GRUP ŞCOLAR AGRICOL “VASILE ADAMACHI” PROFILUL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI SPECIALIZAREA PROTECTIA MEDIULUI

PROIECT DE SPECIALITATE

INDRUMATOR: Ing. BARZU RALUCA Candidat: Nicuşor RĂUS Clasa a XII-a B

2007

DEPOLUAREA SOLULUI CONTAMINAT CU HIDROCARBURI PETROLIERE

2

CUPRINS
Memoriu justificativ .......................................................................................... .................... Cap. 1. Solul – Notiuni generale ……….………………….... 1.1. Configuratia mediului subteran ............................................................................ 1.2. Constituientii solului ................................................................................. ............ Cap. 2. Poluarea solului cu produse petroliere .................. ………….…………………..... 2.1. Surse de poluare a solului cu produse petroliere ................................................. 2.2. Clasificarea solului sub aspectul poluarii ............................................................. Cap. 3. Aspecte ale poluarii solului cu produse petroliere in Romania. Cadrul legislativ pentru protectia mediului ……………………….....................................………….... Cap. 4. Hidrocarburi petroliere – Notiuni generale ....... ....................................................... 4.1 Caracteristicile hidrocarburilor petroliere ............................................................. Cap. 5. Migrarea produselor petroliere in sol ..................................................................... 5.1. Mecanismul migrarii poluantilor in sol ................................................................. Cap. 6. Efecetele poluarii cu titei si produse petroliere ........................................................ 6.1. Efectul asupra proprietatilor fizice si chimice ale 3 ... .. 13 16 16 18 18 20 20 21 21 22 34 35 36 38 39 ...…………………………….... 4 6 7 7 9 9 12

solului ..................................... 6.2. Impactul asupra microorganismelor din sol ........................................................ 6.3 Impactul asupra plantelor, anumalelor si oamenilor . .......................................... Cap. 7. Metode de prevenire si depoluare a solului ............................................................ Cap. 8. Metode chimice de depoluare – extracţia chimică cu solvenţi ................................. 8.1. Notiuni generale despre turbă ............................................................................ 8.2. Mecanismul de absorbtie a produselor petroliere în turbă .................................. Concluzii Bibliografie

MEMORIU JUSTIFICATIV
Poluarea solului cu hidrocarburi petroliere, face parte dintre cele mai evidente probleme de mediu cu care se confruntă România în ultimii ani, având în vedere ritmul tot mai accelerat şi intensiv de folosire a acestor substanţe (specific ţărilor în curs de dezvoltare) pentru satisfacerea nevoilor de echitate şi de energie. Se observă că atât în România cât şi în lume în fiecare an se raportează o multitudine de deversări accidentale sau deliberate de produse petroliere pe sol sau în ape, ceea ce cauzează probleme economice, sociale şi de mediu. În prezent, nu există o evaluare completă a situsurilor care suferă de acest gen de poluare. De asemenea, nu s-a realizat nici o statistică cu privire la evoluţia şi prejudiciile provocate de prezenţa poluanţilor petrolieri în sol, în anumite regiuni ale ţării noastre. In prezent specialistii acorda o mai mare importanta depoluarii apelor si a aerului si o mai mica atentie depoluarii solurilor. Omul de astazi nu este constient de faptul ca solului se degradeaza lent si va fi foarte grea o refacere naturala a sa. Toti trebuie sa constientizam faptul ca fara invelisul de sol,elementele vitale pentru noi nu ar mai exista.
4

cum ar fi: benzen. conduc la limitarea sau chiar imposibilitatea aplicării acestor tehnici de depoluare la nivel naţional. corespunzătoare tehnologiilor respective. etc) care sunt folosite cu succes. Răspândirea poluanţilor în sol depinde. ieftine şi eficiente. pentru a lua ulterior măsuri urgente de tratare a solurilor poluate. Prin intermediul conductelor. n-hexan. motorină şi kerosen ajung în sol. reducându-se astfel periculozitatea şi costurile asociate cu măsurile de depozitare corespunzătoare. această tehnică se dovedeşte a fi o alternativă economică de depoluare. mari cantităţi de benzină. Aplicarea la scară industrială a depoluării solurilor de contaminanţi de tip hidrocarburi petroliere prin folosirea materialelor sorbente. Metoda folosirii sorbenţilor în cazul unor scurgeri de produse petroliere este foarte eficientă şi nu prezintă riscuri pentru mediu. toate acestea fiind dificil de îndepărtat. prin neglijenţa personalului. etc. atât din lipsă de mijloace economice. prin aplicarea unor metode de analiză fiabile. cât şi pentru protecţia mediului înconjurător. prevede printre altele utilizarea unor procedee şi tehnologii de depoluare menite să neutralizeze sau să blocheze fluxul de poluanţi şi care să asigure eficienţa dorită şi aplicarea legislaţiei privind protecţia calităţii solului. Materialele sorbente fiind folosite ca materiale de prevenire a propogării şi dispersiei contaminanţilor. Asigurarea protecţiei calităţii solurilor. Astfel. iar pe de altă parte de parametrii şi de caracteristicile solului în care se infiltrează poluanţii. rapide. xilen.Există mai multe surse de poluare a solului cu produse petroliere. în condiţiile economice actuale ale României. ca mijloc de creştere a resurselor de sol. land-farming). reziduuri petroliere de diferite provenienţe şi apă sărată. Aceste grupe de produse petroliere conţin substanţe periculoase. exacte şi avantajoase din punct de vedere al preţului de cost. n-pentan. 5 . explozii) care au drept urmare poluarea solurilor cu ţiţei. dificultăţi de monitorizare şi control. care să asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrării poluanţilor din zona deversării de produs petrolier în subteran sau alte zone învecinate. pe de o parte de proprietăţile lor fizico-chimice. folosită în procesul tehnologic al extracţiei. În zonele de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului se pot produce accidente tehnologice (spargeri de conducte. Dezavantajele menţionate. care este o metodă neinvazivă pentru mediu. într-un timp real.. migrează şi se infiltrează în pânza freatică. toluen. n-heptan. însă majoritatea acestora prezintă următoarele inconveniente: generarea unor efluenţi lichizi sau gazoşi ce necesită o tratare/depozitare suplimentară. turba saturată cu produs petrolier poate fi tratată prin biodegradare (compostare. a cisternelor şi în plus. Metodele convenţionale de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere se aplică cu succes la scară internaţională. O astfel de metodă fiind depoluarea solului folosind turba indigenă. atât pentru depoluarea apelor cât şi a solurilor. Spill Sorb. perioade mari de operare. Pe plan mondial se observă tendinţa de dezvoltare a unor metode simple. cât şi din lipsa unei baze ştiinţifice solide care să permită abordarea cu succes. a depoluărilor discutate. Datorită avantajului că este biodegradabilă. De aceea este necesară diagnosticarea siturilor contaminate. În străinătate există o serie de produse absorbante naturale pe bază de turbă (PeatSorb. distrugerea poluanţilor şi refacerea cadrului natural. nu este întâlnită în practica curentă din România. în comparaţie cu tehnologiile de bază existente. costuri ridicate de capital şi operare. Prin acest proiect se urmăreşte o trecere în revistă a metodelor de depoluare a solului contaminat cu produse petroliere şi evidenţierea unor metode de depoluare care sunt mai ieftine si eficiente. Oclansorb.

ca şi contra agenţilor patogeni şi dāunātori de naturā vegetalā. sub influenţa permanentă a climei ca factor motor. reprezentată printr-o succesiune de microstraturi ce s-au format şi se formează pe socoteala diferitelor roci şi a resturilor organice vegetale şi animale. care este un sistem deschis şi dinamic ce schimbā permanent materie şi energie cu mediul înconjurātor.NOTIUNI GENERALE Solul este o formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa uscatului. hidrosfera şi biosfera. de care solul este legat direct (vegetaţie. reprezintā o verigā importantā. oamenii). La nivelul sāu se produc o serie de procese cu rol decisiv asupra celorlalţi factori ai mediului. chimici şi biologici existenţi la contactul litosferei cu atmosfera. Deosebit de importantā pentru menţinerea echilibrului ecologic este capacitatea solului de a forma un tampon contra diverşilor poluanţi agresivi. Faptul cā solul reprezintā un mediu de acumulare a reziduurilor antropice impune urmārirea continuā a stārii sale de încārcare cu astfel de 6 . solul. apele) sau indirect (animalele.CAPITOLUL 1 SOLUL . Principala funcţie a solurilor este cea de suport şi mediu de viaţā. sub acţiunea interdependentă a factorilor fizici. În circuitul geochimic şi biogeochimic al materiei.

