................5................................206 5.......................248 6 .........................212 5........2...........

CAPITOLUL I MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE 7 .

angajatilor. In teorie dar si in practica se face distinctie intre mediul intern si mediul extern al bancii . deciziile si modul de desfasurare a activitatii.sociali : nivelul de trai. . deoarece prin cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune in fiecare moment (resurse materiale. etc  Mediul extern cuprinde acele aspecte care nu pot fi controlate direct . conducerea si organizarea bancii. legislatie fiscala.politici: politicile guvernamentale in fluente care nu se concretizeaza in acte normative: .1. legislatia muncii . materiale si umane . cultura organizationala. vizeaza: personalul bancii si profesionalismul bancar. logistica bancii . . influenteaza activitatea si interconditioneaza cu banca Factorii externi pot afecta obiectivele urmarite de banca . comportamentul consumatorilor. rata inflatiei. actionarilor . In analiza mediului extern trebuiesc luati in considerare urmatorii factori: . obtinerea resurselor financiare .concurentiali: produse si servicii bancare. . etc. rata dobanzii si nivelul comisioanelor.legislativi :legislatie bancara . De aceea cunoasterea mediului in care banca isi desfasoara activitatea devine un obiectiv principal al managementului bancar 1. in fianl ale consumatorului de servicii si produse bancare. ea isi desfasoara activitatea intr-un context social si economic mai larg si interconditioneaza cu acesta intr-o serie de modalitati complexe. cursul de schimb. subordonat satisfacerii clientilor .etici : onestitatea si confidentialitatea.tehnologici: progresul tehnologic si informatizarea. .DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR Mediul bancar poate fi inteles ca un complex de factori interni si externi care influenteaza desfasurarea activitatii bancare si implicit si managementul bancar. .economici : rezultatele generale ale economiei in raport cu unii indicatori macroeconomici cum ar fi cresterea economica. notorietatea bancii. financiatre si umane ) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele pietei . Un menegement bancar performant trebuie sa fie generator de initiative eficiente . 8 .  Mediul intern al bancii format din ansamblul factorilor interni . Racordarea activitatii bancii la dinamica mediului este considerata drept mijlocul ( functia) prin care se asigura infaptuirea obiectivelor stategice ale acesteia . Mediul extern este un complex de factori extrinseci bancii care asigura contextul desfasurarii activitatii. reprezentand cele mai importante constrangeri ale activitatii bancare. etc. realizarii obiectivelor bancii in ansamblul lor.MEDIUL BANCAR Banca nu are o existenta izolata . normele Bancii centrale .

interactiunea complexa dintre acesti factori. . alegerea produselor si serviciilor bancare . . . . precum si dintre factorii individuali si organizatie.Factori legislativi Factori politici Factori economici BANCA Factori concurentiali Factori tehnologici Factori etici Factori sociali Mediile in care bancile isi pot desfasura activitatea pot fi : . De asemenea aceleasi cercetari au pus in evidenta si faptul ca exista o tendinta generala a mediilor de a deveni mai instabile. adica relativ neschimbatoare si previzibile.medii instabile .un numar mare de factori care afecteaza organizatia.constientizarea si intelegerea mai profunda a mediului. . 9 .o rata rapida de schimbare Un mediu instabil poate produce urmatoarele efecte asupra managementului bancar : .diferite tipuri de factori de influenta.etc .medii stabile . volumul si structura retelei.imprevizibilitatea. adica se pot schimba intr-un mod rapid si imprevizibil Cercetarile asupra mediului unei organizatii au descoperit ca rata schimbarii mediului acesteia ( in cazul nostru si al unei banci) are un impact profund asupra multor dintre aspectele sale fundamentale spre exemplu structura bancii. Mediile instabile sunt caracterizate de : .

2. permite: .puncte tari – strenghts.modelul celor “cinci forte” a lui Porter  Modelul SWOT se impune ca unul dintre instrumentele cele mai importante in managementul bancar si prmite conducerrii superioare sa analizaze relatia bancii cu mediul sau in raport cu propriile sale : .weaknesses.o retea bancara dezvoltata. . . si . .un accent mai mare asupra capacitatii managerilor de la toate nivelurile de a invata si de a se adapta. investigator activitatile analizate .cresterea capacitatii de a reactiona eficient la schimbare Mediul bancar din Romania este unul instabil . .ordonarea informatiilor nefinanciare si financiare dupa anumite criterii si reguli. 10 .threats Analiza SWOT .analiza SWOT . . . iar considerate a fi cele mai utile sunt: . . 1.oportunitati – opportunities. Se prezinta sub forma unei matrici cu patru cadrane .amenintari .un portofoliu de clienti diversificat si bine segmentat. astfel : PUNCTE TARI OPORTUNITATI (S) (O) PUNCTE SLABE (W) AMENINTARI (T) • Punctele tari – Strenghts reprezinta fundamentul care asigura dezvoltarea si expansiunea bancii . . ANALIZA MEDIULUI BANCAR In literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe metode de analiza a mediului .puncte slabe. abordand deci . . In aceasta categorie pot sa intre urmatoarele : .o buna reputatie a bancii.incercarile sporite de a anticipa schimbarile.o gama larga de produse si servicii bancare.. . utilizand tehnici de chestionare . iar bancile trebuie sa tina pasul cu schimbarile rapide din societate.impune conducerii bancii luarea in considerare si evaluarea fiecarui aspect care influenteaza sau poate influenta activitatea bancara.o analiza strategica .o cota de piata solida.

de asemenea elemente conjuncturale . Aici putem include : .lipsa unei strategii de marketing. alegerea unei strategii depinde. provenite din mediul extern.un personal instruit necorespunzator. în primul rând.  Modelul celor “cinci forte” a lui Porter de diagnosticare strategica a mediului bancar.un personal bine pregatit. Acestea pot fi: . . 11 .aparitia unor noi banci. . . in timp ce componentele matricii O si T pun accent pe aspectele extrinseci .. În acelaşi timp. Importanta analizei SWOT rezida in faptul ca inlatura tendinta unor manageri de a prezenta doar partea pozitiva a activitatii bancare si care considera ca punctele slabe sau amenintarile sunt elemente ce trebuiesc evitate pentru a nu afecta situatia de ansamblu a bancii. .promovarea unor dobanzi mai avantajoase din partea marilor banci sau a bancilor straine Observam ca factorii S si W ai SWOT pun accent pe aspectele intriseci .rate ale dobanzii competitive.promovarea unor produse si servicii bancare care pot sa atraga clientii. Acestea pot fi : . Abordarea strategică a lui Michael Porter aprofundează dinamica concurenţială a mediului şi concepe manevre strategice specifice particularităţilor fiecărei firme. .o retea de unitati operative slab dezvoltata. de natura şi intensitatea concurenţei care se manifestă în sectorul de activitate considerat. provenite din mediul intern . . Porter defineşte strategiile generice care constituie puncte de pornire în construcţia particulară.o logistica precara. . SUA) . etc • Punctele – slabe – Weaknesses evidentiaza dificultatile si disfunctionalitatile activitatii bancare care vor trebui solutionate.o retea mare de banci corespondente.dezvoltarea unei baze de clienti noi ca urmare a dezvoltarii sectorului IMM-urilor. În concepţia sa. cu caracter original. (Michael Porter . .o politica de creditare sanatoasa cu putine credite neperformante. care nu trebuiesc ignorate deoarece sunt generatoare de riscuri si de pierderi potentiale.intensificarea concurentei pentru o anumita parte din clientela.o gama redusa de produse si servicii bancare . etc o Amenintarile – Threats sunt .aliante strategice si colaborari cu banci corespondente puternice. .o organizare defectuoasa. profesor la Scoala de Afaceri Harvard. . inclusiv societatilor bancare. etc • Oportunitatile – Opportunities reprezinta elementele conjuncturale favorabile pe care banca le poate fructifica pentru a-si consolida si dezvolta activitatea. a strategiei fiecărei societati bancare. . cu o probabilitate mai mica sau mai mare de realizare .

în ultimă instanţă.furnizorii bancii (consumatori de produse si servicii bancare) Prezentam mai jos cei cinci factori in interconditionalitatea lor si analiza care se face mediului bancar . Puterea fiecărui factor şi combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensităţii concurenţei şi. determină rentabilitatea sectorului – măsurată prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.concurenta existenta in mediu bancar si intensitatea acesteia. Cei cinci factori care isi exercita influenta in mediul concurential specific sectorului de activitate bancar sunt urmatorii : .noii competitori si amenintarile lor pentru banca .Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care îşi exercită influenţa în mediul concurenţial specific fiecărui sector de activitate.clientii bancii ( consumatori de produse si servicii bancare) . atunci cand se stabilesc strategii de dezvoltare a activitatii fiecarei societati bancare: Noi potenţiali intraţi în sector amenintarea noilor sositi in sectorul bancar puterea de negociere a furnizorilor bancari Furnizori bancari Concurenţii din sector rivalitatea între concurenţii existenţi amenintarea produselor de substitutie poterea de negociere a clientilor bancari Clienti bancari Produse de substituţie 12 . din perspectiva fortei lor .substituentii posibili pentru produsele si servicii organizatiei ( ale bancii) . .

fără restricţii sectorul respectiv. aceştia putând să migreze uşor de la un producător la altul.dacă barierele de intrare sunt mici.costurile fixe ocupă o pondere însemnată în structura costurilor specifică domeniului – capacităţi de producţie bancara şi logistică bancara mari. reducându-se nivelul profiturilor pentru toţi competitorii. . .se înregistreză un ritm scăzut de dezvoltare a sectorului de activitate – un domeniu aflat în creştere este mai puţin stresant.dacă ambele bariere – de intrare şi de ieşire – sunt mici. oferta de produse depăşeşte capacitatea de absorbţie a pieţii. Astfel: . .• Analiza rivalităţii între bancile existente în cadrul mediului de activitate.dacă ambele bariere sunt înalte.ce pot fi recuperate doar prin volume mari de producţie şi cote de piaţă ridicate. sub raportul nivelului barierelor existente în ambele cazuri. care vor aduce capacităţi de producţie şi resurse suplimentare şi care vor lupta pentru creşterea cotei de piaţă şi împărţirea profiturilor. Un domeniu nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde uşor în el noi concurenţi. de fuziuni şi achiziţii cu efecte estimate favorabile Aceste condiţii determină declanşarea frecventă a unor “războaie” de preţuri şi de publicitate. Analiza intrărilor de noi competitori în cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de ameninţare pe care îl prezintă acestea. astfel.cel mai bun şi atractiv sector este acela în care barierele de intrare sunt înalte. care au forţe concurenţiale sensibil egale – nu există un lider – şi ocupă poziţii solide. iar cele de ieşire sunt mici. ceea ce nu permite slăbirea presiunii concurenţiale prin părăsirea sectorului de activitate în caz de declin. dar mici pentru că firmele intră şi părăsesc uşor. care stimulează producţiile în creştere şi mărirea cotelor de piaţă.existenţa unor bariere mari de ieşire din sector. de cucerire a unor segmente potenţiale de piaţă.înregistrarea unor mize strategice importante. există un risc ridicat sub raportul gradului de concurenţă.în domeniu operează concurenţi numeroşi. . dar prezintă un risc mare deoarece este îngreunată ieşirea din sector atunci când ritmul de creştere a activităţii şi posibilităţile de obţinere de profituri devin stabile sau chiar încep să scadă. necesitatea aplicării de strategii de diversificare şi înnoire a produselor oferite şi creşterea costului concurenţei. se intră greu şi se părăseşte uşor domeniul în caz de recesiune. O aprofundare a analizei presupune studierea corelată a intrărilor şi ieşirilor potenţiale din cadrul domeniului de activitate. iar cele de ieşire mari. .existenţa la producători a unor capacităţi de producţie excedentare. Intrarea în sector va fi uşurată dacă barierele de intrare şi tendinţa spre relaţii concurenţiale între competitorii existenţi sunt mai puţin evidente sau reduse. . cum sunt cele de repoziţionare pe un domeniu profitabil. în aceste condiţii. veniturile sunt stabile.. Concurenţa este mai intensă atunci când: . firmele intră uşor atunci când conjunctura este favorabilă.există o diferenţiere slabă a produselor oferite de concurenţi – atributele de diferenţiere nu reprezintă un criteriu important pentru opţiunea de cumpărare a clienţilor. . . 13 • . potenţialul de profit este ridicat. .care impun investiţii deosebite . dar ies greu.

produse de calitate superioară cu servicii post-vânzare şi facilităţi comerciale deosebite. O scădere a acestora determină o diminuare a cererii şi.costurile de schimbare a furnizorului sunt ridicate.produsele cumpărate deţin o pondere însemnată în valoarea totală a cheltuielilor clientului. 14 • • . Puterea de negociere a furnizorilor este mai mare atunci când: . .cumpără cantităţi importante în raport cu vânzările producătorului.ciere sau de schimbare a furnizorilor. în funcţie de aceasta. Analiza capacităţii de negociere a clienţilor bancari( beneficiari de produse si servicii bancare ) Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienţii au o putere de negociere mare. • Analiza capacităţii de negociere a furnizorilor bancari Facem precizarea ca in aceasta categorie de „furnizori bancari „ sunt cuprinsi acei clienti ai bancii de la care acestea isi atrag fondurile de care au nevoie desfasurarii activitatii specifice ( persoane fizice si persoane juridice) Un domeniu nu este atractiv dacă furnizorii firmei au posibilitatea de a creşte preţurile resurselor oferite şi de a reduce cantitatea livrată. Ei determină formarea unor “plafoane” ale preţurilor ce pot fi obţinute ca urmare a faptului că o parte din cererea existentă migrează spre produsele substituente.sunt bine organizaţi.nu există produse înlocuitoare. Firma trebuie să urmărească în permanenţă evoluţia preţurilor la produsele înlocuitoare. Pentru a se apăra. . .produsul oferit de furnizor este important pentru client. .oferta de produse pe piaţă este mai mare decât cererea existentă. Sau. . Un domeniu nu este atractiv dacă se caracterizează prin existenţa unor înlocuitori actuali sau potenţiali ai produselor. . Aceasta determină o concurenţă puternică în cadrul sectorului şi scăderea profitabilităţii.produsele oferite de furnizor au un grad mare de diferenţiere.Analiza gradului de ameninţare a unor produse de substituţie. . .există un număr redus de furnizori. . . Puterea de negociere a clienţilor este mai mare atunci când: . . producătorii pot alege pe acei clienţi care au cea mai mică putere de nego.se orientează mai bine.produsul cumpărat nu este prea important pentru client.produsele oferite sunt standardizate sau slab diferenţiate. a preţului şi profitului pentru produsele substituite ( de bază ). ei pot oferi produse cu caracteristici superioare. acesta putând să renunţe uşor la el.costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici.producătorii sunt sensibili la preţ datorită marjelor unitare de profit mici. . pe care clienţii nu le pot refuza prea uşor. Ei vor încerca să obţină preţuri de vânzare cât mai mici.

intr-o perioada de timp determinata. pe aceasta baza. In esenta .presupune adaptarea strategiei.  TEHNICI BANCARE DE INTERACTIONARE CU MEDIUL BANCAR. restructurarea activitatilor bancilor romanesti.Cel mai bun mod de apărare pentru cumpărători constă în stabilirea unor relaţii de durată re. tehnologiilor utilizate de catre banca in scopul unei mai bune compatibilitati cu mediul ( exp. rationalizarea cheltuielilor de functionare. lobby-ul politic.) . Atunci cand o banca isi determina strategia pe termen scurt . culturii.3. profitul nu este singurul factor de care bancile trebuie sa tina seama la stabilirea politicii lor pe diverse termene. stilului managerial.ciproc avantajoase cu furnizorii sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare. 15 . etc. cuantumul acestuia si factorii care actioneaza asupra eficientei. caile de realizare a profitului . lichiditate . apartenenta la organizatiile profesionale. solvabilitate si risc . cu influenta directa asupra profitului bancar. Sa ne reamintim : • profitabilitatea bancara este un obiectiv important al strategiei bancare ( a managementului bancar in general) si vizeaza optimizarea raportului dintre veniturile si costurile bancii. politicile si instrumentele folosite pentru realizarea unui obiectiv final . politicile de implementare in activitate a diverselor componente strategice si de promovare a mijloacelor de realizare in mediul extern. cailor de urmat .adaptarea la elementele mediului . Ele trebuie sa asigure un echilibru activ intre profitabilitate .) Optimizarea interactiunii bancii cu mediul extern se realizeaza prin luarea deciziilor asupra modului in care doresc sa-l influenteze si prin planificarea unor strategii in acest sens. Aceasta abordare proactiva poate conduce de multe ori la schimbari mici dar semnificative ale mediului extern de pe urma carora bancile pot profita ( exp. informatizarea. atunci cand abordam problematica profitabilitatii bancare avem in vedere urmatoarele : optimizarea resurselor si plaasamentelor bancare.influentarea sau controlarea elementelor de mediu procese prin care bancile urmaresc sa influenteze mediul lor pentru a-l schimba intr-o maniera care sa le ajute. Exista doua modalitati importante in care bancile pot interactiona cu mediile lor : . baza (obiectivul fundamental) de la care se porneste este nivelul maxim al profitului posibil de realizat in conditiille concrete ale mediului economic si cu conditia minimizarii riscului. structurii . etc. mediu si lung si . STRATEGII BANCARE 1.\. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA Strategia reprezinta un proces complex care uneste obiective . optimizarea decontarilor intra si interbancare. activitati si decizii privind directia de orientare a eforturilor . dialogul si cooperarea cu organismele de reglementare. (punctul de inflexiune profit risc) Desi criteriul de baza .

trebuie sa acopere imobilizarile corporale si necorporale precum si o parte variabila a diverselor active financiare . echilibrul eficient maxim al raportului dintre Riscul bancar si Profitul Bancar ??? stiind ca cei doi indicatori se situeaza in centrul strategiilor fiecarei banci si se poate exprima prin intrebarea : „ Cat pot sa risc ca sa obtin un profit cat mai mare’’ ????? sau altfel spus ‚‚Care este maximul expunerii mele pentru un profit maxim ’’ ????? Fiind o problema de strategie extrem de importanta bancile elaboreaza planuri strategice . In consecinta in elaborarea unei strategii realiste pe termen lung se iau ca obiective elementele de dezvoltare care sa conduca . atragerea de clienti noi . (mediul stabil este mai propice realizarii strategiilor de profit tintit). Specialistii apreciaza ca raportul dintre fondurile proprii si angajamentele unei banci constituie un indicator insuficient dar sigur al prudentei bancare. promovarea unor produse si servicii bancare noi. la nivelul institutiilor financiar bancare . profitabili. la realizarea unei cresteri rezonabile a profitului . .cat mai ales in domeniul plasamentelor care contin un factor de risc prin natura lor.o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si/sau chiar sa apara o pierdere . proceduri si tehnici foarte complexe . monitorizare si combatere a fenomenelor de risc care pot sa apara in activitatea fiecarei unitati centrale si / sau subunitati din retea.sau fenomene care apar pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatii . Prin urmare cu cat strategia are un termen mai lung cu atat mai redusa este probabilitatea ca nivelul profitului propus sa se realizeze. construiesc scenarii de simulare si control al fenomenelor de risc si organizeaza compartimente de control . ajustabile in functie de conjunctura viitoare ( punctul de inflexiune intre nivelul maxim al profitului dorit si nivelul maxim al riscului asumat) 16 . Mai analitic constatam ca indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii raportate la totalul activelor si elementelor din afara bilantului (nete de provizioane) ajustate in functie de risc.incasarea la timp a dobanzilor calculate. Controlul solvabilitatii bancare se realizaeaza prin fondurile proprii . atat .in domeniul resurselor care nu au o stabilitate cuantificabila . Si tot aici . diferentiate dupa gradul de risc. diminuarea profitului sau inregistrarea de pierderi. Cu cat un plasament este mai profitabil cu atat el este mai riscant. • lichiditatea reprezinta capacitatea unei banci de a face fata in mod eficient retragerii de depozite si scadentei altor datorii si de a acoperii necesarul de finantare suplimentar pentru portofoliul de ctredite si investitii. pe de o parte . iar pe de alta parte sa se poata cuprinde evolutii variabile .drept posibilitatea ca intr. • riscul bancar poate fi definit . Bancile actioneaza in conditii de incertitudine. care . in cazul plasamentelor pe termen lung riscul este mai mare. . Pentru conducerea unei B in managementul riscului apare o problema de fond: care este dimensiunea si elasticitatea perfect normala . etc • solvabilitatea (adecvarea capitalului la riscuri ) reflecta capacitatea bancii de a sustine cu ajutorul capitalului propriu intreaga activitate .

tehnologia informationala care constituie un obiectiv strategic al bancii prin urmarirea implementarii de sisteme automate de calcul . legaturile cu clientii strategici importanti. intervalul in care trebuiesc realizate scopurile. ) Obiectivele strategice trebuie sa 17 .reteaua de unitati teritoriale (infrastructura) si referitor la aceasta adaptarea la conditiile economice. relatiei cu competitorii . urmarindu-se sa se intareasca relatia bancii cu clientii si realizarea nivelului planificat al profitului. al managenetului total al calitatii . concretizate in cladiri si modernizari. formarii unui colectiv informatic. atragerii de afaceri si penetrarii spre noi operatii. pentru derularea unor programe guvernamentale. indicatorii de eficienta . in conditii de eficienta . perfectiionare si sunt urmarite in corelatie cu principalii clienti . • Prevederea unor alternative strategice de dezvoltare.personalul bancar in legatura cu care obiectivele stategiei bancii pot urmarii motivarea si cointeresarea. a procesului strategic presupune parcurgerea mai multor etape : • Etapa initiala care consta in fundamentarea obiectivelor si directiilor strategice ( management . • Produsele si serviciile bancare sunt avute in vedere de la lansare .5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE Fara sa intram in amanunte precizam doar faptul ca elaborarea strategiei bancare reprezinta activitatea prin care managerii detemina obiectivele . retea . de penetrare pe piata si de contracarare a concurentei. • Relatii cu organismele financiar – bancare interne si internationale si relatiile de corespondenta cu bancile straine . profitabilitate. promovare.4. Transpunerea in practica . organizare. resurse umane. 1. clienti. • Consolidarea celor patru piloni pe care se bazeaza activitatea bancara : .1. solutionarea situatiilor atipice(carduri producatori de lapte – BRD) . CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE rezida din faptul ca acestea definesc un ansamblu de componente care precizeaza : • Locul pe piata . adica pozitia bancii in cadrul sistemului bancar local din punct de vedere al marimii . al riscului financiar si de obtinere a unui nivel dorit al profitului ..investitiile . financiare si sociale locale. De exemplu Strategia BRD – Groupe Societe Generale de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Société Générale: • • • profesionalismul. inovatia spiritul de echipa. prin cultura informationala(exp. unele entitati bancar-financiare asezandu-le printre factorii definitorii ai strategiilor lor. locurile in care planurile vor fi indeplinite . • Dezvoltarea componentelor de filozofie si cultura organizationala care devin din ce in ce mai importante pentru creionarea strategiilor moderne . BO in BRD!) . . derularii unor proiecte interne sau externe vizibile . • Managementul – ocupa de asemenea un loc central in strategia bancara sub aspectul riscului in activitatile bancare . produse si servicii bancare. fazele si metodele de atingere a obiectivelor si resursele necesare pentru ca acestea sa poata deveni realitate. tehnologia informatiei. si pe baza acestor evolutii efectuindu-se comparatii cu bancile concurente.

vor mentiona de asemenea activitatile care sunt necesare pentru obtinerea schimbarilor dorite si cum trebuie actionat. instructiunile . Raspunsurile vor indica persoanele sau entitatile structurale ale bancii care trebuie sa execute anumite activitati si sa indeplineasca anumite servicii .adaptarea strategiei tinand cont de conditiile favorabile sau de constrangerile generate de schimbarile intervenite in mediul economic si social . . semestriale sau anuale ) a stadiului implementarii strategice care se face la nivelul boardului bancii si urmaresc cu predilectie : . de structurile organizationale si functionale bancare. metodologie . etc) . Natura implementarii strategiei este relevata sintetic de intrebarile esentiale la care trebuie sa se raspunda la inceputul acestei etape : cine ? . .elaborarea de proceduri si instrumente cu ajutorul carora se se poata face corectiile necesare ori de cate ori o situatie o impune ( proces laborios la care participa managerii impreuna cu sectoarele de cercetare . • Implementarea strategiei care consta in mobilizarea resurselor necesare si directionarea acestora spre realizarea scopului propus. etc) • Etapa finala a procesului o constituie analizele periodice (trimestriale.se caracterizeze prin capacitatea de redare cu exactitate a scopului urmarit la nivel departamental sau teritorial .monitorizarea realizarii obiectivelor cuprinse in planurile de implementare ( capitole strategice.realizarea de studii si proiectii determinate de modul in care s-au realizat (au fost atinse)obiectivele inscrise in planul de implementare.evaluarea principalelor efecte asupra activitatii bancii .efectuarea unui punctaj (scor) care sa reflecte masura indeplinirii obiectivelor generale strategice . ce?. STRATEGIILE ECONOMICE (BANCARE) A LUI PORTER In temeiul analizei mediului economic si bancar prin prisma celor 5 forte (factori) descrise mai sus Michael Porter propune trei tipuri generice de strategii economice care pot fi utilizate de catre firme . inclusiv de catre banci. cum?. claritate si printr-o inalta rigoare profesionala. posibile a fi modificate sau nu. depasirea dificultatilor intervenite. Acestea sunt : 18 . prin coerenta . de momentul de timp ( este sau nu momentul sa actionam ?!) . • Elaborarea planului strategic pe domenii de activitate bancara etapa unde se realizeaza o stransa colaborare intre compartimentul strategic al bancii si toate celelalte directii sau departamente din banca . .problema comunicarii catre personal a ideilor noi pe care le promoveaza strategia . Implementarea strategiei presupune mai multe laturi : . procedurile bancare . reflectarea realizarilor in normele. pentru problemele din fazele de diagnosticare si planificare strategica. in conducerea activitatii lor spre profit. rezultate posibil cuantificabile.6. marketing. 1. trebuie sa faca pentru transpunerea in practica a ceea ce s-a formulat. • Consolidarea logisticii planului strategic prin practicarea unor politici specifice care urmaresc gasirea de solutii potrivite pentru realizarea obiectivelor strategice. cu asigurarea confidentialitatii necesare.

de producţie. ceea ce reprezintă un pericol major pentru acele banci care şi-a orientat toate preocupările spre realizarea unor costuri reduse.obliga banca la îmbunătăţirea continuă a organizării productiei de produse si servicii bancare . ca de exemplu: folosirea în exclusivitate a tehnologiei de realizare a produselor bancare.etc) . intre care amintim :: . şi evitarea unor caracteristici ale produsului prea costisitoare. Strategia de diferenţiere .concentrarea puternică asupra reducerii costurilor. • Acest tip de strategie se bazează pe curba de experienţă.( marca versus pret n. .o politică comercială şi de distribuţie agresivă. bazat pe producerea. .se aplică un marketing de masă. ceea ce afectează capacitatea şi preocuparea de asimilare a unor produse noi şi de sesizare a schimbărilor pe piaţă. astfel încât preţurile produselor si serviciilor bancare să se situeze sub cele ale concurenţei şi să asigure câştigarea unei cote cât mai mari de piaţă.furnizorilor puternici – poate face faţă unor preţuri mai ridicate ale materiilor prime. divizia de produse si servicii pentru medici. ceea ce inseamna ca : . .presupune de asemenea acumularea de experienţă prin creşterea producţiei cumulate. • Aceasta strategie este avantajoasă deoarece apără societatea bancara care o aplică împotriva: . care prin adoptarea unei politici de diferenţiere reuşesc să segmenteze sectorul în care operează ( bancile de locuinte .( in cazul nostru a lichiditatilor atrase fie la termen fie la vedere) • Strategia celor mai mici costuri prezinta insa si unele riscuri .(clienti ai bancii persoane fizice si persoane juridice ) • Această strategie cere descoperirea şi exploatarea tuturor surselor posibile de avantaj competitiv de cost.progresul tehnologic. .a) Strategia de concentrare. care nu sunt neapărat necesare clientelei. Activitatea este îndreptată către obţinerea celor mai scăzute costuri de producţie şi de distribuţie.aceasta presupune investiţii foarte mari pentru echipamente de producţie moderne. externalizarea activitatilol conexe . de aprovizionare şi logistic ridicat: . în vederea reducerii costurilor de producţie. .- Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ). divizia de produse si servicii pentru studenti si tineret.clienţilor puternici – aceştia îşi pot exercita puterea numai dacă reuşesc să găsească concurenţi ai firmei care să propună preţuri de vânzare mai joase. care să permită obţinerea unei părţi mari de piaţă. .societatea bancara care o aplica trebuie să deţină un potenţial tehnologic. care anihilează efectul investiţiilor trecute şi acumularea de experienţă.apariţia altor banci cu costuri ale produselor mai scăzute. un sistem de distribuţie puţin costisitor şi un control riguros al cheltuielilor indirecte(exp.manevrele concurenţilor.  Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ). . etc) 19 . distribuirea şi comercilizarea pe scară largă a unui produs în încercarea de a atrage toate categoriile de utilizatori.agresiunii concurenţilor – deţinerea avantajului de cost îi permite obţinerea unei marje unitare de profit ridicate. acces preferenţial la sursele de lichiditati. . . .

altele decât cele care răspund nevoii de bază. precum şi stabilirea posibilităţilor de satisfacere a acestora. firma se va concentra asupra obţinerii unei performanţe superioare. capacităţi sporite în ceea ce priveşte valorificarea punctelor forte de care dispune banca respectivă comparativ cu concurenţii săi.inflaţia. Se aplică un marketing ţintă.calitatea produselor oferite. care îi asigură poziţia de lider în sector.nu permite obţinerea unei părţi de piaţă ridicate.riscul produselor de substituţie. pe baza unui factor unic (!!!) care să fie resimţit la nivelul întregului domeniu şi apreciat de o mare parte a clienţilor. .concurenţi – ca urmare a slabei sensibiltăţi a clienţilor la variabila preţ şi a fidelităţii lor faţă de marcă.originalitatea produsului (produselor) si serviciilor bancare. . sau atributele care îi asigură firmei poziţia de lider sunt determinante în decizia de cumpărare a clienţilor. .pericolul de imitare este mare – în aceste condiţii banca care aplică o astfel de strategie trebuie să fie capabilă să ofere regulat caracteristici noi produselor pentru a contracara imitarea. .a) Banca vizează crearea unui avantaj deosebit. 20 . astfel încât ei sunt dispuşi să ofere o primă de preţ pentru a profita de acest avantaj. Banca are nevoie de capacităţi de marketing deosebite care să-i permită identificarea şi înţelegerea cerinţelor individuale ale clienţilor şi elementelor de diferenţiere faţă de concurenţi. . care este scăzut. care este scăzut. . .  Strategia de diferenţiere .tehnologia folosită pentru crearea si realizarea produselor si serviciilor bancare.banalizarea produsului ca urmare a ciclului de viaţă al acestuia. care erodează capacitatea firmei de a se impune pe piaţă prin preţuri mici.. Folosirea acestei strategii necesită intuiţie şi creativitate. . serviciile post-vânzare şi facilităţile propuse clienţilor . în ceea ce priveşte unul din următoarele atribute: . . • Ea nu este posibilă decât atunci când caracteristicile produsului. • În acest sens.  Strategia de concentrare.pericolul unor noi intrări în sector. bazat pe diferenţierea categoriilor de cumpărători şi crearea de produse şi mixuri de marketing corespunzătoare fiecărei pieţe ţintă.( marca versus pret n.capacitatea de adaptare la schimbările mediului şi la exigenţele clienţilor etc. • Strategia se adaptează cel mai bine la produsele descoperite sau de reputaţie. • O astfel de strategie este avantajoasă deoarece protejează întreprinderea care o aplică de: .puterea furnizorilor – marjele unitare de profit ridicate îi acordă o protecţie asupra creşterii preţurilor la materii prime ( pretul bonificat al lichiditatilor afluite – la termen sau la vedere). ceea ce anihilează efectul strategiei de diferenţiere.canalele de distributie a produsului respectiv. pentru care a fost creat. • Riscurile strategiei de diferenţiere: .

• În primul caz. există un loc pentru o banca capabilă să-şi asigure un avantaj concurenţial prin vânzări în cantităţi mici unor clienţi marginali.Constă în concentrarea bancii asupra unui segment îngust al pieţei – nişă ( un grup de clienţi. cant. există întotdeauna un segment de piaţă pe care poate opera o banca (sau o divizie specializata a unei banci) care doreşte să evite producţia standardizată şi să ofere produse mai sofisticate. Aceasta deoarece în cazul unei producţii de masă şi serie mare. Cunoscând foarte bine nevoile specifice ale acestui segment. ) şi ocuparea pe acest segment a unei poziţii de neînlocuit. credite directe sau sindicalizate pentru industria de productie si transport a gazelor naturale 21 . (vezi experienta BRD pentru produse si servicii bancare in mediul rural sau in unitatile mici de proximitate) • În cel de-al doilea caz .fie pentru o strategie de dominare prin diferenţiere. banca va opta : . Aceasta este posibil întrucât pentru cantităţi mici. acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominare prin diferentiere . care asigură o imagine particulară proprietarilor lor ( de ex. banca. mari O astfel de firmă nu se va putea dezvolta prin mărirea capacităţii de producţie. tehnologie folosită etc. se specializează pe o clientelă particulară căutând să obţină un avantaj concurenţial de cost. aceata . costul mediu al bancii mici este mai mic decât costul mediu al bancii mari ( figura de mai jos ) cost mediu costul mediu al bancii mici costul mediu al bancii mari cant. mici cant.fie pentru o strategie de dominare prin costuri . servicii postvânzare. o zonă geografică etc. acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominaare prin costuri . banca respectiba va selecta o clientelă exigentă sub raportul atributelor de diferenţiere: calitate.ci numai prin deschiderea de noi sucursale dispersate geografic şi specializate în vânzări de cantităţi mici. Pe o piaţă unde produsele sunt vândute în cantităţi mari. un tip de produs comercializat.

Deci. elaborând o strategie particulară cu elemente de originalitate.Pentru aceasta banca va pretinde clienţilor săi un adaos la preţ care să depăşească costurile suplimentare pentru asigurarea caracteristicilor de diferenţiere conferite produselor. Pe baza acesteia banca va adopta un anumit tip de comportament faţă de concurenţi. intre care semnificative sunt : ameliorarea si valorizarea capitalului uman . modele alternative de dezvoltare strategica  Gestiunea resurselor umane ocupa un loc important in strategiile manageriolr de banci . concordante cu gradul de automatizare si standardizare a procedurilor si tehnicilor bancare . adaptat condiţiilor specifice de mediu şi potenţial intern. a parametrizarii de tip industrial a produselor si serviciilor oferite de banca clientilor sai . Abordarea lui M.6. Prin aceasta ea este superioară modelelor bazate pe portofoliu de activităţi. fiind abordata din urmatoarele coordonate : • Numarul de angajati ( componenta cantitativa a strategiei in domeniul RU) care este dimensionat dupa reguli extrem de stricte . La inceputul anului 2000 personalul angajat in sectorul bancar prezenta o pondere de cca 3% din totalul populatiei ocupate din UE (exceptie Luxemburgul unde cca 9% din populatia ocupata lucreaza in sistemul bancar). CONCLUZIE Orice construcţie strategică trebuie să aibă la bază una din cele trei orientări. prin strategii de gestionare a riscurilor . 22 . Sunt preocupari serioase de ajustari cantitative (dar si calitative ) ale personalului prin actiuni de atragere sau de eliberare a unor categorii de varsta pentru mentinerea in activitate a esaloanelor de varsta considerate performante. banca va alege o strategie de dominare prin costuri pe o piaţă oreintată spre atribute de diferenţiere şi o strategie de dominare prin diferenţiere pe o piaţă orientată către costuri reduse ale produselor oferite. eliminarea si diminuarea riscurilor . Grupa de varsta cea mai numeroasa din activitatea bancara este cea cuprinsa intre 38 si 49 de ani ( exista astazi exceptii foarte numeroase ncare tind sa infirme credibilitatea si reusita unei astfel de strategii !!!!!) . 1. O astfel de strategie poate fi folosită cel mai bine de firma care doreşte să intre pe o piaţă. a circuitelor profesionale si tehnologice a documentelor bancare de orice natura ar fi acestea si in orice directie circula ele. care riscă să devină disfuncţionale prin banalizare ( ca urmare a faptului că toate firmele le utilizează ). prin adaptarea politicilor lor de gestionare a resurselor umane. a performantelor tehnice si de fiabilitate a sistemelor informatice . bancile si-au dezvoltat noi strategii orientate spre o serie de obiective . OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE Confruntate cu profundele mutatii care s-au produs in mediul lor de activitate . internationalizarea activitatii si adaptarea ei la noile conditii create dupa lansarea monedei Euro. •Elementul esenţial al strategiei de concentrare constă în identificarea nişei pe care poate opera banca cu succes şi în cunoaşterea clienţilor ţintă. Porter evită comportamentele tip.

care reclama eforturi financiare serioase (cca. in mod direct a costului unui risc prin plati suportate fie pe cheltuielile exercitiului fie prin constituirea de provizioane. ( 17% in 1986 . Insa daca acest cost este ridicat banca nu are alta solutie decat evitarea sau transferul riscului. etc) . daca nivelul costului este redus atunci banca accepta sa plateasc in cazul aparitiei riscului. (exp. transferarea riscurilor. asigurarea unui raport optim intre acesta categorie de personal si cel cu studii medii sau tehnice si in final o continua pregatire si perfectionare de specialitate (profesionala . prin strategii bancare eficiente resursele umane au scazut cantitativ . o data cu cresterea retributiei muncii. cautarea de garantii corespunzatoare . etica . limitarea riscului . • Strategia limitarii riscului vizeaza acceptarea unui risc prin fixarea unor limite a caror depasire este interzisa :nivelul expunerii pe un client . gradul de asigurare cu garantii imobiliare .in egala masura de teoria dar si de practica bancara .cheltuielile totale de personal au inregistrat un ritm de crestere inferior celui al productiei bancare .) • Plata riscurilor : este strategia care prevede suportarea . drept centrul strategiilor bancare si reprezinta sursa unor avantaje concurentiale decisive. renuntarea la creditarea in franci elvetieni). in acivitatea bancara ) 4 strategii fundamentale : evitarea riscului . cca 51% astazi ) Ca urmare a acestor strategii de RU bancile au inregistrat castiguri de productivitate .  Strategii de gestionare a riscurilor bancare Strategiile bancare referitoare la riscurile bancare sunt considerate . in mod particular . Si totusi . comerciala . operatiuni de sindicalizare a creditului . ramanand intr-o pozitie deschisa pentru a beneficia de o evolutie favorabila a pietei. unul dintre indicatorii ptoductivitatii bancare ( alaturi de raportul dintre costuririle de exploatare si activele bancare ) este productivitatea bancara la nivel de salariat. O concluzie : astazi . Banca poate utiliza succesiv si simultan mai multe din aceste strategii . plata riscurilor • Strategia de evitarea riscurilor consta in evitarea totala a unui tip de risc prin renuntarea la anumite operatiuni. aceasta va inregistra o marja de rentabilitate suplimentara . etc.dar acestea raspund . Sunt semnificative si abordate ca atare . 9% din volumul salariilor) In acelasi context exista preocupari si pentru inbunatatirea raportului angajatilor pe sexe si dimensionarea normala a locului si rolului femeilor in cadrul bancii. De regula bancile cauta asemenea solutii chiar daca pentru aceste proceduri sunt nevoite sa suporte unele cheltuieli ( exp.Daca frecventa –probabilitatea de manifestare a riscului – este redusa banca va accepta costul dar nu si in cazul frecventelor sporite. unui tip de risc definit printr-un cost si o frecventa ( Exp. o posibilitate a bancii de a transfera partial sau total un risc daca nu doreste sa-l pastreze..Se constata insa ca “din banca nu demisionezi dar nici nu te pensionezi “ • Gestiunea calitativa a capitalului uman are in vedere pe de o parte recrutarea personalului cu pregatire superioara (cca 80% sunt absolventi universitari ) . etc • Transferarea riscurilor . au crescut calitativ . In schimbul unui asemenea risc al carui cost este suportat in proporte de 100% de banca . plata de prime pentru asigurari . 23 - .

prin care contribuie activ la circulatia lichiditatilor fara insa a le crea. determinand bancile sa adopte modele alternative de dezvoltare strategica (strategii pe domenii comerciale ) . sarace sau mai dezvoltate.intermedierea financiara internationala . in special implantarea lor in strainatate . pensionari . afiliati ai unor cluburi. • bancile cu activitatea en detail ( activitate de retail). Strategiile internationale a bancilor vizeaza . In acelasi context in zilele noastre se practica pe scara faoarte larga strategia “echiparii” clientilor cu “pachete si servicii bancare” care se concretizeaza in ofertarea si contractarea cu clientul persoana fizica sau persoana juridica a unuia sau doua produse “de baza” carora li se ataseaza unul sau mai multe produse “de pachet. In practica extinderea acestor banci se realizeaza in special prin preluari de participatii sau fuziuni intre marile banci internationale cu marile banci universale nationale (Grupul Societe Generale din Franta are implantari de retea in 80 de tari . desi doar o parte din acestea au capacitatea reala de a dezvolta o astfel de strategie pe plan extern. actori . etc). . si anume : • Strategia de banca universala multinationala care este specifica marilor banci . elevi si studenti.fuctia de banci internationale prin care bancile rezidente au oferit nerezidentilor lichiditati exprimate in moneda nationala . si va putea fi utilizat si la plata facturilor privind costurile utilitatilor casnice livrate de catre furnizorii de servicii de profil . In contextul internationalizarii si a gradului de diversificare a activitatii bancare raman definitorii doua strategii si modele bancare . contrtibuind astfel la creatia monetara si alimentarea ofertei de lichiditati internationale ( angajamente pe moneda USD . In acest context al internationalizarii activitatii lor bancile indeplinesc doua functii : . va putea contine o facilitate de genul “descoperirii de cont” intre unul si trei salarii . dezvoltarea operatiunilor in devize si operatiuni in moneda nationala cu rezidentii . in anul 1998 . zone geografice rurale. dintre care doua s-au impus in ultima perioada . urbane. actioneaza pe piata persoanelor fizice si IMM-urilor si adopta strategii ofensive de diversificare a gamei de produse si servicii oferite dar si in materie de produse de economisire.wholesale banking (activitati bancare en gros) Aceste doua modele de strategii bancare nu se exclud dar presupun abordari diferite in ceea ce priveste operatiunile bancare. dar existand totodata si servicii si produse ce se adreseaza in egala masura tuturor. .” (exp. detinatorului de card ) 24 . etc. Specific pietei de retail este segmentarea contunua si profunda a categoriilor de clienti : persoane active.retail banking (activitatati bancare de retail ) . liber profesionisti. Fiecarui segment de clienti i se adreseaza anumite tipuri de servicii sau /si produse bancare . Acelasi card va fi alimentat lunar cu veniturile din salariul titularului . Banca Romana de Investitii ) • Strategia de banca specializata multinationala care se aplica mai ales de bancile de talie mica sau mijlocie . La noi in tara a preluat . de pe toate continentele . acordarea unui credit pentru nevoi personale care va fi gestionat printr-un card . sau asociatii profesiionale. Ele sunt specializate pe plan extern asupra unui anumit produs sau sarviciu bancar sau a unui segment particular de clientela  Din efectele antrenate de moneda Euro si ca urmare a disparitiei monedei nationale se remarca sporirea concurentei intra – europene . Marca Germana .

culturilor si specificitatii economiilor macroregiunilor au fost construite modele de strategii din cele mai diverse. De asemenea . Germania si Franta pentru furnizarea de fonduri importante . care formeaza asa numitele “modele intriseci” si in cadrul carora se remarca un model strategic pur (A) si doua modele strategige impure (B si C) care conduc la solutii mixte. Aceste activitati se refera preponderent la operatiuni de intermediere si vizeaza un numar mic de tranzactii . 25 . specific traditiilor. Dezvoltarea modelului sistemului bancar en gros a aparut initial ca urmare a cerintelor din SUA .cu implicatii majore in viata sistemului bancar . Marea Britanie . trei alternative . spre deosebire de activitatea de retail nu sunt dependente de existenta unei retele de sucursale. la rate de dobanda competitive. Dintre acestea prezentam mai jos . specifice Europei . activitatea bancara en gros se refera la finantarea pe scara larga si isi are originea in expansiunea industriala si comerciala din tarile occidentale. institutii financiare si guvernele. care urmaresc obiective complexe .• activitatile de gros a bancilor au in vedere marile companii . dar cu valoare financiara mare. In esenta . In lume .

STRATEGII BANCARE EUROPENE Obiective Strategice Formulare obiectiv Strategia A Strategia B Strategia C A deveni o banca nationala specializata A deveni o banca europeana specializata A deveni o banca europeana universala Extindere geografica Implicatii Banca : .Produs unic .produs unic Relatii internationale Diversificare sectoriala Banca : multi produse Relatii internationale Punerea in aplicare a strategiei Consolidarea pietei nationale Dobandirea de dimensiuni europene Modalitati de aplicare Aliante pe piata nationala Achizitii pe piata nationala Aliante pe piete straine Achizitii pe piete straine Implantari locale Participatii incrucisate si fuziuni si fuziuni Participatii incrucisate 26 .Tara unica Extindere geografica Banca .

a activelor. fapt ce arată că băncile nu au calculat bine acest risc. în sensul în care creşterea expansivă a volumului activităţii de creditare ar fi permis acceptarea unor pierderi din credite neperformante spun cercetatorii In perioada analizata se constata ca bancile comerciale au abordat acest model de business riscant care nu a fost adecvat conditiilor din Romania . pare să fi fost condus de ideea economiilor de scală. băncile trebuie să îşi schimbe din temelii strategiile de business sustin acesti cercetatori. De ce ? 27 .7. implicit. „cu strategii mergând în principal pe volum (creşterea volumului creditelor. De ce ? Se stie ca principalul risc pe care şi-l asumă o bancă comercială este cel de nerambursare a creditului de către debitori Din aceasta perspectiva se constata in bancile noastre. constata ca astazi in tara noastra creşterile mult prea rapide pe care băncile locale le-au înregistrat în „anii de glorie" se întorc acum împotriva lor. este clar că. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC Un studiu dat publicitatii de catre oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei . aşa cum îl relevă analiza evoluţiei creditelor neperformante. Comportamentul băncilor. modelul de business al băncilor va trebui să se schimbe. cea care trebuie să prevaleze imediat în România. CRIZA ŞI BĂNCILE Studiul subliniaza si explica faptul că apariţia crizei este legată şi de lărgirea activităţii de investment banking. in perioada 2007 – 2010. a necesităţilor lui şi a provocărilor care stau în faţa clientului. cunoaşterea acestuia. STAREA DE FAPT Pentru a putea relua creditarea şi. care are la bază o relaţie pe termen scurt cu clientul şi obţinerea unui profit imediat. Ce trebuie facut? SCHIMBAREA DE PARADIGMA sugereaza oficialii bancii centrale ! „În acest caz. pentru a susţine creşterea economică. însă graduală bazată pe o relaţie strânsă şi de lungă durată cu clienţii". a numărului clienţilor. creşterea semnificativă a creditelor restante şi îndoielnice . este aceea a unei relaţii pe termen lung cu clientul. afacerea.1. a cardurilor-credit cu buletinul) şi mai puţin (aproape deloc) pe aspectele calitative (bonitatea clientului. precum şi găsirea căilor de a dezvolta şi adânci parteneriatul cu clientul. cât mai departe de emitent şi de intermediari Ce trebuie facut? Studiul spune că activitatea tradiţională a unei bănci. se va trece de la modelul economiilor de scală la unul care asigură o creştere solidă. în vederea reluării ciclului de creştere economică şi de creditare. arata autorii studiuluii. analiza proiecţiei de cash flow. forţându-le să adopte un model bazat pe prudenţă. mediul economic intern si extern. mix-ul de politici)". Cel mai probabil. cu pasarea riscurilor în piaţă.

Oficialii BNR a arătat că un alt risc în activitatea bancară provine din diferenţa între maturităţile activelor şi pasivelor. care pot apărea ca urmare a modificării factorilor de pe piaţa internă şi externă. astfel încât să atragă mai multe resurse pe termen lung. Scăderea acestui risc în vederea reluării creditării presupune schimbarea structurii de instrumente de economisire la nivelul băncilor. băncile comerciale îşi procurau resursele din depozite care erau 95% pe termen scurt. 28 . „Concordanţa între maturităţi pe partea de active şi pasive permite unei bănci să nu fie supusă salturilor din piaţa monetară. iar creditele acordate erau în proporţie de peste 75% pe termen mediu şi lung. În România. în anul 2008. situaţie care se menţine şi în acest moment.

CAPITOLUL II BANCI SI SISTEME BANCARE SISTEMUL BANCAR 29 .

iar in cadrul acestuia sistemul bancar reprezinta o componenta principala fara de care . adica in managementul bancar. • Cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara .3. ca o consecinta a dezvoltatrii generale a societatiiumane. Avantul tehnoliogiei si mijloacelor de comunicatie au amplificat rolul bancilor in circulatia resurselor monetare. Soliditatea sistemului bancar si credibilitatea acesuia depind astfel de o serie de variabile din mediul economic . care sunt sub influenta performantelor structurilor de management statale si care sunt date de factori orientati in doi poli ai vietii economice si sociale: zona (polul) politicului cu influente asupra calitatii legislatiei si asupra performantelor economiei reale . 2. pe de o parte si pe de alta parte . in zona interna a sistemului bancar . de stat sau privat . care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si dezvoltare. care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unei tari si raspunde necesitatilor unei etape a dezvoltarii social. CARACTERISTICILE MODERNE (PARTICULARITATILE) ALE SISTEMELOR BANCARE si 30 . Astfel el reprezinta veriga de legatura intre detinatorii de capitaluri (persoane fizice si juridice) si economia si societatea reala . indeplinind rolul de intermediator principal in relatia economii – investitii.STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR aferent unei tari vizeaza : • Cadrul institutional format din banca centrala (Banca Nationala) cu rol de cordonare si supraveghere si bancile comerciale si alte institutii financiare asimilate acestora . In aceasta viziune sistemul bancar trebuie sa se afle permanent in relatie de parteneriat cu economia si viata reala a societatii in sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de investire.2.economice. In acelasi timp sistemul bancar este depozitarul credibil al economiilor care se formeaza in societate si intermediarul principal intre creditori si debitori in nstingerea datoriilor. in mod prioritar spre cele productive. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR. din economia reala . precum si combinatiile mixte ale acestora. practic. pe perioade mai lungi sau mai scurte . (observati paralela cu mediuil intern si extern bancar!!) 2. Sistemul bancar desemneaza ansamblul coerent al diverselor categorii de banci cu capital strain sau autohton . economia moderna nu-si poate exercita rolul si functiile 2.1. In contextul economiei de piata . sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitate mobilizarii tuturor fondurilor banesti disponibile in economie si orientarea lor temporarara . catre activitatile economice . Rolul si importanta bancilor in economie sporesc pe masura amplificarii fluxurilor financiare nationale si mondiale . stabilitatii si competitivitati acesteia. sistemul economic are un rol determinant .Din multitudinea de sisteme ce definesc existenta unei natiuni la un moment dat si care se intrepatrund si se interconditioneaza in procesul evolutiei acesteia . pe principalii finantatori ai investitiilor in economie.

fac ca sistemele bancare contemporane să capete anumite particularităţi care le caracterizează activitatea curentă. vizând creşterea profitului. În cadrul structurii pasivelor bancare se constată o majorare a depozitelor la termen şi de economii în defavoarea depozitelor la vedere. Sistemul bancar este format dintr-un numar relativ mic de banci sau grupuri de banci regional asociate . • sporirea angajamentelor în credite acordate economiei cu ponderi de până la 65% din total active. pe seama restrângerii lichidităţii. constând în: • reducerea ponderii numerarului in relaţiile interbancare până la procente de 7-10% . Acest tip de banca ofera o gama variata si complexa de produse si servicii . prin impunerea unor costuri nerecuperabile pentru candidati inca din momentul intrarii lor pe piata  O trasatura importata a sistemelor bancare moderne o constituie modificarea semnificativă a structurii activelor tuturor băncilor în ultimii ani. care dezvolta activitati specifice bancilor universale. Urmare a unui proces firesc de concentrare a capitalurilor băneşti. Concurenta stategica reprezinta ansamblul masurilor adoptate pentru prevenirea intrarii efective a unor concurenti potentiali . cerintele persoanelor fizice si IMM-urilor.  Una dintre caracteristicile sistemelor bancare din tarile dezvoltate este aceea ca ele sunt eterogene adica cuprind o diversa tipologie de banci . dar manifesta tendinta de uniformizare in contextul procesului de globalizare financiara. şi scăderea resurselor din depozite. :  O altltă particularitate o constituie amplificarea forţei marilor bănci. determinate de acţiunea unor factori cum sunt : evoluţiile economiei contemporane.ALE TEHNICILOR DE SISTEM În ultimele decenii băncile şi activitatea bancară au suferit ample şi importante transformări. depozite si retrageri de numerar. acţionând prin interacţiune. de regula. atât pe plan intern cât şi internaţional. dar si pe cele ale organizatiilor mari . prin deţinerea de numerar şi depozite. ca urmare a reorientării clienţilor băncii spre depozite care asigură o remunerare mai mare. Totodată băncile se orientează spre creşterea angajamentelor interbancare care asigură circa 60% din resurse. 31 . • reducerea angajării bancare în deţinerea de titluri de plasament. politicile curente şi de perspectivă pe care guvernele le exercită asupra sectorului bancar. prin măsuri legislative şi prin pârghii obişnuite ale politicilor monetare şi comerciale. se manifestă o intensificare a puterii marilor bănci. comportament definit intermeni de concurenta strategica. Toţi aceşti factori.  O caracteristica de mare noutate o reprezinta comportamentul bancilor in noile conditii ale globalizarii si liberalizarii . mutaţiile în comportamentul celor ce beneficiază de serviciile băncilor.desi acestea utilizeaza propriilr mijloace tehnice pentru serviciile de transmitere a banilor. tehnologiile moderne (din domeniul informatic şi telecomunicaţii) care transformă în interior aparatul bancar. acoperind. Totusi acum se manifestă o creştere a operaţiunilor active de plasamente în credite. corelată cu intensificarea internaţionalizării şi dezvoltării inegale a băncilor pe naţiuni.

a industriei. dacă în 1964. expresie a concentrării bancare. dar în special cele japoneze. a predominat specializarea bancară. Marile bănci au început să fie reprivatizate. în ultimii ani tendinţa s-a inversat.  O trasatura a sistemelor bancare contemporane o constituie universalizarea băncilor comerciale. cum sunt Anglia. şi mai accentuat în ultimii ani. modalităţi şi instrumente de plată şi evidenţiere în conturi. în 2001 japonezii aveau în primele 20 de bănci 12 mari bănci. tot mai multe bănci trec de la operaţiuni specializate la operaţiuni multiple. Concentrarea băncilor are loc prin fuziuni şi preluări dar şi prin falimente şi lichidări ale băncilor mai mici. dar ea se manifestă din ce în ce mai puternic şi în ţările din spaţiul central şi est-european. În aceste circumstanţe. se implică în creditul de consum.8% din totalul activelor celor circa 12000 de bănci.  Fara a fi epuizat subiectul incheiem prin a va prazenta o particularitate deosebita care consta in accentuarea modernizării tehnicilor şi informaţiilor bancare. care este din ce în ce mai ascuţită. cum sunt: tipuri de depozite. în special în cursul secolului XIX. iar în activitatea bancară precumpăneşte liberalizarea activităţii. Tendinţa de concentrare este foarte evidentă în ţările dezvoltate. Dacă la începutul evoluţiei activităţii bancare. 32 . avantaje considerabile sub raportul posibilităţilor de atragere a depunerilor şi realizare a plasamentelor. cu mare tradiţie în domeniul bancar. din primele 20 de bănci mondiale. Cele mai puternice bănci pe plan internaţional au devenit în anii '80 băncile japoneze. Motivaţia universalizării operaţiunilor bancare este aceea a utilizării mai eficiente a personalului şi echipamentelor moderne.  O particularitate o constituie dezetatizarea şi liberalizarea băncilor. treptat. acestea. în condiţiile unei profitabilităţi ridicate. care vizează două direcţii: • asimilarea şi introducerea în tehnica bancară propriu-zisă a celor mai moderne produse şi instrumente bancare.Fenomenul este determinat şi de faptul că în lupta de concurenţă. Concentrarea bancară se manifestă puternic şi pe plan internaţional. 10 mari bănci deţin 30. iar în SUA. concurează casele de economii în atragerea disponibilităţilor populaţiei. sau prin sindicalizare bancară. emit şi cumpără acţiuni. 5 mari bănci deţin împreună peste 90% din depozitele băncilor comerciale. o creştere a resurselor atrase şi a plasamentelor. Franţa. iar dereglementarea acesteia îşi face din ce în ce mai mult loc. o reducere a cheltuielilor şi o sporire pe această bază a veniturilor şi prin consecinţă a profiturilor. În acest domeniu băncile japoneze şi franceze înregistrează mari creşteri. 9 erau americane şi numai una era japoneză. Dacă după primul război mondial şi până acum 10-15 ani statul a intervenit puternic în sistemul bancar prin naţionalizări de bănci şi exercitarea unui control statal în sfera operaţiunilor bancare. la nivelul fiecărei ţări. înregistrând ritmuri de creştere deosebite. SUA. marile bănci. prin substituirea progresivă a specializării operaţiunilor bancare. au. faţă de băncile mici şi mijlocii. de creditare pe termen mediu şi lung a investiţiilor. Deşi specializarea nu dispare şi apar încă bănci specializate. categorii de credite. care dispun de reţele întinse de sucursale şi agenţii. Cererile tot mai mari de credite ale unor societăţi din ce în ce mai mari nu pot fi satisfăcute decât de bănci tot mai mari. Faptul este ilustrat prin aceea ca. În Anglia. un număr restrâns de bănci desfăşoară marea majoritate a operaţiilor. Germania. iar americanii nu mai aveau nici una în top. tendinţa s-a schimbat şi dominantă a devenit cea de universalizare a operaţiunilor bancare. dintre care 6 ocupau primele poziţii.

• achiziţionarea celor mai perfomante echipamente de informatică şi telecomunicaţii, pentru a susţine ansamblul operaţiunilor bancare (evidenţieri în conturi, viramente, acordări-rambursari de credite, schimburi valutare, electronic banking, internet banking, telebanking etc.). Băncile sunt sectoarele cele mai informatizate din ţările dezvoltate, alocând o parte însemnată a resurselor în achiziţionarea de sisteme informatice tot mai performante. Sistemele informatice bancare au făcut să crească într-un ritm nemaiîntâlnit productivitatea, siguranţa şi eficienţa serviciilor bancare. Prelucrarea automată a informaţiilor bancare, sistemul electronic de transfer al fondurilor, telecomunicaţiile bancare, produc mari schimbări structurale în activitatea băncilor. Se estimează că banca viitorului este cea fără ghişeu, banca la domiciliu, în care operaţiile vor putea fi efectuate prin telex, fax, telefon, direct de la domiciliul utilizatorului. O asemenea dezvoltare simplifică operaţiunile, reduce costurile, creşte operativitatea şi profitul, dar în acelaşi timp, creşte riscul fraudelor şi al înstrăinării clientului de bancă. 2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC In orice tara , precizam mai sus, sistemul financiar cat si sistemul bancar in special evolueaza constatnt pe acelesi directii si coordonate de dezvoltare ale activitatii generale economico – sociale ale statutului respectiv . Intre activitatea economico – sociala vazuta ca sistem si activitatea bancara exista un raport de dependenta – ca de la parte la intreg - ele influentandu-se reciproc . Din aceste considerente sistemul bancar trebuie inteles si asimilat ca un element al strategiei generale de dezvoltare a unei tari. 2.4.1.Din perspectiva istorica inceputurile activitatiilor cu caracter bancar, in sensul modern al termenului au fost precedate in tarile romanesti de prezenta , zarafilor , a caror principala ocupatie era, intr-o prima etapa , aceea de cumparari si vanzari de monede in scopul obtinerii unor castiguri. Sa retinem ca activitatea acestora era favorizata de faptul ca in aceea perioada pe teritoriul Romaniei circulau numeroase insemne monetare provenite din Turcia , Austria, Prusia , Rusia , Franta etc (monede de aur : florini , mahmudele, ducati sau galbeni – olandezi , imperiali , venetieni ; monede de argint : taleri de diverse proveniente , monede turcesti grosi, piastri ; monede marunte de arama , etc.) Dezvoltarea relatiilor de tip capitalist in economia romaneasca conduce implicit la evolutia relatiilor financiar – bancare si la aparitia noii forme de finantare creditul. ( in principal : creditul de consum si creditul politic !!-de cumparare de functii in ierarhia administrativa , inclusiv cumpararea scaunului domnesc de la Inalta Poarta ) Fara a fi reglementata restrictiv prin lege, activitatea de creditare era practicata de zarafi care devin camatari (care desfasoara in paralel si speculatii monetare ) dar si de catre boieri ( a caror surse de capital se constituiau din dijme , claca in bani , arenzi, etc ) si de negustori ( care isi finanteaza activitatea in principal din vanzarea de marfuri pe credite). Consolidarea relatiilor economice si financiare in teritoriile romanesti de la inceputul anilor 1800 si dezvoltarea capitalului romanesc autohton determina evolutii semnificative ale sistemului bancar care se concretizeaza prin doua elemente importante : - specializarea in domeniul bancar si camataresc a unor case comerciale straine care se implanteaza in centrele comerciale romanesti . In perioada 1830 -1836 functionau 10 astfel de case de comert specializate in Braila , 21 la Galati , 20 la Bucuresti ( Halfon , Jacob Marmorosch parintele BRD etc) , cate una la Buzau , Craiova si Iasi . Aceste case au devenit in timp sau au favorizat deschiderea unor succursale ale bancilor straine pe teritoriul tarilor roamnesti . - infiintarea unor institutii bancare autohtone care sa reprezinte interesele tinerei economii industriale nationale . 33

Dupa multe si intense initiative , propuneri , chiar acte legislative , demersurile clasei economice capitaliste romanesti , congruente cu interesele nationale de obtinere a independentei fata de marile puteri ( in special Imperiul Otoman) se concretizeaza prin infiintarea , in anul 1864 a Casei de Depuneri si Consemnatiuni , prima institutie romaneasca de credit . Ulterior aveau sa se deschida si alte institutii bancare cu capital autohton : - Banca Romania in 1865 ; - Creditul Funciar Rural si Urban in 1873 – 75 - Banca Marmorosch – Blank in 1874. - Banca Albina , la Sibiu in 1872 Banca Furnica in Fagaras , Economul din Cluj si altele . De mentionat ca in Transilvania in anul 1900 functionau 75 de banci romanesti ca la finele anului 1914 numarul acestora sa creasca la 152 de entitati. Un moment extrem de important in contextul istoric al acelor vremuri este infiintarea in Principate , prin Legea din 17 aprilie 1880 , a Bancii Nationale a Romaniei , a carei norme de organizare si functionare prevedeau atributii extrem de importante , cum sunt ; - privilegiul de a emite bilete de banca la purtator , convertibile in aur sau moneda nationala din argint ; - capitalul bancii era format din 1 treime participatia statului si 2 treimi capital privat , prin subscriptie publica. - operatiunile efectuate de banca se limitau la : - scontarea si cumpararea efectelor de comert precum si a bonurilor de tezaur ; - sa faca comert cu aur si argint - constituirea de depozite din metale , aur si argint , precum si sume de bani in cont curent ; - acordarea de imprumuturi de cont curent sau pe termene scurte ; - sa faca serviciul de caserie a statului . Perioada interbelica se caracterizeaza printr-un avant fara precedent al economiei romanesti , dezvoltarea relatiilor de tip capitalist impunand dezvoltarea , diversificarea si cristalizarea structurala a sistemului bancar romanesc. In anul 1928 , an premergator primei crize economice mondiale de amploare functionau in Romania 1.122 banci comerciale la care se adauga cele 4.743 banci populare ( banci de credit specializate in operatiuni cu amanuntul pentru populatie.) . Recesiunea economica din anii 30 -33 a dus la nenumarate falimente si in industria bancara , in 1933 functionand numai 893 banci comerciale (puternic decapitalizate ca efect devastator al inflatiei) si 4.577 banci populare . Aceasta perioada (perioada interbelica ) , asa cum am afirmat ,va consemna ,un reviriment in sistemul bancar romanesc, care capata coerenta si functionalitate , mai ales prin noua legislatie care acordau atributii noi de reglementare si control in domeniu, Bancii Nationale si nou infiintatului Consiliu Superior al Bancilor . Prin concentrarea capitalului , reglementarea plafoanelor de depozite , restrictiile de creditare , elaborarea bilantului bancar si a contului de profit cum si alte masuri cu efecte benefice asupra sistemului de creditare si implicit asupra nivelului de dezvoltare a economiei in ansamblu s-au creat conditii propice de aparitie a noi banci , care detineau cea mai mare parte a resurselor financiare ale tarii. ( de exemplu : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman si Banca Comerciala Romana detineau in anul 1941 peste 70% din totalul acestor resurse.) dar in acelasi timp aceste masuri au facut sa dispara din peisajul bancar romanesc foarte multe entitati bancare mici care nu mai puteau concura eficient pe aceste piete. Activitatea bancara in perioada 1945 – 1990 a cunoscut un puternic recul , concentrarea in acest domeniu atingand niveluri nebanuite astfel ca la 31 decembrie 1989 existau in Romania numai 4 banci : 34

Banca Nationala a Romaniei – o banca de emisie care avea in atributii si operatiunile comerciale interne din economie , cu predilectie decontari si creditari ; - Banca Agricola devenita BAIA– care se ocupa exclusiv de finantarea activitatilor din agricultura si industriile conexe ; - Banca de Investitii – care se ocupa de finantarea programelor de investitii ale intreprinderilor de stat ; - Banca Romana de Comert Exterior – detinea monopolul operatiunilor de comert exterior al Romaniei. Pentru atragerea de resurse de la populatie s-a mentinut in continuare institutia Casei de Economii si Consemnatiuni – CEC -, cu functii bancare atrofiate.  O profunda reforma dimensionala, structurala si mai ales calitativa sistemului bancar romanesc , cuprinsa in procesul de transformare radicala a societatii si economiei din tara noastra a demarat in anul 1990 , cu un pas important prin organizarea acestuia pe doua niveluri : • infiintarea bancilor comerciale in economia romaneasca , incepand cu Banca Comerciala Romana , care preia toate activitatile si operatiunile comerciale de la BNR . In acest pol al bancilor comerciale mai sunt cuprinse ( intr-un proces rapid si fundamental de transformare in banci comerciale veritabile !!! ) Banca Agricola , Banca de Investitii redenumita Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si Banca Romana de Comert Exterior (BANCOREX) si CEC-ul . • nivelul ocupat de Banca Nationala a Romaniei care este supusa , la randu-i , unor profunde transformari care vizeaza statutul, misiunea , obiectul activitatii , strategiile si tacticile de actiune ale acesteia in economia romanesca. Prin legile activitatii bancare ( Legea nr. 33 / 1991 modificata in 1998 si devenind Legea 58 / 1998 , completata de OU nr.137 / 2001) , Legea nr. 83 / 1998 privind falimentul bancar , completata de Ounr. 138 / 2001 , precum si prin legile privind statutul BNR ( legea 34 / 1991 si Legea 101 / 1998, completata de OU nr. 136 / 2001) s-a creat cadrul institutional si juridic pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc . Trebuie subliniat dinamismul modificarilor si completarilor legislatiei in materie bancara si in perioadele urmatoare determinat de mobilitatea remarcabila a intregilui sistem bancar din Romania, gratie evolutiei societatii si economiei interne dar si sub impulsul benefic al economiei mondiale si in special a celei din UE. Ca raspuns la evolutiile de pe piata creditului si din domeniul utilizarii monedei electronice se remarca armonizarea legislatiei bancare romanesti cu cea din Uniunea Europeana , concretizata in : - implementarea IBAN – ului ca element esential al Sistemului Electronic de Plati ( SEP ) - implementarea sistemului RTGS ( Real Time Gross Settlement ) denumit generic ReGIS - infiintarea Biroului de Credit , etc Sistemul bancar romanesc actual este format aproape in exclusivitate din banci comerciale cu vocatie de banci universale , chiar daca in titulatura lor unele banci par a-si limita activitatea la anumite domenii economice sau la o anumita specializare exp. BANC POST , ProCredit Bank, EXIMBANK , etc. Aceasta lipsa a specializarii bancilor pe domenii stricte de activitate este un fenomen normal in conditiile progresului tehnic in informatica , precum si dezvoltarii unor instrumente, servicii si produse bancare moderne , insa pe de alta parte , in cazul Romaniei , este si o consecinta a nivelului extrem de redus al concurentei pe piata bancara comparativ cu alte state cu traditie in economia concurentiala.

-

35

2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar Prezentam un continuare cativa indicatori care caracterizeaza , sub aspect cantitativ dar mai mult calitatile sistemului bancar din Romania,  Reteaua de unitati a bancilor ( reteaua de distributie) joaca un rol din ce in ce mai mare deoarece ea reprezinta principalul canal de distributie a produselor si serviciilor bancare. Desi bancile fac eforturi mari pentru dezvoltarea canalelor de distributie alternative, acestea nu sunt inca in masura sa concureze deocamdata cu canalul de baza – unitatea bancara. Reteaua de unitati este considerata un avantaj competitiv pentru cresterea volumului de vanzari si largirea bazei de clienti. Dintre toate bancile BRD a pus in practica planul de expansiune teritoriala cel mai activ din Romania , mai cu seama dupa privatizarea ei prin cumpararea intregului pachet de actiuni de catre grupul financiar francez Societe Generale . In intervalul 2006 - 2007 reteaua institutiei a crescut cu aproape 500 de unitati , strategia fiind axata pe deschiderea de agentii de dimensiuni reduse , dedicate populatiei. Amplasarea acestor unitati s-a realizat pe principiul proximitatii , atat in mediul urban cat si in mediul rural. Este un merit a acestui prestigios grup financiar – bancar cu capital integral francez ca a amplasat , pentru prima data in Romania agentii bancare in mediul rural, facilitatnd populatiei accesul , din ce in ce mai mare la produse si servicii bancare de prima calitate. Nici in planul concurentei banca nu a fost mai retinuta. Daca in 2004 banca avea cu 100 de unitati mai putin decat principalul sau rival BCR , la finele anului 2007 depasise reteaua acesteia din urma cu peste 300 de unitati (agentii ) . In tabelul de mai jos sunt evidentiate entitatile bancare si numarul lor de unitati care functionau la finele anului 2007 in tara noastra: Nr. de unitati la nivel national. 704 491 412 340 248 236 184 158 147 36

Nr. ctr 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Banci BRD - Groupe Société Générale Banca Comerciala Romana Banca Transilvania Raiffeisen Bank Banca Comerciala CARPATICA BANC POST UniCredit Tiriac Volksbank Romania ING Bank N.V.

Banca Romaneasca Alpha Bank Romania Credit Europe Bank OTP Bank Piraeus Bank Romania ROMEXTERRA Bank Saupaolo Imi Bank Romania Leumi Bank ProCredit Bank Romanian International Bank Citibank Romania Libra Bank C.R. Firenze Romania ABN AMRO Romania Emporiki Bank - Romania MINDBANK EGNATIA Bank ATE BANK Banca Italo Romena Banca de Export-Import a Romaniei 29 EXIMBANK 30 BLOM Bank Egypt 31 Romanian Bank Limited Anglia Londra 32 GarantiBank International NV 33 Banca di Roma 34 Porche Banc 35 Anglo Romanian 36 HVB Locuinte 37-40 Alte 5 mici sucursale ale bancilor straine 41 Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

88 84 81 74 66 64 43 35 30 27 24 20 20 18 16 13 12 12 11 7 5 4 2 1 1 1 20 5 1406

Tinand cont de planurile de investitii ale bancilor se apreciaza ca expansiunea retelei teritoriale va mai continua ani buni de acum , perioada de criza prin care trece economia romaneasca fiind o conditie de temperare vremelnica a dorintei de cucerire a noi piete si noi clienti persoane fizice si persoane juridice.( consumatori de servicii si produse bancare). Aceasta strategie este justificata si de concluziile care se pot evidentia din analiza urmatorilor indicatori de sistem bancar de la noi. 37

banci cu capital 1. Estonia si Republica Ceha. d.Germania 735 // // . 1 INDICATOR 1995 24 7 1 6 17 9 1997 33 7 1 6 26 13 1998 36 7 1 6 29 13 1999 34 4 1 3 30 11 2000 33 4 1 3 29 8 2002 31 3 1 2 28 4 2003 30 3 1 2 27 6 2005 33 2 1 1 31 7 2006 31 2 1 1 29 3 2007 31 2 1 1 29 3 38 BANCI . Pentru comparatie.c. si Portugalia.1. Spania.000 de locuitori.000 de locuitori cele mai dense retele bancare fiind intalnite in sudul si vestul continentului.985 locuitori pe o agentie bancara .314 // // . din care 27. majoritar autohton .1. majoritar privat. Iata cum a evoluat cantitativ si in structura sistemul bancar roamnesc in intervalul 1995 .: ..d.780 // // . Merita remarcat faptul ca Bulgaria ocupa locul 3 in UE cu peste 70 de unitati la 100.1.000 de locuitori . care inca nu are un statut de banca veritabila.1.: Banci cu capital 1. etc. nivelul acestui indicator la inceputul anilor 2000 . Si totusi aceasta valoare ne plaseaza la sfarsitul clasamentului UE alaturi de Polonia .Franta 1.capital majoritar de 1.Anglia 1. ctr.6% apartin CEC –ului .1. Gradul de bancarizare a economiei si societatii Din tabelul de mai sus constatam ca avem deci un sistem bancar care este compus din 41 de banci din care 31 de banci de sine statatoare si 10 sucursale ale bancilor straine cu un numar de 5110 de unitati .Belgia 1.c.331 // // . in crestere fata de anii precedenti .2007. :Franta. Integral de stat sau majoritar de stat. Daca raportam numarul populatiei de cca 22 mil locuitori la numarul de unitati bancare constatam un grad de bancarizare a societatii romanesti de cca 4328 de locuitori pe o unitate bancara .2. Nr. Media la nivelul UE este de 30 – 40 de unitati la 100. stat Banci cu capital 1. 1.Olanda 1. 20 in 2006 si 16 in 2005.2. d. . .in unele tari vestice era : .2. Germania . Nivelul gradului de bancarizare din Romania calculat in acest mod a fost de 25 de unitati bancare la 100.c.Cipru 800 // // O prezentare mai elocventa a indicatorului grad de bancarizare caracteristica anului 2007 o putem face daca raportam numarul de unitati bancare la mia de locuitori. Italia .capital integral de stat .

1. 2.5 2005 (%) 58.2 63.0 2006 (%) 60. in ceea ce priveste bancile care detin o cota de piata cuprinsa intre 4% si 6%.2 57. putem constata ca la mijlocul anului 2007 un numar de 15 banci detineau aproape 90% din activele sistemului bancar .2.3% din totalul activelor sectorului bancar. care detineau impreuna 60.  Sectorul bancar romanesc se caracterizeaza printr-un grad relativ ridicat de concentrare. 3. Banca Comerciala Romana (devenita mai apoi ERSTE BANK) Raiffesen Bank. La finele anului 2006 piata bancara era dominata de cinci mari banci : BRD Groupe Societe Generale. 1 2 3 PERIOADA INDICATOR ACTIVE CREDITE DEPOZITE 2002 ( %) 62. in vreme ce restul de 22 imparteau 10% . cat si individual.0 59. Spre sfarsitul anului 2007 in ceea ce priveste gradul de concentrare in sectorul bancar se observa o usoara scadere ca urmare a intrarii pe piataa autohtona a unor institutii de credit reputate si a unei acerbe concurente. peisajul bancar din ultima perioada fiind total diferit de cel initial atat din punct de vedere global al sistemului bancar in ansamblu .8 56.9 57. ctr. Evolutia acestui indicator al sistemului bancar romanesc ( gradul de concentrare in primele 5 banci din sistem ) o prezentam mai jos : Nr.2 55. Tot o data se mai remarca tendinta manifestarii unui climat competitional in crestere .0 2003 (%) 63.banci cu capital majoritar strain Sucursale ale bancilor straine TOTAL BANCI in Sistemul Bancar 8 7 31 13 10 43 16 9 45 19 7 41 21 8 41 24 8 39 21 8 30 24 6 39 26 7 38 26 10 41 Se recunoaste faptul ca aparitia bancilor private sau mixte cu capital autohton sau strain au dat alte valente sistemului bancar din Romania .3 58. 39 . Banca Transilvania si Bancpost .1 61.2.3 63.3 2007 (%) 58.1 64.7 59.8 61. al fiecarei banci. . evidentiat in tabelul care urmeaza .9  Analizand situatia indicatorului cota de piata .9 2004 (%) 59.

. in intervalul analizat de 0. ajungand sa concentreza 63.3 1.0  Alaturi de concentrare .4 1.2 2.2 4.Groupe Société Générale Raiffeisen Bank UniCredit Tiriac Banca Transilvania BANC POST Alpha Bank Romania C.6 15.15 1.5 Pondere in total Active in SB dec.4 1. bancile care au o cota de piata pe active de cel putin 5%.2 4.9 7. in acceptiunea BNR fiind considerate: .Evolutia cotei de piata a celor mai importante banci din Romania la nivelul anilor 2006 – 2007 Nr.1 1.banci mici cu cota de piata pe active de pana la 1 % Intre septembrie 2006 si septembrie 2007 . asa cum se vede cele 5 banci mari (vezi tabelul anterior) si-au intarit dominatia pe piata .2 3.9% in septembrie 2006 la 29.9 1.C. ING Bank N. avand ca si criteriu cota de piata pe active .1 2.2 1.8 40 . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 INSTITUTIE BANCARA Banca Comerciala Romana BRD .5 7.9 4.V.7 1.0 1.banci mari .9 1. si acestea inregistrand o diminuare a indicatorului .3 4.7 4.5 1.3 8.2006 26.3 35.5 4.2 4.8 Na 2. atat in privinta depozitelor cat si a creditelor .2 6.2 4.0 1.7% in septembrie 2007 .3 4.banci medii cu cote de piata pe active cuprinse intre 1% si 5%.E. o alta realitate a sistemului bancar romanesc este segmentarea .5 6. Cota cea mai ica de piata a fost impartita de 22 de banci din totalul de 41 cate operau in 2007.2 2.9 4. 12 la numar si-au diminuat cota de piata cu mai bine de 6 puncte procentuale .9 Na 4. aceasta evolutie fiind in defavoarea bancilor mici.8 4.1 4. Volksbank Romania Piraeus Bank Romania Banca Romaneasca OTP Bank Credit Europe Bank EXIMBANK Pondere in total Active in SB iunie 2006 25.9 2.2%din active fata de 56. de la 35.7 PERIOADA Banci mari Banci medii Banci mici Septembrie 2006 56. ctr.4 Pondere in total Active in SB iunie 2007 26.3%. .2 16.3 6. Bancile medii . .4 16.0 5.

a profitului.cea mai mare companie din lume dupa valoarea cumulata a veniturilor .1 2. de practicile nocive care s-au inradacinat in societatea noastra si inca mai dainuie in diferite sectoare (mai ales in politica si in asa numitul “loby” de tip neaos romanesc .Septembrie 2007 63. Multe dintre aceste institutii ofera servicii specializate de investement banking sau private banking.Un procent de peste 88% din activele bancare din Romania ( dupa privatizarea BCR) sunt controlate de catre bancile straine .3.4. • Implicarea activa pe piata autohtona a institutiilor de credit straine s-a concretizat in cresterea gradului de specializare in sistem si a extinderii retelei bancare .libertatea prestarilor de servicii .libertatea institutiilor si . etc. • Romania este deja una dintre tarile cu cea mai mare dominatie a bancilor straine in sistemul bancar . pile. autohton sau strain. Concluzii Putem sa analizam in final cateva dintre concluziile care se desprind din analiza sistemului bancar din Romania.trafic de influenta . .7 7. cadru in care dezvoltarea performanta a sistemului bancar din Romania trebuie sa cunoasca reale rezultate. in activitatea institutiilor financiar-bancare ce activeaza in Romania criteriile de selectie trebuie sa fie si vor fi cele strict de performanta . Ne oprim aici cu scurta noastra incursiune istorica in evolutia sistemului bancar romanesc . convergent procesului de liberalizare financiara in contextul integrarii europene. remarcand faptul ca dezvoltarea moderna a acestuia are loc intr-un mediu economic competitiv .2 29. etc) • Sistemul bancar romanesc este pus in fata unei interesante provocari ( eu spun benefica pentru noi) din partea institutiilor de credit inregistrate in UE care pot oferi in mod direct servicii financiare pe piata romanesca. Europa financiara este conceputa pornind de la un grup de trei libertati respectiv : .libertatea circulatiei capitalurilor . a transferului de know – how si extinderea portofoliului de produse. J. in vederea furnizarii de servicii in mod direct gasim mari banci europene si americane cu activitate in toata lumea . relatii . • Aceasta situatie nu legitimizeaza intr-u totul apreciere ca bancile straine trebuiesc considerate neaparat mai bune data fiind eterogenitatea lor si spun eu a unor impardonabile greseli de mamagement atat la nivel superior cat si in reteaua teritoriala. • Indiferent de natura capitalului bancar . Printre cele 41 de asemenea institutii care la inceputul anului 2007 au notificat Banca Nationala a Romaniei. cum ar fi : Citibank International (membra a Citigroup . Merril Lynch International Bank Limited. Morgan International Bank Limited .P. Se fac eforturi sustinute de asanare si curatirea proceselor eligibile . de plasamente sau acordarea de credite. iar daca privatizarea CEC s-ar fi finalizat atunci activele bancare din tara noastra detinute sau controlate de straini ar fi depasit 92%. The Royal Bank of Scotland . Se observa in acest context o mai buna consolidare a sistemului bancar generata de efectele pozitive ale capitalului strain asupra nivelului tehnologic. umane. si a valorii de piata – clasament Forbes 2006) . 41 . cele selective de resurse.

sunt subordonate unui singur organ central – Sistemul Rezervelor Federale – care se comporta ca o institutie unica dupa urmatoarele mecanisme : • Pentru realizarea emisiunii monetare se apeleaza la Tezaur. roluri . 42 . Si totusi . banci care poarta denumirea de Banca Nationala ( in special tarile Europei Centrale si de Est : Banca Nationala a Poloniei.banii ).tipuri .5. Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale Bancile centrale . intrucat cele 12 banci existente . aceste Banci Federale de Rezerva au in aparenta toate caracteristicile bancilor centrale . de la principiul unicitatii o reprezinta Sistemul Rezervelor Federale . existand . aproape peste tot in lume .sunt organizate .1. Banca Nationala a Ungariei.5. structuri . etc. astfel : banci care includ in denumirea lor numai numele tarii respective ( Banca Angliei.( institutiile bancare sunt in fapt principalul finantator dintr-o economie si de asemenea sistemul circulator al acestei economii. potrivit legislatiei americane din domeniu.FED din Statele Unite care este organizat in forma descentralizata. Olanda.asa zise Banci de Rezerva .) sau de guvernator (Anglia. O singura Banca a Germaniei . aparenta . Banca Frantei. functii Fara a intra prea adanc in dezbaterea acestui subiect ( dezvoltat de dvs la disciplina Moneda si Credit ) vom sublinia cu precadere trasaturile moderne ale entitatilor bancare si in primul rand a celor de la noi din tara precum si conceptiile actuale de management si evolutie a elementelor sistemului bancar international si implicit cel romanesc. Bancile reprezinta o componenta esentiala a oricarei economii moderne. fiecare din cele 12 districte in care este divizat teritoriul american avand fiecarea o Banca Federala de Rezerve al carei capital este detinut de bancile comerciale membre ale sistemului din districtul respectiv. potrivit principiului unicitatii bancii cetrale (o singura Banca a Angliei. pentru transportul oxigenului economiei . etc  O excepte . o singura Banca a Frantei .si aceasta nu numai din punctul de vedere al cifrei de afaceri ( bancile sunt considerate de catre fisc drept contribuabili mari si foarte mari ) .atat in ce priveste emisiunea cat si refinantarea celorlalte banci. banca Italiei. BANCILE CENTRALE 2. o singura Banca a Romaniei.) persoana care conduce aceasta institutie poarta denumiri diferite : de presedinte (Germania.BANCI clasificari. Romania. Belgia.) De la o tara la alta denumirea bancii centrale si a conducatorilor ei difera . ci mai ales ca rezultat al aplicarii functiilor lor .etc) banci care poarta denumirea de Banci de Rezerva (Federal Rezerves – in Statele Unite. Banca Nationala a Romaniei. Spun ca este o aparenta exceptie . Studiul sistemelor bancare contemporane evidentiaza faptul ca acestea sunt structurate pe doua nivele : banca centrala banci de rang secundar 2.

Durata mandatului guvernatorului este de 8 ani ceea ce demonstraza un grad sporit de independenta in raport cu succesiunea la putere a mai multor formatii politice. Sa analizam succint problema independentei bancii centrale in cateva tari bine dezvoltate economic si social :  In Germania este legiferat conceptul de independenta larga a bancii centrale. se afla sub tutela unui Comitet Federal de Piata .• Pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deciziile Consiliului Guvernatorilor compus din 7 membrii numiti de presedintele tarii pentru o perioada de 14 ani. si din acest motiv multe banci centrale nationale sunt independente . gradul de independenta precum si pozitia ei fata de alte puteri care se manifesta legiferat intr-un stat .Independenta instutionala a bancilor centrale Problema independentei bancii centrale fata de anumiti factori externi si in special fata de cei politici. In acest context BUNDESBANK nu sufere nici o influenta politica directa si asigura in mod real stabilitatea monedei nationale. a fost si este subiect de profunde analize. gradul de transparenta si responsabilitate. Guvernatorul . daca prevederea statutara este ca banca centrala sa urmareasca cu strictete asigurarea stabilitatii monetare. Principalele aspecte in functie de care se defineste gradul de independenta al unei banci centrale sunt : independenta in formularea si implementarea politicilor monetare (inclusiv libertatea de alegerea instrumentelor). discutii si opinii diferite . Se poate vorbi astfel de o anumita emancipare a a politicii monetare a SUA fata de orientarile politicii fiscale ale administratiei . Cu tot acest grad inalt inalt al independentei FED nu este deloc exclusa cooperarea reala care trebuie sa existe in permanenta intre acesta si executiv. statutul guvernatorului si a celorlalti membrii ai consiliului de administratie. • din punct de vedere managerial – Consiliul de Administratie al FED este ales pe 14 ani la propunerea presedintelui SUA . gradul de descentralizare este tot mai limitat. cu aprobarea Congresului american. 2.2 . Pentru a ne clarifica aceste aspecte vom preciza faptul ca in teorie dar si in practica s-a demonstrat ca . Aceste aspecte evidentiaza ca . prezinta In numele FED un raport privind politica monetara. in statele federale. independenta financiara si independenta bugetara si interdictia finantarii de orice natura a guvernului.  In SUA Sistemul Rezervelor Federale dispune de o larga autonomie atat : • din punct de vedere legislativ – poate avea initiative legislative si primeste iar anual. adeseori contradictorii. aceasta din urma trebuind sa tina seama de tendintele impuse de FED. independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilktate a preturilor . 43 - . compus din 5 presedinti ai bancilor de rezerva si din 7 membrii al Consiliului Guvernatorilor. De asemenea exista opinii diferite privind cadrul si limitele de desfasurare a relatiilor bancii centrale cu Ministerul Finantelor Publice si prerogativele pe care trebuie sa le aiba guvernul si parlamentul in domeniul politicii monetare si al controlului activitatii bancare.5. • Politica de piata (open market) ca instrument esential al politicii monetare a Bancilor federale de rezerve din cele 12 districte . este coordonata .

dar obiectivele in materie de inflatie au ramas in competenta guvernului. 44 . Astfel se manifesta o subordonare institutionala a bancii fata de guvern . 6 membrii din care un reprezentant al Ministerului Finantelor. si un altul al Agentiei de Planificare. Prezentam in casetele de mai jos cateva aspecte referitoare la perioada pe care sunt numiti guvernatorii si membrii consiliului de administratie din banca centrala din diferite tari.  Si in Japonia Banca Centrala prezinta anumite particularitati . Consiliul General al Bancii Frantei cuprinde 10 consilieri din care 9 sunt numititi la propunerea ministrului finantelor De asemenea deciziile Consiliului General cu referire la statutul personalului. doar dupa 1997 s-a decis acordarea unei mai mari autonomii in domeniul instrumentelor de politica monetara . care defineste politica monetara este format din 2 viceguvernatori . In Franta . iar Consiliul de Administratie . In Franta si Marea Britanie o mare perioada de timp s-a putut vorbi de o reala politizare a autoritatilor monetare deci de o independenta redusa a banci centrale in peisajul economic si financiar. in Franta abia in anul 1994 si in Marea Britanie in 1997. In ceea ce priveste Banca Angliei . in sensul ca numirea guvernatorului si a viceguvernatorului este facuta pe o perioada de 5 ani de catre executiv. desi cei doi reprezentanti nu au drept de vot.acesteia . Statutar ( real) bancile centrale din cele doua tari au devenit independente prin alinierea la spiritul Tratatului de la Maastrich . repartizarea beneficiului si fixarea dividendelor necesita si aprobarea ministrului finantelor. conform statutului si Legii de functionare a Bancii Frantei in afara guvernatorului si a doi vice guvernatori.

Consiliul de Administratie. SUA Guvernatorul este numit de seful statului pentru un mandat de 4 ani Consiliul de Administratie al FED are 7 membrii propusi de seful statului si aprobati de Senatul SUA . pe un mandat de 14 ani Japonia Guvernatorul este numit de guvern pentru un mandat de 5 ani.2 viceguvernatori si 10 consilieri din care 9 numiti la propunerea ministrului finantelor. pentru un mandat de 5 ani. si vicepresedintele comisiei natioonale a valorilor mobiliare Romania Guvernatorul este ales pe un mandat de 5 ani de catre Parlamentul Consiliul de Administratie este este compus din 9 membrii alesi de Parlamentul Romaniei pe o perioada 5 ani. este format din 6 consilieri . directorul general al trezoreriei. pe un mandat de 8 ani Italia Guvernatorul este numit de Consiliul Superior al Bancii si validat de guvern si seful statului Consiliul Superior este format din 16 membrii alesi de actionari pe un mandat de 3 ani BANCA CENTRALA Spania Guvernatorul este ales pe o perioada de 6 ani. Mandat de 3 ani. Consiliul de Administratie cuprinde 2 viceguvernatori si 6 membrii din care unul este reprezentantul Ministerului de Finante si unul al Agentiei de Planificare 45 . Mandat de 4 ani Franta Guvernatorul este numit de guvern pentru un mandat de 6 ani Consiliul General este format din din guvernator . numiti de seful statului . Consiliul de administratie este format din 11 presedinti de banci centrale ale landurilor si 10 directori numiti de seful statului .numit de seful statului . reinnoibil Consiliul de Administratie este format din 16 membrii .Marea Britanie Guvernatorul este propus de guvern . Germania Guvernatorul este numit de guvern pe un mandat de 8 ani.

iar volumul emisiunii sa fie foarte bine proportionat nevoilor economice : o insuficienta de emisiune provocand un risc deflationist iar un exces de emisiune determinand un risc inflantionist . intr-o economie deschisa cum sunt economiile statelor moderne . . 46 . Aceste functii sunt reprezentate de : . care .functia de supraveghere . suveranilor . banca centrala contribuind deci la creatia monetara. banca centrala are de facut plati atat in moneda pe care si-o creaza . Obtinerea acestui monopol de catre banca centrala a reprezentat unul dintre momentele esentiale ale constructiei statelor moderne. bancile centrale exercita . . Emisiunea monetara provine din vechiul drept de batere a monedei . necesitatea mentinerii de catre banca centrala a unui anumit stoc de aur si valute (devize) stoc a carui marime depinde . in esenta aceleasi. fac din functiile bancilor centrale o chestiune de management modern . dar si in unele forme de monede pe care ea insasi nu le poate crea :aur si valuta (devize). bancnotele trebuie sa fie rezistente si dificil de imitat . TEHNIC Banca Centrala emite bancnote al caror curs este legal si care au o putere liberatorie nelimitata.functia de emisiune monetara. Ca urmare .insa. astazi mai mult ca oricand .T determinate de evolutiile extrem de rapide si complexe ale globalizarii economiei mondiale . in general si ale celei europene in special . printre altele de stabilitatea preturilor. in detrimentul celorlalti demnitari. moneda nationala . putand indeplini pe anumite perioade si o functie economica specifica.5. care a fost atribuit .3 Rolul si functiile bancilor centrale Vom trata destul de concentrat acest subiect dar in conotatia sa moderna din cel putin doua considerente : a mai fost abordat la disciplinele din anu II .functia de banca a bancilor. de-a lungul timpului. In acest sens . De aici . a administratiei si a serviciilor publice. Rezulta ca insertia economica in contextul international limiteaza drastic monetizarea operata de banca centrala . In practica internationala . In acesta ordine de idei .2.functia de banca a statului. insa transformarile de substanta ale sistemelor bancare.  Functia de banca a bancilor . pe baza caruia pot fi realizate viramentele si compensarile interbancare. ocazional . . ele ramanand . va reamintesc. care nu poate permite o inflatie superioara celei din tarile care constituie principalii parteneri comerciali ai tarii in cauza.functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare. . se pune si pentru banca centrala o problema de lichiditate si anume lichiditatea internationala. reuneste trei activitati independente pe care Banca Centrala a unui stat le poate desfasura : fiecare banca de rang secundar are un cont deschis la Banca Centrala . in principal cinci functii generale .  Functia de emisiune consfinteste monopolul bancii centrale asupra emisiunii monetare . in acest din urma caz. chiar daca unii autori considera ca astazi traditionalele functii au fost doar cosmetizate .

Daca insa se considera ca exista un surplus de lichiditati pe aceasta piata banca centrala poate absorbi aceste lichiditati. banca centrala . dintre care banca centrala alege acea combinatie care conduce la promovarea unei politici monetare eficiente .5. in mod exclusiv. astfel: . Sun doua perspective de a privii politica monetara a unei tari (a bancii centrale): in unele tari politica monetara este considerata . . certificate de depozit . adica proprietarul initial al titlurilor de valoae tranzactionate revine in posesia acestora . un mijloc de mentinere a stabilitatii preturilor si in particular .banca centrala alimenteaza piata monetara cu lichiditati daca in procesul compensarii anumite banci au nevoie de refinantare . in scopul mentinerii masei monetare si a ratei dobanzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara . 2. trebuie sa utilizeze instrumentele de interventie pe piata monetara. Operatiunile de open-market sunt foarte des utilizate de catre bancile centrale si pot imbraca mai multe forme . etc) operatiuni care pot fi definitive cand dreptul de proprietate asupra titlurilor tranzactionate se schimba in urma efectuarii operatiunilor sau repo cand titlurile sunt insotite de acordul de rascumparare. de lupta inpotriva inflatiei.operatiuni de refinantare care constau in vanzarea sau cumpararea de active eligibile ( titluri de stat.swap-uri care se folosesc in operatiunile de vanzare si cumparare de valuta. Retinem cateva dintre cele mai utilizate instrumente ale politicii monetare internationale : politica de open market politica rezervelor obligatorii politica de rescont selectivitatea creditelor controlul creditelor pesiunea morala • Politica de open market si tehnicile bancare de aplicare practica Eate politica operatiunilor bancare la piata libera deci este de natura contractuala si nu reglementara si se realizeaza pe o anumita piata unde se formeaza un anumit pret si anume pe piata monetara . in alte tari se apreciaza ca aceasta trebuie sa completeze politica bugetara in reglementarea cresterii economice TEHNICI In teoria si practica internationala se cunosc si se utiliazeaza o multitudine de categorii de instrumente ale politicii monetare . POLITICA MONETARA In contextul celor de mai sus constatam ca banca centrala este in centrul creeri si aplicarii in economia unei tari a politicii monetare . dupa derularea tranzactiei. o componenta esentiala a politicii economice a statului respectiv.1. TEHNIC : pe aceasta piata banca centrala initiaza vanzarea sau cumpararea unor titluri de valoare generand astfel o cerere sau o oferta de moneda legala.3.furnizorul acestor resurse fiind deci banca centrala. 47 - - .

In plan international aceste tehnici (operatiunile de vanzare si cumparare ferme sau de luare si punere in gaj a titlurilor de stat si de efecte comerciale .este instantanee . constituie principalul instrument de politica monetara utilizat in tarile dezvoltate • Politica rezervelor obligatorii si tehnicile bancare de aplicare practica Spre deosebire de politica de open-marchet aceasta este de natura reglementata . TEHNIC cresterea sau descresterea acestei cote procentuale numita coeficientul rezervelor obligatorii sau rata rezervelor obligatorii influenteaza direct masa monetara existenta la un moment dat in economie. prin jocul multiplicatorului creditelor. toate acestea in scopul retragerii si respectiv injectarii de lichiditati in moneda nationala pe piata. la ora actuala . certificate de depozit . banca centrala nu poate modifica foarte des si brutal coeficientul rezervelor minime deoarece risca sa produca o extrema instabilitate a echilibrului monetar si financiar al economiei .avantajul supletii in aplicare ii permite bancii centrale sa tina seama de situatia lichiditatii fiecarei banci in parte.politica de open-market si tehnicile utilizate in punerea ei in practica exercita un efect cantitativ direct asupra lichiditatii bancare.este preferata fiind de natura contractuala ( relatii de vanzare si cumparare de titluri . In acest context . Desi aceasta politica este foarte eficace in controlul lichiditatii bancilor si a costului finantarii lor . swap-uri . aceasta politica fiind utilizata pentru a corecta variatii foarte scurte de lichiditati bancare. se realizeaza variatii ale intregii mase monetare. in functie de pozitia bancilor ofertante. politica rezervelor obligatorii consta in obligatia bancilor comerciale de a pastra(depune) la banca centrala o parte din activele lor sub forma de moneda de cont . . 48 . dupa caz.TEHNIC : banca centrala a unei tari vinde la vedere valuta convertibila contra moneda nationala si cumpara la o data ulterioara aceiasi suma de valuta cu moneda nationala . . admisibile la rescont) . rezultatul acestor tranzactii este . De remarcat : .atragerea de depozite la banca centrala Se cunosc doua modalitati (TEHNICI ) de punere in practica a acestui instrument (open-market) al politicii monetare : .in a doua varianta banca centrala isi anunta intentia de a cumpara anumite titluri . Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina reducerea ritmului de crestere a masei monetare in timp ce reducerea ratei rezervelor obligatorii conduce la accelerarea cresterii masei monetare. Ca urmare a variatiilor cantitatii de moneda legala . bazata pe dispozitii legale (regulamente emise de banca centrala) dar exista si cazul unor acorduri intre banca cantrala si bancile comerciale. . pe termen scurt sau mediu. parte dimensionata in cote procentuale. . cresterea cantitatii de moneda legala in circulatie (prin cumpararea de titluri) sau scaderea acestei cantitati (prin vanzare de titluri) . Practic . etc) si datorita acestui fapt are suplete in timp si spatiu . . pretul de cumparare si cantitatea fiind fixate la momentul tranzactiei.in prima varianta banca centrala solicita (pentru a injecta lichiditati pe piata monetara) sau ofera (pentru a retrage lichiditati) titluri la preturi fixate anterior .

De aceea politica rezervelor obligatorii (care fiind reglementata este lipsita de suplete in timp si spatiu) este mai adecvata pentru corectarea miscarilor masei monetare pe termen madiu si lung . care in prezent are urmatoarele atributii : . Spania sunt luate in considerare agregatele monetare in sens larg Exista diferentieri intre state si in ce priveste modul de calcul . . In perioada actuala utilizarea acestor tehnici si instrumente presupune stabilirea unui intreg sistem de coeficienti de rezerve obligatorii diferentiati in functie de tipurile de depozite la care se aplica . care sa impuna un set de reguli minime de comportament prudential bancar .banca dispune de o serie de comitete insarcinate cu supravegherea sau coordonarea activitatilor internationale 49 . In acest sens . sa fie capabile sa evite riscurile inerente domeniului si in special riscurile in angajarea resurselor.protejarea clientilor persoane fizice si juridice .sustine procesul de cooperare monetara internationala . infiinteaza Banca Reglementelor Internationale . Fara a intra in amanunte . cinci tari : Belgia. in cadrul Comitetului interimar al Consiliului guvernatorilor Fondului Monetar International. de asigurarea unei bune functionari a sistemului bancar dar si de protectie a clientilor (care isi incredinteaza veniturile institutiilor financiare pentru economisire si valorificare) In majoritatea tarilor masurile de reglementare si supraveghere prudentiala au fost introduse in valuri provocate de manifestarea unor crize profunde si prelungite. Elvetia . organizand reuniuni periodice ale guvernatorilor bancilor centrale . . bancile sa ramana solvabile si cu un grad suficient de lichiditate. apartinand primelor 10 tari industrializate (G10) . . . respectiv agregatele monetare in sens restrans. sa se aiba in vedere doar variatiile de la un nivel la altul.participa in calitate de observator . Marea Britanie . subliniem doar faptul ca pe plan international .Dezechilibrul monetar si financiar al economiei aparut in conditiile interventiei rapide si dese a bancii centrale asupra coeficientului rezervelor obligatorii se manifesta prin faze rapide de inflatie monetara(cand se reduce cro sau simpla previziune a acestei reduceri) sau de deflatie monetara ( cresterea cro sau simpla anticipare a acestei cresteri. in anul 1930 la Basel in Elvetia . decat pentru eliminarea imediata a tensiunilor conjuncturale. Germania si Italia .poate acorda asistenta unor banci centrale aflate in dificultate.asigurarea stabilitatii si eficientei sistemului bancar unde se urmareste ca bancile sa dea dovada de soliditate in exercitarea fuctiilor lor . in unele tari depozitele fiind considerate in suma efectiva . de exemplu : in SUA se cuprind in baza de calcul numai depozitele la vedere . de la tara la tara au fost concepute si aplicate sisteme normative de reglementare financiar – bancara care vizeaza urmatoarele aspecte : . in Franta . De aceea . Germania .  Reglementarea si supravegherea prudentiala se manifesta de fapt ca o necesitate obiectiva determinata . pentru ca in altele . autoritatile monetare din tarile dezvoltate ( si nu numai din aceste tari) au fost preocupate timp de aproape 20 de ani de elaborarea unui cadru juridic .asigurarea stabilitatii monetare si implementarea politicii macroeconomice. in principal.

in caz de necesitate. cunoscut mai ales sub denumirea Comitetul de la Basel. 2.Evenimentele din vara anului 1973 cand se consemneaza falimentele unor banci de renume puternic implicate pe piata Londrei . De la naşterea sa în 1974.Basel Committee on Banking Supervision) a fost să promoveze stabilitatea sistemului bancar global. Comitetul Basel a lansat Acordul Basel I. practic băncile au la dispoziţie trei ani pentru implementarea cerinţelor Acordului Basel II.2 COMITETUL BASEL Astfel a luat nastere la 10 septembrie 1974 Comitetul pentru Supraveghere Bancara ( sau Comitetul de control bancar) care reunea tarile Grupului celor 10 plus Luxemburg . s-a impus revizuirea Acordului Basel I şi. în ultimii ani ai deceniului ’80. aşa a apărut. datorită maturizării metodologiilor de calcul al riscului care au indus un grad de sofisticare a activităţii bancare. menit să reglementeze cerinţele de capital minim (1988).5. precum şi a ignorării riscului operaţional . Basel II a fost implementat si se aplica fara nici o abatere in toate bancile si in toate sistemele bancare din Europa dovedindu-si eficienta si justificand masurile transfrontaliere de control si supraqveghere prudentiala . Din acest moment. sa publice un comunicat in baza caruia se declarau in favoarea interventiilor pentru a veni in sprijinul bancilor nationale . rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBC. determina pe guvernatorii bancilor centrale apatinand “ Grupului celor 10” . alaturi de controlul si supravegherea autoritatilor monetare exercitat de tara de origine . Acordul conţine trei direcţii strategice structurate astfel: 50 . reuniti la Basel in cadrul Bancii Reglementelor Internationale. Modalitatile specifice de control monetar asupra activitatii bancare variaza de la o tara la alta . la sfârşitul anului 2003. Când.3. a devenit mai mult decât evident că diferitele practici de reglementare favorizau instituţii bancare din anumite zone geografice. forma finală a Acordului Basel II (care a fost supus unui proces consultativ cu instituţiile vizate – comerciale şi reglementatoare încă din 2001). Totuşi.

prin promovarea transparenţei 51 .ACORDUL BASEL II AXA I Acoperirea cerintelor de capital minim cu metodologie si regulamente specifice pentru risc de credit si risc operational  Abordare indicator de baza  Abordare standardizata  Abordare masuri AXA II Proces de supraveghere prudentiala Posibilitatea autoritatilor de a cere bancilor constituirea de fonduri proprii care sa depaseasca cerintele Axei I AXA III Disciplina de piata Publicarea informatiilor pentru piete Asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piaţă.

) 52 . Acordul Basel II prezintă o rafinare alternativă. riscul operaţional este riscul de pierderi directe şi indirecte rezultate din erori procedurale. financiare (structura şi valoarea totală a fondurilor proprii şi metodologii contabile de gestiune a activelor. la apariţia Acordului Basel I. informaţii referitoare la riscurile de credit (total. Informaţiile obligatoriu de publicat sunt organizatorice. 2. provizioanelor).Metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigenţe de clasificare a tipurilor de riscuri: risc de credit. Comitetul Basel impune transparenţa comunicării informaţiilor exacte şi detaliate privitoare la gestiunea riscurilor. sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. prin promovarea transparenţei. informaţii despre riscul operaţional (evenimente posibil generatoare de pierderi). În ceea ce priveşte riscul de credit. . pasivelor.• Pilonul I ( Axa I): Stabileste : . el fiind tratat exhaustiv încă din 1988. valorice să poată fi măsurate cu exactitate. fără ca implicaţiile cantitative. UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara. faţă de Acordul Basel I.Acoperirea cerinţelor de capital minim. ( NOTA : vom relua problematica riscului operational in capitolul care trateaza problema creditarii) • Pilonul II (Axa II ): reglementeaza asigurarea supravegherii prudenţiale: Asigurarea supravegherii prudentiale reprezintă crearea şi validarea unui set de proceduri interne fiecărei instituţii financiare. repartizare). cu metodologie şi regulamente specifice pentru risc de credit şi risc operaţional. Provocările aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toată atenţia: impactul unui astfel de risc se propagă în întreaga bancă şi poate afecta relaţia cu clienţii şi satisfacţia lor. Riscul de piaţă nu face neapărat obiectul unei schimbări. prin care se evaluează adecvat şi consistent fondurile proprii corespunzătoare profilului de risc de catre organismele tutelare • Pilonul III (Axa III) : reglementeaza asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piaţă. strategice şi metodologice în domeniul riscurilor. cu o detaliere semnificativă a normelor metodologice. Conform Comitetului Basel II. risc de piaţă.6. risc operaţional.

Euratom). CEE. Euratom Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) Comunitatea Economică Europeană (CEE) Comunitatea Europeană (CE) Justiție și afaceri Cooperarea polițienească și judiciară în interne (JAI) materie penală (CPJMP) Politica externă și de securitate comună (PESC) 1993 1999 2003 2010 Uniunea Europeană (UE) Tratatul de la Paris Tratatele de la Roma Tratatul de fuziune Tratatul de la Maastricht Tratatul de la Amsterdam Tratatul de la Nisa Tratatul de la Lisabona "TREI PILONI" . incepand cu anul 2007 Istoria.Comunitățile Europene (CE. functii. Politica Externă și de Securitate Comună (PESC). Justiție și Afaceri Interne (JAI) Sa retinem deci urmatoarele : 53 . structura și tratatele Uniunii Europene 1952 1958 1967 Comunitățile Europene: CECO.Pentru a intelege rostul ( strategii. obiective) si tehnicile utiizate in activitatea Bancii Centrale Europene recurgem la memoria istoriei procesului de infiintare a Uniunii Europene (UE) din care face parte si Romania . rol .

Olanda) In anul 1967 cele trei entitati se reunesc sub denumirea de Comunitatile Europene care preced o serie de evenimente economice . și implementată la 1 ianuarie 1958. Acum trei mii de ani. Unele încercări. conducând la instabilitate. Istoric tentative de unificare a națiunilor europene au existat încă dinaintea apariției statelor naționale moderne. bancare si sociale spectaculoase in Europa. însă. . în aprilie 1951. (Belgia. din cauza voinței de a reconstrui Europa și de a elimina posibilitatea unui nou război. au durat mii de ani și au fost însoțite de progrese economice și tehnologice.Comunitatea Economica Europeana (CEE) (informal chiar Piata Comuna) care este in fapt prima uniune vamală totală. Italia. așa cum s-a întâmplat cu Imperiul Roman în timpul așa-numitei Pax Romana. aceste încercări au implicat. în cele din urmă. de obicei. Aceste uniuni timpurii au fost create cu forța. Franța.Actului unic european . iar mai târziu a fost cucerită și condusă de Imperiul Roman. financiare . Una dintre primele propuneri pentru o unificare pașnică prin cooperare și egalitatea statutului de membru a fost făcută de Victor Hugo în 1851. Europa era dominată de celți. si . la formarea urmatoarelor organisme europene: . creată prin Tratatul de la Roma.Comunitatea Europeana a Cărbunelui și Oț elului (CECO) de către Germania (de vest). care a intrat în vigoare în iulie 1952. Aceasta din urmă s-a transformat în Comunitatea Europeană. Luxemburg. Acest lucru a fost posibil prin semnarea. Italia și țările din Benelux. necesitatea formării unei (ce a devenit mai târziu) Uniuni Europene a crescut. a Tratatului de la Paris.Milano 1985 . În urma catastrofelor provocate de Primul și Al Doilea Război Mondial. Dată fiind diversitatea lingvistică și culturală a Europei. în 1957. Germania.Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM) si . în prezent. Retinem pentru interesul cursului nostru doua momente importante : .Tratatul de la Maastrich – 1992 • Actul unic european a revizuit Tratatul de la Roma și a introdus Piața Unică Europeană și Cooperarea Politică Europeană. "primul pilon" al Uniunii Europene. Franța. ocupația militară a națiunilor.  Comunitatile Europene reunite in acest mod au evoluat dintr-un organ comercial într-un parteneriat economic și politic. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare și Sfântul Imperiu Roman au unit zone întinse sub o singură administrație pentru sute de ani. centrat în Mediterană. Uniunea vamală a lui Napoleon și mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existență tranzitorie.  Acest sentiment a dus. 54 . care este.

prin care s-a extins competența instituțiilor comunitare. După negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptării unei Constituții definitive a UE. Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 și cel mai târziu la 1 ianuarie1999 Pe lângă o serie de modificări aduse Tratatului CE și a Tratatului EURATOM acest document este .capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul comunitatii. prevazand libera circulatie a bunurilor. a răzbucnit o avalanșă de proiecte de reformă a Comunitatii Europene. Din cauza unor probleme apărute în procesul de ratificare (în Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum. 55 .. Reglementarea activitatii sucursalelor revine tarii de origine ( tara in care a fost acordata licenta unica) Aceasta prevedere a contribuit substantial la liberalizarea activitatii bancare favorizand concurenta.. Mai explicit . etc. Acesta reprezintă prima mare modificare a tratatelor originale. serviciilor. care ulterior va înlocui toate tratatele europene. Acest act constituie un exemplu edificator pentru modul in care poate beneficia o banca in cadrul normativ dintr-o tara straina. pe 7 februarie 1992. acest document marcheaza inceputurile construirii acestei mari piete unificate a Comunitatii fara frontiere in special in materie bancara si financiara. în Germania s-a înaintat o excepție de neconstituționalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului) Tratatul UE a intrat în vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. filiale sau sucursale in diferite tari. Practic . O institutie bancara autorizata in una din tarile participante poate actiona in toate celelalte state membre fie prin oferta de servicii si produse bancare fie prin deschiderea unor reprezentante . • Tratatul de la Maastrich Definitivarea si punerea bazei Uniunii Europene (UE) s-a făcut prin ratificarea de către ansamblul țărilor membre ale Comunității Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda). are dreptul sa infiinteze . Prin el s-a extins votul cu majoritate calificată . Tratatul UE este considerat ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”. In consecinta activitatea bancara in cadrul comunitatii Europene a devenit parte a Pietei Unice avand o puternica dimensiune multinationala. actul constitutiv al Uniunii Europene. fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene în Europa Unită. Din punct de vedere economic principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice și Monetare în trei etape. care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.După 1975 când a fost reprezentat raportul Tindemans. ne repetam . dar această moțiune nu a fost aprobată. dar textele care au sprijinit raporturile privitoare la problemele instituțiilor au fost întocmite in 1984-1985. Ca președinte al Convenț iei pentru Viitorul Europei. s-a recunoscut oficial Comunitatea Europeană. Consiliul European de la Milano a convocat la 9 septembrie 1985 conferința interguvernamentală care a durat 6 luni și a adoptat în unanimitate la 17 februarie 1986 textul Actulului unic european. el a stabilit data realizarii definitive a Pietei Unice la 31 decembrie 1992. principiul licentei unice numita si pasaportul european pentru afaceri reprezinta cel mai important element si pentru activitatea bancara . o sucursala in ori care alt stat stat membru in virtutea licentei unice. O banca rezidenta a oricarui stat membru a Comunitatii europene .

provenit din organismul Justitie si Afaceri interne JAI (Maastricht 1992) si fundamentat in anul 1999 prin Tratatul de la Amsterdam • • • 56 . Împreună cu celelalte elemente Comunitățile Europene alcătuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunitățile Europene Colaborarea în politica externă și de securitate (PESC). acela al unei noi “politici și forme de colaborare”. Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (CPJMP).Uniunea Europeană astfel constituită nu înlocuiește însă vechile Comunități Europene. ci le reunește sub un numitor comun.

) este deci o entitate politică.Uniunea Europeană Primul pilon (supranaționalfederație) Comunitățile Europene (CE) • • • • • • • • • • • • • • • • Al doilea pilon (interguvernamentalconfederație) Politica externă și de securitate comună (PESC) Politica externă: • • • • • • Al treilea pilon (interguvernamentalconfederație) Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (JAI) • • • • • • Politica agricolă comună Uniune vamală și Piața internă Politica în domeniul conncurenței . 57 . dezvoltată în Europa. Este considerată a fi o construcție sui generis. coruptibilitate și înșelăciune Politica de securitate: • • • Politica europeană de securitate și apărare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmării Sistemul european de securitate •  Uniunea Europeană (UE. socială și economică. ce este compusă din 27 state. situându-se între federație și confederație Începând cu 1 decembrie 2009 Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională. Subvenții de stat Politică structurală Politică comercială Uniunea Economică și Monetară Cetățenia europeană Educație și Cultură Cercetare și Mediul înconjurător Rețele transeuropene Sănătate Protecția consumatorului Politică socială Politica comună de imigrație Politica în domeniul azilului Protecția frontierelor Cooperare Menținerea păcii Observatorii electorali și Trupele comune de intervenție Drepturile omului Democrație Asistența acordată statelor terțe Trafic de droguri și Trafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infracțiuni împotriva minorilor Crimă organizată Corupție.

Cipru. Ungaria .Sub prevederile Tratatului de la Lisabona. principalele instituții comunitare sunt: • Parlamentul European. care verifică finanțarea activităților UE. care este ales direct de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele.. care se îngrijește de respectarea legilor europene.(Marea Britanie. • Curtea de Justiț ie a Uniunii Europene. Franta. • Banca Centrală Europeană. Are atribuții legislative și bugetare împreună cu Parlamentul European. Cehia . (Belgia . • Comisia Europeană.7. Danemarca.Polonia . Slovenia si Slovacia) Bancile centrale nationale din tarile UE care nu fac parte din zona Euro sunt membre cu statut special al Sistemului European al Bancilor Centrale (membre cu derogare) nu au anumite drepturi si obligatii in cadrul acestui organism . • Consiliul European. Portugalia. care coordonează politica externă și de securitate comună. Letonia. Luxemburg. Spania. 2.BANCA CENTRALA EUROPEANA  Organizare Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale Intrucat . Grecia . este alcătuit din 27 de miniștrii ai guvernelor reprezentând fiecare stat membru. Malta.nu toate statele membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale au trecut la stadiul al treilea al Uniunii Economice si Monetare (1ianuarie 1999 data maxim prevazuta de trecere la moneda Euro) a fost nevoit sa se creeze termenul de Eurosistem pentru a descrie Banca Centrala Europeana + bancile centrale nationale a tarilor care au adoptat Euro ca moneda unica. Lituania) Intr-o prezentare grafica sistemul celor trei institutii financiare internationale europene se prezinta astfel: SISTEMUL BANCII CENTRALE EUROPENE 58 . Finlanda . care reprezintă în mod independent interesele Uniunii în ansamblu.Austria.Olanda . coordonează politica monetară europeană. Estonia. Romania . Italia. • Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și securitate al Uniunii Europene. • Curtea Europeană de Conturi. isi pot conduce propriile lor politici monetare si nu iau parte la procesul de formulare a politicii monetare unice pentru zona Euro si nici la implementarea acestora. Suedia. care reprezintă guvernele statelor membre.Bulgaria. Irlanda . Germania . Stabilește politicile principale ale UE. pana in prezent . • Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștrii).

EUROPEAN EUROSISTEM SISTEMUL BANCA CENTRALA EUROPEANA AL BANCILOR EUROSISTEM CENTRALE Sa sintetizam : 59 .

Consiliul general care cuprinde reprezentanti ai tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene si care va exista atata timp cat anumite state membre ale UE nu vor adopta Euro ca moneda comuna. asa cum am mai aratat.Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE care au adoptat moneda EURO constituie organizatia bancara denumita EUROSISTEM  Conducere si independenta Sistemul European al Bancilor Centrale cat si Eurosistemul nu au personalitate juridica . Eurosistemul si Sistemul European al Bancilor Centrale sunt conduse de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene si anume : . Prezentam in continuare o reprezentare grafica a structurii de conducere a Sistemului European al Bancilor centrale cu o sinteza a principalelor atributii pe care le exercita fiecare dintre organele de decizie. In schimb Banca Centrala Europeana ( conform dreptului public international) cum si Bancile centrale nationale ( conform legislatiei nationale din fiecare tara de origine) au personalitate juridica.Consiliul guvernatorilor .Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale . care au adoptat deci ca moneda unica . sunt independente. Acest model s-a reflectat in acelasi sens si in construirea institutionala a eurosistemului. In teorie si practica ca independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilitate a preturilor din acest motiv multe banci centrale . moneda EURO . Sistemul European al Bancilor Centrale 60 .Consiliul director si . executa sarcinile ce le sunt incredintate de catre Banca Centrala Europeana. Cu toate acestea Bancile centrale din Eurosistem . In acest sens numeroase banci centrale nationale executa operatiuni financiare pe cont propriu si exercita supravegherea prudentiala asupra institutiilor de credit nationale..

Actioneaza conform orientarilor si instructiunilor Bancii Centrale Europene. gestionarea mijloace lor de plata. participa inca pe dedirijarea operatiunilor de schimb vaplin la Uniunea lutar. Ia masuri necesare pentru asigurala deciziile luate in rea respectarii orientarilor si instruccadrul acesteia. Bancilor centrale din tarile 15 guvern. un vicepres. colectarea resurselor. BCE si si guv.Director cat si vicepres. si 4 membrii numiti de Guvernele din zona Euro. Euro sau din afara ei Aplica politica monetara conform orientarilor definite de Consiliul Guvernatorilor Compus din 1 pres. gestionarea rezervei valutare) Monetara Europeana. Exercita activitati proprii : acordare de credite . 61 .  Obiective si atributii ale BCE Obiectivul fundamental al Sistemului European al Bancilor Centrale este mentinerea stabilitatii preturilor in zona Euro . tiunilor Bancii Centrale Europene Codus de presedintele Cuprinde membrii Cons..Banca Centrala Europeana Bancile centrale nationale Consiliul General Consiliul Guvernatorilor Consiliul Director Are drept scop de a Stabileste orientarile si ia deciziile permite asocierea necesare realizarii obiectivelor stransa a statelor Sistemului European al Bancilor membre care nu Centrale (definirea politicii monetare. din zona Euro. conditie necesara cresterii durabile si sanatoase a economiei tarilor comunitare.

are obligatia sa adopte cat mai curand posibil acelasi cadru operational standardizat al politicii monetare impus de Banca Centrala Europeana si Practicat in Eurosistem adica cadrul operational al politicii monetare unice. 62 . Suedia. Sistemul TARGET implica existenta la nivelul fiecarei tari a unor sisteme de compensari brute in timp real.defineste si implementeaza politica monetara a UE . in mod descentralizat si corelat. Aceasta extrem de importanta functie ramane deocamdata in competenta nationala datorita imposibilitatii delegarii omogene a competentelor tehnice de supraveghere catre bancile centrale nationale . sunt . Letonia. – o politica monetara armonizata pentru statele membre ale UE dar care nu au adoptat moneda europeana unica Euro ( cum de exp Romania) .asigura buna functioanre a sistemelor de plati (transfer) . dat fiind faptul ca cadrul institutional actual de supraveghere este deosebit de diferit de la o tar la alta. Cehia . Acesta reprezinta o implicare directa a bancilor centrale in serviciile de transfer si decontare a activelor financiare (fonduri si valori mobiliare) si este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic conducerea unei politici monetare unice • Supravegherea bancara nu cade deocamdata in directa conducere a BCE ( nu cade sub incidenta principiului subsidiaritatii) . care se aplica tarilor din Eurosistem . autoritate care insa . cu exceptia faptului ca executa doar politica valutara stabilita de UE. in timp real si functioneaza sub supravegherea BCE.contribuie la procesul de supraveghere prudentiala si de stabilitate a sistemului financiar . BCE emite o moneda proprie – Euro. Estonia.coordoneaza operatiunile de schimb valutar .o politica monetara unica care se stabileste de catre Consiliul Guvernatorilor . • In ce priveste promovarea functionarii fluente a sistemelor de plati se apreciaza ca functionarea Sistemului European al Bancilor Centrale a fost posibila datorita reglementarii sistemului integrat european propriu de plati si compensare integrat . Romania .Polonia .emite moneda unica .detine si gestioneaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre ale Uniunii Monetare . Acest sistem asigura trasferul expres.care se afla in raport valutar atat cu monedele tarilor membre ale UE dar neaderate inca la Eurozona (Marea Britanie. automatizat . dupa caz) • BCU se comporta in procesul de conducere a operatiunilor valutare si de pastrare si administrare a rezervei valutare oficiale a tarilor membre ca orice banca nationala . Danemarca.functii consultative si de reprezentatie Cateva precizari in legatura cu atributiile fundamentale ale Bancii Centrale Europene: • Stabilirea si implementarea unei politici monetare corelate a statelor membre a UE se realizeaza in doua planuri : . si se conduce de catre fiecare banca centrala nationala din Eurozona . Ungaria . In acest mod Sistemul European al bancilor Centrale are o politica monetara corelata (unica sau armonizata . pentru toate operatiunile interbancare denumit TARGET.Aceasta politica monetara deci nu este o politica monetara unica ea se stabileste si se conduce suveran de catre autoritatea monetara nationala ( bancile centrale nationale) care isi pastreaza independenta fata de Banca Centrala Europeana .Bulgaria.Atributiile fundamentale ale BCE care reies din indeplinirea obiectivului mai sus precizat si in conformitatea cu tratatul de la Maastricht . Lituania) cat si fata de monedele emise de bancile centrale ale tarilor din afara UE. prin Tratat .

Insa supravegherea prudentiala bancara devine un obiect de cooperare obligatorie intre bancile centrale nationale din cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale. Acest lucru este posibil datorita faptului ca practica pietei concurentiale cat si recomandarile Comitetului de la Bassel pentru supraveghere bancara (care abordeaza problemele capitalului ) au indus un comportament prudential de investitii (investitii in active bancare si financiare) omogen la toate bancile. • BCE este singura entitate abilitata se emita bancnote denominate in Euro in timp ce bancile centrale nationale ale tarilor din Eurozona sunt imputernicite sa bata moneda metalica in Euro., in limitele aprobate de BCE • BCE indeplineste o serie de functii consultative si de reprezentare cum ar fi : - cu prioritate este consultata in probleme monetare, sisteme de plati si de decontari de interes national stabilitatea institutiilor de credit si a pietelor financiare; - este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul bancar si si stabilitatea sistemului financiar , etc BCE reprezinta Sistemul European al Bancilor Centrale in domeniul cooperarii internationale si colecteaza cu sprijinul bancilor centrale nationale informatii statistice de la autoritatile nationale competente sau direct de la agentii economici din tarile Uniunii Europene.  Independenta si principii BCE si Sistemul European al Bancilor Centrale isi mentin independenta actiunilor desfasurate in raport cu factorul politic iar in aplicarea politicii monetare urmaresc respectarea urmatoarelor principii : • Descentralizarea care semnifica rolul fiecarei banci centrale nationale in infaptuirea politicii monetare unice; • Accesul egal al solicitantilor la moneda bancii centrale ceea ce semnifica eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare bilaterala , in conditii avantajoase ale ratei dobanzii si realizarea operatriunilor de open market prin actiunea unui umar mare de parteneri • Continuitatea in aplicarea instrumentelor politicii monetare si alegerea celor mai eficiente astfel de instrumente pentru tarile membre, in vederea armonizarii si utilizarii generalizate; • Utilizarea unor rate ale dobanzii pe termen scurt unice si unificarea pietei monetare prin conducerea unica a operatiunilor  Strategii si tehnici in domeniul politicii monetare Cadrul operational al politicii monetare a Eurosistemului cuprinde o gama larga de instrumente care corespund principiilor : de orientare pe piata;de eficienta operationala, de simplitate , transparenta si de eficacitate in ceea ce priveste costurile . Deciziile luate de organele directoare ale BCE sunt puse in aplicare de catre bancile centrale nationale ale tarilor care fac parte din Eurosistem. BCE nu poate controla nivelul preturilor in mod direct prin utilizarea instrumentelor de politica monetara de care dispune ci se afla in fata unui mecanism complex prin care propriile actiuni de politica monetara determina schimbari in nivelul general al preturilor. Strategia BCE in domeniul politicii monetare este flexibila, avand trei piloni de sustinere : - controlul ofertei de moneda Euro - monitorizarea directa a ratelor inflatiei din zona Euro 63

- examinarea altor indicatori legati de preturi Folosind aceste tehnici Consiliul director stabileste ratele cheie ale inflatiei care conditioneaza ritmul cresterii economiei europene. In mod corespunzator ratele pe termen scurt ale dobanzilor sunt identice pe intreg teritoriul zonei Euro. Instrumentele politicii monetare ale Bancii Centrale Europene se impart in trei categorii : - operatiunile pe piata open-market care se desfasoara la initiativa BCE - facilitatile permanente la initiativa institutiilor de credit – adica a bancilor comerciale - rezervele minime obligatorii Cateva scurte precizari privind mecanismele in care sunt activate aceste instrumente : • Operatiile de piata (open-market) care sunt la initiativa BCE sunt grupate , la randul lor astfel : - operatiuni principale de refinantare avand scadenta de doua saptamani , iar procedura de efectuare a lor este prin licitatie (procedura standard) - operatiuni de refinantare pe termen lung a caror scadenta este de trei luni , iar frecventa este lunara . - operatiuni de reglaj fin care utilizeaza trei tipuri de instrumente : - operatiuni de cesiune temporara - swap-uri valutare - cumparari sau /si vanzari de titluri - operatiuni structurale ( operatiuni de cesiune temporara si cumparari sau /si vanzari de titluri) • Facilitati permanente care sunt acordate in conditii identice in intreaga zona si sunt la randul lor grupate in : - facilitati de refinantare - facilitati de depozit Facilitatile permenente urmaresc sa asigure sau sa absoarba lichiditatea pentru 24 de ore. Ele transmit semnale privind orientarea generala a politicii monetare si delimiteaza coridorul in care se incadreaza ratele dobanzilor din sistem. • Rezervele minime obligatorii sub a caror incidenta intra toate institutiile de credit care activeaza in zona Euro ( rezidente sau nerezidente) Acestea sunt obligate sa detina rezerve minime in conturi curente deschise la bancile centrale nationale. Rata rezervelor minime obligatorii se determina de catre BCE conform reglementarilor Consiliului European. Baza de calcul include toate pasivele exigibile pe termen mai mic de doi ani , in valuta sau moneda nationala Nerespectarea cerintei de indeplinire a nivelului prevazut al rezervelor minime obligatorii atrage sanctiuni din partea BCE. 