Acestea cuprind roca. prevăzute cu pori. vegetatia. Omul. fapt ce permite coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă. solul poseda atributul fundamental de a fi mediu optim de viata al plantelor. relieful. De starea “sānātāţii” solului depinde starea de sānātate a tuturor constituienţilor mediului. bogat in substante nutritive. imobilă. unde porii sunt umpluţi parţial cu apă. parţial cu aer. prin interventia sa. Configuraţia mediului subteran Scheletul mediului subteran este format dintr-o mare varietate de minerale şi roci de dimensiuni granulometrice diferite. lichidă şi gazoasă. Lichidele ajunse în zona nesaturată se vor deplasa preponderent după o componentă verticală descendentă. formată din rocile magazin şi o fază lichidă.chimic si biologic. 7 . capabil de o permanenta autoregenerare. mobilă. Prin fertilitatea sa. a dus la degradarea invelisului de sol. coincide cu direcţia de curgere a apei subterane.solul poate fi considerat un organism viu si in acelasi timp. care este apa subterană. El este inzestrat cu insusirea de fertilitate si utilizat ca mijloc de productie. microorganismele si fauna din sol. care prin interconectare permit circulaţia apei. diversificare si de evolutie a solurilor se observa actiunea combinata a factorilor pedogenetici naturali.materiale şi a modului cum elementele chimice din compoziţia acestora se transmit celorlalte componente ale mediului. De la suprafaţa solului spre profunzime putem distinge: ♦ Zona nesaturată. Aceasta calitate rezulta din faptul ca invelisul pedologic este conceput ca un mediu fizic. Prin multitudinea materiei vii pe care o contine. ♦ Zona saturată. Dintre cele mai nocive pentru sol sunt poluarile cu ingrasaminte chimice si poluarile cu hidrocarburi. mediu favorabil pentru vietuitoare. Solul reprezintă partea superioară a zonei nesaturate în care au loc procesele biologice. Solul este un rezultat al transformarii intense a rocilor si resturi organice sub actiunea interdependenta a factorilor de mediu. timpul si omul care de obicei are o influenta negativa. dinamic si foarte complex. Zona saturată sau acviferul comportă două faza distincte: o fază solidă. apa. In procesele de formare. unde porii sunt umpluţi în totalitate cu apă iar componenta de curgere a lichidelor ajunse la acest nivel. clima.

apa subterană. Fracţiile mai grosiere (nisip) sunt reprezentate în general prin: cuarţ. oxizilor şi hidroxizilor. întotdeauna vom fi îngrijoraţi de soarta stratelor acvifere subterane care riscă să fie deopotrivă contaminate prin transferul poluantului de la suprafaţa solului spre adâncime. se ajunge şi la contaminarea solului prin vaporizarea şi ascensiunea capilară a apei poluate. mice şi calcită (CaCO3). illit. dacă solul este supus agresiunii unui poluant. vizează ansamblul sistemului sol . montmorillonit. În mod reciproc. metodele de depoluare aplicate în prezent în lume. minerale dispuse preponderent pe clase granulometrice distincte. Fracţia argiloasă este fracţiunea granulometrică cu rolul principal în determinarea unui număr însemnat de însuşiri fizice şi chimice ale solului. Din această cauză.1-1 Configuraţia mediului subteran Astfel.faza lichidă: reprezentată de soluţia solului. carbonati. oxizi (Fe. 1. feldspat. hidroxizi. vermiculit) precum şi din silice.faza solidă: reprezentată de constituienţii minerali şi organici. Fracţia fină din sol este reprezentată printr-un amestec de minerale argiloase (caolinit.Subzona de evapotranspira ţie Zona Nesaturată Nivel Hidrostatic Zonă Saturată (Acvifer) Eterogenitate de permeabilitat e Subzona de retenţie Franjul capilar Strat freatic Strat captiv cu nivel liber Strat captiv sub presiune Fig.2. în timp. Al). • Constituienţii minerali Compoziţia mineralogică a solului este în general foarte diversificată.faza gazoasă: reprezentată de aerul din sol. ca urmare a dimensiunii reduse a particulelor. de cele mai multe ori. Aceşti constituienţi determină proprietătile fizice. influenţând în mod implicit comportamentul fizic şi chimic al contaminanţilor ajunşi în sol. etc. . Această fracţiune imprimă solului însuşiri de permeabilitate şi aeraţie bune. cuprinzând în general minerale din grupa silicaţilor. Constituienţii solului Solurile formate prin procese pedogenetice sunt alcătuite din trei faze: . dacă un acvifer este contaminat cu o substanţă toxică. care pătrunde în profunzime printr-un foraj. . numărului foarte ridicat de particule în unitatea de 8 . chimice şi biologice ale solului.

Argila reprezintă partea activă în procesele fizico-chimice. aceasta datorită diferitelor procese antropice. deşeuri. efectul 9 . proteine. incluzând moleculele organice nepolare şi metalele grele. datorita deosebitei sale complexitati. degradarea solului a luat amploare in mod ingrijorator. Aceste materiale. precum si faptului ca factorii constituienti se afla intr-un echilibru care a atins un anumit grad masurat pe scara geologica. Constituienţii organominerali din sol sunt reprezentaţi de complecşii organici cu ionii metalici şi de asociaţiile care se formează între argilele şi substanţele organice humice şi nehumice. etc. Humusul are o capacitate de schimb cationic mare şi o capacitate de sorbţie mare pentru multe tipuri de substanţe chimice. Acestea din urmă constituie cea mai mare parte a materiei organice din sol. substanţe scurse din conducte sau tancuri îngropate. care ii depreciaza calitatile ca suport si mediu de viata. • Constituienţii organici Constituienţii organici cuprind diferite fracţiuni ale materiei organice din sol. Pot fi identificate astfel: ° fracţiunile organice vii. Cu toate că materia organică deţine un procent mic în masa solului (<10%). a ariei superficiale foarte mari şi a structurii sale interne.. constituite din microorganismele solului. Substanţele organice nehumice nu sunt specifice solului: glucide. care cuprind organisme moarte în curs de descompunere. De asemenea trebuie amintit că solul poate conţine pe lângă constituienţii săi naturali. determinând o permeabilitate mare a solului şi o predispunere spre levigare a diverşilor contaminanţi.volum. Astfel primii 2-3 metrii de la suprafaţa solului pot cuprinde multe materiale datorate demolărilor. Gradul de poluare a unui sol poate fi apreciat prin evaluarea reducerii caliatative si /sau cantitative a productiei agricole fata de situatia normala sau numai cantitativ prin evoluarea cheltuielilor necesare mentinerii solului la o capacitate bioproductiva egala cu cea anterioara producerii poluarii. are o influenţă mare asupra proprietăţilor fizice şi chimice ale solului.chimice si /sau biologice anormale. lipide. inclusiv substanţele organice humice şi nehumice. prezintă însuşiri cum ar fi: adsorbţia apei şi a cationilor schimbabili. ° fracţiunile organice moarte.. disfuncaţionalităţile in sol pot interveni odata cu aparitia fenomenelor de poluare. toate acestea reprezentând biomasa solului. etc. diferite substanţe chimice care nu sunt proprii lui. Asadar. în special asupra acelor ce privesc comportamentul contaminanţilor. fauna solului şi rădăcinile plantelor. etc. duc la schimbarea proprietăţilor solului. Odata cu consolidarea civilizatiei omenesti si cresterea populatiei. ea conferind solului permabilitate şi aeratie reduse. Argila este practic singura fracţiune care pe lângă partea organică a solului. care în timp au suferit schimbări şi au deveniit parte integrantă din compoziţia solului. diferite substanţe organice şi substanţe humice. CAPITOLUL 2 POLUAREA SOLULUI CU PRODUSE PETROLIERE Ca si in cazul aerului si al apelor. Prin poluarea solului intelegem actiunea prin care omul sau natura produce modificari fizice.

etc. De asemenea. staţii de alimentare. • Instalarea unor depozite necontrolate de reziduuri petroliere. • Scurgeri la rampele de încārcare. Poluare Poluare linearā difuzā • Poluare • Poluare accidentalā accidentalā de-a lungul masivā a şoselelor sau solului a cāilor ferate Poluare accidentalā sau ocazionalā Poluare permanentā sau cronicā • Scurgeri continui din conducte de transport de 10 . • Rāzboi. sabotaj.) care au drept urmare poluarea solurilor cu ţiţei. Tabelul 2-1. • Spargerea unor rezervoare cu produse petroliere. • Scurgeri continui pe durate lungi de timp din rezervoare subterane şi de suprafaţā fisurate.poluarii este grav si de durata. reziduuri petroliere de diferite provenienţe şi apā sāratā. Principalele cauze şi forme ale poluārii solului cu produse petroliere Poluare Poluare punctiformā sau localā • Accidente de transport. Acest fapt se datoreazā şi aplicārii de tehnologii învechite şi faptului cā nu existā preocupare pentru verificarea periodicā a instalaţiilor şi în special a conductelor (fig.1.1). rezervoare. 2. • Spargerea unor conducte. explozii. Surse de poluare a solului cu produse petroliere SURSE DE POLUARE Industria extractivā a ţiţeiului Industria prelucrātoare a ţiţeiului Transporturi/ Depozitare În zonele de extracţie şi prelucrare a ţiţeiului se produc accidente tehnologice (spargeri de conducte. • Neetanşeitāţi la sistemele de conducte şi pompare pe teritoriul rafināriilor. explozii. etc. depoluarea este o masura de lunga durata si deosebit de costisitoare.2. folositā în procesul tehnologic al extracţiei şi care sunt foarte greu de îndepārtat.

• Executarea şi exploatarea defectuoasā a forajelor şi puţurilor de extracţie. lungimi mari fisurate accidental. 11 .

Platfor Platfor me me petrolie petrolie re re Mare Mare a a Sparge Sparge ri ri conduc conduc te te transp transp ort ort Scurgeri Scurgeri accidental accidental e e Scurgeri de PP Scurgeri de PP şi apă sărată şi apă sărată de pe de pe platforme platforme petroliere petroliere Rupturi în Rupturi în învelişul învelişul conductei conductei Accidente Accidente nave nave petroliere petroliere Fisuri ale Fisuri ale rezervoarelor rezervoarelor de PP de PP Scurgeri Scurgeri accidental accidental e e Rezervoar Rezervoar e de e de reziduuri reziduuri petroliere petroliere depozitate depozitate Strat Strat impermeabil impermeabil Acvifer adânc Acvifer adânc Puţ de Puţ de extracţie extracţie abandonat abandonat Fig.1. Surse de poluare a solului cu produse petroliere 11 . 2.

poluare chimica.2.In cazul eruptiilor sondelor de petrol mai are loc si o poluare a solului prin salinizare.poluare cu substante purtate in aer (hidrocarburi. cloruri. etilena. . 2.balastiere. fluoruri. . Petrolul brut scos prin extractie.poluare cu materii radioactive. iazuri de decantare. b) In functie de sursa de poluare. .poluare prin acoperirea solului cu holde. heterogenitate. a) In functie de natura poluarii: . apoi se retin treptat celelalte fractiuni prin profunzimea solului adunandu-se gudroaane si asfalte cu un grad ridicat de vascozitate. materii anorganice.poluarea cu deseuri si reziduuri anorganice (minerale. . baze). saruri. . criere). acizi. din industrie (industria extractiva).poluare fizica. depozite de gunoaie. . compusi de plumb). .poluare cu dejectii animale. . porozitate) se comporta ca o coloana cromatografica unde se dispun stratigrafic componentele solului. . s-au diferentiat urmatoarele tipuri de poluare: . o data cu petrolul sunt evacuate noroaie de sonda si ape mineralizate subterane.poluare prin lucrari excavare la zi (lucrari miniere. c) In functie de gradul de poluare clasificarea se face dupa tabelul urmator: Simbolul 0 1 2 3 4 5 Aprecierea Nepoluat Slab poluat Moderat poluat Puternic poluat Foarte puternic poluat Excesiv de poluat Reducerea productiei ca urmare a poluarii sub 5 % 6-10 % 11-25 % 26-50 % 51-75 % peste 75 % . pe langa componentele proprii. amoniac.poluare prin eroziune si alunecare. . In straturile superioare se depun apele mineralizate.Clasificarea solurilor sub aspectul poluarii Criteriile in aceasta clasificare sunt: natura.poluare cu hidrocarburi. sursa si gradul de poluare.poluare cu pesticid. datorita faptului ca. mai are si apa peliculara.poluare biologica. Solul prin particularitatile lui (dispersitate.