2.8. BANCA NATIONALA A ROMANIEI 64

BNR fost intemeitata in anul 1880 si conceputa din punct de vedere organizatoric dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei ,aceasta la randul ei folosind ca model Banca Angliei., Legea promulgata in 11/23 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la 17/29 aprilie 1880 “ pentru infiintarea unei banci de scont si circulatiune sub numele de Banca Nationala a Romaniei” instituia privilegiul exclusiv al acestei institutii (aflate pe atunci in proportie de 2/3 in proprietatea actionarilor privati) de a emite moneda statului roman Este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi din lume functionand fara intrerupere de atunci si pana in zilele noastre , Activitatea Bancii Nationale a Romaniei a fost perfectionata permanent ca urmare a schimburilor petrecute in economie si societate . Astfel a fost necesara inlocuirea Statutului BNR adoptat initial prin Legea nr. 34/1991 si ulterior prin Legea 101/1998 cu noul Statut adoptat prin Legea nr.312/2004 Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii noastre , are ca obiect fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Principalele atributii ale BNR sunt ; - elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb; - autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit , promovarea si monitorizarea bunei functioanari a sistemului de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare; - emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romanieie; - stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia; In calitate de banca centrala BNR sprijina politica economica generala a statului fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , Banca Nationala a Romaniei utilizeaza proceduri , tehnici si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Intr-un cuvant BNR aplica,utilizeaza si indeplineste in Romania functiile si obiectivele ,specifice oricarei banci centrale din Europa. Astazi capitalul bancii Nationale a Romaniei apartine in intregime statului. 2.9. BANCILE COMERCIALE ( bancile de rang secundar) 2.9.1. Tipologie Este dificil sa definim intr-un concept unitar diversitate tipologiei bancilor din asa numitul rang secundar si de aceea vom prezenta in continuare principalele coordonate definitorii a acestor institutii de credit grupate dupa criterii de ordin practic , marcand legatura fireasca intre banci si mediul economiei reale . Vom particulariza cu exemple geografice diferitele categorii de banci care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii de origine dar si a celor care au dezvoltat retele transfrontaliere. Din punct de vedere al organizarii activitatii si a gradului de specializare distingem : 65

• Sisteme bancare si banci din Europa (cum este si cel din tara noastra) , putin specializate si care functioneaza dupa modelul banci universale ( full service bank sau banca , ce face tot ) . Bancile universale s-au impus in a doua jumatate a secolului XIX perioada in care bancherii au angajat bancile in activitati diverse si in special in operatiuni internationale. Banca universala este forma de organizare care ofera un ansamblu de produse si servicii bancare pentru o gama larga de clienti si presupune existenta unei retele bancare de dimensiuni variabile ( de regula o retea mare) care este singura metoda ce permite distribuirea intregii game de produse si servicii bancare. De asemenea reteaua nu este numai o sursa de oportunitati ci si o sursa de creare a costurilor legate de functionarea acestora. Printre oportunitatile existentei unei retele bancare mai amintim : capacitatea de retragere a resurselor financiare la costuri avantajoase; o capacitate mai buna de a raspunde cu promptitudine la nevoile clientilor; o metoda ce permite distribuireaansamblului de produse si servicii bancare. • Modelul american al bancilor specializate aplicat si in Japonia , - ( dar in dezvoltare rapida acum si in Europa) - a caror activitate este concentrata pe o gama de operatiuni care acopera o varietate de institutii atat prin marimea cat si prin natura activitatii lor (institutii de credit destinate agriculturii : Credit Agricole – Franta ; institutii de credit si de participatie la industrie si comert : Credit National – Franta , Industriekreditbank ,AG-Deutsche industriebank – Germania , Banca Industriala a Japoniei – Japonia ; banci de comert exterior : Banca de Export – Import a Romaniei , etc…)  Dupa specificul activitatii distingem : • Banci comerciale sau bancile de depozit , orientate spre activitati pe termen scurt cum sunt : atragerea de depozite , gestionarea mijloacelor de plata , acordarea de credite pe termen scurt si in general toate operatiile , serviciile si produsele bancare care au ca tinta piata persoanelor fizice si IMM-uri. Astfel bancile comerciale sunt exemplul cel mai elocvent al existentei si functionarii bancilor cu caracter universal. In contextul actual activitatea bancilor comerciale (de depozit) universale a suferit o serie de modificari , dintre care amintim ; - modificari accentuate in ceea ce priveste functiile bancii comerciale , care acum este denumita “ banca globala “ deoarece realizeaza o extindere in spatiu fara precedent si acumuleaza o putere financiara remarcabila care ii permit o internationalizare a activitatii si tranzactii cu banci din toata lumea. - tendinta bancilor comerciale de a se transforma in “ banci financiare” care sa fie parteneri reali care asigura intr-o masura tot mai mare gestiunea firmelor , care devine din ce in ce mai complexa si necesita intermediere bancara pentru a face fata situatiilor dificile care intervin pe piata. In conditiile in care bancile comerciale universale se indreapta spre domeniul bancilor financiare ele se angajeaza intr-o concurenta acerba cu acele companii nefinanciare , institutii financiare, companii de asigurari fonduri de pensii si investitii care in cautarea unor noi debusee favorizeaza procesul de dezintermediere bancara , respectiv cauta a-si largi aria de servicii spre activitatile financiare. • Institutii bancare pentru afaceri pe termen lung , intr-un cuvant : bancile de afaceri ( bancile de investitii) definite a fi acele institutii financiare care se ocupa in principal cu investirea depunerilor pe termen lung , primite de la clienti , in participatii la intreprinderi existente sau in formare , contribuind astfel la creerea si reorganizarea de mari intreprinderi. 66

Ele desfasoara o serie de activitati specifice intre care amintim : activitati cu titluri , activitati specifice bancilor comerciale (in unele tari) ,inginerie financiara (finantarea activelor “ asset financing” ,de regula proiecte plurianuale , deseori internationale , operatiuni bilatiere respectiv de restructurare a intreprinderilor etc) Bancile de afaceri (de investitii) indeplinesc in cadrul sistemului financiar al unei tari , functii esentiale pentru finantarea si restructurarea economiei , precum si pentru echilibrul pietelor financiare. Astfel functiile economice ale bancilor de afaceri se pot sintetiza dupa cum urmeaza : - furnizeaza capital pentru firme si administratia centrala si locala - asigura lichiditate pe pietele de capital , prin rolul lor in tranzactionarea si executarea ordinelor pe piata secundara; - ofera consultanta cu privire la emisiunea , cumpararea si vanzarea valorilor mobiliare. Tipologia bancilor de afaceri difera dupa specificul pietei financiare din diferite tari si dupa operatiunile pe care acestea le efectueaza . Astfel principalele banci de investitii din Europa sunt organizate ca unitati in cadrul bancilor universale iar in Japonia sub forma “caselor de titluri financiare” In mod traditional , in practica internationala , sectorul bancilor de investitii este format din : - banci de investitii complete (bulge bracket/full service) care opereaza pe mai multe piete, in mai multe sectoare si in mai multe zone geografice cum sunt : Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley Dean Witter&Co. , din Statele Unite ale Americii , Barclays Capital , UBS Warburg din Marea Britanie , Nikko Securities si Nomura Securities , etc. - operatori specializati (niche players) activeaza numai pe anumite produse sau sectoare sau in anumite zone geografice. Ele au o pozitie dominanta pe piata , au o reputatie excelenta si sunt foarte profitabile , cum de exemplu Lazard Freres , Thomas Weisel Partners , etc. Singura tara din economia vestica dezvoltata care nu face nici o deosebire intre « bancile comerciale « si « bancile de afaceri » este Germania unde dominante sunt « bancile universale ». Cam aceiasi situatie o intalnim si in Italia si Spania dor ca , in ultima vreme bancile comerciale de aici , profitand de legislatia fiscala care faciliteaza fuziunile si achizitiile , au creat « filiale de afaceri » • Bancile cooperatiste ( denumite si cooperative de credit , banci populare, banci mutuale ) definite in literatura de specialitate ca fiind acele institutii de credit formate prin asocierea unor persoane in scopul organizarii sprijinului financiar reciproc . In general , reteaua bancilor cooperatiste este compusa din urmatoarele segmente : - credit agricol mutual (pentru agricultura) - bancile populare (specializate in artizanat) - credit mutual (orientat catre persoanele fizice , membrii ai cooperativei respective) - credit cooperatist - credit maritim mutual In unele tari bancile cooperatiste au fost in anumite perioade in situatie de monopol ,pozitie care insa, in prezent s-a pierdut datorita procesului de dereglementare (liberalizarea capitalurilor, initiativei , intoarcerea spre piata si concurenta) Astazi devenind banci obisnuite , atat prin clientela cat si prin gama de produse si servicii oferite , bancile mutuale si cooperativele de credit trebuie sa faca fata concurentei puternice de pe piata bancara prin specializarea intr-o anumita activitate. 67

In general . casele de economii detin o parte importanta din totalul depozitelor la termen atrase. O alta deosebire este data de limitarile marginale ale utilizarii resurselor si de modul de constituire al organelor de conducere (acestea incluzand reprezentanti ai clientilor si ai colectivitatilor locale) Casele de economii sunt structurate .care centralizeaza trezoreria sau anumite servicii. Exemplificam in sfera acestor tipuri de banci in : Italia ( Banche del Monte di Bologna sau Lombardia – Cariplo) . imprumuturi pentru locuinte. cu denumirea de banca populara . gestiunea mijloacelor de plată. care nu sunt constituite dintrun capital in sens real ci din rezerve acumulate de-a lungul timpului. In literatura de specialitate Bancile de economii se pot defini ca fiind acele institutii de credit specializate in colectarea prin diferite instrumente de economisire .Un exemplu al acestui puternic proces de evolutie a bancilor cooperatiste spre institutii financiare si de credit specializate si mai apoi spre modelul de banca universala il reprezinta cazul Bancii Raiffesen provenita din reteaua rurala a « Caisses Raiffesen » ( unde principiul de baza a creditului mutual s-a fondat pe ideea solidaritatii religioase ) sau a bancii Volksbanken a carei retea . garantarea locuinţelor pe bază de ipotecă. Principalele operaţiuni pe care le efectuează societăţile financiare sunt: leasing-ul.. fara scop lucrativ . Ele oferă o gamă largă de servicii financiare.  Alte tipuri de institutii de credit specializate : • Societăţile de asigurări sunt instituţii nebancare. intalnindu-se o structura piramidala care prezinta la baza casele de economii locale . Fondurile acumulare astfel sunt plasate apoi prin acordare de împrumuturi şi alte aranjamente.8% . pastrarea si valorificarea disponibilitatilor banesti temporare ale populatiei. Austria 31. In sens general aceste institutii se deosebesc de bancile propriu-zise prin natura fondurilor proprii . in Marea Britanie (Trustee Saving Banks ) . etc. • Companiile financiare sunt instituţii de credit care desfăşoară activităţi specifice stabilite prin lege sau convenţie. acestea au devenit cu sprijinul puterii publice case nationale de economii .6% . plasând banii colectaţi prin poliţe în diferite titluri ale acestei pieţe. în vederea obţinerii unui randament superior. Ca exemplificare in urma cu un deceniu aceste ponderi se situau astfel : Germania 42. si mai apoi au primit statut de banci de economii.) Evolund si concurand cu celelalte institutii de credit .) sau ca 68 .5% etc. intr-una sau mai multe asociatii nationale in anumite tari cum ar fi Franta si Germania . in SUA (cca 5000 de asemenea institutii denumite « saving and loand banks « coordonate de un Birou Federal de imprumuturi pentru locuinte ). in general . General Motors Acceptance Company. Numărul şi activităţile acestor instituţii este în continuă creştere şi diversificare. pentru colectarea micilor economii. apoi casele de economii regionale. care nu aveau acces la piata financiara si al utilizarii acestora pe destinatii de interes general ( imprumuturi de stat si catre colectivitatile locale . in fiecare tara . etc. Valorificarea acestor disponibilitati se poate face fie prin imprumuturi catre bancile centrale si de stat (achizitionarea de bonuri de tezaur si a obligatiilor de stat) fie prin finantarea constructiilor de locuinte sau acordarea de credite propriei clientelei. care atrag imense capitaluri băneşti. • Bancile de economii sau casele de economii . Comapniile financiare au apărut ca filiale ale marilor companii comerciale (General Electric Capital.6% . factoringul. de la monitorizare până la consultanţă finaciară specializată. Suedia 35.8% . functiona in mediul urban. care aveau la inceput statutul de institutii de interes local . acordarea şi garantarea de credite pe termen mijlociu şi lung. Societăţile de asigurări au un rol activ pe pieţele de capital. Statele Unite 11. Norvegia 46. etc. in Germania ( (Landesbanken) . creditarea mărfurilor cu plata în rate. prin încasarea şi gestionarea primelor de asigurare prin intermediul poliţelor de asigurare.

companii de finanţare a vânzărilor . 69 . prin orientarea prudentiala a activitatii spre segmentele de piata cele mai rentabile si cunoasterea detaliata a costurilor si rentabilitatii produselor si serviciilor precum si tarifarea precisa si personalizata a clientelei. .implicate în finanţarea companiilor prin acordarea de credite comerciale sau operaţiuni de leasing / factoring. Aceste forme de intermediere s-au dezvoltat ca o alternativă la instituţiile depozitare (băncile comerciale) care evită creditarea pe termen lung şi foarte lung şi constituie una din cele mai importante surse de fonduri pe piaţă. pe baza unui model dominant de banca “? literatura de specialitate avanseaza doua conceptii si contureaza doua modele de banca noi si anume : .instituţii independente ( compania Heller.  Modele moderne de organizare bancara Pentru perioada viitoare . oferind o gamă diversificată de tehnici de finanţare ( acţiuni. Sumele atrase din primele plătite de participanţii la aceste fonduri sunt reinvestite pe pieţele financiare. utilaje ). . Aceste companii de finanţare se refinanţează cu precădere prin emisiuni de hârtii comerciale (comercial papers) pe termen scurt • Fondurile de pensii sunt fonduri mutuale ce acumulează pasive petermen lung şi foarte lung. Strategia lor impune de asemenea cautarea unei dimensiuni optime in contextul fenomenului de concentrare a industriei bancare. gestionate de o companie specializată.companii de finanţare a persoanelor fizice .Bryan) • Banca de dividende are ca obiectiv rentabilitatea fondurilor proprii. se întâlnesc două tipuri de fonduri. • Fondurile mutuale sunt organizate sub forma unei asocieri mutuale de fonduri. fonduri deschise accesibile oricărui investitor şi fonduri închise accesibile numai membrilor fondatori. În practica financiară internaţională s-au constituit trei mari tipuri de astfel de companii de finanţare: . obigaţiuni.Venture Capital mobilizează resurse şi finanţează companii sau proiecte din domenii cu cu risc ridicat dar cu mare potenţial de creştere. urmărindu-se o acumulare reală de capital pe termen lung.companii de finanţare a afacerilor . • Fondurile cu capital de risc . După modalitatea de accesare a lor. credite) de multe ori această tehnică de finanţare este preferată creditării bancare din cauza riscului mare. Fuji Bank) şi sunt specializate în susţinerea financiară a dezvoltării unei afaceri (inclusiv în finanţarea exporturilor sau investiţiilor directe în străinătate) dar şi în finanţarea cumpărării de locuinţe.specializate în finanţarea acestora pentru achiziţionarea de bunuri de larg consum sau de cumpărare de locuinţe. care este evitat de bănci.banca fragmentata ( 1989 autor L. Aceste fonduri reprezintă de asemenea o importantă sursă de resurse financiare pe care le mobilizează şi le redistribuie.specializate în finanţarea utilizatorilor de produse (domeniul auto.raspunzand intrebarii “procesul de globalizare financiara nu va favoriza o tendinta de uniformizare a sistemelor bancare .banca de dividende (1995 autor Henry de Carmoy) . autoturisme sau alte bunuri de consum.

informatica comerciala integrata perfect in platforma telefonica . 2. a caror preocupari sunt complementare . proprie bancilor universale .Modelul bancii de dividende propune un prag de rentabilitate de 15% . menirea sistemului financiar bancar este de a asigura « interfata » dintre agentii excedentari si cei deficitari.strategii bazate pe calitatea serviciilor . • Banca fragmentata este un model conceput ca un mod de regandire asupra notiunii de intermediere clasica . cu cele ale unei bune specializari .selectia atenta. In anul 1989 banca engleza Midland Bank a propus o forma de banca pentru toate operatiunile curente . Autorul apreciaza o mult mai buna performanta bancara daca fiecare functie este luata in considerare de o categorie de operatori specializati si competitivi in domeniul activitatii lor. Din aceasta perspectiva o norma de rentabilitate de 15% este apreciata ca fiind putin realista . Deocamdata (pana la impunerea modelului de banca de dividende) obiectivul major al restructurarilor bancare este acela de a imbina avantajele diversificarii . desi reusita actuala a bancilor anglo-saxone este rezultatul functionarii pe baza modelului de banca amintit. ca factor ce exprima o eficienta sporita a activiatatii. Rolul. prin separarea completa a activitatii de depozite de cea de creditare.  Intermedierea financiara Pe plan financiar exista .2. a clientelei (peste 40% din cererile de deschidere a conturilor sunt refuzate) Sunt evidente avantajele acestui model bancar : un nivel mai scazut al costului relatiei client –banca. administrarea numerarului propriu . etc) Pentru urmatorul deceniu se estimeaza ca modificarile tehnologiei vor afecta relatia “banca – clienti” . permite o marire a frecventei contactelor client – banca. respectiv cei care au necesitati de finantare si care doresc procurarea de resurse si cei care au capacitati de finantare si doresc plasarea acestora cat mai eficient. riguroasa . doua categorii de participanti . Diferitele functii ale unei banci trebuie sa fie exercitate de entitati juridice distincte care alcatuiesc de sine statator o banca. intermedierea creditelor. este un instrument de vanzare bun. de colectare a depozitelor si de gestiune a mijloacelor de plata. Facem precizarea ca in activitatea curenta a bancilor universale din zilele noastre se regasesc aspecte circumscrise bancii fragmentate ( oferta de produse si servicii financiare incredintata de banca altor firme din afara ei . . constituindu-se o filiala independenta First Direct care gestioneaza peste 500 mii de clienti printr-o platforma telefonica. Agentii debitori si creditori se intalnesc prin intermediul a doua circuite de finantare : 70 . la nivelul unei economii. ceea ce s-a produs deja in anumite tari ( Marea Britanie ) o data cu dezvoltarea bancii la distanta. care in momentul de fata este atins doar de bancile internationale cotate la burse si supuse rating-ului. Importanta dobandita de aceasta banca in Europa si succesul obtinut are la baza trei factori . Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna Vom analiza rolul bancilor in cadrul unei economii apeland la doua considerente de fond : prin utilizarea conceptului de intermediere intre agentii debitori si creditori din economie prin functiile traditionale de finantare .9.

contextul complexitatii aspectelor noi care caracterizeaza pietele financiare au determinat o transformare a functiilor de intermediere bancara si o partajare a rolurilor dintre diferiti intermediari .. servicii sau titluri. transformand caracteristicile datoriilor si creantelor agentilor nefinanciari. rentabilitate . pe piata titlurilor (in cazul subscrierii directe la actiunile si obligatiunile emise ) • Finantarea indirecta sau intermediara situatie in care un intermediar ( exp.• Finantarea directa sub forma tranzactiilor bilaterale intre agentii excedentari . Analiza economica moderna explica existenta intermedierii financiare prin motive care sunt specifice si bancilor . Banca garanteaza confidentialitatea informatiilor si nu pune pe debitor intr-o situatie de disconfort informational fata de creditor . Imprumuturi cu rata variabila finantate pe baza resurselor cu rata fixa a dobanzii ) . pe baza unor resurse lichide) .  Noile forme de intermediere Evolutia extraordinara a relatiilor economice intra si interstatale . costul unitar al productiei se diminueaza .Printr-o astfel de cunoastere banca impiedica disimularea informatiilor inaintea semnarii contractului de creditare si reduce astfel asimetria de informatii ceea ce conduce la selectia adversa . deci banca are un avantaj enorm fata de finantarile directe de pe piata.) reducerea asimetriei informatiilor : se stie ca pe piata financiara creditorii detin mult mai multe informatii decat debitorii si Bacile sunt acelea care reduc aceasta asimetrie – sistemul si bazele de informatii ale bancilor depasesc substantiual volumul de date detinute de D sau de C . sau moneda scripturala deci furnizeaza lichiditatile necesare bunei functionari a economiei. O banca) se intercaleaza intre debitori si creditori. . Singurul activ care poseda aceste doua proprietati este MONEDA iar prin creatia monetara bancile produc moneda de cont . situatie independenta de actiunea contractantilor. Aceasta evolutie a intermedierii bancare imbraca urmatoarele forme principale : 71 .transformarea riscurilor (finantarea creditelor pentru investitii la nivelul intreprinderilor cu resurse imediat exigibile si fara risc. « asigurarea lichiditatii economiei : se cunoaste ca agentii economici au nevoie de detinerea un unor active lichide care intrunesc doua caracteristici : valoare lor sa fie stabila si necontestata si a doua sa fie imediat disponibile pentru a putre fi transformate in bunuri . De exemplu « daca o intreprindere solicita o cerere de finantare .transformarea ratelor de dobanda fixa ( exp. astfel : . grad de indatorare . sau : specializarea IF permite o oferta de servicii mai ieftina si adaptata la nevoile clientelei: sau : diversificarea de produse si servicii a bancilor si capacitatea mare de substituire optimizeaza costul acestora . respectiv : reducerea costurilor tranzactiilor ( exp.transformarea scadentelor ( sub forma finantarii pe termen lung . pe masura ce cantitatea de produse financiare sporeste . Daca se iau in considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creantelor ( termenul .se explica acum mai bine nevoia de banci universale . banca are posibilitatea evaluarii clientului deoarece ii gestioneaza conturile si stie cifra de afaceri. rata dobanzii si riscul ) atunci un intermediar financiar ( deci o banca) poate fi definit ca un organism care asigura transformarea a cel putin unaia dintre caracteristicile respective . Banca (IF) are rolul de a conferii compatibilitate intre cererea si oferta de resurse . etc.

factori de producţie obţinând bunuri şi servicii. Aceasta cu deosebirea că aşa zisa materie primă pe care ele o pun în operă o reprezintă banii devenind o marfă fungibilă prin excelenţă.) • Dezvoltarea operatiunilor extrabilantiere care se realizeaza printr-un ansamblu de conturi anexate bilantului si care exprima angajamentele viitoare ale unei banci .Moneda fiind asa numită “ban public”. orientarea spre surse alternative creditelor . statul intervine pentru a se asigura că băncile nu vor deveni foarte slabe sau în stare să falimenteze şi de aceea statul desfăşoară această activitate de control sau supervizare a băncii. Intre 1990 si 1998 volumul acestor titluri a sporit de la 9. combină. Întrucât banca dă cu împrumut pe cont propriu.3. pentru a pune la punct unele mecanisme de apărare cel puţin parţială a intereselor deponenţilor • Activitate de transfer. etc. Aşa cum orice întreprindere transferă. împrumutând şi plasând fondurile pe care le colectează.5% la 21. băncile realizează şi ele operaţii de transfer. Ele nu se identifică cu enumerarea operaţiunilor făcute de bănci. Dacă totuşi această slăbire se produce. • Mutualizarea (divizarea) riscurilor. Astfel prin creditele care le deschid băncile creează moneda . ale altor instrumente negociabile. rolul si functiile bancilor se abordeaza din trei perspective . Bancherul trebuie să fie prevăzător când împrumută sumele unor debitori să nu pună aceste sume în pericol.• Sporirea rolului operatiunilor cu valori mobiliare care se concretizeaza in : nivelul sporit al operatiunilor cu titluri ( care se poate analiza ca un proces de mobilizare a intermedierii) . ceeace semnifica faptul ca bancile finanteaza economia prin cumpararea de titluri emise de agentii economici deficitari si pe de alta parte . fara a genera fluxuri de trezorerie Extrabilantul cuprinde operatiuni la termen asupra devizelor si instrumentel financiare la termen in special operatiunile cu derivate financiare . • Concurenta puternica manifestata intre banci. dobanzi mai mici . Bancherul. etc. Astfel. sub forma de portofolii de titluri care pot fi portofolii de tranzactionare (cu durata de detinere pana la scadenta ) si portofolii de plasament iar in pasivul bilantului bancilor sub forma de obligatiuni si certificate de depozit. ea este cea care suportă costul. Titlurile se regasesc in bilantul bancilor : in activ . Acest cost se repercutează asupra debitorilor prin intermediul preţului creditului. 2. Această funcţie vizează realizarea echilibrului pieţelor internaţionale. De aceea.8% din total pasiv al bilantului agregat al institutiilor de credit din tarile UE . statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea monedă de către bănci. Prin politică monetară. • Gestiunea sistemului de plăţi. dupa cum urmeaza : 72 . transformând moneda în care sunt exprimaţi. băncile schimbă durata de funcţionare a acestor fonduri schimbând lichidarea şi eficienţa lor. statul are misiunea să exercite un control sever asupra activităţii băncii. ( schimbarea raportului de forte in favoarea intreprinderilor : acordarea de credite in conditii mai favorabile . Functiile clasice ale bancilor in economa moderna  Literatura de specialitate arată 4 funcţii de bază ale activităţii bancare. In general . vizează ajustarea diferitelor rate ale dobânzilor.9. • Banca intervine pe diviziunea pieţei monetare exercitând o funcţie de arbitraj. În concluzie aceste genuri de activităţi se exercită atât în cadrul economiei naţionale cât şi pe scară internaţională. consiliul de administraţie este liber să acopere sau să nu cererea de credite a clienţilor săi. tot ele colecteaza o parte din resursele create prin emiterea de titluri. forme si metode noi privind colectarea de resurse din economie de catre banci. Care se sprijină pe evaluarea riscurilor de către bănci (Consiliul de administrare a băncilor).

in : . Din aceasta perspectiva .functia statistica . in esenta . Din perspectiva manageriala bancile au .  Din perspectiva relatiilor financiare mondiale . . pe de alta parte . obiectivul maximizarii profitului . pe piata monetara . etc) . conduc la dezvoltarea zonei . Intermedierea financiara are ca finalitate creditul (distribuirea de credite) . banii. . Piata bancara ofera facilitatea orientarii resurselor temporar disponibile atrase din economie spre zonele economice aflate in deficit temporar de resurse.functia de implementare a masurilor de politica monetara elaborate si controlate de BNR . ca orice societate comerciala . etc .functia de dezvoltarea zonei in care isi desfasoara activitatea – “bancile se duc acolo unde sunt banii “ . in conditii specifice ale activitatii de minimizare a riscurilor. Pentru realizarea acestor functii . genereaza fluxuri financiare .functia de transfer (operatiunile interbancare si gestionarea mijloacelor de plata).functia de atragere si protejare a resurselor (colectare a depozitelor) financiare din mediul nebancar(fructificare resurselor prin depozite .functia de asigurare a procesului investitional . isi deschid unitati . .  Din perspectiva politicii monetare a statului bancile au urmatoarele functii : . Functiile unei banci comerciale constau . asumandu-si costurile atragerii de resurse si . . bancile realizeaza urmatoarele functii : . bancile isi asigura materia prima a activitatii .functia de asigurare a fluxurilor financiare in economie . prin care bancile asigura platile intre entitatile economice din interiorul tarii sau pe plan international.functia de intermediere financiara .in esenta obiectul clasic de activitate a bancilor . Sa remarcam faptul ca functionarea corecta si coerenta a sistemului bancar este determinanta pentru realizarea macroechilibrelor bugetare . Prin sistemul de creditare bancile asigura finantarea proceselor economice dintr-o tara. .asigura conectarea pe linie financiara a economiilor nationale la circuitul economic mondial . rolul unei banci in sistemul bancar este acela de competitor pe o piata reglementata in care concurenta este extrem de puternica insa usor cuantificabila datorita sistemului general de raportari informationale . fac investitii . plasamente in titluri . 73 .bancile asigura cea mai coerenta si mai detaliata sursa informationala pentru autoritatile statistice nationale.participarea la fluxurile financiare mondiale asigura realizarea unei integrari informationale a tarii precum si posibilitati pentru atragerea de resurse de pe piata internationala . isi realizeaza veniturile prin efectuarea de plasamente. La nivel macro economic bancile reprezinta sistemul circulator al acestuia si de viteza cu care se desfasoara platile in economie depinde in mare masura ritmul de dezvoltare al unei tari . acorda credite .

10. gestionatã de Divizia de Retail Banking din afara Frantei Metropolitane (BHFM) .800 sucursale si agentii la 31 decembrie 2006.aplicatie la Banca Romana pentru Dezvoltare . ca mãrime. În prezent.4 miliarde EURO si un profit net de 5. cu un portofoliu de aproximativ 422 miliarde EUR în gestiune la 31 decembrie 2006. oferind expertizã recunoscutã pe pietele de capital.Banca de finantare si de invstitiie. Banca face parte din reteaua internationalã a Société Générale. face parte din Grupul SOCIETE GENERALE şi. fiind singura bancã semnificativã din Europa de Vest care a fost prezentã în România în perioada comunistã. rating-urile date Société Générale de principalele agentii de rating sunt: . Société Générale are aproximativ 120. Société Générale este unul dintre principalele grupuri financiare din ilume si a saptea companie francezã. Sociéte Générale raporta un venit net bancar de 22. din zona euro. se supune reglementărilor emise pe teritoriul României. Reteaua Société Générale de retail banking din afara Frantei acoperã trei regiuni geografice cheie: . Société Générale este a treia bancã de finantare si investitii.3 mliarde EUR la 31 decembrie 2006). 75009. cu active în custodie care la 31 decembrie 2006 totalizau 2.Standard and Poor's: AA .1 Structura BRD – SOCIETE GENERALE BRD-Groupe Societe Generale S. dupã capitalizarea bursierã (59. Sediul sãu social se aflã în 29 Boulevard Haussmann. Paris.262 miliarde EUR. dupã venitul net bancar.A. având douã retele de distributie. La 31 decembrie 2006. în calitate de persoană juridică română.2 miliarde EUR. Se situeazã printer primele companii din Europa si din lume.Africa si fostele teritorii franceze.000 de angajati si este prezentã în peste 80 de tãri. Si este una din cele mai mari banci din Franta. Société Générale este al patrulea gestionar de active din zona euro. de produse derivate si finantãri structurate. Asia si de pe continental american.2. . Société Générale are peste 22. ca mãrime. Este prezentã în peste 45 de tãri din Europa. .10.Fitch IBCA: AA Société Générale este prezentã în România din 1980.Banca de retail si servicii financiare. care îi asigurã un important avantaj competitiv: . Franta. si al treilea custode european.Zona mediteraneanã . Activitatea se concentreazã pe trei directii complementare. iar actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. SOCIETE GENERALE a fost înfiintatã în 1864 ca societate bancarã înregistratã în Franta. MANAGEMENTU LORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE .Gestionarea activelor si servicii cãtre investitori. Société Générale si Crédit du Nord.5 milioane de clienti în întreaga lume. ca mãrime.Societe Generale - ROMANESTI 2. cu mai mult de 2.Moody's: Aa1 .Europa Centralã si de Est .o structurã create în martie 1998 pentru a coordona activitãtile de retail banking 74 .

ea intervine intr-o perioada dificila marcata de falimente bancare rasunatoare. Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt canalizate in banca persoanelor fizice. banca intreprinderilor si banca de investitii. Foarte repede. La sfarsitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar roman si provoaca reorganizarea sistemului financiar. Obiectivul acestei institutii publice este finantarea industriei romanesti.8 miliarde € la februarie 2005). dar autorizarea generala pentru activitatile bancare atribuita acestei entitati stimuleaza constituirea unei importante retele de agentii pe intreg teritoriul tarii. Preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii constituie baza activitatii. Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Société Générale: . In aceasta perioada activitatile principale se reinnoiesc profund. cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru consum. Nasterea BRD ca banca comerciala intervine in 1990. Ea ocupa o pozitie de monopol in domeniul finantarii pe termen mediu si lung din sectorul industrial. Procedurile operationale si practicile comerciale ale Bãncii derivã din cele ale Société Générale. BRD profita de imaginea sa favorabila in fata marelui public si de calitatea relatiilor sale cu intreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Conform legii nationalizarii din iunie 1947.spiritul de echipa. este societate pe acţiuni. cu legislatia bancara (si reglementarile Bancii Nationale a Romaniei). In 1957. avand a doua capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1. Istoria BRD incepe in 1923. Banca de Credit pentru Investitii devine Banca de Investitii. In prezent. Activitatea cea mai importanta a bancii este obtinerea de participatii in intreprinderi si acordarea de credite. BRD devine lider pe piata noilor produse. avand ca particularitate specializarea creditelor in functie de obiectul lor.profesionalismul. . Aceasta alegere consacra calitatea activelor si a gestiunii BRD.ale Société Générale în trei regiuni geografice din afara Frantei. catre creditele pentru investitii destinate societatilor comerciale. in afara atragerii depozitelor societatilor comerciale si persoanelor fizice. BRD . unitatile sale se indreapta in special. 75 .inovatia . BRD a fost aleasa de guvern pentru a deveni prima banca comerciala privatizata. Achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BRD de catre grupul Société Générale a fost finalizata in martie 1999. precum si cu prevederile Actului Constitutiv si ale documentelor normative interne. Societatea Nationala pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investitii. Este de asemenea inceputul bancarizarii masive a persoanelor fizice. in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Apar si operatiunile de schimb la vedere. cu reglementarile privind piata de capital.SOCIETE GENERALE S. Astfel. admisa la tranzactionare pe o piata reglementata şi îşi desfăşoară activitatea in conformitate cu legislatia privind societăţile comerciale. odata cu crearea Societatii Nationale pentru Credit Industrial. Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete.A. BRD – Groupe Société Générale este cea mai importanta banca privata si a doua banca din Romania. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei BRD acolo unde se dezvolta activitatea industriala pentru a transmite din experienta in domeniul creditului de investitii.

Ratinguri 2006: .Fitch A si .Moody's Baa3 BRD – GSG este o banca comerciala cu vocatie universala care are in componenta ei urmatoarele filiale : 76 .Calitatea servicilor este garantată de cei peste 7500 de profesionişti care formează echipa BRD.

Groupe Société Générale este a doua bancă românească.Groupe Société Générale deţine prima poziţie. listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB. ale cărui servicii sunt utilizate de 22.26% BERD : 4. BRD . Sinergia între activitãti îi optimizeazã raportul risc/randament. conform acestui indicator. În luna iunie 2007. indiferent de domeniu. Strategia implementatã de BRD din 1999 a combinat cresterea sustinutã cu un nivel ridicat de rentabilitate.99% Alti actionari : 11. astfel încât aceasta sã fie perfect plasatã pentru a profita de oportunitãtile de crestere pe termen lung 77 .32% SIF – uri : 25. între societăţile din domeniul financiar. Banca mãreste ponderea diferitelor sale activitãti si continuã dezvoltarea lor pe termen lung. Astãzi. Activitate Banca Universala Banca persoanelor fizice Banca întreprinderilor Banca de investiţii BRD . unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro. Cu o capitalizare de 6 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie 2007.Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o reţea de peste 700 de agenţii şi peste 900 ATM-uri. BRD număra 2. Tendintele fundamentale care modeleazã industria serviciilor economice si financiare din România determinã si strategia Bãncii. după activele bancare. BRD . prin crestere organicã. având drept rezultat o pozitie de top pe pietele românesti de Retail si Corporate Banking. Activitatea va continua sã se dezvolte într-un ritm rapid.( Banca propriuzisa) Structura capitalului Societe Generale : 58.2 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 2 millioane de carduri.43% Acţionarul principal al BRD este Société Générale.5 milioane clienţi din întreaga lume.

Groupe Société Générale : 49% Franfinance : 51 % Activitate :Credite de consum la locul de vânzare Rezultate :Creată în 2004 împreună cu Franfinance. filiala a devenit rapid liderul pieţei creditelor la locul de vânzare. Praktiker sau Real. angajati 7 500 Structura capitalului BRD .BRD Finance IFN S. şi-a consolidat parteneriatele existente cu firme importante din domeniul retail-ului.Societe Generale detinâne urmãtoarele cote de piatã : Rezultate 2006 : Produs Net Bancar (PNB) 520 mil euro Rezultat Brut din Exploatare (RBE) 259 mil euro Profit Net (PN) 159 mil euro TOTAL BILANT 8 538mil euro Fonduri proprii 707 mil euro Nr. 78 . precum Carrefour.BRD . Cora.A. Bazânduse pe platforma Franfinance adaptată pieţeiromâneşti.

Pentru toate companiile ce urmăresc externalizarea managementului flotei de autovehicule. managementul anvelopelor. autovehicul de înlocuire. din punct de vedere al valorii bunurilor finanţate. BRD Sogelease este. BRD Sogelease IFN SA are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcţii şi echipamente industriale. aplicându-se principiul de "full-liner". Cota sa de piaţă este estimată la 6. echipamente medicale. real estate. asistenţă tehnică pentru autovehicul şi pentru şofer. Ea beneficiază de experienţa de peste 40 de ani. La sfârşitul anului 2005 soldurile au atins 162 milioane euro. faţă de 112 milioane euro în 2004 (+45%). IT&office.5 mil euro in 2006 . autovehicule comerciale uşoare şi grele. pentru o periodă cuprinsă între 12 şi 45 de luni şi un kilometraj prestabilit. si de 98 milioane euro în 2004 (+ 79%).Structura capitalului :BRD . în 30 de ţări. fata de 122 milioane euro în 2005 (+43%). a filialei Société Générale. unul dintre leaderii pieţei de închiriere de flote pe termen lung din Europa. autoturisme. ALD Automotive propune soluţii adaptate nevoilor acestora. Rezultate : ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piaţa românească. reporting şi consultanţă pentru managementul flotei. asigurare.Groupe Société Générale 100% Activitate : Finanţare în leasing a unui spectru larg de bunuri. drept urmare.1%. ALD Automotive. Leasing-ul operaţional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze autovehicule. care nu se află în proprietatea companiei. 79 . filiale ale unor bănci sau instituţii bancare. fiind înfiinţată la începutul anului 2005. Rezultate : Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 174. printre primele cinci societăţi de leasing din România. în schimbul unei rate lunare fixe pe toată durata contractului. Structura capitalului BRD-Groupe Société Générale : 20% ALD International Gmbh : 80% Activitate : Leasing operaţional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanţă.

25% Société Générale : 48. Rezultate : A 4-a societate de brokeraj de pe piaţa românească cu o cotă de piaţă estimată la 5.21% din totalul tranzacţiilor derulate prin Bursa de Valori Bucureşti. Structura capitalului: Societe Generale Asset Management: 94. fuziuni/achiziţii de pe piaţa românească.5% BRD Securities:5% Activitate: 80 . BRD/SG Corporate Finance este asociată regulat cu marile privatizari. de la tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti .Structura capitalului : BRD -Groupe Société Générale : 99. Rezultate : Cu o experienţă de 8 ani în domeniul consultanţei financiare. având o bună cunoaştere a mediului economic şi de afaceri românesc şi beneficiind de expertiza şi resursele Grupului Societe Generale.82% Activitate : Societate de servicii de investiţii financiare autorizată să desfăşoare întreaga gamă de operaţiuni prevăzute de legea română. Structura capitalului : BRD-Groupe Société Générale : 51.până la emiterea şi plasarea de acţiuni şi obligaţiuni pe piaţa locală sau internaţională. privatizări.75% Activitate : Societate specializată în servicii de consultanţă financiară în domeniul operaţiunilor de fuziuni-achiziţii. evaluări şi consultanţă strategică.

În România. Rezultate: Bazându-se pe experienţa SG ASSET MANAGEMENT. îşi desfăşoară activitatea în baza propriilor sale documente normative interne.2005 un segment de 25. BRD-Groupe Société Générale dispune de produse de plasament flexibil. 2.A. .2 Structura organizatorica A BRD – SOCIETE GENERALE BRD-Groupe Societe Generale S. aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor Bancii. este unul din liderii europeni ai gestiunii activelor.  Organe de conducere statutare ale bancii sunt . cu aproape 327 (la 31 decembrie 2005) de miliarde euro în administrare. – Adunarea Generală a Acţionarilor – Consiliul de Administraţie – Comitetul de Direcţie 81 . Structura capitalului: BRD – Societe Generale :49% SOGECAP : 51 % Activitate: infiintata in iulie – august 2007 filiala are ca obiect de activitate administrarea fondului de pensii private pbligatorii.12. structurate după cum urmează: . SGAM-BRD S.Actul Constitutiv.Instrucţiuni – documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie care cuprind precizări suplimentare concrete. care asigură clienţilor o disponibilitate permanentă a fondurilor plasate. ocupând la 31.A.SGAM BRD administrează prin reţeaua BRD 2 fonduri de investiţii: Simfonia1-fond de investiţii monetar şi Concerto-fond de investiţii diversificat. care.Directive – documente normative aprobate de către Comitetul de Direcţie. . referitoare la toate produsele şi serviciile oferite clienţilor sau la activitatea internă a Băncii.10. este cea mai importantă societate de administrare de investiţii. care stabilesc cadrul general de reglementare al fiecărui domeniu de activitate al Băncii.Norme – documente normative aprobate de către Comitetul de Direcţie. care cuprind reguli cu privire la un anumit aspect stipulat sau nu într-o normă . . practice.8% din piaţa organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare din punct de vedere al activelor aflate în administrare.I.

aleşi de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit Consiliul de Administraţie alege. • Comitetul de Credit : intâlnirile sãptãmânale ale acestui Comitet sunt conduse de Directorul General Adjunct care coordoneazã aceasta activitate si se referã la credite (atât pentru persoanele fizice. avand atributii de decizie in problemele fundamentale ale bancii .Comitetului de Audit . servicii si compartimente. Comitetul de Direcţie este format din persoane fizice. se întruneste trimestrial dar si mai des dacã circumstantele o impun. sunt supuse aprobãrii Comitetului de Directie si Comitetului de Gestiune a Activelor si Pasivelor. Creditele propuse. neaprobate la aceste întâlniri. riscul operational si riscul de imagine.Reteaua teritoriala • Centrala Bancii Este structurata in departamente. Alaturi de aceste trei organisme de conducere si prin mandatarea unor atributii specifice lor . dacã este necesar. • Comitetul de Risc este condus de Directorul General . şi anume: Presedintele-Director General si Directori Generali Adjuncţi. alese de către Consiliul de Administraţie.Centrala bancii . Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor majore ale Bãncii. riscul de piatã. evaluarea calitãtii auditului si controalelor interne si. şi le stabileşte competenţele • Comitetul de Direcţie al Băncii asigură conducerea colectiva a Băncii. din rândul membrilor săi. cu excepţia atribuţiilor date în competenţa expresă a Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului de Administraţi. impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitato specifice. ca suma. salariaţi ai băncii. directii si asimilate acestora. cât si pentru persoanele juridice) care depãsesc.  Structura organizatorica a bancii asigura desfasurarea activitatii bancii si a filialelor aceteia pe doua nivele : . 82 .Comitetul de Credit • Principalele responsabilitãti ale Comitetului de Audit sunt: analizarea. competentele directorilor executivi. a relevantei metodelor de contabilitate si procedurilor interne de colectare a informatiilor. persoane fizice. Pe langa structurile din centrala pot functiona diverse comitete si comisii. cum ar fi riscul de creditare.• Adunarea Generală a Acţionarilor este organ deliberativ şi reprezintă totalitatea acţionarilor Băncii . Comitetul de Direcţie este condus de Presedintele-Directorul General. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi unul sau mai mulţi Vicepreşedinţi. care functioneaza dupa regulamente si instructiuni proprii. propunerea de politici si proceduri pentru implementare si efectuarea unor analize specifice solicitate de Consiliul de Administratie. independent de conducerea generalã a Bãncii. conducerea bancii este asigurata si de catre : .Comitetul de Risc . • Consiliul de Administraţie al Băncii este format din 11 membri.

R.D. si o autoritate functionala asupra activitatii prestate de retea. Prezentam in continuare : . are la baza principiul autoritatii ierarhice si/sau functionale.in Bucuresti .Structura organizatorica (diagrama ) retelei BRD – Societe Generale . BRD Blitz . BRD in marile magazine . • Reteaua teritoriala a B.Organigrama tip a unui Grup BRD . Este organizata conform principiului teritorialitatii si cuprinde sucursale si alte tipuri de sedii secundare fara personalitate juridica: -Sucursale MariClienti Corporativi. Conducatorii structurilor bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct subordonat. .Organizarea B.Agentii de diferite tipuri ( BRD Express . in masura in care li se atribuie. Ei pot de asemenea sa aiba.R.D.R.Organigrama tip a unei Agentii BRD Express 83 . in vederea asigurarii coerentei de actiune a B. etc). -Sucursale.D.Grupuri organizate pe principil teritorial geografic si care cuprind unitati bancare din 2 sau 3 judete -Sucursala Judeteana.Structura organizatorica ( diagrama ) unui grup BRD .Organigrama consolidata a Centralei BRD – Societe Generale .

GRUP 3 84 GRUP 2 ...SUCURSALA JUDETEANA AGENTII BLITZ SUCURSALA GRUP 1 AGENTIA EXPRESS AE1 AGENTIA CENTRALA GRUP .

SUCURSALA JUDETEANA SJ 1 SUCURSALA JUDETEANA SJ 2 AGENTII BLITZ AB2 SUCURSALA S1 AGENTII BLITZ AB 1 SUCURSALA GRUP SUCURSALA S2 AGENTII EXPRESS AE3 AGENTII EXPRESS AE2 AGENTIA EXPRESS AE1 AGENTIA AG1 AGENTIA AG2 85 .

IMM. GP…) GHISEU UNIVERSAL PRI Responsabil Actiuni Comerciale GHISEU UNIVERSAL COM Analist Contabil/Responsabil gestiune numerar LOGISTICA Operator ghiseu SERVICIUL CLIENTI PRI Operator ghiseu CASIERIE Administrator aplicatii informatice/Administrator patrimoniu/Adm.Organigrama tip a unui GRUP BRD DIRECTOR EXECUTIV GRUP CONTROL GENERAL CONTROLOR DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT GRUP SECRETARIAT SECRETARA CONTROL RISC CONTROLOR DE RISC RECUPERARE CREDITE NEPERFORMANTE DIRECTOR COMERCIAL ADJUNCT DIRECTOR RESPONSABIL ANIMARE PIATA PRO CONSILIERI CLIENTELA COM DIRECTOR ADMINISTRATIV CONTROLOR DE GESTIUNE RESURSE UMANE DIRECTOR CLIENTELA PRIMIRE CLIENTI Operator primire clienti MARKETING Administrator salarizare/Consilier resurse BO MIJLOACE DE PLATA Responsabil marketing/ Asistent Piata Tinerilor CONSILIERI CLIENTELA PRI Consilier clientela (Corporate.Logistica ECHIPA TRANSVERSALA SUPORT Operator BO PRI Operator casierie SERVICIUL BANCA Consilier Tehnico-Comercial CLIPRI Analist credite/ Operator BO COM/ Consilier Juridic 86 .Business RESPONSABIL ACTIUNI COMERCIALE Administrator mijloace de GESTIUNE INTERNA Consilier Clientela (BG.

Organizarea tip a unei agenţii bancare BRD EXPRESS Director/Responsabil Agenţie Operator ghişeu universal Operaţiuni curente Consilier clientelă persoane fizice 87 .

CAPITOLUL III CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR 88 .

Tehnici bancare utilizate in deschiderea,functionarea si inchiderea conturilor bancare ale clientilor
3.1. C0NSIDERENTE GENERALE Raporturile dintre o Banca, pe de o parte si Clientii sai – persoane fizice si persoane juridice , pe de alta parte, sunt guvernate de : normele interne ale Bancii; de prevederile formularelor specifice fiecarui produs si serviciu; de prevederile legale si actele normative in vigoare; de Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei, - de uzantele si practicile bancare interne si internationale. Aceste raporturi se bazeaza pe incredere reciproca, confidentialitate si buna credinta. Banca urmareste sa puna la dispozitia clientilor sai toate facilitatile si profesionalismul sau si sa le protejeze interesele in derularea tranzactiilor. Banca va furniza Clientilor informatiile necesare privind serviciile si produsele sale si va acorda consultanta la cerere.  Documente Orice nou Client al Bancii , persoana fizica ,la prima operatiune de deschidere de cont va primi un exemplar al normelor specifice bancii In cazul BRD – Groupe Societe Generala ,de exemplu, aceste norme specifice poarta denumirea de - Conditii Generale Bancare (CGB) care se inmaneaza clientului impreuna cu : - Formularul de primire a Conditiilor Generale Bancare - Cerere / Formularul de Intrare in Relatii cu Banca, (FIRB)in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii. - Tabelul cu Tarifele si Comisioanele care corespund produselor si serviciilor care fac obiectul Cererii/FIRB Conditiile Generale Bancare impreuna cu Formularul de Intrare in Relatii cu Banca/formularele specifice diferitelor produse si servicii ale Bancii, au natura juridica a unui Contract in conformitate cu legislatia bancara in vigoare, contract care intra in vigoare la data semnarii si presupune adeziunea neconditionata a Clientului la prevederile din cuprinsul lor. Contractul ramane in vigoare pana la data inchiderii tuturor conturilor clientului si incetarea efectului tuturor contractelor specifice incheiate cu acesta. In caz de conflict intre prevederile existente in Conditiile Generale Bancare si conditiile speciale din contracte, documente si /sau formulare distincte incheiate intre client si banca la aceiasi data sau ulterior intrarii in vigoare a acestor Conditii Generale Bancare , vor preleva conditiile speciale din formularele sau documantale specifice. Banca are dreptul sa modifice CGB , dar are obligatia de a anunta clientul despre aceste modificari fie prin atasament la extrasul de cont fie prin site-ul bancii , modificarile fiind in vigoare de la data inscrisa in documentul de instiintare. 89

Clientul are posibilitatea ca pana la intrarea in vigoare a modificarilor , sa accepte sau sa refuze in scris noile conditii ,in ultimul caz putand sa denunte si Contractul incheiat cu banca. Daca banca nu primeste nici o notificare scrisa de la clientul sau , in termenul precizat mai sus ,se considera o aceptare tacita a modificarilor operate de banca in documentele semnate cu clientul sau. Orice derogare de la aplicarea Contractului fata de client trebuie convenita in mod expres , in scris intre banca si client. Aceste norme , in cazul exemplului nostru Conditii Generale Bancare, formeaza cadrul general in relatia Client-Banca si sunt completate cu Ghidul principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si cu Lista de dobanzi, in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii, parte integranta a contractului.  Concepte si uzante bancare in operatiunile de cont. In actualul context determinat de extraordinara explozie de produse si servicii pe piata bancara , implementarea de catre banci a unor tehnici si proceduri bancare extrem de sofisticate , greu accesibile marii mase de clienti , si utilizarea , de acum cotidiana, a produselor si serviciilor bancare caracteristice economiilor superdezvoltate, considerate mult prea rafinate si in consecinta mai putin stapanite de clientii autohtoni, bancile din Romania se straduiesc sa asigure clientilor lor intelegerea exacta a continutului si rolului fiecarui termen tehnic de specialitate utilizat in documentele care sunt semnate de cele daua parti (banca si clientul sau). In consecinta , va prezint in continuare , continutul si sensul in care acesta trebuie inteles si aplicat in toate documentele , actiunile , produsele si serviciile pe care banca le pune la dispozitia clientului si sau le semneza , de comun acord cu clientul : • Autentificare: procedura care permite Băncii să verifice modul de utilizare a unui anumit Instrument de plată, inclusiv Elementele de securitate personalizate ale acestuia. • Autorizare Operaţiune de plată: procedura prin care este exprimat consimţământul Clientului plătitor pentru executarea Operaţiunii de plată. Consimţământul poate fi exprimat de către Client în mod diferit în funcţie de Instrumentul de plată utilizat pentru dispunerea Operaţiunii respective. Astfel, consimţământul poate fi exprimat prin: - semnătură pentru Operaţiunile de plată dispuse pe suport de hârtie sau pe Formularele/contractele specifice; - pentru Serviciile de bancă la distanţă: utilizarea Elementelor de securitate personalizate; - pentru carduri: semnarea chitanţei POS/ Imprinter sau/şi utilizarea elementelor de securitate personalizate (codului PIN, furnizarea parolei E-Commerce (3D Secure), furnizarea numărului de Card şi a oricăror date suplimentare solicitate, cum ar fi şi data expirării). În absenţa consimţământului exprimat în modalităţile prevăzute mai sus, operaţiunea de plată este considerată ca fiind neautorizată. • Banca: BRD - Groupe Société Générale, precum si orice referire făcută la Bancă în cuprinsul Contractului va fi înţeleasă ca incluzând şi oricare dintre unităţile sale teritoriale (birou mobil, punct de lucru, reprezentanţă, agenţie, sucursală). • Beneficiar real: se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă Clientul şi/sau persoana fizică în numele sau în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect o tranzacţie sau o operaţiune. • Centrala Incidentelor de Plăţi – centru de intermediere existent la nivel naţional care gestionează informaţia specifică incidentelor de plată pentru interesul public inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. 90

• Client: orice persoană fizică care a procedat la deschiderea unui Cont la Bancă, în calitate de titular de cont, şi care poate avea alternativ calitatea de Client beneficiar sau Client plătitor. • Client beneficiar al plăţii: Client destinatar preconizat al fondurilor care au făcut obiectul unei Operaţiuni de plată. • Client plătitor: Client care este de acord cu realizarea unei plăţi din Contul curent al cărui titular este. • Codul BIC (Bank Identifier Code): cod ce este caracteristic şi unic fiecărei bănci în parte şi reprezintă metoda de identificare a băncilor, în sistemul S.W.I.F.T. (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Codul BIC al BRD este BRDEROBU. • Codul Unic de Identificare: IBAN sau alt cod necesar pentru identificarea beneficiarului plăţii. • Cont curent: element de bază în relaţia cu Clientul, acesta fiind produsul suport pentru diverse servicii şi produse bancare. • Cont revolving: cont deschis de către Bancă şi care acordă acces Clientului la disponibilităţile băneşti oferite de Bancă sub forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui Card de credit. În acest cont sunt reflectate toate operaţiunile efectuate prin intermediul Cardului de credit, precum şi comisioanele, dobânzile şi prima de asigurare aferente. • Contract: exp.Condiţii Generale Bancare, care formează cadrul general în relaţia Client-Bancă, împreună cu contractele şi formularele specifi ce, încheiate de Client pentru fiecare produs sau serviciu, precum şi Ghidul comisioanelor în Lei şi valută pentru persoane fi zice şi cu Lista de dobânzi, în vigoare la data înregistrării Clientului în evidenţele Băncii. • Curs de schimb: curs de schimb folosit ca bază de calcul pentru schimbul valutar şi care este furnizat de Bancă sau provine dintro sursă publică. • Data valutei: data de referinţă folosită de Bancă pentru a calcula dobânda aferentă sumei debitate din sau creditate în Cont. • Debitare directă (serviciul Simplis Debit): serviciu de plată prin care are loc debitarea directă a Conturilor curente ale Clienţilor plătitori, cu contravaloarea facturilor emise de furnizorii de servicii/utilităţi (Benefi ciarii plăţii). • Descoperit neautorizat de cont: valoarea comisioanelor şi dobânzilor, precum şi a Operaţiunilor efectuate cu Cardul care depăşesc disponibilul din Contul curent /Contul revolving. • Elementele de securitate personalizate: diferă în funcţie de tipul produsului/serviciului: Pentru Carduri: - CVC2 (Card Verification Code) şi CVV2 (Card Verifi cation Value) este un cod de trei cifre, afl at pe spatele Cardului, care poate fi utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor prin Internet sau prin comandă poştală, telefon, fax. Acest cod trebuie să rămână cunoscut numai de către Deţinătorul/Utilizatorul Cardului. - Parola E-Commerce (în cazul autentificării 3D Secure): este o parolă furnizată de Bancă sau de o altă instituţie împuternicită de Bancă pentru furnizarea ei şi este utilizată pentru validarea/autorizarea unei Operaţiuni securizate pe Internet. - PIN - este un cod personal de identifi care furnizat de Bancă pentru a fi utilizat la realizarea Operaţiunilor cu Cardul la Terminale de plată electronice şi automate bancare. Codul PIN are caracter strict personal şi confi denţial şi nu trebuie dezvăluit nimănui, sub nicio formă, indiferent de context. Pentru Serviciile de bancă la distanţă - Coduri de securitate: - cod Utilizator şi Parola de acces pentru BRD-NET şi Vocalis - PIN pentru Mobilis. 91

• IBAN: (International Bank Account Number) înseamnă combinaţie de litere şi cifre care asigură unicitatea unui număr de cont deschis la un furnizor de servicii de plată la nivel internaţional. IBAN-ul este furnizat Clientului de către Bancă la data deschiderii Contului şi este, de asemenea menţionat pe fi ecare extras de cont. • Instrument de debit: cec, cambie sau bilet la ordin. • Instrument de plată: orice dispozitiv personalizat şi/sau orice set de proceduri convenite între Client şi Bancă şi folosit de Client pentru a iniţia un Ordin de plată (de ex. Cardul bancar, Servicii de bancă la distanţă). • Împuternicitul pe Cont: persoana fi zică, autorizată să reprezinte titularul contului în relaţiile cu Banca, desemnată de acesta la deschiderea Contului sau ulterior, prin formularele Băncii sau printr-un mandat autentic expres acordat. • Operaţiune de plată: acţiune iniţiată de Client cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice obligaţii subsecvente între Client şi benefi ciarul plăţii. • Opţiuni comisioane: în cazul plăţilor în valută sau în cazul plăţilor în Lei efectuate în favoarea benefi ciarilor având conturi deschise la bănci din străinătate, Clientul poate alege una din următoarele opţiuni în ceea ce priveşte modalitatea de plată a comisioanelor: - “OUR” – toate comisioanele bancare aferente plăţii sunt plătite de către Clientul plătitor (inclusiv comisioanele băncii/băncilor intermediare) - “BEN” – toate comisioanele bancare aferente plăţii sunt plătite de către beneficiar (inclusiv comisioanele băncii/băncilor intermediare) - “SHA” – comisionul Băncii este plătit de Clientul plătitor iar comisionul băncii benefi ciarului este plătit de către benefi ciar. • Ordin de plată: orice instrucţiune dată de Clientul plătitor Băncii sau de benefi ciarul plăţii către banca sa prin care se solicită executarea unei Operaţiuni de plată. • Persoane expuse politic: persoane fi zice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, membrii direcţi ai familiilor acestora, precum şi persoane cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor fi zice care exercită funcţii publice importante. Persoane fizice care exercită funcţii publice importante sunt: - şefii de stat, şefii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilieriiprezidenţiali, consilierii de stat, secretarii de stat; - membrii curţilor constituţionale, membrii curţilor supreme sau ai altor înalte instanţe judecătoreşti ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin intermediul unor căi extraordinare de atac; - membrii curţilor de conturi sau asimilate acestora, membrii con3 siliilor de administraţie ale băncilor centrale; - ambasadorii, însărcinaţii cu afaceri, ofi ţerii de rang înalt din cadrul forţelor armate; - conducătorii instituţiilor şi autorităţilor publice; - membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale. Niciuna dintre categoriile prevăzute mai sus nu include persoane care ocupă funcţii intermediare sau inferioare. Categoriile respective cuprind, după caz, funcţiile exercitate la nivel comunitar sau internaţional. Membrii direcţi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: soţul/ soţia, copiii şi soţii/soţiile acestora şi părinţii. 92

Persoanele cunoscute public ca asociaţi apropiaţi persoanelor fi zice care exercită funcţii publice importante sunt persoanele fi zice despre care este de notorietate că: - împreună cu una dintre persoanele cu funcţii publice deţin ori au o infl uenţă semnifi cativă asupra unei persoane juridice ori entităţi sau construcţii juridice ori au o relaţie de afaceri strânsă cu aceste persoane; - deţin sau au o infl uenţă semnifi cativă asupra unei persoane juridice ori entităţi sau construcţii juridice înfi inţate în benefi ciul uneia dintre persoanele cu funcţii publice. • Plăţi externe: Operaţiuni de plată în valută (efectuate în străinătate sau pe teritoriul României) cât şi Operaţiunile de plată în Lei efectuate în străinătate. • Plăţi interne: Operaţiuni de plată în Lei, pe teritoriul României. • Plăţi programate: presupun efectuarea automată de Operaţiuni cu o periodicitate cunoscută, în avans, între două Conturi curente BRD (deţinute de acelaşi Client sau de Clienţi diferiţi), indiferent de moneda în care sunt deschise. • Servicii de bancă la distanţă: sunt servicii puse la dispoziţia Clientului prin intermediul Instrumentelor de plată cu acces la distanţă. BRD oferă următoarele servicii la distanţă: BRD-NET(Internet Banking), MOBILIS (Mobile Banking) şi VOCALIS (Phone Banking). • Ţara de rezidenţă juridică: ţara în care Clientul are domiciliul. Acest fapt este dovedit prin prezentarea de către Client a următoarelor documente: - Rezident în România - persoană fi zică, cetăţean român, cetăţean străin şi apatrid, cu domiciliul în România. Se identifi că cu: BI, CI, Adeverinţă de identitate, Carte de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii UE, Carte de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie (ai cetăţenilor membri UE), Permis de şedere permanentă; - Nerezident - persoană fi zică cetăţean străin, român şi apatrid, cu domiciliul în străinătate. Se identifi că cu: - UE: paşaport şi/sau document de identitate. - Non - UE : Tranzit - Paşaport; - Non-tranzit - Paşaport şi Permis de şedere temporară, Permis de şedere în scop de muncă. • Ţara de rezidenţă fiscală: rezident, din punct de vedere fiscal, al unui stat înseamnă orice persoană care, conform legilor acelui stat, este supusă impozitării datorită domiciliului, rezidenţei, locului conducerii efective sau orice alt criteriu de natură similară,incluzând de asemenea acel stat sau orice subdiviziune politică şi autoritate locală a acestuia. Dacă pe rsoana este rezidentă a ambelor state, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează: - ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care are o locuinţă permanentă; dacă are o locuinţă permanentă în ambele state, ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care relaţiile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale); - dacă statul în care persoana îşi are centrul de interese vitale nu poate fi determinat, sau dacă persoana nu are o locuinţă permanentă în niciun stat, ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care locuieşte în mod obişnuit; - dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul din ele, ea se va considera a fi rezident numai a statului a cărui naţionalitate o are; - dacă are naţionalitatea ambelor state sau a niciunuia dintre acestea, autorităţile competente ale statelor vor rezolva problema de comun acord. 93

numele şi prenumele. foştii clienţi. . emis de o autoritate competentă a ţării terţe în care persoana fi zică a declarat că este rezident. în actul de identitate oficial sau. .codul numeric personal sau un alt element unic de identifi care (dacă este cazul).sexul. rezidenţa lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală.pseudonim (dacă este cazul). . . . contractanţii. colectarea debite/recuperare creanţe. . marketing şi publicitate. cu respectarea tuturor măsurilor legale de securitate şi confi denţialitate a datelor. prevenirea fraudelor. În lipsa prezentării acestui certifi cat. asigurări şi reasigurări. . . giranţii.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE In relatiile cu banca ( in cazul nostru BRD – Groupe Societe Generale) Clientul îşi manifestă acordul în mod expres ca Banca să prelucreze toate informaţiile/datele cu caracter personal. statistică. servicii financiar-bancare. şi în concordanţă cu următoarea procedură: pentru persoanele fizice care prezintă paşaportul sau cardul de identitate ofi cial emis de către un stat membru şi care declară ele însele că sunt rezidente într-o ţară terţă. dacă este necesar.numărul dosarului de pensie. pe baza oricărui alt document doveditor de identitate. . marketingul pentru Fondurile de Pensii.consumatorii sau potenţialii consumatori.cetăţenia.Agentul plătitor va stabili rezidenţa benefi ciarului efectiv pe baza adresei menţionate în paşaport. • Ziua lucrătoare: reprezintă o zi bancară (cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică şi a celorlalte sărbători legale recunoscute în România) în care Banca desfăşoară activităţi specifi ce şi este deschisă publicului. . membrii familiei acestora.677/2001 pentru protecţia persoanelor. Persoanele vizate sunt: clienţii sau potenţialii clienţi ai Băncii. prezentat de benefi ciarul efectiv.numele şi prenumele Benefi ciarului real (dacă este cazul). se consideră că rezidenţa este situată în statul membru care a emis paşaportul sau un alt document de identitate oficial. servicii pe internet. debitorii. NOTA : În prezentele Condiţii Generale Bancare. Prelucrarea este înscrisă în registrul de evidenţă a datelor cu caracter personal sub un numar ce se atribuie fiecarei banci . cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi pentru libera circulaţie a acestor date.centralizarea datelor. Datele cu caracter personal reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană fi zică identificată sau identificabilă. rapoarte de credit.date din actele de stare civilă.data şi locul naşterii. folosirea la singular a termenilor definiţi presupune şi referirea la pluralul acestora şi invers. şi anume: . minorii.numele si prenumele membrilor de familie. 94 .semnătura. 3. precum şi orice alte informaţii furnizate de către acesta. Banca nu va prelucra datele personale ale unui client decât în măsura în care acest demers este necesar îndeplinirii scopurilor mai jos menţionate. în conformitate cu prevederile Legii nr. Scopul în care se face prelucrarea datelor poate fi : reclamă. servicii de comunicaţii electronice.

stocarea. înregistrarea. e-mail. profesie. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Refuzul clientului de a furniza aceste informatii determină imposibilitatea furnizării de servicii specifi ce activităţii bancare. Clientul este obligat să furnizeze aceste date.telefon/ fax. extragerea. cod IBAN. combinarea. care se efectuează asupra datelor cu caracter personal. modificarea. date privind starea de sănătate. adresa de domiciliu /reşedinţa. loc de muncă. seria şi numărul actului de identitate. arhivarea. utilizarea. situaţie economică şi fi nanciară. transmiterea către terţi. formare profesională diplome-studii. 95 .colectarea. Prelucrarea datelor cu caracter personal reprezintă orice operaţiune sau set de operaţiuni. organizarea. expunerea politică (dacă este cazul). imagine. data expirării Cardului. situaţie familială. informaţii ce sunt destinate desfăşurării activităţilor permise instituţiilor de credit conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. date bancare. distrugerea. număr Card. funcţia publică deţinută (dacăeste cazul). prin mijloace automate sau neautomate. date privind bunurile deţinute. adaptarea. acestea fiind necesare furnizării de servicii specifi ce activităţii bancare. cum ar fi : . blocarea. consultarea. ştergerea.