Teleorman. Vaporii acestor hidrocarburi se infiltrează spre suprafaţă şi se acumulează uneori în spaţii închise 13 . Din aceastā suprafaţā circa 3.000 ha sunt scoase complet din producţia vegetalā. Prahova. CADRUL LEGISLATIV PENTRU PROTECŢIA SOLURILOR 3. în special în jurul sondelor de exploatare a ţiţeiului şi de-a lungul conductelor de transport al produselor petroliere (jud. Localizarea ariilor afectate de poluare provenită din industria de extracţie şi prelucrare a petrolului Un litru de petrol poate polua un milion litri de apă. Brāila. Pânza subterană de produse petroliere a ajuns deja în apropierea zonei de confluenţă a râurilor Prahova şi Teleajen (fig.3-2).CAPITOLUL 3 ASPECTE ALE POLUĂRII SOLULUI CU ŢIŢEI ŞI PRODUSE PETROLIERE ÎN ROMÂNIA. se apreciazā cā în prezent în ţara noastrā sunt contaminate cu ţiţei şi produse petroliere circa 50. • SuplacuBorşa • Suplacu de Barcău de Barcău • Arad • Arad • • Borşa • Timişoara • Timişoara • • • Moineşti • Moineşti • Dărmăneşti • Dărmăneşti • Oneşti • Oneşti • Ploieşti Craiova • Videle Craiova • Videle • • Piteşti Ploieşti • Piteşti • Năvodari • Năvodari Fig.000 ha de teren. Dâmboviţa). prelucrare primarā sau avansatā a ţiţeiului şi/sau derivatelor petrochimice . Astra şi Petrotel. În figura de mai jos este prezentatā localizarea principalelor arii din teritoriul României care au legāturā cu industria petroliferā de exploatare. Aspecte ale poluării solului cu produse petroliere în România Dupā datele Institutului de Cercetāri pentru Pedologie şi Agrochimie din Bucureşti (1998). Acumulările de petrol în sol generează continuu o pernă de vapori toxici. Sub zona din sud a oraşului Ploieşti s-a acumulat deasupra pânzei de apă freatică o adevărată mare de ţiţei amestecat cu produse petroliere reziduale provenite de la trei rafinării: Petrobrazi. Aceasta se scurge spre sud cu o viteză de 15 – 60 m/an. Argeş. Un exemplu îl reprezintă apa freatică din zona Ploieştiului care este poluată cu sute de tone de ţiţei şi reziduuri petroliere.1. 3-1.

Amploarea şi intensitatea realā a poluārii solurilor. 14 Râul Teleajen PETROTE L . numārului redus de specialişti şi dotārii tehnice corespunzātoare.2.E. Aşa se explicā de ce. 3-2. continuā sā rāmânā în mare parte necunoscute.(subsolurile clădirilor.P. 756/1997 pentru aprobarea Reglementārii privind evaluarea poluārii mediului. Olanda şi Danemarca. nr. gropi sau cămine de vizitare) existând pericolul de asfixiere sau explozie. Harta poluării cu ţiţei şi reziduuri petroliere a oraşului Ploieşti şi zonelor limitrofe 3. Fig. privite în detaliu. Legi propriu-zise de protecţie a solurilor au în momentul de faţā foarte puţine ţāri: Germania. nu existā nici pânā acum nici una cu adresā directā la protecţia solurilor. solurile se caracterizeazā printr-o variabilitate mult mai mare. în ciuda numeroaselor reglementāri ale Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului.M. PLOIEŞTI PLOIEŞTI ASTR A PETROBRAZI N V SE Râul Prahova Zonă poluată Zone cu grad mare de poluare Aspectele privind poluarea solurilor în România sunt cunoscute doar în caz general. Acest fapt se datoreazā absenţei unui management performant al mediului la nivelul ţārii. Cadrul legislativ pentru protecţia solurilor în U.III coţine “Reglementāri privind poluarea solurilor”. unde cap.P. iar condiţiile de redresare sunt încā neclare. şi România Spre deosebire de atmosferā şi ape. Actul normativ care stā la baza supravegherii calitāţii solurilor în România se gāseşte în Ordinul M. În Europa existā o sumedenie de tipuri de sol (320 de tipuri principale) care rāspund diferit la tipurile de agresiune exercitate asupra lor.A.

000 15 .P. Tabelul 3-1. hidrocarburi din petrol Praguri de alertā/ Praguri de Urme de Valori Tipuri de folosinţe poluant normal intervenţie/ e Tipuri de folosinţe Sensibil e 1 Total hidrocarburi aromatice (HA) Total hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP) Total hidrocarburi din petrol 2 <0.P.3 la Ordinul M. 756/1997) Hidrocarburi aromatice şi poliaromatice. nr.A. Valori de referinţā pentru elemente chimice în soluri (Ord.totodatā anexa la Ordinul 756/1997 cuprinde valori de referinţā pentru diverse substanţe prezente în sol (pentru douā tipuri de folosinţā a solurilor – mai sensibile şi mai puţin sensibile). 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu. nr.5 <0. se gāsesc în anexa A.M. recomandāri referitoare la modul de prelevare a probelor de sol pentru realizarea bilanţurilor de mediu nivel II.5 200 Mai puţin sensibile 4 50 25 1.000 Sensibil 5 50 15 500 Mai puţin sensibile 6 150 150 2.1 <100 3 25 7. De asemenea.

Fracţiunile petroliere ale ţiţeiuluisunt : • Fracţiuni inferioare din ţiţei : gasolină şi benzină. conform tabelului 4. hidrocarburile petroliere pot fi categorisite în grupe distincte.NOTIUNI GENERALE Ţiţeiul (petrolul brut) este un amestec complex constituit dintr-un număr mare de hidrocarburi cu structuri diferite. parafina. Tipologia produselor petroliere ] Grupe de poluanţi Exemple benzinā motorinā petrol brut carburanţi pentru aviaţie combustibili pentru încālzit combustibil greu gudroane de petrol creozot    Proprietāţi comune mai uşori decât apa biodegradabili în general putin solubili.CAPITOLUL 4 HIDROCARBURI PETROLIERE . oxigen. uleiurile. • Fracţiuni grele din ţiţei: păcura. Caracteristicile hidrocarburilor petroliere 16 . asfaltul Funcţie de proprietăţile lor.1. azot. Tabelul 4. • Fracţiuni medii din ţiţei :petrol lampant şi motorină.aditivi pentru carburanţi (MTBE)          4. dar cu posibilitate posibilā a unor fracţii volatili sau deţinātori a unor fracţii volatile vâscozitate şi adsorbţie variabile densitate variabilā biodegradabilitate redusā solubilitate micā volatilitate micā vâscoşi adsorbţie în general ridicatā foarte solubili biodegradabili alte proprietāţi variabile Hidrocarburi petroliere curente   Hidrocarburi grele - Hidrocarburi oxigenate .1. arsen precum şi combinaţii organometalice.1. conţinând şi compuşi cu sulf.

este indispensabilă cunoaşterea parametrilor fizico-chimici ai poluanţilor şi anume: densitatea. Vâscozitatea determină o penetrare uşoară a poluantului fie la suprafaţa porilor din zona nesaturată. Natura solventului poate influenţa volatilitatea poluanţilor. Biodegradabilitatea depinde de tipul de produs petrolier. solubilitatea. Densitatea în raport cu apa determină comportamentul poluantului în sol. de condiţiile fizice şi de prezenţa microorganismelor în sol. deoarece conţine compuşi oxidanţi ca metil-terţ-butil-eter care o fac mult mai solubilă. Procesele naturale pedogenetice produc diferenţierea materiei solului în straturi orizontale distincte. fie în pânza freatică. Volatilitatea caracterizează echilibrul dintre faza lichidă şi cea gazoasă. produsele petroliere nu sunt caracterizate prin compoziţia lor chimică. Solubilitatea în apă este un parametru foarte important. benzina fără plumb este un produs mult mai mobil comparativ cu benzina super. metanolul poate fi absorbit de 10 ori mai repede decât ciclohexanolul. De exemplu. iar cei cu densitatea mai mică decât apa vor forma o peliculă în zona saturată sau la suprafaţa acviferului. De exemplu. Cu cât poluantul este mai solubil în apă. într-un sol nisipos. ci prin proprietăţile lor fizice . numite orizonturi. + CAPITOLUL 5 MIGRAREA PRODUSELOR PETROLIERE ÎN SOL Profilul solului (secţiune verticală) este obiectul de studiu al pedologiei. Printre compuşii organici volatili cităm benzenul şi toluenul. Produşii care au o densitate mai mare ca apa se vor acumula la baza acviferului. volatilitatea şi biodegradabilitatea. cu atât zona poluată de la nivelul pânzei freatice va fi mai întinsă. vâscozitatea. 17 .Pentru a studia fenomenul de poluare cu produse petroliere. Caracteristicile şi modul de intrepătrundere a acestor orizonturi formează bazele clasificării morfologice a solurilor. În general. comparativ cu benzina cu plumb.