Banca va prelucra datele personale ale clientilor sai pe toată perioada de desfăşurare a activităţilor Băncii. reprezentanţii legali ai persoanei vizate. autorităţi publice locale. în vederea încheierii unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat ori care se va încheia.cu excepţia împuterniciţilor (ex. contabili. nu vă manifesta dreptul de opoziţie conform legii. . societăţi de asigurare şi reasigurare.organizaţiide cercetare a pieţei. împuterniciţii Băncii. poliţie. Data estimată pentru încheierea operaţiunilor de prelucrare. În cazul transferurilor internaţionale realizate prin intermediul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). dreptul de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie dreptul de a se adresa justiţiei. în scopul aplicării legislaţiei naţionale privind prevenirea spălării banilor/luptei împotriva terorismului. societăţi bancare.cu persoana vizata ori în interesul persoanei vizate. în condiţiile în care statul de destinaţie asigură un nivel de protecţie adecvat. 96 . birouride credit. furnizorii de servicii şi bunuri. printr-o cerere scrisă datată şi semnată. alte persoane fi zice sau juridice care prelucrează datele personale în numele Băncii. aceste date vor fi arhivate de către Bancă pe durata de timp prevăzută în legislaţia în vigoare (în special a legislaţiei privind Arhivele Naţionale) sau vor fi distruse.organizaţii profesionale. datele cu caracter personal ale clientilor precizate în documentele de transfer pot fi accesate de către autorităţile americane (US Treasury Dept. Transferuri de date în străinătate. clientul bancii în conformitate cu prevederile Legii 677/2001 sunt următoarele: dreptul de acces la date.). În situaţia în care clientul bancii nu este de acord cu prelucrarea datelor sale personale în scop de marketing sau cu cedarea acestora către terţi într-un asemenea scop. între operator şi un terţ. în scopurile pentru care au fost colectate. autorităţi publice centrale. acesta (clientul) are dreptul de a formula un refuz. Ulterior încheierii operaţiunilor de prelucrare a datelor personale.se pot face în şi în afara ţării/spaţiului UE şi al Zonei Economico-Europene. auditori). (Destinaţia ulterioară a datelor) În vederea realizării scopurilor menţionate. agenţi de colectare a debitelor/recuperare a creanţelor. . până în momentul în care clientul . dacă clientul. Drepturile de care benefiaza . consultanţi. avocaţi. autoritatea judecătorească. persoanele juridice din portofoliul de clienti ai bancii sau ai grupului financiar – bancar din care aceasta face parte. va manifesta dreptul de opoziţie. parteneri contractuali ai Băncii.Destinatarii datelor pot fi : persoana vizată.

banca va deschide . urmatoarele:  Tipuri de conturi (enuntarea nu este limitativa !!!) : • Contul curent nominativ – instrumentul (platforma) prin care se efectueaza toate operatiunile dispuse de client sau imputernicitul pe cont (de exp. retragerea oricarei sume din depozit pana la termenul pentru care a fost constituit. . Tipurile de depozite care se pot constitui la BRD. Depozite la termen: . diferentiate pentru persoanele fizice si pentru persoanele juridice . depuneri si retrageri de numerar.fie printr-o scrisoare recomandată. cu confirmare de primire.3.plata dobânzii se face la 180 de zile calendaristice.dobânda fixă. viramante intra si interbancare . Clientul are dreptul de a numi imputerniciti pe cont (standard 2 persoane) care pot efectua operatiuni pe respectivul cont in limitele stabilite prin imputernicire. incasari.plata dobânzii se face la expirarea termenului. DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR La solicitarea scrisa a clientului si utilizand . vor fi virate in contul curent . cu varsta minima de 18 ani .GSG de exemplu sunt :  . asa cum vom vedea in continuare. constituirea/lichidarea unui depozit se face prin debitarea/creditarea contului curent .  Depozitul 1000: .  Progresso: . Acest cont se deschide pe o perioada nedeterminata si pe numele unui singur client. 3. suma si dobanda la vedere practicata de Banca la momentul desfiintarii depozitului. 97 . plati . inclusiv inregistrarea operatiunilor cu carduri . mai putin pentru depozitele cu capitalizare . . Contul curent este destinat inclusiv inregistrarii operatiunilor cu carduri efectuate conform prezentului contract ( CGB) • Contul de depozit la termen – este deschis pe o perioada determinata pe numele unui client avand o functie de economisire. etc) .dobânda variabilă . cu exceptia contului curent aferent cardului Sprint pentru care varsta minima este de 14 ani impliniti.adresată directorului unităţii unde clientul are deschis contul şi care va fi transmisă fie personal. atrage dupa sine desfiintarea acestuia . in contul curent se vor colecta sumele din dobanzi aferente depozitelor constituite de Client. la respectiva unitate. tehnici si formulare speciale . dar respectand aceleasi principii riguroase de cunoastere a clientelei .plata dobânzii se face lunar sau la expirarea termenului. Caracteriticile acestui cont de depozit la termen sunt urmatoarele .dobânda progresivă.

precum şi comisioanele. EUR sau USD. 98 .depuneri/retrageri de numerar în/din contul de economii la unităţile Băncii cu respectarea soldului minim în cont. etc) • Conturi de economii sunt produse de economisire în LEI. Conturile de economii sunt deschise pe o perioadă nedeterminată. conturi escrow . reinoirea depozitelor este automata cu urmatoarele exceptii: .destinat clienţilor cu vârsta între 14 ani (împliniţi) şi 18 ani (neîmpliniţi)  Atucont: . •Contul revolving reprezintă contul deschis de către Bancă şi care acordă acces clientului la disponibilităţile băneşti oferite de Bancă sub forma unei linii de credit.  Atusprint: . cum ar fi: conturile de depozi colaterale (depozite pentru ordine de plata cu scadenta.pentru depozitele la termen cu dobanda variabila. dobânzile şi prima de asigurare aferente. In BRD – GSG conturile de economii au urmatoarele denumiri comerciale : ATUSTART. . care îmbină avantajele unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen. conturi garantii constituite pentru credite . In functie de tip.depozitele cu dobanda variabila pentru care clientul a solicitat in mod expres ca depozitul sa nu se reinoiasca automat. numai prin intermediul unui card de credit.plăţi prin virament din contul de economii în contul curent al Clientului. in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala (constituindu-se automat un nou depozit in aceleasi conditii ca cel initial). scadenta acestuia se considera a fi urmatoare zi lucratoare . depozite garantii gestionari. ATUCONT) si prezinta urmatoarele caracteristici esentiale :  Atustart: . conturile de economii au stabilite o suma minima de mentinut in cont. deschis la orice unitate a Băncii.depozitele negociate . se considera desfiintarea depozitului nou constituit . În acest cont sunt reflectate toate operaţiunile efectuate prin intermediul cardului de credit. În calculul plafonului maxim (existent la conturile Atustart şi Atusprint) nu sunt incluse dobânzile. destinat Clienţilor Băncii cu vârsta de 14 ani sau mai mare. • Conturi cu destinatie speciala – prin care se efectueaza prestatii bancare “speciale”.incasări intra şi interbancare în contul de economii. Sumele depuse/retrase vor fi multiplu de zeci LEI / EUR /USD. .depozitele cu dobanda progresiva sau fixa. aceasta este calculata la 365 zile si poate varia pe perioada depozitului in functie de piata financiar – bancara. In aceste conturi sunt permise urmatoarele operatiuni: . in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala. . iar titularul solicita in urmatoarea zi bancara lucratoare constituirea unui nou depozit in alte conditii decat depozitul initial. cu condiţia respectării soldului minim în cont. ATSPRINT.cont de economii principal.destinat clienţilor cu vârsta între 0 şi 14 ani (neîmpliniţi).

• repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende. Rezidentii pot deschide si mentine conturi in valuta si/sau in moneda nationala (leu) in strainatate. Sunt permise operaţiuni de creditare a contului (alimentări) prin orice modalitate: depunere numerar. etc. chirii etc. provenind din operatiuni valutare curente si de capital. • cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital facute de rezidenti deplasati in strainatate in scop educational sau religios. plati de sume decurgand din drepturile de asigurari sociale. abonamente la publicatii. 3. amenzi. de pret. comisioane. cheltuieli cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate.  O atentie cuvenita banca o acorda deschiderii si utilizarii conturilor in valuta atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti: Rezidentii si nerezidentii au dreptul sa dobandeasca.cu exceptia asigurarilor de viata si de credite -. castiguri din jocuri de noroc. FUNCTIONAREA CONTURILOR 99 . pot fi convertite in valute convertibile prin intermediul pietei valutare. in conformitate cu normele elaborate in acest scop. vizite la rude sau la prieteni. realizare de transfer dintr-un cont curent deschis la BRD sau la altă bancă. Sumele detinute de nerezidenti in conturile curente si de depozit in moneda nationala (leu) . Asa cum am precizat deja conturile se deschid de catre unitatile Bancii. In acest scop. rezidentii si nerezidentii pot deschide conturi in valute convertibile la Banca. inclusiv pensii. • remiteri de sume reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de intretinere a membrilor familiei . intalniri. • conturi de depozit in moneda nationala (leu). insotite de documentele solicitate de aceasta. in conditiile legii si corespunzator procedurilor interne ale Bancii. in conditiile respectarii prevederilor legale. onorarii. de recreere. ingrijirea sanatatii. sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in moneda nationala (leu).4. cheltuieli de reprezentare. vacanta. leasing operational. plati legate de cheltuieli de judecata. sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valute convertibile. Banca poate deschide nerezidentilor : • conturi curente in moneda nationala (leu) .misiuni. intr-un sistem public sau privat. inclusiv operatiunile efectuate in scopul acoperirii riscurilor (de exemplu. participare la organizatii. cheltuieli guvernamentale. sport. copii ori alte persoane aflate in intretinere. afaceri. • alte operatiuni care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital . fara a se limita la acestea. sotie. asistenta tehnica. cluburi. in conditiile stabilite prin Regulamentul Valutar. din: • tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun o contraprestatie imediata.. conferinte. cum ar fi: plati/incasari legate de impozite si taxe cu exceptia taxelor succesorale -. dobanzi. Oricarui conti se pot atasa diverse produse sau servicii.sot. in conditiile respectarii prevederilor legale. Orice operaţiune de debitare a contului revolving este posibilă doar utilizând cardul de credit. Contul revolving funcţionează doar având un card de credit ataşat. prin completarea si semnarea de catre Clienti a formularelor standard ale Bancii. care decurg. Nerezidentii au dreptul sa dobandeasca .  Operatiunile valutare curente sunt operatiunile valutare efectuate intre rezidenti si nerezidenti. pe masura oferirii de catre Banca si solicitarii de catre Client. prime si indemnizatii decurgand din contracte de asigurare/reasigurare . valutar) rezultate din tranzactiile de comert international.

În cazul contestării operaţiunilor realizate în temeiul unui contract specific. utilizare si inchidere le-am prezentat mai sus. Toate costurile provenind din diferenţele de curs valutar vor fi suportate de Client. semnăturile Clientului sau ale Împuternicitului său pe Cont. plăţi.) ! • Orice solicitare a Clientului pentru un schimb valutar. • În cazul sumelor primite în favoarea Clientului şi care sunt exprimate în alte valute convertibile decât cele în care sunt deschise conturile curente. iar noul cont deschis se va supune aceloraşi reguli de cont curent. în situaţia în care se primesc sume în alte valute decât cele ale conturilor deschise pe numele Clientului. Îndeplinind instrucţiunile Clientului. • În cazul unei erori. atât în cazul nerespectării ordinului dat.(Conditie discutata si discutabila in contextul apararii dreptului clientului . atunci cand . convertirea se va efectua la cursul Băncii din ziua respectivă. materializată prin semnarea unui ordin de schimb valutar sau a unui contract specific acestui tip de tranzacţie. viramente intra şi interbancare etc. din proprie iniţiativă. Banca se bazează pe caracterul real. termenul de reclamaţie este cel prevăzut în contractul specific încheiat cu Banca.) dispusă de Client/Împuternicitul pe Cont se efectuează prin intermediul contului curent.In practica bancara conturile deschise in numele clientilor functioneaza dupa reguli bine stabilite . sumele înregistrate eronat. Clientul autorizează în mod expres Banca să corecteze. sunt în sarcina Clientului.. • Documentele prezentate Băncii trebuie să poarte. dar fără a se limita la daune. aceasta va fi convertită şi înregistrată în contul curent deschis în valuta menţionată anterior (cu respectarea datelor din mesajul de transfer). din partea Băncii. Banca deschide automat un cont separat în valuta primită şi înregistrează suma în acest cont. precum şi în cazul modificării de către Client a ordinului transmis Băncii. depuneri şi retrageri de numerar. prin semnatura clientul le accepta si se angajeaza sa le respecte sub sanctiunea derivata dintr-un contract intre parti. • Banca este îndreptăţită să calculeze. • Orice operaţiune (de ex. reguli inscrise si in Conditiile Generale Bancare si prezentate clientului la deschiderea initiala si ulterioara a conturilor . 100 . fie cu decontare imediată. inclusiv. fără acordul prealabil al Clientului. înregistrate pe contul Clientului. dobânda penalizatoare asupra soldului debitor al conturilor curente sau contul revolving. în cazul descoperitului neautorizat de cont. intrucat pentru conturile cu regim specific de deschidere . în deplină concordanţă cu specimenele de semnătură aflate la Bancă. în mod obligatoriu. costuri suplimentare suportate de Bancă. este irevocabilă. Prezentam in continuare partea semnificativa a acestor reguli cu caracter general . Banca va notifica Clientul despre noul cont deschis. fie cu o altă dată a valutei. În cazul în care Clientul/Împuternicitul pe Cont solicită retragerea din cont a unor sume în valută. încasări. Clientul este de acord ca Banca să procedeze după cum urmează: .în situaţia în care la primirea sumei se indică un cont într-o valută şi suma primită este exprimată într-o altă valută. corect şi original al semnăturilor care apar pe instrucţiunile transmise Băncii în orice mod şi nu are nici un fel de răspundere în legătură cu consecinţele care ar putea apărea ca urmare a folosirii frauduloase sau abuzive a acestor semnături. sumele de până la valoarea de 5 EUR/USD vor fi schimbate în lei la cursul Băncii din ziua respectivă şi eliberate Clientului în această monedă. toate consecinţele. nivelul acesteia fiind afişat la sediile sale. În toate cazurile. -. De asemenea.

• Pentru Clienţii care au contractat Descoperit Autorizat de Cont. • Extrasul de cont este un document emis de Bancă care cuprinde informaţii în ceea ce priveşte data de înregistrare a operaţiunilor în contabilitate. in cazul in care Banca justifica un interes legitim. dupa caz. pe care o consideră nejustificată. inclusiv a reprezentantilor lor legali si/sau statutari.3. în formularele-cerere de modificare de date. informatii privind conturile clientilor si operatiunile dispuse de acestia. beneficiarul şi ordonatorul operaţiunilor efectuate etc. conform Listei de tarife şi comisioane în vigoare la data solicitării. in orice situatie prevazuta de legislatia in vigoare. Clauza confidentialitatii nu se aplica : in cazul solicitarii titularilor sau a mostenitorilor acestora. 101 . Cererile de subscriere produse/servicii sau prin formularele-cerere de modificare date. • Extrasele sunt emise de Bancă lunar numai pentru Clienţii care şi-au exprimat. care deschide cont(conturi) la una din sucursalele sale. într-un termen de 30 zile calendaristice de la data emiterii extrasului. precum şi orice creditare/debitare a conturilor sale. • Banca va remite extrasul de cont prin poştă la adresa de corespondenţă indicată de Client în Formularul de Intrare în Relaţii cu Banca sau ulterior. ori cu acordul expres al acestora. a organelor de cercetare penala. • La cererea Clientului/Împuternicitului pe Cont. CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI Banca va pastra confidentialitatea. reclamaţiile ulterioare nefiind luate în considerare. dobânzile şi comisioanele aferente operaţiunilor efectuate. atunci cand face dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor comune. sau la solicitarea instantei. contra unui comision. la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont. publica sau divulga prin orice alt mod. Banca va emite lunar extras de cont. fara consimtamantul acestora. in cauzele penale. opţiunea de a primi extras de cont. • Clientul va putea reclama erorile sau omisiunile din extrasul de cont. Banca este obligata sa-i furnizeze acestuia o serie de informatii care sa ateste natura si legalitatea operatiunilor din cont . nu va dezvalui. un card de credit. Banca poate emite extrase pentru zilele în care au fost dispuse operaţiuni. informatii care se refera .DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT Din conditia de parte intr-un contract semnat cu clientul sau. in principal la urmatoarele aspecte : • Banca emite extrase de cont pentru operaţiunile efectuate pe contul Clientului. prin Formularul de Intrare în Relaţii cu Banca. natura şi valoarea operaţiunilor. Aceste extrase sunt puse la dispoziţia Clientului/ Împuternicitului pe Cont la unitatea Băncii unde acesta are deschis contul. la solicitarea procurorului sau a instantei judecatoresti ori.6. 3. credite sau înregistrează descoperit neautorizat de cont.5 .

Persoane fizice utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul nu este definit client in sistemul informatic al bancii. etc. 3. intreruperi ale sistemului informatic. in contact direct cu clientii ) si respectiv supervizorul o utilizeza pentru deschiderea contului curent al unui client nou al bancii.Cerere de deschidere Cont Curent utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul este deja definit client in u sistemul informatic al bancii. Banca va notifica Clientului.dispune liber de nici o constrangere. In acelasi timp in aceste documente sunt prevazute si drepturile si obligatiile bancii . Banca nu va fi responsabila pentru pierderea instrumentelor de plata care nu s-a produs din vina sa. Banca nu este răspunzătoare pentru neîndeplinirea vreunei obligaţii ce-i revine în conformitate cu prevederile prezentelor Conditii Generale Bancare. cu respectarea normelor in vigoare. dacă această situaţie este rezultatul direct sau indirect al unor împrejurări independente de voinţa sau capacitatea Băncii (indisponibilitatea retelei de comunicatie. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANE FIZICE In cele ce urmeaza vom prezenta procedura (tehnica bancara) pe care un consilier de clientela sau un operator de ghiseu universal ( salariati al bancii care isi desfasoara activitate in front office . Banca va presta in favoarea Clientilor sai numai serviciile prevazute expres in autorizatia sa de functionare si nu va raspunde in nici un fel pentru refuzul de a presta alte activitati decat cele prevazute mai sus. -persoanele imputernicite de titular. Asupra sumelor aflate in conturile deschise in evidentele Bancii.desemnare. 7. Aceste documente sun semnate de catre titularul contului si . cu excepţia cazului in care aceste dezvaluiri sunt impuse de lege sau pentru solutionarea disputelor legate de operatiunile cu carduri. asa cum le vom prezenta in continuare. revocare Titularul contului poate desemna imputerniciti ( standard 2 persoane) la unitatea bancii unde este deschis respectivul cont optiune care se inscrie in documentele de deschidere a contului. 102 . -mostenitorii titularului. pot dispune liber.acesta dobandeste toate drepturile si isi asuma toate obligatiile detaliate in formulare.  Imputernicitii . . fara intarziere. limite . urmatoarele persoane: -titularul contului . Am ales procedura practicata intr-o banca de prim rang din Romania tocmai pentru a va familiariza cu modul de lucru dintr-o institutie cu renume si care detine unul dintre cele mai performante sisteme informatice din domeniu. care dovedesc cu certificat de mostenitor sau cu hotarare judecatoreasca aceasta calitate in limita stabilita de aceste documente.in regim de contract cu banca . in limitele stabilite prin imputernicire.De asemenea Banca se angajează să păstreze confidenţialitatea informaţiilor privind posesorul şi operaţiunile cu cardul efectuate de acesta. Acesta procedura se aplica atat pentru conturile in lei cat si pentru conturile in valuta. orice eroare constatata in legatura cu operatiunile efectuate in conturile sale. Un cont curent (CC) poate fi deschis pe baza unuia din urmatoarele doua documente: .) .Formular de intrare in relatie cu banca (FIRB).

doar in cazul in care este desemnat imputernicit pe depozitele respective. Împuternicirea unei persoane să reprezinte Clientul în relaţiile cu Banca rămâne valabilă până la data primirii de către Banca de la Client a unei înştiinţări scrise cu privire la revocarea. prin prezentarea certificatului de deces al acestuia Revocarea persoanelor imputernicite se face pe baza formularului de Imputernicire/ revocare imputernicire. dar numai pe numele titularului .sa efectueze operatiuni prin contul curent sau contul revolving prin intermediul cardului de credit .sa lichideze depozite constituite din contul curent . la care nu au fost desemnati imputerniciti .la data la care Banca este informata cu privire la decesul titularului. in scris. a imputernicitului de catre titular .la data receptionarii efective de catre Banca a revocarii exprese.sa constituie depozite din contul curent respectiv.sa lichideze depozitele clientului constituite prin contul curent respectiv. desemnata de acesta la deschiderea contului sau dupa aceea prin formularele bancii sau printr-un mandat expres formulat. In cazul in care titularul introduce o clauza testamentara pe un cont. mostenitorul desemnat prin respectivul formular va avea acces la disponibilul din cont prin simpla prezentare a actului sau de identitate si certificatul de deces al titularului de cont Potrivit normelor imputernicitii pe cont desemnati prin formularele bancii : • Sunt autorizati : . modificarea acesteia sau până la decesul Clientului. la decesul acestuia. in una din urmatoarele situatii : .Imputernicitul pe cont reprezinta persoana autorizata sa reprezinte titularul contului in relatiile cu banca . . • Nu sunt autorizati sa inchida conturile curente ale titularului sa deschida noi conturi curente in numele titularului sa solicite credite in numele titularului sa desemneze/ revoce imputerniciti pe conturile titularului Aceste operatiuni pot fi efectuate in numele clientului numai in baza unui mandat autentic expres acordat in acest sens. de catre titular. Imputernicirea isi inceteaza valabilitatea . 103 . Imputernicitii pot fi definiti pe baza unuia din urmatoarele formulare : •Formular de intrare in relatii cu banca (FIRB) utilizat atunci cand deschiderea de cont se realizeaza pe baza acestui formular si titularul nu desemneaza decat un singur imputernicit • Imputernicire / revocare imputernicire utilizat atunci cand deschiderea de cont curent se realizeaza pe baza Cererii de deschidere cont curent sau daca titularul desemneaza mai mult de un imputernicit • Formulare de emitere carduri ce contin o rubrica ce permite desemnarea unui utilizator autorizat (imputernicit pe contul curent si posesor de card) Imputernicirea / revocarea este valabila de la data semnarii pana la o modificare ulterioara a imputernicitilor la solicitarea titularului .

Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica . în opinia Băncii. inainte de a se deschide contul curent) Inmanati clientului spre completare cererea de deschidere cont curent (daca clientul doreste imputerniciti) Inmanati clientului spre completare Formularul de Imputernicire/ Revocare imputernicire 104 .Încetarea mandatului devine opozabilă Băncii începând de la data informării Băncii (prin prezentarea unui Certificat de deces sau a unei înştiinţări scrise transmise Băncii. Banca este îndreptăţită să solicite orice documente consideră că sunt necesare cu privire la aceste modificări. lucratorul bancar (reamintesc ca poate fi consilierul de clientela sau operatorul de ghiseu universal) va respecta obligatoriu Directiva privind : cunoasterea clientelei. Redam in continuare pasii obligtatorii care sunt parcursi in operatiunea de deschidere de cont asa cum sunt prevazuti in procedura bancii luate ca exemplu ( similar se procedeaza si in alte banci) : “Consilier clientela / operator ghiseu universal efectuati urmatoarele operatiuni tehnice : Verificati identitatea clientului Cautati clientul in sistemul informatic – dupa CNP ( pentru definirea clientilor in sistemul informatic se utilizeaza procedura “Intrare in relatii cu banca – persoane fizice” .1. ca urmare a neaducerii la cunoştinţa Băncii a oricărei restricţii sau limitări în ceea ce priveşte Împuternicitul acestuia pe Cont. In momentul aplicarii prezentei proceduri. prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism. Banca are dreptul de a bloca accesul Împuternicitului pe Cont la contul Clientului până la soluţionarea disputei dovedită prin preze.). 3. limitele sau revocarea acestuia. Clientul este răspunzător faţă de Bancă pentru orice pierdere suferită de aceasta. împiedică stabilirea Împuternicitului pe Cont în ce priveşte desemnarea. În cazul în care apare o dispută sau o situaţie conflictuală de orice natură care.7.

105 .7.Efectuati si retineti o fotocopie a actului de identitate pentru imputernicit Cautati in baza de date existenta imputernicitilor (-cautare dupa CNP) Inregistrati drept clienti noi imputerniciti care nu au fost gasiti in baza de date si retineti (notati) numerele de client generate de aplicatia informatica Inmanati clientului un exemplar al Cererii de deschidere cont curent / Formularului de Imputernicire / Revocare Imputernicire.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice. dupa caz Deschideti contul curent in aplicatia informatica si completati eventuala clauza testamentara Nota : Pentru depuneri mai mari de 15 000 EUR. efectuata de persinal de specialitate . Incheiat procedura. Arhivati formularul de intrare in relatii cu banca / cererea de deschidere de cont curent/ Formularul de Imputernicire/ Revocare Imputernicire si fotocopia actelor de identitate (client + imputernicit) la Dosarul Formulare de deschidere cont curent (Arhivarea documentelor se va face in ordine cronologica). Aplicand propriile principii de control si prudentialitate (si in context de cunoastere a clientului si cu acesta ocazie ) banca a organizat o supervizare a operatiilor de deschidere de cont . clientul trebuie sa completeze Declaratia Bona Fide conform programului de cunoastere a clientelei.2.” 3. dupa caz Semnati si stampilati Cererea de deschidere de cont curent si Formularul de Imputernicire / Revocare imputernicire.

conform conturilor deschise in IBA 3 IBANK Formulare deschidere cont curent Supervizor La sfarsitul zilei 106 .Teller .Pentru simplificarea expunerii am sistematizat in tabelul urmator procedura de supervizare prin gruparea operatiunilor supuse acestui proces .IBANK .Operator ghiseu universal.salariat careia i s-a atasat un cod de acces si operare in sistemul informatic (poate sa fie autorizat un acces total sau numai in anumite tipuri de aplicatii) NR CRT. .este denumirea sistemului informatic utilizat . dupa caz. Semnificatia prescurtarilor este urmatoarea: . Operatiune Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii 1 Verificarea existentei clientului in IBANK. persoanele care sunt desemnate si modalitatile de realizare a verificarilor . in scopul definirii anterioare a acestuia IBANK Consilier clientela / OGU In momentul efectuarii operatiei 2 Verificarea definirii IBANK imputernicitilor conform Formular de intrare in Formularului de intrare in relatii relatii cu banca / Consilier clientela cu banca / Formularului de Formular de Imputernicire /Revocare Imputernicire / Imputernicire Revocare Imputernicire In momentul efectuarii operatiei Verificarea existentei Formularelor de deschidere cont curent (formular de intrare in relatii cu banca sau Cererea de deschidere cont curent) semnate de consilierul de clientela /operatorul de ghiseu universal. sursa informatiilor .OGU .

NR CRT. Operatiune Verificarea existentei Formularelor de desemnare imputerniciti corespunzatoare (Formulare de intrare in relatii cu banca sau formularul de imputernicire / Revocare 4 Imputernicire) Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii Verificarea existente fotocopiilor dupa actul de identitate al titularului si ale 5 eventualilor imputerniciti Verificarea existentei semnaturii clientului pe Formularul de deschidere de cont curent (dupa caz. Formularul de intrare in relatii cu banca sau Cererea de deschidere cont curent) / Formularul de Imputernicire 6 / Revocare Imputernicire Formular de intrare in relatii cu banca Formular de Imputernicire / Revocare ImputernicireFotocopii acte de identitate Formulare deschidere cont curent Formular imputernicire / Revocare Imputernicire Formular de intrare in relatii cu banca Cerere de deschidere cont curent Formular imputernicire / Revocare Imputernicire Supervizor La sfarsitul zilei Supervizor La sfarsitul zilei Supervizor La sfarsitul zilei 107 .

daca este posibil 108 . Operatiune Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii Verificarea existentei operatiunilor aferente conturilor constituite pe 7 jurnalul tellerului Jurnalul tellerului Consilier clientela Supervizor La sfarsitul zilei Verificarea arhivarii corespunzatoare a tuturor 8 documentelor Dosar Actele zilei Dosar Formulare de deschidere cont curent Dosar operatiuni mai mari de 10 000 Eur Dosar Formulare de Imputernicire / Revocare Imputernicire IBANK Formular deschidere cont curent Formular de imputernicire / Revocare imputernicire Supervizor La sfarsitul zilei Reglarea erorilor 9 constatate Consilier clientela Supervizor La sfarsitul zilei sau ulterior.NR CRT.

. Banca nu poate fi facuta raspunzatoare pentru eventualele prejudicii cauzate ca urmare a necomunicarii in timp si in conditii de siguranta a modificarilor/completarilor aparute . . . spezelor si dobanzilor.  Obligatiile Clientului .sau la ghiseul Bancii. . Alimentările în valută se efectuează. extrasul de cont. asa cum este el afisat la sediile acesteia . . pentru ambele parti se nasc drepturi si obligatii .sa cunoasca si sa respecte prezentele conditii de efectuare a operatiunilor in cont . .sa primeasca.sa-si alimenteze contul prin depuneri in numerar la unitatile Băncii (numai in valuta contului) sau prin viramente din alte conturi.sa achite comisioanele. .pentru protejarea intereselor sale. numai dupa achitarea catre Banca a tuturor sumelor datorate. din afisarile existente la sediile Bancii . . Clientul se obliga sa informeze neintarziat Banca privind orice instrument de plata pierdut. stabilita conform reglementarilor Bancii . spezele si dobanzile bancare aferente operatiunilor efectuate.3.sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 30 zile lucratoare de la data emiterii acestuia .sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din cont.sa efectueze lunar operatiuni pe cont. deschise la Bancă sau la alte bănci. pe care .sa solicite inchiderea contului. acestea trebuie sa fie corect completate si sa reflecte operatiuni reale. el sau imputernicitul sau. . . Precizam faptul ca documentele ce se intocmesc si semneaza de catre banca si clientul sau la deschiderea de conturi imbraca forma si autoritatea unui contract .este raspunzator fata de Banca pentru orice pierdere suferita de aceasta. aflate in vigoare . Clientul fiind raspunzator pentru aceasta . astfel incat aceasta sa ia masurile necesare pentru imposibilitatea utilizarii ulterioare a respectivelor mijloace de plata. .sa-si declare obligatoriu si corect datele privind identitatea si domiciliul . clientul are obligaţia efectuarii unei alimentări cel puţin la nivelul descoperitului neautorizat de cont (dacă e cazul) . pe scurt le precizam in continuare : Drepturile Clientului .sa respecte zilele bancare lucratoare si programul de lucru cu publicul al Bancii. .sa se informeze cu privire la modificarile intervenite in nivelul comisioanelor. Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor. . din care . la adresa de corespondenta a Clientului. 109 . tinand cont inclusiv de valoarea comisioanelor aferente . conform reglementarilor in vigoare.sa utilizeze contul deschis la Banca pentru efectuarea de operatiuni folosind formularele standard ale Bancii .3.sa inlocuiasca. ca urmare a neaducerii la cunostinta Bancii a vreunei restrictii sau limitari in ceea ce priveste Clientul sau contul . in termen de 5 zile lucratoare de la data modificarii respective. furat.sa primeasca dobanda pentru disponibilul pastrat in cont. conform Ghidului principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si Listei de dobanzi in vigoare existente la sediile Bancii.7.în cazul existenţei unui descoperit de cont. cu condiţia respectării prevederilor Regulamentului Valutar al Bancii Nationale a Romaniei si a reglementarilor cu privire la operatiunile valutare. cu exceptia cazului in care exista conventii prin care s-a stabilit alt nivel al acestora . . . distrus sau anulat. actele prezentate la Banca pentru deschiderea contului. in cazul modificarii acestora.

- titularul de cont va despăgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de aceasta, care au rezultat din încălcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de catre Client. - Clientul va despăgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de Bancă, în urma stabilirii responsabilităţii financiare a acestuia pentru refuzurile de plata ; - Clientul autorizeaza Banca să recupereze din depozitul colateral constituit (daca e cazul), sumele reprezentând obligaţii de plată proprii, nerambursate în termen de 30 zile calendaristice de la data solicitării in scris primite din partea Băncii ; Drepturile Bancii - sa efectueze in conturile Clientilor sai, operatiunile bancare dispuse de acestia in scris sau prin alte mijloace convenite intre Banca si Client, in limita disponibilului din cont si cu respectarea normelor proprii de lucru si a regulilor si uzantelor bancare interne si internationale ; - sa debiteze contul cu valoarea tranzacţiilor efectuate în altă valuta decât cea a respectivului cont, pe baza cursului de schimb utilizat de Banca si comunicat Clientului prin extrasul de cont; Banca poate decide aplicarea unei marje suplimentare la cursul de schimb, in functie de evolutia cursului oficial de schimb ; - sa nu se angajeze cu fondurile sale proprii in efectuarea operatiunilor dispuse de Client, neputand fi facuta raspunzatoare pentru consecintele rezultate ca urmare a neefectuarii operatiunilor din lipsa de disponibilitati in contul Clientului ; - sa ia in consideraţie orice plată efectuată de Client in favoarea sa, de la data inregistrarii sumei in respectivul cont ; - cazurile in care sumele aflate in contul Clientului din care este dispusa operatiunea sunt indisponibile din temeiul unui titlu executoriu (sau in alt mod legal), nu se vor considera neexecutare a obligatiilor contractuale asumate de catre Banca ; - sa reconsidere relatia cu Clientul daca contul sau curent prezinta un sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent in moneda contului) si lipsa de miscari pe o perioada de 6 luni; In acest caz Banca isi rezerva dreptul de a inchide conturile curente ale Clientului, dupa verificarea existentei produselor active atasate respectivului cont curent; - sa blocheze contul curent al clientului in cazul nealimentarii descoperitului de cont timp de 3 luni consecutiv, precum şi în cazul înregistrării de descoperit neautorizat de cont curent; - Banca este indreptatita, in mod unilateral si fara nici o notificare prealabila, sa inchida orice cont al Clientului daca acesta nu respecta conditiile de functionare ale contului impuse de Banca, prevederile legale in vigoare sau normele de lucru ale acesteia ; - sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in cont, creditele şi / sau descoperitul de cont acordat precum si comisioanele, spezele aferente operatiunilor efectuate in numele Clientului si sa il informeze pe acesta de schimbarile survenite prin afisarea in locuri special amenajate din incinta Bancii ; - sa retina din contul Clientului, comisioanele, dobanzile, spezele bancare si ratele de credit restante si scadente, fara avizarea prealabila a acestuia; - sa efectueze plati din conturile deschise, fara acordul titularului, pe baza de hotarari judecatoresti ramase definitive si a altor titluri executorii prevazute de lege sau pentru corectarea erorilor constatate la verificarea operatiunilor in cont ; 110

- Banca este autorizata sa plateasca, la cererea organelor de drept, sumele care se cuvin bugetului statului sau bugetelor locale, precum si cele dispuse prin hotarari judecatoresti sau de arbitraj, definitive si executorii ; - sa solicite Clientului documente privind scopul si natura serviciilor bancare ce urmeaza a se derula prin intermediul Bancii ; - sa refuze efectuarea oricarei operatiuni in cont in cazul in care documentele care stau la baza acesteia prezinta elemente de natura sa creeze suspiciuni, atat cu privire la persoanele care actioneaza in numele Clientului, cat si cu privire la documentele aferente ; - sa nu execute ordinele Clientilor, in cazul in care acestia prezinta Bancii instrumente de plata avand potential fraudulos, producand riscuri de plata, inclusiv acele instrumente care pot afecta finalitatea decontarii, acestea intrand sub incidenta sanctiunilor legale prevazute de actele normative in vigoare ; - sa refuze deschiderea de conturi sau efectuarea de operatiuni dispuse de Clienti, respectand politica Bancii de acceptare a Clientelei ; - Banca este îndreptăţită să înceapă procedura legală de recuperare a obligaţiilor de plată ale Clientului, cu suportarea de către acesta a cheltuielilor facute de catre Banca pentru recuperarea acestor datorii in cazul în care nu exista un depozit colateral sau depozitul colateral constituit nu acopera în totalitate datoriile Clientului fata de Banca sau in orice alt caz de nerespectare a obligatiilor de plata prevazute in prezentele Conditii Generale Bancare; - sa transmita catre SC Biroul de Credit SA informatiile de risc, precum si informatii referitoare la produsele de creditare, activitatea frauduloasă şi informaţiile legate de inadvertenţele din documentele / declaraţiile înregistrate pe numele Clientilor sai, in vederea prelucrarii si consultarii ori de câte ori este necesar; - Banca este exonerata de orice raspundere in caz de forta majora. Obligatiile Bancii - Banca garanteaza executarea corecta si in timp util, conform instructiunilor Clientului , a operatiunilor in lei sau valuta, daca : documentele tipizate prezentate Bancii sunt completate si semnate in mod corespunzator; soldul contului permite operatiunea; suma din contul Clientului nu este indisponibilizata de existenta unor restrictii dispuse de autoritatea judecatoreasca competenta sau de un organ al statului; Clientul nu are datorii scadente neachitate fata de Banca; - operatiunea este conforma cu regulamentele bancare in vigoare; - Banca realizează cunoaşterea clienţilor potrivit Normei BNR nr.3/2002, cu modificările ulterioare, privind standardele de cunoaştere a clientelei şi conform normelor proprii in vigoare. - Banca se obliga sa suporte: plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul Banci Nationale a Romaniei - aflat in vigoare - privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; plata unei penalitati de 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat prevederile in vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. 111

3.8. INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE Si acest moment al colaborarii dintre o banca si clientul sau se supune unor reguli precise , insusite si acceptate , asa cum prezentam mai inainte, de catre ambele parti in momentul semnarii Conditiilor Generale Bancare. In sinteza aceste reguli sunt urmatoarele: - Clientul poate solicita închiderea contului, printr-o cerere semnată şi prezentată Băncii. - Închiderea contului va fi efectuată numai după achitarea de către Client a tuturor sumelor pe care le datorează Băncii (închiderea se va efectua cu condiţia ca respectivul cont să nu aibă produse active ataşate). - În cazul în care există un card un card de debit ataşat contului curent, sau in cazul cardului de credit, închiderea contului la solicitarea clientului se va face la 30 de zile de la stoparea cardului. - Clientul nu poate solicita închiderea contului în cazul în care asupra contului s-a dispus masura indisponibilizării în condiţiile legii. - Odată cu închiderea contului, Clientul are obligaţia de a reglementa situaţia produselor şi serviciilor ataşate contului respectiv. - În cazul în care este prevăzută o clauză testamentară pe un cont, la decesul Clientului, beneficiarul clauzei va avea acces la disponibilul din cont prin prezentarea actului său de identitate şi a Certificatului de deces al Clientului. - În cazul în care nu este prevăzută o clauză testamentară pe un cont, la decesul Clientului, sumele aflate în cont se vor elibera numai persoanelor numite în Certificatul de Moştenitor şi numai în limitele prevăzute în acesta. (aceste persoane vor prezenta de asemenea şi actele de identitate precum şi Certificatul de Deces al Clientului). - În cazul în care Băncii i se aduce la cunoştinţă despre decesul Clientului, prin prezentarea de către orice persoană interesată a Certificatului de Deces al clientului, Banca are dreptul să blocheze contul până la îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus. - În situaţia în care există mai mulţi moştenitori (cu Certificat de Moştenitor), Banca nu va putea desfiinţa depozitul decât cu acordul tuturor moştenitorilor. - Dacă este prevăzută o clauză testamentară pe cont nemenţionată în Certificatul de Moştenitor, iar beneficiarul acesteia nu sa prezentat la Banca pentru a dispune de sumele din cont, Banca are dreptul să blocheze contul, până la prezentarea unui Certificat de Moştenitor rectificat / completat sau a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în acest sens. - Banca îşi rezervă dreptul să închidă orice cont curent / cont revolving al Clientului în oricare din următoarele cazuri: - întârzieri sau refuzul de prezentare a documentelor conform solicitării Băncii sau a modificărilor acestora; - apariţia a 2 incidente de plată; - relaţii deficitare Bancă-Client; - neprezentarea documentelor justificative aferente tranzacţiilor ordonate sau prezentarea acestora într-o formă necorespunzătoare; - nerespectarea Contractului şi/sau a prevederilor legale în vigoare. - inexistenta oricăror operaţiuni în cont curent pe o perioadă de 6 luni; 112

Închiderea contului pentru cazurile enunţate mai sus va fi notificată Clientului cu 10 zile lucrătoare înainte de închiderea efectivă a contului ; - Până la data închiderii efective a contului, Clientul va reglementa situaţia sumelor aflate în respectivul cont, şi anume va dispune transferarea sumelor într-un alt cont sau retragerea lor în numerar. În cazul în care Clientul nu optează pentru una din aceste două variante până la data închiderii efective a contului, Clientul declară că a luat cunoştinţă şi este de acord ca Banca să închidă contul automat pentru sumele mai mici de 15 EUR (sau echivalentul în lei sau altă valută) aflate în respectivul cont. - Banca poate închide contul curent al Clientului, fără nici o notificare prealabilă, în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: - cont curent cu sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent în moneda contului); - inexistenţa oricăror operaţiuni în cont curent pe o perioadă de 6 luni; - inexistenţa produselor active ataşate respectivului cont curent. 3.9. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANE JURIDICE Urmeaza aceleasi principii de cunoastere si selectare a clientelei , operatiunea concretizandu-se prin completarea si semnarea unui Formular de deschidere cont curent – Persoane Juridice . Acest formular contine date de identificare in forma si structura modelului de mai jos , iar pe verso sunt precizate drepturile si obligatiile partilor in utilizarea conturlor curente . Prezentam mai jos continutul acestui formular: Unitatea bancara : _________

Nr. Cont: ________

Moneda _________

FORMULAR DE DESCHIDERE CONT CURENT PERSOANE JURIDICE Denumire societate _______________ Cod fiscal ____________________ Rezidenta__________  Societãţi de asigurare  Administraţii  Altele

Tara de provenienţã ____ Limba de corespondenţã __ Tip client : Intreprinderi _______  Bãnci

 Instituţii financiare

Forma de proprietate

: Stat  Mixtã  Privatã  Comunã  Cooperatistã  Altele 113

Sector economic :

Agriculturã  Industrie / Construcţii  Comerţ şi alte servicii  Administraţie publicã  Altele ________ Normalã  In litigiu 

Finanţe, bãnci, asigurãri 

Situaţie juridicã

:

Reorganizare 

Adresa principalã (sediu societate) Numele str\zii* ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______ Ap. ____ Sector / jude] _________________Localitatea ____________________ Cod poştal ___________ Tara_________________

Adresa de contact (pentru transmiterea extrasului de cont la cerere şi acţiuni de marketing) Numele str\zii ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______ Ap. ____ Sector / judeţ _________________Localitatea ____________________ Cod poştal ___________ Tara_________________ Date de contact Reprezentant __________________________ CNP ___________ Funcţia _______________ Domiciliu : Telefon fix _________ Mobil ____________Fax ________ E-mail __________

Loc de muncã : Telefon fix __________ Mobil ___________ Fax ________ E-mail __________

Semnatura bancii_____________

Semnaturã şi ştampilã client ____________

114

sa efectueze operatiunile dispuse de client cu respectarea reglementarilor legale in vigoare. timp de 6 luni consecutiv. .sa mea cntinonfidentialitatea in legatura cu operatiunile si conturile clientului.sa refuze efectuarea de plati in cazul inexistentei disponibilului in cont sau in cazul in care instrumentele de plata nu sunt completate conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare.sa inchida din proprie initiativa conturile: . stabilita de banca.in lei: daca nu vor avea un rulaj creditor mediu de minim 10.  Drepturile clientului: .in valuta: dupa expirarea termenului de 6 luni de la momentul soldului contului in valuta sub limita de 25 USD sau echivalent. la ghiseul bancii.sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in contul curent si comisioanele aferente operatiunilor efectuate in numele clientului. Pe verso-ul formularului sunt inscrise dreprturil si obligatiile partilor contractante ( banca si clientul persoana juridica ) precum si documentele pe care clientul trebuie sa le prezinte la solicitarea bancii atunci cand solicita deschiderea de cont. in termen de 5 zile lucratoare de la data modificarii respective.000 lei. .sa achite comisioanele si spezele bancare aferente operatiunilor efectuate si sa se informeze cu privire la modificarile intervenite la acestea din afisarile existente la sediile bancii.9. acestea trebuie sa fie corect completate si sa reflecte operatiuni reale.sa primeasca.Drepturile şi obligaţiile pãrţilor în utilizarea conturilor curente –persoane juridice. .sa utilizeze contul deschis la banca pentru efectuarea de operatiuni folosind documentele tipizate. .000.cunoasterea conditiilor in care se vor efectua operatiunile de incasari si plati in cont si respectarea acestora.Data: __________________ 3. 115 . in cazul modificarii acestora.  Drepturile bãncii: . extrasul de cont aferent operatiunilor inregistrate prin contul curent. actele prezentate la banca pentru deschiderea contului. prin imputernicitii sai.sa primeasca dobanda la vedere pentru disponibilul pastrat in cont.sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 10 zile lucratoare de la data acestuia. . Se oberva faptul ca natura si structura acestor documente contin intregul volum de informatii necesar bancii pentru cunoasterea clientului sub toate aspectele sale.  Obligaţiile clientului: .  Obligaţiile bãncii: .sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din contul curent. .1. . . . .sa inlocuiasca. clientul fiind raspunzator pentru aceasta.

in cazul in care nu a respectat prevederile în vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. In mod practic . daca sediul secundar al unei persoane juridice rezidente nu are statut de sucursala  Certificatul de inregistrare in Registrul Comertului a sucursalelor persoanelor juridice rezidente sau nerezidente  Dovada inregistrarii in Registrul Special. data de Guvern pentru unitatile de interes national si de organele locale ale administratiei de stat pentru unitatile locale  Hotararea judecatoreasca de infiintare/incheierea judecatorului delegat de autorizare a societatilor comerciale  Actul constitutiv. sediul. pe fiecare zi de intarziere. atat pentru societatile comerciale rezidente cat si pentru cele nerezidente  Regulamentul de Organizare si Functionare al regiilor autonome  Actul aditional la Actul constitutiv al persoanei juridice rezidente privind infiintarea unui sediu secundar sau. hotararea organului statutar competent  Actele aditionale la Actul constitutiv si dovada inregistrarii acestora la Registrul Comertului  Hotararea de infiintare a subunitatilor fara personalitate juridica aferente persoanelor juridice nerezidente *  Dovada inregistrarii subunitatilor la Camera de Comert  Actele prin care a fost desemnata persoana care va deschide contul in Romania si care semneaza pentru operatiunile in cont  Actul constitutiv si statutul. pe fiecare zi de intarziere. salariatul bancii solicita clientului sa depuna o data cu cererea de deschidere de cont documentele de mai jos . contractul de societate sau statutul dupa caz. in cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul BNR –aflat in vigoare.. astfel : „ Am depus fotocopii dupã urmãtoarele documente (bifati casutele corespunzatoare documentelor depuse): o Certificat de inregistrare fiscala  Hotararea de infintare a regiilor autonome si societatilor comerciale si agricole cu capital integral de stat sau mixt. in cazul asociatiilor si fundatiilor  Dovada inregistrarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria din circumscriptia teritoriala in care isi au sediul  Certificat de inmatriculare/inregistrare in Registrul Comertului pentru persoanele juridice rezidente  Copie legalizata la notariatul din tara de origine dupa inregistrarea la Camera de Comert sau organizatia autorizata a persoanei juridice nerezidente. in cazul fundatiilor si asociatiilor  Acte de identitate ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont 116 . precum si traducerea legalizata a acesteia in limba romana  Certificatul de inmatriculare in Registrul Societatilor Agricole  Certificatul de inscriere de mentiuni in Registrul Comertului privind infiintarea sediului secundar.sa suporte plata unei dobanzi de intarziere de minim 0. banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora .2.in forma ceruta de norme si . dupa caz. . banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora . forma juridica.privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. impreuna cu clientul . 3. le bifeaza in casutele din formular . identitatea administratorilor/directorilor si prevederile care reglementeaza competentele de angajare a entitatii de catre acestia. din care sa rezulte denumirea.sa suporte plata unei penalitati de minim 0.9. Documentele necesare deschiderii contului curent al persoanelor juridice.05% din valoarea platii de mare valoare.1% din valoarea platii de mare valoare. tipul si natura activitatii.

constituie acceptul acestuia pentru modificarea clauzelor. daca survine vreo modificare in cadrul legislativ. .Încetarea valabilităţii contractului devine efectivă numai după rambursarea tuturor obligaţiilor de plată ale Clientului faţă de Bancă . aceasta trebuie sa aduca la cunostinta Clientului schimbarile survenite.omisiunea de notificare a oricăror modificări ale clauzelor contractului Client – Banca cu 30 zile inainte de data intrarii in vigoare a acestora. .încălcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de către Client .Incorectitudinea datelor personale declarate de Client. MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT – BANCA  Modificarea clauzelor contractului Client – Banca este un proces delicat care presupune : .  Rezilierea contractului Client – Banca .Clientul recunoaşte dreptul Băncii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca. prin intermediul extrasului de cont sau altă formă de comunicare .Neexprimarea dezacordului de catre Client în termen de 30 de zile de la data notificării. .11. Nota :Actele autentice prezentate de persoanele juridice nerezidente vor trebui sa aiba aplicata apostila autoritatii competente in tara din care provin documentele „Incheiat procedura” 3. din motive tehnice/informatice..Contractul este reziliat de drept. de securitate si/sau financiare .10.Orice astfel de modificare intră în vigoare la 30 zile după ce aceasta a fost comunicată Clientului . . COMUNICAREA CLIENT – BANCĂ 117 .Ca urmare a dreptului Bancii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca. 3. fără nici o altă formalitate în următoarele situaţii: .Fiecare parte contractantă are dreptul de a rezilia prezentul contract cu condiţia prezentării unui preaviz de 30 de zile. .   Fisa cu specimene de semnaturi ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont Actul de numire in functie a conducatorului unitatii Imputernicirea speciala. . . autentificata la notariatul din tara de origine data de persoanele juridice nerezidente cu sau fara scop lucrativ unei persoane fizice sa o reprezinte in Romania si traducerea legalizata a acesteia in limba romana. celeilalte părţi .

Cu alte cuvinte cazul de forţă majoră este orice eveniment imprevizibil. inevitabil şi independent de voinţa uneia dintre părţi. inclusiv extrase de cont. intre care mentionam : . nu depind si nu pot fi controlate obiectiv de catre acestia .Clientul se va asigura întotdeauna că notificările sale transmise Băncii vor ajunge la destinaţie în termenul prevăzut pentru a putea fi luate în considerare de către Bancă. . In ultimi ani problema comunicarii intre client si banca a capatat o importanta deosebita cu aspecte extrem de nuantate .eficienta.. cunosc extrem de bine piata bancara cu toate coordonatele ei de concurenta. pe de o parte bancile si-au sporit masiv oferta de produse si servicii . fax. 118 . etc).: calamităţi naturale.Scrisoarea recomandată va fi transmisă de către Client la unitatea unde are deschis contul curent / contul revolving. sau cauzele unor imprejurari nonperformante in relatiile dintre cei doi nu sunt produse . şi nici în ceea ce priveşte deteriorarea sau alte erori ce se pot produce în timpul transportului/transmisiei.Documentele redactate în limbi străine vor fi prezentate Băncii împreună cu traducerea legalizată în limba română. preturi . greve. care o împiedică în mod absolut să îşi îndeplinească total sau parţial obligaţiile contractuale (ex. au transformat-o fundamental calitativ si au asezat-o intr-un cadru tehnic si informativ fara egal pana acum. conform prevederilor prezentelor condiţii.  Forta majora reprezinta o conditie contractuala importanta intre banca si client avand rolul de a clarifica extinderea in tim si spatiu a lipsei de responsabilitate a fiecarui partener atunci cand fenomenele . . Informarea clienţilor se va realiza prin afişarea la sediile unităţilor Băncii.sunt avizati asupra ofertei de produse si servicii bancare . Pe de alta parte clientii bancari sunt din ce in ce mai bine pregatiti sa solicite .  Fondurile deţinute de Client în conturile deschise la Bancă sunt garantate în limita plafonului de garantare comunicat de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar conform legislaţiei în vigoare. . de către Client. război Banca şi Clientul nu sunt răspunzători pentru nici o pierdere datorată perturbării operaţiunilor din cauză de forţă majoră.etc De aceea bancile isi perfectioneaza nu numai „discursul comecial” ci si pe cel cel de parteneriat ridicat in mediul bancar si de concurenta la cotele de calitate ale dialogului intre adevarati gentlemeni In termenii actuali ai procedurilor si tehnicilor bancare comunicarea client banca contine cateva reguli precise . . dacă aceasta din urmă posedă o copie a comunicării semnată de Client sau dacă respectiva corespondenţă este evidenţiată într-un document de expediere semnat de poştă sau de către societăţi cu activitate de curierat sau mandat poştal.Transmiterea corespondenţei către Client de către Bancă va fi considerată efectuată. sa-si argumenteze si sa sustina cererea de finantare . . e-mail.Corespondenţa adresată Băncii de către Client se va realiza prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin alte mijloace acceptate de Bancă (în funcţie de modalitatea convenită cu Banca prin contractele/formularele aferente produselor/ serviciilor) şi puse la dispoziţia clienţilor săi (TelVerde. intrucat .Corespondenţa transmisă Clientului de către Bancă este considerată ca fiind corect adresată. .Banca nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte consecinţele întârzierilor şi/sau pierderilor de documente sau corespondenţă. dacă aceasta a fost expediată la ultima adresă comunicată Băncii.

119 . partea afectată va comunica apariţia cazului de forţă majoră prin telefon sau fax.Litigii . co-împrumutat sau girant (în cazul contractelor de credit). în calitate de: reprezentant/ocrotitor legal (în cazul contractelor încheiate cu minori). În caz contrar. au luat la cunoştinţă şi sunt de acord cu conţinutul acestora.. Ghidul principalelor comisioane în lei şi valută pentru persoane fizice şi Lista de dobânzi. o data cu semnarea acestuia in contextul si pe baza Conditiilor Generala Bancare pentru persoane fizice se inscriu si se convin unele dispozitii cu caracter de clarificare absoluta a angajamentelor asumate de cei doi parteneri la actul bancar. aceasta se va soluţiona de instanţa de judecată competentă în raza căreia se află situată unitatea Băncii unde Clientul are deschis contul. Relaţiile dintre Bancă şi Client sunt guvernate de legislaţia română. în termen maxim de 5 zile calendaristice.În caz de forţă majoră. Orice dispută se va rezolva pe cale amiabilă de părţile semnatare.Clientul/Împuternicitul pe Cont declară că informaţiile cuprinse în toate documentele furnizate Băncii sunt reale având în vedere că declaraţiile false sunt pedepsite conform Codului Penal. şi că a luat cunoştinţă şi este de acord cu conţinutul acestora.Clientul/Împuternicitul pe cont confirmă că a primit un exemplar din Condiţiile Generale Bancare pentru Persoane Fizice. declară că au primit un exemplar din prezentele Condiţii Generale Bancare pentru Persoane Fizice. . Pentru exemplificare retinem : . etc.Toate persoanele care sunt parte în diferite contracte încheiate cu Banca.DISPOZITII FINALE In incheierea contractului dintre client si banca sa . . supunându-se dispoziţiilor aplicabile din prezentul document. 3.  Legea aplicabila . prin scrisoare recomandată sau prin prezentarea la Bancă. utilizator autorizat (în cazul contratelor de carduri).12 . urmând ca în următoarele 15 zile calendaristice să transmită Certificatul eliberat de către autorităţile competente privind cazul de forţă majoră.

CAPITOLUL IV CUNOAŞTERE A CLIENTELEI 120 .

II . PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR III. CUNOAŞTERE A CLIENTELEI.I . COMBATEREA UTILIZĂRII BĂNCII ÎN SCOPUL FINANŢĂRII ACTELOR DE TERORISM 121 .

sub forma SUSPECTE partenerilor3. În funcţie de rezultatele analizei efectuate de salariatul Băncii la intrarea în relaţia cu Banca a clientului.1. instiţiile de credit sunt expuse riscurilor ca serviciile oferite clienţilor să fie folosite în efectuarea de tranzacţii suspecte. va prezentam modul concret in care o institutie de credit multinationala a solutionat aceste probleme. 20 . 4.Consideraţii spălare a banilor şi finanţarea actelor de terorism. afaceri şi nuevidenţelorrînd asupra imaginii şi autorităţii Băncii pe piaţa financiară.risc ridicat (RR). apariţia riscului de spălare a banilor şi anumite situaţii. sine. riscul legal. Monitorizarea şi analizade supraveghere sau monitorizare neadecvată a acestora. III.5 Operaţiuni cu numerar Interesul de fonduri externe 1. Riscul reputaţional este un risc major pentru bănci care poate apărea ca urmare a implicarii acestora în activităţi de spălarea banilor sau în finanţarea unor acte de terorism.7 Atitudinea ce legale derulate prezenţa şi totodată. ca exemplu.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOAŞTERE A CLIENTELEI.risc standard (RST) . cît şi unul indus. cauzat de efectele determinate asupra Băncii. de finanţare Sensibile sau suspecte a actelor de terorism. prin lipsa operaţiunilor finanţarea actelor de18-19 terorism. pornind de la modul de abordare a lor pana la strategiile .2 Circuitul decizilor şi raportarea operaţiunilor suspecte . riscul financiar. prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism am ales . pot 18 determina în4. 19 .4.6 Transferurilegitim al unei institutii de credit este de a asigura desfăşurarea normală a operaţiunilor bancare ce au la bază tranzacţii economicetrebuie adoptată înde clienţi unor tranzacţii a evita implicarea Băncii în operaţiuni de spălare a banilor sau de 1.risc standard în observaţie (RSO) 1. COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI Riscul de generale . Aceste activităţi ilegale ar putea produce daune deosebit de grave pentru bancă şi angajaţii ei şi ar afecta1. MONITORIZAREA CLIENŢILOR ŞI A OPERAŢIUNILOR Riscul de PRIN a banilor SCOPUL DETECTĂRII DERULATEspălareBANCĂ INşi finanţarea actelor de terorism poate avea un impact considerabil asupra valorii Băncii atît ca impact înTRANZACŢIILORpierderilor directe.8 Supravegherea conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora negativ credibilitatea lor. sau orice alt risc definit în normele şi procedurile de lucru ale BRD.a clientelei. Pentru a realiza o expunere completa si complexa a acestor importante probleme .1 Responsabilităţi. cu fonduri rezultate 16 din activităţi ilicite. IV. fapte incriminate de legislaţia în vigoare.risc scăzut (RSC).1. personalului acestuia. 1.1 CONSIDERAŢII GENERALE În activitatea pe care o desfăşoară. 1. riscurile pot fi catalogate în următoarele grade : de cunoaştere RESPONSABILITĂŢI V. tehnicile si procedurile moderne utilizate in procesul de cunoastere a clientelei . este un risc major şi este determinat de relaţiile pe care Banca le desfăşoară cu clienţii care folosesc produsele şi serviciile oferite de aceasta în efectuarea de tranzacţii suspecte. 1. cu fonduri rezultate din activităţi ilicite. pe baza măsurii adecvateORGANIZARE. de Actualizarea în ultimul Riscul de imagine. fapte incriminate de legislaţia în vigoare.3 Întocmirea şi păstrarea evidenţelor 21 122 .

tipurile de produse si servicii care pot fi furnizate fiecarei categorii de clientela. Companiile bancar – financiare multinationale completeaza instructiunile in acest domeniu cu reglementări proprii referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului care se aplica în toate unităţile membre ale Grupului indiferent in ce tara isi desfasoara acestea activitatea. prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism sunt . Răspunderea pentru respectarea dispoziţiilor prezentei directive. revine directorilor entităţilor băncii. • continutul masurilor-standard. In acest scop sunt elaborate instructiuni ( directive) pentru asigurarea protecţiei împotriva tranzacţiilor ce au ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism şi instituirea unui mod unitar de acţiune. este cel de risc standard. se va avea în vedere că pentru orice client (în afara condiţiilor specifice pravăzute de lege) se va aplica măsura standard de cunoaştere a clientelei.2. creşte şi gradul de risc. La elaborarea acestora se are în vedere cadrul legislativ şi normativ în domeniu din tara unde fuctioneaza institutia de credit . SCOP.1. respectiv pentru trecerea dintr-o categorie de clientela in alta. procedurile graduale de acceptare si nivelul ierarhic de aprobare a acceptarii clientilor in functie de gradul de risc asociat categoriei in care sunt incadrati. METODOLOGIE .  Elementele Programului bancii de cunoaştere a clientelei. urmatoarele : • politica de acceptare a clientilor. Nerespectarea prevederilor prezentei directive reprezintă un risc de non-conformitate major. masurilor simplificate si masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei pentru fiecare dintre categoriile de clientela si de produse ori tranzactii supuse acestor masuri. precum şi pentru realitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise Centralei potrivit reglementărilor în acest domeniu. care poate atrage sancţiuni contravenţionale şi judiciare din partea organelor de reglementare/supraveghere şi constitue abatere gravă de la Codul de Deontologie al Băncii.PROGRAMUL BANCII. iar gradul de risc asociat în acest caz (în condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele acestei măsuri). 4. • proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de clienti in scopul detectarii tranzactiilor neobisnuite si tranzactiilor suspecte. Instrumentul prin care operează şi se face cunoscută politica unei banci privind cunoaşterea clientului este Programul bancii privind cunoaşterea clientelei. OBIECT . conducerea companiei impune ca toate unităţile Grupului să aplice strategii şi proceduri care să constitue un mijloc de apărare eficace în lupta împotriva spălării banilor sau finanţării unor acte de terorism. Pe măsura ce sunt identificate elemente care necesită o cunoaştere suplimentară a clientului. prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism. prin care sa se stabileasca cel putin categoriile de clientela pe care institutia isi propune sa le atraga. Pentru a fi în măsură să se protejeze împotriva riscurilor majore. 123 . • proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor pentru incadrarea acestora in categoria de clientela corespunzatoare. chiar dacă prin decizii au fost desemnaţi salariaţi cu responsabilităţi pe linia prevenirii spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii în finanţarea actelor de terorism.În mod curent la încadrarea pe categoria de risc corespunzătoare.

656/2002. 124 . cand sunt culese si alte informatii suplimentare . - continuă apoi cu deschiderea contului .  Obiectul Programului Bancii :este de cunoaştere a clientelei. care sintetizate se prezinta astfel : începe cu etapa premergatoare deschiderii contului prin preluarea şi înregistrarea tuturor informaţiilor necesare identificării clientului. Programul Bancii se desfasoara si se aplica intr-o anumita succesiune de faze . prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii în scopul finanţării actelor de terorism adoptat cadrului legislativ şi normativ în vigoare. • modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare. si HG 595/2008)si in care aplicarea acestora nu este supravegheata de o maniera echivalenta celei reglementate prin legislatia precizata. • standardele pentru angajare si programe de pregatire a personalului in domeniul cunoasterii clientelei. - se desfasoara permanent prin monitorizarea permanentă de către salariaţii bancii a operaţiunilor dispuse de client si operate prin conturile acestora. In acest mod se creaza posibilitatea identificarii operatiilor care nu corespund cu profilul tranzacţional al clientului sau se încadrează în sfera tranzacţiilor suspecte . echivalente cu cele prevazute in actele normative in vigoare (Legea nr. • proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora. • procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente . în conformitate cu cerinţele legii. precum si stabilirea accesului la acestea.  Scopul Programului Bancii : este asigurarea desfăşurării activităţii băncii.• modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor in si/sau din jurisdictiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta. inclusiv cu legislaţia privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase  Fazele Programului Bancii . inclusiv prin intermediul auditului extern. - acest parcurs conduce la întocmirea evidenţelor corespunzătoare privind cunoaşterea clientelei şi la consolidarea atitudinii ce trebuie adoptată în prezenţa unor tranzacţii sensibile sau suspecte.

efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori alte instrumente financiare. − orice persoană sau entitate care utilizează ori beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă. fara a fi limitativ : − orice beneficiar direct sau indirect al unui cont: curent . reputational sau de alta natura . de disponibilităţi. pietre preţioase şi/sau depozitarea acestora . metale.deschiderea şi funcţionarea de conturi curente. de disponibilităţi . sau al oricarui alt cont prin care sunt derulate operaţiuni care implică primirea sau distribuirea de fonduri ( pe scurt o PF sau o PJ care are deschis un cont in banca respectiva) − orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate de intermediarii de profesie. etc.deschiderea şi funcţionarea de conturi de capitaluri sociale şi asimilate . . . ori alte entităţi ale căror active sunt administrate de societăţi de administrare . agenţi de bursă pentru clienţii acestora . societăţi de valori mobiliare. acestea cuprinzând. de credit. − orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate prin conturi deschise pe numele unui împuternicit sau al unei persoane interpuse . cum ar fi : organisme de plasament colectiv în valori mobiliare. − orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate prin conturile administrate de avocaţi. decurgand din calitatea partenerului contractual a Bancii si unitatilor sale sau a oricarei persoane fizice sau entitati care are legatura cu tranzactia respectiva. fără a fi limitative : . fondurile de pensii. . .deschiderea şi funcţionarea de conturi de depozite şi a celor ataşate unui depozit . − orice persoană împuternicită să opereze în conturile unui client al băncii . .  125 . fie că operaţiunea implică ori nu deschiderea unui cont.deschiderea şi funcţionarea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare . . astfel icat sa includa .deschiderea şi funcţionarea unor conturi curente la care se ataşează carduri bancare . Concepte si terminologie: • client se înţelege în sensul cel mai larg . . valută. . . • produse si servicii bancare ansamblul operaţiunilor băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri.deschiderea şi funcţionarea de conturi de credite şi orice alte angajamente bancare .închirierea de casete de valori . de depozit.transferuri externe primite şi emise în şi din conturi.Acest program se aplica atat la nivelul Centralei si unitatilor teritoriale pentru toate operatiunile care implica primirea sau distribuirea de fonduri ale clientilor si in cazul tranzactiilor in care banca si uitatile sale sunt angajate si care pot genera expuneri la riscul operational . − bănci corespondente .operaţiuni cu numerar .

• bunurile sunt definite ca bunurile corporale sau necorporale.conducatorii institutiilor si autoritatilor publice. banca nu mai considera persoana respectiva ca fiind expusa politic. secretarii de stat. Persoanele fizice care exercita. . prin natura lor şi caracterul neobişnuit în raport cu activităţile clientului.1. ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale companiilor nationale.detin sau au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice infiintate in beneficiul uneia dintre persoanele cu funcţii publice Fara a aduce atingere aplicarii. • persoanele cunoscute public ca asociati apropiati persoanelor fizice care exercita functii publice importante sunt persoanele fizice despre care este de notorietate ca: .membrii consiliilor de administratie si ai consiliilor de supraveghere si persoanele care detin functii de conducere ale regiilor autonome. sub forma schimbului valutar. copiii si sotii/sotiile acestora şi parintii. dupa implinirea unui termen de un an de la data la care persoana a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta in sensul prezentat mai sus. Membrii directi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: sotul/sotia. PRINCIPII GENERALE DE CUNOASTERE A CLIENTELEI. membrii guvernelor. a masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei.membrii curtilor de conturi sau asimilate acestora. • tranzacţii suspecte se înţeleg operaţiunile care. insarcinatii cu afaceri. comisarii europeni. precum si persoanele cunoscute public ca asociati apropiati ai persoanelor fizice care exercita functii publice importante. . vânzare-cumpărare de certificate de depozit şi distribuirea de titluri de participare la fonduri deschise de investiţii. dupa caz. membrii consiliilor de administratie ale bancilor centrale. subscriere de obligaţiuni sau cumpărare de titluri. ofiterii de rang inalt din cadrul fortelor armate. membrii curtilor supreme sau ai altor inalte instante judecatoresti ale caror hotarari nu pot fi atacate decat prin intermediul unor cai extraordinare de atac. . (principii de eficienta ale Programului) 126 . Niciuna dintre categoriile prevazute mai sus nu include persoane care ocupa functii intermediare sau inferioare. sefii de guverne. . mobile ori imobile.. pe baza unei evaluari a riscului.credite şi orice alte angajamente bancare. trezesc suspiciunea de spălare a banilor si finantarea actelor de terorism. vânzarecumpărare de cecuri de călătorie. • persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercita sau au exercitat functii publice importante. consilierii prezidentiali. functii publice importante sunt: . functiile exercitate la nivel comunitar sau international. in sensul prezentei legi.membrii curtilor constitutionale. • operaţiunile cu numerar sunt considerate operaţiunile efectuate la ghişeele băncii. . membrii directi ai familiilor acestora.impreuna cu una dintre persoanele cu fucţii publice detin ori au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice ori au o relatie de afaceri stransa cu aceste persoane. Categoriile respective cuprind.3. consilierii de stat.ambasadorii. depunere/retragere de fonduri in numerar in / din conturi curente si/sau de depozit .sefii de stat. 4. . membrii parlamentelor. precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea.

paşapoarte (inclusiv pasapoartele biometrice) . Verificarea se poate realiza şi prin observarea directă a locaţiei la adresa indicată.documentele necesare identificării clientului sunt stabilite în Normele banci Volumul informatiilor si tipul documentelor necesare in procesul de cunoastere a clientului depinde de categoria clientului . ( o calitate specifica bancii de a-si alege clientii „Nu intru cu oricine in afaceri ”!!!!) La baza Programului bancii stau doua importante principii de eficienta . 127 . a situaţiei economice şi a nevoilor financiare ale acestora. si presupune : .Monitorizarea operatiunilor pe toata durata relatiei cu banca  Buna cunoastere a clientului aste un proces continuu de identificare . tehnici si procedee pe care le sistematizam in patru grupe astfel: procesul de identificare a clientului . de volumul de activitate si gradul de risc asociat acestuia. .identificarea clientului se face pe baza interviului şi a documentelor prezentate cu ocazia primei solicitări adresate băncii (la deschiderea contului). .identificarea se realizeaza apoi cu ocazia solicitării unui produs sau serviciu oferit de bancă pe baza documentelor prezentate de client sau din alte surse . evaluată indiferent de gradul de expunere a Băncii la riscul de credit.banca va depune diligenţele necesare pentru verificarea informaţiilor furnizate de client în cadrul procedurii de identificare. prin schimb de corespondenţă şi/sau accesarea numărului de telefon furnizat de client. natura produsului si serviciilor solicitate . ca de exemplu cărţi de identitate. verificarea informaţiilor furnizate de client cu cele înscrise pe facturile remise la plată sau orice altă metodă . cum sunt documentele originale de identitate.Buna cunoastere a clientului -”Cunoaşte-ţi clientul” . eventual o descriere a persoanei şi semnătura acesteia. emise de o autoritate oficială.analiză şi evaluare prudenţială a clienţilor. refuzul deschiderii de cont. si anume : . .(precizam faptul ca acesta procedura se aplica pentru toate tipurile de operaţiuni şi servicii solicitate de către aceştia .Politicile de acceptare a clienţilor au în vedere ca banca să intre în relaţii de afaceri şi să furnizeze produse şi servicii bancare în funcţie de calitatea clientului. TEHNIC (practic) aplicarea acestui principiu se realizeaza printr-o serie de actiuni . acordarea atentiei anumitor profile de clienti.in momentul iniţierii relaţiei cu banca banca va urmări ca documentele pe baza cărora se verifică identitatea clienţilor să fie din categoria celor mai greu de falsificat sau care nu s-au obţinut pe cale ilicită sub un nume fals. care să includă o fotografie a titularului. actualizarea continua a dosarului clientului pe toata durata relatiei cu banca • Identificare a clientului este un proces laborios pentru obtinerea unor anumite informatii si documente cu privire la potentialul client .

cadouri .Foarte important este de retinut faptul ca o copie a acestor documente de identificare . De subliniat . • Acordand atentie anumitor profile de clienti sens in care : . de catre avocati. etc. trebuie pastrata in dosarul clientului. aprobate periodic.pentru persoanele care figureaza pe listele de persoane suspecte de acte de terorism (aceste liste se afla la dispozitia bancii prin grija centralei . prevede ca : . de gradul de risc potenţial mai ridicat al unor clienţi decât nivelul mediu acceptat de bancă. profilele clientilor originari din tari care apar inscrise pe lista tarilor aflata sub supravegherea G. de pozitie etica in mediul de afaceri . .Banca aplică proceduri graduale de acceptare a clientului stabilite în funcţie de riscul asociat diferitelor categorii de clienţi. etc. se prezinta letric si pe suport informatic si se actualizeaza lunar) . etc. Intr-adevar in tarile in care exista coruptie astfel de persoane pot abuza de puterea pe care o detin sau de statutul lor pentru a-si spori considerabil averile prin deturnari de fonduri. contracte ilegale cu statul .faptul ca in situatia in care dupa deschiderea unui cont (pentru toate categoriile de clienti ) apar probleme legate de verificarea identitatii beneficiarului si/sau de provenienta fondurilor .pentru persoanele care doresc sa-si pastreze anonimatul • Actualizarea continua a dosarului clientului se face pe toata durata relatiei acestuia cu banca urmarind evolutia clientului sub foarte multe aspecte : familiala.Importante sunt pentru banca .Banca va intra in relatii de corespondent sau va continua astfel de relatii doar cu acele banci care au implementat politici si practici de cunoastere a clientelei si prevenirea spalarii banilor adecvate. cu respectarea tuturor obligatiilor instituite prin legislatia privind combaterea si sanctionarea spalarii banilor si finantarea actelor de terorism. banca trebuie sa inchida contul sa restituie banii sursei de la care i-a primit .Personalului bancii I se solicita atentie deosebita si vigilenta maxima cu clientii care isi declara ca adresa o cutie postala . . • Refuzul deschiderii de cont este o alta modalitate practica de aplicare a prinipiului de buna cunoastere a clientelei si .pentru bancile numite “cochilie” adica bancile straine care nu se afla fizic in nici o tara. . imputerniciti notariali. . ( Grupul de Actiune Financiara Internationala creat in 1989 de tarile G7 . pentru care identitatea titularului nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător. sau care nu aplica proceduri satisfacatoare privind cunoasterea clientelei. .Banca va analiza atent conturile clientilor care sunt deschise prin intermediari ( exp. care nu pot fi solutionate . profesionala.) . FATF in engleza) . Urmare acestor activitati banca poate sesiza mai repede operatiunile indoielnice mai ales cele care nu corespund profilului clientului sau.I. sub aspectul riscului reputational sau de frauda internationala . printre alte masuri. inca o data . certificate “conform cu originalul “ sub semnatura salariatului care a realizat operatiunea .Banca nu va intra in relatii cu intermediarii care nu pot furniza informatiile necesara despre titularii conturilor pe care le administreaza .Aceiasi atentie la profilul PPE – Persoane cu Pozitii Publice sau Politice Importante care sunt susceptibile de a aduce bancii riscuri in plan juridic sau in ceea ce priveste reputatia.Banca nu deschide şi nu operează : .F. 128 . funcţie de politica băncii de atragere a unor categorii de clienţi.conturi anonime sau sub nume fictive.A. patrimoniala .

: varsaminte in numerar regulate si adesea importante intr-un cont de societate sau de salariat al unei firme . operatiuni suspecte importante – exp . transmiteti catre responsabilul unitatii bancare dosarul clientului cu documentele aferente operatiunii si istoricul operatiunilor din cont sau conturile clientului in vederea intocmirii unui raport de suspiciune. 129 . dosarul si istoricul operatiunilor clientului. Practic . fara legatura cu profilul activitatii acesteia si respectiv cu natura profesiunii persoanei fizice. o persoana fizica cere transferul de fonduri catre o societate comerciala din strainatate fara un obiectiv profesional aparent. operatiuni suspecte prin faptul ca nu au un obiect economic bine determinat – exp. apoi o cerere de transfer catre strainatate ceea ce ingreuneaza identificarea beneficiarului final. aceasta inseamna ca se monitorizeaza fiecare operatie comerciala efectuata de catre clientii bancii pentru a se descoperii pe cele „suspecte” comparandu-se cu profilul clientului si justificarea economica . informati imediat directorul/responsabilul de agentie atunci cand informatiile clientului sunt insuficiente pentru justificarea operatiunii. sume rotunde si ridicate care tranziteaza un cont. Va prezint mai jos (fara a urma o succesiune de timp sau o schema logica) cateva din aceste instructiuni asa cum sunt ele prevazute in normele de profil ale bancii. Aplicarea celui de-al doilea principiu de eficienta consta in Monitorizarea operatiunilor clientului pe toata durata relatiei acestuia cu banca. studiati in amanuntime fiecare detaliu al operatiunii . • O problma de tehnica bancara dar si de perspicacitate si pregatire profesionala foarte buna a personalului bancii este identificarea in timp eficient a operatiunilor care se incadreaza in grupele de operatiuni suspecte si desigur in criteriile de raportare obligatorie In normele bancii sunt descrise tehnici bancare ce pot sa respunda imediat nevoii de identificere si raportare a operatiunilor suspecte. puneti contul „sub monitorizare”  In continuare va prezint o aplicatie practica de monitorizare a oparatiunilor „Western Union” asa cum aceasta se desfasoara intr-o banca comerciala din Romania. operatiuni suspecte neobisnuite – exp.. precum si la scopul operatiunii si identificarea beneficiarului real. La sfarsitul acestui capitol va este prezentat un Ghid al tranzactiilor suspecte grupate in 9 categorii . contactati clientul si solicitati date suplimentare despre sursa si destinatia fondurilor. • Constatam ca operatiunile suspecte au anumite particularitati care le aseaza in patru grupe de importanta si desigur de dimensionare a masurilor ce se iau de catre banca in cazul identificarii acestora : operatiuni suspecte complexe – cum sunt de exemplu : un varsamant in numerar urmat imediat de o investitie .apoi de o „dezinvestitie”. ghid intocmit pe baza parametrilor de risc stabiliti de o banca si a analizei indiciilor referitoare la comportamentul si actiunile suspecte desfasurate de catre clienti si care au fost observate (identificate) in sectorul bancar urmare a aplicarii tenicilor bancare impuse de aplicarea principiului privind monitorizarea continua a operatiunilor . si se desfasoara sub imperiul conditiei de vigilenta a activitatii personalului bancar.

uri .lucratorul bancar va informa conducerea unitatii si responsabilul cu prevenirea spalarii banilor mai ales din considerentul ca clientii Western Union sunt rareori clientii bancii.operatiile a caror beneficiar a efectuat mai mult de 4 tranzactii intr-o luna Cum se procedeaza atunci cand se constata o tranzactie suspecta ? : .in conformitate cu prevederile Programului bancii .pentru rezidenti : Carte/Buletin de identitate. Pentru a monitoriza mai bine acest gen de operatiuni sun aplicate urmatoarele TEHNICI bancare : • In momentul efectuarii platii catre client : .Raportul privind clientii care au efectuat mai mult de 5 transferuri WU / luna. carnet de conducere) .operatiile care provin dintr-o tara cu risc. insemne ale UE. .000 USD . tranzactiile WU procesate pe fiecare unitate bancara si sa se pastreze istoricul operatiunilor pe clienti in memorie.Raportul privind transferurile WU in suma mai mare de 4.Raportul privind transferurile WU din tarile NON – FATF Totodata se recomanda sa se examineze cu atentie cel putin urmatoarele operatii : .00 USD/client/ zi . neacceptandu-se nici scrierea prescurtata a acestora si nici diminutivele. Exemple de rapoarte care se editeaza automat si analizeaza lunar sunt : . un Raport de Tranzactii Suspecte. etc) Trebuie respectate cu scrupulozitate urmatoarele proceduri : .este obligatoriu sa apara in sistemul informatic numele complet al expeditorului . pasaport cu titlul de exceptie cu conditia prezentarii si a unui alt document de identitate (exp. valabilitate . pentru orice tranzactie WU se va retine o copie de pe documentul de identitate al clientului. Acesta este motivul pentru care personalul bancii care efectueaza acest gen de operatiuni trebuie sa fie vigilent mai ales la transferurile Cash Western Union . precum si al destinatarului .pentru nerezidenti : Pasaport . ami ales a celui care lucreaza in front-office . datorita miscarilor d numerar pe care le genereaza pe diferite site. fotografie client. tot de catre acest lucrator.operatiile care depasesc suma de 4. .Punerea la dispozitie de numerar prin sistemul Western Union este o operatie care trebuie sa se afle in atentia personalului bancar .suma maxima primita prin sistemul WU care poate fi achitata este de 5.500 USD/client/zi .verificarea autenticitatii documentelor de identitate. . tipul formularului documentului de identitate (pasaport tip . .formularul WU completat si semnat de client .suma maxima care poate fi expediata prin sistemul WU poate fi de 9. 130 .se intocmeste .Adeverinta eliberata de catre organele de politie. conturi si clienti.neaparat obtinerea unui document de identitate : . • Ulterior efectuarii operatiunii WU . Aplicatia informatica „VOYAGER” permite sa se editeze diverse rapoarte statistice.000 USD .

se transmite de urgenta Raportul .entitati fara personalitate juridical.1. aplica masuri-standard. cate o data chiar complexitatea lor..institutii financiare nebancare.5. . care sa le permita identificarea. simplificate sau suplimentare de cunoastere a clientelei.instituţii de credit corespondente. 4. în urma activităţilor desfăşurate.). dupa caz. precum şi nivelele de aprobare a acceptării în funcţie de gradul de risc asociat.persoane fizice autorizate .4 . entităţi a căror înfiinţare şi funcţionare sunt reglementate prin dispoziţii legale speciale (cabinete de avocaţi. . CATEGORIILE DE CLIENTI BANCARI: In relatia cu o banca pot intra urmatoarele categorii de clienti : persoane fizice .1.alte instituţii financiare . al ofertei de produse şi servicii oferite clienţilor şi al efectelor negative asupra Băncii rezultate din activităţile anumitor clienţi 4. .  Proceduri graduale de acceptare a clientului O strategie bancară performantă trebuie să cuprindă atît programe cît şi proceduri de acceptare şi gestionare a riscurilor bancare. fie că operaţiunea implică ori nu deschiderea unui cont Politica de acceptare a clienţilor are în vedere ca banca să stabilească categoriile de clienţi. MĂSURI STANDARD DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI 131 . care să nu o expună la riscuri de orice natură şi în special la riscurile de spălare a banilor şi finanţare terorism. executori judecătoreşti. persoane juridice . si procedurile graduale de acceptarea acestora. reprezinta un context ideal pentru realizarea operatiunilor de spalare a banilor si ingreuneaza sarcina personalului bancii de identificare care si asa este destul de dificila.5. notari. pe baza de risc. . care urmează să le atragă.1. orice persoană sau entitate care utilizează ori beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă. Obiectivul principal al acestor proceduri este acela de a reduce eventualele pierderi şi cheltuieli suplimentare ce ar fi suportate de Bancă. .1. care este Directia de specialitate din Centrala bancii De retinut : varietatea operatiunilor bancare . 4. De aceea personalul bancii trebuie sa fie intotdeauna vigilent si sa evite rutina. care să vizeze minimalizarea probabilităţii producerii acestora şi a expunerii potenţiale a Băncii. CATEGORII DE MĂSURI PENTRU CUNOASTEREA CUNOAŞTERE A CLIENŢILOR Asa cum am mai spus Banca are obligatia ca in desfasurarea activitatii sale sa adopte masuri adecvate de prevenire a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism si. insusit de conducerea sucursalei bancii la Inspectia Generala . etc. si a beneficiarului real al produsului sau serviciului bancar. in acest scop.

persoana obligata sa stabileasca identitatea clientilor va proceda la identificarea de indata a acestora.  Aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei este obligatorie cel puţin în următoarele situaţii: • în cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaţiunilor. Atunci când Banca nu pot aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei. in functie de risc. intelegerea structurii de proprietate si de control a clientului entitate juridica. pot prezenta un risc sporit de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism.telefon. • la efectuarea tranzactiilor ocazionale in valoare de cel putin 15. Măsurile standard de cunoaştere a clientelei cuprind : • identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza de documente si. inclusiv prin analizarea tranzactiilor incheiate pe parcursul acesteia. indiferent de incidenta prevederilor derogatorii de la obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei stabilite in prezenta lege si de valoarea operatiunii. • dacă exista indoieli privind veridicitatea sau pertinenta informatiilor de identificare deja detinute despre client • când suma nu este cunoscuta in momentul acceptarii tranzactiei. dupa caz. după caz. .000 euro ori echivalent.2.Banca are obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: • la stabilirea unei relatii de afaceri. prin natura lor. datelor si informatiilor detinute 4. daca este cazul.1. posta electronica.000 Eur . indiferent daca tranzactia se realizeaza printr-o singura operatiune sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele. inclusiv. internet. • când exista suspiciuni ca operatiunea in cauza are drept scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism. In această categorie a persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operatiunilor sunt incluse relatiile incepute prin corespondenta sau prin intermediul mijloacelor de telecomunicatii . dupa caz. de informatii obtinute din surse de incredere independente. inclusiv. atunci cand este informata despre valoarea tranzactiei si cand a stabilit ca a fost atinsa limita minima de 15. precum si. pentru a se asigura ca aceste tranzactii corespund informatiilor detinute despre client. precum si orice alte relatii initiate prin intermediul tehnologiilor ce permit accesarea serviciilor in afara sediilor institutiilor. in plus fata de masurile-standard de cunoastere a clientelei. despre sursa fondurilor.5. profilul sau de risc si profilul activitatii. a beneficiarului real si verificarea pe baza de risc a identitatii acestuia. 132 . cît mai curand posibil. in cazul clientilor existenti . • obtinerea de informatii despre scopul si natura relatiei de afaceri. astfel incat informatiile detinute sa fie satisfacatoare si sa permita. Banca trebuie să aplice masurile standard de cunoastere a clientelei tuturor clientilor noi. si prin asigurarea actualizarii documentelor. de a nu efectua tranzacţia. masurile suplimentare de cunoastere a clientelei in situatii care. MĂSURI SUPLIMENTARE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI Banca aplica. de a nu începe relaţia de afaceri sau de a termina relaţia de afaceri şi de a semnala de îndată acest aspect Oficiului. • monitorizarea continua a relatiei de afaceri. • identificarea. acestea are obligaţia.

• în cazul tranzacţiile ocazionale sau relaţiile de afaceri cu persoanele expuse politic. • solicitarea ca prima tranzactie sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis la o institutie de credit supusa unor cerinte de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. analizarea si monitorizarea efectiva a acestor tranzactii.  Pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat. • supravegherea sporita. echivalente standardelor prevazute in Legea nr. 4. • implementarea de sisteme informatice adecvate de gestiune a informatiei. Sistemele informatice implementate trebuie sa evidentieze : cel putin lipsa sau insuficienta documentatiei corespunzatoare la inceperea relatiei de afaceri.5. • necesitatea ca persoanele insarcinate cu coordonarea activitatii de vanzare si administrare a serviciilor pentru clientii respectivi sa aiba cunostinta de circumstantele personale ale acestora si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu aceste persoane.• în cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii de credit din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau nu aparţin Spaţiului Economic European. in situatiile si in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. care sa asigure Băncii legitimitatea incadrarii clientilor in categoria de clientela cu grad scazut de risc de spalare a banilor si finantare a terorismului conform legislatiei. in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei. 656/2002 cu modificările şi completările ulterioare aprobat prin HG 594/2008) 133 . • adoptarea de masuri corespunzatoare pentru a stabili/verifica sursa fondurilor.  Banca poate aplica măsuri simplificate de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: • in cazul actelor de aderare la fondurile de pensii. • aprobarea la un nivel ierarhic superior a tranzactiilor ce depasesc un anumit nivel valoric prestabilit. Banca va stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei.1. care sunt rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori într-un stat străin.3. cu modificarile si completarile ulterioare. care pot include : • aprobarea la un nivel ierarhic superior a inceperii sau continuarii relatiei de afaceri cu astfel de clienti si/sau pentru realizarea acestor tranzactii. permanenta a relatiei de afaceri. 656/2002. care sa permita furnizarea in timp util de informatii necesare pentru identificarea. monitorizarea operatiunilor acestora pentru detectarea tranzactiilor suspecte si stabilirea unei proceduri care sa permita actualizarea si adecvarea informatiilor detinute despre clienti astfel incat Banca sa se asigure ca acestia se mentin in respectiva categorie de clientela. • in cazul monedei electronice definite potrivit legii. si in Hotararea Guvernului nr. MĂSURI SIMPLIFICATE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI Masurile simplificate de cunoastere a clientelei trebuie sa includa obtinerea de suficiente informatii despre clienti. 594/2008. tranzactiile neobisnuite derulate prin contul clientului si situatia agregata a tuturor operatiunilor clientului cu institutia.

cu condiţia ca. • beneficiarii efectivi ai tranzacţiilor derulate prin conturile colective administrate de notari şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale din state membre sau din state terţe care impun cerinţe de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului echivalente standardelor în legislaţia în domeniu. prevazute de regulamentul de aplicare a legii L565/2002. sau limita de 15. în cazul poliţelor de asigurare şi al produselor de economisire similare.6. . cu excepţia cazurilor de deces. operatiuni sau produse. • operaţiunea aferentă produsului este desfăşurată prin intermediul unui cont al clientului deschis la o instituţie de credit din state membre sau din state terţe care impun cerinţe similare cu cele prevăzute în legislaţia în domeniu. în cazul celorlalte produse. 4. dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori.sunt autorităţi sau organisme publice investite cu respectivele competenţe în baza legislaţiei comunitare. • clienţii care prezintă un risc scăzut din perspectiva spălării banilor sau finanţării terorismului şi care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: .1.  Categorii de clienţi pentru care se pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei : • societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă de capital reglementată. • in alte cazuri si conditii. . • beneficiarul produselor sau al operaţiunilor aferente acestora nu poate fi o terţă persoană. invaliditate. într-unul sau mai multe state membre şi societăţile listate pe o piaţă din state terţe şi care sunt supuse unor cerinţe de raportare şi transparenţă echivalente cu legislaţia comunitară. referitoare la clienti.000 euro ori echivalent.identitatea acestora este disponibilă public. o institutie de credit ori financiara dintr-un stat tert. care prezinta risc scazut in privinta spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism. . administratorii respectivelor conturi colective să furnizeze depozitarilor conturilor informaţii privind identitatea beneficiarilor reali.• in cazul in care clientul este o institutie de credit sau financiara. IDENTIFICAREA PERSOANELOR FIZICE 134 . la cerere.  Măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei se pot aplica în cazul produselor şi a operaţiunilor aferente acestora care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: • produsul este oferit pe baza unui contract scris. transparentă şi certă. vârstă predeterminată sau a altor situaţii similare. • produsul sau operaţiunea aferentă sunt nominative şi prin natura lor permit aplicarea corespunzătoare a măsurilor standard de cunoaştere a clientelei. • valoarea produsului nu depăşeşte limita de 1. care impune cerinte similare cu cele prevazute de prezenta legislaţia română si le supravegheaza referitor la aplicarea acestora.000 euro ori echivalent.respectivul client este răspunzător in faţa unei instituţii comunitare sau a unei autorităţi a unui stat membru ori activitatea clientului este supusă controlului prin proceduri de verificare adecvate. • autorităţile publice naţionale. dupa caz.activitatea şi evidenţele contabile ale acestora sunt transparente.

serie şi număr . . instrumentelor de plată şi serviciilor solicitate de client. etc. Primele informaţii cu privire la identitatea clientului sunt cele pe care consilierul de clientelă le obţine de la client la prima întâlnire pe care o are cu acesta şi din formularele completate de client.Sursa / originea fondurilor (veniturilor) . 135 .atunci cînd clientul mandatează o persoană să opereze în contul său. căsătorit. dacă deţine împuterniciri să opereze în contul altor clienţi ai acestei banci. Adresa / telefon / fax . numerotat .Specimenul de semnătură . în scopul unei cât mai bune cunoaşteri a clientului se pot solicita informaţii suplimentare cum ar fi : motivul pentru care a ales să lucreze cu respectiva banca. lizibil. conform formularului pus la dispozitia acestuia de catre banca.Numele/ denumirea angajatorului . mijloacelor. Documentele obligatorii solicitate sunt cele prevazute de formularul de deschidere a contului precum si de documentele normative interne specifice domeniului servicii clienti si de tipul de produs solicitat. .Natura activităţii proprii .Persoană aflată în relaţii speciale cu banca. valid . Codul numeric personal . dacă după completarea declaraţiei. O copie după acest document. care să dovedească identitatea solicitantului si sa prezinte insemnele autoritatii emitente. divorţat) Poziţia publică sau politică.Tipul actului de identitate. . pentru identificarea mandatarului se solicită documentele prevăzute în documentele normative specifice domeniilor. • Informaţiile obligatorii pentru identificarea clienţilor persoane fizice trebuie să se refere la : .Nume şi prenume . . Domeniul de activitate Starea civilă (necăsătorit.Data de naştere / Sex / Naţionalitate / Cetăţenia . Cerinţe generale de identificare . conform reglementărilor BNR. • Informaţiile suplimentare pentru identificarea clienţilor persoane fizice trebuie să se refere la: Tara de origine / rezidenţa Tipul clientului Nivelul studiilor . etc. certificată ‘’conform cu originalul’’sub semnătura salariatului care a realizat operaţiunea. cu fotografie . suspiciunile privind informaţiile furnizate în scris de către client persistă şi acestea nu pot fi înlăturate prin clarificări suplimentare. . În toate cazurile unitatea trebuie să solicite un document original. .în situaţia în care există suspiciuni asupra faptului că un client nu este şi beneficiarul real al contului şi al operaţiunilor derulate prin acesta. se solicită clientului să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare identitatea beneficiarului real. motivîndu-i-se acestuia condiţiile nerespectate. trebuie păstrată în dosarul clientului  Cerinţe specifice de identificare . se refuză solicitarea clientului.

privată sau mixtă) Identitatea administratorilor. registrul persoanelor juridice fără scop lucrativ ţinut de instanţe.Cod înregistrare fiscală / Cod unic de înregistrare . care nu se pot proba cu documentele de identitate menţionate . se va realiza prin orice metoda corespunzatoare.Forma de proprietate (publică.Declaraţia privind conturi deschise la alte bănci .Extras la zi de la registrul public la care s-a înmatriculat sau înregistrat societatea cu privire la orice modificări intervenite după autorizarea iniţială până la zi . prin accesarea numarului de telefon furnizat de client sau obţinut din alte surse.Tipul şi natura activităţii Identificarea persoanelor juridice care fac parte din grup . IDENTIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE • Informaţiile obligatorii pentru identificarea clienţilor persoane juridice trebuie să se refere la : . prin accesarea informatiilor publice 4. 7. Tipul clientului . Sectorul economic de activitate .Documentele de constituire ale societăţii. care au stat la baza înmatriculării ori înregistrării la un registru public (registrul comerţului. prevederile care reglementează puterea acestora de angajare a societăţii Specimenele de semnătură ale persoanelor care angajează entitatea juridică . Apartenenţa la un grup de firme.Denumirea entităţii juridice .1. conform reglementărilor BNR • Informaţiile suplimentare pentru identificarea clienţilor persoane juridice trebuie să se refere la: Ţară de origine/rezidenţă . prin verificarea informatiilor furnizate de client cu cele inscrise pe diverse facturi remise la plata clientului . directorilor.Identitatea persoanelor care acţionează în numele clientului şi documentul prin care acestea au fost împuternicite . Situaţia juridică . registrul agricol. 136 .) şi la alte acte adiţionale care confirmă modificările intervenite ulterior . din fise fiscale ori extrase de cont. Verificarea informatiilor privind identitatea clienţilor persoane fizice.Adresa societăţii / telefon / fax . prin schimb de corespondenta .Persoane aflată în relaţii speciale cu banca. etc. ca de exemplu: prin observarea directa a locatiei la adresa indicata (dacă este posibil).

documente ce emană de la o autoritate sau funcţionar. aceste documente trebuie să conţină menţiunea supralegalizării de către misiunile diplomatice sau consulare ale României din statul respectiv pentru a se garanta autenticitatea semnăturii şi sigiliului. precum şi o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou notarial autorizat .) emise de o autoritate a statului de rezidenţă. . .în cazul în care se prezintă documente oficiale (ex.entitatea juridică trebuie să fie constituită şi înregistrată în registrul comerţului sau un alt registru public . puncte de lucru. reprezentanţi) sunt abilitate corespunzător pentru aceasta. la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei.pentru persoanele juridice străine.1. trebuiesc îndeplinite următoarele criterii : . IDENTIFICAREA ENTITATILOR FARA PERSONALITATE JURIDICA Entităţile fără personalitate juridică sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale unei societăţi comerciale (succursale. persoană interpusă. etc. Această apostilă se prezintă sub forma unei ştampile de forma dreptunghiulară cu titlul “Apostille (Convention de la Haye du 5 octobre 1961)” redactat în limba franceză. în situaţia în care există suspiciuni asupra faptului că un client nu este şi beneficiarul real al contului şi al operaţiunii derulate prin acesta.Unitatea teritorială trebuie să se asigure în ce priveşte identitatea persoanelor susmenţionate. .unitatea teritorială a Băncii trebuie să se asigure că persoanele care acţionează în numele persoanei juridice (administratori. se solicită informaţii şi documente atât pentru verificarea intermediarului cât şi a persoanelor în numele cărora acţionează. Nu se va cere supralegalizarea documentelor dacă acestea au aplicată apostila Convenţiei de la Haga privind scutirea de supralegalizare. Validarea identitatii unei persoane juridice Pentru validarea identităţii unei persoane juridice. locul înmatriculării. împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie. . directori.8. administrator al fondului. se verifică care este expunerea Băncii faţă de grupul din care face parte . agenţii.În situaţia deschiderii de conturi în numele unei alte persoane care acţionează ca intermediar. Orice operaţiune financiară efectuată de acestea trebuie să fie autorizată de entitatea cu personalitate juridică de care aparţine. conform formularului pus la dispozitie de catre banca. tipul de societate. . împuternicit. custode.în situaţia în care clientul declară apartenenţa la un grup de firme. se solicită clientului să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare identitatea beneficiarului real. sediul. Identificarea de catre banca a acestor clieni se face dupa urmatoarele cerinţe specifice de identificare: 137 . persoane fizice şi/sau persoane juridice . . indiferent de limba în care este redactat actul respectiv. a documentelor constitutive ale societăţii. . 4.unitatea teritorială a Băncii trebuie să verifice adresa sediului persoanei juridice şi/sau a punctelor de lucru. puterile acestora de angajare şi reprezentare a persoanei juridice şi să arhiveze la dosarul juridic al clientului (al persoanei juridice) o copie a documentelor de identitate. prin statut/actul constitutiv. Această adresă trebuie să fie exactă pentru a permite localizarea sediului . consiliul de supraveghere.unitatea Băncii trebuie să obţină şi precizări cu privire la structura acţionarilor/asociaţilor. etc). acte notariale. precum şi a oricăror altor documente ce fac dovada informaţiilor solicitate de la client .

. stabilită prin actele normative ale Băncii pe baza următoarelor documente : . identificarea se va realiza pe baza documentelor de constituire. precum şi deschiderea conturilor de corespondent de către entitatea de resort. La stabilirea relaţiilor de corespondent Banca trebuie să aibă în vedere anumiţi factori. . IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR DE CREDIT CORESPONDENTE Cerinţe specifice de identificare a acestor entitati sunt : .Banca trebuie să acorde o atenţie specială atunci când continuă relaţii de corespondent cu o instituţie de credit situată într-o jurisdicţie în care nu există reglementate cerinţe privind cunoaşterea clientelei . 4.rapoarte anuale .statutul legal . respectiv conducerea activităţii şi documentele oficiale ale instituţiei nu sunt situate în acea jurisdicţie .identificarea entităţilor fără personalitate juridică se realizează prin obţinerea de la client a documentelor care au stat la baza înmatriculării ori înregistrării acestora sau de la un registru public ori din ambele surse şi a unui extras la zi din acel registru .Stabilirea sau menţinerea relaţiilor de corespondent cu instituţiilor de credit. indiferent de ţara în care banca îşi are sediul . . .semnături autorizate pentru cont . . Identificarea instituţiilor de credit corespondente se face de către direcţia cu atribuţiuni în acest sens. inclusiv a autorizaţiilor de funcţionare şi/sau a rapoartelor de audit .în cazul absenţei unei cereri de înregistrare la un registru public.autorizaţia de funcţionare .rapoarte de informaţii despre instituţia de credit o scrisoare de recomandare de la o instituţie de credit care are deja relaţii de corespondent cu aceasta dar si cu banca noastra. Entitatea de resort trebuie să obţină suficiente informaţii despre instituţiile de credit cu care au relaţii de corespondent pentru a înţelege în întregime natura activităţii acestora.1.Banca trebuie să acorde o atenţie deosebită în cazul în care intră în relaţii de corespondent sau continuă asemenea relaţii cu o bancă înregistrată într-o jurisdicţie identificată ca fiind necooperantă în domeniul prevenirii spălării banilor .9. .Banca trebuie să refuze să intre în relaţii de corespondent sau să continue asemenea relaţii cu o instituţie de credit care este înregistrată într-o jurisdicţie în care aceasta nu are o prezenţă fizică. precum şi limitele mandatului acordat de societatea mamă (tipurile de operaţiuni ce se pot efectua de aceste entităţi). care includ: 138 ..structura acţionariatului .hotărîrea societăţii mamă de deschidere a contului. se fac cu acordul conducerii entitatii “mama “ şi avizul favorabil al Direcţiei Control Central de Risc/AMLO/Deontologie.Banca trebuie să stabilească relaţii de corespondent numai cu instituţii de credit din străinătate care sunt supravegheate în mod eficient de către autorităţile competente şi care dispun de programe eficiente de cunoaştere a clientelei .

IDENTIFICAREA CLIENTILOR CU POZITII PUBLICE SAU POLITICE IMPORTANTE (PPE) Persoanele cu poziţii publice sau politice importante sunt acele persoane care ocupă sau care au ocupat funcţii publice importante. condiţiile reglementărilor şi supravegherii în ţara de origine a instituţiei de credit corespondente. etc.1. 139 . identitatea oricărei terţe părţi care va utiliza serviciile bancare de corespondent . scopul pentru care este deschis contul de corespondent .) pe care instituţia financiară nebancară centrală (străină) le are deschise în afara teritoriului României hotărîrea organului statutar al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) care să ateste deschiderea sucursalei în România Documentele solicitate vor fi redactate în limba română. juridice sau militare. inclusiv şef de stat sau de guvern.extras din registrul comerţului din ţara de origine al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) lista cu sucursalele (subunităţi.actul constitutiv .  Pentru sucursalele deschise în România ale instituţiile financiare nebancare cu sediul social central aflat în afara României.1.lista cu acţionarii majoritari şi semnificativi documentele care atestă înscrierea în Registrul Special. se va prezenta şi o traducere legalizată a acestora. în vederea identificării se vor solicita în plus următoarele documente : . Registrul de Evidenţă şi Registrul General de la Banca Naţională a României hotărîrea Adunării Generale privind persoanele autorizate în relaţia cu banca şi sau a celor cu semnături autorizate pe cont . cadrele de conducere din partidele politice.11. oameni politici eminenţi.actul constitutiv al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) . membrii de familie apropiaţi. precum şi persoanele cunoscute a fi în relaţii apropiate cu aceştia. Pentru documentele redactate într-o limbă străină.  Pentru instituţiile financiare nebancare cu sediul social aflat în România. unde este localizată şi eforturile acesteia în prevenirea şi detectarea faptelor de spălare a banilor şi şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. 4.- informaţii despre managementul instituţiei de credit corespondente. identificarea se va face pe baza următoarelor documente : . deturnare de fonduri. personalităţile din mediile guvernamentale. IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE. Există întotdeauna un risc ca astfel de persoane să abuzeze de puterea sau de statutul lor pentru îmbogăţirea personală prin luare de mită.10. puncte de lucru. 4. etc.certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului . despre activitatea de bază.

Alte informaţii pentru cunoaşterea clientului se pot obţine şi prin consultarea CIP. .confruntarea informaţiilor declarate de client. traficul de arme şi în general crima organizată precum şi terorismul. scrisoare de bun venit cu confirmare de primire. în faliment. corespondenţă uzuală şi primirea de informaţii înscrise pe orice document oficial prezentat de client sau compararea cu datele înscrise pe facturile remise la plată.solicitarea unei copii după ultimul raport de audit (după caz) .) . extorcarea de fonduri. numeroase instanţe au adoptat o definiţie a spălării banilor care integrează pe lângă traficul de droguri. . 4. TERMENI. Unităţile Băncii trebuie să se asigure că : . şi un număr important de delicte. etc. constituie infracţiunea de spălarea banilor : 140 .  Potrivit legislaţiei române.12. proxenetismul.2.informaţiile pot fi verificate prin. DEFINITII. autorizaţia de deschiderea de cont pentru o PPE trebuie să provină de la conducerea unităţii. în dizolvare.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR 4. cu consultarea AMLO .verificarea datelor obţinute de la client prin confruntarea acestora cu cele existente în unele baze de date de acces public.în situaţia în care banca manifestă suspiciune cu privire la legalitatea documentelor prezentate de clienţii persoane juridice se solicită un extras la zi de la Registrul Comerţului sau altor organisme abilitate confirmarea acestora . sau a înlocuitorului acestuia. . In ultimii ani. din care să rezulte starea juridică a clientului (în funcţiune. . Spălarea banilor constă în disimularea fondurilor rezultate dintr-o activitate ilegală sau în schimbarea sau convertirea acestor fonduri cu scopul de a le ascunde originea. verificarea directă a locaţiei la adresa indicată .1. CONSIDERATII GENERALE.2.1.înainte de a accepta o PPE drept client. . cu informaţiile selectate din documentele prezentate de acesta.Faptul de a accepta administrarea de fonduri în contul unor PPE corupte este susceptibil de a aduce un prejudiciu important reputaţiei băncii. 4. printre care corupţia.verificarea documentelor prezentate de client se realizează conform procedurilor specifice de lucru şi de control pentru fiecare activitate bancară . . CRB şi a bazei de risc a Băncii. unitatea trebuie să cunoască originea fondurilor . la iniţierea relaţiei cu Banca .solicitarea de informaţii de la o instituţie specializată. . VERIFICAREA INFORMATIILOR Verificarea informaţiilor despre client este obligatorie şi se poate realiza nelimitativ prin : .local şi după informarea prealabilă a Directorului Grupului. traficul de carne vie.au fost adunate suficiente informaţii pentru a putea stabili dacă un client potenţial este PPE .

savarsita cu intentie: • transformarea sau transferarea de proprietate. inevitabil. a unei astfel de asocieri. 308 din 10 iunie 1991 (Directiva I AML) si forma actuala prevazuta in Legea nr.în scopul săvârşirii infracţiunii de spălarea banilor. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalului au crescut uşurinţa cu care banii negri pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire a banilor. judecată sau executarea pedepsei. punctul critic în momentul în care se va încerca integrarea profitului în circuitul financiar-bancar. si pentru comparatie va redau mai jos conceptele juridice internationale de spalare a banilor : In comparatie cu definitia inserata in cadrul Directivei CE nr. că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate. sfătuirea în vederea comiterii oricăreia dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare . cunoscând. în final. circuite financiare interne si internationale complicate. mişcării. cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate. 656 / 2002 (care implementeaza Directiva a III-a AML). posesia sau folosirea unei proprietăţi. aduce modificari fata de sfera de incadrare a infractiunii de spalare a banilor fiind introdusa si pedepsita tentativa de savarsire a acestei infractiuni. Utilizarea. a situarii. a dispoziţiei.aderarea ori sprijinirea. Se recurge în aceste situatii la spalarea banilor care desemneaza reinvestirea în afaceri licite a banilor obtinuti din afaceri ilicite utilizând. • dobândirea. • ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a savârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. 141 . încurajarea. dispunerii.• schimbarea sau transferul de bunuri. • ascunderea sau disimularea naturii. pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori drepturilor asupra acestora. amplasării. a sistemelor financiar-bancare conduce la subminarea instituţiilor financiare individuale şi. • dobândirea. 308 din 10 iunie 1991 defineste infractiunea de spalare a banilor ca fiind urmatoare actiunie. drepturilor reale cu privire la proprietate sau la posesia acesteia. • participarea. asocierea. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau in scopul sprijinirii oricărei persoane implicate în comiterea unei astfel de activităţi. deţinerea sau folosirea de bunuri. la data primirii. posesia sau utilizarea de bunuri. • asocierea sau iniţierea unei asocieri . orice actiune ilicita de anvergura ce îsi propune câstiguri maxime si continuitate în operatiunile întreprinse va atinge. tentativa de comitere şi sprijinirea. a întregului sistem financiar. Indiferent de contextul savarsirii. în acest scop. cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala. înlesnirea. sursei. în scopul spălării banilor. Directiva CE nr. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.  Legislatia internationala a stat la baza procesului legislativ si a adoptarii legislatiei romane in materie . În acelaşi timp.

prin utilizarea circuitelor financiar-bancare)..Ultimele tendinte au evidentiat faptul ca spalatorii de bani isi directioneaza din ce in mai mult eforturile pentru angajarea unor intermediari non-bancari si non-financiari.2. continua cu obtinerea produsului financiar (bani murdari) si se finalizeaza prin spalarea acestui produs. în cazul traficului de droguri sau altor infracţiuni cum ar fi contrabanda.revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor. cu aparenta provenientei lor din activitati licite.precum si separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacţii financiare proiectate pentru a înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul. procedee. pentru separarea spatiala de masa infractionala. Infractiunea de spalare a banilor presupune un complex de activitati. în faza iniţială de introducere a numerarului în sistemul financiar.reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea. Stratificarea: . respectiv: Plasarea: reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala. in special. Astfel. o maşină sau o bijuterie) până la trecerea banilor printr-o reţea complexă internaţională. tranzacţii care sunt de natură să alerteze instituţiile financiare asupra activităţilor infractionale. scoaterea fizica a banilor peste granita) sau mai complexe (de exemplu. 4. sau de transfer al banilor şi sistemele de creditare oferă un mecanism vital pentru spălarea banilor. fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie să fie introdusi prin orice metodă în sistemul financiar. Spalarea banilor închide practic cercul infractional care începe cu savârsirea uneia sau unora din infractiunile prevazute de lege. tehnici si metode dintre cele mai rafinate. care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii. de afaceri legale şi prin companii „scoică” (companii care există numai ca persoane juridice legale fără a detine activităţi comerciale sau a desfasura afaceri) Iniţial. furtul. lupta impotriva spalarii banilor isi investeste increderea in constientizarea unei game largi de persoane juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau financiar. procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape care pot cuprinde numeroase tranzacţii efectuate de spălătorii de bani.2. ETAPELE SPALARII BANILOR Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux (de ex. . prin utilizarea unor procedee. Integrarea: defineste procesele de : . şantajul etc. În ciuda varietăţii metodelor folosite. Operaţiunile bancare tradiţionale de constituire a depozitelor. tehnici si scheme mai simple (de exemplu. 142 .

Multe entitati utilizeaza. puncte dificil de evitat de către spalatorul de bani şi. în consecinţă. situata în spatiu. aceste transportari au loc catre tari cunoscute ca paradisuri fiscale. se pot suprapune. transferul extern al fondurilor. trecerea numerarului peste frontiere. • Plasarea . respectiv: plasarea numerarului în sistemul financiar. infractorii trebuie sa transporte numeralul ilicit obtinut în afara spatiului controlat.. utilizându-se alte instrumente si tehnici. pentru a nu putea fi depistat si. • Stratificarea . schemele de integrare vor trimite din nou rezultatele spălării in circuitul economic.presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare. nave. eventual. Necesitatea plasarii deriva din faptul ca este posibila supravegherea din partea organelor de aplicare a legii a surselor de obtinere ilicita a numeralului si. De obicei. iar dupa depunerea în banci. se realizeaza cu diferite mijloace de transport (avioane private. • Integrarea .presupune deplasarea fizica a profiturilor în numerar. Plasarea masei de profituri în numerar se poate face prin mai multe metode si institutii.) fara a se respecta legislatia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din tara. În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile.precum si furnizarea unei aparente legalităţi profiturilor obtinute ilegal. institutiile netraditionale. Aceasta faza a procesului de spalare a banilor este cea mai vulnerabila. Modalitatile confuze si complicate prin care strat dupa strat de activitati si tranzactii sunt adaugate unul altuia. aceste sume fac cale întoarsa în tara din care au provenit. ca o masura de siguranta. avioane comerciale.este a treia etapa a procesului de spalare a banilor prin intermediul careia se cauta sa se dea aparenta de legitimitate asupra bunurilor dobândite în baza unor fonduri ilicite. Ei pot apărea însă şi simultan sau. Transportul fizic. concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. retelele Internet pentru a propune servicii de spalare a banilor. comertul cu amanuntul. dând uneori aparenta de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilitati de plasament legale. care vizeaza instrumentele monetare. Dacă procesul de stratificare are succes. uşor de recunoscut. Acest lucru este necesar pentru a separa fondurile obtinute de sursa lor. unde nu se pune problema justificarii sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în banci. mai obişnuit. dintre care: institutiile financiare traditionale. confiscat. în ultimul timp. Cei trei paşi de bază se pot constitui în faze separate şi distincte. 143 . în aşa fel încât ele vor reintra în sistemul financiar apărând ca fonduri normale şi „curate” obtinute din activitati comerciale. cel mai preferat fiind transferul electronic. deoarece implica colectarea si manevrarea unei imense cantitati de bani în numerar si pâna la depunerea în banca este greu de evitat lasarea unor urme detectabile. transporturi rutiere etc. fiind menite sa faca detectarea profiturilor ilegale extrem de dificila.

iar rezultatele obtinute din activitati ilegale devin legale. eforturile de combatere a spălării banilor s-au concentrat în mare măsură asupra procedurilor de constituire a unor depozite de către instituţiile din sectorul financiar deoarece spălarea banilor prin această metodă este uşor de recunoscut. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care. toate acestea reprezentând obstacole greu de înlaturat de catre organele de cercetare penala. Cei care spala banii se folosesc de exigentele actului secretului bancar. Pentru ca operatiunea sa fie încununata de succes trebuie sa nu ramâna nici o „pista de hârtie” prin care se pot deduce conexiunile celor trei stadii ale procesului. In primul rând. beneficiind si de ajutorul functionarilor bancari. Operaţiunile multiple şi diversificate în conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de spălare a banilor. au o acoperire legala iar reciclatorul le foloseste fara teama. Băncile insa nu reprezintă singurele mecanisme si instrumente prin intermediul cărora se pot spăla banii.- transferarea numerarului în şi dinspre sistemul financiar. prin volum.2. fara a lasa nici o urma detectabila. corporatii. profiturile reciclate sunt plasate în economia reala legitima. de data aceasta. Prin intermediul integrarii. numeralul este principalul mijloc de schimb. achizitionând bunuri la vedere. în calitatea lor de furnizori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri şi de creditare. Mai mult decât atât. IMPLICATII ASUPRA SISTEMULUI ECONOMIC Băncile. In cadrul activitatilor infractionale. Organizatiile criminale trebuie sa converteasca numeralul în forme mai usor de mânuit si transferat. prin depozit. Sistemele electronice de transfer al fondurilor permit transferul rapid al acestora între conturi sub nume şi jurisdicţii diferite. Profiturile. făcând astfel mai dificilă detectarea în etapa plasării. Drept urmare. sunt foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile financiare legale. numeroşi intermediari financiari furnizează servicii care sunt similare cu cele tradiţionale oferite de bănci. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegalasi îi plaseaza în investitii binevenite în economia legala. În mod tradiţional. banii se misca prin diferite afaceri. Dupa ce etapele anterioare ale spalarii banilor au reusit. la stratificare şi integrare. organizaţiile criminale sofisticate şi „spălătorii de bani profesionişti” doresc să apeleze la serviciile bancare pentru a-şi utiliza fondurile „murdare”. pot fi utilizate în toate etapele spălării banilor de la plasare. 4. prin transferul electronic. creând straturi complexe de tranzacţii. institutii financiare. Infractorii au răspuns rapid măsurilor luate de sectorul financiar în ultimii ani recunoscând faptul că plăţile în numerar făcute în cadrul sectorului financiar pot da naştere ulterior la întrebări. tot mai multe cazuri de spălare a banilor îmbracă forme din cele mai sofisticate. reciclatorul trebuie sa dea o explicatie plauzibila a averii de care dispune. în mod fizic. În ultimul timp. Pentru a desavârsi ulterior schema de reciclare a banilor în scopul ascunderii adevaratei proveniente si a dreptului de proprietate asupra profiturilor veniturile trebuie sa fie spalate.3. În acest context. in vederea ocolirii 144 . au fost căutate noi mijloace pentru transformarea banilor câştigaţi ilegal şi combinarea lor cu fondurile legitime înainte de a le introduce în sistemul financiar. în care numerarul nu este implicat. In acest sens.

de zi de zi.masurilor de combatere a spalarii banilor. spălătorii nu-si pot asigura o expertiza profesionala specializata. In 1996 Recomandările au fost amendate pentru prima data pentru a reflecta tipologiile de spălare a banilor. o crestere alarmanta atat ca volum cat mai ales ca forme de manifestare si producand mari pagube financiare economiei tarilor dezvoltate si nu numnai . Multe dintre companiile „scoica” pot chiar să abordeze propriile bănci pentru a obţine credite prin care să se finanţeze astfel de activităţi. mai ales in ultimii 20 de ani . In acest context. foarte pe scurt cadrul de reglementare juridica a combaterii fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului in componenta sa internationala si interna.). conjugata fiind aici si tara si economia noastra de dupa evenimentele din 1989 . FATF a elaborat un set de 40 Recomandări a 1990.). CADRUL JURIDIC DE REGLEMENTARE INTERN SI INTERNATIONAL Fenomenul infractional de spalare a banilor utilizand sistemele bancare cunoaste . unde retinem urmatoarele prevederi normative: • Recomandarile GAFI (FATF) Grupul de Acţiune Financiara Internaţionala (eng. consultanţilor financiari si a altor specialişti. cu autoritatile si sa răspundă in mod activ împotriva pericolului de a fi implicaţi in acest fenomen. un sistem exhaustiv de combatere a spalarii banilor se bazează pe conştientizarea unei varietati de intermediari financiari si non-financiari.  Cadrul international . . Editia 145 . FATF) este un organism inter-guvernamental care stabileşte standarde si dezvolta si promovează politici de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. etc. contabililor. Si in noile economii ce se dezvolta in tarile care si-au inceput constructia democratiei sociale si economice dupa 1985 . aceste persoane isi concertează eforturile spre exploatarea sectorului non-bancar. Vom aborda. Deoarece. aceste organizaţii generează activităţi comerciale internaţionale false pentru a mişca banii iliciţi dintr-o ţară în alta. 4. in mod responsabil. precum si instituţii non-financiare (cazinouri.a prestigiului unor sisteme bancare occidentale. ingrijoratoare . de obicei. agenţii imobiliare. Prin urmare. etc. actele si faptele de spalare a banilor si finantare a terorismului prin intermediul bancilor s-a accentuat oobligand autoritatile romane sa ia masuri imediate si drastice fie prin propriul legislativ fie armonizand legislatia interna in domeniu cu prevederile legislative europene si mondiale . Ele creează iluzia comerţului internaţional folosind facturi false pentru a genera transferuri internaţionale aparent legale şi folosesc operaţiuni fictive pentru a ascunde şi mai mult urmele. Pentru specialistii bancilor din Romania problematica de combatere a spalarii banilor si finantare a terorismului a devenit nu numai o preocupare de studiu si cunoatere permanenta dar mai ales o adevarata meserie prin aplicatiunile practice .4. dar si deteriorarea accentuata . utilizând alte instituţii financiare (cum ar fi institutii financiare. ca o iniţiativa de a combate folosirea necorespunzătoare a sistemelor financiare de către persoane care spală banii proveniţi din droguri. Prin intermediul unor companii şi persoane fizice. societati de servicii de investitii financiare. case de schimb. ei trebuie sa beneficieze de consultanta juriştilor.2. companii de asigurări. precum si a agenţilor economici care trebuie sa coopereze.

existenta unor programe de lupta împotriva spalarii banilor. banci si institutii financiare nonbancare. masuri asiguratorii si confiscarea bunurilor provenite din activitati ilicite. masurile preventive pe care sa le ia instituţiile financiare si alte activitati comerciale si profesiuni specifice si cooperarea internaţionala Aceste 40 de recomandari au pus bazele cadrului pentru eforturile de combatere a spalarii banilor si sunt concepute pentru o aplicare universala. protectia personalului din aceste institutii. sfera de cuprindere. Aceste masuri sunt esentiale pentru crearea unui cadru efectiv de combatere a economiei subterane si spalarii banilor. În complementare.1996 a celor 40 Recomandări. sistemul financiar si reglementarea sa. b) Rolul sistemelor juridice nationale în combatearea spalarii banilor: sfera de cuprindere a infractiunii de spalare a banilor. a fost aprobata de mai mult de 130 de tari si constituie standardul internaţional de combatere a spalarii banilor. implementarea si rolul autoritatilor de reglementare si al altor 146 c) Sporirea rolului sistemului financiar: . o autoevaluare anualasi cu atât mai detaliat. Ele acopera sistemul justitiei penale si al aplicarii legii. Recomandările cuprind toate masurile pe care sistemele naţionale ar trebui sa le pună in aplicare in domeniul justiţiei penale si a sistemelor de reglementare legislativa. Toate tarile membre au propria lor implementare a celor 40 de recomandari monitorizate printr-o abordare bilaterala. necesare implementarii in detaliu a acestora conform conditiilor lor specifice si cadrului constituţional. precum si colaborarea internationala. ca infractiuni primare de spalare a banilor. procesul de evaluare reciproca în cadrul caruia fiecare tara membra este supusa unei examinari în teren. în care se insereaza principii cu privire la legiferarea luptei pentru combaterea spalarii banilor. reguli de identificare a clientului si pastrarea înregistrarii tranzactiilor suspecte de spalare a banilor. Cele 40 Recomandări si 9 Recomandări Speciale au fost recunoscute de către Fondul Monetar Internaţional si Banca Mondiala ca fiind standarde internaţionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului Recomandările FATF stabilesc standarde minime de acţiune pentru tari. raportarea tranzactiilor suspecte. echipa efectueaza revizuiri în tarile membre asupra masurilor luate pentru a aplica anumite recomandari. Cele 40 de recomandari Cele 40 de recomandari pot fi sistematizate în felul urmator: a) Cadrul general.