de obicei. care este controlată de porozitatea solului. Mecanismul migrarii poluanţilor în sol Deversarea produselor petroliere pe suprafaţa unui sol. salinizarea. eluarea. se înregistrează şi o impregnare laterală cu poluant. Procesele pedogenetice ce se desfăşoară în sol vor avea o influenţă majoră asupra comportamentului poluanţilor. precipitat. adsorbţie. natura rocii parentale pe care se formează. ambele coborând sau urcând prin profilul de sol. biodegradat şi într-o măsură mai mică. El poate fi oprit. 5.1. poluantul se infiltrează în sol după o componentă verticală. 18 . acest comportament este modificat de reacţiile contaminantilor cu matricea solidă a solului. relieful. 5. Procesele pedogenetice majore includ: lixivierea. Totuşi. în funcţie de bilanţul total al precipitaţiei şi evaporaţiei. hidrolizat. de morfologia terenului şi de permeabilitatea solului şi a rocilor din acoperişul acviferului. Prin urmare. Procesele fizice. Eterogenitatea straturilor de sol joacă un rol important asupra formei volumului de sol afectat de poluare. Migrarea este predominant descendentă în zonele umede şi ascendentă în zonele aride şi semiaride unde evaporaţia depăşeşte precipitaţia. poate fi adsorbit. Aceşti factori controlează intensitatea şi tipul proceselor pedogenetice. cele mai multe procese pedogenetice implică mişcarea verticală a soluţiilor solului şi materiei (de obicei produse de degradare). de câtre o barieră impermeabilă. solidificarea şi formarea turbei. oxidat şi redus. dacă solul este permeabil. datorat în cea mai mare parte fenomenelor de convecţie. Eterogenitatea straturilor de sol are o influenţă importantă asupra formei volumului corpului de impregnare (fig. calcifierea. conduce. Materia organică a solului. podzolizarea. Avansând spre acvifer poluantul poate fi filtrat de către particulele solului. incluzând metale grele şi diferite tipuri de contaminanţi organici. de asemenea. vegetaţia şi perioada de timp. datorată dispersiei. procesele ce implică curgeri în josul profilului vor tinde să transporte contaminanţii solubili către masa de apă subterană. De exemplu.1. De asemenea. Principala forţă care acţionează asupra poluantului este gravitaţia. Direcţia şi viteza de deplasare ale poluantului depind în principal de vâscozitate acestuia.Tipul de sol care se formează în orice zonă este determinat de climă.). în special humusul coloidal are o capacitate mare de sorbţie a unei largi game de substanţe. volatilizat. chimice şi biologice care se desfăşoară într-un sol supus poluării au de cele mai multe ori ca rezultat reţinerea poluantului şi transformarea parţială sau totală a acestuia. Cu excepţia ultimelor două. precipitare şi activitate biologică. dispersie. astfel încât inconvenientele poluării se diminuează în mod considerabil. la formarea în zona nesaturată a unui corp de impregnare.

un rol important în estimarea migrării poluanţilor îl joacă mobilitate acestora. durata biodegradării unui compus aromatic într-un sol mâlos este de trei ori mai rapidă comparativ cu un sol argilos.1. 5. De asemenea.când frontul de poluare întâlneşte un strat impermeabil. Fenomenul se poate explica prin încărcarea diferită în materie organică a celor două tipuri de sol.când frontul de poluare atinge nivelul apei freatice. Factorii principali luaţi în considerare pentru estimarea migrării poluanţilor în zona nesaturată sunt: textura. Această mobilitate depinde de proprietăţile fizico-chimice ale poluantului şi solului. .când atinge pragul saturării reziduale. solubilitatea şi volatilitatea poluanţilor. atât funcţie de anumite particularităţi ale solului. structura. 19 . De exemplu. Tehnologiile care se aplică la decontaminarea solurilor poluate cu produse petroliere variază de la un sol la altul. precum şi vâscozitatea. Avansarea frontului de poluare pe direcţie verticală încetează în oricare din următoarele trei situaţii: .Fig. cât şi funcţie de condiţiile de mediu. . porozitatea şi permeabilitatea zonei nesaturate. Forme ale corpului de impregnare pentru diferite permeabilităţi ale solului.

majoritatea sunt cancerigene. . absorbţie peliculară. Poluarea cu hidrocarburi aduce o serie de daune deosebit de grave solului şi componentei sale biotice.  modificarea reacţiei solului printr-o alcalinizare uneori excesivă. stare de comă şi chiar moartea. provocând cefalee.fracţiile policiclice – aromatice (benzen. . Efectele asupra proprietăţilor fizice şi chimice ale solului Poluarea cu hidrocarburi petroliere poate duce la modificări ale proprietăţilor fizice şi chimice solului:  împiedicarea circulaţiei apei şi aerului pe profil datorită formării la suprafaţa solului a unei pelicule impermeabile. palpitaţii. Astfel. . combustibili pentru încălzire) rezidă în : . care face ca pe suprafaţa particulelor de sol să se producă fenomenul de aderenţă. Solul prin calităţile sale filtrante şi de adsorbţie realizează reţinerea stratificată a componenţilor hidrocarburilor pe profil. în straturile superioare sunt reţinute părţile de hidrocarburi cu o densitate şi o vâscozitate mare. greţuri. etc) din hidrocarburile grele sunt foarte toxice pentru organismul uman. . aerului şi altor substanţe cu caracter poluant.  modificarea capacităţii de reţinere şi circulaţie a apei pe profil. 20 . naftalină.distrug vegetaţia .  creşterea valorii raportului între carbon şi azot.afectează construcţiile hidrotehnice subterane. datorită poluării cu ape mineralizate extrase odată cu petrolul brut. fiind considerate substanţe toxice care provoacă contaminarea solului. iar în straturile profunde pătrund substanţele de tipul apelor saline (care însoţesc produsele petroliere la extracţia acestora) şi hidrocarburile uşoare.creează riscul unor explozii şi incendii.CAPITOLUL 6 EFECTELE POLUĂRII CU ŢIŢEI ŞI PRODUSE PETROLIERE Efectele negative ale contaminării apelor subterane cu hidrocarburi comerciale comune (carburanţi auto.1. ameţeli.poluează atmosfera prin vaporizare.deteriorează calităţile gustative şi olfactive ale apelor subterane care în acest mod îşi pierd potabilitatea. micşorând-se în acest fel volumul porilor destinaţi circulaţiei apei. Petrolul brut este reţinut aproape în totalitate în primii 30 – 40 cm de sol. toluen. Aceasta se datorează vâscozităţii mari a acestuia şi conţinutului în substanţe grase. 6.

5.3.  creşterea conţinutului de CO2. Bacteriile nitrificatoare şi cele sulforeducătoare utilizează petrolul ca sursă de carbon şi energie.  reducerea aprovizionării cu oxigen a plantei. animalelor şi oamenilor Impactul hidrocarburilor petroliere asupra plantelor se manifestă prin:  reducerea aprovizionării cu azot a plantei. ducând la o mineralizare şi oxidare a hidrocarburilor petroliere.  dezvoltarea puternică a micoflorei şi microfaunei solului. Impactul asupra plantelor.  scăderea cantităţii şi calităţii valorii produselor agricole. Se apreciază că efectul asupra plantelor devine grav dacă poluarea se produce cu 1 dm de hidrocarburi petroliere la 1 m3 de sol. Impactul produselor petroliere asupra microorganismelor din sol În funcţie de clasa de microorganisme aflate în sol. putându-se ajunge la situaţii de imposibilitate a practicării agriculturii.6. pot apărea două forme de impact:  creşterea numărului de microorganisme.2. 3 21 .

Metodele tradiţionale de prevenire a poluării şi de control a înaintării frontului de poluare pot fi clasificate astfel: a) impermeabilizarea suprafeţei solului (fig. Acţiunile de prevenire a poluării solului şi apelor subterane sunt menite să minimizeze efectele poluării accidentale inerente exploatării instalaţiilor industriale de extracţie. A. transport.) prin una dintre următoarele metode: *0 pavarea cu material impermeabil . *3 impregnarea stratului superficial de sol cu o substanţă impermeabilă. Aceste metode cuprind intreaga gama de metode menite sa neutralizeze sau sa blocheze fluxul de noxe poluante. *1 izolarea cu un strat de bitum sau de argilă . depozitare şi prelucrare a ţiţeiului şi fracţiunilor petroliere. ca şi la închiderea şi dezafectarea lor. Măsuri de prevenire la suprafaţă În primul rând măsurile luate la suprafaţă trebuie să prevină scurgerile sau deversările accidentale pe sol. b) construirea unui sistem de drenare pe toată suprafaţa instalaţiei.7. care să preia produsele petroliere şi apa contaminată cu produse petroliere deversate accidental şi să le transporte printr-un sistem de canalizare la o staţie de epurare a apelor uzate.1.1. există: A. 22 . dar şi în timpul construcţiei şi exploatării acestora. B. *2 izolarea cu folii impermeabile din material plastic.CAPITOLUL 7 METODE DE PREVENIRE SI DEPOLUARE A SOLULUI De-a lungul timpului s-au dezvoltat şi experimentat numeroase metode de decontaminare a solului poluat cu produse petroliere. Metode de prevenire a migrarii produselor petroliere în sol Metode de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere A. Astfel. Metode de prevenire a migrării produselor petroliere în sol Poluarea solurilor şi a acviferelor datorată activităţilor industriale trebuie prevenită încă din faza de concepţie a instalaţiilor.

Etanşarea constă în izolarea zonei contaminate (solului. pentru a evita extinderea dispersiei poluantului în zonele limitrofe. bitum pulverizat.1. absorbanţi sau neutralizatori. sol-ciment. această metodă având avantajul că nu necesită excavarea solului. Migrarea contaminanţilor în zonele din jurul sursei de poluare este o preocupare majoră şi din acest motiv se apelează la metode de control al răspândirii poluării în zonele limitrofe. Aceste tehnici sunt aplicate cu precădere “in situ”. membrane de cauciuc. asfalt. subsolului şi apei subterane) printr-un sistem etanş. Aceste tehnologii sunt de termen scurt până când contaminarea va fi remediată sau pot fi de tremen lung pentru zonele care nu prezintă un pericol imediat sau necesită dezvoltări ale metodelor noi de remediere. ci doar blocarea migrării lor. Metodele de imobilizare a migrării poluanţilor în subsol prezentate sunt: ♦ etanşarea prin folosirea pereţilor (barierelor) de etanşeizare.2 Măsuri de prevenire în subsol Principalele măsuri de blocare (imobilizare) a migrării contaminanţilor în subsol nu presupun distrugerea acestora. In anumite condiţii.Fig. Impermeabilizarea suprafeţei solului susceptibil la poluare cu produse petroliere. alte materiale (dale din beton. Astfel s-au dezvoltat tehnologii in situ pentru prevenirea contaminării zonelor învecinate cum ar fi barierele din diferite materiale. Sistemul etanş de protecţie este constituit din pereţi. membrane bituminoase). A. materiale sintetice (folii de polietilenă sau policlorură de vinil. Aceasta poate fi realizată din următoarele materiale: materiale locale (argilă. cuvertură şi fund. bentonită) 23 . 7. loess). se recurge şi la imobilizarea poluanţilor pe sit sau în afara sitului.

Izolarea zonei contaminate prin alveolare Pentru realizarea etanşării zonelor poluate .7. Alveolă etanşă excavar e Fig. operaţia de izolare se realizează după excavarea solului poluat.7. la două tipuri de materiale: • materiale naturale cu permeabilitate foarte mică (argile). Tipul metodei Avantaje Dezavantaje 24 .3. se recurge de obicei. Etanşarea totală a zonei poluate ♦ alveolarea.Cuvert ură Secţiunea A-A Corp de impregnaţie Perete vertical Strat impermeabil Vedere în plan A A Fig. În acest caz.2. • geomembrane artificiale. materialul contaminat se depune într-o alveolă cu fundul şi pereţii etanşi.

incomodeazā activitatea de bazā specificā sitului. transportul acestuia în afara sitului şi execuţia lucrărilor de depoluare în centre specializate. costul ridicat al transportului. METODE DE DEPOLUARE A SOLURILOR CONTAMINATE CU ŢIŢEI ŞI PRODUSE PETROLIERE Metodele de depoluare cuprind întreaga gamā de tehnici curative. Tabelul 7.Metode fizice Metode bazate pe imobiliz are fizicā Etanşar e şi alveola re grad redus de tehnicitate. riscul dispersā rii parţiale a poluanţilor în timpul lucrārilor de evacuare. transport şi descārcare.este necesarā urmārirea în timp - B . posibilitatea continuārii activitāţii pe sit.). nu sunt durabile în timp. eficienţa ridicatā de depoluare. Metode aplicabile pe sit – au la bază principiul evacuării solului poluat din mediul său natural însă cu tratarea solului contaminat pe sit. costuri relativ scāzute pierderea etanşeitāţii în timp. precum şi funcţie de principiile tehnice de depoluare (tab. . menite sā neutralizeze sau sā blocheze fluxul de noxe generate de poluare. Sistemul tehnic este compus dintr-o parte mobilă instalată la suprafaţa solului şi o parte inserată în mediul poluat. Clasificarea acestor metode se poate face în funcţie de locul de aplicare (tab. extirparea rapidā şi totalā a componentelor contaminante. conferitā de centrele de depoluare. facilitate în aplicare. eliminarea riscurilor legate de transport. Clasificarea metodelor de depoluare în funcţie de locul de aplicare AVANTAJE DEZAVANTAJE Metode aplicabile “ex-situ” – constau în evacuarea solului poluat din mediul său natural (prin excavare sau pompare). în raport cu situl poluat.1.7. 25 . utilizând instalaţii de depoluare mobile.).2. Metode aplicabile “in-situ” – lucrările de depoluare se execută direct în mediul poluat.7. încārcare.1.

echipamente uşor de amplasat. configuraţia acestuia şi eficienţa procesului de tratare. dificultatea omogenizārii corecte depozitarea. extracţi . manipularea în condiţii de siguranţā. creşterea volumului de material în situ.costuri reduse ilor metodā laborioasā. volatilizarea parţialā a produselor organice .- - posibilitatea depoluārii simultane atât a solului cât şi a apelor subterane. - Tabelul 7. Clasificarea metodelor de depoluare funcţie de principiile tehnice de depoluare Tipul metodei B. volatilizarea unor compuşi Avantaje Dezavantaje - - 26 . exploatarea echipamentelor se face doar de persoane cu un grad ridicat de specializare.înlāturarea Inertar pe cvasitotalā a riscului e imobiliz migrārii poluanţilor.2. costisitoare.1.posibilitatea e fizică eliminārii totale a a contaminanţilor. de e . pe sit are .materialele folosite fizicā sunt curente. schimbarea caracteristicilor poluanţilor. Metode fizice . transportul. Metode are/ bazate .simplitate. uşor de în situu procurat.este greu de apreciat volumul tratat. .rapiditate în aplicare.omogenizare corectā Stabiliz a produselor. poluanţ . ieftine Metode Excavar .

eficienţā ridicatā / pe sit Reduce re .Spālare on sit/ ex situ in situ eficienţā bunā uşurinţa punerii în operā. Metode chimice Extracţi pe sit . nu se cunoaşte procesul în profunzime. uşor adaptabil în teren - cere tehnicitate ridicatā. - - concentratul de poluant rezultat trebuie apoi tratat. limitare pentru soluri permeabile.eficienţā ridicatā. 2. timp îndelungat pentru un randament ridicat. randament ridicat pentru solurile permeabile. costuri reduse. limitare aplicabilitate la extracţia poluanţilor volatili şi semivolatili B. cost redus. diminuarea permeabilitāţii solului. Flotaţie - Venting in situ (COV) - proces foarte bine stāpânit şi cunoscut. eficienţe ridicate.decurgerea reacţiei de oxidare în altā direcţie 27 . e cu off-situ solvenţi Oxidare in situ . randament mare extracţia din sol a unei game forte variate de compuşi volatili şi semivolatili.

costuri mai mici decât incinerarea randament bun. cost ridicat. B. timp îndelungat. Inciner are - Desorbţ ie termicā pe sit off-situ - în situ Vitrifica re - randament mare de extracţie.Tipul metodei Avantaje - Dezavantaje posibilitatea transformārii unui sol poluat cu substanţe organice întrun sol poluat cu metale. 3.diminuarea efortului de tratare a poluanţilor. Metode termice pe sit . . - B.randament mare. solurile devin sterile din punct de vedere agricol. biopile) pe sit în sit . landfarming . dacā este un amestec de poluanţi biodegradarea poate fi inhibatā de anumite produse. în prezent categoria cea mai extinsă în ceea ce priveşte aplicabilitatea practică. riscul migrārii poluanţilor în afara zonei contaminate din cauza temperaturii ridicate.randament ridicat de off-situ depoluare. materia humicā nu este distrusā.eficienţā mare (compo stare. B. - - aplicare pentru compuşi volatili. 28 . METODE FIZICE DE DEPOUARE Metodele fizice de depoluare a solurilor constituie. randament mic dacā conţinutul masic de poluanţi în sol este mai mare de 10%. costuri ridicate. Metode biologice În . nu poate fi aplicatā decāt în cazul poluanţilor biodegradabili.1.4. - Biodegr a-darea Bioventi ng Biospar ging În vrac .pentru soluri cu bioreac conţinut mare de tor compuşi volatili pe sit randament mare - transformarea solului în rocā sterilā. metode laborioase.

 metode bazate pe extracţia fizică a poluanţilor din mediul contaminat.In cadrul metodelor fizice de depoluare se pot distinge:  metode bazate pe imobilizarea fizică a poluanţilor prin stabilizare sau inertare (solidificare). pe de o parte. impermeabil şi neractiv. În schemele de principiu ale instalaţiilor de depoluare prin spălare.1.1.  extracţia de gaze sub vid (ventingul). fiind destinată extracţiei finale a poluanţilor din solul contaminat. cum ar fi:  excavarea. mai puţin mobili şi mai puţin toxici. B. în care se găseşte solul poluat.3. B. Prin stabilizare natura fizică şi caracteristicile de manipulare ale materialului pot sau nu să fie schimbate prin acest proces. pentru a transforma poluanţii solubili în compuşi chimici mult mai stabili. şi ale substanţelor poluante. Aceasta se aplică utilizând excavatoare obişnuite. în scopul obţinerii unui material compozit solid. Spălarea Spălarea solurilor este o metodă fizică sau fizico-chimică. Metode fizice de imobilizare a poluanţilor Imobilizarea fizică a poluanţilor nu presupune distrugerea acestora. sub acţiunea apei şi a energiei mecanice.2. în cazul unor poluări accidentale şi punctiforme ale solului.1.Excavarea Excavarea solului contaminat este cea mai simplă metodă fizică de depoluare.Flotaţia Flotaţia este utilizată pentru tratarea solurilor şi apelor contaminate. utilizată pentru eliminarea fazei reziduale de poluant imobilizat în matricea solului. Procesul de flotaţie se realizează în maşini de flotaţie care asigură următoarele funcţii principale: aerarea cât mai completă a tulburelii. se recurge şi la imobilizarea poluanţilor pe sit sau în afara sitului. B.  flotaţia. Locul de aplicare: pe sit sau în afara sitului. pe de altă parte .4.  spălarea. Principiul spălării Constă în separarea poluanţilor din sol şi transferul acestora în faza lichidă sau gazoasă. Aceasta nu implică în mod necesar o interacţiune chimică între contaminant şi aditivii de solidificare. 29 .1. pe baza unei reacţii chimice. Stabilizarea este o tehnică care constă în adăugarea unei substanţe chimice materialului contaminat. când poluantul poate să ajungă în scurt timp la pânza freatică. Această metodă este uneori completată cu alte metode de depoluare: flotaţie sau biodegradare.1. In anumite condiţii. B. Solidificarea sau inertarea este o tehnică care se bazează pe amestecul materialului contaminat cu anumite produse adjuvante. flotaţia ocupă un rol important. Aceste tehnici sunt aplicate cu precădere “in situ”. ci doar blocarea migrării lor. Extracţia prin flotaţie a poluanţilor din solurile contaminate se bazează pe diferenţa dintre proprietăţile superficiale ale mineralelor din sol.