la nivel mondial. în cadrul investigaţiilor privind finanţarea terorismului. • DIRECTIVA 2005 / 60 / EC a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor şi a finanţării terorismului (Directiva a III-a AML / CTF) 147 . „Azi FATF a emis noi standarde internaţionale privind combaterea finantarii terorismului. la sistemul financiar internaţional. care sprijină şi contribuie la eforturile internaţionale împotriva spălării banilor şi a finantarii terorismului. „Implementarea acestor Recomandări Speciale va interzice accesul teroriştilor şi al celor care ii sprijină. precum şi cu organizaţiile internaţionale. Cele 9 Recomandari Speciale cu privire la finantarea terorismului La Plenara Extraordinara privind finanţarea terorismului. cooperarea între autoritatile juridice. Incriminarea finantarii terorismului. pe o scara cat mai larga posibil. care angajează membrii săi: Luarea unor masuri urgente pentru ratificări şi implementarea instrumentelor legale relevante emise de ONU. Impunerea de cerinţe privind combaterea spălării banilor asupra sistemelor alternative de transmitere/transfer a fondurilor. Grupul Egmont. Acordarea de asistenta. actelor şi organizaţiilor Sechestrarea şi confiscarea activelor teroriştilor. FATF isi va intensifica cooperarea cu organismele regionale de tipul FATF. În continuarea Planului de Acţiune împotriva finantarii terorismului. G-20 şi instituţiile financiare internaţionale. Asigurarea condiţiilor pentru a evita utilizarea unor entitati. pe care toate statele lumii sunt chemate sa le adopte şi sa le implementeze”. în perioada 29-30 oct. În cursul Plenarei. 2001. FATF a convenit asupra unui set de Recomandări Speciale privind Finanţarea Terorismului. pentru autoritatile de aplicare a legii şi de reglementare din alte tari. Raportarea tranzacţiilor suspecte legate de terorism. în scopul finantarii terorismului.- autoritati administrative. FATF şi-a extins misiunea privind combaterea spălării banilor. FATF isi va concentra energia şi expertiza deţinuta asupra eforturilor. a afirmat Preşedintele FATF Claire Lo. de combatere a finantarii terorismului. cum sunt ONU. d) Consolidarea cooperarii internationale: schimbul de informatii generale. care a avut loc la Washington. schimbul de informatii privind tranzactiile suspecte. în special organizaţiile non-profit.

masurile preventive prevăzute de prezenta directiva au introdus obligatii specifice de reglementare nu numai in contextul manipularii banilor obtinuti în urma infracţiunilor. urmărirea. Directiva a evidentiat faptul ca o gama mai larga de infracţiuni principale facilitează raportarea tranzacţiilor suspecte si cooperarea internaţionala în acest domeniu. care constituie principalul organism internaţional activ în lupta împotriva spalarii banilor si finantarii terorismului. Principalele reglementari cuprinse in acest act normativ se refera la : . . prezenta directiva a trebuit sa fie armonizata cu noile standarde internaţionale. în ultimii ani s-a înregistrat tendinţa unei definiţii mult mai largi. sechestrarea si confiscarea mijloacelor si bunurilor obtinute de pe urma infractiunilor. a fost considerat faptul ca Directiva 91/308/CEE care. a fost necesar. care se produc deseori în context internaţional.Procesul de elaborare a directivei in speta a fost motivat in principal de necesitatea de a evita adoptarea de către statele membre a unor masuri de protejare a sistemelor lor financiare care ar putea fi incompatibile cu funcţionarea pieţei interne. Prin urmare. directiva a inclus si intermediarii de asigurări de viata si prestatorii de servicii pentru trusturi si societati. conţinea relativ puţine detalii privind procedurile relevante. definiţia infracţiunilor grave a trebuit aliniata cu definiţia infracţiunilor grave prevăzuta de Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor.Fundamentarea procesului de elaborare si implementare a noii legislatii . în conformitate cu noile standarde internaţionale. În consecinţa. fara a tine seama de coordonarea si cooperarea internaţionala. ci si in contextul colectarii de bani sau bunuri în scopuri teroriste. De asemenea. obligaţiile de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. identificarea. definiţia spalarii banilor se limita iniţial la infracţiuni privind drogurile. Deoarece recomandările GAFI au fost revizuite si extinse în mod substanţial în anul 2003. în special. Luand in considerare importanta cruciala a acestui element de prevenire a spalarii banilor si finantarii terorismului. Orice masuri adoptate numai la nivel naţional sau chiar la nivel comunitar. Argumentatia este fundamentata de specificul infravtiunii de spălare a banilor si de finanţare a terorismului. cu normele statului de drept si cu ordinea publica din Comunitate. In acest sens.Redefinirea complexitatii infractiunii de spalare a banilor Pana la momentul intrarii in vigoare a prezentei directive. bazata pe o gama mai ampla de infracţiuni principale. De asemenea. desi impunea o obligatie de identificare a clienţilor. sa se introducă dispoziţii mai precise si mai detaliate referitoare la identificarea clientului si a oricărui beneficiar efectiv si verificarea identitatii acestora. . In acest sens. a fost necesar ca masurile adoptate de Comunitate în acest domeniu sa fie compatibile cu acţiuni întreprinse în alte foruri internaţionale. pot avea efecte foarte limitate. 148 .Sfera de aplicabilitate fata de domeniile economice de activitate Deoarece intensificarea controalelor din sectorul financiar a determinat persoanele care spală bani si finanţatorii terorismului sa caute metode alternative de a ascunde originea produselor infracţiunii si deoarece astfel de canale pot fi folosite pentru finanţarea terorismului. sa tina seama în continuare de recomandările Grupului de Acţiune Financiara. buna funcţionare. Acţiunile comunitare au trebuit. îngheţarea. reputaţia si stabilitatea sistemului financiar. utilizarea ilegala a sistemului financiar pentru canalizarea fondurilor de origine ilegala sau chiar a banilor curaţi în scopuri teroriste reprezintă un risc clar pentru integritatea. Acordul general privind comerţul cu servicii (GATS) a permis membrilor sa adopte masurile necesare pentru protejarea moralitatii publice si prevenirea fraudei si sa adopte masuri din considerente prudentiale. inclusiv pentru a asigura stabilitatea si integritatea sistemului financiar.

atunci când accepta astfel de plaţi în numerar. a fost introdusa obligatia ca acele state membre care permit efectuarea platilor în numerar peste pragul stabilit. toate persoanele fizice sau juridice care tranzactioneaza bunuri cu titlu profesional sa fie reglementate de prezenta directiva. exista cazuri în care sunt necesare proceduri deosebit de riguroase de identificare si verificare a clientelei.Conceptul de „beneficiar efectiv” Avand in vedere considerentele specifice circuitelor financiare suspecte de spalarea a banilor.Raportarea tranzactiilor suspecte Directiva in speta sublianiaza si intareste obligatia de raportare a tranzacţiilor suspecte catre Unitatea de Informaţii Financiare (UIF). în măsura în care platile li se fac în numerar în valoare de cel puţin 15 000 EUR. în scopuri infracţionale. . . legislaţia comunitara trebuie sa recunoască faptul ca anumite situaţii prezintă un risc mai mare de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.Directiva a adus in argumentare faptul ca utilizarea plaţilor semnificative în numerar este foarte vulnerabila la fenomenul spalarii banilor si finantarii terorismului. Criteriile pentru a determina daca o persoana este sau nu competenta si potrivita trebuie stabilite în conformitate cu dreptul naţional. a fost introdusa obligatia pentru instituţiile si persoanele reglementate de prezenta directiva sa identifice si sa verifice identitatea beneficiarului efectiv.. unui prestator de servicii pentru trusturi si societati sau a unui cazinou. a fost introdusa cerinta statelor membre de a-si concentra activitatile de monitorizare în special asupra acelor persoane fizice si juridice care comercializează bunuri expuse unui risc relativ ridicat în ceea ce priveşte spălarea banilor sau finanţarea terorismului. a fost considerat suficient sa se identifice categoria de persoane care este desemnata ca beneficiara a fundaţiei sau trustului. Deşi trebuie stabilite identitatea şi profilul comercial al tuturor clienţilor. Prin urmare. Agenţii care comercializează bunuri de valoare mare. motiv pentru care o persoana fizica este imposibil de identificat ca beneficiar efectiv. si agenţii de licitaţie au intrat sub incidenţa prezentei directive. care serveşte drept centru naţional de primire. în conformitate cu principiul supravegherii în funcţie de risc. sa fie identificate ca beneficiari efectivi. a fost esenţiala introducerea unei definiţii precise a „beneficiarului efectiv”. Atunci când încă nu s-a stabilit cine sunt beneficiarii individuali ai unei persoane juridice sau ai unui cadru juridic. Obligaţiile în cauza includ necesitatea ca notarii sau membrii altor profesii liberale juridice sa identifice ei înșiși entitati sunt persoane competente şi potrivite. precum o fundaţie sau un trust. De asemenea.Protectia personalului insarcitat cu obligatia de raportare 149 . In considerentele directivei in cauza. aceasta cerinţa nu trebuie sa includă identificarea persoanelor fizice care fac parte din acea categorie de persoane. Totodata. analiza şi comunicare către autoritatile competente a rapoartelor privind tranzacţiile suspecte si a altor informaţii privind posibile fenomene de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. De asemenea au fost extinse prevederile legii si asupra persanelor care exercita profesii liberale. . in momentul înmatricularii sau autorizearii unei case de schimb valutar. Ca o condiţie minima. precum pietre sau metale preţioase sau lucrări de arta. aceste criterii trebuie sa reflecte nevoia de a proteja entitatile respective împotriva utilizării lor greşite de către directori sau beneficiarii lor efectivi. Directiva in speta a introdus obligatia ca persoanele care aduc aport bunuri unei persoane juridice sau unui cadru juridic deţin un control important asupra utilizării bunurilor. In contextul asigurarii unui proces de monitorizare eficienta a respectării prezentei directive..

si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr. Deşi prezenta directiva nu poate interveni în procedurile judiciare ale statelor membre. reteaua Al-Qaida si Talibani. Aceasta dispoziţie este de o importanta deosebita în contextul procedurilor ce conduc la masuri precum îngheţarea sau sechestrarea activelor (inclusiv a activelor teroriste). In acest sens. masuri sporite de cunoastere a clientelei in legatura cu tranzactiile sau relatiile de afaceri cu persoane expuse politic care au resedinta in alt Stat Membru sau intr-o terta tara. ar fi potrivit daca resursele institutiilor si persoanelor implicate sunt concentrate indeosebi asupra produselor si tranzactiilor care sunt caracterizate de un risc mare de spalare de bani. 150 .In aceste considerente. instituţiile de credit si cele financiare trebuie sa dispună de sisteme eficace. pentru exceptiile cu privire la activitatile financiare intreprinse ocazional sau foarte limitate. În special. a fost considerata o problema cruciala legata de eficacitatea luptei împotriva spălării banilor si finantarii terorismului. In contextul acestei analize de risc. precum si. 2580/2001 din data de 27 decembrie 2001. au fost expuse si descrise practici si elemente tehnice in vederea introducerii in cadrul de reglementare CSB a conceptului de persoana expusa politic si a masurilor simplificate de cunoastere a clientilor. pe baza de risc sensibil. Directiva solicita institutiilor si persoanelor implicate sa aplice. subliniind faptul ca cerinta se aplica pana la nivelul in care relatia cu asociatul este cunoscuta public sau ca institutia sau persoana au motive de a crede ca astfel de relatie exista. Directiva in pteta face referire la situatia cand Directiva 2005/60/EC solicita institutiilor si persoanelor vizate sa identifice asociatii apropiati ai persoanelor fizice care sunt incredintate cu functii publice importante. Statele membre trebuie sa fie conştiente de aceasta problema si sa depună toate eforturile pentru protejarea angajaţilor împotriva unor astfel de amenintari sau acţiuni ostile.. pe măsura dimensiunii şi tipului de activitate desfasurata. .. directiva mentioneaza faptul ca au existat cazuri de angajaţi care raportează suspiciuni de spălare a banilor si care sunt supuşi amenintarilor sau acţiunilor ostile. • DIRECTIVA COMISIEI 2006 / 70 / EC pentru stabilirea masurilor de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului cu privire la definitia “persoanei expuse politic” si a criteriilor tehnice pentru procedurile de cunoastere simplificata a clientelei. indreptate impotriva anumitor persoane si entitati asociate cu Usama bin Laden. privind masurile restrictive specifice indreptate impotriva anumitor persoane si entitati in vederea combaterii terorismului si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr. este necesar ca instituţiile de credit si instituţiile financiare mai mari sa dispună de sisteme electronice. Directiva Comisiei 2006/70/EC este in fapt directiva de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Conisliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a finantarii terorismului. Aplicarea acestei Directive nu prejudiciaza aplicarea Regulamentului Consiliului (EC) Nr. 881/2002 din data de 27 mai 2002 care impune anumite masuri restrictive specifice.Solicitarile de informatii Directiva evidentiaza importanta deosebita pe care o detin instituţiile de credit şi instituţiile financiare in contextul de a răspunde cu rapiditate cererilor de informaţii privind relaţiile de afaceri pe care le au cu persoanele indicate. În scopul identificării acestor relaţii de afaceri pentru a putea furniza rapid informaţiile respective. în temeiul legislaţiei naţionale sau comunitare aplicabile în vederea combaterii terorismului.

Obligaţiile entităţilor reglementate . In contextul implementarii cadrului comunitar de reglementare CSB. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR si COMBATEREA SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM IN ROMANIA . legea in speta acopera majoritatea cerintelor comunitare in acest domeniu (Directiva a III-a CSB). cel puţin următoarele informaţii: declaraţie pe propria răspundere.Programele si politicile de cunoaştere a clientelei . denumit in continuare Oficiul . 53 / 2008. In forma actualizata.2. nr.G. denumirea şi locul desfăşurării activităţii/ocupaţia.Entităţile reglementate au obligatia de a obţine. numele/denumirea angajatorului sau natura activităţii proprii. 656 / 2002.467/2001 privind interzicerea exportului anumitor bunuri si servicii catre Afghanistan. care functioneaza ca organ de specialitate .Identificarea clienţilor şi procedurile de cunoaştere a clientelei .5. colaboreaza si aplica legislatia interna si internationala pe care am prezentat-o mai inainte 151 UTILIZARII BANCII IN .U. indiferent de natura capitalului si a tarii de origine a bancii mama . scopul şi natura operaţiunilor/tranzacţiilor derulate cu entitatea. coopereaza . precum şi sursa fondurilor. reglementeaza .Beneficiarul real . FATF).  Cadrul national de reglementare juridica Cadrul legislativ national de combatere a spalarii banilor este guvernat in principal de Legea nr. conform formularului prevăzut în prezentele norme.Managementul riscului – Monitorizarea clientelei . legislatia interna a cuprins totodata si sarcinile specifice atribuite de organismele internationale de specialiate in acest domeniu (ex.studiu de caz pe o banca comerciala multinationala In tara noastra structura de lupta contra spalarii banilor si terorismului este ONPCSB – Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor .Evidentele secundare / Referintele de identitate ale clientulu . modificata si completata de O. cu personalitate juridica in subordinea Guvernului . prin care acesta să declare identitatea beneficiarului real. intarind interzicerea zborurilor si extinderea blocarii fondurilor sau a altor resurse financiare in ceea ce priveste Talibanii din Afganistan. Legislatia romaneasca in domeniu . in principal : . în vederea stabilirii identităţii beneficiarului real. .Managementul riscului – Organizarea controlului intern 4. Cu acest organism bancile din Romania .

Urmărirea aplicării normelor şi procedurilor interne. În situaţia în care la aceste unităţi este desemnată o altă persoană. desemnează şi comunică Direcţiei Conformitate salariatul şi înlocuitorul acestuia. Această decizie se comunică celor interesaţi. Directorii Departamentelor/Direcţiilor din Centrala Băncii şi din filialele BRD. Directorii unităţilor ataşate grupului desemnează salariatul şi înlocuitorul acestuia. . cuprind în principal următoarele elemente : . şi procedurilor Bancii. Numele acestor persoane. conform prevederilor legale. care coordonează măsurile de aplicare a dispoziţiilor legale şi normative referitoare la prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism în toate unităţile arondate grupului. Această decizie se comunică celor interesaţi şi Direcţiei Conformitate. Directorului Grupului şi Direcţiei Conformitate. . dintre care retinem : • Responsabilitatile AMLO la nivelul Centralei Băncii şi înlocuitorii acestuia. . insarcinati cu aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi combaterea folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. care are ca atribuţie principală aplicarea în toate entităţile băncii a dispoziţiilor legale şi normative referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi combaterii finanţării actelor de terorism .Acordarea de consultanţă conducerii Băncii cu privire la deciziile care trebuie luate în materie de prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism.Raportarea operaţiunilor suspecte autorităţilor competente .In acest context fiecare banca elaboreaza propriile norme de prevenire si combatere a fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului prin circuitele lor financiare si organizeaza propriul dispozitiv care sa coordoneze aceste importante activitati. Prezentam in continuare Dispozitivul intern de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului .Masuri împotriva spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. însărcinat cu responsabilitaţi în domeniul prevenirii spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism.  Urmărirea respectării legislaţiei cu privire la lupta Fiecarui nivel de decizie si fiecarei persoane desemnate sa activeze in acest important domeniu bancar i se stabilesc . Conducerea este cea care rămîne răspunzătoare de respectarea dispoziţiilor legale şi normative în domeniu. 152 . împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor vor fi comunicate Oficiului. Acest dispozitiv intern stabileste urmatoarele masuri : Prima masura pe care o banca o intreprinde pentru asigurarea eficientei strategiei sale de prevenire a spalarii banilor este cea de organizare interna si incepe prin desemnarea persoanelor cu responsabilităţi pe linia prevenirii spălării banilor  La nivelul Centralei Băncii este desemnat prin Decizia Directorului General : AMLO ( Anti-Money Laundering Officer)şi înlocuitorii săi. cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor legale şi normative referitoare la prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. Directorii Grupurilor desemnează salariatul – AMLO local şi înlocuitorul acestuia. dintr-o banca romaneasca membra a unui important Holding financiar-bancar din Europa. În cadrul Direcţiei Conformitate funcţionează o structură de prevenire a spălării banilor. a politicii. prin decizie o seama de responsabilitati .

de pierderi financiare semnificative sau atingerea reputaţiei..asistarea menegementului executiv în administrarea eficientă a riscului de non-conformitate .identificarea şi acceptarea clienţilor conform cerinţelor Programului BRD de cunoaştere a clientelei . .participă la elaborarea şi realizarea Programelor Anuale de Formare Profesională în domeniul Conformităţii. Ministerul Administraţiei şi Internelor. . potrivit atribuţiilor pe care le au.). conform competenţelor delegate de conducerea băncii . Banca Nationala a României.răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii atunci când ştiau sau trebuiau să ştie că tranzacţiile prezintă un risc important pentru Bancă.răspunde de calitatea personalului implicat în activitatea de control .prevenirea riscului de non-conformitate.răspund de respectarea şi urmărirea cerinţelor impuse de Programul BRD de cunoaştere a clientelei. . potrivit atribuţiilor pe care le au. etc.coordonarea acţiunilor de cunoaştere a clientelei. • Conducerea Unităţilor Băncii :Directorii unităţilor BRD (şi înlocuitorii acestora) sunt răspunzători pentru : . raportarea şi arhivarea documentelor şi a înregistrărilor. Ministerul Public. respectiv a riscului sancţiunilor judiciare. . • Conducerea Departamentelor/Direcţiilor Băncii : . prin formare profesională corespunzătoare. administrative sau disciplinare.răspunde pentru deciziile luate care privesc derularea unor operaţiuni pentru clienţii cu risc potenţial important sau a oricăror tranzacţii în care este implicată banca şi cărora le este asociat un grad de risc mare. conform competenţelor delegate de conducerea băncii . a riscurilor asociate tranzacţiilor respective. • Conducerea Băncii : . rezultate din nerespectarea reglementărilor specifice activităţii bancare şi financiare sau a normelor profesionale şi deontologice . analiza. . prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii în scopul finanţării actelor de terorism.Sensibilizarea personalului cu privire la riscurile de spălare de bani. Deontologiei şi Prevenirii Spălării Banilor.identificarea tranzacţiilor suspecte. de prevenirea spălării banilor şi de combatere a utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism .răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii fără realizarea unor analize corespunzătoare. cu un impact important asupra bilanţului şi contului de exploatare şi asupra imaginii băncii.aplicarea corespunzătoare a Programului BRD de cunoaştere a clientelei . 153 .pregătirea personalului în vederea însuşirii şi aplicării corespunzătoare a Programului BRD de cunoaştere a clientelei. conform legislaţiei în vigoare. periclitând credibilitatea şi viabilitatea băncii prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor acesteia. . .răspund de evaluarea Programului BRD de cunoaştere a clientelei. . prevenirea spălării banilor şi combaterea folosirii Băncii în scopul finanţării actelor de terorism.asigura relaţiile cu autorităţile în îndeplinirea atribuţiilor specifice direcţiei (Oficiul National de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. . sens în care fac propuneri corespunzătoare pentru actualizarea acestuia. • Direcţia Conformitate : . . .

000 Euro. corespunzătoare obiectului de activitate aşa cum este menţionat în actul constitutiv cu modificările ulterioare. . Se vor solicita clientului date suplimentare despre sursa şi destinaţia fondurilor.tranzacţii care nu se circumscriu tiparelor obişnuite.4.6.6. Raportarea la Oficiu În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. sau care sunt ordonate de clienţi care nu sunt angajaţi într-o activitate declarată. 4. atentie . precum şi privitor la scopul operaţiunii şi identitatea beneficiarului. • Raportul pentru transferurile externe în şi din conturile pentru sume a căror limită minimă este echivalentul a 15.transferuri externe sau alte operaţiuni care par să nu aibă un temei comercial sau civil. atunci cand exista suspiciuni ca o operatie ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor • Raportul pentru operaţiunile cu sume în numerar care depăşesc echivalentul în lei a 15. inclusiv transferuri externe care nu se circumscriu activităţii declarate a clientului.6.2. va informa imediat persoana desemnată cu responsabilităţi pe această linie (AMLO . Operaţiunile cuprinse în cele din urma două rapoarte sunt analizate prin sondaj la nivelul Serviciului Prevenirea Spălării Banilor din cadrul Direcţiei Conformitate .local şi Direcţia Conformitate.000 Euro.2.inainte si dupa efectuarea lor .local) trebuie să deschidă un dosar care să 154 • Raportul . În situaţia în care suspiciunea nu este confirmată. potrivit modelului aprobat de Oficiu . .operaţiuni bancare din care nu rezultă un scop economic evident . responsabilul cu prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism (AMLO . potrivit modelului aprobat de Oficiu . 4.(vezi Ghidul de tranzactii suspecte de la finele acestui capitol) Atunci când personalul entităţilor are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată sau a fost executată. Banca are obligaţia de a transmite către Oficiu trei rapoarte : de tranzactii suspecte . are ca scop spălarea banilor.2. inclusiv datorită frecvenţei neobişnuite a depunerilor şi retragerilor operate în numerar în şi din cont . unitatea teritorială are obligaţia de a comunica acest lucru AMLO . IDENTIFICARE si RAPORTAREA OPERATIUNILOR DERULATE PRIN CONTURILE CLIENTILOR Reprezinta doua probleme extrem de importante care solicita personalului bancii abilitate .2.local) şi conducătorul unităţii. multa ratiune si simt de raspundere in caz contrar putatnd sa apara riscuri de imagine sau riscuri operationale cu urmari grave in egala masura pentru banca si pentru clientii ei.1. Identificarea şi verificarea operaţiunilor suspecte Principalele elemente care caracterizează drept “suspecte” tranzacţiile clienţilor sunt : . Dacă documentele prezentate si explicaţiile date nu sunt suficiente pentru a înlătura suspiciunile.

pînă la dispunerea altei măsuri de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie si Justitie. neexecutate de Bancă. case de schimb valutar etc. Dacă Oficiul considera că perioada pentru care a dispus suspendarea de 3 zile lucrătoare nu este suficientă.8. .15. 4.000 EURO – persoane autorizate.7. SUSPENDAREA EXECUTARII DE CATRE BANCA A OPERATIUNILOR CONSIDERATE SUSPECTE In conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu. respectiv in Registrul pentru operatiuni in numerar efectuate de catre clientii Bancii . dupa caz. Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie poate autoriza o singura dată prelungirea solicitată sau.50. unităţile BRD vor putea efectua operaţiunea în baza comunicării transmise de Direcţia Conformitate. Măsura suspendării se comunică în scris entităţii în cauză de către Direcţia Conformitate. restaurante.2.8.000 EURO – persoane fizice. cu sume egale sau care depasesc echivalentul a : . Operatiuni cu numerar Unităţile teritoriale trebuie să fie extrem de vigilente în ce priveşte toate operaţiunile în numerar (depuneri şi retrageri de numerar).50. poate solicita. decizia de suspendare a efectuarii operatiunii ori.) operaţiunile trebuie inscrise intr-un registru specific . potrivit dispoziţilor legale. Sumele pentru care s-a dispus suspendarea rămîn blocate în contul titularului pînă la expirarea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea sau după caz. 4. dupa caz. poate dispune incetarea suspendării operatiunii. MASURI SPECIALE LUATE DE BANCA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR In continuare prezentam o serie de masuri speciale pe care banca le ia pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor : 4.2. de a nu divulga clientului măsura de suspendare dispusă de Oficiu. . Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor poate dispune suspendarea de către Bancă pe o perioadă de 3 zile lucrătoare a operaţiunilor suspecte.000 EURO – persoane juridice. inainte de expirarea acestui termen. 155 . măsura prelungirii acesteia.conţină rapoarte scrise referitoare la verificările efectuate cu privire la această tranzacţie şi documentele obţinute conform procedurii de Urmărirea şi Raportarea Operaţiunilor Curente prin Completarea Registrelor Obligatorii. Personalul BRD are obligaţia. Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut. dispusa de Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie de Justitie.1. motivat. Cu excepţia clienţilor a căror activitate justifică rulaje importante de numerar (supermagazine. în condiţiile legii. sub sancţiune penală. Oficiul trebuie să comunice Băncii în termen de 24 de ore.2. Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie prelungirea suspendării efectuării operatiunii cu cel mult 4 zile lucratoare.

in cazurile în care se intră în relaţii cu clienţii prin corespondenţă sau prin altă modalitate care nu implică prezentarea clientului la bancă.operaţiunile cu numerar a căror valoare excede 10. Unităţile băncii trebuie să solicite clientului să dea o declaraţie cu privire la identitatea beneficiarului real.. va informa imediat persoana desemnată cu responsabilităţi pe această linie şi conducătorul unităţii. în următoarele cazuri : . prezentam mai jos : Procedura tehnica de urmarire a operatiunilor cu numerar efectuate de catre clientii bancii PROCEDURA TEHNICA DE URMARIRE A OPERAŢIUNILOR CU NUMERAR EFECTUATE DE CLIENŢII BĂNCII UNITATE Bancara Operativa Responsabil desemnat 156 . Pentru o mai buna intelegere a acestui extrem de important proces de prevenire a spalarii banilor prin operatiuni cu numerar .000 Euro în echivalent . Atunci când personalul entităţilor băncii are suspiciuni că o operaţiune ce urmeză să fie efectuată are ca scop spălarea banilor. care vor proceda potrivit normelor bancii.Fiecare operaţiune în numerar mai mare decât cea menţionată se face numai cu autorizarea superiorului ierarhic al persoanei însărcinată în relaţia cu clientul. .

lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul a 15. contracte.000 euro.000 euro. pentru persoanele fizice. pentru persoanele juridice .000euro pentru PF şi 50.000 euro. . pentru persoanele fizice autorizate Cele 3 liste se generează la sfârşitul zilei operative şi constituie Registrul pentru operaţiuni în numerar cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 10.000euro pentru PJ şi PFA Declaraţie privind identitatea beneficiarului real al sumelor. facturi etc Solicitaţi fiecărui teller semnătura pe liste în dreptul operaţiunii efectuate de acesta şi documentele justificative aferente Verificaţi fiecare operaţiune înscrisă şi documentele justificative aferente acesteia şi semnaţi OPERAŢIUNEA PREZINTĂ ELEMENTE DE SUSPICIUNE 157 .lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul a 50.Generaţi din sistemulinformatic : .lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul a 50.

DA Informaţi conducătorul unităţii. care dispune efectuarea verificărilor suplimentare NU VERIFICAREA CONFIRMĂ SUSPICIUNEA DA NU 158 .

Întocmiţi Raportul de Tranzactii Suspecte care va fi semnat de conducător ul unităţii Faceţi mentiunea pe lista unde este evidenţiată operaţiunea că verificarile suplimentar e au infirmat suspiciunea NU DA Completati Registrul pentru Tranzactii Suspecte şi arhivaţi documentaţia aferentă într-un dosar separat DA DA Arhivaţi separat. în mod cronologic Registrul (cele 3 liste) şi documentele aferente NU 159 .

Transmiteţi Raportul de Tranzacţii Suspecte corespondentuli AMLO de la nivelul Grupului STOP GRUP Corespondent AMLO Primţi pentru analiză şi avizare Raportul de Tranzacţii Suspecte şi documentaţia aferentă Înregistraţi Raportul în Registrul pentru Tranzacţii Suspecte constituit la nivelul Grup Prezentaţi Directorului de Grup Raportul de Tranzacţii Suspecte cu concluziile proprii în vederea avizării 160 .

161 . pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15. La realizarea unui transfer de fonduri se vor include în instrucţiunile de transfer informaţii referitoare la numele ordonatorului. după caz. cu respectarea tuturor obligaţiilor de raportare instituite prin legislaţia privind combaterea şi sancţionarea spălării banilor. La primirea unui transfer de fonduri se va acorda o atenţie specială în cazurile în care informaţiile privind ordonatorul transferului nu sunt complete luîndu-se măsuri corespunzătoare pentru obţinerea tuturor informaţiilor prevăzute la aliniatul de mai sus şi.2. adresa şi. în cazul în care aceste informaţii nu pot fi obţinute. avizat de directorul de Grup.Înaintaţi AMLO (din cadrul Direcţiei Conformitate) Raportul de Tranzacţii Suspecte.000 EURO.Transferuri externe in si din conturi .8. însoţit de copii ale documentelor justificative aferente DIRECŢIA CONFORMITATE AMLO Primiţi şi înregistraţi Raportul de Tranzacţii Suspecte şi documentaţia aferentă de la Grup Bancar din teritoriu Registrul pentru Tranzacţii Suspecte Transmiteţi Raportul de Tranzacţii Suspecte la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor conform dispoziţiilor legale 4. după caz pentru restituirea fondurilor către sursa de la care s-au primit. numărul de cont al acestuia.2.

unitatea trebuie sa refuze efectuarea operaţiunii.inchirierea unor casete de valori. 4.4.8. . ea trebuie semnalata conform prezentei directive. pe o durata de cel putin 5 ani. unitatea trebuie să obţină de la client informatiile care stabilesc originea şi destinatia fondurilor. In eventualitatea in care clientul ocazional nu accepta sa furnizeze documentele solicitate. altul decat titularul de cont sau imputernicit.000 EURO si care indeplinesc urmatoarele conditii: . . operaţiuni cu şi fără numerar. Operaţiunile trebuiesc inscrise intr-un registru specific. pentru depozitarea unor valori declarate in suma egala sau mai mare de 10.000 EURO.3. SUPRAVEGHEREA CONTURILOR BANCARE şi A CONTURILOR ASIMILATE 162 . .schimb valutar la casa de schimb valutar. În acest scop entităţiile băncii vor solicita clienţilor orice informaţii şi documente justificative considerate necesare.000 EUR Operatiunile dispuse cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 150.depunere de numerar de către un tert. .sunt caracterizate printr-un grad de complexitate neobisnuit vor fi inregistrate in Registrul pentru operaţiuni cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 150. respectiv Registrul pentru operaţiuni în numerar efectuate de clienţii ocazionali cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 10.2. Clienti ocazionali ( operatiuni « one-off » ) Un client ocazional – este o persoana fízica sau juridica care nu are deschis cont la úntatea bancara.să obţină copii dupa actele de identitate şi să le păstreze. a standardelor de cunoaştere a clientelei.Operaţiunile valutare se vor efectua cu respectarea documentelor normative interne specifice domeniului mijloace şi instrumente de plată. 4.000 EURO.2. 4.utilizarea unor sume puse la dispozitia sa. a combaterii criminalităţii organizate şi a utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism precum şi a altor dispoziţii legale în vigoare.9.000 euro. in aceleasi conditii ca si pentru clientul care deschide un cont. Operaţiuni cu şi fără numerar cu sume egale sau care depaşesc echivalentul a 150.000 EURO sau când este vorba de inchirierea unei casete de valori. Atunci cand operatiunea efectuata priveste o suma egala sau mai mare de 10.să obţină actele corespunzatoare pentru identificarea clientului ocazional. intr-o arhiva separata. In cazul in care o operatiune poate fi considerată suspectă. .2.par a nu avea o justificare de natură economică . unitatea are obligatia: . obiectivul operatiunii şi numele beneficiarului.primire sau trimitere de bani prin Western Union. In astfel de cazuri. nu intentioneaza sa menţină o legatura de orice natură a fi aceasta cu Banca si care solicită efectuarea unei operatiuni punctuale sau cum ar fi : .8. . precum şi cu aplicarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune prin ordonanţă punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora pentru o perioadă de maxim 30 de zile care poate fi prelungita cu inca o perioada de 30 de zile. de regula. daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii: • sunt savarsite. motivate de conceptii si atitudini extremiste. cu violenta si produc stari de neliniste. la cererea scrisă a organelor judiciare menţionate. presupune ca unitatea băncii unde clientul pentru care s-a dispus această măsură are deschise conturi să efectueze următoarele activităţi: să înregistreze şi să supravegheze toate operaţiunile care se desfăşoară prin contul bancar. ostile fata de alte entitati.  Faptele savarsite de entitatile teroriste sunt sanctionate potrivit prevederilor prezentei legi. CONSIDERENTE GENERALE  Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala. - 4. precum si asupra factorilor materiali. prin determinarea autoritatilor statului sau a unei organizatii internationale sa dispuna. de natura politica. • produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei. să urmărească şi să identifice conturile unde se cere virarea sumelor de către titularul de cont. se comunică de către unităţile băncii. de natura politica. toate datele rezultate din activităţile arătate mai sus. Unităţile băncii vor institui măsura supravegherii conturilor unui client numai pe baza comunicării scrise primite de la Centrala Datele şi informaţiile solicitate de organele de poliţie cu avizul procurorului sau instanţa de judecată.3. menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite. impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive.1. populatiei civile sau al oricarui alt segment apartinand acestora. de îndată. să identifice toate persoanele care depun sau ridică bani prin contul bancar.3. împreună cu extrasele de cont şi înscrisurile ce au stat la baza operaţiunilor care s-au desfăşurat prin conturile bancare.  Actele de terorism sunt de natura transnationala. să urmărească modul de depunere a diferitelor sume prin contul bancar. Noţiunea de “supraveghere” a conturilor bancare şi conturilor asimilate. cu avizul Centralei. să comunice procurorului. panica sau teroare in randul populatiei. sa renunte sau sa influenteze luarea unor decizii in favoarea entitatii teroriste. • vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. nesiguranta. în condiţii de confidenţialitate.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI 4. daca: 163 . • urmaresc realizarea unor obiective specifice. teama. avand urmatoarele caracteristici: • sunt savarsite premeditat de entitati teroriste. • au ca scop realizarea unor obiective specifice. • atenteaza grav asupra factorilor umani specifici si nespecifici. cu respectarea prevederilor Instrucţiunii privind dezvăluirea secretului profesional.

. Unităţile băncii trebuie să acorde o atenţie deosebită la deschiderea conturilor persoanelor fizice şi juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaţionale (preluate în hotărâri de guvern. In numeroase ţări. • sunt savarsite pe teritoriul unui stat. precum si cu respectarea reglementarilor internationale si a legislatiei interne referitoare la drepturile omului. 4. direct sau indirect. Prevenirea si combaterea terorismului se realizeaza in conformitate cu prevederile conventiilor internationale privind reprimarea terorismului. . pregatirii.3. vândă sau furnizeze sau transfere. deoareace fondurile destinate finanţarii terorismului nu provin neapărat din activităţi ilegale.să nu le deschidă conturi noi.să nu efectueze nici-o operaţiune financiar-bancară între rezidenţi şi nerezidenţi. grupurilor sau entităţilor vizate de sancţiunile financiare. sub orice formă ar fi ele. .• sunt savarsite pe teritoriul a cel putin doua state. Respectarea procedurilor de cunoaşterea clientelei şi vigilenţa faţă de activităţile suspecte reprezintă în special elemente importante în cadrul acestei lupte. direct sau indirect. inclusiv operaţiunile de schimb valutar. • sunt savarsite pe teritoriul unui stat. In consecinţă. . • sunt savarsite pe teritoriul unui stat. În acest sens organizaţiile internaţionale întocmesc liste cu persoane şi entităţi suspecte de terorism. publicate în Monitorul Oficial) şi transmise de Centrală pentru a nu intra în relaţii de afaceri cu persoanele nominalizate în acestea. Metodele utilizate pentru finanţarea terorismului şi spălarea de fonduri au cu toate acestea caracteristici comune.2. dar implica o entitate terorista care desfasoara activitati pe teritoriul altui stat.să blocheze fondurile. Unităţile Băncii trebuie să acorde o atenţie deosebită la deschiderea conturilor persoanelor fizice şi juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaţionale (preluate în hotărâri de guvern. publicate în Monitorul Oficial) şi transmise de Centrală pentru a nu intra în relaţii de afaceri cu persoanele nominalizate în acestea.să nu le ofere. nici să nu autorizeze utilizarea acestor fonduri sau resurse economice în beneficiul acestora. conturile existente sau resursele economice deţinute de aceste persoane. Aceste liste sunt transmise în reţeaua Băncii şi actualizate periodic de către DCO. dar au efecte substantiale pe teritoriul altui stat. şi la metoda care trebuie utilizată pentru a le diminua. dar o parte a planificarii.să nu pună nici un fel de fonduri sau resurse economice. servicii legate de activităţile militare nepermise de lege. conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat. astfel cum sunt definite prin 164 . DISPOZITIILE IMPUSE LA NIVELUL INTREGII RETELE A UNEI BANCI În aplicarea dispoziţiilor legale în materie şi a PROGRAMULUI bancii toate entităţile băncii trebuie: . precum şi între nerezidenţi. la care Romania este parte. finanţarea terorismului nu constituie neapărat un delict primar care face parte din spălărea banilor. la dispoziţia persoanelor. constând în operaţiuni de cont curent şi de cont de capital. unităţile băncii şi AMLO – Anti – Money Laundering Officer trebuie să fie vigilenţi în ce priveşte riscurile specifice care pot apărea.

aplicarea procedurilor adecvate pentru a verifica dacă persoanele sau organizaţiile enumerate pe aceste liste au realizat operaţiuni sau au deţinut un cont în cadrul băncii. adresă şi număr de cont). care conţin numele persoanelor sau al organizaţiilor internaţionale suspectate de terorism. Pe baza analizei efectuate la nivelul unităţilor teritoriale.) şi pe o supraveghere a eventualelor tranzacţii neobişnuite sau anormale în raport de activitatea/profilul clientului. patrimoniu. 4. funcţionează în baza unor liste oficiale.3. demers identic cu cel adoptat în cadrul luptei împotriva spălării banilor. utilizarea acestora cu scopul de a evita iniţierea unei relaţii cu o persoană sau o organizaţie suspectă. Acest program de filtrare. efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice ori juridice prevăzute în listele difuzate de autorităţile competente. atunci când aceste liste sunt transmise de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).3.. În funcţie de rezultatele filtrării.. identificarea operaţiunilor financiare susceptibile de a avea legătură cu finanţarea terorismului este dificilă.3. sistemul generează o alertă. Alertele se trimit şi se verifică la unităţile teritoriale. SISTEMUL LABO are două componente • filtrarea zilnică a tranzacţiilor externe derulate prin SWIFT. Comisia Europeană. sau dacă sistemele automate de blocaj există. conducătorii de entităţi bancare trebuie să urmărească : .reglementările valutare emise de BNR. RCD comunică la Paris decizia de blocare sau efectuare a tranzacţiilor. PROCEDURI DE SUPRAVEGHERE ŞI DE MONITORIZARE PERMANENTA A OPERATIUNILOR FINANTARE A TERORISMULUI SUSPECTE DE  Utilizarea sistemului de filtrare LABO În scopul prevenirii utilizării Băncii pentru derularea operaţiunilor ce au drept scop finanţarea terorismului.consultarea regulată şi trecerea în revistă a fiecăreia dintre liste. Astfel.se instituie o supraveghere întărită a transferurilor de fonduri care nu sunt însoţite de toate datele cu privire la ordonator (nume. Detectarea lor se bazează în principal pe o bună cunoaştere a clientului (activitate. . . CUNOASTEREA CLIENTULUI SI DATORIA DE VIGILENTA A BANCII Fiecare entitate a băncii trebuie să fie deosebit de vigilentă cu privire la riscurile finanţării terorismului. alertele generate. sunt transmise la RCD desemnat la nivelul Centralei (responsabilul decizional al BRD) şi AMLO. Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI).. In acest scop ea trebuie să instituie măsuri care să permită personalului său să procedeze la examinarea atentă a oricărei liste oficiale difuzată de autorităţile române care conţine numele persoanelor sau organizaţiilor suspectate de terorism sau ale organizaţiilor teroriste. Când este vorba despre persoane care nu figurează pe listele oficiale. sursa fondurilor. 4. Banca utilizează un sistem informatic de filtrare a tranzacţiilor şi a portofoliului de clienţi den umit LABO. sau organele de specialitate romanesti. În situaţia identificării de persoane sau organizaţii suspecte de terorism. deoarece în general acestea sunt operaţiuni de valoare redusă. etc. .4. Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC).atenţie specială în cadrul relaţiilor de "corespondent banking" pentru a detecta eventualele operaţiuni care prezintă numele ordonatorilor şi / sau beneficiarilor care figurează pe listele de terorişti. 165 .

este obligatoriu de urmărit următoarele reguli :  Pentru persoane care figurează pe liste : unitatea băncii întocmeşte un raport scris care trebuie transmis imediat la Centrala în vederea sesizării potrivit legii a autorităţiilor competente. În acest sens DSI transmite trimestrial la SG Paris portofoliul de clienţi (persoane fizice. care analizeaza comportamentul atipic al unor clienti sau conturi pe baza unor scenarii prestabilite. 4. Indisponibilizarea nu împiedică vărsarea în conturile blocate a dobânzilor calculate pentru activele din aceste conturi. În funcţie de rezultatele verificărilor. atunci cand identifica în portofoliul lor de clienţi. entităţi sau grupuri.monitorizarea tranzactiilor efectuate prin conturilor unor clienti sau grupuri de clienti. la dispoziţia acestor persoane. entităţi sau grupuri .nici un fel de fonduri. In consecinţă nu li se poate deschide nici un nou cont şi nu li se poate furniza nici un produs sau serviciu.5. prin orice modalitate. nu pot fi puse. cu privire la : .functionarea anormala a conturilor clientilor in raport cu istoricul lor. conturi sau active aparţinând acestor persoane. entităţi sau grupuri : .3. fiind interzis orice transfer. unitatea Băncii va proceda similar cu situaţia de mai sus 166 . . direct sau indirect. DCO dispune asupra aplicării măsurilor corespunzătoare în domeniul luptei împotriva terorismului  Utilizarea sistemului de supraveghere automatizata a tranzactiilor SIRON SIRON este un sistem de supraveghere automatizata a tranzactiilor. generând pe baza scenariilor prestabilite.  Pentru persoane care nu figurează efectiv pe liste dar din activităţile de monitorizare ale clientului rezultă că acestea au legături economice. cu datele de identificare şi activele deţinute în conturi.să informeze imediat în scris conducerea unitatii ierarhic superioare şi Centrala bancii. . persoane juridice.deasemenea nici un serviciu financiar (inclusiv serviciile de asigurări) sau conexe nu le vor fi furnizate. comerciale sau financiare cu persoane suspecte de activităţi de terorism sau vizate de sancţiuni financiare. . dar aceste dobânzi trebuie să fie si ele blocate. sub orice formă ar fi ele. Acest sistem permite analiza ulterioara a tranzactiilor. persoane fizice autorizate) în vederea filtrării. OBLIGATII DE INFORMARE In ipoteza în care procedura aplicată permite identificarea unei persoane suspectate de activităţi teroriste.fondurile sau resursele economice deţinute de aceste persoane. Rezultatele filtrării sunt comunicate DCO care procedează la verificarea alertelor generate la unităţile unde clientul suspectat figurează cu conturi deschise . Sistemul este destinat eficientizarii luptei impotriva spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism. In cazul acestor persoanelor care figureaza pe liste entităţile locale ale băncii trebuie.să blocheze provizoriu aceste conturi şi produsele sau serviciile ataşate acestora. . entităţi sau grupuri nu pot fi utilizate în beneficiul lor de alte persoane. . alerte automate.• filtrarea trimestrială a portofoliului de clienţi BRD.

4.4. 4. • Un potenţial împrumutat este refractar sau refuză să specifice un scop pentru un împrumut sau sursa returnării acestuia. dar care realizează tranzacţii frecvente cu sume mari. clientul va numi terţe părţi (administratori) ca persoane împuternicite să dispună operaţiuni în cont în vederea evitării contactului. refuză să completeze raportul sau să efectueze o tranzacţie după ce a fost informat că raportul trebuie completat. • Un client nu doreşte sa primească extrasele de cont şi/sau le ridică de la poştă sau de la bancă doar o dată sau de două ori pe an sali niciodată. care ulterior nu sunt creditate în contul desemnat iniţial.Direcţia Conformitate. pe baza datelor furnizate operativ de către unităţile Bancii.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte. sau furnizează un scop si/sau o sursă care ridică întrebări. în unele cazuri. • Schimbările de proprietar ale activităţii unui client sau activităţile noilor proprietari nu sunt conforme cu obiectul de activitate declarat al clientului.2. • Un client evită contactul personal cu banca. 167 .COMPORTAMENTUL CLIENTULUI Exemple de indicii referitoare la comportamentul suspect al clientului care au fost observaţi în sectorul bancar: • Un client care nu doreşte să furnizeze informaţii despre trecutul său personal când deschide un cont sau când procură instrumente monetare peste o anumită valoare. sau noii proprietari sunt refractari în furnizarea informaţiilor personale sau privind activitatea financiară din trecut. • Un client insistent grăbeşte angajatul băncii să încheie o tranzacţie rapid şi nebirocratic.) 4. • Un client care nu are nici o înregistrare privind o angajare trecută sau prezentă. • Declaraţiile financiare ale corporaţiilor sau pentru afaceri importante nu sunt realizate de către un contabil. comunicările având loc doar prin telefax sau telex. va sesiza de îndată Parchetul de pe lânga Curtea de Apel ((vezi sistemul LABO) 4. • Un client nu doreşte să indice banca !s care s fost client sau altă bancă (bănci) la care acesta deţine alte conturi personale.EVITAREA CERINŢELOR DE RAPORTARE SAU DE PĂSTRARE A ÎNREGISTRĂRILOR • Un client care refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru un raport obligatoriu. fără a se înţelege motivul unei astfel de precipitări (presat de timp!) • Un client anunţă încasări de plăţi.1.

sau depunerea/retragerea de valută. la diferite bănci (dacă acestea surii cunoscute). în special dacă asemenea sume sunt transferate ulterior. • Utilizarea unor instrumente monetare multiple în vederea plăţii unei singure entităţi. împreună şi simultan.4. • Transferuri mari de sume de bani în sau din străinătate cu instrucţiuni de plată în numerar. făcute de un client (persoană fizică sau juridică) ale cărui activităţi implică. folosesc ghişee diferite pentru a efectua tranzacţii cu sume mari în numerar sau în valută. la aceeaşi bancă/diferite sucursale. • Tranzacţii efectuate în valută pentru activităţi economice din care în mod obişnuit nu se obţine valută. fără nici un scop economic evident. un proprietar de magazin) care efectuează câteva depuneri în aceeaşi zi la casierii sau sucursale bancare diferite. • O societate de vânzare cu amănuntul are cu totul diferite alte metode de depozitare a numerarului decât alte societăţi din acelaşi domeniu într-o anumită zona geografică. în special atunci când clientul face acest lucru în mod frecvent. • Clienţii care. • Schimbul unor mari cantităţi de bancnote de mică valoare în bancnote de valoare mare. • Clienţi care. fără vreun motiv aparent. • Depuneri şi retrageri neobişnuit de mari în numerar. • Creşterea substanţială de depuneri în numerar sau de tranzacţii în valuta ale unui client. • Depuneri şi retrageri în numerar neobişnuit de mari. atunci când nu există nici o justificare pentru folosirea unor instrumente multiple. către o destinaţie care nu poate fi asociată în mod normal cu clientul.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR CU NUMERAR • Schimbul de sume mari dintr-o valută în alta. a transferurilor de bani sau a altor instrumente negociabile sau instrumente de plată uşor vandabile. dar totalul sumei este semnificativ (smurffing). 4.3. realizează depuneri în numerar pentru acoperirea cambiilor. • Retrageri şi depuneri în numerar a unor sume neobişnuit de mari din/în contul curent al unei persoane juridice. în mod normal. într-un interval scurt de timp. • Depuneri frecvente în numerar efectuate în contul unui client de către terţe părţi fără legătură aparentă cu deţinătorul contului.• Orice persoană sau grup care constrânge sau încearcă sa constrângă un angajat al băncii pentru a nu îndosaria înregistrarea solicitată sau formularele de raportare. tranzacţii -efectuate înainte sau după termenul limită dat de o instituţie financiară. • Un client (de exemplu. astfel încât tranzacţia combinată să fie considerată ca şi când s-ar fi efectuat în două zile). în special.carenuutilizeazăînmodobişnuitplatainnumerar. efectuate de un client care în mod normal foloseşte un cont curent. • Utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mică în tranzacţii comerciale obişnuite. în mod constant. 168 . • Tranzacţii în valută divizate sub o anumită limită (inclusiv intr-o singura zi/mai multe zile. folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plată fără numerar. • Depuneri în numerar în mai multe conturi în aşa fel încât fiecare sumă este mică (neglijabilă).

• Creditări ale conturilor societăţii de către asociaţii/administratorii acestora. • Contul (conturile) unei societăţi în care depuneriie sau retragerile sunt realizate.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL CONTURILOR BANCARE • Folosirea unor conturi care nu reflecta activităţi bancare sau comerciale normale.4. • Varsăminte de sume semnificative efectuate de către o persoană împuternicită pentru tranzacţii în contul unui client. • Ridicări frecvente de numerar de aceeaşi valoare (peste limita de 30. • Utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri. inactiv anterior sau dintr-un cont în care tocmai s-a transferat. urmate de retrageri repetate justificate ca "rambursare împrumut". 4. în mod neaşteptat.000. • Folosirea unui cont al unei companii care indică o activitate redusa sau neregularizată din punct de vedere periodic. ulterior. • Depuneri de numerar ce conţin bancnote false sau instrumente contrafăcute. • Utilizarea căsuţelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari în numerar. • Constituirea de depozite în mai multe sucursale. eventual. o importantă sumă din alt cont deschis în ţară sau în străinătate. care. 169 . în primul rând. • Depuneri de numerar urmate imediat de transferul într-un alt cont la o instituţie de credit în ţară sau străinatate. • Retrageri frecvente de numerar.000 lei) având drept explicaţii "plăţi persoane fizice" sau „plăţi diverse". • Retrageri de numerar imediat dupa alimentarea contului • Retrageri repetate din mai multe sucursale ale instituţiei de credit. • Retrageri mari de numerar dintr-un cont. • Creşterea substanţială. fără un sens anume. va fi transferat în alte conturi în străinătate. a cifrei de afaceri a unui client reflectată de activitatea conturilor sale.4. • Retrageri de numerar dintr-un cont cu puţin înainte de închiderea acestuia sau dintr-un cont care a fost creditat în mod neobişnuit cu sume importante provenite din ţară sau străinătate. ca depozit temporar de fonduri care. mai mult în numerar decât prin cecuri. ci sunt utilizate doar pentru depuneri sau retrageri. atunci când situaţia clientului nu justifică o astfel de activitate. • Efectuarea de transferuri frecvente şi substanţiale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot fi identificate clar ca având o justificare economică. a căror justificare nu este în concordanţă cu obiectul de activitate al firmei.• Transferuri repetate de sume mari în străinătate cu ordin de plată a sumei în numerar la destinatar. contul pare a fi utilizat. sunt transferate in străinătate. • Combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase în numerar în aceeaşi zi sau în ziua precedentă. fără un motiv aparent.

fără un motiv plauzibil. • Alimentarea contului prin cecuri emise de terţe părţi în sume mari semnate în favoarea clientului. • Plaţi sau încasări fără vreo legătură aparentă cu vreun contract comercial legal. asociate cu producerea. 3) depozitarea cecurilor în cel de-al doilea cont şi apoi. în general. • Mişcări suspecte de fonduri de la o bancă spre o altă bancă şi înapoi către prima bancă.4. de obicei de valori sub limita legală de raportare. fabricarea sau comercializarea de droguri. al doilea cont în contul primei bănci care a emis iniţial cecurile. • Transferuri periodice din contul personal către ţări cu grad ridicat de risc. neutilizând însă alte servicii. etc. de obicei în străinătate. a fost observată următoarea schema: 1) procurarea de cecuri de la o bancă. între aceleaşi societăţi. 4. • Transferuri de fonduri din ţări cu grad ridicat de risc. • Transferuri de fonduri de mare valoare în numele unui client fără vreo motivaţie anume sau fără o explicaţie plauzibila. sume retrase în aceeaşi zi sub forma de „restituire împrumut". în numerar. scrisori de credit. • Transferuri de sume identice de la acelaşi ordonator. în special când se constată un proces de alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani. • Deschiderea şi închiderea repetată de conturi în numele aceluiaşi client sau al unui membru al familiei sale. ulterior. • Concordanţa dintre creditările şi debitările unui cont în aceeaşi zi sau în zilele anterioare. SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE • Transferuri frecvente din contul unei persoane juridice în contul unei persoane fizice fără vreo referire cu privire la natura transferurilor. De exemplu. 170 .• Deschiderea de către un client a unui număr mare de conturi la sucursalele aceleiaşi bănci sau la bănci diferite şi transferuri repetate ale unor sume mari de bani între aceste conturi. • Existenţa mai multor conturi ale unui client ia mai multe bănci din aceeaşi localitate.5. • Transferuri repetate de fonduri (de regula aceleaşi sume). • Un client efectuează depuneri mari şi frecvente în numerar şi păstrează un sold mare. 2) deschiderea unui cont la o alta bancă. anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor. unde clientul nu are aparent vreo activitate comercială ori unde aceasta nu este în concordanţă cu activitatea comercială a clientului sau cu istoricul său. 4) transferul electronic al fondurilor din. într-un singur cont şi de transferul sumei. urmată de mutarea acestora. sume ce sunt retrase in aceeaşi zi. cum ar fi împrumuturi. • Depunerea de sume în mai multe conturi. • Depuneri de sume mici în numerar în contul unui client urmate de transferul imediat într-un cont la o altă bancă. • Primirea frecventă de către un client a unor sume mari de bani din ţări. • Transferuri de sume mari.

• Un client plăteşte pentru transferuri electronice în/din străinătate a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare puse la dispoziţie de instituţii financiare. • Un client sau un non-client realizează transferuri electronice mari în afara ţării. transferă banii între aceste conturi. • Un client păstrează conturi multiple. atunci când o astfel de activitate este contradictorie cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia. în special. • Transferuri către anumite instituţii de credit fără a se specifica destinatarul. • Primirea transferurilor electronice şi cumpărarea imediată a instrumentelor monetare realizate pentru plata unei terţe părţi. în mod obişnuit în sume sub o anumită limită. deşi anterior acesta nu desfăşura. şi foloseşte un cont colector din care transferă fondurile electronic iniţial primite.) • Ordin dat băncii să transfere fondurile în străinătate şi să aştepte o încasare echivalentă a unui transfer electronic din alte surse. • Un non-client sau un client primeşte sau realizează transferuri electronice implicând sume în valută situate imediat sub o anumită limită. 171 . dacă nu există un motiv aparent de afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sunt contradictorii cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia. şi aproape imediat se transferă electronic aproape tot soldul în alt oraş sau altă tară. „unul dintre clienţii băncii". • Depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice către/din sau prin intermediul ţărilor care sunt cunoscute ca surse de narcotice sau ale căror legi privind secretul bancar facilitează spălarea banilor. • Instrucţiuni de transferuri de fonduri în străinătate fara un motiv plauzibil de plată. în mod obişnuit o astfel de activitate.clientului. • Un client desfăşoară o activitate intensa în transferuri electronice. de exemplu. • Un cont în care se primesc multe încasări cu valoare mică prin transfer electronic sau se realizează depozite folosind cecuri sau ordine de plată. • Transferul numerarului sau a veniturilor dintr-un depozit în numerar în străinătate fără a se schimba tipui de valuta. care sunt plătite prin multiple cecuri sau alte instrumente de plată (aflate posibil imediat sub o anumită limită). prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani. • Un client transmite şi primeşte transferuri electronice (către/din paradisuri fiscale). sau foloseşte numeroase cecuri bancare sau de călătorie. • Un non-client sau un client primeşte transferuri electronice conform instrucţiunilor băncii de „A plaţi numai după identificarea clientului" sau de a transforma fondurile în cecuri şi a le transmite prin poşta clientului sau non. iar astfel de transferuri sunt contradictorii cu trecutul clientului.• Transferul neobişnuit de fonduri între conturi conexe sau conturi care implică acelaşi administrator sau administratori care au legătura între ei. • Mesajele care nu conţin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator. iar fondurile sunt apoi consolidate într-un cont colector şi transferate electronic în străinătate. • !ntr-o activitate a clientului se efectuează sau se evidenţiaza o creştere brusca a transferurilor electronice internaţionale sau interne. atunci când: Suma este foarte mare . (Un client depozitează fonduri în câteva conturi. • Transmiterea sau primirea frecventă a unor volume mari de transferuri electronice către şi dinspre companiile offshore.

• închiderea unor DIV-uri (Declaraţie de încasare Valutară) cu sume în numerar. • Transferuri externe care sunt efectuate în mod repetat către terţe persoane.6. • Transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plăti beneficiarului în numerar. • Efectuarea de transferuri externe din disponibilităţile valutare proprii de către rezidenţi a căror activitate normală nu justifică natura declarată a operaţiunii valutare. Fondurile provin dintr-o alta tară. în locul închiderii acestora prin transferuri bancare. sau Astfel de tranzacţii se realizează în mod repetat. • Operaţiuni valutare semnificative efectuate de clienţi rezidenţi (inexistenţa caracterului incidental). prelucrarea sau comercializarea de droguri.4.7. 172 . • Plaţi externe efectuate către alţi beneficiari decât cei menţionaţi în Declaraţiile vamale de import şi în facturile externe (plăţi redirecţionate). • Transferuri externe având ca justificare cumpărarea de acţiuni la firme înregistrate în paradisuri fiscale.4. respectiv justificarea plaţilor în avans. • Constituirea de solduri mari. urmată de transferuri ulterioare către conturi din străinătate. • Tranzacţii semnificative efectuate de clienţi recomandaţi de o instituţie financiară din ţări asociate cu producţia. 4. • Transferuri externe reprezentând plată mărfuri de import către alte firme sau persoane şi nu către furnizorul mărfii. nu s-a prestat serviciul în termenul contractual prevăzut. • Transferuri externe regulate şi importante efectuate de persoane fizice în cazul în care formularul DPVE a fost completat pe principiul bona fide. nu către partenerul extern al clientului. SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR EXTERNE • Folosirea de linii de credit şi alte metode de finanţare pentru efectuarea transferurilor externe când tranzacţia nu justifică activitatea obişnuită a clientului. 4. SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR DE CREDIT • Clienţi care rambursează împrumuturile neaşteptat de repede cu fonduri din surse necunoscute. neurmate de restituirea avansului plătit. nepotrivite cu activitatea economică realizată de client. • Efectuarea de plăţi externe în avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa. nu s-a executat operaţiunea. • Neîndeplinirea de către un client a obligaţiei de transfer sau repatriere în valuta convertibilă şi/sau moneda naţională a tuturor sumelor obţinute din operaţiuni cu străinătatea. plătite de diverse persoane.- Suma este imediat sub o anumită limită. repatrierea sumelor. • Tranzacţii care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituţiilor financiare localizate în ţări cunoscute pentru traficul de droguri sau de centre offshore.

deşi din analiza documentelor economico-financiare nu rezultă necesitatea unui credit. consultanţi financiari. către diverse societati comerciale. care nu au o relaţie strânsă cu clienţi şi care nu au un motiv plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanţie. pentru plaţi curente in lant. • Sumele împrumutului sunt transferate sau transmise. in special. • Solicitarea de împrumut insotita de o garanţie constând intr-un certificat de depozit emis de către o banca străina. atunci când acest lucru nu este în concordanţă cu activitatea clientului. de aceeaşi valoare. • Rambursarea creditului acordat unei societati de o alta societate (cu atat mai mult daca este o societate off-shore). • Promisiunea unor depozite de sume mari de valuta în numerar in vederea acordării unui tratament favorabil solicitărilor de împrumut. companii de intermediere). ultima dintre acestea efectuând plaţi externe in avans. 173 . • Cereri de împrumut însoţite de garanţii de la terţe părţi sau de la o bancă. când plăţile vin din afara tarii. • Tranzacţii implicând o banca offshore "scoica" al cărei nume poate fi similar cu cel al unei persoane juridice cu renume. • Prezentarea de garanţii de către terţe părţi necunoscute băncii. pe care le plasează drept garanţie bancara la împrumut. • Clienţi care schimbă destinaţia împrumutului.4. prin conversie din ROL in valuta. • Cereri de împrumut făcute de noi clienţi.8. prin intermediarii de profesie (avocaţi. • Clienţi (persoane juridice) care solicită credite. • Clientul cumpără certificate de depozit. • Utilizarea sumelor unui împrumut într-o manieră care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea împrumutului. • încasări de plaţi sub denumirea „facilitaţi de credit" sau „împrumut" sau „avans". • Solicitări de acordare de împrumuturi companiilor offshore sau de împrumuturi garantate de obligaţiile băncilor offshore. • Plaţi efectuate cu cecuri emise de terte parti sau cu cecuri care au multiple semnaturi. la o bancă dintr-un centru offshore sau unei terţe părţi.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR AVÂND LEGĂTURĂ CU INVESTIŢIILE • Achiziţionarea de valori mobiliare care să fie păstrate în siguranţă de către bănci. în mod neaşteptat. dacă originea garanţiei nu este cunoscută sau dacă garanţia nu este în conformitate cu statutul clientului. fie în hârtii de valoare) atunci când sursa fondurilor este neclară sau nu este în concordanţă cu activitatea economica a clientului. • Solicitări din partea clienţilor de a beneficia de administrarea investiţiilor (fie învalută. 4. creditorul indicat fiind o companie casuta-postala sau o persoana fizica sau o întreprindere care nu are nici o relaţie de afaceri cu clientul.• Scopul declarat de client pentru împrumut nu este justificat şi propune o garanţie în numerar sau o menţionează în momentul precizării scopului împrumutului. • Cumpărarea (tranzacţionarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau în scopul procurării de alte titluri de valoare când tranzacţia nu este efectuată prin intermediul contului curent al clientului. • Trageri din linii de credit in valuta utilizate prin conversii in ROL.

174 ."no circumvention"."professional privacy and client confidentiality". ."good.4. • Numele beneficiarului garanţiei nu este menţionat. care ulterior este retras. . "no disclosure"."full legal corporate authority".9. • Utilizarea termenului de "Prime Bank Guarantee" sau "PBG". mai ales când se vehiculează sume importante."prime bank notes". . • Solicitarea unui client pentru emiterea de către bancă a unui certificat de garanţie pentru titluri a căror autenticitate nu poate fi verificată. expresii şi condiţii. documentaţie de credit sau garanţii privind furnizarea de bunuri (în special. sau foloseşte nume asemănătoare cu cele ale unor binecunoscute instituţii legitime.CIRCUMSTANŢE NEOBIŞNUITE CARACTERISTICI PRIVIND DOCUMENTAŢIA DE CREDIT SI GARANŢII • Solicitantul sau beneficiarul (trăgătorul) indicaţi sunt companii casuţă-poştală necunoscute. . • Scrisori de credit."top hundred bank promissory notes". • Vânzarea neobişnuita a unor titluri de valoare mare in schimbul numerarului. cum ar fi: . ."closing off funding"."maturity plus one day". . clean.clientului."confirmation with fall-back responsibility"."maturity 10 years plus one day". . . • Indicaţia faptului că garanţia este divizibilă."prime world bank guarantee". . 4. . clear and free funds". atunci când această achiziţie nu este în conformitate cu activitatea obişnuită a • Utilizarea numerarului pentru achiziţionarea/vânzarea de valori mobiliare în locul decontărilor fără numerar (viramente). • Achiziţionarea de valori mobiliare prin bancă. . • Clientul furnizează o documentaţie neobişnuită şi incompletă. incluzând adesea un addendum: transferabil şi divizibil fără plata unui onorariu la transfer. materii prime) către ţări care în mod obişnuit nu au astfel de solicitări sau din ţări care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse. şi/sau utilizează un limbaj ambiguu sau termeni pseudo-experţi."fixed interest rate and market level/or better".

CAPITOLUL V TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCARE 175 .

I MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA A. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP) 5. MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA 176 .TRANSFERUL DE CREDIT II. TRANSFERUL DE DEBIT B.1. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI III .

instrumente emise de catre debitor (platitor) .eliminarea riscului generat de operatiunile cu numerar (ridicare .rapiditatea platilor .istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in valuta . falsificari . . eficiente si sigure. MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA IN ECONOMIA DE PIATA utilizate in activitatea bancara de decontare se impart in doua categorii si anume : -istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in lei . Functie de natura transferului de fonduri in care sunt utilizate istrumente de plata sunt : Instrumente de plata de debit ( cecul .Cu aceste instrumente se realizeaza Transferul de debit UNITATEA BANCARA A PLATITORULUI instrument bani UNITATEA BANCARA A BENEFICIARULUI Instrumente de plata de credit ( ordinul de plata . transport.1. Utilizarea instrumentelor de plata in derularea decontarilor prezinta multiple avantaje din care retiem pe urmatoarele trei : . plati . cambia .1. introduse in circuitul bancarcar de catre acesta si care circula de la banca platitorului catre banca beneficiarului avand ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului. in circuitul de decontare . introduse in banca .5. de regula de catre creditor (beneficiar) si care circula de la banca beneficiarului catre banca platitorului si au ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului . etc) 177 . Cu aceste instrumente realizam Transferul de credit UNITATEA BANCARA A PLATITORULUI instrument bani UNITATEA BANCARA A BENEFICIARULUI Sistemul bancar a avut si are ca obiectiv deosebit de important crearea in domeniul platilor a unor mecanisme care sa conduca la efectuarea de plati rapide .) emise de catre platitor .biletul la ordin ) .

în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară.un instrument de plată utilizat.standing order (platile programate) 5. dintr-un cont in altul. .trasul îl plăteşte. A.trasul . Cecul pune în legătură trei persoane( trei parteneri): .biletul la ordin.6/1994 a BNR si Normele interne ale Bancii)  Părţi implicate Utilizatorii acestui instrument de plata pot sa fie atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.cecul. aflata în poziţia de beneficiar (creditor)  Cele trei persoane care sunt puse în legatură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: . dă un ordin necondiţionat acesteia. . operaţiunile cu cecuri se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare. precum şi a convenţiilor /aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile corespondente. Persoana aflată în poziţia de tras într-o operatiune cu cec-uri este numai o societate bancară.procesul cambial. Instrumentul ( CECUL) este creat de trăgător (debitor) care.1. .posesorul legitim ( beneficiarul) îl încasează.o instructiune scrisa data unei banci de a plati cuiva valoarea mentionata in acea instructiune.incasso-ul.- armonizarea cu practicile si tehnicile occidentale . . TRANSFERUL DE DEBIT Este procedeul de transfer de fonduri realizat prin intermediul bancilor . 178 . in principal. să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent. .direct debit. de titularii de conturi bancare. .trăgătorul . ( Legea nr. sau .beneficiarul. Instrumentele si procesele prin care se realizeaza transferul de debit sunt . . 59/ 1934 modificata prin Legea 83 /1994 .trăgatorul emite cecul. . normele BNR emise în aplicarea acestora.2. CECUL este definit drept : .unde utilizarea numerarului in forma lui fizica este extrem de redusa.  Cadrul legislativ : In cadrul bancii . din dispozitia creditorului (vanzatorului ) nedepinzand de vointa debitorului (cumparatorului).Norma Cadru nr. . utilizand instrumentele specifice de plata de debit. care se află în poziţia de tras. .

• Ordinul de a plăti dat de trăgător. Simpla ştampilă a unui trăgător. Banca nu va accepta în cadrul operaţiunilor sale. cu indicarea precisă a zilei. In situaţia în care lângă numele trasului . care trebuie să figureze alături de data emiterii cecului. se va considera cecul plătibil la primul dintre aceste locuri indicate. aşa cum se află aceasta înscrisă în Registrul Comerţului.2. Menţiunile obligatorii si facultative ale cecului Mentiuni obligatorii: Cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii prevazute de dispoziţiile legale în vigoare. beneficiarul acestuia va îndeplini. societate bancară. persoană juridică. • Data emiterii. în locul indicat ca loc al plăţii.5. Data emiterii trebuie să fie unică. cecul trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii dispuse de lege. USD etc). Lipsa denumirii de cec atarge nulitatea instrumentului. • Suma de plată. • Semnătura trăgătorului. Acestea sunt : • Denumirea de cec. neînsoţită de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia. In cazul neachitării cecului. care să satisfacă cerinţele unei informaţii suficiente. care se adaugă ordinului imperativ de a plăti („Plătiţi″). limitări sau contraprestaţii. Lipsa ştampilei nu afectează valabilitatea cecului. posibilă şi certă. 179 . care trebuie să fie autografă. Semnatura trăgătorului trebuie să fie explicită. in campul destinat semnaturii trebuie inscris numele tragatorului adica numele şi prenumele persoanei fizice. potrivit legilor din SUA. societate bancară. precum şi cerinţele reflectării garanţiei date de tragator privind plata prin înscrisul respectiv. lunii. anulează cecul. duc la nulitatea instrumentului. cuantum ( cifre si litere) exprimat în monedă de plata (prin simboluri recunoscute pe plan internaţional (ex: EUR. manuscrisă şi redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră sau albastră la sfârşitul textului cecului. fiind suficient ordinul necondiţionat dat unei bănci de a plăti o sumă. care trebuie să figureze în însuşi textul titlului. precis şi necondiţionat. • Se utilizează formula consacrată: „Plătiţi în schimbul acestui cec”. exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea titlului. In toate redactările. se consideră ca loc de plată a cecului locul indicat lângă numele trasului. Orice condiţii. • Locul plăţii. trebuie să fie clar. aşa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice. anului. Ca o excepţie. deasupra semnăturii trăgătorului. orice trăgător trebuie să depună specimenul semnăturii sale la societatea bancară la care are disponibil.(al bancii) prezumat a fi şi loc al domiciliului acestuia. cu excepţia următoarelor cazuri: In lipsa unei precizări privind locul de plată. trasului. deci langa numele bancii . • Locul emiterii. formalităţile cerute de lege pentru păstrarea drepturilor sale.1. precum si semnatura autografa a tragatorului persoana fizica sau a reprezentatului persoanei juridice care are calitatea de tragator. • Numele trasului.1. denumirea de cec în textul instrumentului nu este obligatorie. cecuri cărora le lipseşte una sau mai multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege.sunt indicate mai multe locuri. Pentru a putea trage cecuri.

cec plătibil numai primului beneficiar.specială dacă între cele două linii este menţionată denumirea unei bănci. Bararea poate fi: . . ceea ce înseamnă că va fi plătit posesorului/purtătorului lui. pusă de către tras la cererea clientului sau de către un girant. care se plăteşte numai unei anumite persoane.  Menţiunile facultative : Aceste menţiuni fac obiectul înţelegerii dintre persoanele semnatare ale cecului. ci numai pe calea cesiunii ordinare. se va considera cecul plătibil la adresa sediului principal al societăţii bancare trase. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnatura trăgătorului. In lipsa unei precizari exprese privind locul de emitere. Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât societăţii bancare înscrise în cec sau. Banca nu va putea primi un cec în legatură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie. Aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec. Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unei societăţi bancare sau unui client al trasului. unui client al său. fie purătorului instrumentului. Tipuri de cecuri  Din punctul de vedere al beneficiarului cecului. nu poate fi plătit decât primitorului său. operaţiunea inversă fiind interzisă. la cererea acestuia. cec netransmisibil. poate fi creditat în contul său curent. încasarea sumei înscrise în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă. cu sau fără clauza “la ordin”. dacă aceasta este trasul. 180 . Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezinta cecul la plată. Bararea generală poate fi transformată în barare specială. care se plăteşte fie persoanei desemnate de beneficiar. Aceasta nu-l poate gira mai departe • Cec la purtător. Cecul nominativ cu clauza «nu la ordin» nu poate fi transmis prin gir. chiar dacă cecul este prezentat de către un posesor de bună credinţă. iar uneori şi o parte din menţiunile obligatorii.Acest tip de cec are menţiuni făcute de trăgător: cec nominativ.2.generală dacă nu prezintă nici o menţiune între cele două linii. Cecul emis cu clauza „netransmisibil”. Pe acest cec la emitere nu se indică expres numele beneficiarului sau poartă menţiunea „la purtător”. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. Cecurile pot fi barate în momentul emiterii sau în cursul circulaţiei (de către oricare din posesorii lor ulteriori).1. oriunde pe suprafaţa acestuia.In situaţia în care nu este indicat nici un loc lângă numele trasului. acest instrument poate fi: • Cec nominativ. Primitorul nu poate gira cecul decât unei societăţi bancare pentru încasare. 5. se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele trăgătorului.2.  Din punct de vedere al modului în care poate fi încasat cecul: • Cec barat denumirea este dată de cele două linii paralele. Banca nu va primi cecuri în alb necompletate. verticale sau oblice înscrise de posesorul cecului.

cel care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său suma certificată până la expirarea perioadei de prezentare. vândute clienţilor pentru a putea înlocui banii lichizi necesari într-o călătorie. • Cecuri bancare . imprimate pe înscris. chiar dacă acestea au fost prezentate la plată de posesori de bună credinţă. în sume fixe. Sursa de fonduri din care societatea bancara efectueaza plata. ca şi posesorul unui cec. Este un titlu de credit la ordin. In cazul cecului de călătorie. Certificarea unui cec poate fi cerută unităţii băncii de către trăgătorul emitent sau de unul dintre posesorii ulteriori. 181 . • Cecul în alb este cecul care cuprinde numai semnătura trăgătorului. din ordinul unui terţ. In acest caz. trăgătorul poate fi una şi aceeaşi persoană cu trasul. poate interzice plata în numerar. Prin cecul circular.trăgătorul fiind titularul unui cont personal. în favoarea unei persoane fizice/ juridice indicată de ordonator.Cecul personal este cecul tras de o persoanaă fizică sau juridică (trăgător) asupra unei bănci (tras) în favoarea unei alte persoane fizice/ juridice (beneficiar) . „numai pentru virament” sau altă expresie echivalentă. • Cecul plătibil în cont. clientul sau. iar a doua în momentul încasării. potrivit solicitării beneficiarului. • Cecul certificat este un cec obişnuit care poate fi barat sau nebarat care se achită la prezentare. pe care banca (trasul) confirmă existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii. în termen de 30 de zile de la emitere. Cecurile de călătorie sunt tipărite.• Cecul nebarat se poate plăti în numerar sau în cont. Odată cu certificarea cecului. In caz contrar. cele două persoane au relaţii de cont. ca şi biletele de bancă. înserând transversal pe faţa cecului cuvintele „plătibil în cont”. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate în momentul prezentării cecului la plată de către posesor.  In funcţie de părţile angajate în derulare. în momentul în care îl cumpără. • Cecul de călătorie este un cec cu valori fixe. după expirarea termenului de prezentare al cecului certificat. asupra sa sau asupra unei alte bănci. Plata cecului de călătorie este condiţionata de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnătura persoanei care îl încasează. in prezenta functionarului bancar de la ghiseul bancii. cecurile se pot clasifica în: • Cecuri personale . unitatea băncii rezervă suma într-un cont deschis pe numele trăgătorului din care. iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de formularul cecului. aceasta poate fi retrasă numai la cererea scrisă a trăgătorului si. odată cu tipărirea acestuia. Aceste cecuri sunt emise de bănci sau de institutii specializate autorizate si. Unităţile băncii nu vor primi pentru plată cecuri în alb necompletate sau în legătură cu care le-a fost notificat de către trăgător că au fost completate în mod abuziv. în prezenţa funcţionarului bancar de la ghişeul băncii sau în momentul efectuării unei plăţi în prezenţa beneficiarului. beneficiari ai cecului. Acest lucru este solicitat în scris. societatea bancară emitentă se obligă definitiv a efectuaplata cecului respectiv în favoarea beneficiarului care este şi clientul său.Cec bancar este cecul tras de o bancă. posesorul depune o primă semnătură pe cec. plătibil la vedere. o constituie disponibilul in prealabil constituit de beneficiarul cecului circular. De fapt. fără nici o restricţie. • Cecul circular este emis de o bancă asupra altei bănci sau asupra subunităţilor sale.

Mai concret si mai precis . dată de emitere. după încasarea acestora de la banca plătitoare : cecurile personale. în limba engleză şi franceză „Government of Canada”. Condiţii de emitere şi de plată ale cecului Fara sa existe o diferentiere oficiala intre instrumentele de plata . nume beneficiar. cecurile money order . de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului. cecurile guvernamentale (emise de autoritatile canadiene) . • Cecuri postale Au utilizare mai ales în localităţile unde nu există unităţi ale băncilor. Ca orice cec are serie. Se andosează pe verso de beneficiarul sumei. emiterea cecului de catre tragator trebuie sa se bazeze pe o acoperire .aceste cecuri au ca element de siguranţă în colţul din stânga sus ca siglă o frunză de arţar de culoare roşie. cert şi exigibil şi să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii cecului. Pe verso cecului apare menţiunea „Government of Canada”. - 5. suma în cifre şi litere.partenerul dintr-un act comercial consumat . în contul deschis la unitatea bancară trasă. încadrată de două dreptunghiuri de culoare roşie. Cecul este nu numai un simplu instrument de plata ci si un efect al actelor de comert si un titlu veritabil de credit (pozitie in care reprezinta o garantie foarte convingatoare in mana creditorului ca-si va incasa pretul livrarilor de bunuri si servicii catre debitor .gir. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin  In funcţie de momentul plăţii către beneficiar.cu excepţia cazului când sunt cedate unei alte persoane) • Cecuri cu plata ulterioară.Toate cecurile money order au limită de sumă care nu poate fi depăşită. cecurile de trezorerie – (emise de Trezoreria SUA): cecuri ce au acoperirea trezoreriei SUA şi au imprimate cuvintele “United States Treasury”.1. de exemplu Cecurile de călătorie ( se plătesc la ghişeele băncii . cecurile bancare. cecurile pot fi: • Cecuri ce se plătesc la prezentare .3. intre care retinem : • Trăgătorul poate emite cecuri numai în condiţiile existenţei unor fonduri proprii disponibile in momentul emiterii instrumentului.sunt cecuri care au menţionat pe ele „international money order” sau „money order”. care să poată face posibilă efectuarea plăţii de către aceasta.) De aceea emiterea si plata cecului se face in conditii exprese prevazute de lege . 182 . Imediat lângă siglă este scris.2. Explicatia poate fi aceea ca alaturi de Cambie si Bilet la Ordin . in practica cecului i se atribuie o importanta si o atentie deosebita . care trebuie sa indeplineqasca urmatoarele conditii : sa fie constituita inainte de emiterea cecului : sa reprezinte o valoare cel putin egala cu cea a cecului. • Disponibilul trebuie să fie lichid.

însoţită de numele şi prenumele. un procedeu suplimentar de verificare a autenticităţii cecului şi de limitare a situaţiilor în care s-ar efectua plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile. • Cecul emis şi plătibil în România trebuie. existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii. dar care se află în mâna unor posesori de rea credinţă. • Un cec poate fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv. redactate cu claritate. • Menţiunea de acceptare pe cec nu invalidează instrumentul. să fie prezentat la plata în termen de 8 zile. • Intre trăgător şi tras poate interveni o înţelegere conform căreia trasul va plăti cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. dacă este platibil în chiar localitatea unde a fost emis. cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). sa fie irevocabila . O astfel de înţelegere este exprimată prin formula: „Plătiţi numai după aviz". sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor. ca şi giranţii următori. trasul nu se obligă direct. Prin certificarea cecului. • Emiterea unui cec de către trăgător fără ca acesta să dispună în momentul emiterii de fondurile necesare plăţii cecului. data menţioantă ca dată a emiterii considerându-se nescrisă. precum şi de semnatura acestuia şi ştampila băncii. in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperirea la dispozitia purtatorului cecului pana la incasare sau pana la prescriptia titlului . însă are obligaţia ca. ci se consideră ca fiind nescrisă. Această înţelegere nu poate fi opusă posesorului cecului. ale reprezentantului său legal care are competenţa să efecueze această operaţiune. dacă în intervalul de la emitere şi până la prezentatrea la plată. • Cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată se numeşte cec postdatat. redactată pe cec. • In cazul cecului certificat.sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre banca si client. nu reprezintă o condiţie pentru efectuarea plăţii ci. • Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane. să despăgubească posesorul care a suferit o daună din acest motiv. Primirea avizului de către bancă. • Ca urmare a funcţiei sale principale de instrument de plată. pe cecul respectiv nu sunt mentionate alte termene de valabilitate ale acestora. din partea trăgătorului. orice trăgător trebuie să aibă la societatea bancară trasă specimenul semnăturii sale. Certificarea cecului atrage după sine faptul că trăgătorul nu mai poate retrage din contul său suma destinată plăţii cecului respectiv. Aceasta nu duce însă la nulitatea cecului. Orice menţiune redactată pe cec privind o anumită scadenţă fixă sau o anumită perioadă de timp admisă între data prezentării şi data plăţii cecului este considerată nescrisă. trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea cecului. Banca certifică cecurile prin expresia „certificat”. trasul confirmă. 183 . înainte de remiterea cecului către beneficiar. iar în celelalate cazuri în termen de 15 zile. potrivit prevederilor legale în vigoare. sunt ţinuţi obligaţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnatura lor şi care nu le-au fost înapoiate. acesta rămânând plătibil la vedere. • Pentru a putea trage cecuri. Cecul postdatat este plătibil în ziua prezentării. în caz de neplată. el putând fi onorat de tras la prezentare. • Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si tragatorul nu a revocat ordinul de plata privind cecul respectiv. Aceste reguli actioneaza in situatia in care. înainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia. atrage sancţiuni civile si penale.

4. Girul în plin trebuie să cuprindă următoarele elemente: semnătura girantului. dreptul său de creanţă unei alte persoane numită cesionar care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa creată. incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane (cec nominativ ) si tragatorul (emitentul ) a inscris in textul cecului mentiunea “nu la ordin”. dupa emiterea acestuia a intervenit moartea.1. Este deci procesul prin care se transmit odată cu remiterea şi toate drepturile ce rezultă din cec. • girul sau andosarea – operaţiunea prin care beneficiarul cecului (girant) transfera altei persoane (giratar) toate drepturile ce revin din cecul in cauza . . 5. Astfel. data girării. Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat.2. posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres oricăruia dintre obligaţi şi implicit împotriva oricăruia dintre giranţi. In cazul neplăţii cecului de către tras. transmite unui nou beneficiar . o data cu remiterea . Cesiunea de creanţă de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul numit cedent transmite în mod voluntar. Girul transmite proprietatea cecului cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la prezentare. numele giratarului. printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument. Cecul fiind indivizibil . girul partial este nul 184 . la prezentare. Acest cec poate fi transmisibil numai prin cesiunea de drept comun. Girul poate fi “în plin” sau “în alb”. toate drepturile rezultate din cec. nu este afectat de situatiile limita intervenite in ceea ce il priveste pe tragator. 5. • cesiunea de creanţă . Este transmisibil prin gir numai cecul stipulat plătibil unei anumite persoane(nominativ) cu sau fără clauza impusă de “la ordin”. aceştia putând să gireze din nou cecul. . Noul beneficiar poate la randul sau sa gireze cecul. în acest caz numai persoana nominalizată poate să îl încaseze . cuprinzând ordinul adresat trasului de a-l plăti unei anumite persoane indicate de girant. Posibilităţi de transmitere a cecului • simpla remitere .Girul “în plin” presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el. cecul poate produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca.Girul “în alb” este format numai din semnătura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Acest cec poate fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar.• Principiul irevocabilitatii cecului. Girul si operatiile de girare ale cecului Girarea unui cec este operatiunea prin care beneficiarul cecului .5. care în momentul emiterii nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. in interiorul termenului legal de prezentare la plata.1. fie deţinătorului cecului. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. care este elementul esenţial al girului.în cazul cecului la purtător.2.

. potrivit reglementărilor legale în vigoare. Posesorul cecului poate sa se indrepte direct impotriva avalistului. Avalul se da.In cazul in care suma de plata este scrisa de mai multe ori pe fata cecului. până la data compensării. fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil. realizat de Banca Nationala a Romaniei : 185 . cu modificarile si completarile ulterioare.6. urmând ca documentele originale să fie transmise prin poştă. 1/2001 privind Centrala Incidentelor de Plati.5. Avalul se da.Pentru suma de plată să existe disponibilităţi băneşti în contul trăgătorului. sau pe adaosul acestuia si trebuie sa mentioneze persoana pentru care este dat. .În cazul în care se constată prezentarea la plată a unor cecuri fără acoperire unităţile băncii vor proceda in conformitate cu prevederile Rgulamentului BNR nr. în ziua întocmirii lor. . totala sau partial a platii unui cec. . 5. fie prin simpla semnatura a avalistului. .Verifica concordanta dintre suma scrisa in cifre si cea in litere.Respectarea circuitelor. fie in cifre fie in litere.Să verifice dacă identitatea persoanei care prezintă cecul la plată corespunde cu identitatea beneficiarului.În cazul prezentării la plată a unui cec girabil să verifice succesiunea regulată a girurilor. numita avalist garanteaza o obligatie de plata asumata de persoana obligata prin cec. fie prin formula „pentru aval” semnata de avalist. Este o forma de garantare. deoarece obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara.1. avalul se considera dat pentru tragator. data de catre un tert (altul decat banca) sau chiar de catre un semnatar al cecului. Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ . să fie completate şi să conţină menţiunile obligatorii. personalul băncii va avea în vedere următoarele aspecte: Cecurile să fie emise pe blanchete cec ale bancii emitente .1. .2. suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere. . .Semnătura să corespundă cu specimenul de semnături înregistrat în bancă. suma care va fi platita este suma cea mai mica. Avalizarea cecului : este o operatie prin care o terta persoana . Controlul operaţiunilor cu cecuri În cadrul activităţii curente. pentru operaţiunile efectuate cu cecuri.Refuzurile la plată datorate neîndeplinirii condiţiilor de decontare să fie transmise prin fax (cu confirmare telefonică de primire) unităţii bancare prezentatoare. direct pe cec. Daca exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea in litere. fără alterări ale textului sau modificări. In lipsa mentionarii persoanei pentru care este dat.7. numita avalizat .2. . termenelor şi intervalelor de timp obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare pentru efectuarea operaţiunilor cu cecuri.

186 .

187 .

188 .

189 .

190 .

191 .

conform OUG nr.Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit –CECUL. 59/1934 asupra cecului este urmatorul 192 . 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.

care are calitate de creditor. • Scontarea Biletului la Ordin In primele trei cazuri beneficiarul BO primea intreaga valoare inscrisa pe instrumentul de plata . Taxa scontului + comisionul incasat de banca pentru costurile ocazionate de efectuarea operatiunilor de scontare a Biletului la ordin dau o valoare numita agio (Taxa scontului + comisionul = agio ) Taxa scontului se calculeaza dupa urmatoarea formula V xD x Nz T s = ------------------360 unde : V – valoarea BO. En. in calitatea de debitor) se obliga sa plateasca o suma fixata de bani la un anumit termen sau la prezentare unei persoane denumite beneficiar ( subscris). in momentul furnizarii ei si se angajeaza sa o achite intr-un anumit timp .initial apre relatia comerciala (clasica) intre un furnizor si un client al acestuia. OBSERVATIE : spre deosebire de CEC sau Cambie BO este doar o promisiune de a plati si in acest caz emitentul este platitorul sau altfel spus trasul este aceiasi persoana cu tragatorul Numarul persoanelor implicate initial in circuitul BO se reduce la doua.3. • Operatiunile la care este supus un BO sunt urmatoarele : . = Billet a l’ordre . D . la un anumit timp de la vedere sau de la un anumit timp de la data emisiunii.sa se prezinte la o banca si sa scontenteze BO. . Observati ca fata de CEC. .furnizorul (beneficiarul BO) poate opta pentru urmatoarele variante de incasare : sa-l prezinte trasului la plata intr-un timp pe care doreste el . Ts – Taxa scontului . operatiune denumita plata la prezentare. iar in cazul scontarii primeste o valoare mai mica decat cea nominala . inainte insa trebuind sa-l prezinte emitentului pentru avizare( de acum incepe sa curga ter menul de scadenta ) . la Biletul la Ordin apare un element nou si anume scadenta Scadenta este termenul la care BO este exigibil si trebuie platit ! Un BO poate avea scadenta la vedere .nr de zile calendaristice dintre data scontarii si ziua scadentei. BILETUL LA ORDIN Fr. BO este definit drept un titlu de credit sub semnatura privata prin care emitentul (subscriitorul . diferenta numindu-se taxa scontului. fapt pentru care emite un BO.1.Nivelul dobanzii Nz . = Promissory note .5. 193 .beneficiarul marfii nu are bani cu ce sa achite marfa cu care se aprovizioneaza . sa-l gireze catre alt beneficiar (beneficiari) in cazul in care are la randul sau o datorie catre acest beneficiar sa astepte sa-si incaseze BO la scadenta.

realizat de Banca Nationala a Romaniei : 194 .Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ .

195 .

196 .

197 .

conform OUG nr. este urmatorul: 198 . 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin . 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – BILETUL LA ORDIN.

citet cu toate datele cerute de norme . pentru a fi valabila si operabila bancar trebuie sa cuprinda o suma de date si informatii obligatorii ( vezi pag. (pf sau pj) . Cambiile pot fi supuse si operatiunilor de avalizare.trasul care in calitate de debitor va plati suma inscrisa pe cambie (pf sau pj) . si in nici un caz nu vor accepta cambii in alb. fie unui beneficiar fie la ordinul acestua din urma. Cu alte cuvinte prin intermediu cambiei in calitate de tragator veti putea plati o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar ) prin intermediul unei alte persoane (tras) care va era datoare si carei ii dati ordin sa plateasc beneficiarului cambiei sau poesorului cambiei suma respectiva la o data bine stabilita . Modalitatea cea mai frecventa de circulatie a unei cambii este girul.tragatorul care in calitate de creditor ordona plata.5. realizat de Banca Nationala a Romaniei : 199 . Cambia are un format si un continut stabilit prin lege si . De precizat ca bancile nu vor accepta decat cambii completate corect . Sunt situatii cand tragatorul poate fi el insusi tras in situatia prin care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma de bani la o anumita data . Adica actul prin care posesorul cambiei transfera altei persoane numita giratar .beneficiarul (pf sau pj chiar si o banca) Titlul este creat de tragator in calitate de creditor ( Atentie: in cazul cecului si al BO instrumentul era creat de tragator in calitate de debitor ) care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixa la o data determinata de timp . CAMBIA sau TRATA Cambia este un instrument de plata si un titlu de credit care pune in procesul creeri si utilizarii sale trei persoane : .1. Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ . Principalul obligat intr-o cambie este trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul. printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu o data cu predarea acesteia . Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care doreste sa-si recupereze direct o creanta a sa de la debitor. toate drepturile ce decurg din cambie .4. circuit) Toate precizarile facute la BO cu privire la scadenta si scontare sunt valabile si in cazul cambiei.

200 .

201 .

202 .

este urmatorul: 5.1. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin .conform OUG nr.Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – CAMBIA. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.5 INCASSO 203 .

Astfel .de catre ordonator . ieftina . Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura . etc) si sau a documentelor financiare( cambii. bilete de ordin . dar inferioara celei asigurate de un Acreditiv documentar Spre deosebire de AcD . documente de transport. conform instructiunilor primite. bazandu-se in esenta pe obligatia de plata a cumparatorului .ordonatorul (exportatorul) – cel care initiaza operatiunea de Incasso . singura lor responsabilitate constatnd in manipularea setului de documente. In fuctie de documentele vehiculate Incasso-ul este de doua feluri : . etc ) in vederea acceptarii sau platii acestora.banca prezentatoare (banca importatorului ) banca insarcinata cu prezentarea documentelor catre importator.ul presupune tratarea de catre banci.Incasso documentar – care presupune vehicularea de documente comerciale insotite sau nu de documente finaniare.banca remitenta ( banca exportatorului) – banca careia ii este incredintata documentatia comerciela si financiaara si operatiunea de Incasso . chitante.si transferul de fonduri ( efectuarea platii ) catre banca exportatorului. dar negarantata bancar .Decontarea prin Incasso este o metoda utilizata pentru plati inernationale ( transfer de debit international) . fara implicarea niciunui angajament de plata din partea bancilor implicate in circuitul sau. In cadrul operatiunilor cu Incasso bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial . documente de proprietate.Incasso simplu – care presupune vehicularea doar de documente financiare . Incasso-ul documentar este recomandat a fi utilizat in cazul in care intre vanzator (exportator) si cumparator (importator) exista incredere reciproca. Decontarea prin Incasso este reglementata de Publicatia nr. Prezentam mai jos circuitul Incasso-ului documentar : 204 . a documentelor comerciale ( facturi. Incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaaza un export de marfuri sau o prestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata. 522 a Camerei de Comert International de la Paris. Participantii la circuitul Incasso-ului documentar sunt : . -trasul ( importatorul ) – destinatarul documentelor vehiculate prin Incasoo si cel care efectueaza plata produselor sau serviciilor achizitionate. Astfel Incasso. este relativ simpla . Cecuri . asumata prin contractul comercial international .

CIRCUITUL INCASSO .ULUI DOCUMENTAR EXPORTATOR (ORDONATOR) (1) Livrarea marfurilor IMPORTATOR (TRAS) Plata (7) (2) Depunerea documentelor Plata (5) (4) Remiterea documentelor Transmiterea Documentelor (3) BANCA EXPORTATORULUI (remitenta) (6) Plata BANCA IMPORTATORULUI (prezentatoare) 205 .

Decontarile au la baza fisierele electonice cu facturile si clientii si care se transmit de catre furnizor unitatilor bancii platitoare prin intermediul bancii colectoare . electricitate. ) fara acordul expres al sau ( aldebitorului. Este forma in care debitorul (beneficiarul serviciilor) mandateaza banca la care are contul sa onoreze cererile de plati ale unui anumit creditor de regula un prestator de servicii repetate (telefon.5.debitorul nu mai emite cate un instrument de plata pentru fiecare factura . nu le transfera la alta banca si in plus incaseaza si comisioanele de la ambii clienti. iar banca platitoare . .conventie intre debitor si creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de a initia plata fara acordul prealabil al debitorului( beneficiarul de servicii) . . DEBITUL DIRECT.banca transfera banii dintr-un cont in altul . Intrucat avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la un partener la altul . inregistreaza suma in contul baneficiarului. care . fara acordul expres al acestuia. la o data stabilita declanseaza mecanismul de transfer al fondurilor catre unitatea bancara la care furnizorul are contul.creditorul incaseaza imediat banii . cu fondurile . etc. sub forma unui inscris care se bazeaza pe increderea in banca si in corectitudinea creditorului. . apa .) Dd (debitul direct) este de fapt un acord de principiu .1. gaze.angajament privind debitarea directa intre banca colectoare si creditor. si practic ramane cu banii . la simpla cerere.6. Procesul de stingere a obligatiilor conractuale prin plat efectuate prin Debit direct se desfasoara potrivit circuitului de mai jos: 206 . salubritate . acesta se va realiza numai pe baza unor raporturi juridice scrise intre cei trei parteneri astfel: . Transferul are loc efectiv la centrala banca centrala care preia sumele din conturile unitatilor bancare platitoare si le transfera in contul unitatilor bancare colectoare . dupa primirea mesajului de transfer .conventie de mandat intre debitor si banca platitoare privind acceptul debitorului pentru plata din contul sau. . Avantajele acestei forma de stingere a obligatiilor intre parteneri (a acestei proceduri de transfer debit) sunt substantiale pentru cei trei parteneri : .

1. chenzinal. la anumite date (decadal. potrivit mandatului primit o suma fixa in favoarea unui furnizor . . plata a fost initiata de furnizor la stabilirea procedeului de plata si intrucat sumele sunt egale . 207 .CIRCUITUL DECONTARILOR PRIN DEBIT DIRECT DEBITOR BENEFICIAR DE SERVICII (2) Conventie de mandat (1) Conventie debit direct CREDITOR FURNIZOR DE SERVICII (3) Aranjament de debitare directa (4) Fisier facturi BANCA PLATITOARE BANCA COLECTOARE (5) Transfer de fonduri BANCA CENTRALA Bc. diferentele dintre sumele cuvenite si cele platite urmand sa se reglementeze la finele lunii. nu mai este necesar sa se repete acesta solicitare de fiecare data . Platitoare Bc.7 PLATILE PROGRAMATE ( standing order) este o varianta a debitului direct in care banca debitorului accepta sa plateasca . fara a mai fi nacesara solicitarea de plata expresa a acesuia. De fapt . colectoare (8) Transfer de fonduri (6) Debitare cont (7) Creditare cont banca platitoare banca colectoare 5. lunar) .

• banca emitenta ( initiatoare) . iar pentru a le diferentia prima banca se numeste initiatoare. Prin acest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia creditele necesare platii .. fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani. BNR il numeste o serie de operatiuni care incep prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata (OP) dat unei institutii (banca) de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea respectivului OP de catre institutia (banca) destinatara. din dispozitia debitorului (cumparatorului) in favoarea creditorului( vanzatorului).prima institutie care emite un ordin de plata pe cont propriu in cadrul unui transfer-credit. universalitatea acestuia . in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii prime cu un volum relativ constant platile avand un caracter de repetabilitate ( exp.institutia care receptioneaza (primeste . Statistica furnizata de catre Banca Reglementarilor Internationala indica o pondere a transferului de credit pentru un an de peste 95% in tarile din Europa de Vest si 85 – 90% in tarile din Europa Centrala si de Est. in cadrul unui transfer-credit. • beneficiar (destinatar). La un transfer pot participa mai multe banci si fiecare emite un OP catre banca urmatoare deci devine banca emitenta . colecteaza) si accepta un ordin de plata fie in nume propriu. daca bancile partenerilor nu au relatii directe de corespondent. de regula . 208 .persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani. Pentru realizarea transferului de credit . debitorul trebuie sa dispuna obligatoriu de un un depozit bancar la vedere sau sa beneficieze de un credit aprobat pentru asemenea plati. debitorului. Un astfel de procedeu se practica . banca colectoare colectoare) .In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea executarii unei instructiuni a debitorului. Preferinta pentru transferul de credit este justificata de forma accesibila a instrumentului de plata folosit (ordinul de plata) . aprovizionarea cu materii prime a fabricilor de ciment) B. TRANSFERUL DE CREDIT Este cel mai frecvent procedeu bancar folosit pentr stingerea obligatiilor de plata dintre participanti la o tranzactie. astfel : • ordonatorul ( platitor sau emitent) – clientul bancii care emite un ordin de plata pe cont propriu si da dispozitie bancii sale de a efectua transferul monetar in vederea stingerii unei obligatii de plata. • banca destinatara (banca receptoare . • banca intermediara care intervine intre banca emitenta si banca colectoare pentru a intermedia transferul .In mod practic se realizeaza din parte bancii un management de trezorerie care are ca finalitate constituirea de lichiditati in contul curent al platitorului . beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul.  Participantii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzactie (cumparatorul si vanzatorul) si bancile implicate . prin creditarea contului beneficiarului sau prin eliberarea sumei respective in numerar. circuitul bancar simplu si timpul foarte scurt de decontare( de la plata amanata la plata in timp real) Transferul de cedit este prezentat in literatura de specialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener la altul prin intermediul bancilor si a unui instrument de plata specific .

1.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC  Precizari legislative Vom trata in continuare acest instrument de plata prin prisma noilor reglementari in materie cuprinse in Regulamentul nr. asa cum este el prezentat in cele ce urmeaza. A pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani in baza unui OP inseamna a plati efectiv sau a face sa se plateasca respectiva suma de bani. intre care si ordinul de plata. in continuare ordinele de plata pe suport de hartie .Ordinul de plata (viramentul) . 209 . Instrumentele specifice procedeului de Transfer de credit sunt : .in continutul documentului nu se prevede ca plata sa se faca la cererea beneficiarului. de banca emitenta .banca receptoare dispune de fonduri necesare pentru a efectua plata fie prin debitul contului emitentului fie prin incasarea efectiva de la acesta a sumei de plata. care la banca emitenta se transforma in OP electronice si in aceasta forma intra in circuitul bancar . cu referire la : Obligatiile partilor si principii de procedura Obligatiile emitentului Obligatiile institutiei receptoare Obligatiile institutiei destinatare Solutionarea transferurilor – credit nefinalizate .8. Prezentul regulament se aplica ordinelor de plata pentru platile efectuate in moneda nationala pe teritoriul Romaniei. sa studiati in amanunt regulamentu mai sus indicat si sa cunoasteti pe aceasta cale tehnicile bancare de utilizare si circuitul OP. de banca receptoare a transferului si pe de alta parte .  Termeni conceptuali. eronate sau intarziate . Ordinul de plata (OP) este dispozitia neconditionata pe care emitentul . . O dispozitie data banci in acest sens este considerata ordin de plata numai daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele cerinte : .Acreditivul 5. proceduri si tehnici de utilizare a Ordinului de plata . in nume propriu. Regulamentul stabileste in detaliu constrangeri . acestia pot folosi . 2 din 23 februarie al BNR care a intrat in vigoare la data de 8 aprilie 2005 Nevoia repozitionarii unor mijloace de plata in cadrul sistemului de plati din tara noastra . client al unei banci receptoare o da acesteia pentru a pune la dispozitia unui partener al sau o anumita suma de bani. s-a datorat punerii in practica a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania (SEP). adica de transmitere mai departe a aceluiasi transfer . Am retinut pentru acest curs doar cele mai semnificative informatii despre OP urmand ca dvs. cu exceptia ordinelor de plata pentru platile efectuate in baza instructiunilor de transfer-credit intre diferite unitati ale Trezoreriei Statului.Bancile intermediare se afla in dubla pozitie pe de o parte . etc Mai facem precizarea ca daca ordonatorii (persoanele fizice) nu dispun de facilitati electronice .

este persoana care emite OP in nume si pe cont propriu. .numarul ordinului de plata dat de platitor. prin denumirea centralei sau. spre exemplu: exprimarea in litere a sumei prevazute in ordinul de plata. . . care trebuie sa fie unica.identificarea bancii receptoare. codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei destinatare sau. ordinul de plata va contine in plus urmatoarele elemente obligatorii: . dupa caz.identificarea bancii initiatoare. • In plus fata de mentiunile prevazute mai sus banca initiatoare va putea conveni cu platitorul ca acesta sa furnizeze.codul de identificare fiscala al platitorului. a unitatii teritoriale si/sau codul BIC.identificarea platitorului.data debitarii contului platitorului de catre institutia initiatoare (care se va completa de catre institutia initiatoare). codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei initiatoare sau. Emitentul (platitorul sumei) poate fi clientul insusi al bancii initiatoare sau chiar banca initiatoare daca exercita un mandat din partea clientului sau in acest scop Beneficiarul sumei – este persoana desemnata de platitor prin OP sa primesca suma de bani. 210 . dupa caz. dupa caz. cum ar fi. prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara.codul de identificare fiscala al beneficiarului.  Continutul ordinului de plata • Ordinul de plata trebuie sa includa urmatoarele elemente obligatorii: .Transferul de credit este asociat OP si presupune o succesiune de operatiuni care incep prin a se emite OP de catre platitor. .suma si denominarea sumei.referinte privind continutul economic al operatiunii. . in cazul in care beneficiarul nu are cont deschis la institutia destinatara. . dupa caz. .identificarea ca ordin de plata. Beneficiarul poate fi un client al bancii destinatare sau chiar banca destinatara daca are un mandat in acest sens. prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare. . in cazul in care beneficiarul difera de institutia receptoare. . in cazul in care platitorul nu are cont deschis la institutia initiatoare.data emiterii ordinului de plata.numarul de evidenta a platii. si elemente suplimentare. posibila si certa. alocat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. . dupa caz.elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii ordinului de plata de catre institutia initiatoare. . prin care i se da dispozitie bancii de a transfera suma de bani in favoarea beneficiarului si se finalizeaza prin acceptarea documentelor de catre banca destinatara.identificarea beneficiarului. codul BIC) ori doar prin nume/denumire. Emitentul . . prin denumirea centralei sau. a unitatii teritoriale si/sau codul BIC. in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare. codul BIC) ori prin nume/denumire si adresa. • In cazul platilor efectuate in relatia cu Trezoreria Statului.

03. ordinul expres al platitorului ca institutia initiatoare sa execute ordinul de plata printr-un anumit sistem de plati sau printr-o anumita institutie intermediara. El reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al unui client la o banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent. in cazul platilor interbancare.04. codul de identificare fiscala al platitorului. in cazul in care aceasta data este prevazuta de platitor. 04. ( International Bank Account Number) este elementul principal de identificare a unui cont curent bancar. in cazul platilor interbancare. Banca X centrala (codul BIC) Banca X sucursala N (codul BIC) Firma A xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN) 1 01.000 lei (optzecimiilei) Plata servicii cf. Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe (de la 0 -9) 211 .04. referinte privind continutul economic al operatiunii care a generat ordinul de plata. Facturii nr. 2010 80. de referinta a platii Data decontarii Suma Reprezentand Semnatura Data si ora introducerii platii. 2010 Semnatura electronica (*******) 01.data platii. 575 /25.  Indeplinind conditiile de mai sus Structura unui OP electronic (mesaj de plata) se prezinta astfel : ORDIN DE PLATA Participant platitor Unitate initiatoare Platitor Cont platitor Numar OP Data emiterii Tipul de plata Participant beneficiar Unitate destinatara Beneficiar Cont baneficiar Nr. care reprezinta ziua bancara in care platitorul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre institutia destinatara. exprimate in lei sau valute. 2010 Servicii telefonice Banca Y centrala (codul BIC) Banca Ysucursala M (codul BIC) Firma B xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN) 1 01. 2010 ATENTIE !! – va readuc aminte caracteristicile Codului IBAN si codului BIC ( cursul produse si servicii bancare anul II 2010) Codul IBAN .

( plati de mare valoare) sau catre o banca corespondenta . Acceptarea este confirmata printr-o parola.16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului deschis la respectiva unitate teritorial a bancii. In practica bancara acceptarea este considerata momentul cel mai importanat in relatia cu clientul . intrucat prin aceasta banca a acceptat OP si si-a asumat . 212 . au urmatoarea semnificatie: ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RO64BRDE270SV39382982700 .  Procesare in sistemul electonic a OP La cele doua unitati . .  Trunchierea informatiilor din OP . . obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute in ordinul de plata. considerate de la stanga la dreapta .Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice . Intre emitent si banca receptoare se stabileste o procedura de securitate. Metodele de trunchiere trebuie sa asigure un grad adecvat de siguranta in interpretarea informatiilor trunchiate si vor fi aduse de institutii la cunostinta clientilor. . care.4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a bancii sau a trezoreriei – BIC Bank Identifier Code). in vederea executarii.2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania) . asa cum am mai spus . Trunchierea se va realiza prin metode stabilite prin conventie incheiata intre institutii. • acceptare –se realizeaza in back-office. in scris. datorita restrictiilor impuse de utilizarea unor mesaje electronice standard. responsabilitatea efectuarii transferului potrivit instructiunilor primite.2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN. adresele acestora pot fi trunchiate de banci in momentul completarii mesajelor electronice aferente.de a detecta erorile in transmiterea sau in continutul ordinului de plata ori a comunicarii de modificare sau revocare a acestuia.de a determina daca un OP. la termenele si in conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv. numele/denumirile titularilor de conturi si. In cazul ordinelor de plata care iau forma unor mesaje electronice de plata transmise prin sisteme de plati.OP . dupa caz. in scopul: .bucata cu bucata catre centrala bancii destinatare. o modificare sau o revocare a unui OP provine de la persoana indicata ca fiind emitent. a acceptarii si executarii ordinului de plata.se efectueaza in front –office de catre administratorul de cont si este procedura prin care o banca recunoaste ca a primit un ordin de plata in vederea verificarii autenticitatii acestuia printr-o procedura de securitate. emitenta si colectoare are loc o procesare in sistemul electonic a OP care cuprinde trei faze : • receptie . • executare reprezinta inregistrarea automata in conturi a transferului si transmiterea acestuia centralei bancii in vederea introducerii in compensare ( plati de mica valoare) sau efectuarea transferului . unde se produce o supervizare a informatiilor din OP si de cont potrivit unui principiu bancar ”al celor patru ochi” care prevede ca in orice operatiune trebuie sa se implice cel putin doua persoane cu responsabilitati diferite. In fond acceptarea este procedura prin care o banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat.

In cazul in care in ordinele de plata sunt prevazute informatii in forma codificata sau trunchiata conform intelegerii institutiilor receptoare cu emitentii (inclusiv institutii emitente). care sa permita evitarea riscului de a opera cu mentiuni obligatorii insuficient definite si nesatisfacatoare pentru cel care se constituie obligat printr-un ordin de plata. bancile receptoare vor dezvolta in operatiunile lor metode de decodificare (relevare) cu performante minime acceptate de comun acord.  Circuitul Ordinului de plata electronic: se prezinta mai jos fazele acestuia in varianta unei plati de mica valoare care circula prin casa de compensati Circuitul Ordinului de plata 6 Banca B colectoare (centrala) CASA DE COMPENSATII 5 Banca A emitenta (centrala) 8 6 BANCA CENTRALA 7 Cont B Cont A OP 4 Prezentare Sucursala/ Agentie OP Transfer Sucursala/ Agentie Beneficiar 9 Creditare cont 1 Active transferate Ordonator 3 Debitare cont 213 .

9.2 Emitere OP Fazele transferului de credit prin OP si semnificatia pasilor efectuati este urmatoarea: 1..In temeiul unui contract economic furnizorul (beneficiarul sumei) urmeaza sa primesca pretul prestatiei sale de la cumparator (platitorul . al emitentului) 4.Sucursala opereaza transferul in contul beneficiarului .. 6.Banca centrala (BNR) transfera fondurile din contul bancii A in contul bancii B. ordonatorul sumei) suma care are forma unui activ de transferat.. 7.. si ii crediteaza contul curent.. precum si celor doua banci centrale A si B. 3.Sucursala emitenta valideaza OP si opereaza transferul in cont (debiteaza contul curent al platitorului . 2.Ordonatorul (platitorul) emite un OP pe care il transmite bancii sale . 8.Casa de compensare stabileste soldul si il comunica bancii centrale ( BNR) pentru decontare .Centrala bancii A prezinta OP la casa de compensare. prin intermediul unei sucursale. Sau intr-o prezentare mai simpla circuitul OP poate fi ilustrat astfel : Circuitul Ordinului de plata Livrarea unui produs sau prestare servicii (1) EMITENT Stingerea creantei (5) Emitere Ordin de plata (2) Transfer sume in contul beneficiarului (4) BENEFICIAR 214 .Sucursala emitenta transmite OP centralei bancii sale ( in cazul nostru Banca A) 5..Centrala bancii B transmite transferul la sucursala beneficiarului....

Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor si Uzantelor Uniforme privind acreditivul documentar . .BANCA INITIATOARE Transfer bancar (3) BANCA DESTINATARA 5. siguranta si control reciproc. sa plateasca ori sa accepte efecte de comert ( trate) trase de acesta. AcD (acreditivul documentar) reprezinta un angajament – indiferent de modul in care este definit sau scris – prin care o banca (emitenta) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client (ordonatorul acreditivului) sau in numele sau propriu : urmeaza sa efectueze plata catre un tert (beneficiarul) sau la ordinul acestuia .1. urmeaza sa autorizeze o alta banca sa efectueze o asemenea plata sau ca astfel de efecte sa fie platite (trate). Paris.irevocabil .confirmat • Din punct de vedere al domiciliului: -in tara exportatorului.neconfirmat . Publicatia 500 a Camerei Internationale de Comert. -intr-o terta tara • Din punct de vedere al modului de utilizare (plata): -cu plata la vedere -cu plata la termen 215 .9. . Acreditivul este cea mai raspandita modalitate de plata in relatiile comerciale internationale datorita gradului ridicat de certitudine .in tara importatorului .revocabil . Din punct de vedere al mecanismului de derulare AcD (acreditivul documentar) cunoaste doua forme: acreditivul documentar propriuzis scrisoarea comerciala de credit Fiecare dintre aceste modalitati . ACREDITIVUL  Concept si Forme ale acreditivului documentar. in practica utilizarii lor sau ca urmare a unor mentiuni suplimentare cunoaste mai multe tipuri : Acreditivul documentar propriuzis: • Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar . autorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate cu conditia ca termenii si conditiile acreditivului sa fie respectate.

• Adaptabilitate AcD reiese din insasi definitia lui : AcD este orice angajament ferm de plata . Succint acestea sunt : • Formalismul sau caracterul documentar consta in faptul ca exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii marfurilor decat pe baza unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a unor anumite conditii trecute in acreditiv In operatiunile de acreditiv . toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile. Aceste doua caracteristici pot fi invocate numai intre emitentul si beneficiarul acreditivului. . atat exportatorului cat si importatorului.  Caracteristicile acreditivului documentar confera acestei tehnici de plata . indiferent de modul in care a fost scris sau definit. concordanta sau punerea de acord a celor doua inscrisuri – contract comercial si acreditiv documentar – fiind obligatie contractuala a celor doua parti. siguranta .de negociere Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le contine : .• • .de acceptare . -subsidiar ( back-to-back) -acreditiv documentar cesionat Acreditivul documentar sub forma scrisorii de credit. Indiferent de tipul AcD banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata. -scrisoare de credit. -scrisoare de credit circulara. -scrisoare de credit stand-by. Acest angajament ramane ferm pana banca primeste alte instructiuni decat cele initiale.stand – by -de compensatie(reciproce) Din punct de vedere al utilizarii combinate. AcD are supletea necesara adaptarii si la alte operatiuni decat cele de import-export. De aceea . 216 .transferabil -revolving (reinnoibil) -clauza rosie (red clause) . in practica bancara intalnim atat de diverse forma pe care le imbraca AcD. -scrisoare de credit simpla. • Fermitatea angajamentului bancar reprezinta criteriul decisiv de utilizare atat de larga a AcD. de transfer de credit . (letter of credit) este intalnit sub forma urmatoarelor inscrisuri . El este considerat o tranzactie independenta de orice contract comercial sau intelegere intre partile care au initiat relatia. In functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma documentara. serviciile si/sau prestatiile la care se refera documentele. • Independenta fata de relatia contractuala de baza.

. In temeiul conditiilor stipulate in contractul de vanzare – cumparare. In functie de modul in care s-a angajat in derularea AcD si in functie de instructiunile primite de la banca emitenta . BANCA IMPORTATORULUI BANCA EMITENTA BANCA EXPORTATORULUI BANCA PLATITOARE A AcD Este situata de regula in tara exportatorului .  Partile implicate in derularea acreditivului. Angajarea directa inseamna ca va efectua ea insasi plata catre beneficiar sau sa plateasca sau sa accepte cambii trase de beneficiar. de la o banca angajata sa faca aceasta plata. avand astfel documentele de proprietate asupra marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune de ele daca ordonatorul nu isi va onora obligatiile de plata fata de ea.exportatorul are siguranta incasarii c/v marfii in conditiile respectarii intocmai a obligatiilor sale . Banca . sunt prezentate mai jos : IMPORTATOR ORDONATORUL AcD Este cel care initiaza relatia de acreditiv . Este banca care intotdeauna isi asuma . In relatia comerciala este partea in favoarea caruia s-a deschis AcD. . prin ordinul care il da bancii sale sa deschida AcD. 217 . banca trasa/acceptanta. angajata ferm sa plateasca exportatorului o suma din ordinul importatorului siguranta operatiunii izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie.• AcD ofera o siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui : .importatorul are siguranta ca plata marfii nu se va face decat conform documentelor care atesta . poarta denumiri diferite : banca notificatoare .Daca plata e domiciliata la ea este si banca platitoare . In practica aceasta inseamna ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie sa fie emise pe numele sau la ordinul bancii emitente. pe de o parte . expedierea acestora . irevocabil angajamentul de plata. ferm . esenta AcD tine de existenta gajului bancii asupra marfii. banca negociatoare si in unele cazuri banca confirmatoare. Deci . Ea deschide AcD la ordinul importatorului.pentru banca emitenta. banca platitoare. iar pe de alta parte prin confruntarea lor cu instructiunile date bancii emitente ca au fost indeplinite intocmai conditiilor cuvenite.

EXPORTATOR BENEFICIARUL AcD El expediaza marfurile si apoi depune la banca sa documentele intocmite in stricta conformitate cu conditiile din acreditiv. Dupa indeplinirea conditiilor incaseaza banii contra documente  Rolul fiecarei parti implicate in derularea AcD si mecanismul derularii acestui instrument de transfer credit international este prezentat in continuare Mecanismul derularii Acreditivului documentar (5) expedierea marfurilor (12) in posesia documentelor ridica marfa IMPORTATOR ORDONATORUL AcD EXPORTATOR BENEFICIARUL AcD (7) plateste c/v documentelor (6) documente privind expedierea marfii (1) contract comercial international (11) achita c/v documentelor (10) documente (4) notificarea exportatorului (9) rambursare bani BANCA IMPORTATORULUI BANCA EMITENTA A AcD 218 (2) dispozitie de deschidere AcD BANCA EXPORTATORULUI BANCA PLATITOARE A AcD (8) remitere documente (3) deschidere AcD .

1.. constatam :  Transferul de fonduri este actul economico-juridic de a transmite sau de a crea drepturi asupra fondurilor banesti. Banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pe care le va elibera importatorului . exportatorul) in conditiile de termen si documente potrivit instructiunilor primite de la ordonator. dupa efectuarea platii catre exportator. 6. adica se elaboreaza un inscris (insasi AcD) prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului AcD (furnizorul . utilizand informatiile din figura de mai sus.. precum si schimbarea statutului juridic al fondurilor.. ajuns in posesia documentelor isi ridica marfa de la caraus. 5.se utilizeaza efectiv AcD. 8.2. 10.si .si . 2.existenta unui contract comercial international pe care partenerii au convenit sa-l plateasca prin AcD. si ii efectueaza acestuia plata marfurilor expediate.. Daca nu poate sa indeplineasca intocmai aceste conditii convenite cu importatorul . Dezvoltand in continuare acest subiect.. contra plata 12. 2..se livreaza marfa. 5. ca de exemplu transferuri bancare pentru alimentari cu fonduri a unor conturi. Importatorul . CONCEPTE SI CARACTERISTICI Vom preciza inca de la inceput ca intr-un sistem de plati se face distinctie intre transfer de fonduri si plata In esenta transferul de fonduri se refera la orice miscare a unor sume de la o banca la alta fara un scop economic anume precizat. Banca platitoare .9. exportatorul va solicita modificarea AcD. In esenta acesti pasi( 6 si 7 ) semnifica documente contra bani. pentru deschiderea AcD ordin care cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata.Sa detaliem mecanismul de derulare a Acreditivului documentar. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI 5.. 4.si – 11.. Dupa un nou control al concordantei dintre documentele primite si conditiile din AcD banca emitenta ramburseaza banii bancii platitoare. Banca sa (banca platitoare) verifica concordanta dintre documentele prezentate de clientul sau exportatorul.se deschide AcD . cu conditiile din AcD. 219 .importatorul da un ordin (dispozitie) bancii sale . Acest document este transmis bancii exportatorului.se elibereaza si se ridica marfa .. 3.. Cand este in posesia documentelor care atesta ca a livrat marfa in termenele si conditiile stipulate in AcD ..7. clientului sau . banca emitenta.1.se remit documentele si se ramburseaza suma . exportatorul le prezinta bancii sale. transferuri de bani intre persoane fizice in scop umanitar .etc Plata reprezinta insa un transfer de fonduri cu un anumit scop economic si care are ca efect stingerea unei obligatii financiare intre partile participante la o tranzactie. remite (trimite) bancii emitente (banca importatorului) documentele care fac si dovada acestei plati. Exportatorul studiaza cu atentie AcD si inepe producerea marfii sau expedierea ei de pe stoc respectand fara abatere conditii convenite cu importatorul.banca exportatorului anunta (notifica) pe clientul sau exportatorul de deschiderea AcD si ii remite documentul AcD..se notifica importatorul si se platesc documentele .

transferuri de sume intre membrii unei familii fara a avea drept scop stingerea unei oblogatii. incluzand asa cum spuneam mai sus . cu titlu definitiv si irevocabil. etc. rezultata in urma unei operatiuni comerciale sau necomerciale realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau . ca in figura de mai jos : PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE BANCILE SI ALTI AGENTI NEBANCARI CASELE DE COMPENSATIE AGENTII DE DECONTARE 220 .000 lei) transferuri de mica valoare – se situeaza sub aceste valori. Astfel prin plata se inteleg doar acele transferuri de fonduri realizate prin banci. sistemul de plati poate fi prezentat sintetic sub forma unei piramide inverse . etc • Din punctul de vedere al unei banci distingem : transferurile interbancare – sunt transferuri de fonduri facute intre banci diferite. atat de plata cat si de incasare . mijloacelor. toate transferurile de valoare in forma baneasca . reglementarilor .Prin notiunea de plata se intelege acel transfer de fonduri care are drept scop stingerea unor obligatii financiare dintre doua plati participante la o tranzactie economica in schimbul acelor sume fiind cedate bunuri si servicii. transferurile intrabancare – sunt transferurile de fonduri realizate intre unitatile aceleiasi banci. In principiu. sau in numele si pentru contul sau. In acest context . canalelor de distributie . formelor de creante . • Din punctul de vedere al dimensiunii valorii transferate avem : transferuri de mare valoare daca depasesc o limita minima stabilita prin regulamentele bancare (in Romania limita este de 50 . cu cinci nivele . metodelor. intre diversi participanti. Intr-o alta definitie plata reprezinta orice operatiune .transferul de fonduri are un continut mai larg . sistemul de plati reprezinta ansamblul institutiilor . Vazut din perspectiva sistemica . utilizate in transferurile de fonduri .  Sistemul de plati poate definit ca un set de aranjamente privind descarcarea obligatiilor asumante de catre agentii economici (inclusiv persoanele fizice) in urma tranzactiilor economice cu bunuri (inclusiv active financiare) sau servicii. transferul de fonduri in scop umanitar . inclusiv cele ce nu sunt dublate de un transfer de bunuri sau servicii cum ar fi : transferul de fonduri dintr-un cont in altul.

asigura lichiditati prin functia de imprumutator de ultima instanta si .  Tipuri de compensări. companii de plati) .prin altul se primeau încasările de la aceiaşi bancă – care determina un volum destul de mare de operatiuni de procesare bancară. de asemenea. compensarea a fost definită în mai multe variante. Compensarea ordinelor date de banci se va realiza prin intermediul caselor de compensatie (nivelul trei ) iar decontarea propriuzisa se va derula prin agentii de decontare (nivelul patru) care de regula sunt banci de prim rang sau banca centrala. ceea ce necesita o masă monetară in continuă creştere şi dificil de controlat. relaţiile de plăţi dintre bănci impuneau un circuit dublu : . Banca centrala .2. a drepturilor de incasari si a obligatiilor de plati a unei banci .aflata la ultimul nivel . Pe de altă parte. In decursul timpului. COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE 5. se afla in pozitia de garantor. cu acelaşi conţinut. in scopul de a stabili masura in care acestea se pot acoperi reciproc si suma neta ramasa de incasat sau de platit. Soluţia practică care s-a impus a fost compensarea bilaterală şi apoi multilaterală care a redus volumul de fonduri aproape la jumătate si a determinat o diminuare substanţială a perioadei de decontare. Conceptul de compensare. ceea ce determină si tipuri diferite de 221 .2. ca de exemplu fluxurile dintre trezoreria statului şi banca centrală sau fluxurile dintre băncile comerciale. Putem trage concluzia ca sistemul de plati are doua functii : de intermediere a operatiunilor de plati. inclusiv de economistul român Ştefan Dumitrescu din perioada interbelică.2. Compensarea Necesitatea procesului compensarii Dezvoltarea economică a determinat un volum din ce în ce mai mare de transferuri de fonduri intre bănci.printr-un canal se transmiteau plăţile către o bancă şi . aflate la cel de-al doilea nivel al sistemului de plati. O varianta des utilizata defineste compensarea drept.2. Acestea vor derula relatii de plati apeland la bancile din sistem sau alti agenti nebancari ( posta . Relaţiile de plăţi inregistrează fluxuri diferite ca volum şi frecvenţă în funcţie de natura partenerilor. fata de fiecare banca dintr-un sistem bancar . Varianta actuală acceptată de Uniunea Europeană şi de instituţiile financiare internaţionale defineşte compensarea ca stingerea obligaţiilor de plată pe care le are o banca către o alta banca cu drepturile de creanţă pe care le are de încasat de la aceiaşi bancă şi stabilirea unui sold care se decontează prin casa de compensaţii. si de garantare a acestora. 5. in cadrul unei perioade date.1. compararea.BANCA CENTRALA Persoanele fizice si juridice sunt cele care genereaza obligatiile de plata si astfel se situeaza la primul nivel al sistemului de plati.

Compensarea multilaterală presupune existenţa unei case de compensaţii la care fiecare bancă se adresează acesteia. la Berlin în 1883. condusă de Banca Naţională a României printr-un delegat. Sistemul naţional de compensare a funcţionat în perioda 1920 – 1948 si apoi s-a reînfiinţat în 1995. Acest sistem a creat numeroase nemulţumiri beneficiarilor de fonduri. ca asociaţii ale bancherilor din aceste localităti. care în condiţiile ţării noastre se situeaza la 87% -89%. al pietei monetare şi a atragerilor de depozite bancare. acţionarii fiind băncile din cadrul asociaţiei. potrivit datelor băncii centrale.compensări. altele in poziţie de debitori care plătesc sumele datorate. băncile comerciale efectuau plăţile prin intermediul sucursalelor judeţene ale BNR care transmiteau soldurile sediului central pentru operarea în conturile centralizate ale băncilor. case de compensaţii s-au infiinţat al New York în 1853. incasările şi plăţile bugetare. sumele în decontare reprezentând pentru băncile plătitoare surse atrase importante cu costuri foarte mici în detrimentul agenţilor economici. băncilor care lucrau operativ dar intrau în relaţii cu băncile mai lente. reducerea timpului de decontare. determina o viteza de rotaţie redusă şi reprezenta un factor major de risc. De cele mai multe ori. “Casa de Compensaţiune” incepe să funcţioneze în 1920 ca asociatie a bancilor cu participarea a 14 bănci importante. Acestea sunt instituţii non profit care prestează servicii pentru membrii săi şi se numesc agenţi de compensare. Sistemul naţional de compensare. În perioada 1990 – 1995. • Compensarea bilaterală a fost reorganizată şi cuprinde trei componente: . La Bucureşti. piaţa de capital. în prezent practicânduse pe unele segmente de piaţă ca plăţile externe. Obiectivele principale ale unui sistem de compensare multilaterală sunt : economia de resurse de lichiditate. Casele de compensaţii sunt instituţii specializate in asemenea operaţiuni şi pot fi de stat sau particulare. Băncile transmit toate fluxurile de plăţi către agentul de compensare care stabileşte soldurile debitoare şi creditoare şi apoi le comunică agentului de decontare care efectuează transferurile de fonduri în conturile deschise de cele două bănci la acest Compensările bilaterale au avut un rol important in perioada in care sistemul bancar era mai puţin dezvoltat. la Paris în 1872. Astfel. Întrucât nu existau standarde de timp pentru decontări. 222 . casele de compensaţii aparţin asociaţiilor bancare. Ulterior. unele în calitate de creditori pentru primirea fondurilor cuvenite. • Compensările multilaterale sunt cele mai numeroase şi practic antrenează intreg sistemul bancar. funcţionând in ambele perioade după principiile economiei de piaţă.banca centrală şi trezoreria statului pentru transferurile de fonduri privind veniturile şi cheltuielile bugetare. transferul fondurilor întârzia destul de mult. Avantajul cel mai mare al compensărilor multilaterale constă însă în economia de fonduri de transfer. in unele oraşe din Italia în jurul anului 1880. din punct de vedere al numărului de parteneri avem compensări bilaterale şi compensări multilaterale. • Compensările bilaterale presupun relaţii reciproce între două bănci şi au loc atunci când există un volum apreciabil de operaţiuni între acestea şi cu caracter de permanenţă. Casele de compensări (compensatii) au apărut la Edinburg în 1760 şi la Londra în 1773. dar sub controlul băncii centrale. diminuarea costurilor şi simplificarea procedurilor de contabilizare a operaţiunilor de incasări şi plăţi. ceea ce a impus reformarea sistemului de plăţi.