evacuarea în condiţii bune a produselor obţinute (spuma şi produsul de cameră) şi asigurarea unei zone liniştite în partea superioară a incintei de flotaţie. B. tratamentele termice sunt utilizate pe scară largă pentru decontaminarea solurilor şi nămolurilor. B. Excepţie face vitrificarea care se aplică in situ. deoarece oxidantul poate fi consumat pentru transformarea altor substanţe nedorite sau poate duce la formarea de compuşi toxici mult mai stabili (cazul pesticidelor). Obiectivul acestor metode chimice este separarea.dispersia omogenă a solului în tulbureală. neutralizării.1. Oxidarea Administrarea oxidanţilor în depoluarea solurilor trebuie să se facă cu precauţie. B. distrugerii sau imobilizării poluanţilor.  desorbţia termică  vitrificarea. astfel fiind îndepărtate posibilităţile de poluare secundară. Cele mai importante metode de decontaminare termică a solurilor sunt:  incinerarea. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive. alimentarea continuă şi uniformă. Extractia cu solventi Extracţia chimică cu solvent se bazează pe separarea produselor petroliere din mediul contaminant cu ajutorul unui anumit solvent. METODE CHIMICE DE DEPOLUARE Metodele chimice de depoluare a solurilor presupun provocarea unor reacţii chimice între poluant şi anumiţi reactivi administraţi voluntar. La finalul proceselor de tratare termică are loc epurarea gazelor rezultate.2.2. Aceste metode se pot utiliza atât in situ – aplicaţii restrânse. METODE TERMICE DE DEPOLUARE In prezent. Principiul metodei constă în încălzirea solului contaminat la diferite temperaturi.3. B. Incinerarea 30 . în vederea extracţiei.3. Locul de aplicare: pe sit şi în afara sitului. Metodele chimice aplicabile pentru depoluarea solurilor contaminate cu produse petroliere sunt: extracţia cu solvent oxidarea B. În mod curent în practică drept oxidanţi se folosesc ozonul (O3) şi apa oxigenată (H2O2). însă în mod frecvent pe sit sau în afara sitului. Operaţia este urmată apoi de recuperarea solventului şi distrugerea poluanţilor prin operaţii convenţionale.1.2. ţinându-se seama de compoziţia solului şi de prezenţa în sol a altor substanţe în afara poluanţilor.2.

Solurilor contaminate cu hidrocarburi petroliere sunt supuse unor temperaturi înalte pentru distrugerea poluantului. B. diferenţiate în principal prin tipul utilajului de incinerare: cuptoare cu strat fluidizat. B. În timp ce incinerarea foloseşte căldura pentru a distruge contaminanţii.3. Aceste necesită excavarea şi tratarea solului contaminat înainte şi uneori după pasul actual de bioremediere. Desorbtia termică Prin desorbţie termică se tratează solurile contaminate cu substanţe periculoase prin încălzirea solurilor la temperaturi de 200 – 1. inert şi stabil din punct de vedere chimic. Contaminanţii în stare de vapori sunt colectaţi şi trataţi.2. fără excavarea solului sau extracţia prealabilă a contaminanţilor:  bioventingul  biospargingul  tratamente biologice ex-situ. etc. Vitrificarea Procedeul de vitrificare in-situ constă în topirea solului la temperaturi înalte şi transformarea acestuia. Aceasta foloseşte căldura pentru a separa fizic contaminanţii din sol. METODE BIOLOGICE DE DEPOLUARE Tehnologiile de tratare biologice prin biodegradare se pot împărţi în trei grupe principale:  tratamente biologice in-situ. care apoi este transformat în gaz carbonic. Biodegradarea in-situ 31 . în apă şi în reziduuri de ardere. uşor de controlat şi folosite pentru tratarea unei game largi de contaminanţ şi tipuri de sol decât tehnicile in situ. Tehnicile ex situ include: .3.bioremedierea în fază de nămol  bioreactorul . într-un material vitros. Există mai multe sisteme de incinerare a solurilor. Acest procedeu poate fi încadrat şi la metodele de stabilizare şi inertare. cuptoare cu încălzire indirectă.bioremedierea în fază solidă (biodegradarea în vrac)  landfarmingul  compostarea  biopilele (bioreactoarele) Tehnicile ex situ pot fi mai rapide. Contaminanţii necesită apoi tratamente suplimentare.4.4. Tehnicile ex situ includ bioremedierea în fază de nămol şi bioremedierea în fază solidă. după răcire. B.000 oF astfel că. contaminanţii cu puncte de fierbere scăzute vor fi vaporizaţi (transformându-se în gaze) şi astfel separaţi de sol (ceilalţi contaminanţi ai solului dacă există vor fi trataţi prin alte metode). Desorbţia termică este un proces de tratare diferit de incinerare. într-un sistem de tratare a fluxurilor gazoase.3. B.1. cuptoare cu tambur rotativ.

Oxigenul poate fi furnizat prin pomparea aerului în solul de deasupra masei de apă subterane (bioventing) sau prin livrarea de oxigen sub formă lichidă ca peroxid de hidrogen. Biodegradarea hidrocarburilor petroliere existente in diferite medii. Bioremedierea in situ este recomandată mai ales în cazul unor poluări intense atât în profunzime cât şi lateral. Scopul bioremedierii aerobe in situ este de a furniza oxigen şi nutrimente microorganismelor din sol. Astfel pentu indeparatrea hidrocarburilor petroliere din mediul afectat prin biodegradare. se bazeaza pe de o parte pe utilizarea microorganismelor indigene. sunt nevoie de metode de stimulare a procesului: adaugare de nutrienti (fertilizare) sau adaugare de microoorganisme specializate (insamantare). utilizând o reţea de foraje speciale.Această metodă presupune aplicarea operaţiilor de biodecontaminare direct în mediul afectat de poluare – zona nesaturată. Tehnicile aerobe in situ pot varia după modul de administrare a oxigenului organismelor care degradează contaminanţii. fungii si drojdiile. sau penru accelerarea procesului în mediul contaminat sunt introduse bacterii alohtone. selecţionate în laborator. Remedierea in situ adesea necesită ani pentru a atinge scopurile decontaminării. Aerul injectat vaporizează poluanţii dizolvaţi în apă sau reţinuţi de capilaritatea porilor mobilizându-i la suprafaţă. Tehnologiile de bioremediere pot ajuta ca procesul de biodegradare sa fie accelerat. În drumul lor ascendent poluanţii fin dispersaţi sunt biodegradaţi de biomasa stimulată prin aerare şi prin aport de nutrimente. in sol.8. Procesul de biodegradarea a hidrocarburilor petroliere este un proces natural lent. fără a mai fi necesară o excavare a solului. Biodegradarea este un proces prin care microorganismele cum ar fi bacteriile. au dat naştere unor noi metode de biodecontaminare denumite bioventing şi biosparging. Prin aerarea forţată a mediului contaminat se asigură atât mobilizarea poluanţilor volatili cât şi stimularea proceselor de biodegradare pe baza dezvoltării biomasei din subsol fig. şi pentru zone cu accesibilitate redusă (zone aflate sub clădiri). De obicei prin această metodă se urmăreşte depoluarea simultană a solului şi apei subterane. Două astfel de metode sunt: bioventingul şi injecţia de peroxid de hidrogen (H2O2). În majoritatea cazurilor. specifică zonei contaminate. Biospargingul se realizează prin injecţia de aer în sânul zonei contaminate. se utilizează flora bacteriană autohtonă. Recuperarea gazelor din mediul subteran este posibilă cu ajutorul unui dren ampalsat aproape de suprafaţă şi racordat la un exhaustor. În practica biodegradării in situ există mai multe variante aplicative care au la bază acelaşi principiu: introducerea în centru zonei contaminate a nutrimentelor şi a oxigenului. Aceste metode se aplică in situ. Bioremedierea in situ poate să nu funcţioneze bine în soluri argiloase sau medii subterane înalt stratificate deoarece oxigenul nu poate fi distribuit în mod uniform prin toată zona de tratament. în scopul creării unor condiţii favorabile biodegradării poluanţilor organici. Pentru contaminanţii mai uşor biodegradabili timpul necesar este mai scurt Bioventingul şi Biospargingul Asocierea metodelor biologice cu metodele fizice de extracţie a poluanţilor sub acţiunea dinamică a curenţilor de aer. descompun compusi chimici in produse simple pentru a obtine energie si nutrienti. depinzând în principal de biodegradabilitatea contaminanţilor. Bioventingul constă în extracţia sub vid a poluanţilor volatili prin crearea unui curent de aer ce favorizează biodegradarea. deja existente in natura si adaptate la poluantul respectiv. 32 .

trebuiesc îndeplinite anumite condiţii legate de aerare. dar se poate apela şi la bacterii alohtone. coloane etc). Biodegradarea ex-situ o Metoda bioreactorului Principiul bioreactorului constă în decontaminarea solului. o Metoda “biopile” 33 . bazine.Depoluarea siturilor cu ajutorul metodei bioventing/biosparging reprezintă o tehnologie convenabilă dacă condiţiile geologice şi hidrogeologice ale sitului sunt adecvate. Cele mai bune randamente se obţin în timpul verii. În general procesul de biodegradare atât prin compostare cât şi “land farming” durează câteva luni. iar în cazul gunoiului de grajd. Sursa de microorganisme provine în mod obişnuit din flora bacteriană autohtonă. La intervale regulate de timp. este depus pe o suprafaţă plană întinsă (impermeabilă).4. Se tratează cu îngrăşăminte sau cu gunoi de grajd.În timpul lucrărilor se pot administra din nou fertilizanţi pentru completarea cantităţilor iniţiale sau se pot însămânţa leguminoase . Pentru accelerarea procesului de degradare. în instalaţii speciale formate din reactoare biologice (cuve închise.2. Totuşi. în condiţii tehnice care favorizează biodegradarea aerobă naturală. umiditate şi aportul de nutrimente. o Metoda “land farming” constă în tratarea solului contaminat prin executarea unor lucrări cu specific agricol. Biodegradarea în vrac Solul contaminat este excavat şi se dispune în vecinătatea locului de excavare. Solul contaminat excavat. solul contaminat este săpat şi întors. Aportul de fertilizanţi ameliorează echilibrul nutrimente – sursă de carbon (poluanţi). Metoda se poate aplica pentru depoluarea solului excavat diluat cu apă sau sub formă de nămol. acestă metodă nu a demonstrat randamente superioare în depoluarea siturilor cu permeabilitate redusă sau cu o eterogenitate avansată. creşte cantitatea de microorganisme disponibile. în vederea aerării şi omogenizării. operaţie urmată de amestecul acestora cu solul contaminat. şi prin menţinerea unei umidităţi constante. într-un strat cu grosimi de câţiva centimetrii. B.

de anumite dimensiuni. având în vedere ca atât intrările şi ieşirile fazelor gazoase şi lichide să fie riguros controlate. Condiţiile de aerare sunt îndeplinite prin întoarcerea periodică a grămezilor cu un utilaj mecanizat. şi tratate într-un biofiltru înainte de evacuarea lor în atmosferă. După epuizarea substanţelor volatile din gazele aspirate. distribuirea nutrimentelor şi a microorganismelor se foloseşte un dispozitiv de aspersiune situat sub membrana impermeabilă. de unde sunt repompaţi şi administraţi prin aspersiune deasupra grămezii. cunoscute ca şi biocelule. Procesul propriu-zis de decontaminare a solului. Efluenţii lichizi ce ies din grămadă sunt colectaţi într-un bazin. Solul contaminat excavat este depus în grămezi. Solul contaminat este excavat şi amestecat cu materiale organice grosiere (paie. biomovile şi pile de compost. într-un strat permeabil. începe operaţia de aerare a grămezii (are loc intensificarea procesului de biodegradare) prin schimbarea sensului de circulaţie al aerului . o Metoda prin compostare Este cea mai veche şi cea mai simplă tehnică de biodegradare în vrac a solurilor contaminate. şi nu o metodă de transfer a poluantului dintr-un mediu în altul. Acest proces este repetat până ce grămada este suficient de înaltă. Solul amestecat este ridicat în grămadă la o înălţime nu mai mare de câteva picioare şi conductele de distribuţie a apei sunt aşezate înaintea adăugării unui nou strat. biogrămezi. sunt utilizate pentru reducerea concentratiei constituienţilor produselor petroliere în solurile excavate. etc) care îndeplinesc rolul nutritiv şi favorizează aerarea. Biopilele sunt de obicei construite prin ridicare pe înălţime. Această depoluare este 34 . începe prin aspirarea şi tratarea gazelor existente în grămada de sol poluat. gunoi de grajd. umiditatea poate fi crescută prin adaos de apă în alimentarea amestecătorului sau prin aspersarea grămezilor. format din pietriş. Amestecul este depus pe solul din vecinătate în grămezi regulate. instalate la baza grămezii. în raport cu tehnicile fizico-chimice. Aerarea grămezii de sol poluat se face cu ajutorul unui sistem de conducte perforate. Această metodă se aplică în cazul biodecontaminării solurilor cu conţinuturi ridicate de substanţe volatile. Biodecontaminarea este o metodă de depoluare din ce în ce mai folosită. cu ajutorul unei rigole. Dacă este necesar.Biopilele. Gazele sunt aspirate de către o pompă de aer prin conductele perforate situate la baza grămezii. Decontaminarea pe cale biologică este o metodă de depoluare reală. Pentru umectarea solului.

cetonă) este amestecat cu solul excavat până la formarea unui nămol.recuperarea poluanţilor se face prin vaporizarea lichidului contaminat. Deşi este un proces de decontaminare eficient. iar solventul poate fi recirculat. Operaţia este urmată apoi de recuperarea solventului şi distrugerea poluanţilor prin operaţii convenţionale. ⇒ al doilea procedeu utilizat în mod curent. bioremedierea este de lungă durată. Utilizarea solvenţilor organici pentru extracţia produselor petroliere din solurile contaminate este recomandabilă numai în aplicaţii pe sit sau în afara sitului. CAPITOLUL 8 METODE CHIMICE DE DEPOLUARE EXTRACTIA CHIMICA CU SOLVENTI Metodele chimice de depoluare a solurilor presupun provocarea unor reacţii chimice între poluant şi anumiţi reactivi administraţi voluntar. precum şi de existenţa unor condiţii fizico-chimice optime pentru dezvoltarea lor. sunt: ⇒ în procedeul standar. în reactoare speciale. pentru sinteza echipamentelor enzimatice necesare degradării produselor petroliere. astfel fiind îndepărtate posibilităţile de poluare secundară. rezultate din practică.realizată de microorganismele prezente în sol. acesta este supus unui proces de aerare. după care este distilat. Tipurile de poluanţi care se pretează la această metodă sunt:  hidrocarburile grele. alcan. Metodele chimice aplicabile pentru depoluarea solurilor contaminate cu produse petroliere sunt:  extracţia cu solvent  oxidarea Extracţia chimică cu solvent Extracţia chimică cu solvent se bazează pe separarea produselor petroliere din mediul contaminant cu ajutorul unui anumit solvent. Obiectivul acestor metode chimice este separarea. Aceste metode se pot utiliza atât in situ – aplicaţii restrânse. în care are loc desorbţia poluanţilor din matreicea solului.  gudroanele. Prin distilare se obţine un concentrat de contaminanţi în fază lichidă reziduală. Pentru a înlătura urmele de solvent rezidual din sol. care au capacitatea de a degrada compuşii organici toxici în alte substanţe netoxice sau oxidarea lor completă la CO2 şi apă. distrugerea sau transformarea poluanţilor în forme mai puţin nocive. deoarece microorganismele prezente în sol au nevoie de o perioadă de adaptare. 35 . solventul (alcool. diferă de primul prin faptul că introducerea solventului lichid se face la limita presiunii de vapor saturat a acestuia . însă în mod frecvent pe sit sau în afara sitului. Formele de aplicare ale acestui procedeu. Solventul încarcat cu contaminanţi este separat din sol.

⇒ al treilea procedeu presupune utilizarea solvenţilor a căror caracteristici de solubilitate depind de temperatură. ♦ Reduce volumul de material contaminat.solventul cu contaminanţii dizolvaţi.apa.solidele. O schiţă simplificată a procesului de extracţie cu solvent este prezentată în figura de mai jos. Modul de funcţionare Prin această metodă se pot trata atat solurile contaminate . solventul recuperat se recirculă. la care se adaugă în final tratarea efluenţilor prin procedeul stripping în coloană. ♦ recuperarea contaminantului. reciclarea sau tratare ulterioară. Ajustarea temperaturii se face astfel încât solventul să fie miscibil cu apa în momentul separării poluanţilor de sol. Urmează apoi operaţia de decantare a apei şi solventului. ♦ Este o tehnologie mobilă care poate amplasată pe sit. Solven t Reciclare solvent Extracto Solvent cu Separato r r contaminanţi organici Tratare ape uzate Sol contaminat Contaminant concentrat Sol contaminat (tratament sau depozitare) Obiecte mari Sol tratat Procesul de extracţie cu solvent Procesul de extracţie cu solvent implică 5 etape: ♦ prepararea (sortarea materialului contaminat). Intregul proces este condus pe sit şi începe prin excavarea solului contaminat şi mutat pe o platformă 36 . În toate cazurile concentratele de poluanţi obţinute în urma extracţiei cu solvenţi sunt distruse. izolate sau revalorificate. Scurtă prezentare a procesului de extracţie cu solvenţi ♦ Contaminanţii separaţi pot fi trataţi individual. cat şi nămolurile sau sedimentele. se recurge la tratamente termice (incinerare. . prin modificarea condiţiilor termice. izolare în depozite controlate. electroliză sau electrodializă. ♦ extracţia prin separarea contaminanţilor concentraţi din solvent. solul este separat în trei componente sau fracţii: . Astfel. Când solul intră în extractor (un vas unde solul contaminat este amestecat cu solvent). ♦ Este proiectat să opereze fără evacuarea de emisii gazoase. . ♦ Procesează mai mult de 125 tone de material solid pe zi. ♦ îndepărtarea solventului rezidual. desorbţie termică).

materialul este circulat în unitatea de extracţie în creştere. poate necesita o repetare a ciclului sau o tratare ulterioară prin altă tehnologie. care sunt Br. Unităţile de extracţie sunt proiectate pentru a opera fără emiterea de vapori contaminaţi sau emisii gazoase. această etapă a procesului poate fi repetată.unde este preparat pentru tratament. pentru obţinerea unei eficienţe maxime a procesului. Solventul este adăugat în extractor şi solul şi solventul sunt amestecate. nămolurilor şi solurlor ce conţin în primul rând contaminanţi organici. Solul poate fi procesat atât într-un mod discontinuu. fie prin utilizarea unui solvent secundar care să extragă primul solvent din amestecul solvent/contaminant sau prin alte procese fizice de separare. Contaminanţii sunt apoi analizaţi pentru a determina dacă sunt potriviţi pentru reutilizare sau este nevoie de un tratament suplimentar înainte de depozitare. Prin urmare. Extractorul poate avea o mărime variată. 4. procedurile de preparare şi manipulare trebuiesc modificate. sau continuu. Viteza cu care se dizolvă contaminanţii organici din sol este controlată de un număr de factori foarte importanţi cum ar fi: temperatura. aceste materiale nu se dizolvă repede în cei mai mulţi sovenţi. Unele procesează 25 tone pe zi. conţinutul de umiditate şi nivelul de contaminare. solvenţi halogenaţi (solvenţi ce conţin halogeni. Solul este plasat în extractor. Contaminanţii sunt separaţi din solvent fie prin schimbarea presiunii şi temperaturii. prin adăugarea de solvent materialului. Procesul de extracţie produce trei fracţii care trebuie separate: ♦ Amestecul de solvent contaminat. I) şi deşeuri petroliere. Există alte tratamete pentru aceşti contaminanţi.000 feet2). cum ar fi COVs (compusi organici volatili) . şi solventul este stocat într-un rezervor pentru reutilizare. în funcţie de concentraţia contaminantului prezent. la unele situri. Extracţia cu solvenţi după cum s-a arătat poate fi eficientă în tratarea sedimentelor. semi-.000 feet 2 sau mai mult. La sfârşitul acestei operaţii rezultă un concentrat de contaminanţi. Această tehnologie în general nu este folosită pentru îndepărtarea substanţelor anorganice (ex. metale grele). Tabel. Dacă emisiile gazoase depăşesc nivelul permis de legislaţie. ♦ Solul tratat care. Studiile de tratabilitate efectuate în laboratoare sunt necesare pentru a determina cât de mult solvent este necesar şi timul de retenţie a materialului în extractor. ♦ Apa. Tabelul de mai jos prezintă diferiţi solvenţi care se utilizează.500 – 10. baze. în timp ce altele pot trata 125 tone / zi şi necesită un spaţiu de 1. care trebuie analizată pentru a determina dacă este necesar un tratament suplimentar înainte de a fi evacuată fie într-o staţie de epurare orăşenească sau în altă zonă de evacuare aprobată. contaminanţii organici se dizolvă în solvent. Cl. Concentratul de contaminanţi este îndepărtat în timpul procesului de separare. Dacă solul este procesat continuu. De vreme ce unele solide mai pot conţine contaminanţi aceasta necesită mai mult decât un ciclu în extractor. poate să fie necesar adăugarea de fluid astfel încât să fie transportat mai uşor prin proces prin pompare. În modul semi-. Solvenţii utilizaţi în procesul de extracţie cu solvent 37 . (pentru comparare un teren de tenis acoperă apox. Solul este clasat volumetric pentru îndepartarea obiectelor mari. Procesul de separare continuă astfel. Insă. Aceasta se realizează prin adăugarea de apă sau în cazul unor nămoluri uleioase.. acizi. săruri. emisiile gazoase pot avea loc în timpul excavării sau preparării solului contaminat.

cantitatea de sol poluat . Unele din limitările acestei tehnologii sunt: ♦ Dacă materialul contaminat conţine detergenţi sau acizi sau baze tari. Prezenţa lor poate reduce cantitatea de contaminare îndepărtată şi încetini viteza de îndepăratre. Timpul necesar depoluării prin această metodă depinde de multi factori: . astfel. De exemplu. ♦ Amplul pretratament a materialului contaminat poate necesita mutarea sau ridicarea unei mari cantităţi dematerial.tipul de sol şi condiţiile prezente (dacă este uscat sau umed. în funcţie de sit. ♦ Prezenţa Pb şi altor substanţe anorganice pot bloca procesul de îndepărtare a contaminanţilor organici. această metodă poate să nu fie eficient. care necesită o administrare strictă pentru a prevenii vaporizarea şi aprinderea lor.Dioxid de carbon lichid Propan Butan Trietil amina Acetona Metanol Hexan Dimetil eter Extracţia cu solventi poate fi eficientă pentru separarea compuşilor organici periculoşi din solurile. nămolurile şi sedimentele contaminate. Acest proces nu reduce toxicitatea contaminanţilor. produsul final al procesului (contaminantul concentrat) va necesita un tratament ulterior sau depozitarea. dacă conţine obiecte mari) . 38 . ♦ Implementarea tehnologiei poate necesita consideraţii inginereşti complexe.tipul şi cantitatea de substanţe chimice periculoase Depoluarea prin această metodă durează mai puţin de un an. unele sisteme includ butan sau propan compresat.

chimice. în condiţiile actuale ale României. pe plan internaţional. este o tehnologie mobilă care poate amplasată pe sit. La ora actuală. eficientă. contaminările datorate accidentelor de-a lungul căilor şi a conductelor de transport – probleme întâlnite foarte des în România. sunt implementate în practică patru mari grupe de metode: fizice. Folosirea acestei metode ca mijloc de depoluare prezintă avantajul suprimării poluanţilor din mediul contaminat. implicând costuri relativ scăzute. s-au prezentat succint metodele de prevenire şi depoluare a solului contaminat cu produse petroliere. De asemenea. Aceasta este o tehnică de remediere. conduc la limitarea sau chiar imposibilitatea aplicării acestor tehnici de depoluare la nivel naţional. De asemenea. corespunzătoare tehnologiilor respective. biologice şi termice. Prin acest proiect se aduce la cunostinţă problemele de mediu generate de poluarea cu produse petroliere: imensele terenuri din jurul industriilor petrolifere scoase din circuitul productiv.CONCLUZII Poluarea solului şi apei subterane cu produse petroliere face parte dintre cele mai evidente probleme de mediu cu care se confruntă România în ultimii ani. într-un timp real. indiferent de locul aplicării procesului de depoluare (ex-situ sau in-situ). şi armonizare a spaţiului şi societăţii. însă majoritatea covârşitoare a acestora prezintă următoarele inconveniente: generarea unor efluenţi ce necesită o tratare / depozitare suplimentară. Metodele menţionate se aplică cu succes la scară internaţională. perioade mari de operare. dificultăţi de monitorizare şi control. este proiectat să opereze fără evacuarea de emisii gazoase. a depoluărilor discutate. 39 . având în vedere ritmul tot mai accelerat şi intensiv de folosire a acestor substanţe (specific ţărilor în curs de dezvoltare) pentru satisfacerea nevoilor de echitate şi de energie. politică care promovează dezvoltarea durabilă. atât din lipsă de mijloace economice cât şi din lipsa unei baze ştiinţifice solide care să permită abordarea cu succes. Aplicarea la scară industrială a depoluării solurilor de contaminanţi de tip hidrocarburi petroliere. contaminanţii separaţi pot fi trataţi individual. Dezavantajele menţionate. nu este întâlnită în practica curentă din România. în beneficiul ultimei. rapidă. Acest proiect vine să susţină politica de mediu naţională în ceea ce priveşte protecţia mediului. s-a insistat pe o metodă chimică de depoluare prin extracţia cu solvenţi.

.  Gh. situat departe de surse de apa si mai ales de drenuri de apa ingropate in sol sau pozitionate la suprafata. Washington. în cadrul unitătilor care manipulează. 1989 – Protectia mediului inconjurator. 1997  N e a g. fizica şi chimia solului. Iaşi. API. Kitchner. Royal Society of Chemistry. Ed. 1998 – Fizica. Editura Ceres. Dosoftei. Biologia si Chimia solului. C-tin. Publ. .. .I. Bucuresti. 1999  * * Waterloo Centre For Ground Water Research.4474. (American Petroleum Institute). M. BIBLIOGRAFIE  Constantin Rusu. 1989...  IONESCU C-tin . 1989. Ed. Universiatea Alexandru Ioan Cuza. Fizica solurilor agricole. Recuperarea completa a terenurilor poluate cu produse petroliere poate dura 2 ani in cazul celor cu textura grosiera şi 5 ani in cazul celor cu textura fina. Bucureşti 1999  B u c u r.. 1989  A.. – Understanding Our Environment. Bazele ştiinţei solului. 1990  H a r r i s o n. transportă şi comercializează produse petroliere se impun următoarele recomandări: . Universitatea Alexandru Ioan Cuza. 6-9. Iasi. DC. 1998 C a n a r a c h e. in functie de tipul de sol si metoda de remediere folosita. Ontario. Editia III.se vor verifica periodic etanşeitatea rezervoarelor de stocare a produselor petroliere. R. A. intr-un loc accesibil pentru masinile care fac alimentarea. Principii fundamentale de ştiinţa solului. Cluj-Napoca.rezervoarele de produse petroliere sa fie amplasate la suprafata. Sam- Son’s. Formarea. Bucureşti. Casa cărţii de ştiinţă. 1997   S t ă t e s c u. Gh. C h i r i a c. Ceres.. iar solul trebuie să aibă o permeabilitate scăzută. University of Waterloo Short Course. Editura Brilliant.. Bindin C. N.125 pp 40 ..rezervoarele subterane vor fi amplasate intr-o cuvă betonată etanşă. “Dense Immiscible Phase Liquid Contaminants in Porous and Fractured Media”. Phase separated hydrocarbon contaminant modeling for corrective action.Pentru evitarea poluării solului şi apei subterane cu produse petroliere . Fizica solului. Fl. L i x a n d r u.... Canada. distribuie.Poluarea si protectia mediului ambiant. Gh. Sahleanu V. Nov. Ed. Iasi. An Introduction to Environmental Chemistry and Pollution. Poluarea şi protecţia mediului în petrol şi petrochimie.Acatrinei . Facultatea de biologie. Iaşi. DUMITRAŞCU Gh.  Ionescu Al. Depoluarea solurilor şi apelor subterane.P. CIUPARU D. evoluţia.

1-2.NORTH ATLANTIC TREATY ORGANIZATION.nato.June 1998 www. New York.D.com. 1998  Merv Fingas – The Basics of Oil Spill Cleanup. Washington D. Washington D.C.C. EPA 542-R-98-001 . Eve Riser-Roberts – Remediation of Petroleum Contaminated Soils. vol. Ph. New York.int/ccms 41 . PHASE II FINAL REPORT APPENDIX IV — PROJECT SUMMARIES Number 219 . Evaluation of Demonstrated and Emerging Technologies for the Treatment and Clean Up of Contaminated Land and Groundwater . Second edition. 2000  NATO/CCMS Pilot Study. www.clu-in.