SNCDVM (Societatea Naţională pentru Compensarea şi Decontarea Valorilor Mobiliare) În acest fel s-a creat un cadru organizat si reglementat. In sistemul centralizat există o singură casă de compensaţii iar decontarea se realizează prin banca centrală 223 . controlat de banca centrală. În toate cazurile banca centrală are rol de agent de decontare. in anul 2005 . Dupa introducerea in tara noastra . cambia şi biletul al ordin). Sistemul folosit avea anumite limite determinate de tehnologia folosită si de instrumentele de plăţi care erau pe suport hârtie şi necesita un volum destul de mare de muncă si timp pentru opearare. plăţile se considerau definitive şi irevocabile. • Compensarea multilaterală s-a implementat în 1995 prin infiinţarea Casei de compensaţii interbancare care a concentrat toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de băncile comerciale cu excepţia celor privind bugetul statului. a sistemului electronic de plati SEP compensarea pe suport de hartie sa restrange treptat prin a fi inlocuita cu compensarea instrumentelor de plata in format electronic .41 de case de compensaţii la nivel judeţean. . Activitatea efectivă de compensare incepea la ora 10 şi se încheia la ora 17. Rezultatul compensării sub forma soldurilor debitoare si creditoare se transferă băncii centrale care efectuează transferurile intre conturile băncilor comerciale participante la compensare şi pentru această activitate se mai numeste şi agent de decontare.al doilea nivel la sediul central al TransFonD la care se stabileau soldurile finale pentru fiecare bancă. Pe baza raportului prezentat de agentul de compensare (TransFonD). casa de compensaţii interbancare s-a transformat dintr-o instituţie publică inrtr-o instituţie a sistemului bancar. cecul barat. Casa de compensaţii interbancare a functionat in cadrul Băncii Naţionale fiind organizată pe două paliere: . denumită TransFonD (Societatea Naţională de Transfer de Fonduri si Decontări) la care Banca Naţională a României deţine 33% din capital şi restul celelalte bănci din sistem în cote egale. de decontare a relaţiilor bilaterale de plăţi. În perioada 2001-2004 prin TransFonD s-a efectuat compensarea multilaterală a plăţilor de mică valoare (sub 50 mii RON) bazate pe instrumente pe suport hârtie (ordinul de plată. procese si tehnici despre care vom vorbi in continuare . în anul 2001.casa de compensaţii de la nivel central şi . agentul de decontare (banca centrală) transfera fondurile din conturile băncilor debitoare ăn conturile băncilor creditoare.banca centrală si bancile comerciale pentru primirea excedentului de numerar sau livrarea de numerar pentru acoperirea deficitului. . Ulterior. La sfarşitul compensării contul casei de compensaţii devine zero. acestea procurau fonduri de pe piaţa monetară iar în ultimă instanţă primeau credite de la banca centrală în limita rezervelor constituite. grupate in conceptul ( si realitatea practica) de compensare automata.primul nivel la filialele judeţene ale casei de compensaţii la care participau unităţile băncilor comerciale şi unde se stabileau soldurile debitoare sau creditoare. Compensarea se desfăşura pe două nivele: . După efectuarea transferurilor de fonduri între conturile bancilor debitoare şi creditoare de la banca centrală. TransFonD funcţionează ca agent de compensare al băncii centrale pentru plăţile interbancare. Dacă băncile debitoare nu aveau suficiente disponibilităti.

in contul acesteia deschis la banca centrala.compensarea .  Etapele procesului de compensare (tehnica procesului de compensare) Prin intermediul acestor conturi se realizeaza transferul de fonduri . prin intermediul unei institutii .daca o banca are un sod debitor fata de o alta banca . prin stingerea obligatiilor cu drepturile de creanta cu alte cuvinte stingerea datoriilor cu drepturile de incasare. va transfera fondurile catre cealalta banca. aceasta va vira prin intermediul contului ei deschis la Banca Centrala soldul respectiv in contul casei de compensatie.decontarea propriuzisa – care presupune transferul de fonduri intre bancile participante . agreate de banca centrală. alta decat bancile participante.care stabileste pozitia debitoare sau creditoare a unei banci fata de cealalta . . in functie de soldul debitor sau creditor pe care il au bancile participante la relatiile de plati una fata de alta. Astfel :. In temeiul celor prezentate cu privire la procesul decontarii si procesul compensarii tragem concluzia si consideram faptul ca decontare presupune doua momente: .In sistemul descentralizat există mai multe case de compensaţii iar decontarea se realizează prin bănci de prim rang. Casa de compensatie din contul sau deschis la banca centrala . Vom considera urmatoarea situatie ipotetica simplificata: Operatiuni Creditoare Operatiuni debitoare Banca Banca Banca Banca A B C D Banca A 500 30 60 Banca B 400 100 120 Banca C 30 250 90 Banca D 50 40 300 - TOTAL operatiuni DEBITOARE 480 790 430 270 224 . Prezentam in continuare tehnica bancara a celor trei etape ale procesului de compensare : • Inventariere – structurarea Aceasta etapa presupune stabilirea pozitiei fiecarei banci in raport cu fiecare dintre bancile participante. In acest fel se asigura o baza precisa si corelata privind angajarea in operatiuni reciproce pentru fiecare banca.

gradul de compensare Rezultatele compensarii . pe exemplul nostru . soldurile nete rezultate din compensare.TOTAL operatiuni CREDITOARE 590 620 370 390 1970 Sumele intrate in compensare = sumele operatiunilor debitoare =sumele operatiunilor creditoare = 1970 • Soldarea . dupa insumare. se prezinta astfel : Operatiuni Creditoare Operatiuni debitoare Banca Banca Banca A B C Banca A 500 30 60 590 Banca B 400 100 120 620 Banca C 30 250 90 370 Banca D 50 40 300 390 TOTAL operatiuni DEBITOARE 480 790 430 270 1970 TOTAL Solduri DEBITOARE 170 60 225 Banca D TOTAL operatiuni CREDITOARE .(aranjamente bancare) In aceasta etapa se stabilesc : sumele brute de primit sau de platit pentru fiecare banca. soldate.compensarea Operatiunile inregistrate pentru fiecare banca sunt.

TOTAL solduri CREDITOARE 110 - - 120 - 230 Constatam : ca sumele ramase neacoperite prin aranjamente reciproce. reprezentand solduri nete de incasat sau de platit sunt in valoare de 230 . Stingerea soldurilor ramase datorate se va face dupa cum urmeaza: SOLD initial in contul BANCA deschis la banca centrala A B C D TOTAL 20 100 40 10 170 SOLD rezultat din compensare 110 .60 120 0 SOLD intermediar la casa de compensare 130 .70 + 70 + 20 . Stingerea integrala a obligatiilor intre banci va fi realizata odata cu efecturea platii acestor sume. de la bancile excedentare. Ele pot face acest lucru in urmatoarele moduri : pe baza lichiditatilor din conturile de la banca centrala.20 130 170 OPERATIUNI pe piata interbancara . de la banca centrala prin refinantare.20 0 SOLDUL la casa de compensare 60 0 0 110 170 Constatam ca : .Sold intermediar la casa de compensatie = Sold initial in contul deschis la banca centrala + 226 .170 . pe baza resurselor atrase de pe piata interbancara. • Stingerea datoriilor reciproce dintre banci Bancile devenite debitoare trebuie sa plateasca soldurile datorate.70 .

reactivări etc. .Sold final la casa de compensatie = Sold intermediar la casa de compensatie + Operatiuni pe piata interbancara . .Sold rezultat din compensare .gradul de compensare.suspendări. relevant pentru analiza de ansamblu este gradul de compensare pentru a se stabili în ce măsură băncile îşi asigură resuresele necesare pentru efectuarea plăţilor fără să apeleze la piaţa monetară sau de capital.Banca D va imprumuta banca C pe piata interbancara cu suma de 20 .ponderea instrumentelor de plată. . indicatorul Grad de compensarea arata ca bancile din sistemul cercetat isi asigura in mare parte resursele necesare pentru efectuarea platilor fara sa apeleze masiv la piata monetara sau de capital Gradul de compensarea se calculeaza pe baza detelor din tabelul care evidentiaza momentul soldare – compensare astfel : Sumele compensate = total sume intrate in compensare – solduri necompensate =1740 1970 – 230 = 1740 1740 227 sume compensate = 1740 sume intrate in compensare = 1970 . se folosesc mai mulţi indicatori privind volumul compensărilor. Dintre aceşti indicatori. Acest indicator se determină astfel: Grad compensare (%) = Sume compensate  x 100 --Sume intrate în compensare In cazul nostru .: . In acest scop.refuzurile de plată şi cauzele acestora.Banca A va imprumuta banca B pe piata interbancara cu suma de 70 TransFonD are sarcina să monitorizeze sistemul de compensare în vederea prevenirii riscului specific.

băncile mari să sprijine prin credite băncile mici care pot avea unele momente dificile şi suspendarea de la compensare a băncilor cu probleme cronice de lichiditate. 5. • Decontarile pe baza neta sunt cele care se supun compensarii si presupun plata doar a soldului net debitor sau incasarea soldului net creditor. 228 . băncile să dispună de lichiditatea necesară.2.Astfel transferurile de fonduri sunt finalizate pentru fiecare client sau tranzactie in parte. se crează posibilitatea realizării mai multor compensări pe zi. Pentru banca centrală. În acelasi timp. monitorizarea sistemului de compensarea are în primul rând rolul de a preveni apariţia riscului specific.x 100 = 88. Pentru a preveni acest risc. plati si decontari . fiind specifice transferurilor de fonduri mici. proceduri mai simple si o siguranţă mai mare. 5. Compensarea automată necesită insă şi funcţionarea unui sistem de plăţi în timp real care să asigure decontarea între băncile participante. Decontarea este o notiune care se foloseste in practica bancara . precum si finalizarea platii prin descarcarea de gestiune a platitorului fata de beneficiarii platii.2. adică intrarea în incapacitate de plată a unei bănci să nu determine o reacţie în lanţ şi să se ajungă în situaţia ca intreg sistemul de plăţi să nu mai funcţioneze.000 lei) . urgentând decontările în avantajul ambilor parteneri. atat in vorbirea curenta si chiar in practica bancara cele trei notiuni se folosesc cu acelasi sens.32 % 1970 Aceasta valoare a indicatorului Grad de compensare de 88. Banca centrală este instituţia care garantează finalizarea plăţilor şi creditorul de ultimă instanţă. SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) Tehnologiile moderne de informatică şi comunicaţii au permis trecerea la compensarea automată bazată pe circuite electronice directe şi organizarea acesteia pe un singur nivel care asigură o productivitate mult sporită.2. Desi exista diferente intre continutul notiunilor de transfer de fonduri .2.3. si reprezinta procesul de transfer de fonduri intre banci si incarcarea – descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer . Dupa forma in care se realizeaza decontarile pot fi impartite in : decontari pe baza bruta decontari pe baza neta • Decontarile pe baza bruta sunt acele decontari care se efectueaza operatiune cu operatiune si sunt specifice transferurilor de valori mari ( in Romania limita minima a unei valori mari este de 50. Aceste solduri sunt stabilite in urma multiplelor ordine de transfer de fonduri . gradul de compensare să se menţină in anumite limite. banca centrală dispune de un set de politici monetare prin care piaţa monetară şi de capital să dispună de lichidităţi suficiente pentru acoperirea deficitului de la compensare.Grad de compensare = ----------.32% este apreciat ca ovaloare rezonabila dar daca acest grad este mai redus se impune monitorizarea atentă a băncilor cu deficite cronice şi a modului în care piaţa poate satisface aceste cerinţe.

04. Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – sistemul ReGIS. Transmiterea / receptionarea instructiunilor de plata in relatia cu sistemul ReGIS se realizeaza prin intermediul retelei SWIFT si al retelei proprietare TFDNet.  SWIFT . De remarcat ca acest sistem permite agentilor economici sa aleaga si varianta efectuarii operatiunilor de administrare a contului curent de la domiciliu .1.Incepand cu anul 2005 in economia noastra s-a introdus Sistemul Electronic de Plati (SEP) masura moderna de decontare in timp real a documentelor de plati emise de agentii economici . evitand consumul de timp prin deplasari repetate la gfhiseele banciilor. Amsterdam. In data de 08. In acest mod . tot automat. stingerea obligatiilor financiare intre parteneri se realizeaza in timp real . • Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat .ACH – Automated Clearing House . cu o mare siguranta si cu o viteza apreciabila . cu peste 300 de banci si cca.2005 a intrat in functiune prima componenta a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania – ReGIS (Romanian electronic Gross Interbank Settlement). raspandite pe tot globul care colecteaza mesajele dintr-o anumita zona geografica si le transmite la unul din centrele de procesare.2. extrase de cont . La finele anului 2007 la SWIFT erau conectate peste 200 de tari .documente si situatii informative . SWIFT are o retea structurata pe patru nivele : . sistemul asigura automat interferente functionale si cu casele de compensatii automate elaborand .  Componentele Sistemului Electonic de Plati sunt: • Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real . Pe langa aceste castiguri evidente de volum si viteza s-a perfectionat si sistemul de securitate si confidentialitate a operatiilor din conturile bancare ale clientilor. . ) care proceseaza instructiuni ( OP) de mica valoare .RTGS .nivelul 3 – se refera la ordinatoarele din fiecare tara (concentratoare nationale ) cu rol de supraveghere . • Sistemul de decontare pe baza neta – sau SENT (Casa de compensare automata . trei in Anglia. doua in Franta ) 229 . etc extrem de importante pentru participantii la operatiunile de decontare. . calcule de comisioane . in relatiile dintre ei si in relatiile cu statul prin Trezorerie. 7500 de utilizatori.care mentin legatura cu membrii si afiliatii retelei In tarile cu un volum mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ( patru in SUA .Real Time Gross Settlement ( in Romania denumit generic ReGIS) si care proceseaza Ordine de plata de mare valoare. De asemenea .3. etc .GSRS – Government Securities Registration and System sau SaFIR • Sistemul de back-up si recuperare in caz de dezastru 5.nivelul 1 .nivelul 2 .cuprinde cele 10 centrele de comutare cunoscute ca centre regionale . infiintata in anul 1963 in Belgia . asa cum vom vedea in continuare. si Capple Town (SUA) .Society for Woldwide Interbank Financial Telecommunication – este o retea de comunicare interbancara internationala pe suport electronic .este constituit din 3 centrele de procesare amplasate la Bruxelles. banci .

6XX Precious Metals & Sindications.suma tranzacţiei. mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi instrumentul de plată pe care l-a înlocuit ( de regula OP) . .tranzacţii cu titluri.include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT .confirmări de schimb valutar şi . 120 de tipuri potrivit particularităţilor tranzacţiilor şi se grupează în 9 categorii. zi şi noapte. . astfel: 1XX Customer Payments 6 Checks. linie de credit.data la care se face plata. fiind considerat mai rapid. . Reţeaua SWIFT este accesibilă permanent. 3XX Treasury Markets-Foreign Exchange. 5XX Securities Markets. Intr-un transfer electronic de fonduri. Aceste informaţii sunt cifrate după anumite algoritme. FIN ISO. cel mai performant fiind considerat de principalii beneficiari RSA creat de unele companii din SUA. 4XX Collections & Cash Letters. Prin reţeaua SWIFT se fac şi transferuri on-line internţionale sau locale. responsabilităţile partenerilor şi ale companiilor de transfer. . 230 - .nivelul 4. Din anul 2004. SWIFT a introdus un nou model de codificare şi validare. 2XX Financial Institution Transfer. cod). cunoscute de ambele bănci.(Bancile din Romania au aderat la SWIFT in anul 1992 si transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena) Activitatea SWIFT se bazează pe broşura 457/1990 Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internaţionale şi Compensaţiile elaborată de Camera Internatională de Comerţ de la Paris şi pe Standardele Internţionale emise de International Organization for Standardization care stabiesc reguli obligatorii privind elaborarea şi transmiterea mesajelor. În prezent se folosesc 7 algoritme de codificare bazate pe chei private şi publice. 9XX Cash Management & Custumer Status.transferuri de credit prin ordine de plată care sunt cele mai numeroase. obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (transferul efectiv al fondurilor. Mesajele SWIFT cuprind cca. disponibilităţi ale băncii emitente la banca destinatară. .banca emitentă. adresă.valuta.emitentul. 7XX Documentary Credits & Guarantees. .beneficiarul. acreditiv import sau alte surse). 8XX Travellers Checks. .banca destinatară (ambele cu nume. care trebuie să asigure securitatea transferului. prin linii speciale cu partenerii de reţea • Mesajele acoperă trei tipuri de operaţiuni: .

• Schema de transmitere a mesajelor SWIFT se prezintă mai jos Centru procesare Centru procesare Centru comutare Centru comutare Concentrator naţional Concentrator naţional 231 .

potrivit unui format standard (ecran preformat) şi tipului de tranzacţie (transfer. 232 .centrul de procesare autoriză tranzacţia. confirmare schimb valutar.centrul de comutare validează mesajul şi îl transmite la centrul de procesare de care aparţine.operatorul de la banca emitentă introduce mesajul în terminal. . plată. . inregistrează datele şi transmite mesajul la centrul de procesare de care aparţine beneficiarul. deschidere acreditiv) şi îl plasează într-un fişier de aşteptare. . .operatorul controlor verifică mesajul şi îl trece în fişierul de plecare după care se conectează la retea şi îl transmite. validare şi autorizare este următorul: . .• Fluxul operaţiunilor de transmitere. centrul de procesare al beneficiarului inregistrează datele şi retransmite mesjaul la centrul de comutare iar acesta la centrul naţional şi în final la ordinatorul beneficiarului.concentratorul naţional verifică autenticitatea expeditorului şi transmite mesajul la centru de comutare de care aparţine.ordinatorul băncii centrale emitente verifică mesajul din punct de vedere al completării formularului cu informaţiile prevăzute şi îl transmite concentratorului naţional.

Pentru instructiunile de plata ce fac obiectul decontarii in cadrul ReGIS se va utiliza formatul de ordin de plata electronic aprobat prin Regulamentul BNR publicat in MO nr.000 RON inclusiv) sau platile urgente care se proceseaza in mod oblogatoriu prin ReGIS . astfel: . 265/31. in cursul aceleiasi zile. . printre care şi Romania.2005. şi sunt diferenţiate în funcţie de mărimea mesajului.compania de transfer .răspunde de transmiterea mesajelor intre băncile partenere în condiţii de integritate şi securitate. de 1$-10$ pentru un mesaj faţă de 30$-50$ prin telex. Din acest motiv. • Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorită următoarelor avantaje: Siguranţa în funcţionare.banca emitentă . Programele de transmisie au detectori de erori. Rapiditatea.03. în medie.banca destinatară . responsabilitatea pentru asigurarea transferului revine celor trei participanţi în funcţie de poziţia pe care o au. • Potrivit normelor internaţionale.  ReGis ( Romanian electronic Gross Interbank Settlement). Fiabilitatea. Timpul de transmisie pentru fiecare segment de circuit este de ordinul secundelor. deci destul de avantajoase. urgent. cu circuit limitat în cazul transmiterii de informaţii cu caracter general pentru membrii SWIFT. Acesta este considerat avantajul cel mai important în sistemul de plăţi şi de multe ori rapiditatea este mai mare la transferurile externe care folosesc sistemul SWIFT decât la cele interne bazate pe alte sisteme. este sistemul care asigura : . adică în ordinea introducerii în sistem. 233 . Costurile sunt. (prezentat de noi in subcapitolul de mai sus) De precizat faptul ca in calitate de banca centrala BNR furnizeaza lichiditate pe parcursul zilei (intraday credit) participantilor pentru a asigura functionarea eficienta si in ordine a sistemului de plati .• Transmiterea mesajelor în sistem SWIFT se poate realiza în următoarele regimuri: normal. iar decalajele se datoresc mai mult diferenţei de fus orar dintre parteneri. bucata cu bucata . deci elimină posibilitatea apariţiei acestora iar mesajele sunt codificate. Toate operaţiunile de la expeditor la destinatar sunt computerizate şi transferurile se desfăşoară automat. Funcţionarea sistemului este asigurată 24 de ore din 24 şi 7 zile pe săptămână. Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinat ca în afară de comunitatea bancară şi instituţiile financiare internaţionale să folosească sistemul SWIFT şi din ce în ce mai mult şi comunitatea de afaceri agrează acest sistem. . Costuri scăzute. înaintea celorlalte mesaje. in timp real (ordine de plata care au o valoare mai mare de 50. numeroase tări. a platilor transmise de catre banci.decontarea finala si irevocabila ( definitiva) a pozitiilor nete ale caselor de compensatie In mod practic platile pot ajunge de la platitor la beneficiar in interval de cateva ore . fiind deci accesibil în orice moment.decontarea finala si definitiva . folosesc sistemul SWIFT pentru decontări multilaterale şi compensări.răspunde de efectuarea plăţii conform instrucţiunilor primite. Standardizarea mesajelor elimină interpretarea greşită a acestora şi reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai frecvente. urgenţă şi cerinţa de confirmare.răspunde de elaborarea corectă a mesajului şi de asigurarea la timp a fondurilor pentru plată.

Personal atestat de catre TransFonD pentru utilizarea / accesarea statiilor de lucru .Stabilitate financiara / conformitate cu cadrul legal . conectate la Sistemul Central prin intermediul Retelei Virtuale Private  Participantii la ReGIS: Institutiile de credit (asa cum sunt definite in Legea nr.Personal calificat pentru asigurarea managementului lichiditatii in timp real .Conectarea la sistem printr-un punct unic de acces situat la nivelul Centralei  Functionalitatile sistemului ReGIS sunt : Decontare finala pe baza bruta pentru: instructiuni de plata de mare valoare sau urgente initiate de banci pozitiile nete rezultate in cadrul sistemelor de compensare (ACH) transferul de fonduri aferent tranzactiilor cu titluri de stat comisioane Schimb de instructiuni de plata si mesaje intre participanti Actualizare în timp real a conturilor de decontare Coadă de asteptare cu mecanism de deblocare automat Monitorizare si raportare 234 .Personal calificat pentru operare in SWIFT . Componentele sistemului ReGIS sunt : Sistemul Central al ReGIS configurat cu statii de lucru la TransFonD Reteaua Virtuala Privata (VPN) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central Statiile de lucru ale participantilor.Capacitate operationala: conexiune SWIFT si retea proprietara – VPN mediu securizat de operare asigurarea continuitatii procesarii in caz de incident . 58/1998 privind activitatea bancara) autorizate si supravegheate de BNR Banca Nationala a Romaniei Trezoreria Statului Organizatii care furnizeaza servicii de compensare sau decontare  Conditii privind participarea la ReGIS: Pentru a participa la operatiunile ce se deruleaza prin sistemul de decontare bruta in timp real institutiile precizate mai sus trebuie se indeplineasca anumite conditii dintre care enumeram : .

sistemului ReGIS . VISA/MasterCard. daca nu sunt suficiente disponibilitati in conturile de decontare.validarea . Instructiunea de plata reprezinta un ordin de transfer de fonduri dat de un participant in nume propriu si pe cont propriu sau pe contul clientilor sai si executat in ReGIS in vederea stingerii obligatiilor sale de plata . . respectiv transmiterea IP ( instructiunii de plata) de catre participant . PCH. • Etapele procesarii unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmatoarele :  initierea . a rezervelor de numerar si a rezervelor generale  Tehnici bancare privind Instructiunile de plata in sistemul electronic de decontare ReGIS . .adica aplicarea de catre ReGIS a unui set de proceduri specifice validarii unei instructiuni .Operatiuni bancare procesate in cadrul ReGIS: plati de mare valoare si urgente in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului operatiuni cu numerar cu alte banci comerciale sau cu BNR plati / incasari aferente pozitiilor nete rezultate in cadrul caselor de compensare (ACH. Asa cum am mai precizat instructiunile de plata de tip transfer credit sunt initiate de catre participantii in sistem sub forma de mesaje de plata furnizate de serviciul SWIFT. BVB) plati aferente operatiunilor cu instrumente financiare operatiuni privind comisioanele retinute pentru activitatea derulata in cadrul sistemului de plati operatiuni de poprire efectuate de BNR constituirea de rezerve pentru garantarea decontarii pozitiilor nete aferente operatiunilor derulate in cadrul caselor de compensare. .verificarea disponibilitatilor fondurilor in contulrile de decontare si introducerea IP in coada de asteptare . . 235 .acceptarea IP spre decontare de catre ReGIS daca exista suficiente fonduri in cont care sa permita efectuarea decontarii. adica momentul in care validarea IP este considerata de sistem ca fiind intrata in sistem .acceptarea tehnica . SNCDD.

in timp real . : FIN COPY Linie (coada)de asteptare (2) (7) SWIFT FIN COPY (8’) (1‘) BANCA A (2 ‘) (1) (6) Interfata SWIFT ReGIS (3) (5) 236 (8) BANCA B . participantii la acest proces si circuitele pa care le realizeaza mesajele electronice . adica definitiva( finala) respectiv atunci cand platitorul este debitat si beneficirul este credita • Prezentam mai jos procesul de Decontare bruta . Mesajele electronice sunt de fapt informatiille pe care le contine Ordinul de plata electronic prin care se ealizeaza transfeul de credit ordonat.a platilor de mare valoare .decontarea imediata care are loc atunci cand acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila ..

Banca A trimite un mesaj de plata catre Banca B (1’) . Insuficienta fondurilor disponibile determina masuri automate de reactie si anume sistemul plaseaza automat instructiunile de plata intr-o linie de asteptare. 237 .instructiunile cu o prioritate mai mare sunt procesate intotdeauna inaintea celor care au alocata o prioritate mai mica. iar cele refuzate (8’) le trimite bancii A impreuna cu o notificare privind mesajele decontate. in functie de clasa de prioritate atasata fiecarei instructiuni : . In momentul incasarii de fonduri ( in conturi tehnice!!!!) sistemul reia decontarea instructiunilor de plata plasate in linia de asteptare. retine o copie in linia de asteptare si (2’) trimite mesajul catre interfata SWIFT – ReGIS (3) – Interfata SWIFT – ReGIS extrage datele necesare decontarii si le trimite catre aplicatia centrala (centrala de decontari ) ReGIS (4) – In cadrul aplicatiei are loc decontarea atunci cand sunt fonduri suficiente care sa acopere marimea platii. Participantul la operatiunile de decontare este obligat sa-si completeze fondurile din contul curen si ca atare va trece imediat la alimentarea acestuia .Serviciul SWIFT FIN COPY marcheza mesjele bune cu OK si le trimite bancii B .(2) – reteaua de distributie SWIFT FIN COPY identifica mesajul .Instructiunile sunt procesate in ordine cronologica (conform principiului FIFO primul intrat .  Linia de asteptare (Coada de asteptare): Decontarea instructiunilor de plata in sistemul ReGIS se realizeaza in ordinea introducerii lor in sistem si doar in limita fondurilor disponibile in contul de decontare. . le compara cu notificarea SWIFT – ReGIS si le separa in doua grupe : decontate sau refuzate (8) . primul servit ). daca au aceeasi prioritate. In cazul in care fondurile nu sunt suficiente mesajul se dirijeaza (5’) catre linia de asteptare. (5) – ReGIS confirma executarea sau refuzul decontarii catre interfata SWIFT – ReGIS (6) – interfata SWIFT – ReGIS transmite un mesaj de autorizare sau de refuz al decontarii catre serviciul SWIFT FIN COPY (7) – Serviciul SWIFT FIN COPY retrage mesjele originala din linia de asteptare .(4) ReGIS Centrala decontari (5’) Explcatii : (1) .

cu rascumpararea titlurilor de catre participanti pana la finala zilei . precum si procesele care au loc in acest sistem in crolnologia de mai jos. Sistemul REPO presupune cumpararea de titluri valoare de la participanti.Orar de procesare Participantii la ReGIS trebuie sa se organizeze de o maniera foarte exacta pentru a se incadra in intervalele de timp prevazute in orarul de procesare al sistemului .  Sistemul de decontare bruta in timp real . conexiunile dintre sistem si celelalte elemente ale SEP . 238 .Creditul se acorda numai pentru cateva ore . (adica titluri contra lichiditate) In acest fel banca centrala functioneaza ca ca un imprumutator de ultima instanta . Prezentam mai jos orarul de procesare a documentelor in Regis .ReGIS .Clasele de prioritate care se ataseaza instructiunilor de plata in sistemul ReGIS sunt: Instructiuni de decontare ale caselor de compensare Rezerve Operatiuni cu numerar Tranzactii initiate de participanti în favoarea BNR Transferuri de fonduri aferente instructiunilor GSR Instructiuni ale participantilor  Credite intraday In cursul zilei. Intarzierile nejustificate sunt penalizate atat de catre organele de supraveghere dar mai ales de catre clientii care pot inregistra nu numai inconfort fata de parteneri dar chiar si pierderi. ceea ce necesita un management foarte atent al lichiditatilor. pot aparea situatii de lipsa temporara de lichiditati mesajele fiind stocate in linia de asteptare (asa cum s-a putut vedea si in figura de mai sus). In acest scop banca centrala furnizeaza lichiditati pe parcursul zilei in sistem REPO . (deci lichiditate contra titluri ). Pentru a se asigura un flux continuu subsistemul prevede ca banca cenrala se asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe baza de garantii sub forma titlurilor de stat. daca banca nu a reusit sa-si asigure lichiditatea de pe piata monetara.

8 .0 0 Deschid ereReG IS Initializar e(transfer d e fondu riîn contu rilede decontare ) Con stituire garantii 9 .0 0 Sesiun eaI ACH 1 0 .3 0 DecontareACH ( esiuneaI) s 1 1 .0 0 • In troducerea stru ciun ilor bancilor in • nu mepropriu • nu meleclien ilor • In troducerea pozitiilor netecalculate de caseled e comp ensare 1 0 .3 0 DecontareACH ( esiuneaIII) s 16 17 18 Decontareap ozitiilor neteale caselor de compen sare (alteledecât ACH) Rejectar eamesajeloraflateîn coad ad e asteptare Închid ereRE G IS Sesiun eap ietei monetare a si mesajelordin coadade asteptare Remite rearap oartelor sfârsitul la zilei 239 .3 0 1 2 .0 0 8 .0 0 Sesiun eaII ACH 1 2 .0 0 Sesiun eaIII ACH 1 4 .0 0 1 4 .3 0 1 1 .3 0 DecontareACH ( esiuneaII) s 1 3 .3 0 1 3 .3 0 9 .

2. COMPENSAREA AUTOMATA 5.reducerea la minimum a timpului de decontare . În acelaşi timp. asigură facilităţi de calcul automat a comisioanelor şi de arhivare electronică a datelor aferente tranzacţiilor procesate şi de prelucrare ulterioară a acestora. .3.institutiile de credit (asa cum sunt definite la art. 1 alin. stabileste procedurile sistemului si standardele tehnice si de securitate utilizabile in sistemul SENT.transmisia automata a instrumentelor de plăţi.2.Trezoreria Statului . emite si actualizeaza Regulile de sistem si documentatia aferenta. TRANSFOND S. .3. Facem precizarea ca in sistemul electronic de compensare. COMPENSAREA AUTOMATA Sistemul de decontare pe baza neta – ACH – Automated Clearing House ) Casa de compensare automata ) Casa de compensare automata .3. cu modificarile si completarile ulterioare) autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei.A.şi creşterea vitezei de rotaţie a banilor. asigurând astfel realizarea unei calităţi superioare a serviciilor de plăţi. In calitate de administrator al sistemului. Avantajele acestui sistem constă în : .2. sunt schimbate între bănci şi alte instituţii de credit numai după ce poziţiile nete care rezultă din aceste fişiere au fost decontate prin sistemul plăţilor în timp real. atât pentru transfer de credit cât şi de debit. gestionează si controlează functionarea sistemului .A.Banca Nationala a Romaniei 240 .ACH – Automated Cle 5.5. . sistemul pune la dispoziţie noi procedee de monitorizare a riscurilor de lichiditate si de credit esenţiale pentru management.simplificarea substanţială a procedurii de compensare şi decontare.calculeaza pozitiile nete ale participantilor .Sistemul de decontare pe baza neta – SENT ( Casa de compensare automata . De asemenea.2.2.care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare ( sub 50. Administratorul sistemului si operatorul tehnic este TRANSFOND S. autorizează participarea la SENT.2. .  Participantii la sistemul SENT sunt : .000 RON) intre participanti. Decontarea finala a pozitiilor nete se executa in sistemul ReGIS prin inregistrari efectuate in conturile de decontare ale participantilor. fişiere de capacitate mare cu instrucţiuni de plată de valori mici (până la 50 mii RON).2 lit a din Legea nr 58/1998 privind activitatea bancara.ACH este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor interbancare: .initiaza decontarea acestora in sistemul ReGIS.

Termenii si conditiile pentru participarea la sistemul Casei de Compensare Automata. masurile care trebuie intreprinse la aparitia unor evenimente neprevazute sau cazuri de forta majora. procedurile de operare. in imaginea Orarului de functionarea a sistemului de decontare in timp real) . utilizat pentru calculul pozitiei nete multilaterale a participantului respectiv.trebuie sa obtina certificarea tehnica a TransFond .subsistemul central care se află la sediul ACH şi efectuează compensarea propriuzisă prin calcularea poziţiilor nete ale participanţilor în timpul şedinţei de compensare şi apoi decontează poziţiile nete prin sistemul de plăţi electronice în timp real ( adica decontarea se face prin ReGIS .calcularea comisioanelor 241 . pe numele fiecarui participant se deschide automat un cont tehnic de compensare. să verifice formatul fişierelor.validarea fisierelor transmise . .schimbul de instructiuni de plata intre participanti .sa detina un cont curent deschis in evidentele BNR si un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS. Transmiterea si receptionarea instructiunilor de plata in cadrul SENT se realizeaza prin intermediul Retelei Virtuale Private (TFDNet).transmiterea confirmarilor si notificarilor catre participanti .asa cum se prezinta mai sus. MPF • Reteaua Virtuala Privata (TFDNet) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central al SENT . Odată cu autorizarea participarii la sistemul SENT.MTF (modulul de transfer fişiere) pentru trimiterea şi primirea fişierelor.  Functiile principale ale sistemului SENT: . dă posibilitatea utilizatorului (centrala băncii comerciale) să identifice fişierele primite de la sucursale/agenţii create după sistemul intern al băncii comerciale. obligatiile participantilor precum alte cerinte privind functionarea sistemului sunt prevazute in « Regulile de sistem ale SENT » precum si in documentatia furnizata de administratorul de sistem : Manualul de utilizare.compensare multilaterala automata . . cerintele pentru ‘’Configurarea sistemelor participantilor’’ alte documente furnizate de administratorul de sistem. Cerinte pentru certificarea tehnica a participantilor la SEP. Funcţionarea casei de compensaţii se bazează pe două subsisteme.calcularea pozitiilor nete ale participantilor. Principalele componente ale sistemului SENT: • Sistemul Casei de Compensare (ACH) .  Conditii de participare : In vederea conectarii la sistemul SENT. generarea instructiunilor de decontare neta si initierea decontarii in ReGIS .subsistemul periferic format din echipamente care se află la sediile participanţilor (centralele băncilor comerciale) şi care cuprind câte doă module: . modul de administrare a riscurilor.sa indeplineasca cerintele prevazute in legislatia in vigoare. astfel: . să pregătescă noile fişiere prin structurare pe bănci comerciale destinatare. participantii trebuie . drepturile.MPF (modulul de pregătire a fişierelor) pentru procesarea datelor la compensare. control şi semnătură electronică şi să transmită fişierul către MTF care la momentul stabilit îl retransmite casei de compensaţii.

sub forma de fisiere de max 1000 de instructiuni de plata. Acest cont nu este un cont contabil propriu-zis si este utilizat numai pentru calculul pozitiei nete multilaterale aferenta fiecarei sesiuni de compensare. Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensări pe zi pe baza fişierelor primite de la participanţi. de un al doilea utilizator.procesare manuala . sa fie de acelasi tip. fara interventia unui utilizator. Un fişier conţine instrucţiuni de plată tip transfer credit (OP) şi confirmări pentru plăţile prin debit direct. fisierele generate in formatul cerut de aplicatia SENT sunt transmise la sistemul central in mod automat prin modulul FTM. sa aiba aceeasi data a decontarii interbancare si acelasi participant destinatar.000 RON) in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului .procesare automata (Straight Through Processing – STP) In cazul procesarii manuale.. transmiterea fisierelor si aprobarea acestora se executa de catre utilizatorii participantului in baza certificatelor de semnatura digitala proprii. In cazul procesarii automate (STP).  Ciclul de procesare in sistemul Casei de Compensare. . (DD) ( -vezi si plansa cu orarul de functionare a ReGIS de mai sus !!!!!! si mai vezi si plansa de mai jos cu orarul de functionare a ACH)!!!!!!) Un ciclu de procesare presupune parcurgerea următoarelor faze: Se deschide aplicatia !! 242 .managementul garantiilor . aplicarea semnaturii electronice.instructiuni de plata de tip transfer credit (ordine de plata) aferente platilor de mica valoare (pana in 50. sa contina toate informatiile obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare. semnate electronic . prelucra si transmite fisiere cu instructiuni de plata in sistemul SENT central in doua moduri: . fisierele trebuie sa fie autorizate utilizand semnatura electronica. Contul tehnic : In cadrul SENT fiecare participant are deschis de catre TransFonD un cont tehnic.instructiuni de debitare directa indiferent de valoare (numai pentru cecul barat si BO) Instructiunile de plata sunt transmise in SENT grupate pe participanti destinatari. In toate etapele procesarii sistemul SENT aplica principiul FIFO (primul intrat primul iesit)  Transmiterea si autorizarea fisierelor cu instructiuni de plata: Participantii pot genera. fisierele sunt semnate si transmise de oricare dintre utilizatorii participantului respectiv care au drept de transmitere fisiere si aprobate. instructiunile de plata trebuie sa respecte formatul descris in „Documentatia tehnica pentru participantii la SEP ”. diferit de cel care a semnat fisierul. Pentru a fi acceptate in sistemul SENT. in baza certificatului calificat.managementul utilizatorilor  Tipuri de instructiuni de plata (documente) procesate : Sistemul SENT asigura procesarea urmatoarelor tipuri de instructiuni de plata : . Inainte de a fi transmise in sistemul SENT central. In acest mod de procesare.

243 . .primirea fişierelor pentru instrucţiuni de tip transfer credit şi confirmări de plată de tip debit direct.notificarea participanţilor asupra fişierelor respinse cu precizarea motivelor..informarea participanţilor asupra poziţiilor nete rezultate din compensare.calcularea valorii garanţiilor ce trebuie să se constituie de participanţi în favoarea ACH (plafoane de garantare) pentru şedinţa următoare.închiderea perioadei de recepţie a fişierelor (notificarea participanţilor). . . .validarea fişierelor pe măsura primirii acestora (verificare formală încadrarea valorii fişierului în garanţiile constituite).comunicarea plafoanelor către participanţi şi deschiderea sistemului pentru recepţia fişierelor. . .compensarea prin stabilirea poziţiilor nete. .

credite intraday de la banca centrală).00 se decontează in aceiaşi zi. procurări de fonduri de pe piaţa monetară.iniţierea decontării prin transmiterea la banca centrală a balanţei compensării.se acordă o perioadă de timp participanţilor cu solduri debitoarre pentru managementul lichidităţii (se alimenteaza contul de decontare cu lichidităţi din contul curent.00 şi 15. .decontarea poziţiilor nete (colectarea fondurilor pentru participanţii aflaţi în poziţie debitoare în contul ACH de la banca centrală.00.ACH notifică participanţii asupra decontării finale şi transmite raportul final al şedinţei de compensare. . iar pentru cei care nu au fonduri suficiente se trece la executarea garanţiilor. imprumuturi de la alte bănci. Se inchide aplicatia !! Pentru reducerea cât mai mult a timpului de transfer şi decontare.. 13. . faţă de trei zile in sistemul precedent. 244 . creditarea conturilor pentru cei care se află în poziţie netă creditoare) - banca centrala comunică ACH efectuarea decontării finale şi irevocabile. astfel că orice transfer credit iniţiat până la oele 14. TransFonD efectuează trei compensări zilnic la orele 10.00.

 Prezentam mai jos Orarul de procesare in SENT in ACH – Casa de compensare automata 245 .

.... . 246 Calcul poziţii nete şi notificare participanţi 10 12 14 .. ....8 30 10 30 12 30 Începutul zilei / Decontarea pozitiilor precedentei sedinte de compensare Constituire garanţii 9 11 13 Calcul plafon garantare unilaterală pentru fiecare participant Recepţie fişiere transfer credit şi fişiere confirmări direct debit Şedinţa I Şedinţa II III Şedinţa I Şedinţa II Şedinţa III Alimentare cont de decontare de către participanţi 10 30 12 30 14 30 ACH trimite poziţiile nete spre decontare în ReGIS Executare garanţii DECONTARE ReGIS notifică SENT finalizarea decontării ACH trimite rapoarte detaliu poziţie netă şi sitiatie gar. Începutul următoarei şedinţe de compensare / Sfârşitul zilei  Constituirea .... gagarantii garanti Se pot debloca garanţiile .. actualizarea si executarea garantiilor: Procedura de administrare a riscurilor de decontare impusa de BNR implica constituirea de catre fiecare participant la sistemul SENT a unor garantii financiare.

Circuitul transferului de credit porneşte de la plătitor către beneficiar desfăşurâdu-se pe verticală în cadrul celor două bănci.  Circuitele instructiunilor in procesul decontarilor prin sistemul ACH Am aratat ca Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensări pe zi pe baza fişierelor primite de la participanţi. Balanţa compensării (situaţia cu soldurile debitoare şi creditoare) se transmite băncii centrale pentru a efectua decontarea. care se va putea efectua numai la începutul zilei de operare sau între şedinţele de compensare. Garantiile necesare decontarii pot fi constituite fie sub forma de fonduri blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS fie sub forma instrumentelor financiare eligibile in Sistemul de Inregistrere si Decontare a Operatiunilor cu Titluri de Stat (SaFIR). Dupa fiecare decontare finala a pozitiei nete aferente fiecarei sesiuni de compensare. În funcţie de plafoanele comunicate are loc actualizarea garanţiilor. Aceste garantii se constituie la nivelul plafonului tehnic de garantare comunicat de BNR si sunt utilizate numai pentru asigurarea pozitiilor nete debitoare calculate in cadrul sesiunilor de compensare ale SENT. Circuitul se încheie cu raportul de decontare întocmit de casa de compensaţii care se remite băncilor participante si care repezintă documentul oficial privind efectuarea compensării şi stingerea obligaţiilor dintre bănci. soldul casei de compensaţii deschis la banca centrală devine zero. Compensarea are loc la nivel central unde se realizează mai întâi respingerea mesajelor eronate şi validarea celor corecte. BNR in calitate de agent de decontare executa automat sumele blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS iar daca nici acestea nu sunt suficiente initiaza executarea (in limita sumei neacoperite) garantiilor sub forma instrumentelor financiare eligibile. Un fişier conţine instrucţiuni de plată tip transfer credit (OP) şi confirmări pentru plăţile prin debit direct. In acest moment. garantiile constituite sub forma de fonduri in sistemul ReGIS sunt eliberate automat. Totodată. Şedinţa de compensare nu se poate încheia decât numai dacă totalul soldurilor debitoare este egal cu totalul soldurilor creditoare. casa de compensaţii transmite fişierele băncilor colectoare care le retransmit sucursalelor/agentiilor pentru înregistrarea sumelor în conturile beneficiarilor. Valoarea garanţiilor (plafonul de garantare) stabilită de banca centrală se comunică de ACH participanţilor înaintea fiecărui ciclu de compensare pentru ca participanţii să cunoască volumul plăţilor care poate fi admis la compensare. In cazul in care fondurile disponibile in contul de decontare din ReGIS nu sunt suficiente pentru acoperirea pozitiei debitoare. Inexistenţa garanţiilor determină participarea la şedinţa de compensare numai în calitate de beneficiar de plăţi. adică transferurile între conturile centralizate ale băncilor participante. adică majorarea sau diminuarea acestora. după care se face automat soldarea pentru fiecare bancă participantă. Eliberarea garantiilor sub formă de instrumente financiare eligibile se realizeaza de catre sistemul SaFIR pe baza mesajului privind finalizarea decontarii pozitiei nete. 247 . primit de la sistemul SENT.Garantiile sunt constituite la dispozitia BNR si pot fi executate in conditiile in care sumele disponibile in contul de decontare din ReGIS sunt insuficiente.(numai pentru cecul barat si pentru biletul la ordin) Vom urmarii in continuare circuitul celor doua tipuri de instructiuni . remarcand deosebirile si asemanarile tehnicilor bancare utilizate pentru fiecare instructiune in parte. • Asa cum se poate urmarii in schema de mai jos .

Prezentam mai jos exprimarea grafica a Circuitului transferului de credit prin compensare: Circuitul transferului de credit prin compensare BANCA CENTRALĂ Cont bancă plătitoare Cont ACH Cont bancă beneficiară 248 .

8. Raport decontare 9. Raport decontare Centrală bancă plătitor 4. Remitere mesaj Banca platitor (sucursala) 2. sistemul de compensare se bazează pe aceleaşi principii ca la transferul de credit. 249 . Sold net 10. adică în sens invers. Confirmare decontare finală 10. unitatea bancară a debitorului preia suma din contul acestuia şi o transferă centralei băncii şi prin aceasta casei de compensaţii in vederea realizării transferului către banca beneficiarului.Transfer fisier Centrală bancă beneficiar 3. Emitere mesaj Beneficiar • În ce priveşte procesarea transferurilor de debit (numai cecul barat si biletul la ordin).Rejectare ACH 11 7 Compensare 5 Validare 11.Transfer fişier 6 . cu deosebirea că circuitul începe de la beneficiar către plătitor.Debitare cont • Platitor 12. Creditare cont 1. În momentul acceptării. Transfer fond Banca beneficiar ( sucursala) 13. iar compensarea se realizează numai după primirea acceptării din partea băncii plătitoare.

. Suspendarea poate fi temporară dacă imperfecţiunile se pot remedia intr-un interval de timp determinat sau definitivă (încetarea activităţii) dacă motivele persistă şi gradul de risc devine mare. De la caz la caz. In acelaşi timp. Casa de compensaţii păstreză in memoria echipamentului de compensare fişierul original. . în funcţie de natura evenimentului. ceea ce este un inconvenient substanţial în realţiile de afeceri.  Suspendarea participării la compensare. Suspendarea are consecinţe asupra băncii plătitoare care nu mai poate efectua plăţile şi încasările prin compensări urmand să recurgă la sistemul de plăţi brute bilaterale care necesită un volum de fonduri mult mai mare şi este puţin probabil ca băncile corespondente să accepte acest procedeu dezavantajos. Confirmările de plată (OK) se remit prin fişier casei de compensaţii care le confruntă cu cel original şi mesajele care nu prezintă modificări se introduc în compensare. iar o copie a acestuia se remite băncilor plătitoare pentru acceptare. .participantul nu mai îndeplineşte una sau mai multe din condiţiile de participare.deschiderea procedurii de insolvenţă a participantului. Pentru refuzuri. 250 .autoritatea de supraveghere solicită suspendarea. plătitorii elaboreză fişiere separate cu motivaţiile necesare care se transmit beneficiarilor prin casa de compensaţii. Suspendarea se notifică participantului de către TransFonD cu precizarea deficienţelor constatate şi a perioadei stabilite pentru remediere. In final va prezint Fluxul interbancar general al Sistemului de decontare ACH. TransFonD poate acorda un termen de graţie pentru remediere înainte de aplicarea suspendării. sancţiunea afectează şi clienţii băncii plătioare care trebuie să aştepte o perioadă de timp mai lungă pentru finalizarea plăţilor sau primirea încasărilor. Principalele situaţii în care se poate aplica sancţiunea suspendării temporare pot fi: . reprezintă o sancţiune aplicată de TransFonD ca urmare a unor imperfecţiuni în activitatea participantului generatoare de riscuri pentru sistem. autentificării şi validării de cele două bănci.Circuitul se realizează prin fişiere electronice în care sunt nominalizate mesajele de plată şi care sunt supuse receptiei.producerea unui eveniment care afectează capacitatea participantului de a opera in sistem.

251 .

sistemului si Persoană fizica. In instrucţiunile de plată procesate de sistemul SENT este precizata de participantul initiator. Pentru instructiunile transfer credit trebuie sa fie ziua de operare in care instructiunea este transmisa la sistemul SENT. compensarea si decontarea au loc in ziua de operare urmatoare. privind inregistrarea sau eliminarea utilizatorilor. fara a fi un cont contabil propriu-zis.2. descarcata automat pe statia de lucru a de fisiere (FTM) participantului.Pentru asimilarea mai usoara a problematicii prezentate in acest capitol va redau in continuare un minim Glosar de termeni utilizati in practica bancara curenta : 5. Deschiderea zilei de operare Instrucţiune de Instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete (in sistemul ReGIS). stabileste daca institutia eligibila solicitanta poate deveni participant SENT. ale participantilor SENT.3. Pentru instructiunile de debitare directa. inclusiv a profilelor acestora si gestionarea dispozitivelor securizate de creare a semnaturii electronice si a certificatelor. daca aceasta data nu este o zi de operare.A. imputernicita de participant sa administreze legatura cu TRANSFOND S. Moment din cadrul zilei de operare de la care participantii au acces la facilitatile sistemului SENT. Modulul de pregatire a fisierelor (FPM) Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant. Administrator de sistem Administrator securitate participant Certificarea participantilor Cont tehnic de compensare Data decontarii interbancare Entitatea care detine responsabilitatea legala pentru administarea si functionarea stabileste regulile de sistem. Modulul de transfer Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant. Procedură prin care TRANSFOND S. descarcata automat pe statia de lucru a participantului. care gestioneaza transmiterea si receptionarea fisierelor si a altor mesaje intre 252 . dupa caz. netă (IDN) rezultate in urma compensarii.A. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare. Cont tehnic deschis in sistemul SENT pe numele unui participant. instructiune multipla de decontare pe baza decontare care contine pozitiile nete creditoare sau debitoare.3. care gestioneaza pregatirea fisierelor destinate sistemului SENT. modificarea informatiilor privind utilizatorii. utilizat numai pentru calculul pozitiei nete a participantului respectiv. Data in care suma aferenta transferului de fonduri este debitata din contul de decontare al participantului platitor si este creditata in contul de decontare al participantului beneficiar.

conform Regulilor de sistem si inregistrata in lista de utilizatori SENT. componenta a SEP. casa automata de compensare Componenta a sistemului SENT care functioneaza la TRANSFOND S. rapoarte intre participanti si sistemul SENT si care asigura accesul la facilitatile sistemului SENT.. care consta in debitarea pre-autorizata a contului platitorului 253 Valoare minimă a garantiilor pe care un participant trebuie sa le constituie pentru o anumita sesiune de compensare Procesarea instructiunilor de plata transmise in sistemul SENT in ordinea cronologica in care acestea au fost receptionate/aprobate.A. Plafon minim de garantare Principiul First In First Out (FIFO) Procesare automata /procesare directa (STP Straight-ThroughProcessing) Procesare man. Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta al TRANSFOND S. depozita si deconta operatiuni cu instrumente financiare eligibile pentru a fi admise in sistem. genereaza si transmite instructiunea de decontare pe baza neta (IDN) la sistemul ReGIS. Mod (automat) de autorizare si transmitere a fisierelor cu instructiuni de plata si a altor mesaje intre participanti si sistemul SENT fara interventia utilizatorilor. certificata de TRANSFOND S. in conformitate cu Regulile de sistem ale SaFIR. Retea de comunicatii virtuala privata interbancara (VPN) prin care se realizeaza transmiterea si receptionarea de instructiuni.A. notificari.. SENT Sistem SENT central TFDNet Utilizator (SENT) Zi de operare Instructiune de .sistemul SENT si participant. calculeaza pozitiile nete multilaterale. Debitarea directa este o modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre platitor si beneficiar .A. Sistem. SaFIR Mod de procesare controlat partial sau total de utilizator. administreaza ciclul zilnic al sesiunilor de compensare. Zi bancara in care sistemul SENT functioneaza in vederea procesarii platilor. Persoana imputernicita de participant sa utilizeze facilitatile SENT in numele si pe contul participantului. care are rolul de a inregistra. realizeaza procesarea fisierelor receptionate de la participanti.

Este procedura prin care banca platitoare pune in aplicare mandatul de DD dat de platitor acceptand executarea instructiunii de DD (OP) prin debitarea contului platitorului confor prevederilor din termenii si conditiile generale de afaceri . litigios şi/sau producând riscuri de neplată.incidente de plati majore . Activitatea CIP este reglementată de către Regulamentul BNR nr. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP) CIP este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi. si acceptarea decontarii interbancare in conformitate cu regulile sistemului de compensare interbancara SENT Executarea unei Instructiuni de DD .1. difuzate şi valorificate pe baza informaţiilor. la solicitarea beneficiarului si creditarea corespunzatoare a contului beneficiarului de catre banbanca colectoare in baza unui angajament de debitare directa. cu o dată falsă sau îi lipseşte una din menţiunile obligatorii 254 . inclusiv acelea care pot afecta finalitatea decontării.debitare directa de catre banca platitoare in baza prevederilor mandatului de DD.incidente de plati minore  Este considerat incident de plată major incidentul determinat de una din următoarele situaţii: • In cazul cecului : . Aceasta modalitate de plata nu necesita autorizarea prealabila de catre platitor a fiecarei instructiuni de debitare ( ordin de plata) trasa asupra contului sau. obligaţii rezultate prin efectul legii şi/ sau al contractului care le reglementează.3. pentru apărarea interesului public. Datele specifice incidentelor de plăţi sunt transmise. înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată de debit. inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. Incidentele de plati se impart in doua categorii : . pentru interesul public. a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa CIP de către persoanele declarante. cu modificările şi precizările ulterioare. 5. chiar anterioare plăţii. INCIDENTE DE PLATI Prin incident de plată înţelegem neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor. conţinute în evidenţe şi care sunt ocazionate de acte şi fapte cu potenţial fraudulos. 5.cec emis fără autorizarea trasului.3. 1/ 2001..

Fişierul Naţional de Cambii . numit Fişierul Naţional de Incidente de Plăţi (FNIP).3. nu pot fi puse în circulaţie instrumente de debit care au fost declarate pierdute/ distruse/ furate/ anulate. la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă. In situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de decontare.  Incidentele de plati minore sunt generate in general de neplata instrumentelor de debit in cazul prezentarii acestora la plata dupa expirarea termenului de prezentare . 255 .Transmiterea si inscrierea in FNIP si FNPR a informatiilor referitoare la refuzurile la plata In cazul în care se decide refuzul la plată al unui instrument de plată de debit (cec. 3B sau 3C dupa caz. cu confirmare telefonică de primire. instrumentele de debit refuzate. Documentele originale trebuie să ajungă la unitatea bancara primitoare în ziua anterioară zilei de compensare. care este structurat astfel: . 5. Băncile au obligaţia de a verifica instrumentele de debit procesate.biletul la ordin/cambia cu scadenţă la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentătii la plată în termen . cambie.cec emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară • In cazul cambiei şi biletului la ordin: .în cazul plăţilor interbancare respectiv ziua în care instrumentul ajunge la unitatea plătitoare şi este refuzat – în cazul plăţilor intrabancare. inclusiv al unei bănci. refuzat(ă) la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentătii la plată în termen Urmare unor incidente de plată produse cu cec. borderourile şi justificările de refuz se transmit către unitatea bancara primitoare în ziua întocmirii refuzului. 5. ( Anexe la Regulamentul nr 1/ 2001 al BNR) Ziua refuzului este considerată ca fiind ziua compensării instrumentului refuzat la plată parţial sau în totalitate .2.. unităţile băncii au obligaia ca cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP o cerere de înscriere a refuzului bancar.cambia a fost scontată fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate in momentul cesiunii acesteia . FISIERE CIP CIP organizează şi gestioneazâ un fişier de interes general.3. prin fax.1. bilet la ordin).biletul la ordin/cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere.Fişierul Naţional de Bilete la Ordin Tot aici se organizeaza si se administreaza Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc (FNPR) este un fişier alimentat automat de Fisierul National al Incidentelor de Plati (FNIP) cu incidentele de plăţi majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice.Fişierul Naţional de Cecuri (FNC) .cec circular sau de călătorie emis ‘’la purtător’’ . titularilor de cont li se interzice emiterea de cecuri pe o perioadă de un an De asemenea. astfel încât să fie respectate prevederile actelor normative în vigoare.cec refuzat la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare .2. conform formularului prezentat in anexa 3A.

unitatea bancara initiatoare a respectivului refuz are urmatoarele obligatii : . furate. 11 la regulamentul BNR nr. cererea de inscriere a refuzului bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata si a celei refuzate. 1/2001. conform formularului din anexa nr. in cazul in care banca trasa a avut initiativa retragerii din circulatie a unor formulare cec si nu le-a recuperat in totalitate exista obligatia declararii ca fiind anulate a cecurilor nerecuperate. semnatura nu corespunde cu cea din specimenul de semnatura aflat in banca iar platitorul nu recunoaste emiterea instrumentului).3.In cazul in care cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in lei. 5. Cel tarziu in ziua bancara urmatoare zilei refuzului la plata. la cursul de schimb al valutei respective comunicat de BNR. distrugerea sau anularea instrumentelor de plata Unitatile bancii au obligatia ca la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care a pierdut. necompletate sau gresit completate (cu exceptia celor utilizate pentru retragerea de numerar) si transmiterea la CIP in cazul celor care nu au fost recuperate in maxim 15 zile calendaristice de la data emiterii declaratiei CIP a anexei 4A prin care se declara nule respectivele formulare. i-a fost furat sau care a distrus unul sau mai multe formulare de cec. 256 . furtul. care va cuprinde si declaratia de interdictie bancara . cambie sau bilet la ordin valabil emise. sa transmita la CIP in aceeasi zi bancara o declaratie conform anexelor la norma BNR( 4A.2. In situatia in care banca trasa nu detine informatii certe privind emitentul instrumentului (emitentul nu are cont deschis la unitatea bancara platitoare.notificarea incidentului de plata la CIP printr-o cerere de inscriere a refuzului bancar in FNC. distruse sau anulate. De asemenea. decontate. aflate in posesia clientilor sau retrase din circulatie. unitatile bancii isi vor informa clientii in legatura cu utilizarea acestora in conformitate cu prevederile legale in vigoare si vor incheia cu acestia o conventie privind declararea imediata la CIP a instrumentelor pierdute. In scopul diminuarii riscului in utilizarea instrumentelor de plata. 5. In acest sens unitatile bancii vor asigura o evidenta clara a formularelor cec eliberate clientilor. 4B sau 4C.2.3. cererea de inscriere a refuzului bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata specificate in lei pe borderoul de incasare Daca cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in valuta.3. va trimite la CIP o declaratie de neinscriere a incidentului de plata. Transmiterea si inscrierea la CIP a informatiilor privind pierderea.transmiterea unei somatii catre titularul de cont (anexa 5 la regulamentul BNR) prin care ii va notifica acestuia interdictia de a emite cecuri pentru o perioada de un an (incepand cu data inregistrarii la CIP a incidentului de plata major) si obligatia de a restitui bancii (bancilor) al carei (caror) client este formularele de cec aflate in posesia sa si /sau a mandatarilor sai. in lei. In cazul semnalarii unei interdictii bancare catre un titular de cont unitatile bancii la care persoana fizica sau juridica aflata in aceasta situatie are cont deschis vor proceda la recuperarea in cel mai scurt timp a tuturor formularelor de cec eliberate acestora. INTERDICTIA BANCARA In cazul refuzului la plata al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major asupra contului unui client.) Acest lucru este valabil si in cazul in care o persoana fizica sau juridica pierde sau i-a fost furat unul sau mai multe formulare cec necompletate. aceasta nu va inscrie incidentul de plata la CIP ci va sesiza acest caz organelor de politie. aplicabil in ziua transmiterii cererii la CIP.

In cazul in care se solicita anularea la solicitarea unei instante judecatoresti. aceasta va suporta amenda prevazuta de reglementarile BNR in vigoare X X X 257 . In cazul in care se solicita anularea ca urmare a unei erori sau omisiuni a persoanei declarante. din proprie initiativa sau la solicitarea instantelor judecatoresti.5.3. in baza unei cereri de anulare conform formularului prevazut de regulamentul BNR (anexa 8A.4. ANULAREA INFORMATIILOR PRIVIND INCIDENTELE DE PLATI TRANSMISE ANTERIOR LA CIP Anularea incidentelor de plata inregistrate in FNIP si FNPR se poate face numai de catre persoana declaranta. hotararea definitiva in baza careia s-a facut anularea. transmisa la CIP in aceeasi zi bancara. sau 8C). se va transmite la CIP in aceeasi zi bancara. 8B.

BIBLIOGRAFIE 1. Târgu-Mureş. 1987 8.Pop Cornelia . Ioan Batrancea . si ale bancilor comerciale din Romania . Editura Lumina Lex.Bucuresti.2007 6. 1999 9. 2. Cluj-Napoca. 2007. Cluj-Napoca.Grosu Corneliu – Tehnica operaţiunilor bancare – Note de curs. Craiova . Tehnici. – Preţul. 1998 7 . Editura Agora.A . experienta . 199 10. Lăzărescu Vasile – Băncile comerciale în economia de piaţă din România. Reglementări bancare ale BNR. 3.Rosca Teodor – Moneda si credit. Editura RISOPRINT. 2007. 5. Târgu-Mureş. creditul şi dobânda. Universitatea „Petru Maior”. Universitatea „Petru Maior”.Dardac Nicolae. Editura Risoprint . Proceduri. Ungureanu Pavel – Societăţi de intermediere financiară.Grosu Corneliu – Banking internaţional – Note de curs.2008 14. Bucureşti. Cluj-Napoca.eficienta. Casa Cărţii de Ştiinţă. 2004 11. Casa de Editură Sarmis.Norme. 2007 4. Batrancea Ioan si colab. Bucureşti.Marinescu I. Casa Cărţii de Ştiinţă.Transferuri Bancare – principii.Trenca Ioan – Tehnica operaţiunilor bancare.Cristi Spulbar . 200 13. banci si politici monetare – Editura Dodactica si Pedagogica R.Teodora Barbu.Trenca Ioan. Editura Academiei RSR.Turcu Ion – Operaţiuni şi contracte bancare. Cluj Napoca . Cluj-Napoca.Acte normative specifice. indicate la seminarii 258 . moneda.2008 12.Moneda.Management bancar –Editura SITECH . Cluj Napoca . – Analiza financiara in banci .Trenca Ioan – Fundamente ale managementului financiar. Editura Dacia.

259 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful